aspectul sociojuridic privind vîrsta persoanei fizice ca o condiţie de

8/19/2019 Aspectul Sociojuridic Privind Vîrsta Persoanei Fizice CA o Condiţie De

1/10

V. Guţuleac, E. Comarniţcaia

Aspectul sociojuridic privind vîrsta persoanei fizice ca o condiţie deobţinere a statutului de subiect pasiv al răspunderii contravenţionale

“Legea şi viaţa”, 2012, nr.2, pag.8

* * *

SUMMARY

In this scientific publication an attempt is unerta!en to argue the ecision of the national legislator on raising the age limit on elictual responsibilit" from 1# to 18 "ears from the point of vie$ of the sociological, peagogical, philosophical an criminological aspect.

SUMAR

%n pre&enta publicaţie ştiinţific' se (ncearc' s' se argumente&e eci&ia legislatoruluinaţional cu privire la riicarea plafonului v(rstei (n r'spunerea contravenţional' e la 1# la 18ani, av(n (n veere aspectele sociologic, peagogic, filosofic şi criminologic.

Autorii, pe paginile diverselor ediţii [3; 13; 14; 15], şi-au exprimat şi au argumentat propriaopinie cu privire la ridicarea plaonului v!rstei persoanei i"ice pentru a o#ţine statut de su#iectactiv al contravenţiei şi, ca urmare, su#iect pasiv al r$spunderii contravenţionale%

&e r$m!ne doar s$ regret$m c$ n-am ost au"iţi şi toate conclu"iile şi propunerile noastrer$m!n $r$ atenţie%

'n actuala pu#licaţie, autorii !ncearc$, din punctul de vedere al diverselor investigaţii dindomeniul sociologiei, psi(ologiei, pedagogiei şi criminologiei şi #a"!ndu-se pe indicatoriide"volt$rii economice, social-culturale şi demograice, s$ anali"e"e deci"ia legislatorului privindmodiicarea plaonului v!rstei%

)ste cunoscut aptul c$ oricare individ se de"volt$ din punct de vedere mintal şi spiritualodat$ cu de"voltarea comunit$ţii din care el ace parte%

ociet$ţile contemporane tre#uie s$ re"olve multiple pro#leme care vi"ea"$ at!t reali"areaconormit$ţii, ordinii sociale şi normative, legalit$ţii şi legitimit$ţii organi"aţiilor şi instituţiilor sociale şi statele, c!t şi diversiicarea mi+loacelor de permisiune şi control social, capa#ile s$ ac$de"ira#ile şi predicti#ile acţiunile şi conduitele indivi"ilor !n raport cu anumite valori şi norme[1, p% ]%

aracteri"at ca o orm$ de presiune şi constr!ngere prin care s!nt reglementate şi controlateacţiunile şi conduitele indivi"ilor, dreptul include un ansam#lu de reguli sociale cu !nc$rc$tur$normativ' !n conormitate cu anumite valori sociale .economice, politice, etice, religioase,culturale/% 0einind şi evalu!nd tipurile de acţiune şi comportament dintr-o societate, dreptul şi

normativitatea +uridic$ au un caracter imperativ, sta#ilind ceea ce tre#uie s$ ac$ indivi"iianga+aţi !n anumite acţiuni sociale, prin recompensarea conduitelor de"ira#ile şi reprimarea celor inde"ira#ile sau deviante%

edeinirea modului !n care societatea !şi creea"$ dreptul s$u, dar şi a elului !n careacesta, la r!ndul lui, inluenţea"$ societatea, a generat o serie de dispute teoretice !ntre +uriştii şisociologii interesaţi, !n egal$ m$sur$, de identiicarea şi explicarea surselor şi actorilor deevoluţie a dreptului !n dierite contexte sociale, istorice şi culturale% 0incolo de aceste dispute,tot mai mulţi autori .+urişti sau sociologi/ s!nt de acord c$ dreptul tre#uie redeinit prin raportarealui la contextul social care-l determin$ şi !l ela#orea"$, precum şi la grupurile sociale !n careacesta este receptat şi aplicat [1, p%2]%

Av!nd menirea de a asigura coe"iunea şi solidaritatea grupurilor şi instituţiilor, precum şi

convieţuirea şi cooperarea dintre indivi"i, dreptul contravenţional, al$turi de alte ramuri alesistemului de drept, repre"int$ un actor important de reglementare normativ$ şi de integraresocial$% 0reptul şi legislaţia !ndeplinesc multiple uncţii, principalele dintre care, !n vi"iunea


2/10

sociologului ). *errari .citat de 0% anciu/ s!nt a/ uncţia de reglementare social$; #/ uncţia dere"olvare şi tratare a conlictelor declarate; c/ uncţia de legitimare a puterii [1, p%1]%

0intr-o anumit$ perspectiv$ a ştiinţei dreptului, sociologia nu poate contri#ui, dec!t !ntr-omic$ m$sur$, la ela#orarea normelor +uridice, rolul acesteia reduc!ndu-se doar la descrierea,tipologia şi istoria enomenului +uridic% )la#orarea şi aplicarea regulilor de drept ridic$ !ns$ omultitudine de pro#leme interesante, care se pare c$ nu au ost suicient aproundate de +urişti şi

pe care numai concepţia sociologic$ a dreptului le poate identiica şi c(iar re"olva% 0ac$, !n pre"ent se admite tot mai mult te"a conorm c$reia dreptul este şi ştiinţ$ social$, !n mod corelativexplicaţia regulilor şi instituţiilor +uridice tre#uie raportat$ la conte+tul social !n care ele s!ntela#orate şi aplicate%

'mp$rt$şim opinia sociologului an -anciu [1, p%4] potrivit c$reia dreptul repre"int$opera g!ndirii umane, care se maniest$, !n acelaşi timp şi !n mod solidar at!t su# orm$individual$, c!t şi su# orm$ colectiv$% )l nu poate r$m!ne !n 6stare luent$7, ci tre#uie ormali"atşi turnat !n anumite 6tipare normative7, exprimare ce las$ loc intervenţiei te(nicienilor dreptului.legislatori, +udec$tori, doctrinari, practicieni/, dar care apelea"$ la datele sociologice, atunci c!ndela#orea"$ şi aplic$ regulile de drept%

8a adoptarea, modiicarea sau a#rogarea normei +uridice concrete, legislatorul trebuie s'

cunoasc' şi s' ţin' cont e nevoile e+istente, aspiraţiile, forţele traiţionale ale societ'ţii şi grupurilor sociale, s' evalue&e consecinţele eventuale ale regulilor elaborate, precum şiincientele secunare ale acestora.

)la#or!nd regulile de conduit$ !n diverse domenii, inclusiv !n domeniul com#ateriicontravenţiilor, pe care tre#uie s$ le onore"e indivi"ii, legislatorul, deşi procedea"$ !ntr-omanier$ general$ şi impersonal$, este obligat s' se raporte&e la un sistem e valori, laansamblul e traiţii şi aspiraţii sociale, la starea real' e e&voltare a societ'ţii, la situaţiaeconomic', social', cultural' şi emografic'.

În procesul elaborării i adoptării normelor juridice care prevăd posibilitateaaplicării constrîn!erii statale, inclusiv a sancţiunilor contravenţionale, determin$rii corecte asu#iectului activ al contravenţiei, care mai apoi devine su#iect pasiv al r$spunderiicontravenţionale, un rol deosebit de important îl are stabilirea corectă a vîrstei "a atin!ereacăreia persoana fizică este aptă să contientizeze atît acţiunile sau inacţiunile sale, cît iconsecinţele acestora.

0up$ cum se ştie, v!rsta nu este deinit$ numai de caracterele #iologice sau psi(ologice%Acestea s!nt importante, $r$ !ndoial$, !ntruc!t se reer$ la potenţialul i"ic ori creativ, la uncţiilevitale şi capacit$ţile uncţionale ale oamenilor de dierite v!rste% 0ar pentru o anali"$cuprin"$toare a cursului vieţii, ele nu s!nt suiciente [19, p%14]% )lementele sociale, determin$rileşi presiunile sociale s!nt la el de importante şi ele explic$ !n plus de ce v!rsta este, mai degra#$,o 6stare de spirit7 sau o pro#lem$ de deiniţie social$, dec!t o stare strict #iologic$ [19, p%14]%:!rsta este un important status social şi un criteriu undamental !n #a"a c$ruia indivi"ilor alaţi !n

dierite etape ale cursului vieţii li se atri#uie diverse po"iţii şi roluri sociale% Aceasta şi datorit$aptului c$ ea exprim$ !n mod sintetic calit$ţile i"ice şi psi(ice ale indivi"ilor, a#ilitatea sau,dimpotriv$, incapacitatea lor de a exercita roluri importante pentru societate, experienţele şigradul lor de sociali"are, capacitatea sau incapacitatea de a-şi asuma dierite responsa#ilit$ţi etc%[19, p%15]% :!rsta este una dintre cele mai importante caracteristici #iologice şi demograice caredistinge, dierenţia"$ sau clasiic$ indivi"ii care alc$tuiesc populaţiile umane% tructurademograic$ a oric$rei populaţii este dierenţiat$ !n uncţie de o serie de indicatori, printre caresexul, originea etnic$, şi, nu !n ultimul r!nd, v!rsta [19, p%1]% 8a el ca şi sexul sau origineaetnic$, v!rsta nu este o pro#lem$ de opţiune a individului, ci o caracteristic' atribuit', aic' oconiţie at' prin naştere, prin perioaa cronologic' care a trecut e la aceast' naştere.

pre deose#ire de sex şi origine etnic$, v!rsta este nu numai o stare .condiţie/ #iologic$

permanent$, ci şi un proces care continu$ !n tot cursul vieţii, modiic!ndu-se pe m$sura treceriitimpului% n individ care tr$ieşte suicient de mult pentru a a+unge la #$tr!neţe trece prin toate


3/10

v!rstele cronologice şi, la el ca şi alţi indivi"i, str$#ate aceeaşi succesiune de etape de v!rst$copil$rie, tinereţe, maturitate, #$tr!neţe%


4/10

copul funamental al procesului e sociali&are, indierent de etapele lui, const' (ntransmiterea reperelor simbolice .normelor şi valorilor/, necesare orm$rii motivaţiilor de

participare la viaţa social$, şi a capacit$ţii de a contri#ui activ la sc(im#area social$%onţinutul principal al oric$rui proces de sociali"are const$ !n do#!ndirea a trei elemente

principale- cunoştinţe cu privire la conţinutul normelor şi valorilor sociale care reglea"$ conduita;

- capacitatea de a pune !n practic$ aceste cunoştinţe;- motivaţia !n #a"a c$reia individul de"volt$ acţiuni şi maniest$ conduite !n raport cunormele şi valorile asimilate [, p%5-2]%

@rocesele de sociali"are s!nt extrem de str!ns legate cu devianţa, rolul cel mai importantdeţin!ndu-l sociali"area primar$% 'n opinia sociologului . 'ulescu [19, p%151-15], #a"at$ pe oserie de teorii sociologice, comportamentul deviant al copiilor şi tinerilor repre"int$ un proces

principal al orient$rilor comportamentale şi motivaţionale, do#!ndite !n procesul de sociali"aredin cadrul familiei, şcolii şi grupului e prieteni. Aceste orient$ri !ncep s$ se de"volte !n primiiani de viaţ$, contur!ndu-se mai clar !n timpul perioadei şcolare% @e m$sur$ ce copilul creşte şidevine adolescent, orient$rile sale comportamentale şi motivaţionale devin tot mai #ine deinite,av!nd implicaţii serioase !n conduitele şi acţiunile sale !n viaţa social$% Adolescenţa este, de apt,

acel stadiu de viaţ$ !n timpul c$ruia t!n$rul pune eectiv !n practic$ ceea ce a do#!ndit !n cursul procesului de sociali"are%

ercet$rile eectuate !n mai multe ţ$ri [4, p%5-53] au ar$tat c$ aspiraţiile, orient$rile şisentimentele de autopreţuire ale adolescenţilor depind, !n cea mai mare m$sur$, de subcultura

stratului social e apartenenţ', const!nd din normele, valorile, stilurile de viaţ$, concepţiileasupra societ$ţii şi asupra şanselor de a accede la anumite po"iţii sociale%

u#cultura ce caracteri"ea"$ un anumit strat social poate explica, !n mare m$sur$,aspiraţiile şi concepţiile de viaţ$ ale adolescenţilor% ai multe cercet$ri sociologice !ntreprinse !nBccident au ar$tat c$ tinerii care aparţin straturilor sociale deavori"ate s!nt g(idaţi !n conduiteleşi acţiunile lor de trei tipuri de orient$ri comportamentale

a/ orient$ri negative aţ$ de normele şi valorile su#culturilor de care aparţin, prin adoptareaacelor standarte normative care aparţin su#culturilor straturilor sociale avori"ate% 'n acest sens,mulţi dintre adolescenţii şi tinerii care provin din clasele deavori"ate atri#uie toate nereali"$rileşi insuccesele lor stilului de viaţ$ al amiliilor de care aparţin şi ocupaţiilor pe care le au propriii

p$rinţi; #/ orient$ri po&itive aţ$ de su#cultura de apartenenţ$, care nu stimulea"$ !ns$ nici

mo#ilitatea şi nici sc(im#area social$% 0e aceea, evit!nd contactele sau asocierea cu alte grupurisau su#culturi, tinerii cu asemenea orient$ri consider$, de o#icei, lumea celor avori"aţi ca unaameninţ$toare şi inde"ira#il$, apreciind stilurile de viaţ$ ale amiliilor din care provin ca iind pedeplin satis$c$toare pentru aspiraţiile lor;

c/ orient$ri neutre !n raport cu toate normele şi valorile lumii adulte şi tendinţa de eva"iune

!n universul grupului de prieteni, !n care tinerii, care consider$ lumea adulţilor ca iindameninţ$toare şi deloc satis$c$toare pentru aspiraţiile lor, pot !mp$rt$şi acelaşi stil de viaţ$,aceleaşi norme şi valori [2, p%159]%

e tip de orientare va de"volta minorul sau t!n$rul depinde de spri+inul sau, dimpotriv$,ameninţarea repre"entat$ de dierite medii !n care este sociali"at şi de normele existente !n acestemedii%

@rocesul de sociali"are a adulţilor şi a tinerilor este !n leg$tur$ direct$ cu su#culturastratului social de apartenenţ$, cu coraportul stratului avori"at şi celui deavori"at al societ$ţii%u#cultura stratului avori"at al societ$ţii, cu predilecţie, este una avanta+oas$ pentru procesul desociali"are% u#cultura stratului deavori"at al societ$ţii, dimpotriv$, este de"avanta+oas$ pentru

procesul de sociali"are%

'n vi"iunea noastr$, !n ultimii ani ponderea stratului deavori"at !n structura societ$ţii este!n creştere%


5/10

Aceast$ situaţie poate i explicat$ prin acele pro#leme ma+ore care au ap$rut la noi !n seraeconomic$ şi social$, !n amilie, !n sistemul educaţional etc%

are este mediul !n care se reali"ea"$ sociali"area tinerilor din epu#lica oldova !nultimii aniC 'n ce mod se des$şoar$ procesul educaţional al copiilor şi adolescenţilor !n s!nulamiliei, !n condiţiile şcolii şi grupului de prieteniC are este nivelul procesului educaţional şicontri#uie oare el la ridicarea nivelului de cultur$ general$ a mem#rilor societ$ţii, inclusiv al

culturii +uridiceC'n acest scop, vom apela la re"ultatele unor cercet$ri oiciale şi celor existente pe site-uriledin internet, la date statistice oiciale şi neoiciale%

tudiind dinamica pro#lemelor sociale din epu#lica oldova !n perioada de tran"iţie,sociologul auto(ton icolae ali su#linia"$ c$, !n epu#lica oldova, tran"iţia la economia de

piaţ$ a scos !n evidenţ$ o serie de pro#leme, acuitatea c$rora a relieat tot mai mult cri"aeconomic$ şi social$ degradarea economiei, nivelul !nalt al inlaţiei, alimentarea!ntreprinderilor, creşterea şoma+ului etc% $surile !ntreprinse !n economie, cu scopul a+ust$rii eila mecanismul de piaţ$, au aectat !n mod direct sectorul social% e"ultatele su# aştept$ri,o#ţinute !n sta#ili"area macroeconomiei, dar şi lipsa reormelor cardinale la nivelmicroeconomic .!ntreprinderi, gospod$rii agricole ş%a%/, au dus la aproundarea declinului

economic, sporind tot mai simţitor povara costurilor sociale suportate de populaţie% ri"ade"volt$rii umane s-a agravat, maniest!ndu-se prin acumularea neliniştii şi deprim$rii sociale,intensiicarea gradului de pauperi"are a populaţiei, prolierarea s$r$ciei, deprecierea educaţiei şis$n$t$ţii pu#lice [1]%


6/10

nivelul de trai ş%a% %999 de medici au

p$r$sit sistemul de s$n$tate, iar 2%999 de cadre didactice au plecat din sistemul de !nv$ţ$m!nt[9]% Aproape E din cei care lucrea"$ peste (otare au activat !n medicin$, !nv$ţ$m!nt, agricultur$,

construcţii% )ste, de asemenea, adev$rat c$ dup$ !ntoarcerea migranţilor, statele de origine pot #eneicia de deprinderile do#!ndite peste (otare, !ns$ date reale şi conirmate despre acest apt nus!nt !nc$ disponi#ile%

3fectul social. el mai evident eect social al migraţiei, !n special al celei ilegale, estetraficul e fiinţe umane. &u ne reerim numai la traicul !n scopul exploat$rii sexuale, dar şi latraicul !n scopul exploat$rii muncii orţate% onsecinţele s!nt devastatoare, at!t pentru societate,c!t şi pentru persoana traicat$, care poate i marginali"at$, r$m!n!nd cu sec(ele% eintegrarea ei!n comunitate nu poate i garantat$ !n toate ca"urile%

n alt eect negativ este separarea familiilor, av!ndu-se !n vedere modiicarea structurii,dinamicii şi uncţionalit$ţii acesteia% a suport al airmaţiilor poate i invocat$ rata sc$"ut$ anaşterilor .unei emei din oldova !i revine 1, naşteri/, rata !nalt$ a divorţurilor şi aptul c$ma+oritatea emigranţilor s!nt tineri, la v!rsta ertilit$ţii% n studiu al &F@A arat$ c$ !n ca"ul !ncare situaţia pre"ent$ va persista, populaţia epu#licii oldova va sc$dea cu 9D !n urm$torii59 de ani%

B consecinţ$ direct$ a enomenului migraţiei cu impact negativ asupra generaţiei viitoareeste creşterea num$rului de minori ai c$ror p$rinţi s!nt plecaţi la munc$ peste (otare% @otrivitdatelor statistice, dinamica num$rului copiilor de v!rst$ şcolar$ cu p$rinţii plecaţi la munc$ peste(otare este urm$toarea anul 200# - un p$rinte plecat - >45=>, am#ii p$rinţi plecaţi - =4=2, !ntotal - =49=4; anul 2004 respectiv >=13>, 39411, ==54; anul 2008 - 55, 3=3=, 1194=> [1]%

@otrivit re"ultatelor altui studiu sociologic, ca urmare a enomenului migraţiei- iecare al cincilea copil de v!rst$ preşcolar$ are un p$rinte plecat peste (otare;

- iecare al treilea copil de v!rst$ şcolar$ creşte $r$ am#ii p$rinţi;- +um$tate din delictele +uvenile s!nt comise de tineri l$saţi $r$ supraveg(erea p$rinteasc$[]%

Acelaşi sonda+ constat$ c$ la !nceputul lunii aprilie 919, ca re"ultat al migraţiei de munc$,din num$rul total de copii au r$mas $r$ supraveg(erea p$rinţilor circa 249 copii de v!rst$şcolar$ .-12 ani/% 0intre aceştia, dou$ treimi .>>D/ s!nt copii cu un p$rinte plecat, iar o treime.34D/ - cu am#ii p$rinţi plecaţi peste (otare []%

@lecarea p$rinţilor este dictat$ de dorinţa de a le asigura copiilor un viitor mai #un% utoate acestea, riscurile la care s!nt expuşi copiii din respectiva categorie s!nt multiple, iar lipsacomunic$rii şi aecţiunii p$rinteşti nu poate i compensat$ cu nimic%

e"ultatele unor studii reali"ate !n % oldova şi !n omGnia cu privire la aceast$

categorie de copii arat$ c$ ei s!nt l$saţi !n gri+a #unicilor, a rudelor şi c(iar a raţilor sau surorilor mai mari% asele de copii s!nt, de asemenea, o opţiune pentru p$rinţii care nu pot conta pea+utorul celor apropiaţi% 'n marea parte a ca"urilor, p$rintele plecat este mama, iar acest lucru


7/10

poate marca pround copilul, el iind lipsit de dragostea şi !ndrumarea matern$ anume !n perioada creşterii şi orm$rii ca personalitate%

tudiul relev$ c$ plecarea p$rinţilor este cel mai recvent !nt!lnit$ !n amiliile ai c$ror copiiau v!rste cuprinse !ntre 13 şi 1 ani [9], v!rst$ la care, din punctul de vedere al aspectuluiinracţional şi contravenţional, aceste persoane necesit$ un spri+in şi un control mai intensiv din

partea p$rinţilor% 0urata şederii !n str$in$tate a p$rinţilor plecaţi constituie, !n medie, de la 1 la 3

ani% 'n ca"ul oldovei, am putea presupune o şedere mai lung$, p$rinţii alaţi !n statele niunii)uropene aştept!nd s$-şi legali"e"e şederea% tudiul indic$ c$, !n ca"ul !n care s!nt plecaţi am#ii p$rinţi, timpul petrecut !n str$in$tate creşte, iar cu c!t durata de şedere este mai mare, cu at!t mai prounde s!nt eectele% el mai utili"at mod de comunicare !ntre p$rinţi şi copii este cel teleonic,recvenţa convor#irilor iind s$pt$m!nal$% u toate acestea, dragostea p$rinteasc$ şi comunicareacu cei dragi le lipseşte cel mai mult copiilor%

ele mai negative s!nt consecinţele migraţiei nereglementate, !n acest ca", cet$ţeanul sedeplasea"$ cu orice tip de vi"$, numai nu cu cea de munc$% @leac$ iniţial cu intenţia de a lucra,!ns$, intr!nd pe teritoriul ţ$rii cu un alt statut dec!t cel al migrantului de munc$, are acces doar laţara de destinaţie, exclu"!nd accesul pe piaţa de munc$ a acesteia, rat!nd, practic, posi#ilitatea!nc(eierii unui contract de munc$% aracterul nereglementat al muncii este caracteri"at, !n primul

r!nd, de aptul c$ cet$ţeanul pleac$ pentru o perioad$ nedeterminat$ şi se al$ !n imposi#ilitateade a p$r$si ţara de destinaţie din proprie iniţiativ$, deoarece se alege cu aşa-numitul 6deport7 !n

paşaport, adic$ interdicţia de a mai intra pe teritoriul acestei ţ$ri pe o perioad$ oarte !ndelungat$,motiv pentru care cet$ţeanul accept$ s$ lucre"e !n str$in$tate !n condiţii uneori inumane şiindecente [3]%

0rept consecinţ$, copiii s!nt a#andonaţi, de regul$, la v!rsta c!nd participarea p$rintelui !neducarea lor este extrem de important$ şi necesar$, c!nd se de"volt$ ca personalitate şi !şiormea"$ un sistem de valori, c!nd tre#uie s$ ia o deci"ie privind lumea !n care doreşte s$tr$iasc$% Aceasta este perioada c!nd copilul tre#uie s$-şi dea seama cum ar putea inluenţa

personal aceast$ lume% odelul p$rinţilor care l-au p$r$sit numai datorit$ #anilor creea"$ oopţiune a#solut greşit$ pentru universul !n care copilul creşte şi asimilea"$ sistemul de valori[3]%

'n multe ca"uri, tragediile adev$rate !nregistrate la nivel de amilie s!nt condiţionate decomunicarea pertur#at$ dintre p$rinţi şi copil% @entru a-şi putea scu"a, !ntr-un el, lipsa din viaţacopilului, p$rinţii completea"$ acest gol al comunic$rii prin lucruri a#solut inutile (aine şiteleoane scumpe, #ani de #u"unar prea mulţi% 'ncerc!nd s$-şi +ustiice a#senţa, ei distorsionea"$educaţia copilului acesta !nţelege c$ poate o#ţine multe $r$ a depune vreun eort, c$ este cinevacare le asigur$ pe toate% )ste o tratare greşit$, o als$ ilu"ie c$ #anul poate !ndrept$ţi lipsa decomunicare%

el mai greu de estimat este sistemul de valori !n care au ost şi s!nt crescuţi copiiimigranţilor şi opţiunea acestora pentru viitorul lor% )i n-au avut imaginea mamei care vine de la

munc$ o#osit$ şi care are nevoie de linişte, de gri+$ şi de participarea copilului% Heneraţia !ncreştere risc$ s$ devin$ una care ştie doar s$ consume% ) un mare semn de !ntre#are ce sistem devalori vor perpetua aceşti copii, ce cale vor luaC )ste puţin pro#a#il s$ accepte ideea c$ !n viaţ$

poţi o#ţine ceva doar dac$ munceşti mult, iar munca nu !nseamn$ neap$rat numai un eort i"ic,aşa cum au depus şi continu$ s$ depun$ ma+oritatea p$rinţilor !n str$in$tate [3]%

)ste alarmant aptul c$, pe an ce trece, remarc$m degradarea celor ce se !nscriu laacultate; a#ilit$ţi intelectuale mult mai sc$"ute; lipsa de interes, de motivaţie şi dorinţ$;capacitatea redus$ de participare social$, neputinţa de a-şi contura un viitor% )ste o consecinţ$ aneexistenţei !n prea+m$ a modelelor adulţilor .p$rinţilor/, pierdute undeva !n str$in$tate, pe carenu le-au avut l!ng$ ei, pe care nu le-au simţit "i cu "i [3]%

)ducaţia viitoarei generaţii a societ$ţii !nseamn$ participare şi supraveg(ere "ilnic$,

monitori"are consecvent$ a copilului - c!t de mult a progresat ori a regresat, ce a#ilit$ţi posed$,ce aptitudini !i de"volt$m şi ce el de dorinţe nes$#uite descura+$m% Ii dac$ nu e nimeni care s$-la+ute s$ p$şeasc$ pe drumul corect, s$ se oriente"e !n propria carier$, pornind de la aptitudinile


8/10

sale, atunci el se tre"eşte !ntr-o mişcare (aotic$ a unor aspiraţii, lucruri la mod$ spre care tinde pentru c$ tind toţi% 'n grupurile-ţint$, ai c$ror repre"entanţi s!nt adolescenţi cu un grad sporit derisc, !nsum!nd prostituţia, olosirea drogurilor, delincvenţa +uvenil$, un procent extrem de mare !lalc$tuiesc copiii ai c$ror p$rinţi s!nt plecaţi, unul sau am#ii [3]%

ele menţionate, !n vi"iunea noastr$, m$rturisesc despre situaţia extrem de alarmant$ !nceea ce priveşte rolul amiliei şi educaţia copiilor%

oncomitent constat$m şi aptul c$ !n procesul de educare a viitoarei generaţii a societ$ţii%'n procesul de sociali"are şi resociali"are a copiilor şi a adolescenţilor sa redus esenţial rolul nudoar al amiliei, determinat de s$r$cie şi migraţie, ci şi al şcolilor%

În ultimii #$ ani, numărul copiilor colarizaţi a scăzut aproape în jumătate. 0ateleoiciale, pre"entate de iroul &aţional de tatistic$ .&/, atest$ o sc$dere dramatic$ anum$rului copiilor şcolari"aţi de circa 3D !n ultimii 19 ani% Astel, dac$ !n 99 num$rul totalal elevilor din !nv$ţ$mGntul primar şi cel secundar general constituia peste >99 de mii de

persoane, ast$"i aceast$ cir$ este de doar 329 de mii de persoane [4]%%imp de un deceniu numărul copiilor de vîrstă colară s&a redus cu '() de mii de

persoane. &um$rul copiilor şcolari"aţi continu$ s$ scad$ de la an la an, datele oiciale ar$t!nd c$,!n anul şcolar 911-91, num$rul elevilor !nmatriculaţi !ntr-o instituţie de !nv$ţ$m!nt

preuniversitar s-a redus cu 3,2D aţ$ de perioada 919-911 [4]%tatistica arat$ c$ reducerea num$rului de elevi şcolari"aţi este determinat$, !n special, de

sc$derea populaţiei de v!rst$ şcolar$, care, !n ultimii 19 ani, s-a micşorat cu 3,5D% Astel, dac$acum 19 ani num$rul total al copiilor cu v!rst$ !ntre şi 12 ani .inclusiv cei care nu recventau oinstituţie de !nv$ţ$m!nt/ era de aproape 299 de mii de persoane, !n 911 num$rul copiilor dev!rst$ şcolar$ se ridic$ la doar 53 de mii de persoane [4]%

0in totalul elevilor !ncadraţi !n !nv$ţ$m!ntul primar şi cel secundar general, 13=,2 mii.3>,2D/ repre"int$ !nv$ţ$m!ntul primar şi clasele preg$titoare din şcoli, 121,= mii .4,2D/ - elevidin !nv$ţ$m!ntul gimna"ial şi 52,5 mii .15,4D/ - elevi care au urmat cursurile de studii liceale% 'nultimii 5 ani, se constat$ o reducere a contingentului de elevi !n clasele primare şi preg$titoare cu14, mii de elevi .=,D/, !n clasele gimna"iale - cu 5,> mii .4D/ şi !n clasele J-J?? - cu 2,=mii de elevi .13,D/ [4]%

'n vara anului 911, Huvernul epu#licii oldova a apro#at şi a pu#licat oicial un plancare prevedea înc*iderea +optimizarea&doc. a #$-- de clase i a )/ de coli .dintr-un totalcare constituia 1599 de unit$ţi/ pînă în anul '$#).

@otrivit dalelor pe care le-a pre"entat atunci inisterul )ducaţiei, !n epu#lica oldova,din cele 1599 de instituţii de !nv$ţ$m!nt de toate treptele, care activau pe teritoriul ţ$rii, 1933 deşcoli erau recventate de un eectiv de elevi mai mic de 399 de persoane şi doar a treia partedintre licee dispuneau de num$rul necesar de şcolari% Huvernanţii şi-au mai +ustiicat intenţia

prin aptul c$, optimi"!nd num$rul instituţiilor de !nv$ţ$m!nt, tatul ar economisi circa 39 demilioane de lei% @roiectul prevede ca elevii din şcolile care urmau s$ ie lic(idate s$ ie transeraţi

!n instituţiile de !nv$ţ$m!nt de circumscripţie, care se al$ la o distanţ$ de cel mult 15 Kilometride localitatea lor%'n urma optimi"$rii reţelei instituţiilor de !nv$ţ$m!nt primar şi secundar general, !ncep!nd

cu toamna anului 911, num$rul instituţiilor de !nv$ţ$m!nt pentru anul de studii 911-91 s-amicşorat cu de unit$ţi, comparativ cu anul de studii precedent, iind redus, !n special, num$rulşcolilor medii de cultur$ general$ [4]% 'n vi"iunea noastr$, ar fi pre&entat un interes eosebit tehnologia elabor'rii acestui proiect, mecanismul calcul'rii sumei “economisite”. 5 stuiaioare cineva e&avanta6ele acestui proiect şi corelaţia urm'rilor e&avanta6oase cu sumaeconomisit'7

)ste a#solut clar aptul c$ procesul şcolari"$rii este condiţionat de de"voltarea demograic$a ţ$rii% 'n opinia unor cercet$tori din domeniul sociologiei, epu#lica oldova risc$ s$ devin$ o

ţar$ $r$ cet$ţeni% @otrivit unui studiu al Brgani"aţiilor &aţiunilor nite, epu#lica oldova seconrunt$ cu un ritm extrem de mare de !m#$tr!nire a populaţiei, astel !nc!t, p!n$ !n anul 959,iecare al treilea cet$ţean din ţara noastr$ va i pensionar% Asta pentru c$ ponderea populaţiei cu


9/10

v!rsta de peste >5 de ani dep$şeşte pragul de 1D, considerat pragul 6!m#$tr!nirii demograice7,a+ung!nd de+a la 14D% tudiul mai arat$ c$ populaţia epu#licii oldova se va micşora cu unmilion de persoane%

)xperţii consider$ c$ aceast$ pro#lem$ ar putea i dep$şit$ doar !n ca"ul !n care tatul ar crea condiţii avora#ile de trai şi va stimula amiliile tinere s$ nasc$ c!t mai mulţi copii [4]%

0atele pre"entate de experţii B& corespund cu cele ale unui studiu naţional, artea :erde

a @opulaţiei [>], care semnalea"$ aptul c$ pro#lemele demograice s!nt legate de statutul socialşi cel economic ale ţ$rii% Acest studiu conirm$ ipote"a c$ populaţia epu#licii oldova se vamicşora cu aproximativ un milion de persoane%

Acestea s!nt numai unele argumente privind starea real$ a de"volt$rii societ$ţii noastre%onsider$m c$ ele s!nt suiciente pentru a trage conclu"ia c$ !n ţar$ s-a produs o !nr$ut$ţireconsidera#il$ nu numai a indicatorilor economici, ci şi a tuturor indicatorilor privind nivelul detrai şi condiţiile de viaţ$ ale populaţiei, nivelul de educaţie a tinerii generaţii% u#cultura stratuluideavori"at al societ$ţii, !n care decurge procesul de sociali"are a copiilor şi adolescenţilor,devine mai dominant$ dec!t su#cultura stratului avori"at%

'n #a"a anali"ei re"ultatelor investigaţiilor nominali"ate, constat$m !nc$ o dat$ aptul c$aceste realit$ţi ale i"voarelor materiale ale dreptului au ost negli+ate de c$tre legislator ?a

adoptarea odului contravenţional al epu#licii oldova%a urmare a anali"ei sociologice a procesului de de"voltare a individului, a procesului de

sociali"are, a delincvenţei +uvenile, putem conclu"iona c$ la sta#ilirea 6capacit$ţii de exerciţiu7,a v!rstei individului ca una dintre condiţiile de #a"$ de a deveni su#iect pasiv al r$spunderiicontravenţionale, tre#uie luat$ !n calcul nu doar v!rsta cronologic$ a individului, ci şi ansam#lulsc(im#$rilor de natur$ i"ic$, psi(ic$ şi social$ determinate de ciclul vieţii umane, su#culturastratului social de apartenenţ$ a individului, care determin$ procesul de sociali"are al lui dincadrul amiliei, şcolii şi grupului de prieteni%

0eci"ia legiuitorului tre#uie s$ se #a"e"e şi pe re"ultatele cercet$rilor din domeniul psi(ologiei, pedagogiei etc%, care conirm$ aptul c$ odat$ cu atingerea v!rstei de 1-13 animinorul este !n stare s$-şi aprecie"e conştient comportamentul s$u, s$ prevad$ consecinţele lui şis$ aleag$ varianta care-i convine mai mult, care corespunde intereselor sale [1, p%45-4>]%

onsider$m necesar$ modiicarea ne!nt!r"iat$ a art%1> din odul contravenţional al ,sta#ilind v!rsta r$spunderii contravenţionale de 1> ani, iar pentru comiterea unor contravenţii cuun grad de pericol social mai sporit, din cele ce atentea"$ la s$n$tatea populaţiei, s$n$tatea

persoanei, ordinea pu#lic$, ordinea sta#ilit$ de administrare, la +ustiţie - de 14 ani%

0eferinţe biblio!rafice 1% anciu 0% ociologie +uridic$% ucureşti LM@)?B& JJ?,1==5%% 0ragomirescu :%-%3% Huţuleac :%, omarniţcaia )% odul contravenţional al epu#licii oldova .anali"$ +uridic$/% evista

&aţional$ de 0rept, nr%3.19/, 99=, p%3-=%

4% LeiNitt Oo(n @% ocial tratiication and 0eviant e(avior% &eN-MorK andom Louse, 1=9%5% ?sac B% ociologia devianţei% (% I% n% .F% )-@% % atei P%, @aladi H(% ş%a% artea :erde a @opulaţiei epu#licii oldova%Qomisia &aţ% pentru @opulaţie şi

0e"voltare% (% tatistica, 99=%% Brville H% rim Or%, tanton R(eeler% ociali"ation ater (ild(ood% >%2% @arsons %1% otari Bxana% 0elincvenţa +uvenil$ pro#leme actuale şi c$i de soluţionare% onograie% (% 8?,

919%13% UVWVXYZ %\%, ^_`bWZ`Y % fhZj `b`Xk b h^j 6^fhZ` hVXZ q^Xf^`

^ `^b`VhbY7% Vb`X 6`Z^b kbw7, ̀ hXw, 99=%14% UVWVXYZ %\%, h`b %, ^_`bWZ`Y % yhXbZhbzb^h ^hfhbh Z`Z hf_hz Xhf^`bYb`VZ `f_bz`zb^-fhXZzb^^ ``% Vb`X 6`Z^b kbw7, _`z, 919, z%4-1%


10/10

15% UVWVXYZ %\%, ^_`bWZ Ỳ % `Ẑ b ^ `f_bz`zb{ `^b`VhbY - ^b^`^`bk`W ^w{ fhXbZhbzb^z|}% 'n onerinţa internaţional$ ştiinţiico-practic$ din 1 mai 99=6talul moldovenesc la >59 ani priorit$ţile administraţiei pu#lice - consolidare, de"voltare, prosperare7% (%Academia de Administrare @u#lic$ pe l!ng$ @reşedintele , 99=, p%-25%

1>% \Zb %\% ~^`Y ^X^Y% P`bZz-•hzhV €P, 1==2%1% (ttpQQnsali%ulim%mdQCpage id‚52 .vi"itat la 11%91%91, ora 1=%59/%12% NNN%deiure%md .vi"itat la 19%91%91, ora 14%32/%

1=% NNN%moldova-uK%comQorumQcomments%p(pC0iscussion?0‚111> .vi"itat la 19%91%91, ora 14%35/9% (ttpQQNNN%prodidactica%mdQviitorQviitorromQsugestii%(tm .vi"itat la 11%91%91, ora 1%4/%1% (ttpQQNNN%prodidactica%mdQviitorQviitorromQsosi%(tm .vi"itat la 11%91%91, ora 1%1=/%% NNN%unpa%mdQimagesQstoriesQpdQpopulatiede"voltareD9nrD9Ne#%pd .vi"itat la 11%91%91, ora

9%45/%3% (ttpQQNNN%prodidactica%mdQviitorQviitorromQexperiente15%(tm .vi"itat la 11%91%91, ora 1%>/%4% (ttpQQNNN%lux%md%QarticoleQ1991% otidian &aţional nr%9114 din 3%1%911 .vi"itat la 1%91%91,

ora 1%1/%

__________ Teoria cu privire la cauzele penale şi contravenţiile administrativeV. Guţuleac, E. Comarniţcaia - Aspectul sociojuridic privind vîrsta persoanei zice ca o condiţie deo!ţinere a statutului de su!iect pasiv al r"spunderii contravenţionale //Legea şi viaţa 2/8, 2012

aspectul sociojuridic privind vîrsta persoanei fizice ca o condiţie de

Documents