PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 44 - PPrrooiieeccttee EEuurrooppeennee PPaaggiinnaa 55 - AAddmmiinniissttrraaþþiiee PPaaggiinniillee 66-77 - PPrrooiieeccttee EEuurrooppeennee PPaaggiinnaa 88 - PPrrooiieeccttee EEuurrooppeenneePPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - TTrraaddiiþþiiii.. DDeessttiinnaaþþiiii

CCeennttrreellee ddeeppllaassaammeenntt,, îînnllooccuuiitteeccuu mmoodduullee ffaammiilliiaallee

PAGINA 4

IIaaººuull vvaa aavveeaa uunn nnoouu SSeerrvviicciiuuppuubblliicc ccoommuunniittaarrllooccaall ddee eevviiddeennþþãã aa ppeerrssooaanneelloorr

PAGINA 2

FFoonndduurrii eeuurrooppeenneeppeennttrruu ddeeccoonnttaarreeaacchheellttuuiieelliilloorr ddiinnppeerriiooaaddaa ppaannddeemmiieeii

PAGINA 3

„„IIaa mmoollddoovveenneeaassccã㺺ii mmuuzziiccaattrraaddiiþþiioonnaallãã aa IIaaººuulluuii””

PAGINA 11

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAnul IINr. 20 – iunie 2020 12 paginiSe distribuie GRATUIT

Schimbarea la faþã a infrastructurii rutiere ieºene

AAmmppllee lluuccrrããrrii ddee mmooddeerrnniizzaarree ppee mmaajjoorriittaatteeaa ddrruummuurriilloorr jjuuddeeþþeenneeLucrãri recepþionate, drumuri modernizate, poduri construite de la zero sau refãcute, podeþe noi plus alte zeci de lucrãri în curs de desfãºurare pe drumurile din judeþ. Toate acestea sunt parte a amplului proces de modernizare a drumurilor judeþene derulat de Consiliul Judeþean în urma cãruiape sute de kiloþetri ieºenii vor putea circula în cele mai bune condiþii de traficPAGINA 5

AAccttiivviittaattee rreelluuaattãã îînnaammbbuullaattoorriiiillee ssppiittaalleelloorr* în spitalele din subordinea Consiliului Judeþean, care au avutactivitatea întreruptã în ambulatorii, medicii au reluat programul deconsultaþii * Spitalul de Urgenþã pentru Copii „Sf. Maria” oferã încontinuare ºi asistenþã medicalã on-line în sistem telemedicinã *în curtea Spitalului de Neurochirurgie au fost montate corturi spe-ciale în care medicii oferã consultaþii pacienþilor dupã un programstrict ºi numai cu o programare prelabilãPAGINA 2

Bani europeni pentru cea mai mare unitate de pediatrie din Moldova

Spitalul „Sfânta Maria” va avea o nouã Unitate de Primiri Urgenþe * UPU de la Spitalul de Pediatrie din Iaºi va avea o suprafaþã de peste 20de ori mai mare faþã de cea ºi va fi dotatã cu 19 echipamente ºi 41 deunitãþi de mobilier medical * deocamdatã, lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a spitalului sunt în plinã derulare, atât exterioþul, cât ºi interi-orul cãpãtând, pe zi ce trece, imaginea unui spaþiu modern PAGINA 4

Cortinã de „gheaþã” peste fotbalul amator

Suspans prelungit în campionatul de fotbal al judeþului Iaºi * în cazul în care meciurile din Liga a 4-a nu se vor putearelua pânã pe 15 iulie, Comitetul Executiv al AsociaþieiJudeþene de Fotbal Iaºi va lua în calcul întreruperea campionatului * sistemul de promovare s-a modificat -reprezentanta Iaºului a fost repartizatã într-o mini-grupã cu câºtigãtoarele competiþiilor din judeþeleNeamþ ºi Suceava, care ar trebui sã þoace dupã sistemul fiecarecu fiecare, în prima jumãtate a lunii august PAGINA 9

Viaþa la þarã, între tradiþie ºi modernitate

Comuna Tãtãruºi - micaBucovinã a judeþului Iaºi* comuna va avea un sistem independent de alimentare cu apã potabilã,cu 8 puþuri, care au o adâncime de peste 200 de metri ºi o reþea de aducþiune de peste 30 de km * un centru de sãnãtate cu trei cabinete pentru medicii de familie ºi un cabinet de stomatologie, dar ºi o substaþiede ambulanþã, în curs de realizare, prin grija autoritãþilor * „Ne-am propussã construim o salã de sport ºi, pentru cã avem aici un adevãrat colþ de rai, intenþionãm sã înfiinþãm þ tabãrã modernã pentru copii ºi tineret”, menþioneazã primarul Costel Iosub PAGINA 8

„Noul ccoronavirus sse vvaîntoarce îîn eemisfera nnordicã,odatã ccu ssezonul rrece”* ddiiaalloogg ccuu pprrooff.. uunniivv..ddrr.. CCaarrmmeenn MMiihhaaeellaa DDoorroobbããþþ,,mmaannaaggeerr ggeenneerraall aall SSppiittaalluulluuii CClliinniicc ddee BBoollii IInnffeeccþþiiooaassee „„SSffâânnttaa PPaarraasscchheevvaa””,, IIaaººii

”Atâta vreme cât nu vom respecta mãsurile deprotecþie, virusul îºi va gãsi loc sã trãiascã dince în ce mai bine. Mai mult, trecând de la un

cetãþean la altul, agresivitatea acestui virus poate sã ºi creascã. Din acestþmotiv, prin faptulcã noi nu purtãm mãºti îi creãm spaþiu liber pentru a se putea dezvolta”PAGINA 3

Densitate dde aafecþiune, la TTeatrul ppentru ccopii ººi ttineretTeatrul Luceafãrul din Iaºi este prima instituþie de gen din oraºul culturii care a reluat, în lunaiuþie, seria spectacolelor live dupã perioada de izolare cauzatã de noul coronavirus ºi de pandemie PAGINA 11

„Localitate cu aer proaspãt ºi curat, binecuvântatã de bunul Dumnezeu!”- cu acest mesaj scris pe poarta de intrare în comunã îºi întâmpinã vizita-torii Tãtãruºi, o localitate situatã în extremitatea nord-vesticã a judeþuluiIaºi, la graniþa cu judeþul Suceava, nu departe de Mãnãstirea Probota,

mai cunoscutã prin pãrþile locului drept „Bucovina micã”

Consiliul Judeþean Iaºi a marcat,pe 29 iunie, evenimentele din

1941 prin deschiderea expoziþieimemoriale „Duminica aceea”, în

colaborare cu Centrul pentruStudiul Istoriei Evreilor din

România PAGINILE 6-7

”

„CASA MUZEELOR, casã a istoriei ºi culturii fãrã graniþe”

„CASA MUZEELOR, casã a istoriei ºi culturii fãrã graniþe”

„CASA MUZEELOR, casã a istoriei ºi culturii fãrã graniþe”

„CASA MUZEELOR, casã a istoriei ºi culturii fãrã graniþe”

„CASA MUZEELOR, casã a istoriei ºi culturii fãrã graniþe”

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2 ¸

L a Spitalul de Urgenþã pentru Copii „Sf.Maria” ambulatoriu a fost redeschisintegral, pentru toate specialitãþile.

Consultaþiile sunt acordate de cãtre medicinumai în urma unei programãri prealabilefãcute on-line, pe site-ul spitalului www.sfmaria-iasi.ro, la adresa http://programari.sfmaria-iasi.ro/Programari-Online sau telefo-nic la nr. 0232/278886.

Mãsura a fost luatã pentru a respecta reco-mandãrile de siguranþã publicã prevãzute deordonanþele emise de Guven în vederea preve-nirii rãspândirii infecþiei cu COVID-19. Astfel,se încearcã evitarea aglomeraþiei, pãstrareadistanþei fizice ºi a igienei. „RRuuggããmm ppããrriinnþþiiii ssããssee pprreezziinnttee ccuu ccooppiiiiii llaa ccoonnssuullttaaþþiiii îînn aammbbuullaa-ttoorriiuu ddooaarr dduuppãã oo pprrooggrraammaarree pprreeaallaabbiillãã.. ÎÎnnccoonntteexxttuull aaccttuuaall,, ttrreebbuuiiee eevviittaattãã ccrreeaarreeaa ddee

aagglloommeerrããrrii ccaarree nnuu aarr ffaaccee aallttcceevvaa ddeeccââtt ssããccrreeaassccãã rriissccuull aappaarriiþþiieeii ccaazzuurriilloorr ddee CCoorroonnaavvii-rruuss.. DDuuppãã ffiieeccaarree ccoonnssuullttaaþþiiee,, eessttee nneecceessaarrãã ooppaauuzzãã ddee aapprrooxxiimmaattiivv 1155 mmiinnuuttee ppeennttrruu ddeezziinn-ffeeccþþiiaa ssppaaþþiiuulluuii ººii pprreeggããttiirreeaa aacceessttuuiiaa ddaarr ººii aappeerrssoonnaalluulluuii mmeeddiiccaall ppeennttrruu ccaa uurrmmããttooaarreelleeaaccttee mmeeddiiccaallee ssãã ssee ddeessffã㺺ooaarree îînn cceellee mmaaiibbuunnee ccoonnddiiþþiiii ddee ssiigguurraannþþãã ppeennttrruu ppaacciieennþþii,,mmeeddiicc ººii aappaarrþþiinnããttoorrii””,, a afirmat dr. CãtãlinaIonescu, directorul medical al spitalului.

Cabinetele din Ambulatoriu au urmãtoarelespecialitãþi: pediatrie generalã, endocrinolo-gie, boli de nutriþie ºi diabet, oftalmologie, oto-rinolaringologie, neuropsihiatrie pediatricã,pneumologie, gastroenterologie, psihiatriepediatricã, chirurgie pediatricã, ortopediepediatricã, chirurgie plasticã, geneticã, psiho-logie, logopedie.

Spitalul de Urgenþã pentru Copii „Sf. Maria”oferã în continuare ºi asistenþã medicalã on-line în sistem telemedicinã.

Activitate rreluatã pparþial ºi îîn aambulatoriul dde lla Spitalul dde NNeurochirurgie

În curtea Spitalului Clinic de Urgenþã„„Prof. Dr. Nicolae Oblu” au fost montate cor-turi speciale în care medicii oferã consultaþiipacienþilor dupã un program strict ºi numaicu o programare prelabilã. „„ÎÎnn ttooaattãã aacceeaassttããppeerriiooaaddãã eeppiiddeemmiioollooggiiccãã,, sseerrvviicciiiillee mmeeddiiccaa-llee ooffeerriittee ddee mmeeddiicciiii ddiinn SSppiittaalluull ddee NNeeuurroo-cchhiirruurrggiiee aauu ffoosstt rreessttrrâânnssee llaa uurrggeennþþee ººiiccaazzuurrii ccoommpplleexxee ccaarree nnuu ppuutteeaauu ffii ooppeerraatteeddeeccââtt îînn uunniittaatteeaa nnooaassttrrãã.. ÎÎnncceerrccããmm ssãã ggããssiimm

ssoolluuþþiiii ppeennttrruu aa ddeebbllooccaa aaccttiivviittaatteeaa,, ddeeooccaamm-ddaattãã aamm rreelluuaatt ccoonnssuullttaaþþiiiillee îînn aammbbuullaattoorriiuuîînnttrr-uunn mmoodd uuººoorr ddiiffeerriitt ffaaþþãã ddee cceell ccuu ccaarreeeerraauu oobbiiººnnuuiiþþii ppaacciieennþþiiii nnooººttrrii,, ddaarr ttrreebbuuiiee ssããnnee aaddaappttããmm ººii ttoottooddaattãã ssãã llee aassiigguurrããmm sseerrvvii-cciiii mmeeddiiccaallee ddee ccaalliittaattee îînn ccoonnddiiþþiiii ddee mmaaxxii-mmãã ssiigguurraannþþãã.. SSuunntt ffooaarrttee mmuullttee ssoolliicciittããrriivveenniittee ddiinn ppaarrtteeaa cceelloorr ccuu ssuuffeerriinnþþee ddiinn ssppeecc-ttrruull nneeuurroollooggiicc ººii vvoomm îînncceerrccaa ssãã llee rrããssppuunn-ddeemm pprroommpptt ttuuttuurroorr cceelloorr ccaarree ssee aaddrreesseeaazzããssppeecciiaalliiººttiilloorr nnooººttrrii””, a afirmat dr. LucianEva, managerul Spitalul Clinic de Urgenþã„„Prof. Dr. Nicolae Oblu”.

Pacienþii pot face programãri la consultaþiiîn ambulatoriu la numãrul de telefon0232/264271 (centralã spital). În ambulatoriuvor fi oferite consultaþii pentru specialitãþileneurochirurgie, oftalmologie, neurologie.

În acest an, din cuza crizei din sãnãtate ºi acelei economice, care a afectat serios buge-tul judeþului, unele tronsoane de drum jude-þean incluse în masterplanul 2014 – 2020 nuau încã o sursã de finanþare, alocãrile de labugetul central fiind, de aasemenea, insufi-ciente. „La rectificarea de buget, întreg jude-þul Iaºi a primit 660.000 lei, o sumã totalinsuficientã. Am propus un amendament,susþinut de o parte a parlamentarilor ieºeni ºiam obþinut alocarea pentru judeþul nostru aaproape 50 milioane lei. În continuare cãu-tãm surse de finanþare pentru modernizareajudeþului. Am trimis deja la Compania Naþio-nalã de Investiþii documentaþiile pentru celecinci drumuri judeþene. Finanþarea lucrãrilorprin CNI este o soluþie concretã ºi rapidã, cre-ditele de angajament, aºa cum am primitpropuneri din partea unor consilieri judeþeni

pentru a finanþa aceste drumuri, nu garantea-zã realizarea lucrãrilor într-uun timp foartescurt. Obiectivul meu este ca, în urmãtoriipatru ani, în Iaºi sã nu mai existe drumurijudeþene nemodernizate. Pentru aceste cincitronsoane, vom încerca sã obþinem ºi fondurieuropene. Îi asigur pe ieºeni cã aceste dru-muri vor fi modernizate ºi cã depunem toateeforturile ca sã atragem fonduri nerambursa-bile în judeþ”, a declarat Maricel Popa, preºe-dintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Conform unei ordonanþe de urgenþã aproba-te în luna iunie, la nivelul Companiei Naþionalede Investiþii a fost creat cadrul legislativ pentruderularea unor investiþii în ceea ce priveºte con-struirea, reabilitarea, modernizarea infrastructu-rii rutiere la nivellocal ºi judeþean,la cererea benefi-ciarilor.

Consiliul Judeþean a solicitat finanþare de laCNI pentru urmãtoarele drumuri judeþene:

DJ 244 D - limita judetului Vaslui - Dolheºti- Ciorteºti -Coropceni (intersecþia DN 24), km25+500 - 38+693 (valoarea investiþiei:33.565.875.73 lei);

DJ 201 C - limitã Judeþ Neamþ – Rãchiteni -intersecþie DN 28, km. 10+500 - 16+350(valoarea investiþiei: 15.638.506,05 lei);

DJ 282 B - intersectie DN 24 C -Bivolari -Traian - Spineni -intersectie DJ 282 F, km.0+000 -12+918 (valoarea investiþiei:29.314.367,00 lei);

DJ 249 - Hermeziu - Vladomira, km.5+650 - 8+800 (valoarea investiþiei:10.477.543,00 lei);

DJ 281 B - Borosoaia - Plugari (DJ 282 B),km. 18+268 -25+272 (valoarea investi-

þiei: 21.440.661,00 lei).

CJ solicitã fonduri pentru drumuri de la Compania Naþionalã de Investiþii* Consiliul Judeþean Iaºi solicitã 110 milioane lei de la Compania Naþionalã de Investiþii, în vederea modernizãrii a cinci drumuri judeþene * „Pentru aceste cinci tronsoane, vom încerca sã obþinem ºi fonduri europene”, a anunþat preºedintele CJ, Maricel Popa

Consiliul Judeþean Iaºi a hotãrât, încadrul ºedinþei de plen din luna iunie,modificarea arondãrii actuale a Servi-ciului public comunitar local de evi-denþã a persoanelor Târgu Frumos, prinînfiinþarea Serviciului public comunitarlocal de evidenþã a persoanelor PoduIloaiei. Serviciul public comunitar local de evidenþã a persoanelor TârguFrumos va deservi populaþia din unitãþile administrativ-teritoriale TârguFrumos, Alexandru Ioan Cuza, Balº,Bãlþaþi, Brãeºti, Butea, Costeºti, Cucu-teni, Dumeºti, Ion Neculce, Lungani,Mãdârjac, Oþeleni, Popeºti, Sineºti ºi Strunga, iar Serviciul public comuni-tar local de evidenþã a persoanelorPodu Iloaiei va deservi populaþia dinunitatea administrativ-teritorialã PoduIloaiei.

ÎÎnn mmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,, llooccaalliittããþþiillee ddiinn jjuuddeeþþuull IIaaººii ssuunntt aarroonnddaattee llaa 88 SSeerrvviicciiii ppuubblliiccee ccoommuunniittaarree llooccaallee ddee eevviiddeennþþãã..

DDiirreeccþþiiaa LLooccaallãã ddee EEvviiddeennþþãã aa PPeerr-ssooaanneelloorr IIaaººii (comunele Andrieºeni,Aroneanu, Bârnova, Bivolari, Bosia,Ciurea, Golãieºti, Holboca, Horleºti,Leþcani, Miroslava, Mogoºeºti, Movi-leni, Popricani, Probota, Rediu, Roº-cani, Schitu Duca, Tomeºti, Trifeºti,Þigãnaºi, Þuþora, Valea Lupului, Victo-

ria, Voineºti ºi Vlãdeni ºi municipiul

Iaºi), SSeerrvviicciiuull PPuubblliicc CCoommuunniittaarr LLooccaallddee EEvviiddeennþþãã aa PPeerrssooaanneelloorr PPaaºº-ccaannii (Ciohorãni, Cristeºti, Hãlãuceºti,Hãrmãneºti, Heleºteni, Lespezi, Mir-ceºti, Mirosloveºti, Mogoºeºti Siret,Moþca, Rãchiteni, Ruginoasa, Sireþel,Stolniceni Prãjescu, Tãtãruºi, Todi-reºti, Trifeºti, Vânãtori, Valea Seacã ºimunicipiul Paºcani); SSeerrvviicciiuull PPuubblliiccCCoommuunniittaarr LLooccaall ddee EEvviiddeennþþãã aa PPeerrssooaa-nneelloorr HHâârrllããuu (comunele Belceºti,Cepleniþa, Coarnele Caprei, Cotnari,Deleni, Erbiceni, Fântânele, Focuri,Gropniþa, Plugari, Româneºti, Sco-binþi, ªipote ºi orºul Hârlãu), SSeerrvviicciiuullPPuubblliicc CCoommuunniittaarr LLooccaall ddee EEvviiddeennþþãã aa PPeerrssooaanneelloorr RRããdduuccããnneennii (comu-nele Ciorteºti, Comarna, Costuleni,Cozmeºti, Dolheºti, Gorban, Gro-zeºti, Moºna, Prisãcani ºi Rãducã-neni), SSeerrvviicciiuull PPuubblliicc CCoommuunniittaarrLLooccaall ddee EEvviiddeennþþãã aa PPeerrssooaanneelloorrSSccâânntteeiiaa ((comunele Dobrovãþ, Drãgu-ºeni, Grajduri, Mironeasa, Scânteia ºi ªcheia), SSeerrvviicciiuull PPuubblliicc CCoo-mmuunniittaarr LLooccaall ddee EEvviiddeennþþãã aa PPeerr-ssooaanneelloorr ÞÞiibbããnneeººttii ((Þibãneºti, Ipatele, Dagâþa, Tansa ºi Þibana), SSeerrvviicciiuull ppuubblliicc ccoommuunniittaarr llooccaall ddeeeevviiddeennþþãã aa ppeerrssooaanneelloorr PPoodduu þþllooaaiieeiiºi SSeerrvviicciiuull PPuubblliicc CCoommuunniittaarr LLooccaall ddee EEvviiddeennþþãã aa PPeerrssooaanneelloorr TTâârrgguu FFrruummooss.

Iaºul vva aavea uun nnou sserviciupublic ccomunitar llocal de eevidenþã aa ppersoanelor

* în spitalele din subordinea Consiliului Judeþean, care au avutactivitatea întreruptã în ambulatorii, medicii au reluat programul de consultaþii * Spitalul de Urgenþã pentru Copii „Sf. Maria” oferã în continuare ºi asistenþã medicalã on-line în sistemtelemedicinã * în curtea Spitalului de Neurochirurgie au fostmontate corturi speciale în care medicii oferã consultaþii pacienþilordupã un program strict ºi numai cu o programare prelabilã

Activitatereluatã înambulatoriilespitalelor

- DDooaammnnaa ddooccttoorr,, nnoouull ccoorroonnaavviirruussccoonnttiinnuuãã ssãã îînnggrriijjoorreezzee,, cceell ppuuþþiinn llaaIIaaººii,, uunnddee nnuummããrruull ccaazzuurriilloorr ddeeppaacciieennþþii ccoonnffiirrmmaaþþii ppoozziittiivv ss-aa dduubbllaattdduuppãã 1155 mmaaii,, ddaattãã llaa ccaarree aauu iinnttrraatt îînn vviiggooaarree pprriimmeellee mmããssuurrii ddee rreellaa-xxaarree ssoocciiaallãã.. SSuunntt iieeººeenniiii mmaaii ppuuþþiinnvviiggiilleennþþii îînn pprriivviinnþþaa aacceeaassttaa aa rreessppeeccttãã-rriiii mmããssuurriilloorr ddee ddiissttaannþþaarree ssoocciiaallããrreeccoommaannddaattee??

- Într-adevãr, putem vorbi chiar de oducere în derizoriu a ceea ce înseamnãimportanþa mãsurilor de prevenþie, mãrefer la purtarea mãºtii de protecþie, ladistanþarea fizicã ºi, bineînþeles, spãla-tul pe mâini cu apã ºi sãpun. Pânã la urmã, sunt miºte reguli nu foartegreu de suportat, cu care probabil cã pânã acum ar fi trebuit sã ne ºi obiºnuim. Mã refer la purtatul mãºtii în spaþii închise ºi, aº adãuga aici, ºi în spaþii deschise, dacã este vorba despre o zonã deosebit de aglomeratã, unde existã mult praf. Ne-am bucurat cu toþii de relaxare, însã nu trebuie sã uitãm cã aceastãrelaxare reprezintã, în primul rând,reluarea vieþii economice, pentru cãaici este problema. Noi trebuie sãintrãm pe un flux economic normalpentru þara aceasta ºi, bineînþeles, sã ne bucurãm ºi de vremea frumoasãde afarã, de plimbãrile în aer liber, în spaþii deschise. Însã, repet, nu tre-buie sã uitãm de ceea ce înseamnãprevenþia acestei infecþii care, aºa dupã cum se vede, existã ºi se mani-festã în tot arealul geografic din zonade sud-est a Europei.

„Atâta vvreme ccât nnu vvomrespecta mmãsurile dde pprotecþie,virusul îîºi vva ggãsi lloc ssãtrãiascã ddin cce îîn cce mmai bbine.Mai mmult, ttrecând dde lla uuncetãþean lla aaltul, aagresivitateaacestui vvirus ppoate ssã ººicreascã. DDin aacest mmotiv, prin ffaptul ccã nnoi nnu ppurtãmmãºti îîi ccreãm sspaþiu lliberpentru aa sse pputea ddezvolta”

- SSee ppooaattee ssppuunnee ccãã nnoouull ccoorroonnaavviirruuss aaddeevveenniitt mmaaii ppuuþþiinn vviioolleenntt ddeeccââtt llaa îînncceeppuuttuullppaannddeemmiieeii ssaauu,, ddiinn ccoonnttrrãã,, eexxiissttãã aaccuummccaazzuurrii mmuulltt mmaaii ggrraavvee ddeeccââtt îînn pprriimmeellee zziilleeaallee lluunniiii mmaarrttiiee??

- Nu ne putem pronunþa încã asupra aces-tui aspect. Ceea ce aº vrea eu sã transmitaici, pe înþelesul tuturor, este faptul cã, atâtavreme cât nu vom respecta mãsurile de pro-tecþie, virusul îºi va gãsi loc sã trãiascã dince în ce mai bine. Mai mult, trecând de la uncetãþean la altul, agresivitatea acestui viruspoate sã ºi creascã. Din acest motiv, prinfaptul cã noi nu purtãm mãºti îi creãm spa-þiu liber pentru a se putea dezvolta.

- DDaattee ffiiiinndd cciirrccuummssttaannþþeellee,, ccrreeddeeþþii ccãã sseevvaa ppuutteeaa rreevveennii llaa ssttaarreeaa ddee uurrggeennþþãã îînnaacceeaassttãã ttooaammnnãã,, ddee eexxeemmpplluu??

- Mãsurile acestea care þin de starea deurgenþã sau stare de alertã sunt mãsuri deordin politic ºi administrativ. Eu, camedic, vã pot spune cã, indiferent cum s-ar chema sau ce titulaturã ar avea o anu-mitã stare de fapt, cel mai important estesã ne asigurãm cã toþi cetãþenii înþeleg cã

nu trebuie sã uite de respectarea acestorregului. De comportamentul cetãþenilordepind, fãrã îndoialã, ºi eventualelemãsuri administrative, dacã ele vor venisau nu, dacã vor veni într-un sens de rela-xare sau nu. Noi ne dorim, cu toþii, sã nereluãm vieþile de dinainte de pandemie,dar pentru asta avem de respectat norme.ªtim foarte bine cã existã þãri care au tre-cut România pe lista þãrilor cu probleme,în sensul în care cetãþenii care se întorc înþãrile de origine sunt obligaþi a intra în izo-lare pentru o perioadã de 14 zile dacãrevin din þara noastrã, ceea ce nu este unsemnal pozitiv. Trebuie sã fim atenþi sã nuse întâmple lucrul acesta ºi cu alte þãri.

- NNee ppuutteemm aaººtteeppttaa llaa uunn vvaall ddooii aallppaannddeemmiieeii,, îînn ttooaammnnãã,, aaººaa ccuumm ffooaarrttee mmuull-ttãã lluummee pprreeccoonniizzeeaazzãã??

- La cartea de virusologie, într-adevãr,cam aºa se scrie istoria. Toate aceste viru-suri, categorie în care intrã virusul gripal,cele cu transmitere pe cale respiratorie,cum este ºi acest nou coronavirus, se vor reîntoarce în emisfera nordicã din emisfera sudicã, unde au un vârf în aceas-tã perioadã, ºi se vor reîntoarce odatã

cu sezonul rece. Aºaaratã cicluruile de viaþãale acestor virusuri. Neaºteptãm ca ºi acestnou coronavirus sãurmeze un astfelde ciclu. Mo-mentul în carese va întoarcesau cât de mare vafi acest val nu pu-tem încã sã ºtim.

- DDaarr lluummeeaa mmeeddiiccaallãã ddee llaa nnooii eessttee pprree-ggããttiittãã,, cceell ppuuþþiinn,, ppeennttrruu aassttaa......

- Eu aº spune aici cã trebuie sã vedem ºipartea plinã a paharului, în sensul cã suntempregãtiþi mai bine din punct de vedere psiho-logic ºi din punct de vedere medical, fãrãîndoialã, dar ºi din punctul de vedere al ºti-inþei de organizare privind aceastã infecþie.

- CCuumm ssuuppoorrttãã ccaaddrreellee mmeeddiiccaallee aacceeaassttããpprreessiiuunnee ccoonnssttaannttãã ppee ccaarree oo eexxeerrcciittãã rriissccuullddee aa ttrrããii ssuubb ssppeeccttrruull nnooiiii bboollii,, ddeeoosseebbiitt ddeeppeerriiccuullooaassee,, ccuu ccaazzuurrii ggrraavvee ººii ppaarrccãã ttoottmmaaii mmuullttee??

- Trebuie sã vã spun cã noi ne aºtep-tam ca în perioada aceasta a sezonului

cald sã avem un numãr mult mai mic decazuri. Nu s-a întâmplat aºa... Acum, cuacest nou ordin de ministru privind exter-narea pacienþilor asimptomatici, într-a-devãr, numãrul celor aflaþi în spital a scã-zut. Iar noi ne dorim ca numãrul acestasã rãmânã scãzut, pentru cã ºi cadrelemedicale trebuie sã plece în concediu.Dupã cum se ºtie, am lucrat în ultimeleluni la un ritm deosebit de alert, deose-bit de intens, am avut peste 1.000 depersoane internate, din care aproape 800confirmate pozitiv, cu o ratã de vindeca-re bunã, chiar foarte bunã, care ajungeaproape de 80 la sutã!

„Noul coronavirus se vaîntoarce în emisfera nordicã,odatã cu sezonul rece”* dialog cu prof. univ.dr. Carmen Mihaela Dorobãþ, manager general al Spitalului Clinic de Boli Infecþioase „Sfânta Parascheva”, Iaºi

Consiliul Judeþean Iaºi aînceput demersurile necesareîn vederea obþinerii fondurilordestinate instituþiilor medicale

din subordine, pentrugestionarea situaþiei de criza

provocatã de coronavirus

Ministerul Fondurilor Europene a publicatGhidul Solicitantului - „Consolidarea capa-citãþii de gestionare a crizei sanitare COVID-19”. Documentul specificã toate condiþiilede eligibilitate pentru proiectele unitãþilormedicale în ceea ce priveºte limitarea trans-miterii virusului. Managerii spitalelor dinsubordinea CJ au fost instruiþi în vedereaîntocmirii documentaþiilor necesare depu-nerii proiectelor de finanþare. Unitãþile medi-cale vor putea fi dotate cu aparaturã ºi dis-

pozitive medicale, în special ventilatoare,paturi ºi infrastructurã de terapie intensivãsuplimentarã, dublate de asigurarea necesa-rului de echipamente specializate de protec-

þie pentru personalul medical ºi pentru efec-tuarea transportului izolat al persoanelorafectate. „„TTrreebbuuiiee ssãã ffiimm ccoonnººttiieennþþii ccãã,, îînnppooffiiddaa mmããssuurriilloorr ddee rreellaaxxaarree,, vviirruussuull îînnccãã cciirr-

ccuullãã ººii ppuunnee îînn ppeerriiccooll aattââtt ppooppuullaaþþiiaa ccââtt ººiiffuunnccþþiioonnaarreeaa nnoorrmmaallãã aa ssppiittaalleelloorr,, mmuullttee ddiinn-ttrree aacceesstteeaa ffiiiinndd aaccuumm aaffeeccttaattee.. DDoottaarreeaa uunnii-ttããþþiilloorr mmeeddiiccaallee ccuu aappaarraattuurraa nneecceessaarrãã ººiieecchhiippaammeenntteellee ppee ccaarree ccaaddrreellee ssaanniittaarree ttrree-bbuuiiee ssãã llee ffoolloosseeaassccãã rreepprreezziinnttãã uunn ccoonnssuummffiinnaanncciiaarr nneepprreevvããzzuutt,, ppeennttrruu ccaarree bbuuggeettuull CCJJaa ffããccuutt uunn eeffoorrtt ccoonnssiiddeerraabbiill.. DDee aacceeeeaa,, eesstteenneecceessaarr ssãã îînncceerrccããmm ssãã rreeccuuppeerrããmm ssuummeelleecchheellttuuiittee ººii,, ddee ccee nnuu,, ssãã aattrraaggeemm nnooii ffiinnaann-þþããrrii ppeennttrruu ddoottaarreeaa ssppiittaalleelloorr ººii ttrraattaammeennttuullbboollnnaavviilloorr””, a spus Maricel Popa, preºedin-tele Consiliului Judeþean Iaºi.

În cadrul apelului de proiecte, principaleletipuri de acþiuni avute în vedere sunt dotareaunitãþilor sanitare publice, a unitãþilor de inter-venþie integrate, a entitãþilor publice implicateîn activitatea de transfuzie sanguinã, cu echi-pamente ºi aparaturã medicalã, dispozitivemedicale ºi de protecþie medicalã, echipa-mente pentru transport specializat, echipa-

mente pentru decontaminare ºi suport triaj,necesare pentru tratamentul pacienþilor cuinfecþie COVID-19 ºi pentru gestionarea situa-þiei de urgenþã provocatã de criza pandemicãla nivelul unitãþilor sanitare publice, al unitãþi-lor publice de intervenþie integratã. Totodatã,se are în vedere dotarea centrelor sociale rezi-denþiale publice pentru categorii vulnerabile(persoane vârstnice, persoane, cu dizabilitãþi,copii) a unitãþilor, instituþiilor de învãþãmânt destat, cu echipamente de protecþie.

Ghidul elaborat de Autoritatea de Manage-ment pentru Programul Operaþional Infrastruc-turã Mare are ca obiectiv acordarea de finanþa-re nerambursabilã pentru creºterea capacitãþiide gestionare, prin sistemul medical public, asituaþiei de urgenþã cauzatã de criza sanitarãCOVID-19, în cadrul Axei Prioritare 9 „Proteja-rea sãnãtãþii populaþiei în contextul pandemieicauzþte de COVID-19”. Termenul limitã pentrudepunerea proiectelor este de 30 septembrie.

Fonduri europene pentru decontarea cheltuielilor din perioada pandemiei

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ADMINISTRATIE 23¸

La Iaºi, numãrul de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (SARS CoV -2) a explodat dupã 15 mai, datã la care a expirat starea de urgenþã ºi a fost instituitã starea de alertã. Practic, la 15 mai 2020,

în prima zi a adoptãrii mãsurilor de relaxare socialã, în judeþul Iaºi se înregistrau 342 de cazuri depersoane infectate, cu 649 mai puþine decât in ultima zi a lunii când numãrul cazurilor a atins cifra de 991! Iar ca sã avem un tablou cât mai exact al evoluþiei bolii, trebuie sã menþionãm faptul cã,

pe 15 aprilie, datã la care starea de urgenþã a fost prelungitã cu încã 30 de zile, numãrul persoanelorinfectate cu SARS CoV -2 la Iaºi era de doar 121! Mai exact, tot atâtea câte au fost înregistrate

în doar cinci zile, la sfârºit de iunie! Pe 30 iunie, numãrul de pacienþi COVID-19 era, la Iaºi, de 991. Dintre aceºtia, 746 au fost vindecaþi ºi externaþi, iar, din nefericire, 51 au pierdut lupta cu boala

Centrele rezidenþiale vechi, de dimensiunimari, din subordinea Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi vorfi înlocuite cu case de tip familial, în care con-diþiile de trai vor fi asemenea celor dintr-o fami-lie. Clãdirile în care acestea funcþioneazã acumvor fi reabilitate ºi transformate în centre de zi,care vor asigura servicii de asistenþã socialã lastandarde moderne. Au fost aprobate sprefinanþare proiectele privind închiderea centrelor

rezidenþiale Bucium ºi C.A. Rosetti. Astfel, prinintermediul a douã proiecte de închidere aCentrului de Servicii Sociale Bucium vor ficonstruite 4 case de tip familial în comunaMiroslava. Imobilul în care funcþioneazã acumsala de sport a centrului va fi reabilitat ºimodernizat, aici înfiinþându-se un centru de zi.Valoarea totalã a celor douã contracte de finan-þare este de 7,2 milioande lei, termenul limitãde realizare fiind luna februarie 2022.

În cadrul proiectului „Închiderea CentruluiRezidenþial C.A.Rosetti”, DGASPC a primit finan-þare pentru douã proiecte. Primul, în valoare de5.154.848,07 lei, prevede construirea a douãcase de tip familial, una în comuna Miroslava ºiuna în municipiul Iaºi. Totodatã, clãdirea fostuluicentru destinat victimelor violenþei domestice vafi reabilitatã ºi transformatã în centru de zi.

Cel de al doilea proiect prevede construirea apatru case de tip familial, trei amplasate înmunicipiul Iaºi ºi una în comuna Popricani ºieste în valoare de 5.583.146,71 lei.

Finanþarea proiectelor este asiguratã în cadrulprogramului Operaþional Regional 2014 – 2020,Axa prioritarã 8 - Dezvoltarea infrastructurii desãnãtate ºi socialã, obiectiv specific - creºtereagradului de acoperire cu servicii sociale.

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42PROIECTE EUROPENE

Ministerul Sãnãtãþii ºi MinisterulLucrãrilor Publice, Dezvoltãrii ºiAdministraþiei au emis avizul

conform cãruia sunt îndeplinite criterii-le de precontractare pentru Proiectul„Extinderea ºi dotarea Unitãþii Funcþio-nale Regionale de Urgenþã în cadrulSpitalului Clinic de Urgenþã pentruCopii „Sf Maria”.

Unitatea de Primiri Urgenþe va avea osuprafaþã de 2.281,74 mp, faþã de 100mp, cât este în prezent, ºi va fi dotatã cu19 echipamente ºi 41 de unitãþi demobilier medical. În plus, clãdirea vadispune de o platformã helipunct ceeace va conduce la îmbunãtãþirea accesi-bilitãþii dar ºi a legãturii cu alte spitalelocale ºi regionale.

Odatã cu dotarea la standarde euro-pene a unitãþii, timpul necesar pentrudiagnosticare ºi tratament va fi mult maimic. Achiziþionarea aparaturii complexe,pentru analizã ºi diagnosticare medica-lã, va scãdea numãrul de pacienþi redi-recþionaþi cãtre alte unitãþi. Acum, lunar,15% dintre bolnavii UPU sunt redirecþi-onaþi cãtre alte spitale pentru investiga-þii ºi tratament.

„EEssttee oo vveessttee ppee ccaarree oo aaººtteeppttaamm,, mmaaiiaalleess îînn ccoonntteexxttuull îînn ccaarree SSppiittaalluull ddeeCCooppiiii eessttee aaccuumm îînn pplliinn pprroocceess ddee rreeaabbii-lliittaarree ººii mmooddeerrnniizzaarree.. IIaattãã îînnccãã oo rreeuuººiittããaa ppeerrsseevveerreennþþeeii ccoolleeggiilloorr ddee llaa DDiirreeccþþiiaaddee PPrrooiieeccttee,, ccããrroorraa vvrreeaauu ssãã llee mmuullþþuu-mmeesscc ppeennttrruu ttoott eeffoorrttuull ddeeppuuss.. LLaa ffiinnaallii-

zzaarreeaa pprrooiieeccttuulluuii,, UUPPUU vvaa aavveeaa oo ccuu ttoottuullaallttãã ffaaþþãã,, mmeeddiicciiii îii vvoorr ddeessffã㺺uurraa aaccttiivvii-ttaatteeaa îînn cceellee mmaaii bbuunnee ccoonnddiiþþiiii,, vvoorr aavveeaallaa ddiissppoozziiþþiiee aappaarraattuurrãã mmeeddiiccaallãã ddee uullttii-mmãã ggeenneerraaþþiiee,, iiaarr ppaacciieennþþiiii vvoorr ffii ttrraattaaþþiiccoorreessppuunnzzããttoorr””, a afirmat Maricel Popa,preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

„EEssttee uunn ccâ⺺ttiigg ppeennttrruu ccoommuunniittaatteeaaiieeººeeaannãã ººii nnuu nnuummaaii,, ººttiiuutt ffiiiinndd ffaappttuull ccããllaa aacceesstt ssppiittaall aajjuunngg ppaacciieennþþii ddiinn ttooaattããzzoonnaa MMoollddoovveeii.. PPeennttrruu ccaa rreeaabbiilliittaarreeaassppiittaalluulluuii ººii eexxttiinnddeerreeaa uunniittããþþiiii ddee uurrggeenn-þþee ssãã ddeevviinnãã rreeaalliittaattee aa ffoosstt nneevvooiiee ddee uunneeffoorrtt ssuussþþiinnuutt,, ddaarr ssuunntteemm mmuullþþuummiiþþii ccãã îînnffiinnaall sseerrvviicciiiillee mmeeddiiccaallee ooffeerriittee ppaacciieennþþii-lloorr,, ccooppiiiilloorr,, aattââtt ddee iimmppoorrttaannþþii ddiinn vviiaaþþaaffiieeccããrruuiiaa ddiinnttrree nnooii,, vvoorr ffii ddiinnttrree cceellee mmaaiimmooddeerrnnee””,, a spus Marieta Afilipoaie,directorul Direcþiei Proiecte ºi DezvoltareDurabilã din cadrul CJ Iaºi.

Valoarea totalã a proiectului finanþatprin Programul Operaþional Regional2014-2020, Axa prioritarã 8, Dezvoltareainfrastructurii sanitare ºi sociale, este de12.178.373,73 lei, cererea de finanþare a

fost depusã la Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Nord-Est, proiectul fiinddeclarat eligibil pentru finanþare ºiintrând în procesul de precontractare.

Paºi iimportanþi îîn modernizarea SSpitalului de ccopii

Reabilitarea ºi modernizarea SpitaluluiClinic de Urgenþã pentru Copii „Sf.Maria”, cea mai mare unitate medicalãde pediatrie din regiune este în plinãderulare, atât exteriorul, cât ºi interiorulcãpãtând, pe zi ce trece, imaginea unuispaþiu modern.

În ultima lunã, constructorul a lucrat petoate etajele tronsonului trei al corpului A.La terasa clãdirii au fost turnate pervazelepentru ferestre, tencuite ºi finisate glafuri-le uºilor. De la etajul opt ºi pânã la primuletaj au fost închise cu gips carton tavane-le false ºi gheurile pentru agentul termic,au fost finisaþi pereþii ºi tavanele, s-a rea-lizat instalaþia de stingere a incendiilor cusprinklere. Pe lângã alte lucrãri specifice

reabilitãrii ºi moder-nizãrii, constructorula mai efectuat trece-

rile antifoc în gheurile instalaþiilor termi-ce ºi în hol, a montat tubulatura flexibilãpentru ventilaþie ºi hidroizolaþia la grupu-rile sanitare.

La toate cele opt etaje s-a montattubulatura flexibilã pentru ventilaþie, aufost turnate ºapele autonivelante, urmânda fi aplicat covorul PVC.

La etajele 3, 2 ºi 1 ale aceluiaºi tron-son, s-au montat sifoanele de pardosea-lã, rezervoarele WC, au fost fãcute racor-durile ºi distribuþia de apã caldã/ apãrece în grupurile sanitare ºi s-au efectuatprobe de presiune la rece pe fiecarecoloanã de agent termic. Pe faþada desud a tronsonului au fost montate profilealucobond.

„SSuunntt vviizziibbiillee ddiiffeerreennþþeellee llaa lluuccrrããrriilleeddiinn aacceesstt ssppiittaall ddee llaa oo ssããppttããmmâânnãã llaa aallttaa..UUººoorr,, nnee aapprrooppiieemm ddee cceeeeaa ccee aarr ttrreebbuuiissãã ffiiee oo uunniittaattee mmeeddiiccaallãã mmooddeerrnnãã.. SSeelluuccrreeaazzãã aaccttiivv,, ppee mmaaii mmuullttee eettaajjee,, ppee ffiiee-ccaarree nniivveell ssuunntt eecchhiippee ddee lluuccrruu,, ssuunnttmmuullþþuummiitt ddee sseerriioozziittaatteeaa ccoonnssttrruuccttoorruulluuiiccaarree rreessppeeccttãã ggrraaffiiccuull ººii ccaarree aa îînnþþeelleess

iimmppoorrttaannþþaa aacceesstteeii uunniittããþþii mmeeddiiccaallee cceeddeesseerrvveeººttee îînnttrreeaaggaa rreeggiiuunnee.. SSuunntteemmccoonnººttiieennþþii ccãã eessttee uunn eeffoorrtt ººii uunn ddiissccoonn-ffoorrtt ppeennttrruu ppaacciieennþþii ººii aappaarrþþiinnããttoorrii,, ppeennttrruuccaaddrreellee mmeeddiiccaallee ttoottooddaattãã,, ddaarr eessttee uunnssaaccrriiffiicciiuu ccaarree ttrreebbuuiiee ffããccuutt ddee ttooþþii ppeennttrruuccaa lluuccrruurriillee ssãã mmeeaarrggãã îînn ddiirreeccþþiiaa bbuunnãã””,a spus Maricel Popa, preºedintele Consi-liului Judeþean Iaºi.

Programul de lucrãri mai prevede pen-tru perioada urmãtoare, lucrãri de hidroi-zolaþie a grupurilor sanitare la etajele 7 ºi6, probe de agent termic la etajele undeaceastã procedurã nu a fost efectuatãpânã acum.

Proiectul „Reabilitarea ºi modernizareaSpitalului Clinic de Urgenþã pentru CopiiSf. Maria Iaºi” este cel mai mare proiectdin regiune finanþat prin Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020, având o valoare totalã de121.476.128,0

4 lei cu TVA (aproximativ 27 milioanede euro). Contribuþia Consiliului Jude-þean este de 33.250.668,77 lei cu TVA(7,2 milioane de euro).

Termenul de finalizate a lucrãrilor, pre-vãzut în proiect, este 31 ianuarie 2023.

* UPU de la Spitalul de Pediatrie din Iaºi va avea o suprafaþã depeste 20 de ori mai mare faþã de cea ºi va fi dotatã cu 19 echipamente ºi 41 de unitãþi de mobilier medical * deocamdatã, lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a spitalului sunt în plinã derulare,atât exteriorul, cât ºi interiorulcãpãtând, pe zi ce trece, imaginea unui spaþiu modern

* în cadrul proiectelor privind închiderea Centrului Rezidenþial C.A.Rosetti ºi a Centrului de Servicii Sociale Bucium, DGASPC a primit finanþare pentru

construirea a zece case de tip familial – cinci în comuna Miroslava, patru în municipiul Iaºi ºi una în comuna Popricani, în valoare totalã de aproape 18 milioane de lei

Centrele de plasament, înlocuite cu module familiale

Bani europeni pentru cea mai mare unitate de pediatrie din Moldova

Spitalul „Sfânta Maria” va aveao nouã Unitate de Primiri Urgenþe

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ADMINISTRATIE 25

O sserie dde ddrumuri sse aaflã în pplin pproces dde rreabilitareºi mmodernizare

Pe DJ 208 N Lespezi (intersecþie DJ 208) - Vânã-tori s-a început turnarea betonului ºi se reabiliteazãpodul de pe tronsonul de ºase kilometri. Au fostmontate podeþele transversale, vegetaþia de pe mar-ginea drumului a fost curãþatã, iar acolo unde a fostnecesar s-au fãcut completãri ºi nivelãri cu balast.

Pe DJ 208 F Heci - Tãtãruºi - Iorcani - limitãjudeþ Suceava s-a finalizat stratul de binder. Selucreazã la ºanturile betonate ºi la rigolele carosa-bile. Drumarii au început turnarea stratului de uzu-rã. Pentru lucrãrile efectuate, conform contractului,constructorul este obligat sã asigure o garanþie de3 ani. Drumurile laterale care se intersecteazã cusectorul de drum judeþean vor fi de asemenea rea-bilitate pe o lungime de 15 metri.

La DJ 208 L Paºcani - Brãteºti- Mirosloveºti,constructorul a finalizat turnarea betonului rutier, afãcut toate drumurile laterale de pe tronsonul deaproape nouã km ºi va începe turnarea stratului debinder pe cei 1,5 km unde existã altã structurã rutie-rã. Urmeazã sã fie fãcute ºi ºanþurile de beton, aces-tea fiind deja pregãtite pentru aceastã operaþiune.

Lucrãrile la cei aproape 7 kilometri de pe DJ 208O Ciohorãni - Cozmeºti sunt în grafic. Constructo-rul care se ocupã de modernizarea acestuia a fina-lizat lucrãrile la podeþe, ºi se toarnã stratului debeton rutier.

Pe DJ 280 Oþeleni - limitã judrþ Neamþ s-a fina-lizat stratul de binder. Constructorul a amenajatalbia râului ºi lucrãrile la pod. Totodatã s-a turnatstratul de binder. Acum se fac ºanþurile de beton

Pe DJ 246: lim.jud.Vaslui - Tufeºtii de Sus -Scânteia - intersecþie DJ 248 -ªcheia - Drãguºeni -Ipatele – Tibãneºti lucrãrile au intrat în linie dreaptã.Pe cei 36 de km ai drumului judeþean, echipelelucreazã concomitent pe mai multe tronsoane. Setoarnã stratul de uzurã pe ultimii 4 km din acest tron-son. Constructorul este cu 12 luni în avans cu lucrã-rile, faþã de graficul stabilit. Conform contractului,acest tronson trebuia sã fie gata în noiembrie 2021.

Drumul judeþean 248 E Alexeºti - Cuza Vodã -se toarnã stratul de uzurã, au fost montate toatepodeþele. ªi la acest drum lucrãrile sunt în avansfaþã de graficul stabilit.

Pe DJ 249: DN 28 Tomeºti- Þuþora se aºternestratul de piatrã .

La DJ 281 B Coarnele Caprei- Arama au înce-put lucrãrile la terasamente. Valoarea totalã estede 4.611.412,89 lei, finanþarea fiind asiguratã dela bugetul Consiliului Judeþean. Conform con-tractului, constructorul trebuie sã predea tronso-nul modernizat în termen de 10 luni de la înce-perea lucrãrilor.

Pe drumul judeþean 208 G: Kogãlniceni –Oboroceni - Intersecþie DJ 280 D constructorul aterminat de pus stratul de balast ºi piatrã spartã,a refãcut podeþele, iar acum, echipele de lucruaºtern stratul de binder. Valoarea totalã a lucrãri-lor de modernizare a celor 5,4 km de drum estede 10.696.996,94 lei, finanþarea fiind asiguratãdin bugetul Consiliului Judeþean.

Încep ºi lucrãrile de modernizare pe DJ 249AIaºi- Holboca – Cristeºti - Mânzãteºti – Bosia –Ungheni. Structura drumului va fi refãcutã în tota-litate, decaparea straturilor existente ce o formea-zã realizându-se pânã la o adâncime de 20 cm.

Zeci dde kkilometri dde ddrumjudeþean mmodernizaþi ºi rredaþi bbeneficiarilor

Douã dintre drumurile judeþene pecare s-au realizat ample lucrãri demodernizare au fost deja redateîn inregime traficului rutier:

Drumul Judeþean 207M, intersecþie DN 28 -Al. I.Cuza a fost reabilitatmodernizat ºi recepþio-nat dejade Con-siliul

Judeþean, valoarea investiþiei fiind de peste 13 milioane lei.

DJ 281C: intersecþie DN 28A (Blãgeºti)-Todi-reºti -Coasta Mãgurii-Cotnari- DN 28B (Cotnari)- 25 de kilometri ºi o investiþie de 50 milioanede lei ce a fost asiguratã prin Programul Naþionalde Dezvoltare Localã II reprezintã una dintre celemai vaste proiecte. Constructorul a terminatlucrarea mai repede decât era prevãzut în con-tract. „Am recepþionat acest drum cu jumãtate dean mai devreme faþã de termenul prevãzut încontract. Calitatea lucrãrii este una foarte bunã ºimã bucur cã oamenii din comunele pe careacest drum le traverseazã vor putea circula deacum în condiþii foarte bune de trafic. În aceastãvarã vom reda circulaþiei ºi alte drumuri, în timpce alte ºantiere se vor deschide, astfel încât,ieºenii sã nu se mai confrunte cu problema cali-tãþii drumurilor”, a afirmat la recepþia drumului,Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean.

Modernizarea celor 26 de kilometri a presu-pus stabilizarea cãii de rulare,

montarea a 29 de podeþe ºipeste 1.500 de metri liniaride parapet metalic flexibil,amenajarea a peste 7.000de metri pãtraþi de trotuare.Totodatã, au fost refãcutetoate cãile de acces la pro-prietãþi ºi modernizate staþii-

le de autobuz.Pentru întregul proiect,

executantul asigurã ogaranþie de trei ani.

Noi llucrãri pe ddrumurile

din jjudeþPentru alte patru

drumuri judeþene,lunile iulie ºi august

vor însemna demararealucrãrilor de modernizare.

DJ 249D: intersecþie DJ 249E- Moreni- Prisã-cani- Mãcãreºti- Grozeºti - intersecþie DJ 244Feste în evaluare financiarã. Drumul judeþean 282D Podu Iloaiei-Popeºti-Mãdârjac-Þibana este înevaluare tehnicã.

DJ 280 D Ruginoasa- Heleºteni ºi La DJ 282F: intersecþie DJ 282 C-Andrieºeni se aflã în dife-rite stadii ale licitaþiei.

În aceastã varã, vor fi fãcute lucrãri de întreþi-nere ºi la celelalte drumuri din judeþ.

Lucrãrile lla AAxa rrutierã Iaºi –– SSuceava, îîn ggrafic

Pe cele douã loturi ale Axei Strategice Iaºi –Suceava („Lotul 2 - DJ 281D de la CoarneleCaprei - Focuri – Gropniþa ºi DJ 281B Coarne-le Caprei –Belceºti (DJ 281) ºi Lotul 1 –DJ282 de la limita Iaºi –Rediu – Movileni – Grop-niþa”) lucrãrile de modernizare se desfãºoarãconform graficului prevãzut în contractul înche-iat cu executantul.

Pânã acum constructorul a executat lucrãride scarificare ºi reprofilare, spargere betonsimplu, tãiere copaci, scoatere rãdãcini, desfa-cere calupuri din piatrã, decapare ºi depozitarepamânt vegetal, spargerea betonului din siste-mul rutier, desfacere borduri, strat de formã dinpãmânt stabilizat, drenuri longitudinale, demo-lare elemente poduri, sãpãturi casete pentrulãrgirea drumului, fasonare oþel beton poduri,au fost aduse elemente din podeþele ce urmea-zã a fi fãcute, aprovizionare balast, aproviziona-re materiale dren.

Pe ºantierele de pe cele douã loturi sunt pes-te 40 de utilaje (buldozere, escavatoare, autogre-dere, compactoare, buldoexcavataore, rãspândi-tor liant, reciclator, frezã asfalt, autobasculante).

În ultima sãptãmânã a lunii iunie, pe Lotul 1,pe DJ 282 de la km 12+900 la km 23+800 s-au efectuat lucrãri de curãþare, nivelare ºi adu-cere la cotã a casetelor de lãrgire a pãrþii carosa-bile, stabilizare a terenului din casetele de lãrgirede la km 12+900 la km 23+800, punerea înoperã a stratului de formã din balast în grosimede 20 cm pe toatã lãþimea pãrþii carosabile de lakm 12+900 la km 23+800, execuþia podeþelortransversale dalate ºi a podeþelor transversaletubulare .

Pe Lotul 2 - DJ 281 D Cornele Caprei- Focuri-Gropniþa ºi DJ 281 B Coarnele Caprei Belceºtiexecutantul a început curãþareea, nivelarea ºiaducerea la cotã a casetelor de lãrgire a pãrþiicarosabile pe DJ 281 D, de la km 19+601 la km31+354, între Coarnele Caprei ºi Gropniþa ºi DJ281B de la km 0+000 la km 10+248, întreBelceºti ºi Coarnele Caprei, stabilizarea terenuluide fundare a pãrþii carosabile pentru porþiunilemenþionate. Tot aici, se va face punerea în operãa stratului de formã din balast în grosime de 20cm pe toatã lãþimea pãrþii carosabile ºi se execu-tã podeþele transversale dalate ºi a podeþelortransvesale tubulare.

Proiectul legat de reabilitarea Axei RutiereStrategice Iaºi - Suceava face parte din Planulde Dezvoltare Regionalã Nord-Est 2014-2020,axa prioritarã 6: Îmbunãtãþirea infrastructuriirutiere de importanþã rutierã ºi prevede reabili-tarea a aproape 170 km de drum de pe teritoriuljudeþelor Iaºi ºi Suceava, dintre care, 92 kmsunt în judeþul nostru. Valoarea proiectului estede 103 milioane de euro.

Beneficiari direcþi ai acestei investiþii vor fipeste 130 de mii de persoane din 22 de unitãþiadministrativ-teritoriale urbane ºi rurale.

¸

Lucrãri recepþionate, drumuri modernizate, poduri construite de la zero sau refãcute, podeþe noi plus alte zeci de lucrãri în

curs de desfãºurare pe drumurile din judeþ. Toate acestea suntparte a amplului proces de modernizare a drumurilor judeþene

derulat de Consiliul Judeþean în urma cãruia pe sute de kilometriieºenii vor putea circula în cele mai bune condiþii de trafic

Schimbarea la faþã a infrastructurii rutiere ieºene

Ample lucrãri de modernizare pemajoritatea drumurilor judeþene

În urmã cu 144 þe ani, la Iaºi lua fiinþã Teatrul„Pomul Verde”, primul teatru profesionist dinlume în limba idiº.În acest context, Consiliul Judeþean Iaºi a

marcat, pe 29 iunie, evenimentele din 1941 prindeschiderea expoziþiei memoriale „Duminicaaceea”, în colaborare cu Centrul pentru StudiulIstoriei Evreilor din România, oferind publiculuiinformaþii despre sãptãmâna premergãtoare ºidespre ce s-a întâmplat în timpul Pogromului(etape, victime, cãlãi, martori, trenurile morþii,procesul criminalilor de rãzboi, salvatori: „Drepþiîntre Popoare”) precum ºi cele mai importantemomente ale culturii ºi literaturii evreieºti prinaducerea în atenþia publicului a unor mãrturii dinistoria teatrului ºi literaturii evreieºti prin MuzeulTeatrului Evreiesc. Ce ilustreazã parcursul de laînfiinþarea primului teatru profesionist din lume înlimba idiº, Teatrul „Pomul Verde”, punându-seaccent pe întemeietorul acestuia, actorul ºi dra-maturgul Avram Goldfaden (1840-1908). Expo-ziþia cuprinde ilustrarea activitãþii trupelor de tea-tru idiº din Iaºi, Bucureºti, Cernãuþi, America.Închis în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mon-dial, Teatrul „Pomul Verde” a fost transformat, în1949, în Teatrul Evreiesc de Stat Iaºi,

Prezent la Iaºi, pentru prima datã în calitate deambasador al Statului Israel în România, E. S.David Saranga a vizitat clãdirea în care s-au ame-najat cele douã expoziþii. „„CCeeeeaa ccee aamm vvããzzuuttaassttããzzii,, aaiiccii,, eessttee cceevvaa ddeeoosseebbiitt,, vvrreeaauu ssãã ffeelliicciittaacceeaassttãã iinniiþþiiaattiivvãã ººii ppee cceeii ccaarree aauu pprroommoovvaatt-oo,, îînnssppeecciiaall ppee pprreeººeeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann..CCrreedd ccãã vvaa ffii cceevvaa iinntteerreessaanntt ººii ppeennttrruu ppooppoorruullddiinn IIssrraaeell,, ddeeooaarreeccee,, mmuullþþii ddiinnttrree cceeii ccaarree ttrrããiieesscc

aassttããzzii aaccoolloo ffiiee aauu llooccuuiitt ccâânnddvvaa îînn aacceeaassttãã zzoonnãã,,ffiiee aauu aavvuutt rruuddee ccaarree aauu ffããccuutt ppaarrttee ddiinn iissttoorriiaa ccaarreelleeaaggãã cceellee ddoouuãã ppooppooaarree,, iiaarr ddee eevveenniimmeenntteellee ddeeaaccuumm 7799 ddee aannii ccuu ttooþþiiii ttrreebbuuiiee ssãã nnee aadduucceemmaammiinnttee ººii ssãã ppããssttrrããmm vviiee ffllaaccããrraa iissttoorriieeii.. PPeennttrruunnooii,, aacceessttee mmuuzzeeee îînnsseeaammnnãã ffooaarrttee mmuulltt””,, a spusîn timpul vizitei, Excelenþa Sa, David Saranga,ambasadorul Israelului în România.

Supravieþuitor îîn ttrenul ccu oosingurã ddestinaþia: mmoartea!

Deschiderea noii instituþii culturale s-a reali-zat în prezenþa unuia dintre puþinii supravieþui-tori, în viaþã, ai Pogromului de la Iaºi - IancuÞucãrman. Îi place sã spunã cã s-a nãscut dedouã ori, o datã când a vãzut lumina zilei, iar adoua oarã în trenul morþii de la Podu Iloaiei –Iaºi, din fatidica varã a anului 1941- un tren încare fusese încuiat ca sa nu mai iasã viu. Învagonul pe care îl numeºte, chiar ºi dupã ani ºiani de la sinistra nenorocire, „al meu”, au intrat137 de oameni. La sfârºit mai trãiau doar opt.„„SSiimmtt oo eemmooþþiiee ddeeoosseebbiittãã ssãã mmãã aafflluu aaiiccii dduuppãã7799 ddee aannii.. TToott îînnttrr-oo zzii ddee lluunnii aamm aajjuunnss îînnaacceeaassttãã ccuurrttee ccaarree eerraa aa uunneeii iinnssttiittuuþþiiii ccaarree ttrreebbuu-iiaa ssãã aappeerree ooaammeenniiii ddee rreellee - CChheessttuurraa PPoolliiþþiieeiiIIaaººii.. DDaarr aamm ffoosstt aadduuss ccuu uunn ssccoopp ccaarree nnuu aa ffããccuuttººii nnuu vvaa ffaaccee nniicciiooddaattãã cciinnssttee uunnuuii aasseemmeenneeaaoorraaºº mmiinnuunnaatt ccuu oo îînnsseemmnnããttaattee ccuullttuurraallãã ººii aaccaa-ddeemmiiccãã.. AA ffoosstt uunn nnoorr nneeggrruu ccaarree ll-aa ppããttaatt îînnppeerriiooaaddaa PPooggrroommuulluuii ddee llaa IIaaººii.. ÎÎnn ccuurrtteeaa cchheess-ttuurriiii,, aamm ssttaatt,, îînnttiinnss ppee jjooss,, ppâânnãã aa ddoouuaa zzii îînn zzoorrii..CCeeii ccaarree aauu îînncceerrccaatt ssãã ssaarrãã ggaarrdduull aauu mmuurriittsseecceerraaþþii.. NNee aaffllããmm îînn aacceeaa ccuurrttee nneennoorroocciittãã ddeeaaccuumm 7799 ddee aannii,, ttrraannssffoorrmmaattãã îînnttrr-uunn mmuuzzeeuuddaattoorriittãã uunneeii ggâânnddiirrii uummaannee ººii uunneeii vviizziiuunnii””,, apovestit Iancu Þucãrman.

κi aduce aminte cu minuþiozitate orice deta-liu în ciuda vârstei ºi a trecerii timpului.

„„ÎÎnn ttrreenn,, aappãã ººii aaeerr aauu ffoosstt ccuuvviinntteelleeccaarree ss-aauu ssttrriiggaatt aaccoolloo cceell mmaaii ddeess ddaarrîînn zzaaddaarr.. DDiinn vvaaggoonnuull mmeeuu,, aamm ttrrããiitt ddooaarr 88!! ÎÎnncceellaallaallttee aauu ffoosstt mmaaii mmuullþþii ssuupprraavviieeþþuuiittoorrii””, spu-ne Þucãrman. În noiembrie acelaºi an, la vârstade 19 ani, a auzit un jandarm spunând „Plecaþiacasã! Sunteþi liberi!” - ºi pentru el viaþa a cãpã-tat un nou sens.

Cu emoþie a primit la deschiderea expoziþieicheia Casei Muzeelor, un loc al lui, al amintiti-lor sale ºi al tuturor celor care au în sufletmemoria acelor vremuri dureroase.

„Iaºul aare oo ddatorie mmarepentru aa ccomemora acel mmoment ttragic de aacum 779 dde aani”

„„NNee aaffllããmm îînnttrr-oo zzii ppee ccââtt ddee iimmppoorrttaannttãã,, ppeeaattââtt ddee rrããssccoolliittooaarree îînnttrruu mmeemmoorriiaa cceelloorr ccaarreeaaiiccii,, îînn aacceeaassttãã ccuurrttee,, aaccuumm 7799 ddee aannii ppllããtteeaauupprreeþþuull ssuupprreemm ffããrrãã aa-ººii ccuunnooaaººttee vvrreeoo vviinnãã.. MMaarr-ccããmm uunn mmoommeenntt ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt îînn vviiaaþþaa ccuullttuu-rraallãã iieeººeeaannãã,, rreeddâânndd ddeessttiinnaaþþiieeii ppeennttrruu ccaarree aaffoosstt ccoonnssttrruuiitt aacceesstt eeddiiffiicciiuu îînnccããrrccaatt ddee iissttoorriiee,,ccaarree,, ddiinn ppããccaattee,, aa ffoosstt ttrraannssffoorrmmaatt îînnttrr-oo vvrreemmeeîînn lloocc ccee ddããddeeaa ffiioorrii îînnttrreeggiiii ccoommuunniittããþþii:: CChheessttuu-rrãã ddee PPoolliiþþiiee,, nnuummee ppee ccaarree iimmoobbiilluull aavveeaa ssãã îîllppooaarrttee îînn mmeemmoorriiaa ccoolleeccttiivvãã zzeeccii ddee aannii.. FFoossttaaCChheessttuurrãã aarree oo nnoouuãã iiddeennttiittaattee - CCaassaa MMuuzzeeeelloorr,,ccaassãã aa iissttoorriieeii ººii ccuullttuurriiii ffããrrãã ggrraanniiþþee,, lloocc îînn ccaarree

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roPROIECTE EUROPENE62

Zestrea culturalã a Iaºului universal, pregãtitã pentru generaþiile viitoare

„CASA MUZEELOR,casã a istorieiºi culturii fãrã graniþe

Zestrea culturalã a Iaºului universal, pregãtitã pentru generaþiile viitoare

„CASA MUZEELOR,casã a istorieiºi culturii fãrã graniþe

Zestrea culturalã a Iaºului universal, pregãtitã pentru generaþiile viitoare

„CASA MUZEELOR,casã a istorieiºi culturii fãrã graniþe

Zestrea culturalã a Iaºului universal, pregãtitã pentru generaþiile viitoare

„CASA MUZEELOR,casã a istorieiºi culturii fãrã graniþe

Clãdirea din strada VasileAlecsandri, construitã în anii

1920-1921 ca sediu al redacþieirevistei de culturã „Viaþa româ-neascã”, ulterior transformatãîn sediu al Chesturii de Poliþieºi Inspectoratului Judeþean al

Jandarmeriei, loc al masacruluimiilor de evrei în Pogromul dela Iaºi, din 1941, ºi-a recãpãtat

destinaþia iniþialã, aceea de edificiu cultural, sub

o nouã denumire:„Casa Muzeelor”

”IIssttoorriiaa nnuu uuiittãã ººii nnuu nnee llaassãã nniiccii ppee nnooii ssãã uuiittããmm,, pprriinn ssuuttee-llee ddee ffoottooggrraaffiiii ccaarree ssttaauu cchheezzã㺺iiee PPooggrroommuulluuii ddee llaa IIaaººii..

DDooaarr pprriivviinndduu-llee,, ppuutteemm aapprreecciiaa ddiimmeennssiiuunneeaaîînnffiioorrããttooaarree aa aacceessttuuii mmaassaaccrruu:: mmiiii ddee

ooaammeennii,, pprriinnttrree ccaarree ccooppiiii ººii bbããttrrâânnii,,ccaarree aauu ffoosstt aarreessttaaþþii,, tteerroorriizzaaþþii ssaauunniimmiicciiþþii îînn pprroopprriiiillee ccaassee,, ppee ssttrrããzziilleeIIaaººuulluuii,, ssuuffooccaaþþii îînn vvaaggooaanneellee ttrreennuu-rriilloorr mmoorrþþiiii.. SSuunntteemm ddaattoorrii ssãã ppããss-ttrrããmm ººii ssãã ttrraannssmmiitteemm llaa rrâânndduull nnooss-ttrruu,, cceelloorr ccee vvoorr uurrmmaa,, aacceessttee mmããrrttuu-rriiii aallee ttiimmppuulluuii,, ººii ccee mmoodd mmaaii bbuunn

ddee aa oo ffaaccee,, ddeeccââtt aammeennaajjâânndduu-llee ooccaassãã,, uunn lloocc aall lloorr,, uunnddee ssãã-ººii ppooaattãã

ddeeppããnnaa ppoovveessttiirriillee oorriiccuuii eessttee iinntteerreessaattssãã llee aassccuullttee”” - Maricel Popa,

preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi

Zestrea culturalã a Iaºului universal, pregãtitã pentru generaþiile viitoare

„CASA MUZEELOR,casã a istorieiºi culturii fãrã graniþe”

ttrreeccuuttuull vvaa ffii rreemmeemmoorraatt,, ººii ddiinn nnoouu,, ccuullttuurraannooaassttrrãã ssee vvaa îîmmpplleettii ººii ccuu cceeaa aa ppooppoorruulluuii eevvrreeuuffoorrmmâânndd iissttoorriiaa vveeaaccuurriilloorr vviiiittooaarree..

VVaarraa aannuulluuii 11994411 ggããsseeaa IIaaººuull pprriinnss îînn eeffeerr-vveesscceennþþaa ppoolliittiiccãã aa uunnoorr iinntteerreessee ººii ccoonnvviinnggeerrii,,xxeennooffoobbee,, eessttee aannuull ccuu cceeaa mmaaii ttrraaggiiccãã îînnccããrrccãã-ttuurrãã ddiinn iissttoorriiaa oorraaººuulluuii,, ccâânndd mmiiii ddee eevvrreeii ddee oorrii-ggiinnee rroommâânnãã ccaadd vviiccttiimmee aaccþþiiuunniilloorr rraassiissttee ººiiaannttiisseemmiittee ddiinn aacceeaa vvrreemmee.. LLaa zzeeccii ddee aannii ddiiss-ttaannþþãã,, îînnccãã mmaaii ccããuuttããmm eexxpplliiccaaþþiiii,, rrããssppuunnssuurrii,,îînncceerrccããmm ssãã îînnþþeelleeggeemm ccuumm aa ffoosstt ppoossiibbiillãã ooaasseemmeenneeaa ttrraaggeeddiiee îînnttrr-oo cceettaattee aa ccuullttuurriiii,, îînnmmiijjllooccuull lluummiiii cciivviilliizzaattee,, îînn ccaappiittaallaa MMoollddoovveeii..CCaa oo iirroonniiee aa ssoorrþþiiii,, ddooccuummeenntteellee,, mmããrrttuurriissiirriicceerrttee,, nnee ssppuunn ccãã uunniiii ddiinnttrree cceeii uucciiººii aaiiccii ffuussee-sseerrãã ddeeccoorraaþþii îînn PPrriimmuull RRããzzbbooii MMoonnddiiaall ppeennttrruu

eerrooiissmmuull lloorr îînn sslluujjbbaa RRoommâânniieeii.. IIssttoorriiaa nnuu uuiittãã ººiinnuu nnee llaassãã nniiccii ppee nnooii ssãã uuiittããmm,, pprriinn ssuutteellee ddeeffoottooggrraaffiiii ccaarree ssttaauu cchheezzã㺺iiee PPooggrroommuulluuii ddee llaaIIaaººii.. DDooaarr pprriivviinndduu-llee,, ppuutteemm aapprreecciiaa ddiimmeennssiiuu-nneeaa îînnffiioorrããttooaarree aa aacceessttuuii mmaassaaccrruu:: mmiiii ddeeooaammeennii,, pprriinnttrree ccaarree ccooppiiii ººii bbããttrrâânnii,, ccaarree aauu ffoossttaarreessttaaþþii,, tteerroorriizzaaþþii ssaauu nniimmiicciiþþii îînn pprroopprriiiillee ccaassee,,ppee ssttrrããzziillee IIaaººuulluuii,, ssuuffooccaaþþii îînn vvaaggooaanneellee ttrreennuurrii-lloorr mmoorrþþiiii.. SSuunntteemm ddaattoorrii ssãã ppããssttrrããmm ººii ssãã ttrraannss-mmiitteemm llaa rrâânndduull nnoossttrruu,, cceelloorr ccee vvoorr uurrmmaa,, aacceess-ttee mmããrrttuurriiii aallee ttiimmppuulluuii,, ººii ccee mmoodd mmaaii bbuunn ddee aaoo ffaaccee,, ddeeccââtt aammeennaajjâânndduu-llee oo ccaassãã,, uunn lloocc aalllloorr,, uunnddee ssãã-ººii ppooaattãã ddeeppããnnaa ppoovveessttiirriillee oorriiccuuiieessttee iinntteerreessaatt ssãã llee aassccuullttee””,, a spus MaricelPopa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi ladeschiderea expoziþiilor.

„„ÎÎnn mmuullttee llooccuurrii uunnddee aamm mmeerrss îînn EEuurrooppaa,,ccâânndd eerraamm îînnttrreebbaatt ddee uunnddee ssuunntt ººii ssppuu-nneeaamm......ddee llaa IIaaººii aappããrreeaa iinnvvaarriiaabbiill ººii oo ddiissccuuþþiieeddeesspprree PPooggrroommuull ddee llaa IIaaººii.. EErraamm îînnttrreebbaatt :: eexxiiss-ttãã vvrreeuunn mmuuzzeeuu ddeeddiiccaatt PPooggrroommuulluuii?? IIaarr eeuu nnuuppuutteeaa ssãã rrããssppuunndd ddeeccââtt ccãã eexxiissttãã oo iiddeeee,, ssaauu oossppeerraannþþãã.. AAccuumm,, ooddaattãã ccuu rreessttaauurraarreeaa aacceesstteeiiccllããddiirrii iiaattãã ccãã iiddeeeeaa,,ssppeerraannþþaa îînncceepp ssãã ssee ccoonn-ccrreettiizzeezzee,, aaccuumm ssee pprroodduuccee ddeesscchhiiddeerreeaa pprriinnddoouuãã eexxppoozziiþþiiii.. CCrreedd ccãã IIaaººuull aarree oo ddaattoorriiee mmaarreeppeennttrruu aa ccoommeemmoorraa aacceell mmoommeenntt ttrraaggiicc ddeeaaccuumm 7799 ddee aannii ººii mmaaii ccrreedd ccãã IIaaººuull aarree ººii ooddaattoorriiee ffaaþþãã ddee oo ccoommuunniittaattee ccaarree rreepprreezzeennttaa llaauunn mmoommeenntt ddaatt jjuummããttaattee ddiinn ppooppuullaaþþiiaa IIaaººuulluuii ººiiccaarree aa aavvuutt oo îînnsseemmnnããttaattee ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaaoorraaººuulluuii.. NNeevvooiiaa ddee aa mmaarrccaa aacceeaassttãã ccoonnttrriibbuuþþiieennee-aa ffppccuutt ssãã nnee ggâânnddiimm ººii llaa aacceesstt mmuuzzeeuu ddeeddii-ccaatt tteeaattrruulluuii eevvrreeiieesscc,, aa pprriimmuulluuii tteeaattrruu iiddiiºº ddiinnlluummee””, a spus, în cadrul evenimentului, LucianDan Teodorovici, directorul Muzeului Naþional alLiteraturii Române Iaºi. „„AAcceeaassttãã CCaassãã eessttee aattuuttuurroorr cceelloorr ccaarree aauu ppããttiimmiitt ººii aa ttuuttuurroorr cceelloorrccaarree ttrreebbuuiiee ssãã ccuunnooaassccãã iissttoorriiaa,, ppee ccaarree ssuunn-tteemm ddaattoorrii ssãã oo pprreeddããmm ccooppiiiilloorr.. AAmm ccoonncceeppuuttccuu mmaarree ddrraagg aallããttuurrii ddee ttooþþii cceeii ccaarree nnee-aauu ssttaattaapprrooaappee MMuuzzeeuull PPooggrroommuulluuii,, MMuuzzeeuull TTeeaattrruulluuiiEEvvrreeiieesscc ººii CCaassaa ttuuttuurroorr mmuuzzeeeelloorr.. IIaaººuull aa rreeuuººiittººii aa rreeuunniitt îînnttrr-oo ccaassãã ttooaattee mmuuzzeeeellee.. SSãã nnee ddeeaaDDuummnneezzeeuu ppuutteerree ssãã cciinnssttiimm îînn ppeerrmmaanneennþþããmmeemmoorriiaa ººii iissttoorriiaa ttrreeccuuttuulluuii””,, a spus la deschi-derea expoziþiilor, Marieta Afilipoaie, directorulDirecþiei Proiecte ºi Dezvoltare Durabilã dincadrul Consiliului Judeþean Iaºi.

Arc ppeste iistorieAvând în vedere regulile impuse de contextul

epidemiologic, deºi nu au putut fi prezenþi fizicla deschiderea Casei Muzeelor, au þinut ca prinintermediul mesajelor video înregistrate sã fieaici, la Iaºi. Cu toþii au putut urmãri însã eveni-mentul transmis în direct ºi în mediul on line.„„AAcceessttaa eessttee uunn mmoommeenntt ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt,, îînnssppeecciiaall ppeennttrruu iissttoorriiaa eevvrreeiilloorr ddiinn RRoommâânniiaa,,ppeenn-ttrruu ffaappttuull ccãã aaiiccii,, îînn IIaaººii iinnaauugguurrããmm uunn mmuuzzeeuuccaarree ccuupprriinnddee iissttoorriiaa ccoommuunniittããþþiiii eevvrreeiieeººttii ddaarr ººiivviiaaþþaa ccuullttuurraallãã,, iiaarr îînn aacceellaaººii ttiimmpp ccoommeemmoorrããmmPPooggrroommuull îînnggrroozziittoorr,, ddaarr ººii eevveenniimmeenntteellee lleeggaatteeddee ttrreennuull mmoorrþþiiii.. MMaaii ssuunntt îînnccãã mmuullþþii eevvrreeii îînn IIssrraa-eell ccaarree îii aammiinntteesscc ººii îînnccãã ccoommeemmoorreeaazzãã zziilleelleeaacceelleeaa.. DDoorreesscc ssãã vvãã ffeelliicciitt ppeennttrruu ccãã vv-aaþþii aassii-gguurraatt ccãã iissttoorriiaa aacceelloorr eevveenniimmeennttee nnuu vvaa ddiissppãã-rreeaa ººii vvaa ffii ssppuussãã ººii aassccuullttaattãã ppeennttrruu mmuullttee ggeennee-rraaþþiiii””, a transmis Itzhac Herzog, preºedinteleAgenþiei evreilor din toatã lumea,

„„AAssttããzzii,, ttrrããiimm oo zzii iissttoorriiccãã.. AAcceesstt lloocc îînnggrroozzii-ttoorr aa ddeevveenniitt uunn mmoonnuummeenntt ccoommeemmoorraattiivv ddeeddii-ccaatt îînnttrreegguulluuii ppooppoorr eevvrreeuu ººii rroommâânn,, ggaarraannþþiiee aapprroommiissiiuunniiii ccãã nnee vvoomm aammiinnttii ººii nnuu vvoomm uuiittaa îînnvveecciiii vveecciilloorr cceellee îînnttââmmppllaattee îînn uurrmmãã ccuu 7799 ddeeaannii aaiiccii.. ÎÎnn aacceellaaººii ttiimmpp,, iinnaauugguurrããmm eexxppoozziiþþiiaa ddiinnMMuuzzeeuull TTeeaattrruulluuii EEvvrreeiieesscc,, ddeeooaarreeccee eevvrreeiiii aauuccoonnssttiittuuiitt oo ppaarrttee iinntteeggrraannttãã aa iissttoorriieeii oorraaººuulluuii..AAcceeaassttãã iissttoorriiee ddoorriimm ss-oo llããssããmm mmooººtteenniirreeggeenneerraaþþiiiilloorr vviiiittooaarree.. ÎÎnn aacceeaassttãã zzii,, aavveemm mmoottiivveessãã ssiimmþþiimm ccãã ttrriisstteeþþeeaa eessttee aammeesstteeccaattãã ccuu bbuuccuu-rriiee,, ddeeooaarreeccee,, îînnttrree eevvrreeii ººii rroommâânnii,, pprriinn vviizziiuunnee

ººii iinnþþiiaattiivvãã,, eessttee îînnffiiiinnþþaatt aacceesstt eeddiiffiicciiuu.. AAssttããzzii,,ssccrriieeþþii ccuu lliitteerree ddee aauurr oo ppaaggiinnãã ddiinn ccaarrtteeaa ddeeiissttoorriiee aa oorraaººuulluuii IIaaººii!! SSuunntteeþþii aaddeevvããrraaþþii pprriieetteenniiaaii eevvrreeiilloorr,, aaii cciinnsstteeii ººii ddrreeppttããþþiiii.. DDuummnneezzeeuu ssããffiiee ccuu vvooii ººii ssãã vvãã ttrriimmiittãã ssããnnããttaattee!!””, a transmisRabinul Josef Wasserman.

„„AAºº ddoorrii ssãã vvãã ffeelliicciitt ppeennttrruu îînncceeppuuttuull uunnuuiinnoouu ccaappiittooll îînn IIaaººii ppeennttrruu ppooppoorruull eevvrreeuu îînnttrruuccââttCCaassaa MMuuzzeeeelloorr îînncceeppee ssãã pprriinnddãã ccoonnttuurr ººii îiiddeesscchhiiddee ppoorrþþiillee.. ÎÎnn sseeccoolluull aall XXIIXX-lleeaa,, pprriimmuulltteeaattrruu îînn lliimmbbaa iiddiiºº ddiinn lluummee aa ffoosstt îînnffiiiinnþþaatt îînnIIaaººii,, eessttee uunn eevveenniimmeenntt iimmppoorrttaanntt nnuu ddooaarr ppeenn-ttrruu eevvrreeiiii ddee aaiiccii,, ccii ppeennttrruu îînnttrreegguull ppooppoorr eevvrreeuu..ÎÎnn sseeccoolluull aall XXXX-lleeaa îînn zziiuuaa ddee 2299 iiuunniiee 11994411 uunneevveenniimmeenntt iimmppoorrttaanntt ddaarr ddee aallttãã ffaaccttuurrãã aa aavvuuttlloocc ccâânndd aauu aavvuutt lloocc rreevvoollttee ccuummpplliittee îînn IIaaººii ººiiaannttiisseemmiiþþii aauu uucciiss ppeessttee 1144 mmiiii ddee eevvrreeii iiaarr nnooiinnuu ppuutteemm ººtteerrggee aacceesstt aall ddooiilleeaa eevveenniimmeenntt ddiinnmmeemmoorriiee.. NNoouuaa CCaassãã aa MMuuzzeeeelloorr vvaa ccoommeemmoorraaaammbbeellee eevveenniimmeennttee cceellee ddoouuãã llooccuurrii ddiiffeerriittee vvoorrddeevveennii uunnuull,, ssuubb aacceellaaººii aaccooppeerriiºº iiaarr eeuu ccrreedd ccããeessttee oo ddeecciizziiee mmiinnuunnaattãã ppee ccaarree dduummnneeaavvooaassttrrããaaþþii iinniiþþiiaatt-oo ººii ddoorreesscc ssãã vvãã ttrraannssmmiitt aapprreecciieerreeaammeeaa””, a transmis Aryeh Barnea preºedinteleasociaþiei AMHA care oferã asistenþã supravie-þuitorilor Holocaustului din întregul Israel.

„„AAcceesstt eevveenniimmeenntt eessttee ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt ppeenn-ttrruu AAbboorrddaarreeaa HHoollooccaauussttuulluuii ddiinn ppuunnccttuull mmeeuuddee vveeddeerree ssee bbaazzeeaazzãã ppee ccââtteevvaa aassppeeccttee:: pprriimmuulleessttee aassuummaarreeaa rreessppoonnssaabbiilliittããþþiiii aall ddooiilleeaa eesstteeaammiinnttiirreeaa aall ttrreeiilleeaa eessttee rreessttiittuuiirreeaa pprroopprriieettããþþiilloorrccoonnffiissccaattee iiaarr aall ppaattrruulleeaa eessttee rreeccoonncciilliieerreeaa.. AAmmccoonnvviinnggeerreeaa ccãã aassttããzzii pprriinn îînnffiiiinnþþaarreeaa ººii ddeesscchhii-ddeerreeaa aacceessttoorr mmuuzzeeee ssee îînnddeepplliinneeººttee aacceeaa ddaattoo-rriiee mmoorraallãã aa nnooaassttrrãã ddee aa nnee aammiinnttii aacceellee eevveennii-mmeennttee ººii aassuummaarreeaa oobblliiggaaþþiieeii ddee aa eedduuccaa ooppiinniiaappuubblliiccãã aaccttuuaallãã ddaarr ººii ggeenneerraaþþiiiillee ccaarree uurrmmeeaazzãã..FFeelliicciitt pprriinn ccuuvviinntteellee mmeellee aaddmmiinniissttrraaþþiiaa iieeººeeaannããppeennttrruu aacceeaassttãã iinniiþþiiaattiivvãã!!””,, a transmis profesoruluniversitar dr. Shimon Shitrit.

Expoziþia ºi Muzeul Teatrului Evreiesc suntorganizate de Muzeul Naþional al LiteraturiiRomâne Iaºi, în parteneriat cu Arhivele Naþiona-le Iaºi, Federaþia Comunitãþilor Evreieºti dinRomânia, Muzeul Brãilei „Carol I”, Teatrul Evre-iesc de Stat din Bucureºti ºi Universitatea Na-þionalã de Arte „George Enescu” din Iaºi.

Scriitorii cclasici, lla ttelefonDin anul 2012 ºi pânã în 2015, la clãdirea din

strada Vasile Alecsandri s-au efectuat lucrãri deconsolidare ºi lucrãri parþiale de reabilitare ainstalaþiilor, în douã etape de intervenþie, aces-tea fiind întrerupte însã în cursul anului 2015. Înanul 2017, s-au actualizat soluþiile de interven-þie, iar din 2018 s-au executat lucrãri de reabili-tare - compartimentarea spaþiilor ºi realizareapardoselilor, finisaje, instalaþii, dotarea sãlilor cumobilier ºi accesorii specifice muzeelor careurmeazã a funcþiona în acest imobil.

Printre expoziþiile permanente ale „CaseiMuzeelor” se numãrã sala destinatã primelortipãrituri, o salã a alfabetului, unde vor fi expu-se documente în care va putea fi observatãtranziþia de la slovele chirilice la caracterelelatine ºi Sala „Dacia Literarã”. Totodatã, vizita-torii vor putea admira expoziþii dedicate scriito-rilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, IonCreangã ºi I.L. Caragiale.

Noul muzeu cuprinde ºi o zonã dedicatãPogromului cu o expoziþie de colecþii unicat defotografii, manuscrise ºi obiecte. Vom regãsi ºiSala instrumentelor de scris, dar ºi una a voci-lor literare, unde, vor fi amplasate telefoane lacare publicul îi va putea asculta pe câþiva dintrescriitori clasici.

Tot în cadrul Casei Muzeelor se aflã ºi MuzeulTeatrului Evreiesc unde sunt expuse fotografii,documente, afiºe, programe de salã, schiþe dedecoruri ºi elemente de decor. La Iaºi a fost înfiin-þat, în 1876 de cãtre Avram Goldfaden, primulteatru profesionist din lume în limba idiº.

Casa Muzeelor are o suprafaþã construitã de 1.160 metri pãtraþi ºi o suprafaþãtotalã desfãºuratã de 3.988 metri pãtraþi. În trecut, în acest imobil a func-

þionat Revista „Viaþa Româneascã” ºi tot aici a fost din 1934 sediulChesturii de Poliþie din Iaºi. Între 28 ºi 30 iunie 1941, mii de

evrei au fost aduºi în curtea Chesturii ºi împuºcaþi. Supra-vieþuitorii au fost duºi la garã, urcaþi ºi înghesuiþi în

vagoanele pentru vite, care aveau ferestrele ºiuºile blocate. În „trenurile morþii”, care au

circulat pânã la Podu Iloaiei, Târgu Fru-mos sau Cãlãraºi cu vitezã redusã,

ºi-au pierdut viaþa peste 13.000de evrei. Trenul care a ajuns

pe 30 august 1941 laCãlãraºi, în care se

aflau aproape omie de supra-

vieþuitori, s-a

întorsînapoi la Iaºi

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE27

A testatã documentar la 2 iulie 1398 ºidevenitã, 400 de ani mai târziu, unitateadministrativ-teritorialã în urma unui

decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, denumi-rea satului era astfel explicatã la 1894 de unbãtrân ajuns la vârsta un secol de existenþã: „Depeste cinci – ºase veacuri traiau pe aici tãtarii. Ceiveniþi de peste munte (din Ardeal) i-au alungat petãtari, nemairãmânând decât o femeie care s-acãsãtorit cu un rus, iar lor li s-a zis tãtãruºi, fiind-cã erau neam de tãtari ºi ruºi. Sãmânþa lor s-apierdut, dar numele satului a rãmas Tãtãruºi”.

Cu peste cinci mii de locuitori, comuna acunoscut în timp mai multe transformãri. Idiliculuizonei înfrumuseþate de o rezervaþie naturalã de fagiseculari care acoperã aproape jumãtate din supra-faþa Tãtãruºului, s-a adãugat modernul - în 2015edilul de la acea vreme al comunei, în funcþie ºiacum, avea sã inaugureze un proiect unic înRomânia - iluminat stradal cu energie verde - maiprecis, 443 de stâlpi dotaþi cu panouri fotovoltaiceºi generatoare eoliene au fost instalaþi pe o distan-þã de 20 de kilometri un sistem care a redus cupânã la 30% cheltuielile comunei cu electricitatea.

De atunci, ceea ce iniþial au fost proiecte, întimp, au devenit certitudini.

155 dde aani dde îînvãþãmânt la TTãtãruºi

Cu bani europeni, obþinuþi prin Programul Naþi-onal de Dezvoltare Localã, de la Consiliul Judeþeansau din fonduri locale, rezultatele muncii au înce-put sã se vadã. Printre cele mai recente exemplepot fi amintite cele precum darea în folosinþã, dupãce au fost realizate lucrãri de modernizare, a ªcoliidin satul Uda, un spaþiu reabilitat ºi dotat prin Pro-gramul Naþional de Dezvoltare Localã cu suma deaproape 500.000 de euro. Ca o continuare a aces-

tui proiect, dar cu finanþare

europeanã, administraþia localã a reuºit înfiinþareaunui After School, unde 40 de copii din ciclul pri-mar vor merge dupã orele de curs pentru a serviprânzul ºi pentru a-ºi face temele pentru a doua zi.La Liceul Tehnologic Tãtãruºi sunt în curs de deru-lare lucrãri de reabilitare, modernizare ºi dotare acorpului A, proiect finanþat prin PNDL cu suma de939.200 lei, fiind ultima locaþie cu grup sanitar încurte. Învãþãmântul tãtãruºean a împlinit anul aces-ta 155 de ani de existenþã, comuna numãrândpeste 500 de ºcolari.

Pentru ca procesul de educaþie sã se poatãdesfãºura în cele mai bune condiþii, chiar ºi în vre-me de pandemie, iar copiii sã piardã materia ºco-larã ºi sã poatã face lecþii online, toþi elevii dinTãtãruºi au primit tablete 4G, de ultimã generaþie,cu trafic de internet nelimitat, fondurile fiind asi-gurate de la bugetul local

O iimportantã rreþea rrutierã,modernizatã

Cei 12,5 km de drum judeþean 208 F Heci -Tãtãruºi - Iorcani - limitã judeþ Suceava sunt înplin proces de modernizare. Constructorul a fina-lizat stratul de binder. Se lucreazã la ºanþurilebetonate ºi la rigolele carosabile. Drumarii auînceput turnarea stratului de uzurã. Pentru lucrãri-le efectuate, conform contractului, con-structorul este obligat sã asigure o garan-þie de 3 ani. Drumurile laterale care seintersecteazã cu sectorul de drum jude-þean vor fi de asemenea reabilitate pe olungime de 15 metri. Valoarea totalã acontractului este de 27.517.658 lei,constructorii având obligaþia sã refacã10.867 mp de trotuare, precum ºi toatecãile de acces la proprietãþi. Vor fi ame-najate staþiile de autobuz, iar în zonele încare este necesar va fi montat parapet

metalic.

Activitãþi ccultural aartistice la TTãtãruºi

În fiecare an, la Tãtãruºi, au loc trei festivaluricare capãtã anvergurã de la o ediþie la alta. „De lamoºii noºtri noi am învãþat” este un festival folc-loric special organizat pentru pentru copii ºi tine-ret. În toiul verii, la marginea pãdurii de fagi sedesfãºoarã un festival al rezervaþiei forestiere,manifestare unicã în zonã care se întinde pe par-cursul a trei zile ºi Festivalul de Datini ºi Obiceiuride Iarnã, care reuneºte alaiuri ºi cete de colindã-tori de pe Valea Siretului ºi de pe Valea Moldovei,din judeþele Iaºi, Suceava Botoºani ºi Neamþ.

Proiecte îîn ccurs dde rrealizare Un obiectiv dorit de toþi locuitorii, dar ºi de

administraþie deopotrivã, îl reprezintã sistemul dealimentare cu apã în comunã. În valoare de peste5,7 milioane lei ºi finanþat prin Programul Naþio-nal de Dezvoltare Localã, acesta va aduce apacurentã în casele tãtãruºenilor. Sistemul indepen-dent cu 8 puþuri, care au o adâncime de peste200 de metri ºi o reþea de aducþiune de peste 30de km, va face cât de curând posibil visul locui-torilor de a bea apa de la robinetele proprii.

Dispensarul uman, un centru de sãnãtate cutrei cabinete pentru medicii de familie ºi

un cabinet de stomatologie ºisubstaþie de ambulanþã,

este în plin proces de modernizare. Cei peste unmilion de lei necesari lucrãrilor au fost obþinuþi totprin PNDL. În curs de finalizare sunt ºi lucrãrile demodernizare a drumurilor din comunã. „Când por-nim la drum cu un proiect, ne gândim la copii, latineri, la tãtãruºenii de acasã ºi la cei care sunt ple-caþi peste hotare ºi care, într-oo bunã zi, vor reveniacasã. Mã bucurã sã vãd cã ºi de la ei vin aprecieridespre tot ceea ce s-aa întâmplat în Tãtãruºi în ulti-mii ani. Nu i-aam neglijat nici pe cei în vârstã, ºi pen-

tru aceºtia avem o serie de proiecte în derulare ºialtele care vor fi implementate în viitor. Sunt fiu alsatului ºi îmi place sã cred cã oricare dintre noi,tãtãruºenii, avem motive sã ne mândrim cu aceas-tã Micã Bucovinã pe care, visez eu, cândva, ºi nueste departe acel moment, o vor vizita mulþi turiºti”,spune primarul comunei Tãtãruºi, Costel Iosub.

Planuri dde vviitor Dacã realizãrile de pânã acum sunt motive de

mândrie, planurile de viitor reprezintã pentru tãtã-ruºeni noi provocãri, deoarece, investiþiile vor fimari, pe mãsura aºteptãrilor locuitorilor comunei.„Ne-aam propus sã construim o salã de sport ºipentru cã avem aici un adevãrat colþ de rai, inten-þionãm sã înfiinþãm o tabãrã modernã pentru copiiºi tineret. Prin Programul Operaþional de Infras-tructurã Mare (POIM) vrem sã extindem reþeauade apã ºi canalizare, proiect a cãrui valoare trecede 16 milioane de euro. Totodatã, avem în planmodernizarea iluminatului stradal cu lãmpi LEDprecum ºi asfaltarea drumurilor comunale ºisãteºti - 9,8 km la Iorcani ºi Þigulea, moderniza-rea prin asfaltare a drumului comunal 132 Uda –Tãtãruºi – Pietrosu - Vâlcica de 7,0 km”, a adãu-gat edilul Costel Iosub.

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 PROIECTE EUROPENE

* comuna va avea un sistem independent de alimentare cu apã potabilã, cu 8 puþuri, care au oadâncime de peste 200 de metri ºi o reþea de aducþiune de peste 30 de km * pentru ca procesulde educaþie sã se poatã desfãºura în cele mai bune condiþii, chiar ºi în vreme de pandemie, toþielevii din Tãtãruºi au primit tablete de ultimã generaþie, cu trafic de internet nelimitat, fondurilefiind asigurate de la bugetul local * un centru de sãnãtate cu trei cabinetepentru medicii dþ familie ºi un cabinet de stomatologie, dar ºi o substaþiede ambulanþã, în curs de realizare, prin grija autoritãþilor * „Ne-ampropus sã construim o salã de sport ºi, pentru cã avem aici un adevãratcolþ de rai, intenþionãm sã înfiinþãm o tabãrã modernã pentru copii ºi tineret”, menþioneazã primarul Costel Iosub

„Localitate cu aer proaspãt ºi curat, binecuvântatã de bunul Dumnezeu!”- cu acest mesaj scris pe poarta de intrare în comunã îºi întâmpinã vizita-torii Tãtãruºi, o localitate situatã în extremitatea nord-vesticã a judeþuluiIaºi, la graniþa cu judeþul Suceava, nu departe de Mãnãstirea Probota,

mai cunoscutã prin pãrþile locului drept „Bucovina micã”

Viaþa la þarã, între tradiþie ºi modernitate

COMUNA TÃTÃRUºI - micaBucovinã a judeþului Iaºi

¸iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ACTIVITÃTI SPORTIVE29

ÎÎn conditiile în care înca nu se stie exact dacasi când se vor relua competitiile de amatori,oficialii cluburilor fruntase din judet si res-

ponsabilii Asociatiei Judetene de Fotbal se afla înasteptarea unor decizii de la nivel central. Asta,deoarece în conditiile starii de alerta decretate deGuvern nimeni nu-si poate asuma responsabili-tatea repornirii campionatului. Nici macar la nive-lul Ligii a IV-a, darami-te la esalonul inferior.

În asteptarea promisei videoconferinte de catrepresedintele FRF, Razvan Burleanu, cu sefii AJF-urilor, unele dintre echipele mai bine plasate dinjudetul Iasi sustin meciuri amicale. Fie pentru a sementine într-o forma fizica acceptabila, fie la soli-citarea jucatorilor, obisnuiti cu o miscare dumini-cala, fie la cererea conducatorilor de cluburi. Asase face ca, în aceasta perioada, printre formatiilecele mai active din acest punct de vedere senumara si Stejarul Bârnova, clasata pe locul al V-lea în vara anului trecut (cea mai buna perfor-manta din istoria comunei!) si situata pe aceeasipozitie la sfârsitul anului calendaristic 2019, lafinele caruia s-au jucat si primele doua etape dinreturul actualei editii. Iar daca saptamânile trecutetrupa condusa de Daniel Mosneagu s-a deplasatpentru un test la Dobrovat, cu echipa locala, can-didata la urcarea în Liga a IV-a, recent la Bârnovaa jucat Stejarul Sinesti, evident, tot într-un meciamical. Ultima alegere a fost facuta poate si pen-tru ca meciul direct dintre cele doua echipe, pro-gramat în toamna, la Sinesti, nu s-a putut desfa-sura, gazdele neavând efectivul necesar pentru aevolua, iar la data la care a fost reprogramat (maispre iarna) Bârnova s-a vazut nevoita sa declareforfait, aflându-se într-o situatie similara.

Unirea MMircesti nu rrisca pprea mmult

Trecând, însa, peste aceasta perioada demeciuri amicale, nu putem sa nu ne gândim la

barajul pentru accederea în Liga a III-a, cu atâtmai mult cu cât si sistemul de promovare s-amodificat. FRF a schimbat maniera de urcare înDivizia C, ignorând aproape total tragerea la sortia barajelor din iarna. Astfel ca, reprezentantaIasului, spre exemplu, a fost repartizata într-omini-grupa cu câstigatoarele competitiilordin judetele Neamt si Suceava, care ar tre-bui sa joace dupa sistemul fiecare cu fiecare, înprima jumatate a lunii august. Si doar prima cla-sata sa poata evolua din toamna în al III-lea esa-lon. Iesenii ar urma sa evolueze mai întâi cureprezentanta Neamtului, apoi sa o întâlneascape cea a Sucevei, iar în ultima partida sa joacecampioanele celor doua judete vecine Iasului.

Deocamdata, în asteptarea unor noi regle-mentari de la FRF, liderul clasamentului DivizieiD iesene, Unirea Mircesti, si-a masurat si ea for-tele, în compania Stejarului Dobrovat. ManagerulUnirii, echipa aflata mai aproape ca oricând safaca pasul spre Liga a III-a, Cristi Ungureanu, îsiface tot felul de planuri, care, însa, pot fi confir-mate sau infirmate de autoritatide la o zi la alta. Pe de o parte,stie foarte bine ca reprezentantaSucevei la acest baraj va fi for-matia din Dolhasca, la care evo-lueaza fostii sai elevi de la StiintaMiroslava Ferariu, Caragea, Tofansau Ciubotariu, mult mai complica-te fiind calculele în privinta grupa-rii din Neamt, unde favoritepar sa fie echipele din Rau-cesti si Borca, la ultima

fiind legiti-mati foarte

cunoscutii Onofras si Ad.Ilie, dar si Pisi-ca sau Crenga-nis, spre exem-

plu. „Prea multeteste nu putem susti-ne, deoarece si asa ofacem pe raspundereanoastra. Si nu ne permi-tem sa riscam foartemult. Atât cât sa ne men-tinem într-oo forma fizica buna”, a declaratCristi Ungureanu, aflat, la rându-i, în astep-tarea unor decizii de la Bucuresti.

Se aaºteaptã uurmãtorul termen dde rrelaxare a rrestricþiilor

În cazul în care campionatul judeþean se reia,partidele s-e vor disputa relua în prima jumãtatea lunii iulie, în sistem play-off ºi play-off, cu 7etape pentru fiecare echipã. Preºedintele Asocia-þiei Judeþene de Fotbal (AJF) Iaºi, Sorin Boca,susþine cã îngheþarea campionatului nu a fostluatã în calcul, însã ar putea deveni realitate încondiþiile în care Liga a 4-a nu se va mai putea

relua pânã la data de 15 iulie. „Ne dorim sãîncepem, dar nu avem încã acordul auto-ritãþilor statului. Ministerul Tineretului ºi

Sportului ºi Ministerul Sãnãtãþii vor

aproba în ur-mãtoarea perioadã propunerea pentru

un protocol medical privind reluarea com-petiþiilor la nivelul amatorilor. Aproape

toate asociaþiile afiliate la AJF Iaºi îºidoresc sã reîncepem competiþia, iarechipele sunt pregãtite în orice mo-ment sã joace. Noi sperãm ca în zile-le urmãtoare sã avem aprobatacest protocol propusde FRF ºi sã pu-tem relua campio-natul. Dacã nu seva putea relua competiþia laînceputul lunii iulie, vom maiaºtepta pânã pe 15 iulie, la

urmãtorul termen de relaxarea restricþiilor. Dacã nici la15 iulie nu primim OK-uul

de la Guvern, abia atunci vom lua altã decizie în Comitetul Executiv al AJF Iaºi, probabil îngheþarea campionatului”, a precizat preºe-dintele AJF Iaºi, Sorin Boca.

Dacã se va relua competiþia, la Liga a 4-a seva introduce sistemul play-off ºi play-out, iar fie-care echipã va mai juca 7 etape.

Echipele vor fi împãrþite în douã grupe, play-off ºi play-out, iar fiecare echipã va jucacâte 7 etape. Primele opt echipe vor juca un felde play-off, iar urmãtoarele opt un play-out,disputând doar jocurile între ele, într-o singurãmanºã, gazdã fiind echipa care a fost oaspeteîn turul campionatului.

Conform declaraþiilor preºedintelui AJF Iaºi,în cazul în care campionatul nu se va mairelua, nimeni nu ar trebui sã retrogra-deze, urmând ca formaþia de pe locul 1 sãmeargã la barajul de promovare în Liga a 3-a.Aceasta ar fi Unirea Mirceºti, care are un avans de 5 puncte faþã de urmãtoarea clasatã,Victoria Leþcani.

În ceeace priveºte partide-le din Cupa Româ-niei, ajunsã în faza

optimilor de finalã,acestea se vor desfã-

ºura la mijloc de sãptã-mânã, din data la care se

va relua campionatul.

Mini-ggrupele ppentru barajul dde ppromovareÎn judeþul Iaºi, Liga a 4-a este condusã de

Unirea Mirceºti, cu 49 de puncte, iar pe locul2 se situeazã Victoria Leþcani, cu 44 de punc-te. Sunt singurele formaþii cu pretenþii la titlu,deoarece urmãritoarele - Moldova Cristeºti,Flacãra Erbiceni ºi Stejarul Bârnova, au toatecâte 34 de puncte.

La nivel naþional, 5 din cele 42 de AJF-uri(Suceava, Bihor, Alba, Vâlcea ºi Arad) audecis „îngheþarea” Ligii a-4 a ºi desemnareaechipelor clasate pe locul 1 drept campioaneºi reprezentante la barajul pentru promovareaîn Liga 3.

În Regiunea 1, Nord-Est, mini-grupele pentrubarajul de promovare ºi echipele probabile sunturmãtoarele:

Grupa A: Suceava – au desemnat campioa-nã pe Siretul Dolhasca (8 puncte avans).Neamþ – AS Bradu Borca ºi CS Speranþa Rãu-ceºti la egalitate în Seria A, Victoria Horia (5puncte avans). Iaºi – Unirea Mirceºti (5 puncteavans), AJF Iaºi se gândeºte sã organizeze play-off ºi play-out.

Grupa B: Vaslui – Sporting Juniorul Vaslui (6puncte avans). Bacãu – F.C. Dinamo Bacãu (2puncte avans în seria Bacãu) ºi AFCS ViitorulCuriþa (5 puncte avans în Seria Valea Trotuºului).Botoºani – CS Dante Botoºani (6 puncte avans).

În urma propunerii Comisiei de fotbalfeminin a FRF, formatul competiþional alsezonuluþ 2020/2021 va fi urmãtorul lanivel de junioare:

JJuunniiooaarree II (U17) – limita de vârstãsuperioarã 22000044 ºi inferioarã 22000066

- Faza grupelor: Se vor forma 8 seriide minim 5 echipe, organizate în funcþie

de cele 8 regiuni fotbalistice. Partidelese vor desfãºura tur/retur, în sistem11/11, primele douã clasate în fiecaregrupã avansând în faza urmãtoare.

- Faza regionalã: Cele 16 echipe cali-ficate în aceastã etapã vor fi împãrþite în4 serii a câte 4 echipe. Partidele se vordesfãºura în sistem tur/retur, iar câºtigã-torele grupelor se calificã la turneul final.

- Turneul final: Cele 4 formaþii califica-te vor juca între ele pentru desemnareaechipei campioane

JJuunniiooaarree IIII ((UU 1155)) – limita de vârstãsuperioarã 2006 ºi inferioarã 2008.

Structura campionatului este similarã cucea la Campionatul Naþional U17.

JJuunniiooaarree IIIIII ((UU 1133)) –– jucãtoare nãscu-te în anii 2008/2009. Formatul competi-þional se va stabili dupã finalizareaînscrierilor.

JJuunniiooaarree IIVV (( UU1111)) – jucãtoare nãscu-te în anii 2010/2011. Formatul competi-þional se va stabili dupã finalizareaînscrierilor.

Comitetul Executiv al FRF a aprobat, la finalul lunii iunie, o serie de propuneri înaintate deComisia de Fotbal feminin. Noutatea o reprezintã formarea Campionatului Naþional de Junioare

U17, competiþie care oferã continuitate jucãtoarelor în circuitul lor spre echipele de senioare

O nouã competiþie pentru fetele care iubesc fotbalul

* în cazul în care meciurile din Liga a 4-a nu se vor putea reluapânã pe 15 iulie, Comitetul Executiv al Asociaþiei Judeþene deFotbal Iaºi va lua în calcul întreruperea campionatului * dacã se va relua competiþia, se va introduce sistemul play-off ºi play-out,iar fiecare echipã va mai juca 7 etape * ºi sistemul de promovare s-a modificat - FRF a schimbat maniera de urcare în Divizia C,ignorând tragerea la sorti a barajelor din iarna * reprezentantaIasului a fost repartizata într-o mini-grupa cu câstigatoarelecompetitiilor din judetele Neamt si Suceava, care ar trebui sa joacedupa sistemul fiecare cu fiecare, în prima jumatate a lunii august

Cortinã de „gheaþã” peste fotbalul amator

Suspans prelungit în campionatulde fotbal al judeþului Iaºi

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 119911privind actualizarea devizuluigeneral (dupã recepþia la termina-rea lucrãrilor) pentru obiectivul deinvestiþie „Modernizare drum jude-þean, DJ 207M intersecþie DN 28 -A. I. Cuza, km. 0+000÷÷6+178”

AArrtt.. 11.. Se aprobã devizul general actualizat,(dupã recepþia la terminarea lucrãrilor), parteintegrantã din prezenta Hotãrâre, pentru obiecti-vul de investiþie „Modernizare drum judeþean, DJ207 M intersecþie DN 28 - A.I.Cuza,km.0+000÷6+178”, dupã cum urmeazã:

Valoarea totalã a investiþiei - 12.086.735,95leiþcu T.V.A. din care:

Construcþii montaj (C+M) - 11.892.621,10lei cu T.V.A.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 119922privind actualizarea devizuluigeneral (dupã încheierea con-tractului de lucrãri) pentru obiecti-vul de investiþie „Modernizaredrum judeþean, DJ 208 G: Kogãl-niceni – Oboroceni – IntersecþieDJ 280 D, km.18+223÷÷23+896”

AARRTT.. 11.. Se aprobã actualizarea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie „Moder-nizare drum judeþean DJ 208 G: Kogãlniceni –Oboroceni – intersecþie DJ 280 D, km 18+223–23+616” parte integrantã din prezenta Hotã-râre, astfel:

Valoare totalã investiþie - 10.992.244,66 lei(inclusiv TVA), din care:

Construcþii montaj - 10.696.996,94 lei(inclusiv TVA).

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 119933privind actualizarea devizului gene-ral (dupã încheierea contractului delucrãri) pentru obiectivul de investi-þie „Modernizare drum judeþean DJ208 L: Paºcani - Brãteºti - Miroslo-veºti, km 0+000÷÷8+800”

AARRTT.. 11.. Se aprobã actualizarea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie „Moder-nizare drum judeþean DJ 208 L: Paºcani - Brã-teºti - Mirosloveºti, km 0+000 –8+800” parteintegrantã din prezenta Hotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie - 14.010.485,69 lei(inclusiv TVA), din care:

Construcþii montaj - 13.658.751,37 lei(inclusiv TVA).

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 119944privind actualizarea devizului gene-ral (dupã încheierea contractului delucrãri) pentru obiectivul de investi-þie „Modernizare drum judeþean DJ208O: Ciohorãni(DN 2) – Cozmeºti( DJ 208), km 2+612 – km 9+441”

AARRTT.. 11.. Se aprobã actualizarea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 208O: Cioho-rãni(DN 2) – Cozmeºti ( DJ 208), km 2+612– km 9+441” parte integrantã din prezentaHotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie - 11 .467.995,59 lei(inclusiv TVA), din care:

Construcþii montaj - 11.159.546,30 lei(inclusiv TVA).

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 119955privind actualizarea devizuluigeneral (dupã încheierea con-tractului de lucrãri) pentru obiecti-vul de investiþie „Modernizaredrum judeþean DJ 248 E: Alexeºti– Cuza Vodã, km 0+000 – 3+040”

AARRTT.. 11.. Se aprobã actualizarea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judetean DJ 248 E: Alexeºti- Cuza Vodã, km 0+000 - 3+040” parte inte-grantã din prezenta Hotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie - 7.974.706,90 lei(inclusiv TVA), din care:

Construcþii montaj - 7.747.719,64 lei (inclu-siv TVA).

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 119966privind actualizarea devizuluigeneral (dupã recepþia la termina-rea lucrãrilor) pentru obiectivul deinvestiþie „Modernizare drum jude-þean DJ 281C: intersecþie DN 28A(Blãgeºti) – Hãrmãneºti – Todireºti– Coasta Mãgurii – Cotnari – inter-secþie DN 28B (Cotnari), km.0+000 –25+053”

AARRTT.. 11.. Se aprobã devizul general actua-lizat (dupã recepþia la terminarea lucrãrilor),parte integrantã din prezenta Hotãrâre, pen-tru obiectivul de investiþie „Modernizaredrum judeþean DJ 281C: intersecþie DN 28A(Blãgeºti) – Hãrmãneºti – Todireºti – Coas-ta Mãgurii – Cotnari – intersecþie DN 28B(Cotnari), km. 0+000 – 25+053”, dupãcum urmeazã :

Valoare totalã (inclusiv TVA) - 47.787.763,02 leiDin care C+M (inclusiv TVA) -

47.082.493,60 lei.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 119977privind actualizarea devizului gene-ral (dupã încheierea contractului delucrãri) pentru obiectivul de investi-þie „Modernizare drum judeþean DJ249 E: DN 28 (Tomeºti) - Þuþora,km 0+000 –7+837”

AARRTT.. 11.. Se aprobã actualizarea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 249 E: DN 28(Tomeºti) - Þuþora, km 0+000 –7+837” par-te integrantã din prezenta Hotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie - 19.387.391,29 lei(inclusiv TVA), din care:

Construcþii montaj - 19.024.313,29 lei(inclusiv TVA).

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 220022privind darea în folosinþã gratuitãcãtre Academia de ªtiinþe Agrico-le ºi Silvice „Gheorghe Ionescuªiºeºti” - Staþiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru CreºtereaBovinelor Dancu Iaºi, a terenuluiîn suprafaþã de 55 ha, aflat înexteriorul perimetrului îngrãdit alAeroportului Internaþional Iaºi

AArrtt..11..((11)) Se aprobã darea în folosinþã gra-tuitã, cãtre Academia de ªtiinþe Agricole ºiSilvice „Gheorghe Ionescu ªiºeºti” - Staþiu-nea de Cercetare-Dezvoltare pentru CreºtereaBovinelor Dancu Iaºi, a terenului în suprafaþãde 55 ha, aflat în exteriorul perimetruluiîngrãdit al Aeroportului Internaþional Iaºi învederea cultivãrii plantelor de nutreþ, pentru operioadã de 1 an.

((22)) Valoarea de inventar a terenului este de8.563.658 lei.

AArrtt..22 Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice„Gheorghe Ionescu ªiºeºti” - Staþiunea de Cer-cetare-Dezvoltare pentru Creºterea BovinelorDancu Iaºi are urmãtoarele obligaþii:

- sã foloseascã bunul potrivit destinaþiei învederea cãreia i-a fost acordatã folosinþã gratuitã;

- sã permitã accesul reprezentanþilor Consi-liului Judeþean Iaºi pentru efectuarea controluluiasupra bunului;

- sã nu modifice bunul în parte ori în integra-litatea lui;

- la încetarea folosinþei gratuite, sã restituiebunul în starea în care l-a primit, în afarã de ceeace a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii,ºi liber de orice sarcini;

- sã asigure paza ºi sã menþinã terenul salu-brizat pe toatã durata folosirii fãrã a aduce preju-dicii proprietarului de drept.

AArrtt..33 În situaþia în care pe o anumitã suprafa-þã de teren urmeazã a fi efectuate lucrãri de inter-venþii în cadrul proiectului “Dezvoltarea ºi mo-dernizarea Aeroportului Internaþional Iaºi” aceas-ta va fi eliberatã necondiþionat ºi predatã Consi-liului Judeþean Iaºi.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 220033privind aprobarea Studiului defezabilitate ºi a indicatorilor tehni-co-economici la obiectivul deinvestiþie „Teren de sport (minifot-bal) acoperit, sat Ruginoasa,comuna Ruginoasa, judeþul Iaºi”

AArrtt..11.. Se aprobã Studiul de Fezabilitate ºi indi-catorii tehnico-economici la obiectivul de inves-tiþie „Teren de sport (minifotbal) acoperit, satRuginoasa, comuna Ruginoasa, judeþul Iaºi”,dupã cum urmeazã:

IInnddiiccaattoorrii mmaaxxiimmaallii: - Valoarea totalã de investiþie - 11..225511..779944..3366

lei (fãrã TVA), 11..448866..222255,,8833 lei (cu TVA)Din care C+M - 888822..005599,,9922 lei (fãrã TVA),

11..004499..665511,,3300 lei (cu TVA) IInnddiiccaattoorrii mmiinniimmaallii - iinnddiiccaattoorrii ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã:Terenul de sport va avea pardoseala din gazon

sintetic• suprafaþa construitã Sc - 924.00 mp;• suprafaþa desfãºuratã Sd - 924,00 mp;• suprafaþa utilã totalã Su - 885.00 mpIInnddiiccaattoorrii ffiinnaanncciiaarrii,, ssoocciioo-eeccoonnoommiiccii,, ddee

iimmppaacctt,, ddee rreezzuullttaatt//ooppeerraarree:- INDICATORI TEHNICO ECONOMICI Rata

Interna a Rentabilitãþii Financiare Valoarea actua-la netafinanciara a investitiei RaportulCOST/BENEFICIU in cond. de expl. Fluxul denumerar cumulat RECOMANDAÞI < 5 % < 0

= 1 > 0 (în fiecare an al perioadei de referinþã)REALIZAÞI -3,90,66% cf. tab. 5 851,277 miieuro cf. tab.5 0,827 cf. tab. 2 Pozitiv cf. tab. 4Durata estimatã de executie a obiectivului deinvestitii exprimatã în luni: 6 luni.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 220044privind includerea în bugetul localal Judeþului Iaºi – Consiliul Jude-þean Iaºi pe anul 2020, a fonduri-lor necesare pentru obiectivul deinvestiþii „Teren de sport (minifot-bal) acoperit, sat Ruginoasa,comuna Ruginoasa, judeþul Iaºi”

AArrtt..11.. Se aprobã includerea în bugetul local alJudeþului Iaºi – Consiliul Judeþean Iaºi pe anul2020 a sumei de 1.478.012,78 lei (cu TVA)pentru proiectare, verificarea tehnicã de calitatea proiectului pentru cerinþele stabilite prin lege,execuþie lucrãri, dirigenþie de ºantier ºi cheltuieliconexe la obiectivul de investiþii „Teren de sport(minifotbal) acoperit, sat Ruginoasa, comunaRuginoasa, judeþul Iaºi”.

AArrtt..22.. Serviciile ºi lucrãrile de execuþie prevã-zute la Art. 1. vor fi achiziþionate prin procedurade achiziþie publicã, conform legii.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEAA nnrr.. 220055privind aprobarea repartizãrii finan-þãrilor nerambursabile în cadrul Pro-gramului pentru acordarea de finan-þãri nerambursabile în anul 2020 dinbugetul Judeþului Iaºi – ConsiliulJudeþean Iaºi pentru activitãþi non-profit de interes judeþean (exclusivpentru proiecte sociale) conformprevederilor Legii nr.350/2005

AArrtt..11.. Se aprobã repartizarea finanþãrii neram-bursabile în cadrul Programului pentru acordareade finanþãri nerambursabile în anul 2020 din buge-tul Judeþului Iaºi – Consiliul Judeþean Iaºi pentruactivitãþi nonprofit de interes judeþean, respectivpentru proiecte sociale conform prevederilor Legiinr.350/2005, rezultatã în urma evaluãrii documen-taþiilor depuse în cadrul procedurii selecþiei de pro-iecte, pe baza punctajului stabilit conform baremu-rilor de punctare din grila de evaluare – Anexa 8Cdin Ghidul solicitantului, de cãtre Comisia de eva-luare ºi selecþionare, precum ºi de soluþionare acontestaþiilor a proiectelor stabilitã prin HotãrâreaConsiliului Judeþean nr. 159/25.04.2018 modifi-catã ºi completatã prin Hotãrârea Consiliului Jude-þean Iaºi nr. 160/27.04.2020, cu respectarea pre-vederilor Art. 1.5 din Ghidul solicitantului aprobatprin HCJ Iaºi nr. 158/2017 ºi þinând cont de art. 4lit. f) din Legea nr.350/2005, dupã cum urmeazã:

- 25.000 lei finanþare nerambursabilã acorda-tã de Consiliul Judeþean Iaºi Asociaþiei AsociatiaHarmony and Hope Iasi cu proiectul „Eu cro-iesc-eu cos! - Curs de croitorie”, care a obþinut84,57 puncte în urma evaluãrii;

AArrtt..22.. Se aprobã organizarea unei noi sesiunide selecþie a proiectelor sociale în cadrul Progra-mului pentru acordarea de finanþãri nerambursa-bile în anul 2020 din bugetul Judeþului Iaºi –Consiliul Judeþean Iaºi pentru activitãþi nonprofitde interes judeþean, conform prevederilor Legiinr.350/2005, din fondurile rãmase nealocatedupã prima sesiune de evaluare.

AArrtt..33.. Direcþia Economicã ºi Biroul Contracta-re Servicii Sociale, Parteneriate cu UAT, Societa-tea Civilã, Organizaþii ºi Fundaþii din cadrul Con-siliului Judeþean Iaºi vor duce la îndeplinire pre-vederile prezentei Hotãrâri.

N u, nu e o greºealã. Nu citiþi o revistã defilm. ªi nici eu nu sunt vreun critic carevã prezintã o cronicã reactualizatã a

celebrului film regizat de Sergiu Nicolaescu. „Noi, cei din linia întâi” este o secvenþã de

viaþã pe care Regizorul Suprem ne-a oferit-o...poate ca provocare, ca lecþie, ca încerca-re, ca ºansã de evoluþie. Este un colaj de„imagini” surprinse de un „fotograf” amator,neexperimentat, care, în „fotografii” alb-negru, încearcã sã prezinte frânturi dintr-un”jurnal de rãzboi”.

Anul acesta a început sub semnul amenin-þãrii venite din partea unui duºman invizibil,necunoscut, puternic, perfid, imprevizibil –COVID – 19.

Fãrã sã fim întrebaþi dacã ne dorim sau nuaceastã luptã, dacã ºtim ºi dacã suntem pre-gãtiþi, dacã avem „armele” ºi cunoºtinþelepentru a purta acest rãzboi, ne-am trezit pestenoapte „înrolaþi” ....în „armata inocenþei”.

CCiinnee ssuunntt ssoollddaaþþiiii??......educatori, îngrijitori,supraveghetori, asistenþi sociali, psihologi,logopezi, kinetoterapeuþi, asistenþi medicali,bucãtari, muncitori...specialiºti, dar dincolo deasta, OAMENI care au însemnat „trupele”Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Pro-tecþia Copilului Iaºi... „armata inocenþei”.

CCaarree aa ffoosstt oobbiieeccttiivvuull lluupptteeii?? reduta ce trebu-ia apãratã?!... copiii, adulþii vulnerabili, lipsiþide putere ºi de apãrare. Da, aºa este... a fost unrãzboi de apãrare, nu unul de cotropire, s-audus lupte în care dorinþele ºi rugãciunile noas-tre au fost despre ºi pentru ”a rezista”.

CCaarree aauu ffoosstt aarrmmeellee??...devotamentul, ones-titatea, iubirea, tenacitatea, modestia, profesio-nalismul, curajul. Am avut ºi o arma secretã,

pe care am dorit-o, am bãnuit-o ºi am aflat-oîn toiul luptei: Omenia.

Lupta a început, ca o ironie parcã, în Sãptã-mâna Patimilor. Am privit ºi am încurajat, cusufletul strâns, ne-am rugat pentru oameniicare au însemnat „armata” noastrã, cei care ºi-au lãsat acasã copiii, soþii, pãrinþii ºi auacceptat sã apere vieþile altor zeci, sute decopii pentru care sunt mamã ºi tatã, vieþilecelor aflaþi în suferinþã, indiferent de vârstã...unii chiar cu preþul propriei vieþi...din pãcate.

Au acceptat sã se închidã în spatele porþilor„cetãþilor” pline de copii ºi de oameni înnevoie ºi sã rãmânã acolo, alãturi de ei, fãrã aºti ce le va aduce ziua de mâine. ªi nu doar cãi-au apãrat, dar au fãcut din acele fortãreþe,oaze de liniºte, cãldurã, siguranþã, vese-lie...miros de bunãtãþuri coapte, copaci înflo-riþi, muzica glasurilor copiilor...Optimismul„ostaºilor” noºtri, implicarea, rãbdarea ºidãruirea, interesul nu doar pentru a supravieþui,ci ºi pentru a le fi bine copiilor, pentru a nu

simþi pericolul, au fãcut din ei eroi... eroi necu-noscuþi, neºtiuþi poate de noi, dar simþiþi decopiii ºi de cei vulnerabili, cãrora le-au fostsprijin, alinare, familie.

Am privit lumânarea arzând în noapteaSfântã a Învierii ºi gândurile noastre au fostspre „soldaþii” noºtri, care cu zâmbetul pebuze, cu ochii umeziþi de dor, cu arme fãcu-te din flori ºi bunãtate, au apãrat copiii, le-aupregãtit masa de Paºte, au copt cozonaci ºipascã ºi ne-au dat speranþa ºi siguranþa cã

lucrurile se vor termina cu bine. Ne-am gân-dit la ei cu teamã ºi speranþã, cu recunoºtin-þã ºi admiraþie.

Noi, cei rãmaºi „la vatrã”, ne-am strânsgândurile, energia, puterile ºi am fãcut un scutnevãzut pe care l-am dãruit ºi l-am dorit invin-cibil în aceastã luptã...

Ne-am bucurat pentru fiecare zi care a tre-cut, pentru fiecare zi în care s-a mai câºtigato bãtãlie.

Ne-am întristat la fiecare „ranã” ºi la fiecareveste cã „soldaþii” noºtri sunt în pericol...

S-a încheiat bãtãlia cea mai lungã, dar lup-ta continuã.

Napoleon Bonaparte spus cândva... „înraniþa oricãrui soldat de aflã un baston demareºal”, iar Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului are o armatã de...mareºali. (a consemnat Simona SmaranditaBudai, ªef Serviciu Management de Caz pen-tru copii aflaþi în plasament la rude, familii, asis-tenþi maternali-DGASPC)

Noi, cei din linia întâiiunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INFORMATII UTILE 11¸

Teatrul Luceafãrul din Iaºi este prima insti-tuþie de gen din oraºul culturii care a reluat, înluna iunie, seria spectacolelor live dupãperioada de izolare cauzatã de noul coronavi-rus ºi de pandemie. Pentru început, s-au jucatdouã reprezentaþii cu „Ursul pãcãlit de vul-pe”, dupã Ion Creangã, cu o densitateuriaºã de afecþiune în partea rezerva-tã publicului, ºi în aceea a artiº-tilor. „Deºi spectacolul e înrepertoriu de câþiva ani, amavut energia de premierã:emoþii ºi bucuria revederii.Legãturile cu privitorii pã-reau sã spunã ce bine cãam trecut de situaþia asta. Vafi tot mai bine! Am simþit oenergie care a þinut loculîmbrãþiºãrilor la final”, spuneactriþa Carmen Mihalache din distri-buþia în care mai figureazã Ileana Ocnea-nu, Loredana Luca ºi Aurelian Diaconu.

Reprezentaþiile au avut loc în curtea Bojdeu-cii lui Ion Creangã din Þicãu, casã memorialãparte a Muzeului Naþional al Literaturii Româ-ne, cu care instituþia ieºeanã pentru copii ºitineret are un parteneriat cultural de cursã lun-gã. „Am organizat cu mare grijã aceastã primãreîntâlnire cu spectatorii, un eveniment istoric,fiind cel dintâi dupã mai bine de douã luni încare legãturile s-aau menþinut online. Am avutgrijã sã respectãm toate regulile sanitare alemomentului: distanþã de 2 m, circuite separate

de intrare ºi ieºire, mãºti, viziere, dezinfectanþi.Vom juca ºi în faþa Teatrului ºi sperãm ca încurând sã putem readuce publicul ºi în sala despectacole, în numãr mai mic, conform reguli-

lor de securitate medicalã. Vom susþine o sta-giune estivalã, pentru a oferi spectatorilor posi-bilitatea de-aa recupera intervalul de izolare ºide-aa socializa cultural”, a precizat Oltiþa Cîntec,directorul artistic al Teatrului Luceafãrul.

Hansel ººi GGretel, în ffaþa TTeatrului LLuceafãrul

Programul începutului de iulie, din faþa Tea-trului Luceafãrul (publicul va sta pe scãri/pernu-

þe, scaune ºi bãnci), cuprinde Hansel ºi Gretel,dupã Fraþii Grimm (regia: Ion Ciubotaru, dupã oidee de Oltiþa Cîntec). Varianta propusã publicu-lui este o formulã de spectacol ineditã pentruechipa artisticã a teatrului ieºean. Ea combi-nã storytelling-ul cu animaþia de obiecte, într-o

reprezentaþie în care interpreþii sunt deo-potrivã naratori ºi personaje. Carmen

Mihalache, Liliana Mavriº Vîrlan,Alex Iuraºcu ºi George Cocoº

vor nara, cu mijloace specifi-ce teatrului de animaþiemodern, întâmplãrile celordoi fraþi rãtãciþi în pãdure.Echipa de creatori a lucratîntr-o strânsã colaborare,

stârnirea creativitãþii ºi apariþiaideilor fiind stimulate de tehnici

de improvizaþie colectivã.Regizorul Ion Ciubotaru a creat

„un spectacol de improvizaþie, în careimaginaþia privitorului e pusã serios la treabã.

Am vrut un spectator activ, care, vãzând spec-tacolul, sã îºi facã propria poveste. De dataaceasta am renunþat la pãpuºi în accepþia lortradiþionalã ºi am apelat la obiecte, care îºipãrãsesc latura utilitarã ºi capãtã valenþe teatra-le. Vrem sã demonstrãm cã în teatru ficþiuneae cel mai important lucru ºi cã, dacã visãm,putem facem teatru din orice, cu orice”. Mon-tarea are ºi o laturã pedagogicã importantã,pentru cã, finalmente, fiecare basm conþineimportante elemente educaþioanale.

DDeennssiittaattee ddee aaffeeccþþiiuunnee,,llaa TTeeaattrruull ppeennttrruu ccooppiiii ººii ttiinneerreett

Pe 24 iunie, odatã cu sãrbãtoarea de Sânzienesau Drãgaica, este celebratã Ziua Universalã aIei. În aceastã zi de sãrbãtoare este lãudatã Naºte-rea Sfântului Ioan Botezatorul „cel mai mare întrecei nãscuþi, cel mai mic în împãrãþia cerurilor”.

Ia este o cãmaºã croitã în formã de cruce,dintr-o singurã bucatã de pânzã, cu o deschi-zãturã în zona gâtului, unde este încreþitã pe unºnur. Pânza utilizatã era din in, borangic sau

cânepã, mai nou

din mãtase sau bumbac. Cãmaºa tradiþionalãromâneascã din pânzã cu broderii maiestoase,care adunã în cusãturã toatã natura creatã aBunului Dumnezeu, de la soare pânã la ceamai micã floare, este sãrbãtoritã de românii depretutindeni ºi scoate în evidenþã aceastã zicare a rãmas în istorie ca un timp plin de magieºi sfinþenie, o sãrbãtoare a verii, a luminii ºi aiubirii. Se spune cã de Sânziene cerurile sedeschid la miezul noptii, zânele cu puteri bine-

fãcãtoare danseazã în hore, iar fetele îºipun flori neîmpletite sub cap pentru a-ºi visa ursitul. Prin aceastã activitate,Biblioteca Judeþeanã „Gh. Asachi” Iaºianunþã realizarea broºurii cu acelaºi titlupentru a marca încheierea ediþiei întâi aactivitãþilor „Tradiþiile Iaºului”.

„Tradiþiile Iaºului” face parte din pro-iectul „Carte ºi tradiþie româneascã”,care încurajeazã cunoaºterea, cultiva-rea ºi prezervarea tradiþiilor româneºti,cu precãþere a celor din zona Moldoveiºi se adreseazã în special publiculuitânãr, dar nu numai.

„Ia moldoveneascã ºi muzica tradiþionalã a Iaºului”

La sfârºitul lunii iunie, în mediul virtual, Biblioteca Judeþeanã„Gh. Asachi” Iaºi, în parteneriat cu Universitatea de Arte

„George Enescu” Iaºi, Asociaþia „Ciurbeºtenii”, Colegiul Tehnic„Ion Holban” Iaºi ºi Colegiul Tehnic „Ioan C. ªtefãnescu” Iaºi,

a realizat o întâlnire în cadrul proiectului „Tradiþiile Iaºului”cu „Ia moldoveneascã ºi muzica tradiþionalã a Iaºului”

iunie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roTRADITII. DESTINATII12

Începutul acestei luni a fostmarcat de împlinirea unui ande la vizita istoricã a PapeiFrancisc în þara noastrã. Pe 1 iunie 2019, Iaºul era

cuprins de emoþia întâlnirii cu Suveranul Pontif

E venimentul a fost marcat de cãtreEpiscopia Romano Catolicã prin apari-þia unui volum omagial. Centrul de

Cercetare Ecumenicã ºi de Dialog Interreli-gios „Pax et Unitas” din cadrul InstitutuluiTeologic Romano-Catolic Franciscan dinRoman, sub Înaltul Patronaj al NunþiaturiiApostolice din România ºi beneficiind deþprijinul direct al Excelenþei Sale MiguelMaury Buendía, nunþiu apostolic, a editat laEditura „Serafica” lucrarea „Omagiu PapeiFrancisc pentru vizita în România”, un volumîn care s-au adunat mãrturiile unor persona-litãþi implicate în buna desfãºurare a viziteiPapei Francisc în România. Toþi cei care auavut ocazia sã-l întâlneascã pe SuveranulPontif, toþi cei care l-au ascultat, l-au privit ºil-au însoþit, au putut auzi ºi vedea nu numaicuvinte frumoase ºi încurajatoare, ci mai alesau înþeles profunzimea ºi practicitatea sem-nificaþiei mottoului acestei vizite: „Vin la voica pelerin ºi frate!”. Mesajele ºi articolelecare se regãsesc în acest volum reprezintã totatâtea mãrturii ale faptului cã întotdeauna,„Dumnezeu lucreazã prin slujitorii sãi caresunt apropiaþi de cei marginalizaþi ºi uitaþi!”.

„România este Grãdina Maicii Domnului, ºiîn aceastã întâlnire am putut sã-mmi dau seamade aceasta, pentru cã ea este Mamã care cul-tivã visurile fiilor, care le pãzeºte speranþele,care aduce bucuria în casã. Este o Mamãduioasã ºi concretã, care are grijã de noi. Voisunteþi comunitatea vie ºi înfloritoare, plinã desperanþã, pe care o putem oferi Mamei. Ei,Mamei, sã-ii consacrãm viitorul tinerilor, alfamiliilor ºi al Bisericii… Aici, împreunã cuvoi, se simte cãldura de a fi în familie, încon-juraþi de cei mici ºi de cei mari. Este uºor,vãzându-vvã ºi auzindu-vvã, sã te simþi acasã.Papa se simte acasã între voi. Mulþumesc!”,aºa îºi încheia Papa Francisc discursul Întâlni-rii mariane cu tinerii ºi cu familiile din PiaþaPalatului Culturii.

La un an de la aceastã memorabilã vizitã,PS Iosif Pãuleþ, Episcop de Iaºi, în scrisoareapastoralã sublinia: „Întâlnirea cu Papa Fran-cisc de la Iaºi, de anul trecut, încãrcatã de atâ-ta emoþie ºi bucurie, nu o putem lãsa sã sepiardã în negura uitãrii. A fost un moment unicîn istoria Bisericii noastre locale, un adevãratmoment de har, o ocazie extraordinarã de reîn-noire spiritualã. Avem cu toþii datoria de a pãs-tra memoria acelei întâlniri ºi de a ne lãsãcãlãuziþi de mesajul încurajator al SfântuluiPãrinte: Sã mergem împreunã! (…)Trãim vre-muri delicate, care ne pun în faþa unor provo-cãri neaºteptate. Cât de important este, maiales în perioada de „reconstrucþie” care vaurma, sã redobândim încrederea în ceilalþi ºisã încercãm sã ne apropiem din nou unii dealþii, sã ne întâlnim ºi sã ne rugãm iarãºiîmpreunã! Aºa cum spunea Sfântul Pãrinte,nimeni nu se salveazã de unul singur - aceas-

ta este marea lecþie pe care am învãþat-o înaceastã perioadã. Avem nevoie unii de alþii ºicu toþii avem nevoie de Dumnezeu. Sã nu nefie teamã sã ne apropiem unii de alþii, pentru aputea apoi sã mergem încrezãtori împreunã!”

„Motivaþii jjuste ppentru aa ddepãºiactuala ffragilitate aa ffamiliei”

„Dacã la început, vizita Sanctitãþii Sale pãreadoar o idee, un lucru care era posibil sã se întâm-ple ºi doar atât, am avut bucuria, privilegiul sãvãd cum, de la o zi la alta totul prindea contur, iarfirele începeau sã se înnoade ºi sã povesteascãparcã despre trecerea noastrã printr-uun timp alt-fel, cel al contemporaneitãþii noastre cu PapaFrancisc. Cred cã fiecare dintre noi a privit laînceput anunþul vizitei Înaltului Prelat în þara noas-trã ca pe un fapt inedit, dar fãrã o analizã profun-dã a ceea ce urma sã se întâmple cu adevãrat, aceea ce urma sã însemne la dimensiuni realeacest eveniment. Uitându-nne înapoi, rememo-

rând timpul pe care Papa l-aa petrecut în Româ-nia, în special aici, la Iaºi, leagãn al culturii româ-neºti, locul în care de-aa lungul istoriei noastre s-au luat unele dintre cele mai importante deciziipentru aceastã þarã, cred cã nimic nu a fostîntâmplãtor ci, toate au avut un rost ºi s-aau petre-cut aºa cum au fost orânduite. O zi memorabilãaº spune, dar cuvintele nu vor putea surprindeniciodatã emoþia momentelor când, în Catedralã,Sfântul Pãrinte s-aa întâlnit cu copii ºi tineri bol-navi, dar ºi cu bãtrâni cãrora le-aa adus un cuvântde mângâiere ºi alinare mulþumind totodatã ace-lora care se apleacã cu grija lor spre cei aflaþi în

suferinþã ºi nevoie, asigurându-ii cã se vor regãsiîntotdeauna în rugãciunile sale. (...) Vãzândmodul în care s-aa manifestat mulþimea de cre-dincioºi, am înþeles pe deplin iubirea ºi preþuireatuturor faþã de acest mare Papã, care dincolo detoate este un om ce nu se sfieºte sã fie om ºi carenu priveºte mulþimea ca pe o masã ci, fiecarepersoanã în parte. La Iaºi, Papa Francisc a salu-tat mulþimea în limba românã, iar în cuvântareasa, a recitat din Mihai Eminescu ºi a spus cã sesimte aici cãldura unei adevãrate familii, lucrucare a miºcat profund sufletele tuturor. Cât puteaicuprinde cu privirea, zãreai lacrimi de emoþie în

ochii celor prezenþi, o imagine ºi o trãire pentrucare o descriere în cuvinte este imposibilã.

Cu simplitatea specificã limbajului, PapaFrancisc a reuºit sã transmitã tuturor celor pre-zenþi, persoane cu sau fãrã convingeri religioase- motivaþii juste pentru a depãºi actuala fragilita-te a familiei sau vulnerabilitatea tinerilor, lipsa detoleranþã sau individualismul caracteristic socie-tãþii în care trãim.

Cuvintele sale au scuturat inimi, au trezit entu-ziasm. Papa i-aa încurajat pe cei sãraci ºi i-aa mân-gâiat pe cei bolnavi iar toate aceste daruri ale vizi-tei Sale au creat o bazã pentru un nou avânt spi-ritual ºi pastoral pentru Bisericile noastre.

ªi cum e ºi firesc, la sfârºitul oricãrei viziteapostolice, dupã ce se sting luminile, rãmânemoþiile, amintirile ºi cuvintele Papei care vorcontinua sã vibreze ºi sã capete noi ºi noi valoriodatã cu trecerea vremii.

Dar mai mult decât toate la un loc, vitalitateacredinþei este aceea care va râmâne ºi dãinuiîncã secole de aici încolo”, a fost mesajul trans-mis de cãtre Maricel Popa, preºedintele Consi-liului Judeþean Iaºi pentru volumul „OmagiuPapei Francisc pentru vizita în România”.

¸ ¸

Vizita papei Francisc la Iaºi a avut o duratã de aproximativ o orã ºi jumãtate ºi a cuprinsvizitarea catedralei romano-catolice, în jurul orei locale 17.30 ºi întâlnirea marianã cu tinerii ºi familiile, desfãºuratã în faþa Palatului Culturii, cu începere de la ora localã 17.45. În cadrul

întâlnirii, papa Francisc s-a recules în faþa icoanei Maicii Domnului de la Cacica. Icoana a fostpurtatã în procesiune de la catedrala Sfânta Maria Reginã, în timp ce credincioºii, cei mai mulþiîn costume populare, recitau rugãciunea Rozariului, condusã de copii care au spus MistereleRozariului. Întâlnirea cu Sfântul Pãrinte a fost precedatã de un program de pregãtire spiritualã

intitulat: „Sã mergem împreunã împãrtãºind bucuria credinþei”, care a început la ora localã16.00, pe scena din faþa Palatului Culturii. Programul întâlnirii a cuprins rugãciuni, cântãri ºi

mãrturii, printre care ºi cea a unei mame cu 11 fii, din care patru sunt consacraþi – douãcãlugãriþe ºi doi preoþi; o altã mãrturie aparþine unui tânãr student ieºean, care a istorisit dinbucuriile ºi dificultãþile întâmpinate în efortul sãu de a-ºi construi o punte cãtre propriul viitor

„Sã mergem împreunã”,un an de la vizita Papei Francisc în România