arta romaneasca in sec.xix-xx
DESCRIPTION
power pointTRANSCRIPT
Busuioc Elena
4.06.2014
Arta românească
în sec.XIX-XX
Arta românească în secolele XIX si XX ne dezvăluie
tranformările apărute datorită diverselor curente occidentale ce au adus aer modernist
în România.Artiștii încearcă să-și definească propriul stil,
îmbinând elemente ale modernismului cu cele ale
tradiționalismului.
Întroducere
Începutul secolului• majoritatea pictorilor provin din rândul
iconarilor sau al foștilor pictori de biserici • datorită influenței occidentale, în pictura
română predomină arta portretului• majoritatea lucrărilor din această perioadă
sunt anonime, autorii nu-și semnau operele• Reprezentanți: Constantin Daniel Rosenthal,
Ion Negulici, Eustanie Altini, Nicolae Polcovnicul e.t.c.
Secolul al XIX- lea
România Revoluţionară de Constantin Daniel Rosenthal 1848
Portret de bărbat de Ion Negulici
În România pătrunde stilul academic cu elemente de romantism si realism
Portretul ramâne o temă actualăReprezentanți: Gheorghe Tattarescu, Carol Popp de
Szathmarypune, Mișu Pop, Constantin Lecca etc.Un important pictor academist este român este
Gheorghe Tattarescu ( realizează portrete, picturi murale bisericești, compoziții mitologice și religioase )
Carol Popp de Szathmarypune ( accent pe observarea directă a realității și realizează în picturile sale aspecte pline de pitoresc surprinse în târguri sau bâlciuri și oameni)
Mijlocul secolului (academismul)
Autoportret de Gheorghe Tattarescu1849
Alexandru Ioan Cuza de Carol Popp de Szathmary1865
Teodor Aman (1831-1891)
Studiază la București si la Paris
Intemiază primele scoli românesti de arte frumoase la Iași și București
Pictorul deseori aborda tema istorică in lucrările sale
A doua jumătate a secolului XIX
Bal mascat în atelier de Teodor Aman1885
Până la vârsta de 23 ani picta icoane și biserici
Primeste bursă de studii la ParisInițiază un nou mod de a gandi plastic
aproape de un grup de pictori peisagiști de la Barbizon
Pictează "en plein-air„A fost convocat să însoțească armata română în calitate de "pictor de front"
Nicolae Grigorescu 1838-1907
Țărancă voioasă de Nicolae Grigorescu
Car cu boi de Nicolae Grigorescu
Ţărancă de Nicolae Grigorescu
Toamna la Fontainebleau de Nicolae Grigorescu
Andreescu la Barbizon de Nicolae Grigorescu
La Belle époque
este o trecere lină de la un secol la altul, cunoscută sub acest nume în toată Europa.
în aceasta perioadă urmărim confruntarea tradiționalismului cu modernismul.
tendințe primitiviste, foviste, expresioniste si chiar cubiste
apare problema “specificului național”
Secolul al XX-lea
Pictorul florilor și a oamenilorPictor de excepție care luptă împotriva academismului și artei oficialeSe inspira din pictura grigoresceanăAduce un aer de modernism de la Munchen și ParisDatorită lui Luchian pictura românească va trece treptat de la impresionism la postimpresionism Artistul nu vrea să renunțe la traditionalism
și încearca sa-l combine cu modernismul
Ștefan Luchian (1868-1916)
Flori de Ștefan Luchian
Laura Cocea de Ștefan Luchian
În perioada interbelică arta româna are 3 izvoare de plecare:
Lirismul grigoresceanEcourile curenturilor noiInterpretarea modernă a tradiției
populare
Perioada interbelica și a doua jumatate a secolului al XX-lea
interpret al "tristețelor luxuriant colorate”preea stilul lui Luchian, însă treptat vine cu cu
influențe din pictura modernă, cu accente decorative, creându-și propriul său stil
Tonitza are o operă vastă compusă din peisaje, portrete, naturi moarte, compoziții, interioare, sau nuduri ,toate exprimând un subtil lirism deseori, pictorul folosește forme aspre, colțuroase sugerând tragiculîn naturi moarte, Tonitza înfățișează obiecte de
artă populară și sporește luminozitatea culorilor
Nicolae Tonitza (1886-1940)
Coada la pâine de Nicolae Tonitza 1920
Clown de Nicolae Tonitza 1925
Noapte buna de Nicolae Tonitza
Fata pădurarului de Nicolae Tonitza
Trei frați de Nicolae Tonitza
a studiat la București, München și Parismembru fondator la înființarea grupării „Tinerimea
artistică”Petrașcu abordează în lucrările sale o atmosferă
sumbră, romantică, în care se folosește mult negru de aceea fiind numit „primul mare poet al nocturnului” din pictura românească
artistul abordează mai mult tema peisajul urban, negând elementul vegetal, iși indreaptă atenția spre ziduri.Petrașcu pictează și naturi moarte și interioare, însă acestea sunt alcătuite din lucruri vechi pe care și-a pus amprenta timpul
Gheorghe Petrașcu (1872-1949)
Natura statică cu cărți de Gheorghe Petrașcu
Interior din strada Zambaccian de Gheorghe Petrașcu
Casă de Gheorghe Petrașcu
inspirat de curentul expresionistlinii groase și unghiuri ascuțitecoloristică luminoasă, cu tentă exotică pictează țărani și tătari folosește multă pasta de culoare, astfel panzele capătă o textură deosebită
Iosif Iser (1881-1958)
A studiat la școlile de arte frumoase din București și Iași, apoi de la München și Paris
Camil Ressu este inspirat de lumea satului, realizând compoziții încărcate de pitoresc și sentimentalism
Cromatica lucrărilor este imprumutată din arta populară
Camil Ressu abordează și lumea citadină a intelectualilor și artiștilor
Camil Ressu (1880-1962)
Clacă de porumb de Camil Ressu
Portret de fată de Camil Ressu
La cules de țelină de Camil Ressu
Corneliu Baba este cel mai mare portretist român
A fost ucinicul lui TonitzaPictorul redescoperă chipul și universul țăranului român, conferindu-le simbolul permanențeiÎn portretele sale a acordat o atenție deosebită mâinilor, ca element cheie în caracterizarea personalității umane, exact ca Rembrandt și alți marii portretiști
Corneliu Baba (1906-1997)
Autoportret din tinerețe de Corneliu Baba
Autoportret de Corneliu Baba
Autoportret de Corneliu Baba
Autoportret de Corneliu Baba 1991
un desen concis compoziții geometrizatecontururi negrepaletă rafinată
Alexandru Ciucurencu (1903-1977)