asociaţia română a băncilor agenda digitală...abordare strategică 4 produs intern brut pib/cap...
TRANSCRIPT
agenda digitală
asociaţia română a băncilor
2
Acronimul Asociației este
dezvoltat pe orizontală prin
cele două sfere ce formează
literele A și B sugerând
stabilitate și încredere, dar și
parteneriat de lungă durată
prin trimiterea pe care o face
la simbolul infinitului.
Cele două linii în plan vertical
sugerează multitudinea de sensuri,
curaj și inovație, creând și o axă
temporală (trecut, prezent și viitor).
Din punct de vedere cromatic,
roșul R-ului sparge monotonia și
atrage atenția asupra întregului, îi
definește forma.
MullenLowe
noua imagine arb
viziune, misiune, obiective, valori 3
misiune
Dezvoltarea şi
consolidarea sectorului
financiar bancar ca parte
a unei piețe performante,
stabile şi eficiente viziune
Contribuția la
consolidarea unui
mediu de afaceri
sigur, predictibil,
transparent și de
încredere în
România
obiective
Alinierea la mediul
sistemului bancar din zona
Centrală şi Est Europeană
prin eficienţă,
competitivitate şi stabilitate
Contribuția sistemului
financiar bancar la
prosperitatea economică
Vocea autorizată a
industriei financiar-bancare
valori
Integritate
Profesionalism
Transparență
Credibilitate
Inovație
abordare strategică 4
Produs Intern Brut
PIB/cap de locuitor
Incluziune financiară (62%)
Intermediere financiară (29%)
NPL - riscuri (<10%)
piloni strategici
integrat, măsurabil, echilibrat, promovat prioritar și diferențiat
prosperitate și bunăstare
Educație financiară
Agenda Digitală
Creditare (IMM, Fonduri Europene, PPP)
Platforma financiară
indicatori macro
Expertiză
Consultanță
Implementare standarde
Inovație
Bune practici
Reprezentare organisme interne și internaționale
indicatori micro
Context
România Uniunea Europeană
“O implementare completă a viziunii strategice asupra sectorului TIC în
România va duce la investiții totale de aproximativ 2,4 miliarde euro. Impactul
direct și indirect asupra economiei poate fi tradus într-o creștere a PIB de
13%, creșterea numărului de locuri de muncă cu 11% și reducerea costurilor
administrației cu 12% în perioada 2014-2020.”
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020
"Europe is gradually becoming more digital but many countries need to step
up their efforts. All Member States should invest more to fully benefit from
the Digital Single Market. We do not want a two-speed digital Europe. We
should work together to make the EU a digital world leader.“
Andrus Ansip
Vice-President for the Digital Single Market
5
Nevoie
digitală
acută
De ce digitalizare?
Factori interni Factori externi (UE) Digitalizarea este principalul
accelerator al economiei actuale
E-guvernare 2023
Strategia Națională Agenda Digitală
pentru România 2020
Creșterea satisfacției consumatorilor și
reducerea costurilor de operare
Creșterea atractivității pentru investitori
Reducerea costurilor de producție și
desfacere – creșterea productivității
Creșterea incluziunii financiare
Asigurarea unui teren concurențial egal
Reducerea economiei gri
Fără digitalizare, va crește
decalajul între România și
Uniunea Europeană
Piața unică digitală UE – prioritate Top 10
Percepție externă investițională negativă
DESI – România ultimul loc
Digitalizare = inovaţie = OPEX mic = ROI
mare = investiţii
Reglementare europeană
Educație
financiară
scăzută
6
De ce băncile?
Sistemul național de plăți > bănci
Bănci > conturi > incluziune financiară >
creșterea bunăstării
Digitalizarea în relația cu banca >
productivitate la companii > stimularea
creditării și investițiilor > creștere și crearea
de locuri de muncă > bunăstare
Finanțarea României > bănci (90%)
Know-how bancar în implementarea
serviciilor digitale și în securitatea
cibernetică - Transpunerea și aplicarea
prevederilor noilor reglementări europene:
MIF, Reg. SEPA, PSD2, Dir. 92, Dir. NIS etc.
ARB = 24 Comisii = 800 specialiști (întâlniri
periodice cu specialiștii ANAF în 2016 –
Protocolul ARB-ANAF, Proiectul privind
popririle electronice)
-20% populație nebancarizata la nivel mondial a scăzut în
ultimii trei ani, pe fondul tehnologiei și digitalizării
În România, ponderea populației nebancarizate este de 40%,
față de 10% media UE. România scade? Cu cât? Cum?
12% rata de participare la tranzacții online a consumatorilor
în România față de 55% în UE; 94% tranzacții cash în
România, față de 68% în vestul UE;
7% rata de participare la tranzactii online a IMM-urilor din
România față de 17% în UE; cea mai scăzută proporție de
întreprinderi cu un grad ridicat de intensitate digital
-5% reducerea pieței gri prin creștere cu cel puțin 10% pe an
timp de 4 ani consecutivi a plăților electronice
62 miliarde euro - valoarea investițiilor bancare europene în
IT în 2018 – Cercetarea Celent 2015
7
Strategia de proiecte a ARB
Modernizarea legislativă
este principalul accelerator
Rolul băncilor și proiectele lor
pentru prosperitate economică
Educație
financiară
Agenda
Digitală
Creditare
PPP
Creditare
IMM
Creditare
FUE Prosperitate
8
Ce?
Indicele economiei și societății digitale este un indice compozit
care măsoară progresele din domeniul digital
Capital uman
28/28
Integrare
tehnologie
28/28
Utilizare internet
28/28
Servicii publice
digitale
28/28
Conectivitate
22/28
9
Ce? Unde putem acţiona?
una dintre cele mai ridicate proporţii de
abonamente la servicii în bandă largă de mare
viteza din UE
din ce în ce mai multe persoane utilizează serviciile
mobile în bandă largă
spectrul disponibil este în creştere
acoperirea retelelor fixe şi mobile (4G) în bandă
largă rămâne una dintre cele mai scazute în UE
Conectivitate 22/28
Capital uman 28/28
10
Din ce în ce mai multe persoane folosesc internetul
Există un numar relativ ridicat de absolvenţi în
domeniile ştiinţei, tehnologiei, matematicii şi
ingineriei, dar indicatorul este în scădere
comparativ cu 2016
Nivelul competenţelor digitale este în creştere, însă
se situează în continuare pe penultimul loc în UE
Ce? Unde putem acţiona?
Reţelele sociale şi apelurile video sunt folosite
intens
Utilizatorii de internet din România desfăşoară mai
puţine activităţi online decât media UE
Nivelul activităţilor online în ceea ce priveşte
comerţul electronic şi serviciile bancare electronice
este cel mai scăzut
din ce in ce mai multe persoane utilizeaza serviciile
in mobile in banda larga
spectrul disponibil este in crestere
acoperirea retelelor fixe si mobile (4G) in banda
larga
Utilizare internet 28/28
Integrare tehnologie 28/28
11
România nu şi-a redus decalajul faţă de UE în ceea
ce priveşte digitalizarea întreprinderilor, în special
utilizarea tehnologiei de tip cloud computing şi
exploatarea canalelor de comercializare online
Cifra de afaceri din vânzările online a scăzut
Ce? Unde putem acţiona?
România a făcut progrese semnificative în ceea ce
priveşte disponibilitatea datelor deschise
Oferta şi utilizarea serviciilor de e-guvernare rămân
scăzute
Numărul persoanelor care trimit formulare
completate autorităților publice, pe internet este
scădere
Servicii publice digitale 28/28
12
Bune practici la nivelul UE
Creșterea educației
digitale prin programe
finanțate european
(Finlanda, Irlanda, Polonia,
Portugalia, Slovenia)
Implicarea în proiecte pilot
care vizează inovația și
competivitatea (Italia)
Platforme naționale de
interoperabilitate între
serviciile publice (Portugalia,
Olanda, Slovenia)
Exerciții de simulare a
atacurilor cibernetice
(Finlanda)
Folosirea fondurilor
structurale pentru mărirea
rețelelor de internet de mare
viteză (Irlanda, Lituania)
13
Sursa: Implementation of the Digital Agenda, Actions under the Responsibility of the Member States – Deloitte - A
study prepared for the European Commission DG Communications Networks, Content & Technology
Cum?
asigurarea accesului cetățenilor și
organizațiilor la servicii publice electronice
(servicii de e-Guvernare);
creșterea gradului de acoperire a rețelelor
de comunicații electronice de mare viteză în
bandă largă;
creșterea numărului serviciilor publice
electronice transfrontaliere;
sporirea conținutului digital și dezvoltarea de
infrastructuri TIC în domeniile educației,
sănătății și culturii;
creșterea gradului de utilizare a internetului;
sprijinirea creșterii valorii adăugate generate
de sectorul TIC prin susținerea cercetării-
dezvoltării și inovării în domeniu.
promovarea comerțului electronic;
Soluții legislative Guvern
Simplificarea procedurilor de autentificare și verificare a
identităţii în cadrul procedurilor de „cunoaştere a clientelei”
• recunoaşterea mediului digital ca un mediu sigur pentru derularea activităţilor de
cunoaştere a clientului, ca şi a procedurilor de acest tip derulate de alte bănci;
• clarificarea şi simplificarea legislaţiei privind externalizarea acestor proceduri;
• adaptarea legislaţiei privind schimbul de informaţii între instituţii publice şi private
pentru verificarea identităţii (cu respectarea prevederilor privind protecţia datelor cu
caracter personal).
Acceptarea documentelor digitale şi a acordului clienţilor în
format digital
• transferul de documente în format digital;
• realizarea unei proceduri de verificare automate şi în timp real cu diferiţi parteneri
instituţionali;
• recunoaşterea acordului transmis electronic de clienţii care se conectează prin
aplicații de Internet sau mobile banking.
Simplificarea procedurilor care privesc dovada veniturilor
clientului
• Permiterea scoringului bazat pe informaţiile deţinute de bancă pentru clienţii cu un
istoric al conturilor de venituri.
35% În 2020
80% În 2020
60% În 2020
30% În 2020
14
Bănci
Cum?
Propunere privind
constituirea unui grup de
lucru interministerial cu
cooptarea ARB, dedicat
evaluării și identificării celor
mai bune soluții de stimulare
a digitalizării bancare
Prioritizarea digitalizării bancare în cadrul
proiectelor de digitalizare a României
Colaborare şi cooperare
pentru armonizarea
legislației, în paralel cu
participarea la procesul de
transpunere la nivel național
a unor noi reglementări
europene
Cooperarea pentru asigurarea
securității cibernetice
Educație financiară: ARB promovează
includerea ca disciplină obligatorie pe
baza manualului pregătit de întreaga
industrie financiară
15
România
Uniunea Europeană
O implementare completă a viziunii strategice
asupra sectorului TIC în România va duce la
investiții totale intre 2,4 miliarde euro - 3,9
miliarde euro. Impactul direct și indirect
asupra economiei poate fi tradus într-o
creștere a PIB de 13%, creșterea numărului
de locuri de muncă cu 11% și reducerea
costurilor administrației cu 12% în perioada
2014-2020
Sursa: https://www.comunicatii.gov.ro
Potrivit Comisiei Europene, o piață digitală unică
complet operațională ar putea contribui cu 415
miliarde de euro pe an la economia UE și ar crea
3,8 milioane locuri de muncă.
Sursa: Federaţia Bancară Europeană
16