· art.1. – (1) universitatea de nord din baia mare este o instituţie de învăţământ...
TRANSCRIPT
CARTA UNIVERSITĂŢII DE NORD DIN BAIA MARE
2008
I. Statutul Universităţii
Art.1. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare este o instituţie de
învăţământ superior şi cercetare, cu caracter public, de stat, integrată sistemului
naţional de învăţământ, cu personalitate juridică, dispunând de autonomie, care îşi
desfăşoară activitatea în baza Constituţiei României, a Legii învăţământului,
Statutului personalului didactic, a Cartei universitare şi regulamentelor proprii de
funcţionare, elaborate potrivit legii.
(2) Universitatea de Nord din Baia Mare se conduce după idealul educaţional
fundamentat pe valorile democraţiei, pe tradiţiile umaniste, ştiinţifice, economice şi
tehnologice, pe cultivarea respectului pentru demnitatea omului şi pe dreptul
inalienabil al individului la educaţie, la dezvoltare liberă, armonioasă şi la afirmarea
personalităţii sale. Idealul educaţional şi misiunea Universităţii se întemeiază pe
tradiţiile valoroase ale şcolii superioare româneşti şi urmăresc să contribuie, prin
modalităţile specifice ale educaţiei, cercetării şi creaţiei de valori, la păstrarea şi
afirmarea identităţii naţionale, la unitatea în diversitate a culturii şi spiritualităţii
româneşti, la integrarea activă a acestora în circuitul universal de valori.
(3) Universitatea de Nord din Baia Mare este o universitate deschisă, care
garantează drepturi egale de acces la studii, la activitatea didactică şi la cercetarea
ştiinţifică pentru toţi cetăţenii României, precum şi pentru cetăţenii străini care
recunosc şi respectă legile ţării şi Carta universitară, indiferent de condiţia socială,
de sex, rasă, naţionalitate, religie şi apartenenţă politică. Universitatea, în structura
ei multidisciplinară, promovează multiculturalitatea, respectul reciproc faţă de
tradiţiile şi cultura fiecărei naţiuni sau minorităţi naţionale ori etnice, ecumenismul
spiritual şi intelectual.
(4) Universitatea de Nord din Baia Mare este ataşată gândirii libere şi
creatoare, recunoaşterii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
pluralismului politic şi principiului supremaţiei legii. Membrii comunităţii au
libertate de gândire, de conştiinţă, de exprimare şi asociere, în afara oricăror
constrângeri sau limitări, în condiţiile unei relaţii indisociabile dintre libertate şi
responsabilitate.
Art.2. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare este o universitate integrată
în comunitatea locală, regională şi naţională, interesată nemijlocit de cooperarea cu
instituţii şi agenţi economici, cu fundaţii şi organizaţii profesional-ştiinţifice, în
scopul dezvoltării social-economice, ştiinţifice şi culturale a ţării, a regiunii şi zonei
în care şi pentru care Universitatea fiinţează.
(2) Universitatea de Nord din Baia Mare este deschisă cooperării
interuniversitare, în asociaţii, fundaţii, consorţii şi alte forme de organizare
interuniversitară naţionale şi internaţionale, precum şi cooperării prin relaţii
bilaterale, cu respectarea reciprocă a legislaţiei statale şi a cartelor universitare, în
interesul reciproc al instituţiilor partenere.
Art.3. – (1) Identitatea Universităţii de Nord din Baia Mare este fixată prin:
a) denumire: Universitatea de Nord din Baia Mare;
b) emblemă, drapel, sigiliu şi ţinută de ceremonie (robă şi tocă) proprii,
stabilite de Senat;
c) misiune şi obiective specifice;
d) structuri universitare proprii, funcţionând pe principiile autonomiei
universitare;
e) comunitate academică proprie alcătuită din studenţi, cadre didactice şi
cercetători;
f) spaţii universitare şi bază materială proprii;
g) Zilele Academice ale Universităţii, care se sărbătoresc anual la sfârşitul
lunii mai, prin manifestări culturale, academice şi ştiinţifice specifice;
h) sediul Rectoratului, situat în Baia Mare, str. Victor Babeş, nr. 62A;
(2) Universitatea de Nord din Baia Mare funcţionează ca instituţie publică cu
personalitate juridică.
II. Misiune şi obiective
Art.4. – (1) Misiunea Universităţii de Nord din Baia Mare, asumată prin
Carta universitară şi consacrată prin numele instituţiei, este definită, în
dimensiunile ei esenţiale, de locul pe care îl ocupă în spaţiul cultural şi economic al
nord-vestului României. Misiunea Universităţii se întemeiază pe tradiţia
învăţământului superior băimărean şi se justifică prin necesitatea recuperării şi
valorificării tradiţiei culturale şi a potenţialului uman, prin pregătirea generaţiei
tinere, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori.
(2) Misiunea Universităţii de Nord din Baia Mare, ca instituţie academică,
este aceea de a oferi educaţie, cercetare ştiinţifică şi servicii profesionale academice
pentru dezvoltarea unor competenţe intelectuale, sociale şi profesionale ale
individului, fiind orientată spre performanţă şi îmbunătăţirea continuă a calităţii,
astfel încât să contribuie la îmbogăţirea economică, tehnologică şi culturală în nord-
vestul României (Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest) şi a unor comunităţi mai largi.
Art.5. – Pentru realizarea misiunii asumate, în concordanţă cu strategia de
dezvoltare ca instituţie de învăţământ superior şi cercetare, Universitatea se
conduce după următoarele obiective:
(1) Pregătirea de profesionişti, specialişti şi cercetători cu competenţe în
domeniile specifice UNBM la nivelul actual al ştiinţei, tehnicii, culturii naţionale şi
universale, formarea profesionalã a adultilor.
(2) Dezvoltarea industriei cunoaşterii prin studii şi cercetări specifice
domeniilor umaniste şi de cultură, creaţii proprii de valoare recunoscută.
(3) Dezvoltarea industriei cunoaşterii prin activitatea de cercetare
proprie ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, precum în şi prin integrarea în
procesele de dezvoltare tehnologică, inovare şi transfer tehnologic, în concordanţă
cu strategiile de dezvoltare naţionale şi regionale.
(4) Promovarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii
universitare proprii (cadre didactice şi studenţi), recunoaşterea valorilor academice
proprii, ralierea la comunităţile internaţionale de specialişti prin cooperarea inter-
universitară.
(5) Integrarea activităţii educaţionale şi ştiinţifice în mediul socio-
economic regional, naţional şi european.
(6) Promovarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile
moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător, precum şi
participarea la edificarea unităţii europene.
III. Autonomia universitară
Art.6. – (1) Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii academice
de a se conduce şi de a-şi exercita libertăţile academice asociate predării, învăţării şi
cercetării, transmiterii şi dezvoltării cunoaşterii, în afara oricăror imixtiuni
ideologice, politice sau religioase, de a lua decizii, în condiţiile legii, privind
organizarea internă, gestiunea financiară şi administrativă, programele de studii,
cercetarea ştiinţifică şi cooperarea interuniversitară pe plan naţional şi
internaţional.
(2) Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi
funcţionării Universităţii, ale activităţii didactice şi cercetării ştiinţifice, ale
administrării şi finanţării şi se realizează, în principal, prin:
a) stabilirea structurii interne a Universităţii, potrivit legii, în acord cu
standardele naţionale de acreditare şi evaluare a calităţii activităţii academice şi în
baza strategiei de dezvoltare instituţională asumată de Senat;
b) programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de
învăţământ, elaborarea planurilor de învăţământ şi programelor analitice în acord
cu strategiile şi standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior,
stabilirea reglementărilor interne privind activitatea profesională a studenţilor, a
personalului didactic şi de cercetare;
c) organizarea formelor şi specializărilor de studii universitare de masterat,
potrivit standardelor de acreditare a programelor de studii şi domeniilor în care
Universitatea dezvoltă cercetare ştiinţifică de înalt nivel;
d) stabilirea, împreună cu Ministerul Educaţiei şi cu alte autorităţi publice,
cu agenţi economici şi cu asociaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel
naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele emise de
Universitate; (Retin ca in acest domeniu esista legislatie specifica!!!! Ar trebui
eliminat!)
e) selectarea şi promovarea personalului didactic şi de cercetare şi ale
celorlalte categorii de personal, stabilirea criteriilor de evaluare a personalului,
acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii;
f) organizarea cercetării ştiinţifice, a activităţilor de editare şi tipărire, de
comunicare prin sistemele informatice;
g) stabilirea necesităţilor financiare şi materiale, a surselor suplimentare de
venituri, folosirea şi gestionarea fondurilor, cu respectarea prevederilor legale;
h) organizarea şi controlul compartimentelor şi serviciilor economice,
tehnico-administrative şi gospodăreşti;
i) soluţionarea problemelor sociale ale comunităţii academice, stabilirea
criteriilor de acordare a burselor de studii, de cercetare sau sociale, din alocaţiile de
la bugetul de stat sau din veniturile proprii;
j) stabilirea şi folosirea însemnelor şi simbolurilor proprii, înfiinţarea de
asociaţii sau fundaţii, conform legii;
k) organizarea de manifestări şi activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive;
l) stabilirea şi aplicarea reglementărilor interne privind ordinea în spaţiul
universitar.
(3) În plan financiar, autonomia universitară se realizează ca drept de
gestionare, potrivit legii şi răspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul
public naţional, a veniturilor proprii din taxe de studii şi administrative, din
prestări de servicii specifice şi din alte surse, potrivit legii.
(4) La nivel naţional, autonomia universitară se manifestă prin relaţia directă
a rectorului, ca preşedinte al Senatului, cu Ministerul Educaţiei şi prin alegerea
reprezentanţilor Universităţii în organismele academice, profesionale şi ştiinţifice
constituite la nivel naţional.
(5) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale
şi publice pentru calitatea activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică pe care o
desfăşoară Universitatea, precum şi fiecare facultate, departament, catedră şi
unitate de cercetare.
Art.7. – (1) Autonomia se manifestă prin inviolabilitatea spaţiului universitar.
Aceasta constă în dreptul Senatului şi al conducerii facultăţilor şi unităţilor de
cercetare de a stabili categoriile de persoane cărora li se permite accesul în spaţiul
universitar, precum şi categoriile şi natura activităţilor ce pot fi desfăşurate în
interiorul spaţiului universitar.
(2) Spaţiul universitar cuprinde clădirile structurilor de învăţământ şi
cercetare, ale serviciilor tehnico-administrative şi sociale, inclusiv împrejurimile
acestora (curţi interioare, parcuri), bazele sportive şi de agrement, alte clădiri şi
spaţii aflate în proprietatea sau în administrarea Universităţii.
(3) În cazul în care o persoană din afara comunităţii academice desfăşoară
activităţi sau manifestă atitudini care sunt, în mod evident, potrivnice intereselor
Universităţii sau care produc daune materiale şi morale Universităţii, aceasta este
declarată persona non grata şi i se interzice accesul în spaţiile Universităţii. Decizia
în această privinţă este luată de către Senat, pe baza unei expuneri de motive
(susţinută de cel puţin 1/3 din membrii acestuia);
(4) Situaţiile de litigiu în materie de inviolabilitate a spaţiului universitar se
soluţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
IV. Principii de organizare și funcționare
Art.8. – (1) Principiul libertăţii şi responsabilităţii academice este expresia
autonomiei universitare în planul activităţii personale a membrilor comunităţii
academice şi constă în dreptul fiecăruia - student, profesor, cercetător - de a-şi
exercita libertatea de gândire, de informare, de explorare, exprimare şi dezbatere,
libertatea de asociere, de întrunire şi de mobilitate precum şi funcţiile de predare,
învăţare şi cercetare în absenţa oricăror îngrădiri, discriminări, ingerinţe sau
constrângeri, în condiţiile asumării de către fiecare membru al comunităţii
academice a responsabilităţii pentru activităţile şi efectele activităţilor şi atitudinilor
personale.
(2) Principiul primatului competenţei constă în aplicarea, cu prioritate, a
criteriilor generale şi specifice de competenţă profesională în selectarea, evaluarea,
promovarea şi salarizarea personalului didactic şi de cercetare şi personalului
economic, tehnico-administrativ şi de servicii.
a) Pentru personalul didactic şi de cercetare, competenţa se stabileşte în baza
rigorilor academice de atestare şi recunoaştere a acesteia. Nici un membru al
comunităţii academice nu poate pretinde şi nu poate dobândi un nivel de
competenţă superior celui atestat şi recunoscut oficial prin titlurile ştiinţifice
obţinute, prin calitatea studiilor şi cercetărilor realizate şi publicate, prin rezultatele
obţinute cu studenţii, prin prezenţa activă şi recunoaşterea de facto în cadrul
comunităţii ştiinţifice din domeniu, naţionale şi internaţionale.
b) Pentru personalul nedidactic, competenţa se stabileşte în funcţie de
domeniul şi sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, păstrându-se cerinţa
raportării la rezultate şi nu la intenţii.
(3) Principiul loialităţii şi ataşamentului faţă de Universitate este un principiu
esenţial şi vital în condiţiile existenţei unei pieţe concurenţiale în domeniul
serviciilor educative de nivel superior. Acest principiu constă în obligaţia fiecărui
membru al comunităţii academice de a susţine, prin mijloacele de care dispune,
interesele Universităţii şi de a contribui, în funcţie de posibilităţi, la afirmarea şi
dezvoltarea prestigiului acesteia.
a) Ataşamentul şi loialitatea faţă de Universitate sunt dovedite, în primul
rând, prin calitatea prestaţiei didactice şi ştiinţifice şi prin valoarea realizărilor
ştiinţifice propagate în comunitatea academică naţională şi internaţională sub egida
Universităţii.
b) Se consideră lipsă de loialitate faţă de Universitate orice acţiune care
susţine interesele unor instituţii ce se află, direct sau indirect, în raporturi de
concurenţă cu Universitatea de Nord din Baia Mare. Atitudinea neloială se poate
manifesta prin sprijinul acordat, cu sau fără intenţie, instituţiilor concurente prin
desfăşurarea de activităţi didactice în cadrul acestora sau publicarea de lucrări
ştiinţifice sub egida acestora, prin posibilitatea acordată instituţiilor respective de a
utiliza, în interes propriu, titlurile ştiinţifice şi didactice obţinute în şi prin
Universitatea de Nord din Baia Mare.
c) În stabilirea statutului de instituţie concurentă se are în vedere faptul că
nu sunt instituţii concurente acele instituţii de învăţământ superior şi cercetare, de
stat sau particulare, care au cu Universitatea relaţii de colaborare, oficializate prin
contracte sau convenţii cu clauze de susţinere reciprocă a intereselor şi de derulare
în cooperare a unor programe de învăţământ şi cercetare.
d) Loialitatea şi ataşamentul faţă de Universitate sunt criterii de evaluare a
activităţii personalului didactic titular sau asociat, cu consecinţe directe asupra
salarizării şi asupra celorlalte drepturi acordate de Universitate personalului
didactic.
(4) Principiul poziţiei centrale a activităţilor de învăţământ şi cercetare constă
în considerarea procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice drept activităţi de
bază ale Universităţii, care beneficiază de o prioritate absolută în raport cu orice
alte activităţi. Aplicarea acestui principiu presupune că învăţământului şi cercetării
le sunt subordonate toate celelalte activităţi şi structuri ale Universităţii: financiar-
contabilă, juridică, tehnico-administrativă şi de servicii.
(5) Principiul eligibilităţii democratice constă în dreptul comunităţii
academice, în ansamblul ei, de a desemna persoanele în funcţii de conducere, în mod
democratic, prin vot secret şi personal, precum şi în dreptul fiecărui membru al
comunităţii academice de a alege şi de a fi ales în funcţii şi organisme de conducere
la toate nivelurile organizării instituţionale, cu respectarea criteriilor impuse de
nivelul funcţiei sau al organismului de conducere.
(6) Principiul adoptării şi aplicării democratice a deciziilor asociat cu
principiul eligibilităţii democratice presupune că orice decizie luată cu majoritatea
legală a voturilor este obligatorie pentru toţi membrii organismului democratic,
indiferent dacă au votat pentru sau contra deciziei respective.
(7) Principiul imunităţii membrilor organismului democratic asociat cu
principiul eligibilităţii democratice presupune că nici un membru al organismului
respectiv nu poate fi sancţionat sau blamat, oficial sau neoficial, pentru sensul
votului adoptat (pro sau contra) şi nici pentru opiniile exprimate deschis în cadrul
organismului de conducere din care face parte.
(8) Principiul colegialităţii şi toleranţei reciproce constă în datoria morală a
fiecărei persoane şi a comunităţii academice în ansamblul ei de a-şi acorda sprijin
material şi moral, de a admite că unitatea şi coeziunea comunităţii academice se
sprijină pe recunoaşterea şi promovarea diversităţii de capacităţi, opinii şi atitudini
individuale, de a considera că forţa comunităţii academice provine nu din
omogenitate, ci din complementaritate.
a) Potrivit acestui principiu, progresul cunoaşterii presupune interacţiuni,
inclusiv dezacorduri şi polemici, ascultarea reciprocă a punctelor de vedere şi
dialogul argumentativ, fără ca disputele ştiinţifice să afecteze negativ relaţiile
colegiale de respect şi sprijin reciproc.
b) Potrivit acestui principiu, toleranţa este o valoare fundamentală a mediului
academic, care constă în a-l admite pe celălalt cu particularităţile personalităţii sale,
cu tradiţiile etnice, culturale şi spirituale pe care le reprezintă sau le împărtăşeşte,
de a nu considera propriile concepţii şi convingeri ca absolute şi ca imperative
necondiţionate, de a admite că limita libertăţii şi drepturilor individuale este cea
impusă de obligaţia legală şi morală de a nu încălca libertatea şi drepturile
celorlalţi.
c) Principiul colegialităţii obligă fiecare membru al comunităţii academice să
contribuie la rezolvarea prin mijloace interne a problemelor acesteia, inclusiv în
cazul problemelor personale, şi să nu apeleze la organisme şi foruri externe decât în
cazurile impuse de lege sau după ce resursele mijloacelor interne de rezolvare au
fost integral epuizate.
(9) Principiul non-partizanatului politic şi al echidistanţei în raport cu
doctrinele politice şi ideologice exprimă obligaţia asumată, în mod deliberat, prin
însăşi apartenenţa la comunitatea academică, de către fiecare membru al ei, de a nu
manifesta, în calitate de membru al comunităţii academice şi în spaţiul universitar,
atitudini politice, de a nu emite judecăţi de valoare partizane, de a nu face
propagandă politică şi de a nu organiza activităţi cu caracter politic. Sfera
politicului şi doctrinele politice pot să constituie, în Universitate, obiect de analiză
sau de investigaţie ştiinţifică, echidistantă şi neangajată, prin metodele ştiinţei, dar
nu şi obiect al practicării.
V. Structura şi organizarea activităţii academice
Art.9. – (1) Prin activitate academică se înţelege, în sensul prezentei Carte,
totalitatea activităţilor de predare, învăţare, cercetare şi creaţie, şi a serviciilor
aferente acestora, precum şi a demersurilor privind proiectarea, programarea,
organizarea şi evaluarea procesului de învăţământ şi cercetare, realizate în cadrul
Universităţii de studenţi, personalul didactic şi de cercetare, titular sau asociat, în
conformitate cu misiunea şi obiectivele instituţiei.
(2) Componentele de bază ale activităţii academice sunt învăţământul şi
cercetarea, iar organizarea acestora constituie filiera academică a structurii
instituţionale a Universităţii, filieră căreia îi sunt subordonate funcţional toate
celelalte structuri universitare: financiară, administrativă şi de servicii.
Învăţământul şi cercetarea sunt componente interdependente şi inseparabile care
marchează nota distinctivă principală a activităţii academice, constând în instruirea
prin cercetare, în coexistenţa şi coevoluţia procesului de transmitere a ştiinţei cu
procesul de explorare, deschidere şi aprofundare a noi demersuri şi orizonturi în
sfera ştiinţei, culturii şi practicii sociale.
Art.10. – (1) Structura academică a Universităţii de Nord din Baia Mare
cuprinde: facultăţi, departamente, catedre, unităţi de cercetare, biblioteci, editură,
precum şi serviciile administrative şi tehnice aferente acestora.
(2) Stabilirea structurilor şi organizării instituţionale se face cu prioritate pe
baza cerinţelor de calitate a procesului de învăţământ şi cercetare, în funcţie de
obiectivele şi conţinutul activităţilor subordonate fiecărei structuri şi trebuie să
asigure o organizare instituţională flexibilă, adaptată particularităţilor instituţiei şi
procesului de dezvoltare instituţională a Universităţii, în acord cu tendinţele de
evoluţie a ştiinţelor, a profesiunilor şi a pieţei calificărilor universitare.
(3) Structura şi organizarea activităţii academice la nivel instituţional se
stabilesc, în conformitate cu principiul autonomiei universitare, de către Senat, cu
consultarea consiliilor facultăţilor şi departamentelor şi pe baza studiilor întocmite
de Comisia pentru evaluare şi strategie instituţională.
(4) Structurile şi organizarea activităţii academice se actualizează periodic, se
amplifică, se diversifică sau se restrâng în funcţie de evoluţia Universităţii, de
înfiinţarea a noi specializări şi apariţia a noi domenii de cercetare, de renunţarea la
unele specializări, şi în general, în funcţie de dinamica ştiinţei şi societăţii şi de
necesitatea adaptării la cerinţele de pe piaţa calificărilor de bază ale mediului socio-
economic.
(5) Structurile universitare şi relaţiile funcţionale dintre ele sunt sintetizate în
organigrama Universităţii, aprobată anual de către Senat. Aceasta are caracter de
document oficial privind organizarea instituţională şi managementul academic şi
administrativ în cadrul Universităţii.
Art.11. – (1) Facultăţile sunt unităţi fundamentale ale organizării
Universităţii şi funcţionează ca structuri didactico-ştiinţifice şi administrative având
rolul de a coordona procesul de învăţământ şi cercetare la specializări din cadrul
aceluiaşi domeniu sau din domenii conexe. Facultăţile se individualizează prin:
a) domenii de licenţă şi programe de studii;
b) condiţii de admitere şi absolvire, şi studenţi proprii;
c) personal didactic şi de cercetare, titular şi asociat;
d) conducere şi administrare proprii, prin consiliu, decani, prodecani,
secretar ştiinţific al consiliului, secretariat.
(2) Înfiinţarea facultăţilor se stabileşte de Senatul universitar, pe baza
studiilor întocmite de comisiile acestuia, se avizează de Ministerul Educaţiei şi se
aprobă prin Hotărâre a Guvernului României. Structura facultăţilor este aprobată
de Senat şi cuprinde, în funcţie de mărime, de natura profilului şi a specializărilor şi
de potenţialul de predare şi învăţare: departamente, catedre, unităţi de cercetare,
biblioteci şi laboratoare. Activitatea didactică în cadrul facultăţii se desfăşoară pe
specializări, ani de studiu, serii de predare, grupe şi subgrupe.
(3) Facultatea dispune de autonomie universitară în domeniile ştiinţific şi
didactic.
(4) Conducerea facultăţii se realizează de consiliul facultăţii, decan,
prodecani, secretar ştiinţific al consiliului, care îşi desfăşoară activitatea potrivit
reglementărilor legale în vigoare şi prezentei Carte. Serviciile de evidenţă a
studenţilor şi activităţii didactice, relaţiile cu publicul şi celelalte activităţi specifice
sunt asigurate de secretariatul facultăţii.
(5) Art.12. – (1) Departamentele sunt structuri universitare didactico-
ştiinţifice, cele subordonate facultăţilor, şi administrative, cele subordonate direct
Rectorului, constituite pe specializări, pe grupuri de discipline sau pe domenii de
învăţământ, cercetare şi servicii academice. În funcţie de obiectivele şi conţinutul
activităţii lor, departamentele pot fi: de studii, de cercetare, de studii şi cercetare, de
servicii pentru învăţământ şi cercetare, de pregătire a personalului didactic, de
proiectare şi de producţie.
(2) Înfiinţarea departamentelor, tipul, organizarea şi conţinutul activităţii
acestora se stabilesc de către Senat. Pentru înfiinţarea Departamentului pentru
Pregătirea Personalului Didactic este necesară aprobarea Ministerului Educaţiei.
(3) Departamentele au conducere proprie exercitată prin consiliul
departamentului şi director. În funcţie de natura şi obiectul activităţii lor,
departamentele pot avea în subordine catedre, unităţi de cercetare, compartimente
administrative şi de servicii.
(4) Misiunea şi obiectivele departamentelor, precum şi aspectele privind
organizarea, încadrarea cu personal şi finanţarea acestora se stabilesc prin
regulamentele proprii, aprobate de Senat.
Art.13. – (1) Catedrele sunt structuri de bază ale facultăţilor sau, după caz,
ale departamentelor, cu caracter eminamente didactico-ştiinţific, constituite pe
discipline sau, după caz, pe grupuri de discipline circumscrise unui domeniu bine
delimitat al ştiinţei. Catedrele întocmesc state de funcţii de personal didactic proprii
şi cuprind personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi
auxiliar.
(2) În plan didactic, catedra este o structură completă, acoperind întreaga
gamă de activităţi didactice la disciplinele pe care le coordonează (cursuri,
seminarii, laboratoare, practică, îndrumarea studenţilor). Ea cuprinde profesorii,
conferenţiarii, lectorii, asistenţii şi preparatorii, titulari sau asociaţi, în numărul şi
proporţia care să asigure realizarea optimă a procesului de învăţământ.
(3) Înfiinţarea catedrelor, precum şi modificarea structurii pe catedre prin
unificări sau scindări, se aprobă de Senat, la propunerea facultăţilor sau, după caz,
a departamentelor.
(4) Efectivul unei catedre cuprinde, de regulă, minimum 15 şi maximum 50
de posturi didactice sau/şi de cercetare. În situaţii speciale, Senatul poate aproba
modificarea, cu caracter tranzitoriu, a acestor limite.
(5) Catedrele sunt conduse de Biroul Catedrei, alcătuit din şeful de catedră şi
din 2-4 membri aleşi dintre cadrele didactice cu funcţia de bază în catedra
respectivă şi validaţi de Consiliul facultăţii. Conducerea operativă a catedrei revine
şefului de catedră.
(6) În cadrul catedrelor cu efective mai mari de 30 de posturi se pot constitui
colective pe discipline sau pe secvenţe ale acestora, conduse de responsabili de
colective.
(7) Catedra de Teologie se organizează şi funcţionează potrivit convenţiilor
încheiate între forurile bisericeşti şi Ministerul Educaţiei, precum şi în concordanţă
cu prevederile Cartei universitare. Planurile de învăţământ ale specializărilor
teologice se aprobă de către Senat după ce au fost acrobate de către forurile
bisericii. Cadrele didactice care predau disciplinele teologice şi studenţii de la
profilul teologic trebuie să aibă avizul forurilor bisericeşti abilitate.
Art.14. – (1) Universitatea cuprinde în structura sa unităţi de cercetare cu
finanţare din bugetul Universităţii, cu finanţare parţială sau cu autofinanţare.
Unităţile de cercetare sunt: centrele, colectivele şi laboratoarele. Acestea se
organizează la propunerea catedrelor, departamentelor, consiliilor facultăţilor sau a
Senatului şi reunesc cadre didactice, cercetători şi studenţi. Unităţile de cercetare
desfăşoară preponderent cercetare ştiinţifică, dar îşi pot asuma şi activităţi
didactice.
(2) Colectivele de cercetare şi laboratoarele sunt structuri de cercetare
flexibile, care se constituie şi reconstituie în funcţie de evoluţia temelor de cercetare
şi de priorităţile stabilite prin programele de cercetare ale catedrelor,
departamentelor şi facultăţilor. Ele pot angaja în nume propriu şi cu
responsabilitatea membrilor contracte de cercetare şi pot participa la competiţia
pentru finanţarea proiectelor de cercetare.
(3) Centrele de cercetare sunt structuri de cercetare stabile constituite pe
domenii de larg interes ştiinţific, având un obiect de studiu bine definit, care
corespund direcţiilor prioritare ale cercetării ştiinţifice universitare sau contribuie
la rezolvarea unor probleme teoretice fundamentale şi/sau aplicative, din sfera
ştiinţei şi practicii sociale. Ele pot angaja în nume propriu şi cu responsabilitatea
membrilor contracte de cercetare şi pot participa la competiţia pentru finanţarea
proiectelor de cercetare.
(4) Unităţile de cercetare elaborează proiecte de cercetare, organizează
activitatea de cercetare, realizează programe de cercetare şi valorifică cercetarea
prin publicaţii şi manifestări ştiinţifice.
(5) Unităţile de cercetare se pot constitui şi pe perioade determinate, în
funcţie de buget, surse de finanţare, nevoi ştiinţifice. În acest caz, ele pot angaja
personal de cercetare, tehnic şi administrativ, în limitele financiare de care dispun,
pe o perioadă determinată sau nedeterminată.
(6) Înființarea unităților de cercetare și încadrarea cu personal de cercetare
se face conform legislaţiei în vigoare.
(7) Personalul de cercetare, inclusiv studenţii cuprinşi în programe de
cercetare, pot folosi întreaga dotare şi gamă de instrumente ale cercetării ştiinţifice
din Universitate şi, prin parteneriat, din alte instituţii naţionale şi internaţionale
asociate la programele de cercetare.
Art.15. – (1) Bibliotecile Universităţii formează un sistem integrat de
documentare ştiinţifică destinat studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor,
alcătuit din Biblioteca Centrală şi din biblioteci constituite şi gestionate pe facultăţi
sau, după caz, pe departamente, unităţi de cercetare sau cabinete de specialitate.
(2) Biblioteca Centrală a Universităţii funcţionează ca o unitate autonomă,
fiind subordonată Senatului. Organizarea şi funcţionarea acesteia sunt stabilite prin
regulament, aprobat de Senat. Conducerea Bibliotecii Centrale este asigurată de un
şef-serviciu, numit de Rector, în urma unui concurs.
(3) Biblioteca Centrală, în colaborare cu celelalte biblioteci din sistem,
asigură schimbul pe plan naţional şi internaţional al publicaţiilor editate de
Universitate, realizează, prin consultarea cadrelor didactice, achiziţiile de carte şi
abonamente la periodicele din ţară şi străinătate.
(4) Dezvoltarea fondului de carte, precum şi informatizarea şi afilierea
Bibliotecii la reţele naţionale şi internaţionale specifice domeniului reprezintă
priorităţi ale Universităţii şi se realizează prin finanţare de la buget, sponsorizări şi
alte surse, potrivit legii. Dezvoltarea fondului de carte se face echilibrat, pe toate
domeniile de studii.
(5) În stabilirea politicii de dezvoltare a fondului de carte, şeful serviciu
Bibliotecă este sprijinit de Consiliul Bibliotecii, ca organism de specialitate al
Senatului.
(6) Programul de funcţionare a bibliotecilor Universităţii este adaptat în
primul rând programului studenţilor, pentru a servi necesităţile didactice, de studiu
şi de cercetare.
Art.16. – (1) Editura Universităţii este o structură academică de cercetare şi
educaţie menită să disemineze rezultatele creaţiei şi cercetării ştiinţifice realizate de
personalul didactic şi de cercetare din Universitate sau din alte instituţii de
învăţământ superior şi cercetare din ţară şi străinătate. Editura are nume şi siglă
proprii, aprobate de Senat.
(2) Editura funcţionează pe principiul autofinanţării şi beneficiază, în cadrul
Universităţii, de autonomie administrativă, financiară şi ştiinţifică în concordanţă
cu prevederile Cartei referitoare la autonomia universitară.
(3) Conducerea Editurii este asigurată de Consiliul Ştiinţific şi de director.
Membrii Consiliului şi directorul sunt aprobaţi de Senat. Directorul trebuie să
deţină titlul de doctor. Consiliul ştiinţific, prezidat de director, stabileşte
standardele de calitate privind conţinutul şi tehnoredactarea lucrărilor publicate
sub egida Editurii şi întocmeşte Planul editorial în funcţie de strategia editorială
proprie sau de solicitările facultăţilor, departamentelor şi catedrelor, precum şi ale
altor beneficiari.
(4) Aspectele specifice privind activitatea editorială, organigrama,
finanţarea, standardele de calitate sunt reglementate prin Regulament aprobat de
Senat la propunerea Consiliului Ştiinţific al Editurii.
VI. Studenții
Art.17. – (1) Studenţii sunt parte integrantă a comunităţii academice,
formată din totalitatea persoanelor care studiază în cadrul structurilor şi formelor
specific universitare de învăţare şi se pregătesc pentru dobândirea unei calificări de
nivel superior. În sens larg, din categoria studenţilor fac parte şi masteranzii şi
doctoranzii, precum şi alţi participanţi la formele de pregătire sau perfecţionare
profesională organizate de Universitate.
(2) Calitatea de student la studiile universitare de licenţă şi masterat se
dobândeşte prin admitere şi înmatriculare şi se pierde prin exmatriculare, potrivit
reglementărilor în vigoare, ale Cartei universitare şi ale Regulamentului activităţii
profesionale a studenţilor. Condiţiile de admitere sunt reglementate de Metodologia
organizării şi desfăşurării admiterii, aprobată anual de Senatul Universităţii, pe baza
Criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi a strategiei Universităţii în
materie de studenţi şi programe de studii. Metodologia se dă publicităţii cu cel puţin
şase luni înaintea începerii admiterii, prin afişare pe pagina WEB a Universităţii.
a) Calitatea de student al Universităţii se poate dobândi şi prin transfer de la
alte instituţii de învăţământ superior, potrivit reglementărilor în vigoare ale Cartei
universitare şi ale Regulamentului activităţii profesionale a studenţilor.
b) Calitatea de cursant sau de participant la alte forme de învăţământ, la
cursuri de perfecţionare profesională, la cursurile de pregătire şi la examenele de
obţinere a gradelor didactice în învăţământul preuniversitar, la cursurile de limbi
străine ş.a., se dobândeşte potrivit normelor legale şi reglementărilor interne ale
Universităţii.
(3) Raporturile dintre student şi Universitate sunt oficializate prin contractul
de studii. Contractul de studii poate fi actualizat la începutul fiecărui an de studii,
prin acte adiţionale, potrivit duratei legale a studiilor la ciclul de studii, specializarea
şi forma de învăţământ la care studentul este înmatriculat.
Art.18. – (1) Calitatea de student este asociată cu drepturi şi obligaţii,
potrivit Legii învăţământului, hotărârilor de Guvern şi ale Ministerului Educaţiei,
precum şi Cartei universitare şi reglementărilor interne adoptate de Senat şi de
consiliile facultăţilor. Drepturile şi obligaţiile sunt indisociabile.
(2) Calitatea de student este condiţionată de pregătirea sistematică şi
calitativă la disciplinele şi activităţile prevăzute în planurile de învăţământ sau în
curriculum-ul celorlalte forme de pregătire, atestată prin notele şi calificativele
obţinute la examene şi la celelalte forme de evaluare şi prin rezultatele înregistrate
în cercetarea ştiinţifică şi în activitatea practică.
(3) Studenţii sunt parteneri ai corpului profesoral în procesul de formare a
specialiştilor absolvenţilor cu pregătire superioară în diverse domenii. Opinia
studenţilor, exprimată de reprezentanţii lor autorizaţi ori prin sondaje validate,
constituie o modalitate de autocontrol, de evaluare şi îmbunătăţire a activităţii
universitare.
Art.19. – (1) Activitatea profesională a studenţilor la toate formele de
învăţământ organizate în Universitatea de Nord din Baia Mare cuprinde:
participarea la cursuri, seminarii, laboratoare, proiecte şi aplicaţii, stagii de
practică, studiul disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ, susţinerea
examenelor, a colocviilor, a verificărilor pe parcurs şi a celorlalte forme de
verificare, inclusiv a examenelor pentru finalizarea studiilor.
(2) Studenţii din ciclul al doilea (masteranzii) şi al treilea (doctoranzii) sunt
antrenaţi în activităţi de cercetare ştiinţifică organizate în cadrul unităţilor de
cercetare din Universitate.
(3) Îndatoririle studenţilor privind procesul de învăţământ, formele de
verificare şi evaluare a cunoştinţelor şi condiţiile de promovare a anilor de studiu,
acordarea prelungirilor de şcolaritate, precum şi regimul transferărilor şi
reînmatriculărilor sunt precizate în Regulamentul privind activitatea profesională a
studenţilor şi Regulamentul privind evaluarea, examinarea şi notarea performanţelor
profesional- ştiinţifice ale studenţilor.
(4) Organizarea examenului de finalizare a studiilor la toate formele şi
programele de studii organizate în Universitatea de Nord din Baia Mare se bazează
pe criteriile generale elaborate de Minister şi pe metodologiile proprii.
Art.20. – (1) Studenţii Universităţii la forma de învăţământ de zi (ciclul I şi
II) care au domiciliul stabil în afara municipiului Baia Mare pot fi cazaţi, la cerere,
în căminele studenţeşti cu respectarea Regulamentului privind cazarea, organizarea
şi funcţionarea căminelor studenţeşti.
(2) Studenţii de la cursurile de zi pot beneficia de burse pe perioada studiilor,
în conformitate cu prevederile legii şi ale Regulamentului privind acordarea burselor.
Bursele pot fi acordate din fondurile alocate de la bugetul de stat, din fonduri
alocate de instituţii private sau din alte surse, potrivit legii. Criteriul principal de
acordare a burselor este performanţa la învăţătură.
(3) Studenţii pot utiliza baza materială a Universităţii pentru studiu şi
documentare, precum şi pentru organizarea unor activităţi culturale şi sportive în
spaţii adecvate. Organizarea acestor activităţi se poate face de către Universitate sau
de organizaţiile studenţeşti împreună cu administraţia Universităţii.
(4) În spaţiul universitar, studenţii se pot organiza în asociaţii sau pot
deschide filiale ale unor asociaţii studenţeşti naţionale sau internaţionale, care pot
funcţiona dacă:
a) reprezintă interesele studenţilor privind procesul de instruire, condiţiile de
studii şi condiţiile sociale;
b) fac dovada că reprezintă o componentă semnificativă a comunităţii
studenţilor din Universitate.
(5) Universitatea de Nord din Baia Mare manifestă o atenţie deosebită pentru
sprijinirea studenţilor în activitatea de învăţare şi de adaptare la mediul academic,
precum şi pentru consilierea şi orientarea în cariera profesională. În acest sens
funcţionează Centrul de Carieră şi Consiliere Profesională, deschis tuturor
studenţilor.
VII. Personalul didactic și de cercetare
Art.21. – (1) Personalul didactic este parte a comunităţii academice formate
din totalitatea persoanelor care desfăşoară activităţi de învăţământ şi cercetare
ştiinţifică în cadrul structurilor şi formelor de activitate specific universitare.
(2) Calitatea de cadru didactic universitar şi funcţiile asociate acesteia se
dobândesc prin concurs, potrivit legii. La concurs se poate prezenta orice persoană
care întruneşte condiţiile privind studiile, titlurile ştiinţifice, experienţa şi
competenţele profesionale corespunzătoare postului solicitat.
(3) Calitatea de cadru didactic universitar este condiţionată de competenţa
profesională atestată de rezultatele obţinute în pregătirea studenţilor şi în
cercetarea ştiinţifică, de titlurile ştiinţifice dobândite şi de lucrările ştiinţifice
publicate, de creațiile proprii, de gradul de recunoaştere în cadrul comunităţii
ştiinţifice naţionale şi internaţionale din domeniu. Calitatea de cadru didactic al
Universităţii este evaluată şi în funcţie de loialitatea şi ataşamentul dovedite faţă de
instituţie.
Art.22. – (1) Personalul didactic care desfăşoară activităţi în Universitate este
format, în funcţie de modul de încadrare şi de raporturile juridice cu Universitatea
din următoarele categorii: titular, asociat, consultant şi asociat invitat.
(2) Calitatea de titular al Universităţii se obţine prin concurs şi se păstrează
prin îndeplinirea calitativă şi cantitativă a sarcinilor aferente postului ocupat.
Calitatea de titular se raportează la norma de bază, în funcţie de care se stabilesc
drepturile salariale, inclusiv sporurile, gradaţiile şi salariile de merit, precum şi
celelalte drepturi privind concediile, vechimea în muncă, pensionarea etc., potrivit
legii.
(3) Personalul didactic asociat este alcătuit din cadre didactice şi cercetători
de prestigiu din alte instituţii de învăţământ superior sau cercetare care prestează
activităţi de învăţământ şi cercetare în cadrul Universităţii sau din specialişti
practicieni de înaltă calificare din instituţii, întreprinderi, firme de stat sau
particulare. Ocuparea posturilor, sau a fracțiunilor din posturile didactice cu cadre
didactice asociate se face prin concurs, pe baza curriculum-ului vitae şi a
documentelor care atestă condiţiile pentru funcţia didactică şi vechimea persoanelor
în cauză. Lista nominală a cadrelor didactice propuse pentru asociere se aprobă
anual de Senat, la propunerea facultăţilor.
(4) Personalul didactic consultant este format din cadre didactice pensionate
pentru limită de vârstă, conducători de doctorate în Universitate, care au obţinut
aprobarea Senatului de a-şi continua activitatea în Universitate.
(5) Personalul didactic asociat invitat este alcătuit din specialişti cu valoare
recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, care sunt încadraţi, pe o
perioadă determinată, în calitate de profesori asociaţi invitaţi. Posturile didactice
constituite în acest scop pot fi ocupate, cu contract de muncă pe o perioadă
determinată, şi de către cetăţeni străini, potrivit legii.
Art.23. – (1) Posturile didactice sunt cuprinse în statele de funcţii de personal
didactic ale catedrelor sau, după caz, ale departamentelor. Acestea se întocmesc
anual de către catedre, se avizează de către consiliile facultăţilor şi se aprobă de
către Senat.
(2) Numărul posturilor didactice, structura acestora pe funcţii didactice,
gradul de încărcare în număr de ore şi componenţa pe discipline, precum şi modul
de ocupare şi salarizare se stabilesc în funcţie de următoarele repere:
a) planurile de învăţământ;
b) formaţiunile de studiu;
c) normele didactice şi de cercetare corespunzătoare funcţiilor didactice;
d) standardele de calitate privind acoperirea cu personal didactic a
posturilor;
e) resursele umane (componenţa personalului didactic titular şi asociat pe
funcţii didactice şi specializări);
f) resursele financiare ale catedrei, departamentului şi facultăţii.
(3) În stabilirea componenţei interne a fiecărui post didactic (discipline,
număr de ore de curs, seminar, laborator, practică) şi a structurii de ansamblu a
posturilor din statul de funcţii se are în vedere acoperirea tuturor disciplinelor şi
activităţilor didactice din planurile de învăţământ cu personal didactic având
calificarea şi competenţele necesare.
Art.24. – (1) Organizarea concursurilor, precum şi celelalte condiţii ce
trebuie îndeplinite pentru ocuparea posturilor didactice sunt reglementate distinct,
prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea
posturilor didactice aprobat de Senat. Păstrarea posturilor didactice este
condiţionată de îndeplinirea calitativă şi cantitativă a obligaţiilor profesionale şi
morale stabilite potrivit legii şi deontologiei profesiunii didactice.
(2) Personalul didactic şi de cercetare din Universitatea de Nord din Baia
Mare are drepturi şi îndatoriri care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta
Cartă, din prevederile contractului colectiv de muncă şi din Regulamentul activităţii
profesionale a personalului didactic.
VIII. Curriculum-ul universitar
Art.25. – (1) Curriculum-ul universitar este ansamblul coerent al
conţinuturilor care fac obiectul predării, învăţării şi evaluării pe parcursul
procesului de învăţământ, precum şi ansamblul documentelor oficiale care stabilesc
şi reglementează cadrul de referinţă unitar privind obiectivele, conţinuturile,
activităţile de învăţare şi de evaluare în baza cărora este organizat procesul de
învăţământ în Universitate.
(2) Structura curriculum-ului universitar, precum şi eşalonarea
conţinuturilor şi activităţilor didactice pe parcursul programului de studii sunt
stabilite prin următoarele documente curriculare:
a) planurile de învăţământ;
b) fişele (programele analitice) ale disciplinelor;
c) planificările activităţilor didactice de curs şi seminar (laborator, practică).
(3) Planurile de învăţământ sunt concepute şi aplicate în sistemul creditelor de
studii (ECTS – European Credit Transfer System) şi respectă principiul
semestrializării. Durata studiilor este exprimată în număr de semestre, un semestru
fiind cotat cu 30 de credite. Durata unui program de studii este exprimată în
numărul de credite corespunzător numărului de semestre ale programului.
Aspectele procedurale privind obţinerea, acumularea, mobilitatea, transferul şi
recunoaşterea creditelor, precum şi condiţiile de promovare a programelor de studii
sunt stabilite prin Regulamentul activităţii profesionale a studenţilor şi prin Ghidul
utilizatorului ECTS.
(4) Planurile de învăţământ sunt aprobate de senat, la propunerea
facultăţilor.
Art.26 – (1) Structura planului de învăţământ cuprinde pachete de discipline
fundamentale, de specialitate şi complementare, respectiv discipline obligatorii,
opţionale şi facultative.
(2) Pachetul disciplinelor obligatorii formează curriculum-ul nucleu pentru
formarea specialistului. Acest pachet cuprinde:
a) disciplinele fundamentale în domeniu; discipline de profil (la specializările
inginereşti)
b) disciplinele de specialitate obligatorii;
c) disciplinele complementare, dintre cele stabilite ca obligatorii prin
reglementările şi actele normative în vigoare sau considerate de catedre şi facultăţi
ca strict necesare formării profesionale a specialistului.
(3) Pachetul disciplinelor opţionale formează curriculum-ul de aprofundare
sau de extensiune şi este alcătuit din:
a) discipline de specialitate care vizează aprofundarea unor direcţii
particulare în specializare sau/şi anticiparea opţiunii studentului privind direcţia
continuării studiilor în ciclurile superioare (masterat şi doctorat);
b) discipline complementare, dintre cele care conferă o competenţă specifică
sau o extindere a domeniilor de exercitare a calificării de bază.
(4) Pachetul disciplinelor facultative este alcătuit din discipline complementare
şi vizează lărgirea orizontului de cultură şi cunoaştere al studenţilor sau dobândirea
unor competenţe suplimentare de care studentul consideră că are nevoie.
Disciplinele facultative se creditează separat şi nu se includ în standardele de 30
credite/semestru, respectiv 60 credite/an.
(5) Prima limbă modernă, de circulaţie internaţională, este prevăzută, în
regim obligatoriu, pe durata a patru semestre, în anii I - III de studiu, în planurile de
învăţământ ale tuturor specializărilor din ciclul studiilor universitare de licenţă.
Promovarea limbii moderne condiţionează accesul la examenul de licenţă. A doua
limbă modernă poate fi studiată în regim facultativ.
(6) Informatica este o disciplină complementară obligatorie şi se introduce în
planurile de învăţământ ale tuturor specializărilor din ciclul studiilor universitare
de licenţă, cel puţin pe durata unui semestru, de preferinţă în anii I-II. Catedra de
profil are obligaţia să întocmească programe analitice care să imprime disciplinelor
caracterul de informatică aplicată în domeniul specializării în care studenţii se
pregătesc.
(7) Disciplina Educaţie Fizică se introduce în planul de învăţământ al ciclului
studiilor universitare de licenţă, în primul an de studii (două semestre), ca disciplină
obligatorie.
Art.27. – (1) Curriculum-ul universitar poate fi parcurs în forma
învăţământului de zi sau în forma învăţământului la distanţă, în condiţiile legii.
Învăţământul la distanţă este o formă de învăţământ modernă, care valorifică
sistemele informatice de comunicare la distanţă în activitatea de predare, învăţare şi
evaluare. Învăţământul la distanţă se adresează în principal persoanelor adulte,
integrate profesional, care doresc să dobândească noi competenţe prin studii
universitare, fără întreruperea activităţilor profesionale în care sunt integraţi,
printr-un program flexibil de activităţi de predare şi învăţare.
(2) Planurile de învăţământ pentru învăţământul la distanţă au o structură pe
categorii de discipline şi forme de evaluare similară cu structura planului pentru
învăţământul de zi, dar adaptată specificului activităţilor didactice şi de învăţare la
distanţă.
Art.28. – (1) Disciplinele corespunzătoare Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic (DPPD) sunt integrate în planurile de învăţământ specifice şi
sunt oferite în regim opţional studenţilor sau absolvenţilor studiilor universitare,
care doresc să obţină certificatul de atestare în profesiunea didactică, în
specializarea corespunzătoare diplomei de licenţă.
(2) Planul de învăţământ al Departamentului pentru Pregătirea Personalului
Didactic este standardizat la nivel naţional şi aprobat prin Ordin al Ministrului.
Certificarea pentru profesia didactică se poate obţine la două niveluri, respectiv:
a) Nivelul I (iniţial), care acordă absolvenţilor de studii universitare de
licenţă şi masterat dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preuniversitar
obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din
programul de studii psihopedagogice oferit de DPPD;
b) Nivelul II (de aprofundare), care acordă absolvenţilor de studii
universitare de masterat dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal,
postliceal şi universitar, cu condiţia acumulării unui minimum de 60 de credite
transferabile din programul de studii psihopedagogice oferite de DPPD.
IX. Diplome, certificate, atestate
Art.29. – (1) Universitatea organizează examenele de finalizare a studiilor
universitare de licenţă şi eliberează diplome de licenţă la specializările acreditate.
Universitatea poate organiza examenele de licenţă şi pentru absolvenţii
specializărilor autorizate să funcţioneze provizoriu din alte instituţii de învăţământ
superior autorizate sau acreditate, potrivit legii.
(2) Universitatea organizează examenele de finalizare a studiilor universitate
de masterat (disertaţie) şi eliberează diplomele de master corespunzătoare acestora
pentru specializările aprobate de Ministerul Educaţiei şi pentru specializările
acreditate de ARACIS, potrivit legii.
(3) Universitatea organizează susţinerea publică a tezelor de doctorat şi
eliberează diplomele de doctor în domeniile de specializare pentru care are calitatea
de I.O.S.U.D. Diploma de doctor se eliberează cu condiţia validării de către
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare, prin ordin al ministrului educaţiei.
Art.30. – (1) Universitatea organizează examenele de absolvire a
programelor de studii psihopedagogice organizate de D.P.P.D. şi emite certificate de
atestare pentru profesia didactică în învăţământul preuniversitar obligatoriu, liceal,
postliceal şi superior, potrivit legii.
(2) Universitatea, prin DPPD., organizează examenele pentru acordarea
gradelor didactice în învăţământul preuniversitar şi eliberează certificate pentru
definitivare şi pentru gradele didactice II şi I, la specializările pentru care are
aprobarea Ministerului Educaţiei. Examenele pentru acordarea gradelor didactice
se organizează pe baza programelor aprobate de Ministerul Educaţiei.
(3) Universitatea, prin DPPD., organizează programe de formare continuă a
personalului didactic, acreditate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei,
şi eliberează certificate de perfecţionare profesională periodică.
Art.31. – (1) Universitatea organizează cursuri postuniversitare de
specializare şi eliberează absolvenţilor diplome de specializare postuniversitară.
(2) Catedra de Limbi moderne a Universităţii organizează cursuri de
învăţare a limbilor străine şi examene pe baza cărora se eliberează atestate de
competenţă lingvistică.
(3) Departamentul de Informatică organizează cursuri de specializare şi
examene de atestare în conducerea calculatorului (ECDL).
X. Managementul academic și administrativ
Art.32. – (1) Conducerea şi administrarea Universităţii la nivel instituţional
şi la nivelul fiecărei structuri universitare se întemeiază pe principiul general al
autonomiei universitare şi pe următoarele principii specifice:
a) Principiul complementarităţi structurilor şi funcţiilor de conducere
constituite pe cele două filiere ale conducerii Universităţii: academică şi
administrativă, ceea ce implică atribuţii şi responsabilităţi specifice, neparalele,
pentru structurile de conducere academică şi structurile de conducere
administrativă.
b) Principiul specializării funcţiilor de conducere pe principalele domenii ale
conducerii: reglementare, decizie, organizare, administrare, control şi evaluare,
ceea ce implică delegarea responsabilităţilor specifice către organisme specializate.
c) Principiul conducerii democratic-participative în procesul de luare a
deciziilor şi al responsabilităţii personale în aplicarea acestora, cu precizarea că în
distribuirea sarcinilor şi analiza realizării/nerealizării acestora accentul cade pe
răspunderea personală şi nu pe structuri, comisii sau colective anonime.
(2) Conducerea la nivel instituţional cuprinde două niveluri ale funcţiilor de
conducere, pe care se constituie şi principalele organisme de conducere ale
Universităţii:
a) managementul strategic centrat pe definirea misiunii şi obiectivelor
Universităţii şi elaborarea deciziilor strategice, pentru orizonturi mari de timp, şi pe
crearea cadrului normativ circumscris de autonomia universitară;
b) managementul operaţional centrat pe realizarea obiectivelor, pe
organizarea eficientă a activităţii instituţiei şi elaborarea deciziilor privind
finanţarea, asigurarea materială, logistică, stabilirea structurilor universitare şi
organizarea procesului de învăţământ şi cercetare, precum şi pe aspectele de
execuţie şi pe domeniul serviciilor pentru învăţământ şi cercetare, al administrării
financiar-contabile şi al serviciilor sociale pentru studenţi şi personalul didactic
Art.33. – (1) Conducerea academică se realizează prin organisme colective de
conducere şi prin funcţii de conducere stabilite potrivit legii şi în concordanţă cu
structura Universităţii şi cu cerinţele privind organizarea şi conducerea eficientă a
activităţii instituţiei. Componenţa nominală a organismelor de conducere
academică, precum şi persoanele în funcţii de conducere academică se stabilesc prin
alegeri, organizate pe mandate de 4 ani, conform prevederilor Legii 128/1997
privind Statutul Personalului didactic, ale Cartei universitare şi ale Metodologiei de
organizare şi desfăşurare a alegerilor academice aprobată de Senat.
(2) Conducerea administrativă se realizează prin Direcţia General
Administrativă a Universităţii şi prin structurile administrative din subordine.
Structurile administrative şi relaţiile funcţionale dintre acestea sunt stabilite prin
organigrama structurilor administrative aprobată de Senat. Funcţiile de conducere
administrativă se ocupă prin concurs, potrivit legii.
XI. Structurile și funcțiile de conducere
Art.34. – (1) Senatul este forul suprem de conducere a Universităţii, investit
cu exercitarea, în condiţiile legii, a autonomiei universitare. Senatul acţionează în
domeniul managementului strategic şi operaţional conform atributelor legale,
conducerii previzionale şi al managementului instituţional, subordonându-şi ambele
filiere ale conducerii (academică şi administrativă).
(2) Senatul este alcătuit din membri aleşi ai comunităţii academice - cadre
didactice, studenţi. Componenţa nominală a Senatului se stabileşte pe baza
următoarelor norme:
a) Din Senat fac parte de drept fostul rector şi decanii nou aleşi.
b) Facultăţile sunt reprezentate în mod egal în senat ;
c) O proporţie de 25% din componenţa Senatului este formată din studenţi,
pe baza propunerilor făcute în adunările generale ale studenţilor organizate pe
facultăţi, respectându-se principiul proporţionalităţii cu numărul de studenţi pe
care îi reprezintă;
d) Componenţa nominală a Senatului este aceeaşi pe parcursul unui mandat
de 4 ani, modificarea ei fiind posibilă doar în cazuri speciale, obiectiv determinate,
sau în situaţiile impuse de dinamica evoluţiei structurilor Universităţii.
e) La şedinţele Senatului participă în calitate de invitaţi fără drept de vot:
membrii de onoare ai Senatului, liderii organizaţiilor de sindicat legal constituite,
directorul general administrativ, contabilul şef, juristul instituţiei şi şefii de catedră,
dacă nu fac parte dintre membrii aleşi.
(3) Senatul are următoarele atribuţii:
1. elaborează şi adoptă Carta Universităţii;
2. emite acte cu caracter normativ prin care se reglementează activitatea
comunităţii academice şi funcţionarea structurilor universitare şi administrative;
3. propune şi înaintează la ARACIS înfiinţarea de noi specializări;
4. stabileşte structurile universitare, propune spre aprobare
Ministerului Educaţiei înfiinţarea de noi facultăţi, aprobă înfiinţarea
departamentelor, catedrelor şi unităţilor de cercetare;
5. stabileşte, la propunerea consiliilor facultăţilor, numărul de locuri
disponibile (subvenţionate şi cu taxă) pentru admiterea la diferitele cicluri de
învăţământ (licenţă, masterat, doctorat), precum şi criteriile de înscriere;
6. stabileşte metodologia de organizare a examenului de licenţă, cu cel
puţin 6 luni înaintea desfăşurării examenului;
7. aprobă numărul de locuri pentru studiile masterale aprofundate,
pentru doctorat şi pentru studiile academice postuniversitare acoperite prin taxe
sau subvenţionate din alte surse decât cele de la bugetul de stat;
8. stabileşte durata cursurilor postuniversitare de perfecţionare;
9. stabileşte cuantumul taxelor de studii şi al taxelor administrative în
conformitate cu legea;
10. stabileşte criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu
sau de ajutor social;
11. aprobă regulamentele elaborate pentru desfăşurarea activităţii din
universitate;
12. aprobă planurile de învăţământ elaborate de catedre şi facultăţi;
13. aprobă statele de funcţiuni elaborate de catedre şi facultăţi;
14. aprobă planurile de cercetare ştiinţifică ale facultăţilor, centrelor de
cercetare cât şi cel al Universităţii;
15. analizează şi evaluează activitatea structurilor universitare şi a
comunităţii academice;
16. analizează abaterile de la etica universitară;
17. hotărăşte asupra revocării Rectorului în condiţiile legii;
18. decide destituirea din funcţii, strict în condiţiile legii, a persoanelor de
conducere a structurilor de învăţământ şi administrative ale universităţii;
19. validează concursurile pentru ocuparea posturilor didactice conform
legii;
20. validează alegerile de la nivelul facultăţilor, departamentelor şi a
celorlalte structuri academice direct subordonate;
21. propune Ministerului Educaţiei, membrii Consiliului Naţional de
Atestare a Titlurilor, a Diplomelor şi Certificatelor Universitare – dintre profesorii
universităţii;
22. hotărăşte conform Cartei universităţii asupra conferirii titlurilor de:
profesor consultant, profesor emerit, Doctor Honoris Causa, Membru de onoare al
Senatului;
23. aprobă bugetul pe facultăţi, execuţia bugetară a universităţii;
24. alte atribuţii reieşite din prevederile Legii învăţământului, ale
Statutului Personalului Didactic şi ale Cartei universitare.
Art.35. – (1) Senatul îşi desfăşoară activitatea şi îşi realizează atribuţiile prin
două modalităţi principale: în şedinţe plenare şi pe consilii şi comisii de specialitate.
(2) Senatul se întruneşte în şedinţe ordinare, conform programului propriu
de activitate, şi în şedinţe extraordinare, la convocarea Biroului Senatului, a
rectorului sau a unei treimi din membrii Senatului.
(3) Comisiile de specialitate sunt structuri subordonate Senatului, având în
principal funcţii de consultanţă şi de expertizare, de analiză şi de fundamentare a
deciziilor, a hotărârilor şi a actelor normative interne supuse spre aprobare
Senatului.
a) Profilul şi numărul comisiilor de specialitate se stabilesc prin organigrama
managementului instituţional aprobată de Senat.
b) Comisiile sunt alcătuite din cadre didactice şi studenţi, membri ai
Senatului şi din personal din conducerea administrativă a Universităţii.
Componenţa nominală a comisiilor este propusă de Biroul Senatului şi aprobată de
Senat prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.
c) Comisiile sunt conduse de preşedinţi. Aceştia sunt membri ai Senatului şi
sunt desemnaţi de Senat, la propunerea rectorului, prin vot deschis, cu cel puţin
jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.
d) În stabilirea componenţei nominale şi a preşedintelui se au în vedere
specializarea şi competenţele fiecărei persoane, astfel încât fiecare comisie să aibă
caracterul unui organism specializat, cu rol de expert în domeniul de activitate de
care răspunde.
(4) Hotărârile Senatului, precum şi concluziile analizelor şi evaluărilor se
aprobă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, dacă numărul lor este de cel puţin
2/3 din totalul membrilor. Dacă prezenţa este sub această limită, şedinţa de Senat se
suspendă. Votul este deschis, cu excepţia cazurilor când se aleg sau se numesc
organele şi persoanele în funcţii de conducere.
(5) Aspectele specifice ale activităţii Senatului sunt reglementate prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului.
Art.36. – (1) Senatul alege dintre membrii săi rectorul, care este şi Preşedinte
al Senatului. Rectorul este confirmat prin Ordin al ministrului educaţiei.
(2) Rectorul reprezintă Universitatea în raporturile cu Ministerul Educaţiei
şi cu celelalte autorităţi publice, cu alte universităţi din ţară şi străinătate, cu
instituţii şi organisme interne şi internaţionale.
(3) Rectorul coordonează activitatea Senatului, numeşte şi eliberează din
funcţie, potrivit legii, personalul tehnic administrativ și personalul didactic, cu
excepţia conferenţiarilor şi profesorilor, şi dispune înmatricularea sau
exmatricularea studenţilor.
(4) Rectorul semnează diplomele de licenţă sau absolvire, de studii
aprofundate, masterat şi doctorat.
(5) Rectorul reprezintă Universitatea în Conferinţa Naţională a Rectorilor şi
în organismele naţionale şi internaţionale la care Universitatea este afiliată şi
semnează acordurile internaţionale.
Recotratul este compus din : Rector, prorectori, secretarul ştiinţific,
secretarul-şef al Universităţii de Nord.
Art.37. – Prorectorii coordonează domeniile de activitate de care răspund la
nivel instituţional, pot suplini rectorul, cu avizul acestuia, în reprezentarea internă
şi internaţională a Universităţii şi pot semna, în absenţa rectorului, acte curente.
Art.38. Activitatea Senatului este organizată, planificată şi administrată de
Secretarul-şef. Acesta pregăteşte reuniunile Senatului şi Biroului Senatului, verifică
proiectele de hotărâri ale Senatului, verifică structura comisiilor de concurs pentru
ocuparea posturilor didactice şi desfăşurarea concursurilor.
Art.39. Rectoratul are un compartiment tehnic condus de către secretarul şef
al Universităţii, funcţionar cu studii superioare. Acest compartiment se organizează
conform reglementărilor specifice aprobate de Senat.
Art.40. – (1) Biroul Senatului este organismul executiv al administraţiei
universitare, condus de rector. Este format din: rector, prorectori, secretarul
ştiinţific, directorul general administrativ, contabilul şef şi reprezentantul ales al
studenţilor.
(2) Competenţele Biroului Senatului sunt următoarele:
a) aplică hotărârile Senatului;
b) ia decizii în problemele curente, în intervalul dintre reuniunile Senatului;
c) asigură conducerea curentă a Universităţii;
d) coordonează activitatea comisiilor Senatului;
e) pregăteşte sesiunile Senatului şi proiectele de hotărâri, la propunerile
comisiilor;
f) coordonează şi controlează activitatea serviciilor Universităţii;
g) gestionează spaţiile Universităţii;
h) răspunde la cereri, petiţii şi la solicitările externe;
i) asigură cooperarea cu Ministerul Educaţiei, cu forurile administraţiei
locale şi cu alte instituţii;
j) emite invitaţii pentru reuniunile Senatului.
Art.41. – (1) Purtătorul de cuvânt al Universităţii asigură comunicarea cu
exteriorul şi relaţia cu mass-media.
(2) Preşedintele Comisiei de Imagine şi Promovare coordonează activitatea de
promovare a imaginii Universităţii.
Art.42. – (1) Pentru rezolvarea, în interiorul instituţiei şi în concordanţă cu
deontologia universitară şi normele academice de conduită, a problemelor vieţii
universitare, se constituie Comisia de etică a Universităţii, având misiunea de a
preveni, de a atenua şi de a rezolva diferendele sau conflictele ivite în interiorul
comunităţii academice, de a sancţiona moral abaterile de la conduita academică sau
actele care afectează prestigiul Universităţii, dintre cele care nu intră sub incidenţa
legii.
(2) Comisia de etică îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor Cartei
universitare, Codului de etică, Regulamentului Comisiei de etică şi celorlalte
reglementări interne ale Universităţii. Concluziile formulate în urma analizei
fiecărui caz sunt prezentate Senatului, care decide asupra măsurilor ce se impun.
Art.44. – (1) Consiliul facultăţii este alcătuit din cadre didactice, cercetători şi
studenţi. În consiliu sunt reprezentate toate secţiile, departamentele, catedrele şi
unităţile de cercetare. Componenţa nominală a consiliului se stabileşte prin alegeri.
Din consiliul facultăţii fac parte de drept directorii departamentelor şi şefii
catedrelor subordonate facultăţii, la care se adaugă un număr de membri stabilit
proporţional cu numărul cadrelor didactice şi cercetătorilor pe care-i reprezintă,
precum şi studenţi în proporţie de 25% din efectivul total al consiliului;
(2) Consiliul facultăţii este prezidat de decan, ales dintre membrii consiliului
prin vot secret şi aprobat de către Senat. Decanul reprezintă facultatea şi
coordonează activitatea consiliului profesoral, răspunde de organizarea activităţii
structurilor academice şi administrative subordonate, semnează foile matricole,
diplomele şi atestatele.
(3) După alegere, decanul propune consiliului, dintre membrii acestuia, pe
prodecan şi pe secretarul ştiinţific, potrivit reglementărilor privind alegerile.
Consiliul îşi constituie comisii de specialitate, prezidate de membri ai consiliului.
(4) Consiliul facultăţii confirmă şefii de catedră, de departamente şi ai
unităţilor de cercetare proprii. Consiliul poate decide neconfirmarea sau
suspendarea din funcţie a şefilor de catedră, de departamente şi unităţi de cercetare,
precum şi a decanului, prodecanului, secretarului ştiinţific, în condiţiile stabilite de
regulamentele interne. Consiliul poate decide ridicarea calităţii de membru al
consiliului profesoral numai dacă secţia, catedra, departamentul, unitatea de
cercetare care l-a propus îşi retrage susţinerea printr-o hotărâre a cel puţin 2/3 din
numărul membrilor pe care-i reprezintă. Propunerea se aprobă de către consiliul
profesoral cu votul a 2/3 din membri.
(5) Activitatea de secretariat este coordonată de secretarul facultăţii. Acesta
este responsabil în faţa consiliului şi a decanului facultăţii.
(6) Consiliul facultăţii are următoarele competenţe:
a) stabileşte strategia dezvoltării facultăţii, programele didactice, ştiinţifice,
structura facultăţii;
b) avizează statele de funcţii pentru personalul didactic, de cercetare şi
tehnic-administrativ propriu;
c) stabileşte numărul de studenţi pe secţii, specializări, modalităţile de
admitere, potrivit propunerilor catedrelor;
d) confirmă comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice;
e) stabileşte specializările pentru licenţă, studii aprofundate şi doctorat
propuse de catedre şi avizează conducătorii de doctorat;
f) propune constituirea departamentelor şi unităţilor de cercetare, în
conformitate cu prevederile legii şi ale Cartei şi stabileşte modalităţile de
funcţionare a acestora;
g) fixează efectivul de burse pe secţii;
h) propune acorduri de cooperare academică internaţională, susţinute de
unităţile componente;
i) este presedintele comisiei de doctorat ;
m) face propuneri pentru acordarea titlurilor de Doctor Honoris Causa, a
calităţii de membru de onoare al Senatului, precum şi a unor diplome de excelenţă
personalităţilor care au adus servicii importante Universităţii; propune acordarea
titlului de profesor consultant;
Art.45. – (1) Biroul consiliului facultăţii este organismul executiv al
administraţiei academice din facultate. Este format din: decan, prodecan şi
secretarul ştiinţific al facultăţii. Preşedintele biroului este decanul. Consiliul
facultăţii poate organiza biroul lărgit al Consiliului facultăţii, din care, pe lângă
membrii biroului consiliului, să facă parte şefii de catedră, de departamente, de
unităţi de cercetare şi un reprezentant al studenţilor.
(2) Biroul consiliului are următoarele competenţe:
a) aplică hotărârile consiliului facultăţii şi ia hotărâri în problemele curente,
în intervalul dintre reuniunile consiliului, pe baza hotărârilor acestuia;
b) coordonează activitatea comisiilor consiliului facultăţii;
c) pregăteşte reuniunile consiliului;
d) coordonează personalul administrativ şi tehnic;
e) repartizează spaţiile facultăţii;
f) rezolvă problemele sociale;
g) asigură conducerea curentă a facultăţii;
h) răspunde la petiţii, cereri şi solicitări;
i) organizează admiterea în facultate;
j) aprobă publicaţiile facultăţii.
(3) Aspectele specifice ale activităţii consiliilor şi birourilor acestora sunt
reglementate prin regulamentul de organizare şi funcţionare al fiecărei facultăţi.
Art.46. – Departamentele sunt conduse de consilii şi directori. Consiliile
departamentelor se constituie în mod similar cu consiliile facultăţilor. Atribuţiile
consiliilor şi directorilor de departamente sunt stabilite prin regulamentele proprii
aprobate de Senat.
Art.47. – Unităţile de cercetare sunt conduse de consilii ştiinţifice şi directori.
Aceştia sunt numiţi de Senat, la propunerea Consiliilor ştiinţifice. Consiliile
ştiinţifice se constituie în condiţii similare cu consiliile facultăţilor. Atribuţiile
consiliilor şi directorilor unităţilor de cercetare sunt stabilite prin regulamentele
proprii aprobate de Senat
Art.48. – Catedrele sunt conduse de şefi de catedră aleşi de colectivul didactic
şi de cercetare al fiecărei catedre, avizaţi de consiliile facultăţilor şi validaţi de
Senat. În perioada dintre şedinţele de catedră, conducerea este asigurată de Biroul
Catedrei. Atribuţiile Biroului şi ale şefului de catedră sunt stabilite prin
regulamentele facultăţilor.
Art.49. – (1) Componenţa nominală a structurilor şi a funcţiilor de conducere
academică se stabileşte prin alegeri.
(2) Organizarea alegerilor garantează respectarea principiului eligibilităţii
democratice, constând în dreptul fiecărui membru al comunităţii academice de a
alege şi de a fi ales în organisme şi funcţii de conducere la toate nivelurile
organizării universitare, cu respectarea criteriilor impuse de nivelul funcţiei sau
organismului de conducere şi a celorlalte condiţii prevăzute de lege. Valabilitatea
mandatului organismelor şi funcţiilor de conducere este de patru ani.
(3) Aspectele concrete privind alegerile academice sunt precizate prin
Regulamentul de organizare şi desfăşurare a alegerilor academice aprobat de Senat,
cu cel puţin 90 de zile înainte de declanşarea alegerilor, conform legii.
XII. Asigurarea calităţii programelor de studii
Art.50. – (1) În Universitatea de Nord din Baia Mare se derulează programe
de studii la nivel de licenţă (cursuri de zi şi frecvenţă redusă), masterat, doctorat şi
formare continuă la cursuri de zi, în concordanţă cu standardele de calitate
practicate pe plan naţional şi cu exigenţele pe piaţa calificărilor universitare.
(2) Universitatea este deschisă, în condiţiile legislaţiei naţionale, cetăţenilor
români sau străini, fără discriminări.
(3) Admiterea în universitate se face pe bază de concurs. Metodologia de
admitere este elaborată cu respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor
interne şi este aprobată anual de către senatul universitar.
(4) Asigurarea calităţii programelor de studiu are la bază:
a) dezvoltarea de programe de studii integrate licenţă – masterat – doctorat –
formare continuă, în domeniile de cercetare ale universităţii;
b) dezvoltarea de programe de studii în parteneriat cu universităţi româneşti
şi europene (cu precădere la nivel de masterat şi doctorat) care să conducă şi la
obţinerea de diplome comune (“joint degrees”);
c) promovarea programelor de studii în limbi de circulaţie internaţională
pentru a încuraja mobilitatea studenţilor şi a cadrelor didactice şi atragerea de
studenţi străini;
d) sprijinirea perfecţionării corpului profesoral;
e) promovarea studierii limbilor străine la programele de studiu în limba
română.
(5) Evaluarea calităţii programelor de studiu la nivel de licenţă şi masterat se
face conform Regulamentului privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea
periodică a programelor de studii;
(6) Organizarea şi desfăşurarea studiilor doctorale se face conform
Regulamentului privind organizarea studiilor universitare de doctorat aprobat de
către Senat.
(7) Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire a personalului
didactic din universitate şi din afara universităţii, a examenelor pentru acordarea
gradelor didactice în învăţământul preuniversitar se realizează în cadrul
Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic, conform legislaţiei în vigoare
şi Regulamentului aprobat de Senat.
(8) Evaluarea activităţii didactice a membrilor corpului profesoral se
realizează în baza unui set de criterii cuprinse în Fişa de evaluare colegială, Fişa de
evaluare din partea conducătorului direct, Fişa de autoevaluare a cadrului didactic şi
Fişa de evaluare a interacţiunii student-profesor;
(9) Studenţii participă la evaluarea disciplinelor de studiu.
(10). Reprezentanţii mediului socio-economic, beneficiari ai resursei umane,
pot participa la evaluarea programelor de studii.
XIII. Asigurarea calităţii activităţii de cercetare ştiinţifică
Art.52. – (1) Cercetarea ştiinţifică este o componentă de bază a activităţilor
în Universitatea de Nord din Baia Mare, care se derulează în cadrul statuat de
priorităţile regionale, naţionale şi internaţionale.
(2) Activitatea de cercetare ştiinţifică se derulează, conform cu resursele şi
priorităţile identificate la nivelul universităţii (prin Strategia cercetării ştiinţifice), în
unităţi de cercetare.
(3) Unităţile de cercetare pot fi acreditate intern cu respectarea condiţiilor
din HG 551/2007 și conform regulamentului aprobat de Senat. Unităţile de cercetare
pot fi acreditate de organisme de certificare.
(4) Cu aprobarea Senatului, unităţile de cercetare cu rezultate foarte bune
beneficiază de sprijin în dezvoltare din partea Universităţii.
(6) Calitatea activităţilor derulate în unităţile de cercetare ştiinţifică este
evaluată anual, în baza unui set de criterii propuse de Consiliul Cercetării Ştiinţifice
şi aprobate de Senat.
XIV. Activităţile sociale
Art.53. – Universitatea de Nord din Baia Mare sprijină material şi financiar,
conform prevederilor legale şi reglementărilor proprii, activităţile ştiinţifice,
culturale şi sportive ale membrilor comunităţii universităţii sau ale asociaţiilor care
reprezintă interesele acestei comunităţi.
Art.54. – (1) Personalul didactic, precum şi personalul din compartimentele
tehnico-administrative şi servicii ale universităţii se pot constitui în organizaţii
sindicale, conform legii.
(2) Între sindicate şi conducerea Universităţii de Nord din Baia Mare se
încheie contracte colective de muncă, specifice instituţiei, pe baza contractului
colectiv de muncă la nivel de ramură, încheiat între Ministerul Educaţiei şi
sindicatele din învăţământ recunoscute la nivel naţional.
(3) Universitatea de Nord din Baia Mare asigură organizaţiilor sindicale
condiţii pentru desfăşurarea activităţilor specifice, în conformitate cu legea şi cu
reglementările proprii ale Universităţii.
(4) Universitatea de Nord din Baia Mare sprijină funcţionarea asociaţiilor
studenților și absolvenţilor, în conformitate cu statutul acestora.
XV. Relaţiile cu mediul economic şi socio-cultural
Art.55. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare se implică activ în viaţa
comunitară prin afirmarea şi utilizarea competenţelor cadrelor didactice şi
studenţilor într-o interacţiune dinamică şi reciproc avantajoasă cu mediul social,
economic şi cultural.
(2) Universitatea de Nord din Baia Mare promovează colaborări pe baze
contractuale pentru dezvoltarea de programe de studiu, activităţi didactice şi de
cercetare în parteneriat cu reprezentanţi ai mediului economic şi socio-cultural.
(3) Universitatea identifică resurse pentru dezvoltarea de laboratoare şi
centre de cercetare în parteneriat cu companii economice de prestigiu. Aceste
colaborări sunt iniţiate de facultăţi sau centre de cercetare şi sunt aprobate de
Senat.
(4) Universitatea poate lua parte la structuri noi, în parteneriate public-
privat, cu respectarea prevederilor legale.
(5) Universitatea este deschisă colaborării cu structuri de cercetare-
dezvoltare de la nivel regional, naţional şi internaţional.
XVI. Relaţiile internaţionale
Art.56. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare reprezintă o parte
integrantă a comunităţii academice internaţionale, împărtăşind aceleaşi valori
morale, educaţionale, ştiinţifice şi culturale. Raportat la drepturile şi obligaţiile
României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Universitatea acţionează
pentru a-şi întări participarea la schimbul internaţional de valori prin cooperare
internaţională pentru afirmarea apartenenţei la Spaţiul European al
Învăţământului Superior şi Cercetării.
(2) Principalele direcţii strategice promovate în dezvoltarea relaţiilor
internaţionale sunt: dezvoltarea relaţiilor internaţionale de cooperare cu
universităţi partenere, cu institute de cercetare ştiinţifică şi cu organizaţii
internaţionale cu caracter academic; sporirea prestigiului universităţii şi a
învăţământului superior românesc prin diseminarea rezultatelor obţinute de către
comunitatea academică; facilitarea schimburilor inter-universitare la nivel
instituţional şi personal, pentru cadre didactice şi studenţi; atragerea de studenţi
străini în programele formative organizate de Universitate.
(3) Formele cooperării internaţionale promovate de Universitate sunt:
acorduri de colaborare cu alte universităţi; afilieri la organizaţii cu profil academic
şi/sau societăţi ştiinţifice internaţionale; participarea la concursurile internaţionale
pentru obţinerea de burse de studii, perfecţionare sau cercetare; participarea la
manifestări academice şi/sau ştiinţifice internaţionale; schimburi de studenţi şi
personal academic; organizarea unor manifestări internaţionale; participarea la
programe europene sau internaţionale; organizarea de vizite ale unor delegaţii sau
ale unor profesori de la universităţi străine partenere în procesul de învăţământ sau
cercetare.
(4) Universitatea de Nord din Baia Mare participă la programele
Comunităţii Europene. Recunoaşterea perioadelor de studii se realizează prin
sistemul ECTS la care Universitatea a aderat.
XVII. Bugetul Universităţii
Art.57. – (1) Universitatea dispune de buget propriu de venituri şi cheltuieli,
constituit şi utilizat în conformitate cu prevederile legale şi cu principiile autonomiei
universitare. Structura pe venituri şi cheltuieli a bugetelor de toate categoriile se
stabileşte potrivit normelor metodologice contabile, ţinând seama de condiţiile
actualului sistem de finanţare globală a universităţilor, în funcţie de sursa şi nivelul
veniturilor şi destinaţia şi nivelul cheltuielilor. Finanţarea activităţilor Universităţii
se asigură din alocaţii de la bugetul de stat, venituri proprii şi alte surse, potrivit
legii.
(2) În funcţie de destinaţia lor, alocaţiile de la bugetul de stat sunt:
a) Alocaţiile pentru finanţarea de bază, atribuite Universităţii, prin contractul
instituţional, în funcţie de numărul de studenţi echivalenţi subvenţionaţi, conform
procedurilor stabilite de CNFI, fiind destinate acoperirii cheltuielilor curente (de
personal şi materiale) aferente desfăşurării procesului de învăţământ.
b) Alocaţiile pentru finanţarea complementară, atribuite Universităţii prin
contractul instituţional şi prin cel adiţional, sunt utilizate potrivit destinaţiilor
specificate în contractele încheiate cu Ministerul Educaţiei pentru investiţii,
reparaţii capitale, dotări, susţinerea cercetării ştiinţifice, burse şi alte drepturi ale
studenţilor, subvenţii pentru cămine şi cantină.
(3) Veniturile proprii sunt veniturile obţinute de Universitate din taxele de
studii de la învăţământul de zi şi frecvenţă redusă cu taxă, din taxe şi tarife cu
caracter administrativ, din prestări de servicii şi din alte activităţi specifice
aducătoare de venituri. Acestea se utilizează pentru:
a) acoperirea integrală a costurilor activităţilor respective, inclusiv salariile;
b) completarea necesarului de finanţare pentru activităţi şi structuri cu
venituri proprii reduse;
c) finanţarea unor obiective strategice ale Universităţii (dezvoltarea de noi
specializări, înfiinţarea centrelor de excelenţă, finanţarea unor programe proprii de
cercetare, completarea resurselor financiare pentru investiţii, dotări şi altele);
d) acordarea de stimulente băneşti personalului care prestează activităţile
aducătoare de venituri (salarii de performanţă, gradaţii şi salarii de merit, premii şi
altele);
e) acordarea de burse studenţilor conform criteriilor din Regulamentul de
burse.
(4) Veniturile obţinute din granturi şi programe de cercetare sau echivalente
cercetării (formare, dezvoltare) se înregistrează în bugetele programelor respective şi
se utilizează potrivit prevederilor şi clauzelor stipulate în contractele încheiate cu
finanţatorii. Acest tip de venituri are regimul veniturilor proprii specifice
activităţilor autofinanţate.
(5) Veniturile din sponsorizări şi donaţii se folosesc potrivit clauzelor din
contractul sau convenţia de sponsorizare (donaţie), conform opţiunilor
finanţatorului.
Art.58. – (1) Pentru raţionalizarea gestionării resurselor financiare,
Universitatea aplică sistemul de conducere prin bugete. Acesta reprezintă un mod de
planificare, evidenţă şi control privind constituirea şi utilizarea resurselor
financiare ale Universităţii, menit să adapteze organizarea şi funcţionarea internă a
instituţiei la actualul sistem de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi la
mecanismele economiei de piaţă. Sistemul bugetelor Universităţii se constituie pe
trei niveluri, potrivit prevederilor ce urmează.
(2) Nivelul bugetului unic al Universităţii, cuprinde toate veniturile, indiferent
de sursă, şi toate cheltuielile, indiferent de destinaţie, care se constituie şi se
utilizează în şi prin Universitate. Bugetul unic este singurul buget care angajează
răspunderea bugetară a ordonatorului de credite şi este, ca mod de constituire, o
sinteză a tuturor celorlalte bugete, iar ca mod de utilizare, este baza distribuirii
veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare categorie de buget. În raport cu bugetul unic,
celelalte categorii de bugete sunt instrumente de gestionare şi nu de execuţie
bugetară.
(3) Nivelul bugetelor constituite pe surse de venituri şi destinaţii de cheltuieli la
nivel instituţional, cuprinde veniturile şi cheltuielile care nu pot fi individualizate pe
activităţi şi structuri distincte sau care, potrivit legii, au o structură şi o destinaţie
precis stabilite. Aceste bugete îndeplinesc rolul de planificare evidenţă şi control
privind modul de utilizare a alocaţiilor bugetare acordate de Ministerul Educaţiei
prin contractele încheiate cu Universitatea, precum şi de redistribuire a unei părţi a
veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor generale de funcţionare a
instituţiei şi finanţarea unor obiective de dezvoltare. La acest nivel se operează cu
următoarele categorii de bugete:
a) bugetul activităţii de bază a instituţiei (învăţământ, cercetare, servicii
academice);
b) bugetul activităţilor de investiţii, reparaţii capitale şi dotări pentru
învăţământ şi cercetare;
d) bugetul drepturilor sociale ale studenţilor subvenţionate de la bugetul de
stat;.
(4) Nivelul bugetelor descentralizate cuprinde bugetele de venituri şi cheltuieli
individualizate pe structuri universitare, în baza autonomiei şi responsabilităţii
acestora privind gestionarea resurselor financiare şi echilibrarea cheltuielilor cu
veniturile. Aceste bugete au rolul de planificare, evidenţă şi control privind
veniturile şi cheltuielile fiecărei structuri universitare şi răspund necesităţii de
sistematizare şi corelare unitară a indicatorilor bugetari şi a fondurilor constituite
în afara bugetului alocat de Ministerul Educaţiei. La acest nivel se operează cu
următoarele bugete:
a) bugetele facultăţilor (şi în cadrul lor, ale catedrelor);
b) bugetul departamentelor şi centrelor de învăţământ şi cercetare;
c) bugetele programelor de cercetare/dezvoltare/formare finanţate prin
contracte sau granturi;
d) bugetele departamentelor de servicii.
(5) Pentru gestionarea fiecărei categorii de buget se stabilesc centre de
responsabilitate bugetară. Acestea sunt colective alcătuite din personal didactic şi
administrativ care, prin natura funcţiilor şi posturilor ocupate, au răspunderi de
conducere şi gestionare a resurselor financiare la nivelul Universităţii sau al
structurilor universitare. Fiecare centru de responsabilitate va fi condus de un şef
de centru, care este conducătorul direct al structurii sau organismului de conducere
înzestrat cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, respectiv managerul sau
directorul de proiect, program sau contract de cercetare. Partea tehnică de evidenţă
contabilă şi control este asigurată pentru fiecare centru de responsabilitate, de o
persoană calificată din cadrul compartimentului de contabilitate, prin repartizare
de sarcini
Art.59. – (1) Aplicarea sistemului de conducere prin bugete presupune
următoarea procedură de elaborare, aprobare şi execuţie a bugetelor şi de agregare
a acestora în bugetul unic al Universităţi:
a) Fiecare centru de responsabilitate bugetară îşi elaborează propriul proiect
de buget, respectând prevederile privind constituirea şi utilizarea veniturilor şi
obligaţia de a încadra cheltuielile în limitele alocaţiilor bugetare şi ale veniturilor
proprii. Şefii centrelor de responsabilitate vor urmări cuprinderea bugetelor proprii
în bugetul unic al Universităţii şi corelarea acestora cu toate proiecţiile la nivel de
universitate.
b) Direcţia Generală Administrativă, prin compartimentele specializate,
corelează proiectele de bugete cu resursele şi nevoile de ansamblu ale Universităţii,
le evaluează şi, dacă este necesar, le ajustează pe baza sistemului unitar de
indicatori bugetari şi le centralizează în proiectul bugetului unic al Universităţii.
c) Proiectul bugetului unic este analizat de Comisia pentru finanţe şi buget a
Senatului care, consultând şi celelalte consilii şi comisii, aduce modificările pe care
le consideră necesare, inclusiv în ceea ce priveşte garantarea corectitudinii contabile
a proiectului de buget, adoptând forma finală a proiectului de buget al Universităţii.
Acesta este aprobat de Biroul Senatului.
(2) La fiecare nivel de responsabilitate, întocmirea proiectului de buget
trebuie să se fundamenteze pe date şi analize vizând:
a) situaţia execuţiei bugetare în anul curent sau pe 1-3 ani precedenţi, cu
relevarea structurii veniturilor şi cheltuielilor, a capitolelor deficitare şi a
dezechilibrelor etc.;
b) prognoza privind evoluţia principalelor categorii de cheltuieli, respectiv a
salariilor, a preţurilor, a obligaţiilor faţă de bugetul de stat;
c) estimarea principalelor evoluţii care influenţează nivelul cheltuielilor ,
respectiv cele privind numărul şi structura posturilor didactice şi administrative,
consumurile materiale, volumul investiţiilor, reparaţiilor capitale şi dotărilor etc.;
d) estimarea gradului în care alocaţiile de la bugetul de stat vor acoperi
nevoile de finanţare, pornind de la datele oficiale asupra deficitului bugetar
prognozat şi evaluarea posibilităţilor de compensare a deficitului din veniturile
proprii.
e) estimarea posibilităţilor de creştere a veniturilor din taxe de studii în
funcţie de tendinţele privind numărul de studenţi, nivelul taxelor de studii etc.
(3) Senatul deliberează, într-o şedinţă specială, asupra proiectului de buget şi
decide asupra echilibrului bugetar pentru toate categoriile de venituri şi cheltuieli,
asupra modului de repartizare a veniturilor pe centre de responsabilitate şi pe
obiective de dezvoltare, precum şi asupra modului de constituire şi de utilizare a
veniturilor proprii pe ansamblul Universităţii.
(4) Proiectul de buget aprobat de Senat se prezintă Ministerului Educaţiei, la
termenul stabilit de acesta, în vederea negocierii şi încheierii contractelor
instituţionale de finanţare. După aprobarea bugetului de stat şi, pe baza acestuia,
aprobarea de către Ministerul Educaţiei a bugetului Universităţii, în funcţie de
diferenţele existente între bugetul proiectat şi bugetul aprobat, se efectuează
ajustările necesare pentru reechilibrarea cheltuielilor şi veniturilor, procedându-se
la creşteri sau reduceri proporţionale ale cheltuielilor în toate categoriile de buget,
în funcţie de nivelul veniturilor. Aceste ajustări sunt aprobate de Senat.
(5) După aprobarea în Senat, rectorul este persoana care are puterea de
decizie în utilizarea mijloacelor financiare. In baza atributelor ordonatorului de
credite, rectorul dispune execuţia veniturilor şi cheltuielilor. Situaţia execuţiei
bugetare este analizată de către Senat în şedinţe trimestriale ordinare sau în şedinţe
extraordinare la solicitarea rectorului. În funcţie de rezultatele acestor analize,
rectorul poate dispune ajustarea bugetelor în condiţii de echilibru între venituri şi
cheltuieli, diminuarea sau sistarea finanţării pentru activităţile neperformante şi
tragerea la răspundere a persoanelor care, prin activitatea desfăşurată, au produs
pagube , au dispus cheltuieli nejustificate sau au permis, prin neglijenţă, o slabă
gestionare a mijloacelor financiare.
XVIII. Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art.60. (1) În baza prevederilor prezentei Carte, se elaborează regulamente
specifice privind organizarea şi funcţionarea Universităţii, care constituie Anexe,
parte integrantă a Cartei. Aceste regulamente sunt:
Nr.crt. Denumire regulament 1. Metodologia de organizare şi desfăşurare a alegerii structurilor şi funcţiilor
de conducere 2. Regulament pentru alegerea reprezentanţilor studenţilor 3. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului Universităţii 4. Regulamentul de ordine interioară 5. Regulament privind activitatea academică a studenţilor 6. Regulament privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea
periodică a programelor de studii 7. Regulament privind evaluarea periodică a calităţii corpului profesoral 8. Regulament privind ocuparea posturilor didactice 9. Regulamentul și metodologia de desfășurare a admiterii 10. Regulamentul și metodologia de organizare a examenelor de finalizare a
studiilor universitare 11. Regulament privind organizarea studiilor universitare de masterat 12. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de
doctorat 13. Regulament privind acordarea de burse şi alte forme de sprijin material
pentru studenţi 14. Regulament privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a practicii
studenţilor 15. Regulament privind organizarea şi funcţionarea căminelor studenţeşti 16. Regulament privind organizarea şi funcţionarea cantinei 17. Regulament privind organizarea şi desfăsurarea activităţii organizaţiilor
studenţeşti 18. Regulamentul Comisiei de Evaluarea şi Asigurare a Calităţii (CEAC) 19. Regulament al Comisiei de Disciplină 20. Regulamentul Comisiei de Etică 21. Regulament al Departamentului de Management al Calităţii (DMC) 22. Regulament al Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic
(DPPD); 23. Regulament al Departamentului de studii doctorale și postuniversitare 24. Regulament al Departamentului de Cercetare științifică, Inovare
tehnologică și Managementul Proiectelor 25. Regulamentul Departamentului de Relaţii Internaţionale 26. Regulament de organizare şi funcţionare a Bibliotecii; 27. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Editurii UNBM 28. Statutul asociaţiei ALUMNI 29. Regulamentul Compartimentului de Audit Intern 30. Regulament de organizare şi funcţionare a Compartimentului Juridic 31. Regulament de organizare şi funcţionare a Compartimentului Personal-
Salarizare 32. Regulament de organizare al Compartimentului financiar-contabil 33. Regulament de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale
administrative 34. Regulament pentru acordarea titlului de DOCTOR HONORIS CAUSA al
Universităţii de Nord din Baia Mare ; 35. Principii pentru întocmirea statelor de funcţii 36. Regulament pentru acordarea diplomei de onoare Universităţii de Nord din
Baia Mare 37. Regulamentul de acordare a salariilor şi a gradaţiilor de merit pentru
personalul didactic de execuţie şi de conducere38. Regulament ECTS 39. Regulamentul de ierarhizare a studenților
(2) Prezenta Cartă, împreună cu regulamentele menţionate la alin (1),
formează statutele constitutive ale Universităţii.
(3) Regulamentele facultăţilor vor fi validate de Senat după adoptarea lor.
Modificarea regulamentelor facultăţilor de către consilii va fi anunţată Senatului
imediat după adoptare şi va fi validată de către acesta.
Art.61. – (1) Prezenta Cartă intră în vigoare la data adoptării prin Hotărârea
Senatului. De la aceeaşi dată se abrogă Carta aprobată de Senat în anul 2004,
precum şi orice alte dispoziţii interne contrare prezentei Carte.
(2) Modificarea Cartei se poate face prin Hotărârea Senatului la propunerea
Biroului Senatului sau la iniţiativa unei treimi din membrii Senatului. Ea se anunţă
Senatului cu cel puţin o lună înainte de a fi supusă la vot.
Adoptată în Senatul Universităţii de Nord din Baia Mare din data de 29
septembrie 2008.