ELEMENTE TEORETICE1. Clasificări conceptuale2. Instrumentele politicii sociale3. Protecţia socială

Clarificări conceptuale • Europa sec XIX-lea - apariţia intervenţiei statului în domeniul social prin:

*acte normative în domeniul muncii---asigurări sociale *prestaţii în situaţii de nevoie---asistenţa socială• Concepte: protecţie socială/securitate socială

Raportul dintre ele: sinonime- a se vedea DEX: - protecţie: a ocroti, a apăra, a proteja securitate: protecţie, apărare• Sintagma: “ protecţie socială ” a fost instituţionalizată şi consacrată ca denumire

în perioada 1833-1839 şi folosită în Europa “ securitate socială “ a fost folosită expres în anul 1935 într-o lege din S.U.A.

• Componente: - asigurări sociale - asistenţă socială• Legătura cu statul- politica socială atribut al statului.• Rolul politicii sociale: a compensa dezechilibrele apărute în procesul de

dezvoltare economico-socială al unei ţării .

Funcţiile politicilor sociale• reglare: restabilire echilibru în domeniile în care piaţa produce dezechilibre prin

elaborare a de programe sociale cu caracter complementar • compensatorie: prin mecanismele de redistribuire;• protectivă: intervenţia în situaţii de risc: bătrâneţe, boală, incapacitate de muncă;• satisfacerea unor nevoi colective care nu pot fi realizate eficient prin mecanismele

pieţei: învăţământ, cultura, ştiinţa

Relaţia indisolubilă cu statul bunăstării sociale Statul clasic al bunăstării se identifică prin 5 piloni:• politicile de menţinere a veniturilor;• protecţia socială;• politicile şi serviciile de sănătate;• Servicii sociale individuale;• Politicile de locuinţe.

Realizarea bunăstării sociale: mecanisme directe, decurgând din funcţionarea pieţei.

Statul bunăstării- definiţie Mishra(1990) – o componentă centrală a SB: Existenţa unui acord pentru ocuparea deplină a forţei de muncă.

Argumente:• accesul la contribuţia pentru şomaj este una din cele mai eficace căi de reducere a

sărăciei, obiectiv al bunăstării;

1

• beneficiile sistemului asigurărilor sociale pot fi menţinute la un nivel rezonabil (menţinerea unui raport supraunitar ỉntre contributori şi beneficiari).

Instrumentele politicii sociale• Asigurarea socială• Beneficiile universale • Beneficiile obţinute prin testarea mijloacelor de trai

Asigurarea socială• instrument esenţial;• beneficiile asigurării sociale din sistemul public sunt finanţate prin contribuţii ale

tripletei angajat-angajator-stat;• ỉn cele mai multe cazuri, beneficiul individual nu este calculat strict funcţie de

contribuţie, nu provine din fondurile de acumulare;• principiul de bază al sistemului se referă la sprijinul intergeneraţii (din

contribuţiile actuale se suportă beneficiile actuale: „pay-as-you-go” PAYG ).

Beneficiile universale• sunt independente atât de ocupare cât şi de venituri;• se concretizează ỉn bani (alocaţii familiale ) servicii (ỉngrijire gratuită a sănatăţii);

sursa de finanţare: bugetele publice

Beneficiile obţinute prin testarea mijloacelor de trai• esenţa politicilor sociale din unele ţări:• nu depind de contribuţii;• nu sunt condiţionate de ocupare , ci de rezultatele evaluării veniturilor minime de

bază şi a necesităţilor dintr-o gospodărie;• au o durată determinată;• sunt furnizate atât timp cât subiecţii se află ỉn stare de vulnerabilitate;• sursa de finanţare: exclusiv bugetele publice.

Elemente comune celor trei instrumente• furnizarea veniturilor prin transfer;• rolul lor este diferit ỉn diferite tipuri de state ale bunăstării

Aprecieri comparative

Testarea mijloacelor• presupune contabilizarea tuturor veniturilor familiale;• beneficiile apar sub forma veniturilor, care, de regulă, sunt mai mici decât cele

provenind din sistemele de asigurări sau bugetele universale;• permit reducerea cheltuielilor publice cu caracter social, datorită corelării

beneficiilor cu nevoile;• costurile de administrare ale sistemului sunt mult mai mari decât sistemul

beneficiilor universale;• beneficiile obţinute nu au o acoperire completă ỉn rândul populaţiei, datorită fie :

2

– ignoranţei; _descurajării prin sublinierea aplicarii sintagmei „controlul riguros al veniturilor”

Sistemul asigurărilor sociale• beneficiile sunt condiţionate de existenta unei perioade de ỉnregistrare a

contribuţiilor (la beneficiile de şomaj sau pentru pensie);• beneficiile sunt limitate la o anumită perioadă de timp (şomaj)

Asigurarea socială din perspectiva susţinerii financiare• contribuţiile îi determina pe angajatori să adopte măsuri de reducere a numărului

angajaţilor pentru a reduce volumul obligaţiilor de plată la fondul de asigurări;• beneficiile de şomaj furnizate pe o perioadă îndelungată îi indepărtează pe şomeri

tot mai mult de un loc de muncă;• poate influenţa alegerea domeniului de activitate: rezolvă “ dilema “ loc de muncă

în economia legală/subterană;• nu are în general efecte negative asupra populaţiei, perventindu-i comportamentul

( ca în cazul testării mijloacelor de trai), deoarece veniturile cumulate şi economiile unei familii nu condiţionează beneficiile.

Testarea mijloacelor – efecte in plan financiar• modifică uneori negativ comportamentul familiei;• implică forme suplimentare de impozitare;• este un instrument restrictiv ( ia în calcul orice sursă potenţială de venit) cu

următoarele consecinţe:– limitează solicitările beneficiarilor;– elimină pe cei care nu se califică;– se îndreaptă exclusiv către segmentul de populaţie cel mai sărac.

• când beneficiile nu mai sunt acordate, ele se întorc împotriva familiei, deoarece câştigurile acesteia sunt impozitate suplimentar.

 Protecţia socialăModalităţi de realizare: • Transfer financiar contributoriu,• Protecţia categorială (acordată tuturor membrilor unor categorii) în mod automat,

prin transfer financiar noncontributoriu,• Asistenţă prin transfer financiar noncontributoriu, pe baza estimării necesităţilor

concrete.

Transferuri financiare contributorii- asigurări sociale • Asigurarea socială- formă socială de protecţie în vederea contracarării efectelor

unui complex de riscuri.• Toate ţările au dezvoltat un astfel de sistem a cărui complexitate depinde de

nivelul de civilizaţie şi cultură. Eterogenitatea sistemelor coexistă cu următoarele trăsături comune:

* legate de riscuri sociale care pot apare în viaţa unei persoane;

3

*stabilirea prin lege; *furnizează indemnizaţii financiare persoanelor care se confruntă cu reducerea – pierderea veniturilor; *obţinerea indemnizaţiilor este condiţionată de plata contribuţiilor. Asigurarea socială• Asigurarea socială- formă socială de protecţie în vederea contracarării efectelor

unui complex de riscuri.• Toate ţările au dezvoltat un astfel de sistem a cărui complexitate depinde de

nivelul de civilizaţie şi cultură. • Eterogenitatea sistemelor coexistă cu următoarele trăsături comune:

*sunt legate de riscuri sociale care pot apare în viaţa unei persoane; *stabilirea prin lege; *furnizează indemnizaţii financiare persoanelor care se confruntă cu reducerea – pierderea veniturilor; *obţinerea indemnizaţiilor este condiţionată de plata contribuţiilor

Sisteme de protectie sociala• Diversitate • Sisteme de referinţă:

*modelul de tip german ( Bismarck); *modelul de tip anglo-saxon ( Beveridge)

Politica sociala in Uniunea Europeana1 . Coeziunea economica si sociala2. Instrumentele financiare ale coeziunii 3. Principiile de functionare a fondurilor structurale 4 . Dialogul Social European5. Europa sociala

COEZIUNEA ECONOMICA SI SOCIALA• Constructia unui spatiu social European, a intrat mai tarziu in atentia forurilor

europene : s-a actionat in principal pe baza principiului subsidiaritatii• Anul 1996 – apare primul raport al Comisiei Europene asupra coeziunii

economice si sociale: *premiera: folosirea conceptului cheie de economie sociala de piata • In acest raport s-a argumentat necesitatea de a aborda, prin conexiune, domeniul

social cu cel economic. •

Argumente• necesitate a manifestarii principiului celor 4 libertati;• introducerea monedei europene,• procesul de restructurare a industriilor traditionale la nivel european;• intensificarea concurentei, la nivel mondial;• existanta disparitatilor economice si sociale, dis adancirea acestora odata cu

extinderea comunitatilor ec. europene spre est.

4

Spatiul economic si social european caracteristici• Eterogenitate, din perspectiva nivelului somajului, costul fortei de munca si

protectiei sociale;• Fragilitatea coeziunii sociale in plan european intre nord si sud (initial) iar, dupa

extindere ,intre est si vest. TEMA • Prezentaţi un studiu in care sa evidentiati discrepantele nord-sud la nivel european

si preocuparea forurilor europene în directia reducerii acestora, ( recomand o echipa formata din 3 studenti),

• idem pentru discrepantele vest-est.

Modele de economii sociale de piata• Modelul social scandinav (Suedia, Danemarca, Finlanda) ;• Modelul social de tip continental (Germania, Franta, Austria, Belgia ,Olanda,

Marea Britanie, Luxemburg, Italia);• Tarile coeziunii (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda).

Criteriu:ponderea cheltuielilor sociale in PIB Tema • Prezentati o analiza, din perspectiva acestui indicator, pentru ultimii 5 ani, pentru

Europa extinsa ( recomand 2 studenti)

Alternative pentru problematica sociala• O politica europeana orientata mai putin spre social • O politica europeana orientata mai mult spre social

Politica europeana orientata mai putin spre social – riscuri:• Dumpingul social – statele sunt tentate sa duca o politica a veniturilor salariale

relativ reduse pt a fi beneficiare ale fenomenelor de delocalizare a firmelor; • Dumpingul fiscal- statele care doresc sa fie beneficiarele fenomenului de

delocalizare vor avea o politica fiscala in care presiunea fiscala se manifesta cu predilectie asupra muncii si mai putin asupra capitalului;

• Ambele duc la noi forme de concurenta neloiala intre economii . Reactie: inca din anul 1997, s-a adoptat la nivel european un cod de buna conduita in materie fiscala prin care se cere statelor sa nu promoveze masuri de natura fiscala prin care sa perturbe alegerile agentilor economici in materie de localizare a activitatii.

Politica europeana orientata mai mult spre social• Divergente : armonizarea in plan social, fara a tine cont de decalajele de

dezvoltare si de diferentele de productivitate a muncii ar avea caracter nociv;• Se exemplifica cu reunificarea Germaniei: consecinta cresterii salariilor in Est a

fost dezindustrializare si somaj in acea zona, in ciuda transferurilor bugetare masive ale Germaniei de Vest.

Solutie• Pentru a da un impuls procesului de coeziune in plan economic si social, se

considera mai potrivita promovarea politicii de dezvoltare regionala faţa de

5

implicarea mai profunda a forurilor europene, in plan social ,in tarile membre. Prin politica regionala se pot reduce decalajele si sunt 2 nivele de abordare: se reduc odata decalajele intre regiuni si, in al doilea rand, se reduc decalajele intre economiile nationale in scopul consolidarii economice la nivel european.

• Prin Tratatul de la Roma s-au prevazut anumite instrumente pentru promovarea politicii de dezvoltare regionala insa, actiunile care vizeaza intarirea coeziunii economice si sociale au fost impuse prin Tratatul de la Maastrich (1993).

 . INSTRUMENTELE FINANCIARE ALE COEZIUNII• fonduri cu finalitate structurala care functioneaza pe principii comune - FEDER,

FSE, FEOGA, IFOP; • interventiile proprii ale Comisiei Europene sub forma „programelor de initiativa

comunitara”. Misiunea acestor fonduri a fost reformulata in 1988 si apoi, prin Tratatul de la Maastrich. Prin acesta s-au formulat 3 prioritati la nivel comunitar si anume: *Consolidarea pietei unice *Constituirea Uniunii Economice si Monetare *Coeziunea sociala.

Programele de initiativa comunitara a Comisiei Europene (PIC)• Sunt, in fapt , actiuni tematice propuse de Comisie si sunt finantate din bugetul

fondurilor structurale• Teme :

1. Prezentaţi aspecte relevante din activitatea acestor fonduri, cu accent pe impactul în plan social, pentru o perioadă de minim 5 ani ; 2. Prezentaţi aspecte releva nte din activitatea Comitetului Regiunilor, cu accent pe impactul în plan social, pentru o perioadă de minim 5 ani ( recomand o echipă de 2 studenţi) 3. Propuneţi şi prezentaţi cel puţin o temă axată pe problematica acestui subiect de curs Principiile de functionare a fondurilor structuralePerioada 1989-1999:• Principiul concentrarii actiunilor asupra a 7 obiective centrate pe regiunile in

dificultate si asupra populatiei dezavantajate;• Principiul programarii ajutorului pe mai multi ani, cu scopul de a se trece de la

interventii punctuale la actiuni mai integrate care se inscriu intr-o logica a dezvoltarii durabile ;

• Principiul parteneriatului - presupune o coordonare intre Comunitatea Europeana si statele membre asupra actiunilor intreprinse ;

• Principiul aditionalitatii - presupune ca actiunea comunitara este complementara actiunilor statelor membre .

6

Principiile de functionare a fondurilor structuraleReforma fondurilor structurale in cadrul AGENDA 2000:• Structureaza efortul financiar al comunitatii europene si mentine orientarea

politicii de coeziune economica si sociala directionata, in principal, spre tarile din sud.

• Restructureaza puternic actiunile structurale comunitare, conducand la o noua etapa istorica in evolutia fondurilor structurale.

• Obiectivele Fondurilor Structurale s-au reconsiderat si s-a trecut de la 7 obiective la 3 cu componente regionale si orizontale:

• Obiectivul 1 - viza regiunile mai putin dezvoltate, stabilite pe baza urmatorului criteriu: PIB-ul pe locuitor sa fie mai mic sau cel mult egal cu 75% din media comunitara;

• Obiectivul 2 - viza cu predilectie regiunile care se confrunta cu fenomenul de reconversie economica si sociala si avea 2 criterii de selectie: rata somajului si importanta somajului pe termen lung.

• Obiectivul 3 - vizeaza actiunile care conduc la modernizarea pietei muncii; sunt prioritare transformarea, adaptarea, modernizarea sistemelor de educatie si de formare profesionala pentru a permite cresterea gradului de acces pe piata muncii .

Ajutorul legat de extinderea Comunitatii Europene spre tarile din Europa Centrala si de Est Obiective: • Asigurarea tranzitiei spre economia de piata ,• Pregatirea aderarii acestor tari la UE.

Strategia de preaderare a fost decisa deConsiliul European de la ESSEN din decembrie 1994.Sustinerea multilaterala pentru aceste tari s-a realizat prin programele PHARE si prin activitatea BERD.

Finantarea sistemului de asigurari sociale in RomaniaGeneralitati• Finantarea acestor sisteme se face prin intermediul unui complex de planuri

financiare denumite generic bugete / fonduri. Resursele de finantare provin de la angajati, angajatori, si stat.

• Pentru Romania, reglementarea contribuabililor, a modului de calcul si de plata a contributiilor sociale obligatorii este reglementata unitar prin Codul Fiscal.

Criterii de definire a contribuabililorPersoanele obligate la plata contributiilor sociale obligatorii sunt denumite generic contribuabili si sunt stabilite prin imbinarea mai multor criterii: Criteriul statutului juridic al platitorului; Criteriul nationalitatii contribuabilului; Criteriul rezidentei/ domiciliului

7

 Criteriul originea venitului Tratate internationalInstrumentele juridice internationale(IJI) la care Romania este parte : • Regulamentele comunitare privind coordonarea sitemelor de securitate sociala• Orice acorduri/ conventii/ tratate internationale la care Romania este parte (ONU,

OIM, PNUDContribuabilii – institutii publice apar in calitate de contribuabili, institutii care potrivit legii calculeaza, retin, platesc sau suporta contributiile sociale obligatorii (CSO) in numele asiguratului.ANOFMPersoanele pentru care revine obligatia de plata: - beneficiari indemnizatia de somaj; - beneficiari alte drepturi de asigurari sociale; - - ------ beneficiari indemnizatia de asigurare sociala de sanatate Conditie: aceste drepturi se platesc din Bugetul Asigurarilor pt SomajANPS• Administreaza si gestioneaza prestatiile sociale acordate din Bugetul de Stat • Persoanele pentru care le revine obligatia de plata:

- beneficiari de indemnizatie pentru cresterea copilului, acordata in functie de starea de sanatatea si varsta copilului :• ingrijirea copiilor cu varsta pana la 2 ani• ingrijirea copiilor cu varsta pana la 3 ani• ingirjirea copiilor cu varste intre 3-7ani

- beneficiari de ajutor social in baza legii privind venitul minim garantatCNPP si Ministerul Justitiei - pensionarii cu venituri din pensii care depasesc 740 lei  - persoane aflate in executare a unei pedepse private de libertate sau in arest preventivSecretariatul de Stat pentru CulteAlte institutii• Secretariatul de Stat pentru Culte - personalul monahal al cultelor

recunoscute, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse. • Alte institutii – a se consulta Codul Fiscal

Mod de calcul al CSO• Cota de CSO aplicata asupra unei Baze de calcul

( %CSO*BC ) COTELE: -sunt prevazute in Codul Fiscal; - se modifica prin legile anuale ale bugetelor de tip social; - de regula sunt diferentiate pentru angajat si angajator; - cota de CAS este diferentiata si in functie de conditiile de munca, numai pentru angajat.  BAZA DE CALCUL (BC)

8

BC pentru persoanele fizice care realizeaza venituri pe teritoriul Romaniei si au calitatea de angajati este denumita generic castigul brut lunar si curpinde urmatoarele categorii de drepturi banesti:VenituriIndemnizatii DrepturiRemuneratii Sume AjutoareTEME. studiu individual privind regulile stabilite in Codul Fiscal pentru stabilirea bazei de calcul (BC) in cazul angajatorilor si a insstitutiilor publice care au calitatea de contribuabili CSO 2. REFERATE “ FINANTAREA SISTEMULUI  DE PROTECTIE SOCIALA IN STATUL X”

ASIGURAREA DE PENSIE

Strategia centrată pe trei piloni Abordare: doua puncte de vedere: 1. fiecare pilon dispune de structură şi funcţionare diferită 2. toţi pilonii au acelaşi rol ( alocarea venitului de-a lungul vieţii) însă prezintă modalităţi diferite de finanţare pentru a acoperi mai bine riscul.

Primul punct de vedereConform acestuia pilonii au roluri diferite:• Pilonul I- asigură accesul angajaţilor cu normă întreagă la cel puţin un nivel de

bază de protecţie a venitului în momentul pensionarii.• Pilonii II şi III acordă beneficii care diferă în funcţie de cotizaţiile din timpul

perioadei active.Cel de-al doilea punct de vedereConform acestuia:• Pilonul I şi II sunt pe acelaşi plan-cel de bază; ei funcţionează, în linii mari, în

acelaşi fel dar diferă modul de finanţare;• Pilonul III este considerat suplimentar

Primul pilon• întotdeauna obligatoriu; • administrat direct de către o instituţie publică;• finanţat, de regulă, pe principiul pay-as-you-go ;• potrivit pentru a preveni sărăcia vârsniciilor şi pentru a atinge obiective

distributive;• permite distribuirea mai corectă între generaţii a inflaţiei şi a riscurilor provocate

de catastrofe (războaie, recesiuni);• dezavantaj: cei în vârstă depind de capacitatea şi voinţa generaţiei tinere de a

suporta povara financiară a sistemului de pensii;

9

• vulnerabil în faţa şomajului şi îmbătrânirii populaţiei..Pilonul II- o mare diversitate în ce priveşte finanţarea şi managementul• administrare fie independentă, fie un mix public-privat;• participarea la constituirea fondurilor este stabilită prin una din modalităţile: lege,

negociere colectivă sau încurajată prin diverse facilităţi ( ex. deduceri fiscale);• adesea finanţat pe principiul unei rezerve totale sau parţiale în care se

acumulează capital pentru a sprijini finanţarea viitoarelor indemnizaţii de pensii;• scopul: asigurarea unui venit suplimentar la pensia acordată de sistemul public, pe

baza colectării şi investirii unei părţi din contribuţia de asigurări sociale.Pilonul III• este reprezentat de acorduri voluntare permanente prin care persoanele îşi pot

suplimenta indemnizaţiile de pensionare;• operează în sistem privat pe baza reglementărilor legale;• este finanţat, de regulă, pe baza unei rezerve complete

Pilonul II si III• sunt de regula fonduri dinainte constituie şi au ca avantaj faptul că încurajează

economisiri private pentru perioada de pensionare;• În cele mai multe cazuri, pensiile finanţate dintr-un stoc acumulat de active sunt

mai puţin vulnerabile la schimbările demografice decât cele bazate pe sistemul pay-as-you-go.

CONCLUZII• un sistem echilibrat al celor trei piloni reprezintă cea mai buna soluţie şi face

posibilă beneficierea de avantajele tuturor celor trei sisteme;• permite distribuirea riscurilor;• Mărimea lor optimală depinde de sistemul de pensii existent, de preferinţele

contribuabililor, de considerentele pieţei de capital etc.• Structura sistemului de pensii diferă considerabil între ţări datorită dezvoltării

istorice diferite. De exemplu: *ţările cu amintiri nefericite legale de inflaţie, precum Franţa şi Germania sunt mai suspicioase referitor la fondurile private de pensii. *tările în care populaţia nu agreează soluţiile statului ca Marea Britanie şi Statele Unite tind spre al doilea şi al treilea pilon; În cele mai multe ţări industrializate principalul pilon pentru formarea provizionului de pensie constă într-un plan de pensii public obligatorii care este deseori completat de un sistem privat de pensii. Ca şi regulă, sistemul public de pensii este fondat pe ideea că plata curentă a pensiilor este finanţată din veniturile prezente ale populaţiei ocupate.Sistemul public de pensii in Romania• Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat• Exercitat in condiţiile Legii – legea cadru nr. 263/dec.2010

Principii de bază• Unicităţii - identitatea normelor de organizare şi garantare de către stat, pentru

toţi participanţii la sistem; • Obligativităţii - toate persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la

sistemul public de pensii;

10

-drepturile la asigurările sociale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor• Contributivităţii - fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza

contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice; - drepturile la asigurările sociale se cuvin în temeiul contribuţiilor la asigurările sociale plătite;• Egalităţii - tratament nediscrimatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie

juridică, asigurat tuturor participanţiilor la sistemul public de pensii;• Repartiţiei - fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor

ce revin sistemul public de pensii;• Solidarităţii sociale - participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc

obligaţii şi beneficiază de drepturi;• Autonomiei - administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii;• Imprescriptibilităţii - dreptul la pensie nu se prescrie;• Incesibilităţii - dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.

 Cadrul institutional• Administarea sistemului public de pensii se realizează prin Casa Naţională de

Pensii Publice şi prin casele de pensii sectoriale.• Organizarea instituţională cunoaşte două sisteme de diferenţiere:

- în plan funcţional, Casa Naţională şi casele sectoriale; - în plan teritorial: casele judeţene şi ale Municipiului Bucureşti, în subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice, numite case teritoriale, case locale.• Casele locale:

– se înfiinţează de către Casa Naţională de Pensii Publice în funcţie de numărul şi structura asiguraţiilor dintr-o unitate teritorială;

– funcţionează sub conducerea şi controlul casei teritoriale pe al cărei teritoriu îşi exercită activitatea.

ASIGURATI• Asiguraţii- sunt definiţi din perspectiva criteriului cetăţeniei, corelat cu principiul

rezidenţei, condiţionat de îndeplinirea obligaţiei de plată a contribuţiilor de asigurări sociale.

Categorii de asiguraţi:• Cetăţeni români• Cetăţeni ai altor state• Apatrizi

Condiţii:• au domiciliul sau reşedinţa în România, conform legii;• nu au domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de

instrumentele juridice cu caracter internaţional la care România este parte.Dobândirea statutul de asigurat• Persoanele fizice dobândesc statutul de asigurat:

– prin efectul legii – persoane asigurate obligatoriu;– pe bază de contract de asigurări sociale- persoane asigurate facultativ.

• Persoanele asigurate prin efectul legii sunt definite prin combinarea a două criterii:

-activitatea desfaşurată ,

11

- veniturile obţinute - definite corelat cu prevederile Codului Fiscal privind categoriile de venit, sursele de venit sau nivelul acestora. Se disting două categorii: persoane asigurate prin efectul legii şi persoane asimilate acestora.Persoane asigurate prin efectul legii5 grupeGrupa I• persoane care desfaşoară activitate pe bază de contract individual;• funcţionarii publici;• cadre militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari; politiştii şi funcţionarii

publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor; inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

• persoanele care realizează venituri de natură profesională:  - altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe (definite conform art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Codul Fiscal; - din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului Civil.Grupa II• persoane care îşi desfaşoară activitatea în funcţii elective, sau sunt numite în

cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti - pe durata mandatului• membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăresti 

Grupa III• persoane care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul

asigurărilor pentru şomaj.• Grupa IVPersoane care îndeplinesc două condiţii cumulativ:• Vb ≥ 4 * Csb, (1) în care:• Vb= venit brut• Csb=caştig salarial mediu brut (2)

– se află în una din situatiile:• a) administratori sau manageri (3)• b) membrii ai întreprinderii (3)• c) persoane fizice autorizate (4)• d) persoane angajate in instituţii internaţionale (5)• e) alte persoane (6)

( 1) perioada luată în calcul: anul calendaristic (2) utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (3) au încheiat contract specific întreprinderii individual sau familial. (4) pentru a desfaşura activităţi economice (5) dacă nu sunt asiguraţii acestora (6) realizează venituri din activitati profesionale• Grupa Vcadre militare trecute în rezervă din domeniul apărării naţionale, ordinii

publice şi siguranţei naţionale• politiştii şi• funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor

care îndeplinesc cumulativ condiţiile : - raporturile lor de serviciu au încetat;

12

- beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat

Categorii generice de pensiiPensii de rezidenţă Pensii contributive în sumă fixă Indemnizaţii cu formulă progresivă Pensii minime Pensii suplimentare pe baza testării mijloacelor de trai Pensia de rezidenţă• Strategia: a plăti o pensie de bază tuturor rezidenţilor care ating o anumită

vârstă.• Prestaţia: sumă fixă, furnizată în totalitate sau în parte din garanţia cerută

pentru asigurarea unui venit corespunzător de pensionare.• Situaţii:

*suma fixă este singura indemnizaţie acordată, posibil ca suma să fie consisitentă; sau, *suma fixă este doar o parte din pachetul de pensionare, foarte posibil ca suma fixă să aibă un nivel relativ modest.• Sursa: bugetul de stat.

se poate evita conflictul dintre mărimea indemnizaţiei, mărimea şi durata contribuţiei, transferând responsabilitatea de finanţare către bugetul statului unde, de regulă, obligaţiile de plată sunt corelate cu capacitatea de a plăti.• Dezavantaj: legitimitatea indemnizaţiei primite dezavantajează pe cei care au

venituri mari şi urmează a se pensiona. • Ţări practicante: Canada, Danemarca, Finlanda, Olanda şi Noua

Zeelandă.Pensia contributiva în sumă fixă• Beneficiari: - persoanele care au cotizat la sistemul de pensie pentru cel puţin un

anumit număr de ani. Dacă o persoană nu a cotizat acea perioadă minimă, atunci se adoptă una din soluţiile:

- reducerea indemnizaţiei proporţional cu numărul efectiv al anilor de cotizaţie, sau - neeligibilitatea persoanelor respective;• Prestaţia: indemnizaţie în sumă fixă care furnizează venitul minim cerut pentru

pensionare, condiţionat de plata anterioară a unei sume minime la fondul de pensie.

• Avantaj: introduce un grad sporit de acceptare faţă de pensia de rezidenţă şi creşte legitimitatea indemnizaţiei, plata sumei fixe se face, de regulă fără a mai lua în calcul celelalte venituri a celor care urmează să se pensioneze.

• Dezavantaj: acoperă un număr mai mic de persoane faţă de pensia de rezidenţă.• Ţări practicante:

*Anglia şi Norvegia, ca prim pilon, urmat de un al doilea- tot un program guvernamental de indemnizaţii de pensie corelat cu veniturile perioadei active, cu rol de suplimentare a veniturilor;

13

*Irlanda: unic sistem de pensii obligatoriu Indemnizaţii cu formulă progresivă• Indemnizaţia se calculează pe baza veniturilor medii obţinute de către angajat pe

durata activităţii utilizând o formulă care favorizează pe cei cu câştiguri mai mici, faţă de cei cu venituri mai mari. Se ajunge uneori ca:

*angajaţi care câştigă cel puţin salariul minim anual să primească o indemnizaţie care se apropie de nivelul social minim; *angajaţii care câştigă peste salariul minim, vor primi indemnizaţii într-o oarecare măsură mai mari, dar cu o creştere mai mică decât creşterea câştigurilor faţă de salariul minim.• Ţări în care se aplică:

*Suedia- grad mare de redistribuire; - completat cu un pilon secundar obligatoriu administrate în sistem privat. * SUA- mai puţin redistributiv; - completat printr-un sistem larg de planuri de pensie de grup facultative administrate în sistem privat. Pensia minima• În această abordare se stabileşte o formulă pentru determinarea indemnizaţiei de

bază care leagă direct indemnizaţiile de veniturile/contribuţiile anterioare, dar şi include garanţii suplimentare minime de pensie pentru lucrătorii cu vechime în muncă.

• Variante: *Garantarea pensiei minime; * Corelarea cu numărul de ani de cotizare; * Incadrarea într-o formulă fixă.Garantarea pensiei minime• se urmăreşte posibilitatea de a garanta pensia minimă tuturor celor care au

contribuit cel puţin pentru o perioadă specificată de timp.• Dezavantaje: angajaţii care pot anticipa momentul primirii pensiei minime sunt

puternic stimulaţi de a cotiza exact atât cât să fie eligibile pentru pensie şi nimic mai mult.Cu cât este mai mare pensia minimă raportată la pensia medie stabilită prin aceasta formulă, cu atât este mai mare numărul celor care vor încerca sa obţină doar pensia minimă.

• Cea mai utilizată modalitate;• Ţări: Franţa, Spania, Belgia, Polonia

Corelarea pensiei minime cu numarul de ani de cotizare• se menţine un oarecare stimulent pentru a continua contribuţia la sistemul de

pensii şi după ce au fost satisfăcute cerinţele de bază pentru pensia minimă;• Aplicare: SUA

Incadrarea într-o formulă fixă• angajaţilor cu vechime în muncă li se acordă credit, echivalent cu situatia cand ar

fi caştigat mai mult decât caştigurile lor actuale şi, ca atare , pensile lor cresc;• cei care întrunesc condiţiile pentru o pensie minimă sunt stimulaţi să cotizeze;• Aplicare: Germania

Pensia suplimenatara pe baza testarii mijloacelor de trai• Aplicare: in special, ţări adepte ale sistemului anglo-saxon.

14

• Titularii pensilor suplimentare: vârsnicii care nu sunt eligibili pentru o indemnizaţie corespunzătoare in alt mod;

• Situaţie deosebită: Australia- acest sistem este singurul program administrat de sectorul public care asigură un venit de pensionare.

• De regula, această indemnizaţie este completată pe baza planurilor de pensii la care sunt obligaţi să contribuie angajatorii.

Alegerea tipului de pensie specific primului pilon Criterii: • relaţia dintre pensia medie şi venitul mediu garantat;• consecinţele, suportate de anumiţi angajati, având ca sursă relaţia dintre cotizaţii

şi beneficii.•  alte

15