Colegiul Agricol “Traian Savulescu “ Tg-Mures

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

Nivel 3

Calificare Profesionala : Tehnician ecolog in protectia calitatii mediului

Indrumator : Candidat :Ing.Vizi Zsuzsanna Franc Oana Maria

1

2013

GESTIONAREA SI VALORIFICAREA DESEURILOR

2

Cuprins

Argument……………………………………….

Introducere…………………………………….

Cap. I Generalitati……………………………I.1 Clasificarea deseurilor……………………..I.2 Elemente importante in procesul de gestiune a deseurilor……………………………

Cap.II Gestionarea deseurilor…………………II.1 Regimul juridic al gestionarii si eliminarii deseurilor………………II.2 Dezvoltarea gestionarii deseurilor in Europa……………….

Cap. III Legislatie…………………….

Cap. IV Anexe……………………..

3

CAPITOLUL I

ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece producerea de deseuri este rezultatul activitatii economice.

Cantitatea si calitatea deseurilor municipale depind de standardul de viata si de modul de consum al populatiei, iar deseurile industriale - atat cele periculoase,cat si cele nepericuloase – depind de tipul de tehnologie folosita in prelucrarea materiilor prime din procesele de fabricatie.

Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa aduca beneficii calitatii vietii.

A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza, mai mult decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale.

Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare, extindere, poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul.

INTRODUCERE

Gestionarea deseurilor a constituit o preocupare permanenta a omului nou. Din punct de vedere economic, reciclarea deseurilor a reprezentat o resursa ieftina, deosebit de valoroasa. Pe masura ce omul a constientizat faptul ca resursele naturale au totusi caracter limitat, preocuparea pentru reutilizarea a tot ceea ce parea nefolositor la un moment dat, s-a

4

transformat intr-un obiectiv major. Reciclarea deseurilor a devenit o activitate industriala deosebit de utila pentru multe alte sectoare economice.Procesele tehnologice s-au adaptat rapid la oferta de materii prime secundare rezultate din prelucrarea industriala a deseurilor. Organizarea colectarii si valorificarii deseurilor acapatat o importanta majora pentru toate statele puternic industrializate.Pe masura dezvoltarii industriale a societatii moderne, s-a reliefat cu tot mai multa acuitate, un alt aspect, si anume, caracterul poluator al deseurilor.Anumite categorii de deseuri au constituit resurse de materii prime, din cele mai vechi timpuri (cu precadere deseurile feroase). Stiinta si tehnica au permis, treptat, reutilizarea si a altor categorii dedeseuri (hartii, cartoane, mase plastice, sticla, etc.). dezvoltarea reciclarii deseurilor nu a putut tine pasul cu diversificarea productiei de bunuri.De cativa ani buni, echilibrul ecologic al planetei a fost pus intr-un real pericol. Iata de ce, secolul XX a fost un secol care a marcat in mod deosebit, lupta omenirii pentru mentinerea si refacerea ecologica a planetei.Gestionarea controlata a bunurilor devenite inutilizabile, a devenit imperios necesara, fapt ce a condus la elaborarea de reglementari comune menite sa inlature pericolul iminent al poluarii ireversibile a planetei.Toate schimbarile propuse vor fi foarte rapide si, chiar daca in unele domenii exista nemultumiri si chiar impotriviri, progresul si civilizatia vor inlatura obstacolele si vor favoriza orice efort ce se va face pentru protectia sanatatii populatiei si a mediului inconjurator.Prin eforturile conjugate ale tuturor cetatenilor, Romania poate si trebuie sa devina o tara curata, care sa-si protejeze valorile naturale cu care a fost inzestrata, in beneficial tuturor locuitorilor sai.

CAPITOLUL IIGeneralitati

5

II.1 Clasificarea deseurilor:

“DESEU va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau intentioneaza sau este obligat sa-l arunce”. Conform Actului German privind Deseurile din 27 august 1993, deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv. Subiectiv sunt definite ca obiecte portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu depozitarea sistematica a gunoiului asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si,in particular, a mediului .Deseuri de echipamente elctrice si electronice de mari dimensiuni:In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: frigiderele,congelatoarele, masinile de spalat si alte echipamente voluminoase.Toate aceste echipamente contin substante periculoase care pot polua apa, aerul si solul. Spre exemplu, frigiderele si congelatoarele contin gaze cu efect de sera care contribuie la modificarile climatice si la distrugerea stratului de ozon.Deseuri de echipamente electrice si electronice si surse de iluminat:Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale care pot fi reutilizate pentru echipamente noi sau care pot fi reciclate (metale, plastic,sticla, etc.). De asemenea, contin substante periculoase pentru mediu si pentru sanatate (gaze cu efect de sera, metale grele, etc.) si de aceea trebuie tratate ecologic in cadrul sistemului organizat.Deseuri voluminoase:Din aceasta categorie fac parte: plapumile si pilotele, aparatele electrocasnice de mari dimensiuni, piesele de mobilier, saltele, mochetele, schiurile si bicicletele. Deseurile voluminoase contin mai multe tipuri de materiale: lemn, metal, plastic, textile. Din aceasta cauza, reciclarea lor este dificila si costisitoare.Deseuri din constructii si demolari:Geamurile vechi, faianta sparta, chiuvetele inlocuite, molozul, pamantul rezultat din excavari, tabla sparta, dalele – sunt toate exemple de deseuri din constructii si demolari. Uneori, acestea ajung la tomberon, pe camp sau in padure. Nu doar amenzile ridicate ar trebui sa ne opreasca sa facem acest lucru ci si gandul ca prin aceste actiuni contribuim la distrugerea mediului si ne punem in pericol sanatatea.

Deseuri de echipamente electrice si electronice de mici dimensiuni si surse de iluminat:In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: televizoarele,computerele, aparatura audio si video, aparatura folosita in bucatarie, telefoane mobile etc., si surse de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, “becuri economice” si surse de iluminat cu descarcare in gaz).Aceste deseuri trebuie colectate separat, deoarece contin substante periculoase. Spre exemplu tubul catodic al unui televizor polueaza 50 metri patrati de sol timp de 30 de ani. Daca este reciclat, din el se pot obtine doua kilograme de plumb.Deseuri din ambalaje: aluminiu, sticla, plasticSortarea si reciclarea acestor materiale pot economisi energie, materii prime si apa. Un televizor poate functiona trei ore, iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii de aluminu. Din 10 PET-uri reciclate se poate

6

confectiona un pullover. Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol.Hartie si carton:O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci. Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3.000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie. Din hartia reciclata se face carton,hartie igienica, hartie de ambalat, hartie de ziar.Baterii portabile:Dintre toate lucrurile pe care le aruncam la gunoi, bateriile portabile sunt cele mai daunatoare. Ele contin metale grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) care se scurg in sol si ajung in panza freatica. Aceste metale pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau 1mp de sol pe o perioada de 50 ani.Deseuri periculoase:Pentru unele categorii de deseuri periculoase din gospodarii exista facilitate de colectare selective (de exemplu pentru uleiul de motor, bateriile auto si bateriile telefoanelor mobile). Restul, cum ar fi medicamentele, pesticidele, vopselele nu sunt deocamdata colectate separate. Aruncate in natura, polueaza pamantul si panza freatica.Masini uzate:Masinile care nu mai pot fi conduse, pentru ca nu respecta prevederile privind mediul sau siguranta rutiera, trebuie radiate si distruse. Deoarece contin sunbstante periculoase, cum ar fi uleiul de motor, metalele grele si acizii din baterii, masinile uzate trebuie colectate si distruse intr-un mediu controlat.Ulei de motorUn litru de ulei de motor uzat poate contamina un million de litri de apa. Ardereauleiului uzat in soba produce particule cancerigene. Vopsirea gardurilor din lemn cu uleiuzat este daunatoare. Dupa ploaie, substantele nocive din ulei ajung in sol sicontamineaza panza freatica.Baterii si anvelopeBateriile auto contin plumb si acizi, substante daunatoare sanatatii. Bateriile autocolectate sunt dezmembrate, plasticul este dat la o parte, spalat si transformat in granule;acizii sunt tratai si neutralizati, iar plumbul este refolosit. Anvelopele uzate sunttransformate in granule, folosite la acoperirea suprafetelor de joaca sau a terenurilor desport sau la producerea de noi cauciucuri.

II.2 Elemente importante in procesul de gestiune a deseurilorColectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai multe ori subevaluata,ea reprezinta 60-80 % din costul total de gestiune a deseurilor,de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si transportuluideseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta:

M a r i m e a   z o n e i   d e   c o l e c t a r e

7

S t u c t u r a e c o n o m i c a a z o n e i

N i v e l u l d e t r a i a l p o p u l a t i e i

C o n d i t i i l e u r b a n i s t i c e

C e r i n t e l e   c l i e n t i l o r

A l e g e r e a s i s t e m u l u i a d e c v a t   d e c o l e c t a r e

Depozitarea deseurilor:Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran.In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:- D e p o z i t e p e n t r u d e s e u r i p e r i c u l o a s e ( c l a s a a )-Depo z i t e pen t ru  de s eu r i   nepe r i cu lo a se   ( c l a sab )- D e p o z i t e p e n t r u d e s e u r i   i n e r t e ( c l a s a c )Reciclarea deseurilor:Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de depozitare.Totusi colectarea, transportul, valorificarea si prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate economic.Problemele fundamentale in reciclarea materialelor sunt legate de:- I d e n t i f i c a r e a m a t e r i a l e l o r r e c i c l a b i l e- Ide n t i f i c a r e a opo r tun i t a t i l o r de r eu t i l i z a r e s i r e c i c l a r e- Ide n t i f i c a r e a p i e se l o r de de s f ace r e pen t ru ma t e r i a l e l e va lo r i f i c ab i l e .

II.3.Gestionarea deseurilor

8

II.3.1 Regimul juridic al gestionării şi eliminării deşeurilorSoc i e t a t e a de consum a adus , pe l ângă b ine face r i l e s a l e , ş i mu l t i p l e probleme dificile, printre care cele de ordin tehnic, economic şi juridic privin din existenţa deşeurilor şi cerinţa eliminării (diminuării) acestora .Una dintre numeroasele probleme ale vieţii moderne o constituie cea a stocării, neutralizării ori eliminării deşeurilor. Din punct de vedere al provenienţelor, acestea pot fi: deşeuri menajere, deşeuri industriale, deşeuri agroalimentare şi deşeuri nucleareDeşeurile menajere:Această categorie de deşeuri cuprinde în special gunoaiele menajerepropriu-zise, grămezile de deşeuri, deşeurile legate de folosirea automobilelor  (epave, pneuri, bidoane) etc. Cantităţile de deşeuri casnice produse, diferă de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul de dezvoltare, tradiţie, etc. Astfel, în 1990, un francez arunca zilnic 1kg de gunoi, cantitate comparabilă cu cea produsă de către ceilalţi vest-europeni, d a r i n f e r i o a r ă   d e a p r o a p e d o u ă   o r i   c e l e i   p r o d u s e   d e u n   a m e r i c a n o r i u n canadian. Se constată în ultimele decenii creşterea ponderii, în cadrul deşeurilor  menajere, a hârtiei şi a cartonului, a materialelor putrescibile etc.Tratamentul deşeurilor menajere.P r i nc ipa l a c a l e o cons t i t u i e î n a ce s t s ens   r e c i c l a r ea ,   pen t ru   ca r e   sun t   f o l o s i t e   cu r en t   t r e i  me t ode :   compos t a ju l,  incinerarea, depozitarea.Ponderea acestora este foarte variabilă de la o ţară laalta, de la o epocă la alta. De exemplu, în Franţa, incinerarea este folosită de45% din populaţie, faţă de 8% care foloseşte compostajul şi 45 %, descărcarea„controlată”. În Italia, compostajul nu priveşte decât 2-3% din gunoi; în Marea Britanie,i nc ine r a r ea ace s to r de şeu r i v i z ează 40 % d in popu l a ţ i a u rbană . Î n a l t e s t a t e dezvoltate, incinerarea variază de la cca 10 % ( America de Nord) până la peste70% (Japonia, Elveţia) .Fiecare procedeu de tratare are avantajele şi dezavantajele sale:-compostajul:P r i v e ş t e m a i a l e s p a r t e a f e r m e n t a b i l ă ( c c a 5 0 % d i n t o t a l ) a g u n o a i e l o r   ( d e ş e u r i   a l i m e n t a r e ,   h â r t i e ,   e t c . )   D i n   p u n c t   d e   v e d e r e  t e h n i c , c o m p o s t a j u l   c o n s t ă   î n   l ă s a r e a   d e ş e u r i l o r   m a i   m u l t e   lu n i   î n   a e r   l i b e r ,   s ă fermenteze. Apoi,în uzine, are loc operaţia de compostare, care dă naştere la a ş a -numi t e l e   „humus u r i ”   o r i   e l emen t e   ch i mic e   î n   c an t i t a t e   s l abă ,p r e cum magneziu, cupru, zinc. Împrăştierea gunoiului pe câmp („mocirlele verzi”) este cunoscută încă din antichitate, Această metodă, la fel ca astăzi compostajul, a suferit concurenţa îngrăşămintelor chimice (mai concentrate şi astfel mai uşor manipulabile),precum şi efectul negativ al prezenţei crescânde în deşeuri a sticlei, metalului ori materialelor plastice, puţin apreciate de către agricultori. Pentru a înlătura acest ultim inconvenient, compostajul necesită o triere prealabilă, care adeseori lasă mult de dorit.

- in c inerar ea   :v i z ează  pa r t e a   combus t i b i l ă   a   de şeu r i l o r  men a j e r e .Con

9

t r a r   uzinelor de compostaj, care reclamă spaţii întinse, incinerarea este o soluţie„co mpac t ă”  u t i l i z a t ă   cu  p r ecăde re   î n   c azu l  ma r i l o r   ag l omera ţ i i   u rbane .  D in păcate, deşeurile menajere sunt un combustibil destul de sărac – de cca cinci orimai puţin caloric decât cărbunele - şi, în afară de aceasta, foarte eterogen. În interiorul cuptorului sunt necesare o bună aerare şi un amestec al deşeurilor, încondiţiile unei temperaturi maxime de 900 C.Dificultatea constă în epurarea fumului. O recentă reglementare europeană din 1989, deosebit de severă, riscă să scumpească cu 20-50% preţul incinerării, alături de necesitatea captării şi neutralizării acidului clorhidric (degajat în special prin combustia PVC).-depozitarea:R ă m â n e   p r o c e d e u l   c e l   m a i   f r e c v e n t   î n   ţ ă r i l e   d e z v o l t a t e . Depoz i t ă r i l e b ru t e , sun t î n gene ra l i n t e r z i s e p r i n l ege . Ca a t a r e a ce s t ea sun t supuse unui control şi unor reguli speciale de realizat. „Depozitarea controlată”cons t ă î n a n ive l a l a i n t e rva l e s cu r t e de t imp ( l a o z i s au două ) ş i a s epa ra straturile de gunoaie de cele de nisip ori pământ. Această tehnică evită mirosurile şi risipirea, dar nu rezolvă toate problemele delicate. Astfel, locul  de depozitare trebuie să fie tanş, apele de ploaie care se infiltrează şi poluează trebuie să fie r e c u p e r a t e ş i   t r a t a t e   î n   s c o p u l   d e   a   s e   e v i t a   o r i c e c o n t a m i n a r e   a   a p e l o r   s u b t e r a n e .   „ B i o g a z u l ”   c a r e   r e z u l t ă   d i n   f e rm e n t a r e a   i n t e r n ă   a   g u n o a i e l o r   depozitate trebuie captat si împrăştiat (existând riscul de mirosuri şi de ezplozie). În sfârşit, trebuie prevăzută reamenajarea sitului după exploatare.-re c i c lare a   ş i   co l ec t area   s e l ec t i vă  a  uno r  deş eur i  menaje re .Reciclarea t ex t i l e l o r , hâ r t i i l o r vech i , s t i c l e i , p l a s t i cu lu i , me t a l e lo r , o r i a a a l t o r a s emenea materiale are deja o lungă istorie. Recuperarea deşeurilor se face în fucnţie de natura acestora şi de condiţiile socio-economice concrete din fiecare ţară. Aşa de exemplu, recuperarea sticlei este făcută în proporţie de peste 50 % în Suedia,Danemarca sau Germania şi numai 25% în sticle întregi, cu retopirea acestora. În privinţa textilelor, în timp ce în ţări ca Germania ori Olanda recuperarea atinge chiar 40 %, în altele (Franţa, Italia) nu depăşeşte 8-10%. Referitor la deşeurile de f i e r ,   g r a d u l   d e   r e c u p e r a r e   e s t e   l a   n i v e l   e u r o p e a n   d e   c c a   2 5 -3 0   % ,   c i f r ă considerată scăzută, pentru că fierul vechi este uşor recuperabil în uzinele de t r a t a r e . Î n s f â r ş i t , ponde r i r eduse cunoaş t e r e cupe ra r ea hâ r t i e i ( 3 -5%) o r i a sticlelor din PVC (1-3%). Din diverse motive, mai ales moda cerinţelor pieţei, se discută asupra justificărilor selective. Sunt prezente trei mari posibilităţi:

d i n   p u n c t u l   d e   v e d e r e   a l   m a t e r i a l u l u i   r e c i c l a b i l   s e   r e a l i z e a z ă   o   ec o n o m i e financiară (Acest material uzat are o „valoare”), o economisire de materii prime(pădurile pentru hârtie) ori de energie;

-d in punc tu l de vede re a l t r a t amen tu lu i gene ra l a l gunoa i e lo r s e u rmăre ş t e o ameliorare calitativă ori cel puţin cantitativă a operaţiei de tratare;

-în sfârşit, din punctul de vedere al protecţiei mediului, printr-o colectare selectivăse evită dispersia în natură a deşeurilor menajere care nu se amestecă cu

10

altedeşeuri : deşeuri stânjentoare (aparate menajere,  epave de automobile, pneuri)ori deşeuri periculoae (uleiuri uzate, baterii cu mercur, medicamente, deşeuritoxice precum vopselurile ori solvenţii dispesaţi în micic cantităţi).

Gestionarea deşeurilorÎn înţelesul actului normativ, gestiunea implică colectarea, transportul,v a l o r i f i c a r e a   ş i   el i m i n a r e a   d e ş e u r i l o r ,   i n c l u s i v   s u p r a v e g h e r e a   z o n e l o r   d e depo z i t a r e  după   î nch ide rea   ace s to r a .  E l i m in a re a   e s t e   de f i n i t ă .  Co l ec t a r e a desemnează strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea temporară) adeşeurilor în vederea transportului lor.

II.3.2 DEZVOLTAREA GESTIONARII DEŞEURILOR ÎN EUROPA

Din istoria activitatilor de evacuarea a deşeurilor in EuropaÎncă de la începuturile erei noastre, în Imperiul Roman, salubrizarea oraşului era realizată în mod organizat. Străzile pavate, murdare erau spălate regulat, chiar dacă o curăţare generala se producea la intervale de câtiva ani. Şi gunoiul menajer era, în oraşe, colectat într-o manieră organizată. În perioada migraţiei popoarelor s-au pierdut majoritatea cunoştinţelor despre necesitatea menţinerii curăţeniei în spaţiul vital uman. Dispozitivele de curăţare existente în acea vreme au dispărut, sistemul în întregul lui a dispărut, în consecinţă, epidemiile au început să se răspândească cu rapiditate.. Acest lucru a rămas aproape neschimbat până în a doua jumătate a Evului Mediu.De-a lungul secolelor, consiliile orăşeneşti s-au străduit să schimbe câte ceva. În primă instanţă, cetăţenii au fost obligaţi, prin ordonanţe, să îşi cureţe singuri partea lor de oraş. Abia în secolul XIII, în metropola Paris, a fost creată o Administraţie stradală, care trebuia să conducă, în calitate de reprezentant al municipalităţii, activităţile de salubrizare. Cu toate acestea, succesul scontat nu a fost obţinut.În secolul XIV, multe oraşe au început pavarea străzilor, însă igiena nu s-a îmbunătăţit prea mult. Străzile erau acoperite de gunoaie şi noroi, iar molimele se p ropagau cu r epez i c iune . Deoa rece mize r i a l ua se o amp loa re cons ide rab i l ă ,  împăratul Carol al VI-lea a înfiinţat în cele din urmă în Paris, o întreprindere de salubrizare permanentă. Au fost create, de către un îndrumător al administraţiei orăşeneşti, şi servicii private de colectare a gunoiului. În secolul XV, se pare că  în anumite locuri au început să fie câştigate bătălii în războiul contra mizeriei. De exemplu, în anul 1407, în Leiden a fost creată o întreprindere specială pentru ridicarea gunoiului. Se constată faptul că, în Olanda se făcea mai mult pentru men ţ i ne r ea cu ră ţ en i e i o r a şe lo r , decâ t î n o r a şe d in a l t e s t a t e . Î n anu l 1473 , admin i s t r a ţ i a o r ă şenească d in Ams te rdam a împă r ţ i t î n t o t o r a şu l r e c ip i en t e pentru colectarea deşeurilor, care erau golite de către întreprinderi. Materialele organice din gunoi îşi găseau o utilizare în agricultură. Totuşi, în ciuda acestor  iniţiative lăudabile, igiena din oraşele în curs de expansiune, continua să lase de dorit, astfel încât, în secolul XVI, s-a ajuns la distrugătoare epidemie de ciumă.La  începutul secolului XVII, au apărut alte noi progrese. Multe oraşe au început s ă   s e   o c u p e   c o n s e c v e n t   d e   c u r ă ţ a r e a   s t r ă z i l o r   ş i   d e   r i d i c a r e a   g u n o

11

i u l u i , acoperind costurile aferente prin mijloace de finanţare publice. Însă războiul de30 de ani a adus cu sine, în Germania, un regres semnificativ. În secolul XVIII, în multe locuri din Europa, salubrizarea oraşelor a căpătat o o rm ă  o rg an i za t ă .  Remarcab i l ă   e s t e   p r e zen t a r e a  p r ime i   . au to - s t r op i t oa r e ,  î n 1750, în Franţa.De-abia în secolul XIX, în toate ţările, neregulile igienice evidente au fost eliminate în cea mai mare parte. O contribuţie incontestabilă a englezilor este considerată aceea că au descoperit legătura dintre igienă şi rata mortalităţii. Descoperirea a fost prilejuită de izbucnirea unei epidemii de holeră, în anul 1831, când a fost c o n s t a t a t f a p t u l c ă m o r t a l i t a t e a , e r a m a i a c c e n t u a t ă l a o d e n s i t a t e m a r e a locuitorilor, decât în cazul unor aşezări mai aerisite. Munca unei Comisii speciale înfiinţate de către Parlament a condus, în 1871, la elaborarea prealabilă deinstrucţiuni de către guvern şi transmiterea lor cătrea d m i n i s t r a ţ i a   o r a ş u l u i . D i n   1 8 7 5 P u b l i c   H e a l t h   A c t a   i m p u s   p r i n   l e g e salubrizarea oraşelor.Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltări consecvente a activităţii de salubrizare a oraşelor, dezvoltare legată de o accelerare a mecanizării muncii.Maşinile de măturat străzile şi-au făcut apariţia o dată cu progresul realizat în construcţia au t oveh i cu l e lo r .   Î n   c eea   ce  p r i ve ş t e   r i d i ca r ea  guno iu l u i ,   o r i c e   î nc e r ca r e  de introducere a maşinilor speciale a fost sortită eşecului, până la primul război mondial. În anii 30 a i s e c o l u l u i X X s - a i n s t i t u i t î n E u r o p a o t e h n i c ă d e s a l u b r i z a r e a o r a ş e l o r , asemănătoare cu cea pe care o cunoaştem astăzi.

Politica actuală de gestionare a deseurilor în EuropaGestionarea deşeurilor şi protecţia mediului

Actuala politica comunitară a mediului din statele membre UE îşi găseştepunctulde rezistenţă în .Directiva - cadru despre deşeuri 91/156/UE. O dată cu acestă d i r e c t i v ă ,   d i r e c t i v a   a n t e r i o a r ă   -   7 5 / 4 4 2 / U E   -   a   f o s t   m o d i f i c a t ă ,   r es p e c t i v actualizată. Experienţele obţinute prin aplicarea directivei 75/442/UE de către s t a t e l e -m emb re   au   cons t i t u i t   f un dam en tu l   pen t ru   s ch i mba rea   con ţ i nu tu lu i .Conform normelor de bază, în procesul de înlăturare a deşeurilor, trebuie să fie luat ca premisă un nivel înalt de protecţie a mediului.

Evitarea producerii de deseuri/valorificarea deşeurilorO b l i g a ţ i a   d e   a   e v i t a   f o r m a r e a   d e ş e u r i l o r   e s t e   f o r m u l a t ă   î n  L e g e a 426/2001, privind aprobarea si modificare Ordonantei de Guvern 78/2000 privindr e g i m u l   d e s e u r i l o r .   N u   t r e b u i e s ă   n e   o c u p ă m   n u m a i   d e   o   v a l o r i f i c a r e responsabilă şi o înlăturare a deşeurilor, ci trebuie să luăm şi măsurile necesare pentru a limita formarea deşeurilor. Acest obiectiv poate fi atins prin încurajarea tehnologiilor curate şi a produselor revalorificabile şi reutilizabile.Asigurarea posibilităţilor de vindere a deşeurilor valorificabile trebuie luată în considerare, ca o   a l t ă   c e r i n ţ ă   a   po l i t i c i i   de şeu r i l o r .  Re i n t r oduce re a   î n   c i r cu i t   ş i   r eu t i l i z a

12

r e a deşeurilor ca materii prime este un domeniu care trebuie stimulat, fapt pentrucare trebuie elaborate prescriptii speciale.

Dezvoltarea si organizarea tehnicii de gestionare deşeurilorP r i n c i p i i   d e   o r g a n i z a r e   ş i   r e s p o n s a b i l i t a t i   i n   i n d u s t r i e   p r i v i n d gestionarea deşeurilorÎn deceniile trecute, îndepărtarea deşeurilor era, în multe ţări din Europa,con f o rm   t r ad i ţ i e i ,   o   s a r c in ă   a   au t o r i t a t i i   pub l i c e .  Monopo lu l  i n s t i t u i t   a s t f e l   a pricinuit temerea că, în spatele lipsei concurenţei, s-ar putea naşte abuzuri. Se putea imagina faptul că taxe exagerat de mari ar putea conduce la excedente,c a r e a r pu t ea f i f o lo s i t e de c ă t r e admin i s t r a ţ i i l a a cope r i r e a a l t o r cos tu r i . Î n practică, astfel de cazuri s-au descoperit rar sau au fost dezminţite.Motivul taxelor mari era constituit de grija administraţiei, de a nu putea a cope r i l a t imp cos tu r i l e pos ib i l e gene ra t e de managemen tu l de şeu r i l o r . Ca o rga n  de   con t ro l ,   r ep rez en t an ţ i i   adm in i s t r a ţ i e i   aveau   r e s pons ab i l i t a t i   p r iv in d aprobarea unor plafoane corespunzătore pentru taxe. Administrarea bugetului pentru activitatea de management a deseurilor nu a fost întotdeauna usoară şi a împiedicat adeseori decizii rapide de trecere la acţiune. Prin urmare, întreprinderile locale au fost obligate să lupte şi împotriva acestor probleme. Au fost deschise căi pentru o muncă mai eficientă, chiar dacă cu anumite restricţii.De exemplu , i n Ge rman ia , depa r t amen te l e de s a lub r i z a r e a o r a şu lu i au fo s t t r a n s f o r m a t e   î n   î n t r e p r i n d e r i   d e   s i n e   s t ă t ă t o a r e .   A c e s t e a   î n c ă   l u c re a z ă   c u monopolul constrângerii impuse producătorului de reziduuri de a fi în legătură şi de a face apel la aceste întreprinderi. Acest lucru nu are însă numai dezavantaje, ci, de exemplu, şi avantajul taxelor unitare, independent de locul producătorului de deşeuri într-o comunitate.Pa ra l e l , de exemplu î n domen iu l de şeu r i l o r i ndus t r i a l e , au î ncepu t s ă activeze şiantreprenori de transporturi şi comercianţi de lucruri vechi. Avantajos era pentru acei comercianţi de lucruri vechi care descopereau posibilităţi de utilizare pentru une l e l uc ru r i , c a r e a l t f e l a r f i f o s t î n l ă t u r a t e c a de şeu r i . Aşa au l ua t na ş t e r e punctele de colectare stradale pentru hârtie sau pentru materiale textile. Numarul punc t e lo r de î ndepă r t a r e a de şeu r i l o r a c r e scu t , î n t rucâ t , pen t ru un anumi t segment al pieţei, deşeurile puteau fi folosite şi ca materii prime. Tensiuni erau antici pate şi prin aceea că întreprinderea publică avea obligaţia de îndepărtare, în timp ce comerciantul de lucruri vechi colecta, hârtie de exemplu, în punctele s t r a d a l e ,   n u m a i   î n   f u n c ţ i e   d e   o f e r t a   p i e ţ e i .   A c e s t   l u c r u   p r es u p u n e a   c ă  întreprinderea publică trebuia să îşi păstreze capacitatea de îndepărtare a hârtiei în cazul unei situaţii defavorabile a pieţei. S-a ajuns foarte aproape de situaţia înc a r e ,   o   p a r t e   a   î n t r e p r i n d e r i l e   p u b l i c e   a u   a v u t   i d e e a   d e   î ş i   p u n e  l a   l u c r u capac i t ă ţ i l e de co l ec t a r e (pe ca r e o r i cum t r ebu i au s ă l e men ţ i nă ) , ş i pen t ru colectarea lucrurilor vechi. Conflictul era anticipat acolo unde în întreprinderile pub l i c e   ex i s t a   o   gând i r e   o r i en t a t ă   c ă t r e   a c ţ i un e .  An t r ep reno r i   pa r t i c u l a r i  s e s t r ădu i au cu succe s , ma i a l e s î n comun i t ă ţ i l e ma i m ic i , s ă p r e i a , d in

13

mâna au t o r i t a ţ i i   pub l i c e ,   s a l ub r i z a r ea  de şe u r i l o r .  S -a   pă s t r a t   î n s ă ,   î n  ma j o r i t a t e a cazurilor, constrângerea impusă producătorilor de deşeuri, de a fi în legătură şi de a apela numai la aceste întreprinderi. Această îngrădire a fost redusă drastic, printr-o modalitate elegantă:Directivă a UE privind ambalajele (94/62/UE) care transforma aproximativ o jumătate din cantitatea de gunoi menajer în material valorificabil şi înjumătăţea a s t f e l   d o m e n i u l   d e   a c t i v i t a t e   a   m a j o r i t ă ţ i i   î n t r e p r i n d e r i l o r   p u b l i ce .   P e n t r u colectarea şi valorificarea acestor aşa-numite materiale valorificabile din gunoiul menajer, a luat naştere, în Germania de exemplu, un nou monopol, de această dată privat: Sistemul Dual. Acesta era necesar şi prin aceea că, de multe ori,pentru aceste materiale valorificabile nu exista o piaţă care să le poată prelua.Mecan i sme le p i e ţ e i po t f i ap l i c a t e l a o s ca r ă foa r t e r e s t r ânsă , c ând bunu l de comercializat este generat complet independent de piaţă şi de nevoie. Sistemul Dua l e r a c apab i l s ă su s ţ i nă cos tu r i neacope r i t e , p r i n î nca să r i l e de l a Grüne r  Punkt. (Punctul Verde) şi printr-un adaos la preţul produsului pentru salubrizare.Astfel, în ultimii ani, în domeniul deşeurilor a avut loc forţat, o privatizarem a s c a t ă .   Î n  m o m e n t u l   d e   f a ţ ă ,   î n   m u l t e   l o c u r i ,   î n t r e p r i n d e r i l e   p u b l i c e reacţionează, modificându-şi forma de funcţionare, astfel încât să fie capabile, în domeniile managementului deşeurilor şi al reciclării, să intre în concurenţă cu  întreprinderile private. In acest fel, antreprenorii de salubrizare privaţi îşi câştigă o n o u ă c o n c u r e n ţ ă . Î n g e n e r a l , a c e s t l u c r u î n s e a m n ă c ă l a o r a a c t u a l ă , î n managementul deşeurilor, concurenţa este cea care animă afacerea şi  are grijă c a p r e ţu r i l e s ă r ămână l a un n ive l a ccep t ab i l . Ex i s t ă î n să , ş i a spec t e c a r e , î n condiţiile unei competiţii acerbe şi a unei presiuni asupra preţurilor, pot fi uşor  t r e cu t e cu vede rea . Pe d r ep t cuvân t , popu l a ţ i a d in Eu ropa a ş t e ap t ă un n ive l r i d i ca t de s a lub r i z a r e , o i g i enă avansa t ă ş i o nece sa r ă p ro t ec ţ i e a med iu lu i  înconjurător şi a resurselor. Acestea trebuie în continuare să fie asigurate în c ad ru l unu i managemen t a l de şeu r i l o r cu cos tu r i r eduse . Pen t ru î ndep l i n i r ea c e l o r   m a i   i m p o r t a n t e   s a r c i n i   a l e   m a n a g e m e n t u l u i   d e ş e u r i l o r,   r e s p e c t i v organizarea colectării şi îndepărtării deşeurilor menajere, întreprinderea locală e s t e cons ide ra t ă c a f i i nd spec i a l i z a t ă . Î n c azu l a ce s t e i a s e poa t e p r e supune e x i s t e n ţ a ,   p e   l â n g ă   i n t e r e s u l   e c o n o m i c ,   a   u n u i   s e n t i m en t   p u t e r n i c   a l r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i   f a ţ ă   d e   z o n e l e   d e   l o c u i t   v i z a t e ,   r e z u lt a t   n u m a i   d i n responsabilitatea politică.U n   a l t   a s p e c t   e c o n o m i c   i m p o r t a n t ,   î n   c a z u l   o b s e r v ă r i i   f o r m el o r   d e organizare a managementului deşeurilor din Europa, este faptul că vorbim despre o prestare de s e rv i c i i . Aces t s ec to r e s t e a s t f e l p r edes t i na t , p r i n spec i f i cu l s e rv i c iu lu i , s ă creeze, pe termen lung, locuri de muncă.

II.4 Legislatie

14

HOTĂRÂRE nr.856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1.- (1) Agenţii economici care generează deşeuri au obligaţia să ţină o evidenţă a gestiunii acestora, pentru fiecare tip de deşeu.(2) Datele centralizate anual privind evidenţa gestiunii deşeurilor se transmit autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, la cererea acestora.

Art. 2.- (1) Agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor sunt obligaţi să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor conform art. 1 alin. (1) numai pentru deşeurile generate în cadrul activităţilor proprii.(2) Evidenţa gestiunii deşeurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate şi eliminatese raportează de către agenţii economici autorizaţi, menţionaţi la alin. (1), la solicitarea autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului sau a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şilocale care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului deşeurilor, conform prevederilor legale.

Art. 3.- (1) Pentru evidenţa la nivel naţional a gestiunii deşeurilor autoritatea publică centrală deprotecţie a mediului organizează, împreună cu autorităţile publice teritoriale de protecţie a mediului şicu alte instituţii aflate în coordonare, raportarea statistică anuală în acest domeniu.(2) Metodologia şi sistemul de raportare care stau la baza cercetărilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, în conformitate cu cerinţele legale învigoare.(3) Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deşeurilor, se păstrează de către autorităţile publice teritoriale de protecţie a mediului într-un registru de evidenţă o perioadă de minimum 3 ani.

Art. 4.- (1) Pentru evidenţa gestiunii deşeurilor se stabileşte, în baza prevederilor anexelor nr. IA şi IBla Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şicompletări prinLegea nr. 426/2001 , lista cuprinzând deşeurile(2) Lista cuprinzând deşeurile,include şi deşeurile periculoase, stabilite în baza prevederilor art. 181alin. (1) şi ale anexelor nr. IC, ID şi IE laOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000, aprobată cumodificări şi completări prinLegea nr. 426/2001 .

15

Art. 5.- (1) Tipurile de deşeuri sunt definite în mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre.(2) Titlurile şi subtitlurile categoriilor de deşeuri sunt definite printr-un cod format din două, respectivdin 4 cifre.

Art. 6.- Pentru încadrarea unui deşeu în mod individual, agenţii economici au obligaţia codificăriiacestora cu 6 cifre, după următoarea procedură:a) se identifică activitatea generatoare de deşeuri din cap. 01-12 sau 17-20;b) se identifică subcapitolul în care se încadrează deşeul;c) se identifică, în cadrul subcapitolului, deşeul în mod individual, conform coduluicorespunzător, format din 6 cifre, excluzându-se codurile terminate cu 99;d) dacă deşeul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examinează pentru identificareadeşeului cap. 13, 14 şi 15;e) dacă deşeul nu este identificat nici în cap. 13, 14 şi 15, se examinează cap. 16;f) dacă deşeul nu este identificat nici în cap. 16, atunci se examinează pentru identificarecodurile cu terminaţia 99 - alte deşuri, corespunzătoare activităţii din care provine deşeul.

Art. 7.- Deşeurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalaje dinmateriale diferite, se încadrează la codul 15 01, şi nu la codul 20 01.

Art. 8.- (1) Deşeurile clasificate ca periculoase - prezintă una sau mai multe dintre proprietăţile periculoase din anexa nr. IE la  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 , aprobată cu modificărişi completări prin  Legea nr. 426/2001 .(2) Deşeurile care au proprietăţile prevăzute la H3 H8, H10 şi H11 din anexa nr. IE laOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 , aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 426/2001, sunt periculoase dacă au una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:a) temperatură de inflamabilitate ˛ 55Ľ C;b) una sau mai multe substanţe clasificate ca foarte toxice, în concentraţie totală ł 0,1%;c) una sau mai multe substanţe clasificate ca toxice, în concentraţie totală ł 3%;d) una sau mai multe substanţe clasificate ca dăunătoare, în concentraţie totală ł 25%;e) una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R35, în concentraţie totală ł 1%;f) una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R34, în concentraţie totală ł 5%;g) una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R41, în concentraţie totală ł 10%;h) una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R36, R37 şi R38, în concentraţie totală ł20%;i) o substanţă cunoscută ca fiind cancerigenă din categoria 1 sau 2, în concentraţie ł 0,1%;j) o substanţă cunoscută ca fiind cancerigenă din categoria 3, în concentraţie ł 1%;k) o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 1 sau 2, clasificată ca R60 şi R61, înconcentraţie ł 0,5%;

16

l) o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 3, clasificată ca R62 şi R63, înconcentraţie ł 5%;m) o substanţă mutagenă din categoria 1 sau 2, clasificată ca R46, în concentraţie ł 0,1%n) o substanţă mutagenă din categoria 3, clasificată ca R40, în concentraţie ł 1%.(3) Pentru proprietăţile periculoase prevăzute la alin. (2) se fac următoarele precizări:a) se utilizează pentru proprietatea periculoasă H10 denumirea toxic pentru reproducere,definită înOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr.200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prinLegea nr. 451/2001 , pentru a se evidenţia mai clar această proprietate periculoasă;b) substanţele sunt clasificate ca periculoase în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr.490/2002   pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a  Ordonanţei de  urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;c) metal greu înseamnă orice compus al arsenului, cadmiului, cromului (VI), cuprului,plumbului, mercurului, nichelului, seleniului, staniului, stibiului, taliului şi telurului, precum şi acestea în formă metalică, în măsura în care sunt clasificate ca substanţe periculoase.

Art. 9.- Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 30 milioane lei vechi la 75milioane lei vechi următoarele fapte:a) absenţa evidenţei gestiunii deşeurilorb) înscrierea de date incorecte în evidenţa gestiunii deşeurilor;c) neutilizarea codurilor deşeurilor prevăzute în anexa nr. 2 pentru evidenţa gestiuniideşeurilor;d) netransmiterea evidenţei gestiunii deşeurilor autorităţilor publice centrale şi autorităţilor publice teritoriale de protecţie a mediului.

Art. 10.- Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 9 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului şi din cadrul autorităţilor publice teritoriale de protecţie a mediului.Art. 11.- Contravenţiilor prevăzute la art. 9 le sunt aplicabile dispoziţiile  Ordonanţei Guvernului nr.2/2001privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 180/2002 .

Anexe

Cantitati de deseuri generate pe principalele categorii, in anul 2007:

17

Cantitatile de deseuri municipale colectate, pe principalele categorii, in anul 2007Cantitati de deseuri municpale colectate, pe regiuni de dezvoltare, in 2007 Compozitia deseurilor menajere si asimilaile colectate, in anul 2007

18

Cantitati de deseuri municipale colectate, valorificate si eliminate , pe categorii dedeseuri, in anul 2007

19

20

21