valoriasafica 3-15%din fluxul luminos existent si este suficient sa aiba lumina cu intensitatea de 5000-15000 lucsi. Nu suporta insolatia, de aceea devine obligatorie umbrirea lor naturala sau artificiala (Anthurium, Convallaria, Galanthus, Hosta, Sainastpaulia, unele ferigi ).-mezoheliofile. Sunt plante cu adaptabilitate mare, capabile sa-si desfasoare normal procesele vitale att n conditii de lumina ct si de semiumbra. Valorifica 25-3aasCerintele plantelor fata de intensitatea luminii sunt diferentiate si n functie de vrsta si fenofaza plantelor (de exemplu, cerintele sunt mai mari n faza de rasad, la aparitia bobocilor floriferi si la nflorire, sau mai reduse n timpul repausului), de lucrarile agrotehnice aplicate (lumina mai putin intensa dupa repicat, transplantat, butasit etc.).n conditii de lumina cusa intensitate optima, plantele au crestere viguroasa, culoare verde caracteristica, nflorire bogata.Lumina insuficienta determina, n special la plantele heliofile, stari de stres exprimate prin alungirea exagerata a tulpinilor, dezvoltarea insuficienta a tesutului mecanic si a frunzelor, continutul redus n clorofila, stagnarea nfloririi sau prezenta fsasaorilor mici si decolorate. Si lumina foarte intensa poate constitui un factor nefavorabil pentru plante, mai ales pentru cele umbrofile, manifestat prin ngalbenirea si caderea frunzelor, avortarea bobocilor floriferi.5Modalitati de reglare a intensitatii luminiia) sporirea intensitatii luminii:-n spatii protejate: orientarea serelor pe directia est-vest; confectionarea scheletului de sustinere cu profile reduse; mentinerea curata a sticlei; folosirea instalatiilor de iluminat artificial;-n cmp: amplasarea culturilor pe terenuri nsorite, cu expozitie sudica, reducerea densitatilor de cultura; distrugerea buruienilor.b) reducerea intensitatii luminii:-n spatii protejate: umbrirea serelor pe timpul verii (cretizare, folosirea jaluzelelor din diferite materiale si a peliculei de apa colorata, acoperirea serelor cu sticla fotoselectiva).-n cmp: amplasarea culturilor pe terenuri cu expozitie mai putin nsorita sau sub vegetatie mai nalta care sa asigure umbrirea; instalarea de umbrare deasupra culturilor.c) Durata de iluminareReactia plantelor la durata zilei si a noptii sau la ciclul periodic cotidian de lumina si ntuneric poarta denumirea de fotoperiodism.n functie de raspunsul la fotoperioada, plantele floricole se mpart n urmatoarele grupe:-de zi scurta (Chrysanthemum, Poinsetia, Viola, Kalanchoe, Freesia). Sunt plante care necesita pentru inductia florala fotoperioade scurte (6-12 ore/zi). Ele trebuie sa treaca printr-o perioada de zi lunga pentru a creste vegetativ. n conditiile Romniei, aceste plante cresc vegetativ n timpul verii, si nfloresc toamna sau iarna. Majoritatea provin din zone tropicale si subtropicale, unde durata zilei este egala sau mai scurta dect cea a noptii.-de zi lunga (Cineraria, Hortensia, Petunia, Zinnia, Callistephus). Inductia florala la acestea se desfasoara n conditii de zi lunga (cel putin 13-14 ore/zi). Sunt plante originare din zonele temperate (unde zilele pot ajunge la 16-18 ore lumina) si numai cteva din alte zone climatice.-neutre sau indiferente (Cyclamen, Dianthus, Pelargonium, Rosa), la care nflorirea este mai putin conditionata de fotoperioada. Unele dintre ele (garoafele) au devenit indiferente prin adaptare, la origine fiind plante de zi lunga (astfel se explica nflorirea lor mai buna n timpul verii).Legatura dintre fotoreactie si nflorire este foarte importanta pentru practica floricola, n stabilirea tehnologiilor de cultura si dirijarea nfloririi. Se are n vedere faptul ca plantele de zi lunga, cultivate n anotimpuri sau n zone cu zi scurta, au nflorire slaba, ntarziata sau nu nfloresc, n timp ce plantele de zi scurta au nflorire ntrziata n conditii de zi lunga.Schimbarea fotoperioadei poate fi nsa valorificata pentru culturile fortate si culturile n flux continuu. De exemplu, crizantemele, care reactioneaza pozitiv la fotoperioada, se pot cultiva n spatii protejate tot timpul anului, prin dirijarea fotoperioadei dupa fenofaza n care se afla (suplimentarea artificiala a luminii sau acoperirea plantelor cu materiale opace).Astfel, utilizarea factorului lumina, conform cerintelor plantelor, se poate realiza fie prin dirijarea culturii n perioadele din an convenabile, fie prin aplicarea diferitelor procedee care sa mareasca sau sa micsoreze intensitatea sau durata luminii.d) Durata de stralucire a soareluiCantitatea de radiatie luminoasa ajunsa la nivelul solului se exprima prin durata de stralucire a soarelui.Prin pozitia sa geografica, teritoriul Romniei poate oferi conditii naturale de lumina satisfacatoare pentru multe plante ornamentale. n cursul unui an, durata medie de stralucire a soarelui variaza ntre 26,5% n lunile decembrie-ianuarie si 72,7% n luna august.3.2. CERINTELE FATA DE APAPe lnga faptul ca apa dizolva substantele minerale din pamnt si face posibila nutritia plantelor, prin procesul transpiratiei se regleaza temperatura plantelor si se face posibila absorbtia.Ca factor ecologic, apa se caracterizeaza prin distributie inegala n timp si spatiu, ceea ce determina adaptari ale plantelor la diversitatea conditiilor create si conditioneaza repartitia lor geografica.Tinnd seama de regimul de umiditate caracteristic locurilor de origine, plantele decorative se mpart n urmatoarele grupe:-hidrofile (acvatice), care se cultiva n bazine si acvarii (nuferii);-higrofite, plante terestre care prefera ovalorifica 3-15%din fluxul luminos existent si este suficient sa aiba lumina cu intensitatea de 5000-15000 lucsi. Nu suporta insolatia, de aceea devine obligatorie umbrirea lor naturala sau artificiala (Anthurium, Convallaria, Galanthus, Hosta, Saintpaulia, unele ferigi ).-mezoheliofile. Sunt plante cu adaptabilitate mare, capabile sa-si desfasoare normal procesele vitale att n conditii de lumina ct si de semiumbra. Valorifica 25-30% din fluxul luminos si necesita aproximativ 25000-30000 lucsi (Freesia, Dianthus, Calendula etc.).Cerintele plantelor fata de intensitatea luminii sunt diferentiate si n functie de vrsta si fenofaza plantelor (de exemplu, cerintele sunt mai mari n faza de rasad, la aparitia bobocilor floriferi si la nflorire, sau mai reduse n timpul repausului), de lucrarile agrotehnice aplicate (lumina mai putin intensa dupa repicat, transplantat, butasit etc.).n conditii de lumina cu intensitate optima, plantele au crestere viguroasa, culoare verde caracteristica, nflorire bogata.Lumina insuficienta determina, n special la plantele heliofile, stari de stres exprimate prin alungirea exagerata a tulpinilor, dezvoltarea insuficienta a tesutului mecanic si a frunzelor, continutul redus n clorofila, stagnarea nfloririi sau prezenta florilor mici si decolorate. Si lumina foarte intensa poate constitui un factor nefavorabil pentru plante, mai ales pentru cele umbrofile, manifestat prin ngalbenirea si caderea frunzelor, avortarea bobocilor floriferi.5Modalitati de reglare a intensitatii luminiia) sporirea intensitatii luminii:-n spatii protejate: orientarea serelor pe directia est-vest; confectionarea scheletului de sustinere cu profile reduse; mentinerea curata a sticlei; folosirea instalatiilor de iluminat artificial;-n cmp: amplasarea culturilor pe terenuri nsorite, cu expozitie sudica, reducerea densitatilor de cultura; distrugerea buruienilor.b) reducerea intensitatii luminii:-n spatii protejate: umbrirea serelor pe timpul verii (cretizare, folosirea jaluzelelor din diferite materiale si a peliculei de apa colorata, acoperirea serelor cu sticla fotoselectiva).-n cmp: amplasarea culturilor pe terenuri cu expozitie mai putin nsorita sau sub vegetatie mai nalta care sa asigure umbrirea; instalarea de umbrare deasupra culturilor.c) Durata de iluminareReactia plantelor la durata zilei si a noptii sau la ciclul periodic cotidian de lumina si ntuneric poarta denumirea de fotoperiodism.n functie de raspunsul la fotoperioada, plantele floricole se mpart n urmatoarele grupe:-de zi scurta (Chrysanthemum, Poinsetia, Viola, Kalanchoe, Freesia). Sunt plante care necesita pentru inductia florala fotoperioade scurte (6-12 ore/zi). Ele trebuie sa treaca printr-o perioada de zi lunga pentru a creste vegetativ. n conditiile Romniei, aceste plante cresc vegetativ n timpul verii, si nfloresc toamna sau iarna. Majoritatea provin din zone tropicale si subtropicale, unde durata zilei este egala sau mai scurta dect cea a noptii.-de zi lunga (Cineraria, Hortensia, Petunia, Zinnia, Callistephus). Inductia florala la acestea se desfasoara n conditii de zi lunga (cel putin 13-14 ore/zi). Sunt plante originare din zonele temperate (unde zilele pot ajunge la 16-18 ore lumina) si numai cteva din alte zone climatice.-neutre sau indiferente (Cyclamen, Dianthus, Pelargonium, Rosa), la care nflorirea este mai putin conditionata de fotoperioada. Unele dintre ele (garoafele) au devenit indiferente prin adaptare, la origine fiind plante de zi lunga (astfel se explica nflorirea lor mai buna n timpul verii).Legatura dintre fotoreactie si nflorire este foarte importanta pentru practica floricola, n stabilirea tehnologiilor de cultura si dirijarea nfloririi. Se are n vedere faptul ca plantele de zi lunga, cultivate n anotimpuri sau n zone cu zi scurta, au nflorire slaba, ntarziata sau nu nfloresc, n timp ce plantele de zi scurta au nflorire ntrziata n conditii de zi lunga.Schimbarea fotoperioadei poate fi nsa valorificata pentru culturile fortate si culturile n flux continuu. De exemplu, crizantemele, care reactioneaza pozitiv la fotoperioada, se pot cultiva n spatii protejate tot timpul anului, prin dirijarea fotoperioadei dupa fenofaza n care se afla (suplimentarea artificiala a luminii sau acoperirea plantelor cu materiale opace).Astfel, utilizarea factorului lumina, conform cerintelor plantelor, se poate realiza fie prin dirijarea culturii n perioadele din an convenabile, fie prin aplicarea diferitelor procedee care sa mareasca sau sa micsoreze intensitatea sau durata luminii.d) Durata de stralucire a soareluiCantitatea de radiatie luminoasa ajunsa la nivelul solului se exprima prin durata de stralucire a soarelui.Prin pozitia sa geografica, teritoriul Romniei poate oferi conditii naturale de lumina satisfacatoare pentru multe plante ornamentale. n cursul unui an, durata medie de stralucire a soarelui variaza ntre 26,5% n lunile decembrie-ianuarie si 72,7% n luna august.3.2. CERINTELE FATA DE APAPe lnga faptul ca apa dizolva substantele minerale din pamnt si face posibila nutritia plantelor, prin procesul transpiratiei se regleaza temperatura plantelor si se face posibila absorbtia.Ca factor ecologic, apa se caracterizeaza prin distributie inegala n timp si spatiu, ceea ce determina adaptari ale plantelor la diversitatea conditiilor create si conditioneaza repartitia lor geografica.Tinnd seama de regimul de umiditate caracteristic locurilor de origine, plantele decorative se mpart n urmatoarele grupe:-hidrofile (acvatice), care se cultiva n bazine si acvarii (nuferii);-higrofite, plante terestre care prefera ovalorifica 3-15%din fluxul luminos existent si este suficient sa aiba lumina cu intensitatea de 5000-15000 lucsi. Nu suporta insolatia, de aceea devine obligatorie umbrirea lor naturala sau artificiala (Anthurium, Convallaria, Galanthus, Hosta, Saintpaulia, unele ferigi ).-mezoheliofile. Sunt plante cu adaptabilitate mare, capabile sa-si desfasoare normal procesele vitale att n conditii de lumina ct si de semiumbra. Valorifica 25-30% din fluxul luminos si necesita aproximativ 25000-30000 lucsi (Freesia, Dianthus, Calendula etc.).Cerintele plantelor fata de intensitatea luminii sunt diferentiate si n functie de vrsta si fenofaza plantelor (de exemplu, cerintele sunt mai mari n faza de rasad, la aparitia bobocilor floriferi si la nflorire, sau mai reduse n timpul repausului), de lucrarile agrotehnice aplicate (lumina mai putin intensa dupa repicat, transplantat, butasit etc.).n conditii de lumina cu intensitate optima, plantele au crestere viguroasa, culoare verde caracteristica, nflorire bogata.Lumina insuficienta determina, n special la plantele heliofile, stari de stres exprimate prin alungirea exagerata a tulpinilor, dezvoltarea insuficienta a tesutului mecanic si a frunzelor, continutul redus n clorofila, stagnarea nfloririi sau prezenta florilor mici si decolorate. Si lumina foarte intensa poate constitui un factor nefavorabil pentru plante, mai ales pentru cele umbrofile, manifestat prin ngalbenirea si caderea frunzelor, avortarea bobocilor floriferi.5Modalitati de reglare a intensitatii luminiia) sporirea intensitatii luminii:-n spatii protejate: orientarea serelor pe directia est-vest; confectionarea scheletului de sustinere cu profile reduse; mentinerea curata a sticlei; folosirea instalatiilor de iluminat artificial;-n cmp: amplasarea culturilor pe terenuri nsorite, cu expozitie sudica, reducerea densitatilor de cultura; distrugerea buruienilor.b) reducerea intensitatii luminii:-n spatii protejate: umbrirea serelor pe timpul verii (cretizare, folosirea jaluzelelor din diferite materiale si a peliculei de apa colorata, acoperirea serelor cu sticla fotoselectiva).-n cmp: amplasarea culturilor pe terenuri cu expozitie mai putin nsorita sau sub vegetatie mai nalta care sa asigure umbrirea; instalarea de umbrare deasupra culturilor.c) Durata de iluminareReactia plantelor la durata zilei si a noptii sau la ciclul periodic cotidian de lumina si ntuneric poarta denumirea de fotoperiodism.n functie de raspunsul la fotoperioada, plantele floricole se mpart n urmatoarele grupe:-de zi scurta (Chrysanthemum, Poinsetia, Viola, Kalanchoe, Freesia). Sunt plante care necesita pentru inductia florala fotoperioade scurte (6-12 ore/zi). Ele trebuie sa treaca printr-o perioada de zi lunga pentru a creste vegetativ. n conditiile Romniei, aceste plante cresc vegetativ n timpul verii, si nfloresc toamna sau iarna. Majoritatea provin din zone tropicale si subtropicale, unde durata zilei este egala sau mai scurta dect cea a noptii.-de zi lunga (Cineraria, Hortensia, Petunia, Zinnia, Callistephus). Inductia florala la acestea se desfasoara n conditii de zi lunga (cel putin 13-14 ore/zi). Sunt plante originare din zonele temperate (unde zilele pot ajunge la 16-18 ore lumina) si numai cteva din alte zone climatice.-neutre sau indiferente (Cyclamen, Dianthus, Pelargonium, Rosa), la care nflorirea este mai putin conditionata de fotoperioada. Unele dintre ele (garoafele) au devenit indiferente prin adaptare, la origine fiind plante de zi lunga (astfel se explica nflorirea lor mai buna n timpul verii).Legatura dintre fotoreactie si nflorire este foarte importanta pentru practica floricola, n stabilirea tehnologiilor de cultura si dirijarea nfloririi. Se are n vedere faptul ca plantele de zi lunga, cultivate n anotimpuri sau n zone cu zi scurta, au nflorire slaba, ntarziata sau nu nfloresc, n timp ce plantele de zi scurta au nflorire ntrziata n conditii de zi lunga.Schimbarea fotoperioadei poate fi nsa valorificata pentru culturile fortate si culturile n flux continuu. De exemplu, crizantemele, care reactioneaza pozitiv la fotoperioada, se pot cultiva n spatii protejate tot timpul anului, prin dirijarea fotoperioadei dupa fenofaza n care se afla (suplimentarea artificiala a luminii sau acoperirea plantelor cu materiale opace).Astfel, utilizarea factorului lumina, conform cerintelor plantelor, se poate realiza fie prin dirijarea culturii n perioadele din an convenabile, fie prin aplicarea diferitelor procedee care sa mareasca sau sa micsoreze intensitatea sau durata luminii.d) Durata de stralucire a soareluiCantitatea de radiatie luminoasa ajunsa la nivelul solului se exprima prin durata de stralucire a soarelui.Prin pozitia sa geografica, teritoriul Romniei poate oferi conditii naturale de lumina satisfacatoare pentru multe plante ornamentale. n cursul unui an, durata medie de stralucire a soarelui variaza ntre 26,5% n lunile decembrie-ianuarie si 72,7% n luna august.3.2. CERINTELE FATA DE APAPe lnga faptul ca apa dizolva substantele minerale din pamnt si face posibila nutritia plantelor, prin procesul transpiratiei se regleaza temperatura plantelor si se face posibila absorbtia.Ca factor ecologic, apa se caracterizeaza prin distributie inegala n timp si spatiu, ceea ce determina adaptari ale plantelor la diversitatea conditiilor create si conditioneaza repartitia lor geografica.Tinnd seama de regimul de umiditate caracteristic locurilor de origine, plantele decorative se mpart n urmatoarele grupe:-hidrofile (acvatice), care se cultiva n bazine si acvarii (nuferii);-higrofite, plante terestre care prefera o