Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism ,,Dumitru Motoc”,Galati

PROIECT PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI

DE ATESTARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE

ELEVA, INDRUMATOR CONDREA ALEXANDRA PROF. ING. GRECU MIHAELA CLASA a XII a E

SESIUNEA IUNIE 2012

1

2

Cuprins

Argument…………………………………………………………………4CAP. 1 Notiuni generale privind turismul……………………………….61.1 Concepte privind turismul……………………………………………71.2 Istoria turismului……………………………………………………..91.3Tipuri si forme ale turismului………………………………………….13CAP. 2 Localizarea şi caracterizarea judeţului……………………………162.1 Scurt istoric…………………………………………………………….162.2Asezare geografica……………………………………………172.3 Cai de acces………………………………………………..18CAP. 3 Prezentarea potentialului turistic al zonei…………………193.1 Resurse turistice naturale……………………………….203.2 Resurse turistice antropice……………………………23CAP. 4 Etnografie si folclor………………………………….274.1Etnografia municipiului Braşov…………………………..284.2 Manifestări artistice şi culturale, târguri, spectacole……….314.3 Meşteşuguri tradiţionale…………………………..334.4Portul popular……………………………..34CAP. 5 Obiceiuri si mituri in zona…………………….34CAP. 6 Conceperea si promovarea unui produs turistic…….366.1 Conceperea unui sejur in Brasov……366.2Analiza de pret a produsului turistic conceput………….37Bibliografie………………………………………………39Anexe…………………………………………………………39

3

ARGUMENT

Turismul, ca ramură a sectorului terţiar şi, totodată, ca ramură de interferenţă, reprezintă o opţiune strategică importantă pentru dezvoltarea multor economii naţionale, datorită efectelor sale benefice în plan economic, social, cultural, precum şi, într-o anumită măsură, asupra mediului natural. Sunt numeroase ţările care au depus eforturi investiţionale şi organizatorice importante în dezvoltarea activităţii de turism, iar rezultatele pozitive s-au concretizat în creşterea numărului de turişti, a numărului de zile-turist şi a volumului încasărilor obţinute din turism.

Urmare dinamicii deosebit de ridicate, înregistrată în ultimele două decenii, s-a ajuns la efecte importante ale turismului în plan economic, la scară mondială, respectiv la participarea acestuia cu cca. 12% la crearea produsului mondial brut şi cu cca 8% la numărul locurilor de muncă, devenind, totodată, cel mai important component al comerţului internaţional. Deosebit este şi aşa-numitul „efect multiplicator al turismului”, respectiv faptul că turismul antrenează numeroase alte ramuri economice, a căror activitate depinde, în mare măsură, de fenomenul turistic (în special, construcţiile şi serviciile, în general, agricultura, industria alimentară, industria materialelor de construcţii, a prelucrării lemnului etc.)

La efectele economice ale turismului trebuie adăugate şi cele sociale, activităţile turistice răspunzând unei multitudini de nevoi, de la cele de odihnă şi recreare, de îngrijire a sănătăţii, până la cele de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere, de cultură şi instruire, de comunicare, etc. S-a ajuns, astfel, ca, din punct de vedere statistic, peste 50% din populaţia lumii să fie antrenată, anual, în circulaţia turistică.

Dacă turismul permite ţărilor în curs de dezvoltare să-şi atragă investiţii străine, să-şi recupereze valuta investită, să creeze locuri de muncă şi să-şi îmbunătăţească infrastructura, tot turismul este cel care contribuie, pe de altă parte, din ce în ce mai mult, la distrugerea mediului, la pierderea sau deteriorarea patrimoniului, la destabilizarea unor culturi, etc.

Potenţialul turistic constituie o componentă esenţială a ofertei turistice şi o condiţie indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile şi diversitatea elementelor sale, prin valoarea şi originalitatea acestora, el reprezintă motivaţia principală a circulaţiei turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităţilor de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem naţional şi categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activităţii turistice. Atracţia turistică este motivul fundamental şi imboldul iniţial al deplasării către o anumită destinaţie turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracţie a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitarea şi primirea călătorilor.

4

Scopul lucrării este de a prezenta potenţialul turistic al Judetului Brasov respectând următoarele criterii:

- concepte privind turismul- istoria turismului - tipuri si forme ale turismului- aspecte geografice ale Judetului Brasov- resurse turistice naturale in Judetul Brasov- resurse turistice antropice in Judetul Brasov

Lucrarea cuprinde si o parte aplicativa practica care consta in elaborarea unui sejur in zona analizata,calculatia de pret pentru aceasta si conceperea unui material publicitar

5

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND TURISMUL1.1 Concepte privind turismul

Conceptul de turism a apărut după cel de turist. Noţiunea de turism vine de la transcripţia în limba engleză a cuvântului francez „tour”, utilizat în Anglia în secolul al XVIII-lea. „Marele Tour” („The Tour”) evoca, în acea perioadă, călătoria de studii, dezinteresată, pentru descoperiri culturale, cu precădere, pe care o efectua, în Europa, tânărul aristocrat englez. Această călătorie iniţiatică, menită să permită cunoaşterea unor culturi străine, avea ca finalitate perfecţionarea educaţiei respectivilor tineri.

Efectuarea acestui „tur” îl consacra, de fapt, pe respectivul tânăr, ca „Gentleman”. Aşadar, în acea perioadă, cuvântul „turist” era aplicabil, îndeosebi, călătorilor englezi şi abia în secolul al XIX-lea avea să fie extinsă şi pentru călătorii francezi, în bună măsură datorită publicării operei lui Stendhal, intitulată Memoriile unui turist (1838).

La sfârşitul secolului al XIX-lea s-a ajuns la o anumită uniformizare a terminologiei privind turismul, astfel că, puteau fi regăsite, în multe limbi, cuvinte precum turism şi turist.

Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) defineşte turistul ca fiind „orice persoană care se află într-o altă ţară sau în alt loc, situat în ţara sa de reşedinţă, altul decât cel ce corespunde domiciliului său obişnuit şi pentru care motivul principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată la locul vizitei sale”.

La rândul său, OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), referindu-se la turiştii străini, îi defineşte pe aceştia ca fiind persoane care nu îşi au reşedinţa în ţara de destinaţie şi sunt admişi în acea ţară pe baza unei vize (dacă aceasta este cerută), pentru motive de petrecere a timpului liber (agrement), recreare, vacanţă, vizite la prieteni şi rude, sănătate sau tratament medical sau pentru pelerinaje religioase. Turiştii trebuie să petreacă cel puţin o noapte (să înnopteze) într-o unitate de cazare colectivă sau privată, în ţara de destinaţie, iar durata sejurului lor nu poate depăşi 12 luni.

În privinţa turismului, OECD a formulat propria sa definiţie, respectiv: „activităţile persoanelor care călătoresc către sau îşi petrec sejururile în afara mediului lor obişnuit, pentru o perioadă consecutivă de mai puţin de un an, pentru plăcere, afaceri sau alte motive, cu nu au legătură cu exercitarea unei activităţi remunerate la locul vizitat”.

Definiţia dată noţiunii de turism, de Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) este următoarea: Activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor, în locuri situate în afara reşedinţei lor obişnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni), cu scop de loisir*, pentru afaceri sau alte motive.

Turismul reprezintă o componentă a călătoriei, prin călătorie înţelegând, în sens larg, deplasare, de la o localitate, la alta. Turismul înseamnă activitatea de a călători în afara mediului obişnuit al unei persoane, în orice scop (cu câteva excepţii, în primul rând atunci când persoana respectivă urmează să desfăşoare, în locul în care

6

călătoreşte, o activitate remunerată sau se află în situaţii precum efectuarea de tratamente clinice, arest, închisoare, etc.).

Evoluţia spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale: producţia şi consumul, urmată de amplificarea şi diversificarea implicaţiilor sale, relevă receptivitatea acestui domeniu la dinamica societăţii, evoluţia lui sub incidenţa unui sistem complex de factori, diferenţiaţi între ei prin natură, rol şi participare în proporţii diferite la determinarea fenomenului turistic. Influenţa lor pulsatorie, ondulatorie, variază nu numai în funcţie de conţinutul specific al fiecăruia, ci şi în raport cu momentul şi locul acţiunii. În plus, intercondiţionarea lor reciprocă şi simultaneitatea acţiunii acestora potenţează efectul final, făcând destul de greoaie cuantificarea aportului fiecăruia.

În literatura de profil constatăm existenţa unor referiri numeroase la înţelegerea cauzelor apariţiei şi dezvoltării turismului, precum şi încercări de grupare a factorilor de influenţă şi de consemnare a dimensiunii şi sensului acţiunii lor.

Activitatea turistică apare ca o cursă între solicitări şi potenţial, între cerere şi ofertă.

Cererea turistică este impulsionată de factori ca: motivaţiile turistice, cum sunt: tratamentul, îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, sportul, vânătoarea, vizitele la rude sau la prieteni, întâlniri sau congrese, afaceri, distracţii şi agrement etc; existenţa timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale şi partea destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivaţii turistice.

Oferta turistică depinde de posibilităţile unei zone sau ţări şi anume de: condiţiile naturale (relief, climă, floră, faună etc); valorile istorice şi culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri şi folclor; construcţii industriale şi culturale, care prezintă interes pentru turişti; baza materială: unităţi de cazare, de alimentaţie, mijloace şi căi de transport, baze de tratament, de agrement etc.

În literatura de specialitate există mai multe încercări de clasificare a factorilor de influenţă, precum şi de cuantificare a mărimii şi sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natura social-economică:

a) factori economici - veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică;b) factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii; parametrii tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.;c) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber;d) factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii; structura pe sexe, grupe de vârstă şi socio-profesională;e) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa de cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;f) factori organizatorici - formalităţi la frontiere; facilităţi sau priorităţi în turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc. 2. După durata în timp a acţiunii lor:

a) factori de influenţă permanentă - creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei;b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale; confruntările armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice precare etc.

7

3. După importanţa în determinarea fenomenului turistic:

a) factori primari - oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei;b) factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ş.a.

4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:

a) factori exogeni - sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor potenţiali), creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creşterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a motorizării ş.a.b) factori endogeni - varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului de pregătire a personalului din turism ş.a.

5. După profilul de marketing:

a) factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluţiei populaţiei;b) factori ai ofertei - diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de pregătire şi structura forţei de muncă etc.

8

1.2 Istoria turismului

Putem spune ca turismul se practica inca din Antichitate. Nu era un concept clar, in acea perioada, dar oamenii din acea epoca constientizau nevoia de relaxare si cunoastere. Uite cateva exemple pe care istoria ni le prezinta :

• In sec 6 I.Hr. in Babilon a fost infiintat un muzeu de istorie care a atras foare multi oameni din diverse tinuturi apropiate;

• Egiptul se comporta ca un magnet pentru atragerea vizitatorilor. Acestia veneau atat pentru marile festivale religioase cat si pentru a vedea constructii precum Piramidele, Farul din Alexandria ;

• In Grecia Antica se practica turismul religios, pentru a merge in locul special destinat venerarii unui anumit zeu;

• In perioada de glorie a Imperiului Roman, persoanele instarite din Roma isi construriau o a doua resedinta in afara orasului, in care locuiau in anumite perioade ale anului;

• Deasemenea se manifesta si turismul de studiu in care, atat copii cat si adulti mergeau in anumite regiuni (in Grecia, Egipt) pentru a invata limba respectiva;

• Turismul balnear era o forma de turism practicata inca de pe vremea romanilor.Avem dovezi de practicare a acestei forme de turism in Romania, la Baile

Herculane.In aceasta perioada de evolutie a omenirii, deplasarile in afara resedintei aveau

urmatoarele caracteristici:• Distantele erau scurte si erau parcurse fie pe jos, fie calare sau pe apa• Nu existau in toate zonele drumuri ;• Hanurile erau intalnite in principal pe marile rute comerciale;Nevoia de relaxare, evadare din mediu citadin, de imbogatire a bagajului de

cunostiinte, a indrumat omul din cele mai vechi timpuri, sa practice o anumita forma de turism.

Muntii Carpati au fost strabatuti inca din timpuri foarte vechi de catre vanatori si ciobani. Vaile si padurile lor au adapostit de-a lungul vremii multi fugari din fata navalirilor dusmane sau sihastri doritori de liniste.

Dar primele ascensiuni fara scop utilitar au avut loc desigur mult mai aproape de timpurile noastre. Printre cele mai vechi astfel de ascensiuni, consemnate in documente, sunt cele din muntii Fagaras ale lui Jacob Zultner in 1750. Fichtel urca in 1782 pe varful Suru si M. Ackner in 1837 pe varful Negoiu.

In 1809, Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei, insotit de un grup, urca pe muntele Ceahlau. Apoi, pe acelasi munte urca si alte personalitati ale epocii: Mihail Sturdza, voievodul Moldovei, in 1835, Gheorghe Asachi in 1838.

In muntii Bucegi primele ascensiuni fara scop utilitar despre care ne-au ramas insemnari au fost in 1833 la Pestera Ialomitei si in 1834 la Pestera si varful Omul, facute de grupuri de profesori, botanisti si ingineri din Brasov, incluzand castelanul de atunci al Branului, Andreas Deak! Primele ascensiuni consemnate de la Sinaia la

9

Varful cu Dor au fost realizate de francezii J. Vaillant in 1839 si M. Bouquet in 1840. Apoi de catre romanii Radu Golescu, Al. Kretzulescu si Al. Golescu-Arapila in 1842, Cezar Bolliac si Nicolae Balcescu in 1845, acestia din urma mergand mai departe, de la Varful cu Dor la Caraiman si ajungand pana la varful Omul!

Acesti indrazneti montaniarzi ai timpului erau de cele mai multe ori insotiti de calauze-localnici, vechi vanatori de capre negre, ciobani sau padurari, buni cunoscatori ai potecilor si vailor montane. Au intrat in legenda calauze ca Ion Stanila din Brasov, pentru zona Malaiesti, Niculae Butmaloiu si Nicolae Gelepeanu cunoscatori fara egal ai abruptului prahovean al Bucegilor si multi altii.

Pionierii ai descifrarii secretelor potecilor si vailor alpine din Bucegi, insotitori de aceste calauze, au fost Nestor Urechia, Mihai Haret, Tache Ionescu, Bucura Dumbrava. Ei au lasat si descrieri ale traseelor parcurse, care s-au constituit in primele ghiduri montane.

Odata cu cresterea interesului pentru ascensiunile montane apar si primele asociatii si cluburi care isi dedica activitatea in exclusivitate acestora. Astfel, in 1873, la numai 15 ani dupa infiintarea primului club alpin din lume (cel englez, in 1857), se infiinteaza la Brasov, din initiativa unui grup de sasi, Clubul Alpin al Transilvaniei (Siebenburgischer Alpenverein).

Ideea constituirii clubului le-a venit intr-o excursie in Piatra Craiului, primavara. Prin aprobarea de catre oficialitati s-a intrupat la 28 iulie 1872 pana in 1881 cu sediul in Brasov. Au propagat in cercuri largi cunostintele despre Carpati, dragostea pentru natura si sentimentul de prietenie, au intentionat construirea unor poteci, au organizat excursii colective in munti.

Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor (Siebenbürgische Karpaten Verein - S.K.V.). Adunarea de constituire a S.K.V–ului s-a tinut in ziua de 28 noiembrie 1880, la initiativa lui Karl Wolff si in prezenta a 498 de participanti. In comitetul de conducere au fost alesi, printre altii, urmatori membrii marcanti: dr. Karl Conradt - presedinte, dr. Albert E. Brielz, Eduard Zamirer - vicepresedinti, Robert Sigerus - secretar, dr. Ioan Moga, P. Nedelcovici, Vasile si Ioan Preda etc.

S-a stins dupa o activitate neintrerupta de peste 60 de ani, in 1944, dar a lasat urme perene in istoria turismului din Carpatii romanesti. In aceasta indelungata activitate, n-a fost tradat niciodata programul pe care si-l fixasera initiatorii prin Statutul elaborat in 1880 si din care amintim “Scopul Societatii Carpatine Ardelene a Turistilor este de a face accesibili Carpatii Transilvaniei si tinuturile invecinate, de a-i cerceta din punct de vedere stiintific, de a-i descrie si de a raspandi rezultatele astfel obtinute, de a facilita accesul in diferite locuri interesante de aici, in special de a intensifica si a raspandi interesul pentru acesti munti.”

Societatea Turistilor din Romania (S.T.R.) infiintata in 24 ianuarie 1903, la Bucuresti, din initiativa geologului Gheorghe Munteanu-Murgoci, savantului Ludovic Mrazec, chimistului Constantin I. Istrati si matematicianului Traian Lalescu.

La adunarea generala de constituire au participat 321 de persoane, care au semnat actul de nastere a acestei societati, definitivand si statutul ei, societate la care a aderat insusi printul mostenitor Ferdinand de Hohenzollern. Primul comitet de conducere a fost alcatuit din Grigore Antipa, Gheorghe Bals, Vintila Bratianu, Ion Costinescu, Simion Mehedinti, Gheorghe-Munteanu Murgoci, Teodor Nica, Traian Tamm, Alexandru Vlahuta, Mihai Vladescu, Alexandru Tzigara-Samurcas. Alaturi de ei se inscrisesera si alte personalitati ale vietii culturale, stiintifice si politice ale vremii: Petre P. Carp, I. Kalinderu, Ion I. C. Bratianu, dr. Ioan Cantacuzino, Tache

10

Ionescu, gen. G. Manu, Ion Pillat, P. Stirbei, D. D. Sturdza, M. C. Sutzu, Gh. Titeica, Spiru Haret, Al. Davila.

Turing Clubul Romaniei (T.C.R.) s-a constituit la data de 10 iunie 1925 prin transformarea Hanului Drumetilor, ce nu mai corespundea multitudinii sarcinilor ce stateau in fata turismului romanesc in evidenta ascensiune. Oficial, hotararea de transformare, a fost recunoscuta in ziua de 2 aprilie 1926. Cat a functionat (1926-1948), T.C.R. a incercat si a reusit sa dinamizeze miscarea turistica din intreaga tara, avand performante demne de rememorat. Prin actul constitutiv si statute erau precizate scopurile asociatiei: “de a dezvolta turismul sub toate formele”, “de a face propaganda pentru infiintarea rezervatiilor naturale in Romania”, “de a construi poteci si case de adapost”, “de a edita ghiduri, harti si orice lucrari cu continut geografic, turistic sau stiintific”, “de a promova frumusetile naturale romanesti peste hotare pentru a atrage turistii straini” etc.

Turismul României a fost puternic influenţat de ideologiile şi personalitatea liderilor din ţările comuniste. Prea puţină atenţie a fost acordată dezvoltării turismului în imediata perioadă de după al Doilea Război Mondial, iar când sectorul ofertelor turistice a luat naştere, turismul României a avut foarte puţin de oferit.

În momentul de faţă, România este pe punctul de a deveni o destinaţie turistică importantă, dar înainte de toate va trebui să-şi estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o poziţie concurenţială pe piaţa internaţională turistică. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar şi datorită perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat după perioada comunismului. Iar fără o dezvoltare sănătoasă a economiei româneşti şi a societăţii, dar mai ales fără o privatizare a acestui sector şi fără un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca România să devină o atracţie importantă a turismului internaţional.

Romania dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de apă minerală şi termală, lacuri folosite pentru agrement, nataţie şi pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la cele de câmpie, litoral şi Delta Dunării. Istoria poporului român se reflectă în numeroase mărturii materiale şi spirituale ce pot fi văzute mai ales în localităţi (muzee, monumente, biserici, mănăstiri, cetăţi antice şi medievale, portul popular, ţesături, ceramică,etc..). Ele reprezentând un valoros fond de elemente care concentrează atenţia a numeroşi vizitatori din toate colţurile lumii. Gruparea pe teritoriul României acestor elemente este rezultatul legaturilor strâns stabilite între om şi natură de-a lungul timpului, fapt ce a condus la dezvoltarea şi conturarea de provincii turistice şi zone turistice.

Mediul economic este un factor semnificativ, care influenţează industria turismului dintr-o ţară atât din punct de vedere al cererii, cât şi al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influenţa comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, creşterea şi stabilitatea economică şi rata inflaţiei, precum şi structura economică a industriilor relevante turismului şi profitabilitatea lor (costul capacităţii de cazare, costul călătoriilor etc).

Preţurile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă influenţă asupra puterii acestora de cumpărare. De aceea, preţul unei destinaţii turistice rămâne cel mai important factor asupra cererii turistice. În acelaşi timp, preţurile pot

11

avea efecte negative, în sensul că acestea pot fi influenţate de cursul de schimb între ţara de origine şi ţara de destinaţie, precum şi de nivelul de inflaţie.

Factori tehnici - performanţele mijloacelor de transportÎn cazul transportului aerian, acesta poate influenţa rutele şi liniile aeriene,

numărul de zboruri, capacitatea locurilor şi preţurile acestora. Taxele de aeroport reprezintă de asemenea o problemă, întrucât sunt plătite de turişti.

Modernizat şi reorganizat, transportul feroviar răspunde, în acest moment, tuturor exigenţelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri InterCity sau rapide. În completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor în aproape toate staţiunile sau oraşele României. În acelaşi timp, conexiunile cu liniile internaţionale înlesnesc utilizarea facilităţilor internaţionale pentru diferite tipuri de legitimaţii de călătorie.

Transportul auto, atât cel intern, cât şi cel internaţional, cu microbuze sau autocare, s-a dezvoltat foarte mult, în ultima perioadă de timp acoperindu-se în întregime teritoriul românesc (rute interjudeţene, dar şi judeţene sau locale), cât şi rute internaţionale.

Toate reşedinţele de judeţ, principalele oraşe, respectiv staţiuni turistice din România, sunt legate printr-o reţea densă de transport auto în comun, care se realizează atât cu autocare moderne, cât şi cu microbuze.

Între porturile româneşti ale Dunării fluviale nu există relaţii de transport fluvial regulat de persoane. Există, în schimb, rute de transport de pasageri între România şi Bulgaria sau România şi Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din păcate, nu există curse regulate de feribot în acest moment pe Marea Neagră, cu plecare din porturile româneşti. În timpul sezonului se pot face plimbări de agrement, cu plecare din portul turistic Tomis, Constanţa, cu navele Euxin, Tomis şi Condor, nave pregatite pentru acest gen de programe.

Mediul tehnologic Dezvoltările tehnologice, în special telecomunicaţiile şi procesarea informaţiilor

pot determina creşteri ale vânzărilor în industria turismului. Factorii tehnologici cu influenţă majoră asupra cererii turistice includ: - creşterea activităţii promoţionale şi de distribuţie prin intermediul World Wide

Web de către sectorul public şi privat şi agenţiile de turism, incluzând vânzarea on-line şi folosirea Internetului pentru vânzările de ultimă oră;

- dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing;

- marketingul de relaţie. Romanian Tourism este una din companiile care au creat un portal profesional

de turism care combină promovarea ofertei turistice cu vânzarea şi rezervarea de pachete turistice prin Internet. Acest portal are ca parteneri Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federaţia Patronală din Turism (FPT), Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) şi Romanian Convention Bureau (RCB) şi este singurul portal inclus în ECTAA – Grupul Naţional al Agenţiilor de Turism şi al Asociaţiilor de Tur-operatori din Uniunea Europeană.

12

1.3 Tipuri si forme ale turismului

Formele de turism sunt definite in funcţie de mai multe criterii care işi pun pecetea asupra individualizării fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: • Distanta: • Durata: • Provenienţa turiştilor: • Numărul practicanţilor: • Gradul de organizare: • Modul de desfăşurare: • Mijlocele de transport utilizate: • Vârsta turiştilor: • Aportul social.

Principalele forme de turism derivate din aplicarea criteriilor susmenţionate sunt ilustrate in modelul alăturat:

A. Distanta ca factor al derulării formelor de turism impune trei variante de practicare, si anume: turismul de distanta mica, turismul de distanta mare şi turismul de distanta foarte mare.

Turismul de distanta mica ocupa, prin numărul participanţilor, intensitatea şi orientarea fluxurilor primele poziţii intre formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mica distanta se limitează frecvent la deplasări scurte, cu o durat de câteva ore pana la 1 – 2 zile in zona periurbană. Turismul de distanţă are, în principal, un caracter recreativ deşi, acolo unde apar resurse curative sau edeficii cu funcţie atractiva, poate îmbrăca si trasaturile celorlalte tipuri. Sunt căutate mai ales pădurile, marginile apelor, pajiştile sau poienile. Datorita duratei reduse aceasta forma de turism se practica la sfârşitul săptămânii, dar si in intervalul de câteva ora de la sfârşitul fiecărei zile. Pentru tarile din zona temperata maximum-ul se înregistrează vara, când „ieşirile la iarba verde” sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare iarna, anotimpul schiului si săniuţei. Turismul la distanta mica este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasa fiind o condiţie esenţiala a desfăşurării lui. Este dificil de estimat practicanţii după vârsta, deoarece practica toate categoriile, de la tineri pana la bătrâni. In schimb, din punct de vedere profesional, predomina uşor grupurile sociale cu condiţii de uzura psihica mai accentuata. Turismul de distanta mica are un caracter de masa si o eficienta economica rezultata din servicii. Sezonalitatea sa este pronunţata. Vârfurile cererii in anumite zile si intervale influenţează negativ condiţiile recreerii prin supraaglomerare.

Turismul de distanta mare cuprinde activităţile desfăşurate în afara zonei periurbane sau a localităţi de reşedinţă, cu mijloace de transport modern. Pentru ţările mijloci ca suprafaţa, el poate fi asimilat cu turismul desfăşurat in interiorul graniţiilor naturale. Presupune deplasări de sute de km si o durata medie sau lunga. Predomina turismul cultural si de îngrijire a sănătăţii. Din punct de vedere al provenienţei turiştilor este un turism mixt, intern si internaţional si antrenează mase largi de persoane in fluxuri orientate spre regiuni sau obiective cu zestre atractiva importanta.

Turismul la distanta foarte mare se desfăşoară la nivel continental, de obicei in interiorul unei tari cu o suprafaţa deosebita (Canada, SUA, Brazilia, China). Este practicat de un număr limitat de persoane, cu venituri superioare mediei si utilizând mijloace de transport rapid sau foarte convenabile. Sunt vizitate resurse si infrastructuri turistice de marca (Hawai, Florida, Coasta de Azur). Eficienta acestei

13

forme este foarte ridicata datorita preţurilor foarte mari ale serviciilor si produsului turistic in general.

B. Durata călătoriei sau sejurului îşi pune si ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului. Dacă distanţa la care se deplasează turiştii este dependenta de mărimea veniturilor şi a timpului liber, durata actului turistic este impusa, înainte de orice, de capacitatea de satisfacere in timp a nevoi umane de recreere, refacere şi informare. Se detaseaza, după criteriul temporal, trei forme de turism si anume:

- turismul de scurta durata (1 – 3 zile) este specific sfârşitului de săptămâna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomina în zona periurbană şi antrenează cele mai largi grupe de populaţie. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distante mari (weekend-urile europene in Azore săi in insulele Marii Egee). Ponderea majora o deţine latura recreativa, dar numărul excursiilor cu tenta culturala este în creştere.

- turismul de durata medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durata, de la o tara la lata îmbracă toate cele patru tipuri descrise, iar deplsările se realizează la mari si foarte mari distante. Practicându-se în concedii şi vacanta generoasa, mai ales vara, mari suprasolicitări ale infrastructurii. O mare din activităţile proprii se desfăşoară în afara graniţelor naţionale.

- turismul de durata lunga, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populaţie cu un timp liber excelent. Predomina turismul curativ. Tot in aceasta forma trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor si prietenilor. Actul turistic se poate desfăşură in aceeaşi localitate, sau localităţi diferite.

C. După zona de provenienţa se individualizează pregnant după forme de turism: inter si internaţional.

Turism intern îşi are aria de desfăşurare in interiorul graniţelor politico – administrative ale unei tari. Sub raportul numărului de practicanţi, acestuia ii revine majoritatea covârşitoare a turiştilor ce vizitează anual tara respectiva (85% Anglia, 30% Franţa). Faptul se explica prin acţiunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influentele costului, timpul liber, cunoaşterea limbii. Turismul intern determina o ierarhizare riguroasa a ofertei fiecărei tari, o diversifica si o testează, recomandând-o turismului internaţional.

Turismul internaţional presupune desfăşurarea activităţilor din sfera analizata dincolo de hotarele tarii de provenienţa a turiştilor săi. Cauzele amplificării fluxurilor internaţionale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se număra ridicarea gradului de civilizaţie si bunăstare in numeroase tari; dorinţa de cunoaştere a unor realităţi si fenomene noi, vizitarea rudelor si prietenilor din străinătate; modernizarea cailor si mijloacelor de transport; facilităţile oferite de noile state venite pe piaţa turistica a lumii. Pe plan financiar, turismul internaţional, prin aportul de valuta, joaca un rol foarte important in balanţa economica a tarii receptoare. Unele state precum Spania, Austria, Elveţia, datorează acestei forme de turism ceea mai mare parte a intrărilor valutare. Turismul internaţional presupune si reclama totodată pe lângă sub fond atractiv aparte, o infrastructura si servicii de înalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda turistica si stabilitatea politica generala.

D. In funcţie de numărul rezultatului participanţilor deosebim turismul individual si turism de grup.

Turismul individual este practicat de o anumita categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrata si in posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigura o independenta totala de deplasare. Optând pentru aceasta varianta, turistul se preocupa

14

personal de organizare si efectuarea excursiei, reducându-se comoditatea dar având posibilităţi să-şi modifice traseul si opţiunile de parcurs. Este necesara o distincţie intre turismul izolat, care călătoreşte de unul singur, si turistul individual care interprinde călătoria cu membrii familiei sau un grup restrâns de prieteni.

Turismul in grup se caracterizează prin: • Neimplicarea turiştilor in planificare si organizarea actului recreativ, ceea ce sporeşte comoditatea; • Turişti beneficiază de tarife mai reduse prin facilităţi de ordin social; • Antrenează categorii diverse ale populaţiei cu cerinţe mai modeste fata de oferta turistica.

E. In strânsa dependenta cu modul de desfăşurare, activităţile turistice pot fi: continue, sezoniere sau de circumstanţă.

Turismul continuu este definit prin luarea in considerare a particularităţilor de funcţionare a infrastructurii si nu opţiunile practicanţilor. In consecinţă, putem semnala prezenta unor baze utilizate in tot timpul anului, cum sunt cele din marile oraşe, din nodurile principale de transport sau sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulaţie.

Turismul sezonier – este specific latitudinilor mijlocii, cu doua sezoane optime deplasărilor si recreerii. Desfăşurându-se cu predominanta in aer liber, el este dependent de mediul climatic ale cărui însuşiri le valorifica de altfel. Pentru Europa, in general apar doua variante ale turismului sezonier si anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul si montan ;si turismul hivernal preponderent montan.

F. Mijlocele de transport reuşesc, la rândul lor sa-si pună o pecete proprie asupra modului de desfăşurare a activităţilor turistice. Întâlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian si naval.

G. In funcţie de vârsta turiştilor se evidenţiază un turism practicat de elevi si studenţi cu tenta recreativa si culturala, de câtre persoanele mature si turismul vârstei a treia, preponderent creativ.

15

CAP. 2 LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI 2.1 Scurt istoric

Cele mai indepartate urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste 60.000 ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sau regresia, specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii: Europa. Marturie a prezentei dacilor, cel mai vechi monument al antichitatii acestor meleaguri este Sanctuarul Dacic - Racos (greu accesibil). Castrul roman Rasnov - Hoghiz: sunt vestigii ale vechii frontiere a Imperiului Roman, datand din secolul II e.n, care trecea in apropierea Brasovului. Cumidava este primul nume care desemneaza vechea cetate a Brasovului, acest nume fiind gasit pe o inscriptiie sculptata intr-un bloc piatra in castrul Rasnov, denumire pastrata apoi o data cu contopirea poporului dac cu poporul roman. Tara Barsei a pastrat tot timpul un rol important prin amplasarea strategica sau bogatia resurselor naturale. Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Braso - 1288, cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov anul 1353 - Privilegiul de baza al orasului Brasov, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare, Brasovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici. Cele mai puternice Bresle a acelor vremuri se aflau aici, atat pozitia privilegiata a orasului cat si numeroasele tratate comerciale, acordate de Domnii Tarii Romanesti, ducand la constituirea unei puternice influiente comerciale a acelor timpuri. Bresle puternice, intre care se aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, au facut ca Brasovul sa nu ramina doar un punct al comertului tranzit, ci un infloritor centru mestesugaresc. Anul 1377 o data cu constuirea Cetatii Bran se confirma incheiera unui tratat comercial - politic - legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti din cadrul districtului Brasov. Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere, pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu de organizarea - exploatarea resurselor existente, numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi:

Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei 1477 Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului . Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae. Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic. Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetati

In Cetatea Brasovului se gasesc aproape toate stilurile arhitectonice din arhitectura europeana, cum ar fi Renastere sau Baroc , pana la Art Nouveaux, constituind o frumoasa ingemanare cu arhitectura moderna.Expusi atacului constant, locuitorii imprejurimilor Brasovului au inaltat in sec. XIV-XV cetati, care sa reziste atacurilor straine la Rassnov, Rupea sau Feldioara, iar satele vechi din judet care au fost locuite de sasi (populatie germana colonizata in Transilvania secolul al XII-lea),pastreaza azi fortificatii din piatra construite in jurul bisericilor, care cuprind refugii pentru locuit sau camari .

16

2.2Asezare geografica

Judeţul Braşov se găseşte în zona central-estică a României, la 45°38’ latitudine nordică şi 25°35’ longitudine estică, la intersecţia drumurilor comerciale care leagă Balcanii de restul Europei.Se întinde pe o suprafata de 5.363 km2, care reprezintă 2,2 % din teritoriul ţării. Populaţia judeţului numără peste 600.000 de locuitori, din care majoritatea sunt români care convieţuiesc cu maghiari, germani, evrei, greci, etc.

Judeţul Braşov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş, unităţile de relief având altitudini cuprinse între 400 şi 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice şi zona montană ocupă circa jumătate din teritoriul judeţului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgăraşului şi platoul Hârtibaci.Municipiul Braşov, reşedinţa judeţului Brasov, situat la o altitudine medie de 625 m, este aşezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaţilor, având în spate masivele Piatra Mare şi Postăvaru, străjuit din trei părţi de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) şi Dealul Cetăţii

17

2.3 Cai de acces

In judetul Brasov reteaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale.

SOSELE INTERNATIONALE • E60 - Brest - Nantes – Orléans - Basel - Viena - Budapesta - Oradea – Cluj Napoca - Brasov - Bucuresti – Constanta, cu prelungirea Poti - granita cu China;• E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac – Arad - Deva – Sebes - Sibiu – Făgăras - Brasov;

DRUMURI NATIONALE• DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Făgăras - Brasov – Bucuresti;• DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiesti - Buftea – Bucuresti;• DN1J - Șercaia - Comăna de Jos – Hoghiz;• DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău – Buzău;• DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onesti – Bacău;• DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung – Pitesti;• DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Rasnov - Șinca - Șercaia;

RETEAUA CAILOR FEROVIAREReteaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc sase ramificatii:• Tronsonul Brașov - Predeal - Bucuresti• Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni• Tronsonul Brașov - Rupea - Sighisoara - Teius• Tronsonul Brașov - Făgăras - Sibiu - Vintu de Jos• Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului• Tronsonul Brașov – Zărnesti

18

CAP. 3 PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportive atat vara cat si iarna. Astfel, doua statiuni turistice importante (Poiana Brasov, Predeal) ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc. Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi.

Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si Pestera de Gheata, dispune numai de cabane periferice: Dambu Morii, Susai si Campingul Dirste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: spectaculoasele vai glaciare: Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura Cabana care sta la dispozitia turistilor este Diham, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare. Intre Muntii Bucegi si Postavaru se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica situat la cea mai mare altitudine din tara (1038 m) si numeroase hoteluri sau pensiuni turistice, partiile de schi de la Clabucet si cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clabucet si Garbova - in muntii din apropiere.

3.1 Resurse turistice naturale

19

MUNŢI

MUNTII CIUCAS

Muntii Ciucas sunt situati în S Carpatilor Orientali (în Carpatii de Curbura), la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen si Tarlung. Altitudine maxima: 1954 m (vf. Ciucas).

MUNŢII FĂGĂRAS

Masiv muntos situat în partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit în întregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din tara). Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai înalti din Carpatii

românesti (au 6 vârfuri de peste 2500 m).

MUNŢII PIATRA CRAIULUI

Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit din calcare jurasice. Altitudinea maxima: 2238 m (vf. La Om sau Piscul Baciului). Prezinta numeroase forme carstice (pesteri, chei, doline, lapiezuri etc.) si o mare suprafata de grohotisuri pe latura de E.

PESTERA BARLOGUL URSULUI

Situata pe partea nordica a Dealului Magura, in sectorul central al Muntilor Persani, teritoriul administrativ al comunei Apata.Pestera de tip fosil, cu galerii ce ating 400 m lungime.E valoroasa din punct de vedere speologic, datorita formatiunior parietale de pe pereti, inclusiv o concretiune de forma unui cap de urs; din punct de vedere geologic datorita - straturilor calcaroase (Tipia Ormenisului), reprezinta una din numeroasele klipe calcaroase din Muntii Persani, in care fisurile au permis patrunderea apelor meteorice si carstificarea;

PESTERI

PESTERA VALEA CETĂŢII

Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.

REZERVAŢII NATURALE

POIANA CU NARCISE DIN POIANA VADULUI 20

Rezervatie naturala (botanica, peisagistica). Padure de stejari, dumbravita printre care poieni mari, caracterizate printr-o neobisnuita abundenta, în luna mai a narciselor. Prezenta lor este explicata prin existenta unor conditii de viata favorabile.

PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI

Situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului in totalitate si spatiile din culoarele intramontane limitrofe, Rucar - Bran si Rucar - Zarnesti, judetul Brasov.Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 si Parc National in anul 1990,Fauna este deosebit de variata, abunda in specii de nevertebrate cat si in specii de vertebrate; 40% din speciile de mamifere de pe teritoriul Romaniei se gasesc pe teritoriul acestui parc;.Flora este diversa, datorita conditiilor optime de dezvoltare oferite de Parcul National Piatra Craiului; exista 1.170 de specii si subspecii de plante.Cele mai cunoscute specii de plante sunt: garofita Piatrei Craiului - simbolul floristic al Pietrei Craiului, fiind singurul loc din lume care o gazduieste, tisa, angelica, sangele voinicului, macul galben, linarita, floarea de colt sau floarea Reginei, precum si numeroasele specii de orhidee.

PARCUL NATIONAL MUNTII BUCEGI

Situat in Muntii Bucegi, in judetulu Brasov se intinde pe raza comunelor Rasnov, Bran, Moeciu.Zona Muntilor Bucegi a fost propusa pentru protejare in anul 1936, dar initiativa s-a concretizat abia in 1990; Acest parc protejeaza frumusetile naturale, speciile de plante si animale (capra neagra, rasul, cocosul de munte) existente in acest masiv.

CASCADE

21

CASCADA TAMINA

Situata pe Valea Pietrei Mici, in Masivul Piatra Mare. E amplasata la altitudinea de 1.100 m fiind compusa dintr-o succesiune de 5 cascade,cea mai mare dintre ele are o inaltime de 10 m;

CASCADA URLATOARE

Situata in Munţii Bucegi este una dintre cele mai spectaculoase din România, atât prin debit, cât şi prin înălţime (15 metri). Este un punct de atracţie pentru mii de turişti, mai ales că drumul către cascadă este considerat cel mai uşor traseu din Bucegi.

3.2 Resurse turistice antropice

22

BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în sec. al XIV-lea, în stil gotic. Fortificarea s-a realizat în sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti cu fresce în stilul Renasterii, datând din 1500.

BISERICA ORTODOXĂ Adormirea Maicii Domnului

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în 1795, în stil neoclasic. Boltile naosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu picturi murale, executate de Stoica Popovici, în 1821.

CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN)

Monument istoric si de arhitectura laica muzeu national. Initial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de aparare, cu 2 rânduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de guri de tragere.

CASTELUL PELES

Castelul Peleș este un castel din Sinaia, România, construit între 1873 și 1914. Este considerat unul dintre cele mai frumoase din România și din Europa.

Castelul a fost declarat muzeu în 1953. În ultimii ani ai regimului comunist, între 1975 - 1990, Nicolae Ceaușescu a ordonat închiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate în acest domeniu au fost cele de întreținere, militare și personalul de pază. Întreaga zonă a fost declarată o zonă de interes protocolar.

Cele mai importante săli de vizitat sunt:

Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri și statuete. Plafonul mobil din sticlă, acționat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puteau să

admire seninul cerului în nopțile de vară. A fost finalizat complet abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman.

Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionați de cărți rare, având coperți din piele și gravate cu litere de aur. Chiar și pentru cei mai putin familiarizați cu universul cărților, există un punct de atracție: ușa secretă, o cale de acces în

23

spatele unui raft cu cărți, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.

Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 - 1906, adăpostesc peste 4000 de piese europene și orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai prețioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII și o armură completă pentru cal și cavaler, unică în România.

Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorința reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurtala.

Sala Florentină, denumită și Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre și decorațiunile în stilul neorenașterii italiene.

Sala Maură este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo.

Sala de teatru are 60 de locuri și loja regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.

TURNURILE BRASOVULUISuplinind rolul porţilor şi al bastioanelor turnurile slujeau atât ca puncte de observaţie, dar şica fortificaţii menite să preîntâmpine vreun atac. Din cele 32 de turnuri s-au mai păstrat doar două(cel Alb şi cel Negru) pe dealul Straja.

a)TURNUL ALB A fost ridicat în anul 1494, pe cinci niveluri, în formă de potcoavă (semicerc închis), având14m înălţime, cca. 4m grosime a zidurilor şi un diametru de 19m, prevăzut cu galerii etajate îninterior şi cu găuri de tragere. Era destinat breslelor de cositori şi arămari. Incendiul din 1689 îlafectează dar este restaurat în 1723. O noua iniţiativă de resturare are loc în

1902 şi ultima în 2003. b) TURNUL NEGRU

 Datând din veacul a l XIV-lea în formă păt ra tă , având la tura de 7m ş i înă l ţ imea de 11m,  prevăzut cu galerii etajate, cu trei rânduri de guri de foc, legat cu cetatea printr-un tunel subteran şi pod mobil. Incendiul din 23 iulie 1559 provocat de un trăznet i-a atras denumirea actuală. În 1696 afost din nou lovit de trăznet. O nouă restaurare a fost făcuta în 1900, ultima fiind făcută în 2003.În

preajma turnurilor, îmbrăţisând parcă Turnul Negru şi întinzându-se la dreapta până laTurnul Alb , e rau Romuri le , n iş te pervaze ur iaşe , pe carefemeile din Şchei întindeau la uscat postavurile sau lâna oilor adusă aici de ciobanii de la Bran şi Săcele.

24

BISERICA NEAGRA

Impozantul monument din centrul Braşovului a fost construit în secolele XIV-XV. Lucrările încep în 1383 şi au la bază un proiect în stil gotic, cu mărimi impresionante: 89 m lungime, 38 m lăţime şi 42 m înălţime. În planul iniţial erau prevăzute două turnuri, dar a fost realizat doar unul, cu o înălţime de 65 m.

POARTA ECATERINA

Poarta Ecaterinei este una dintre cele mai vechi, dar cu siguranţă cea mai frumoasă poartă, care şi-a păstrat aspectul original până astăzi. A fost numită porta superior, porta corpus Christi sau porta sanctae Katharinae, ultima denumire este folosită şi în prezent. Se află chiar lângă Poarta Şchei, şi a fost timp de câteva secole singura poartă care străpungea zidurile vestice ale cetăţii. Clădirea pătrată cu patru

turnuleţe, ca semn al jurisdicţiei, era prevăzută cu un pod mobil cu lanţuri pentru asigurarea trecerii peste sanţul cu apă, iar în interior erau galerii de lemn amplasate pe mai multe rânduri, pentru apărători

CETATUIA

Prima construcţie datează din 1524 şi este un turn în formă de semicerc. Mai târziu tot platoul a fost înconjurat cu un zid. În 1529 în timpul luptelor dintre regele Ferdinand şi János I. pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată şi distrusă de Petru Rareş. Zidurile ei au fost refăcute, dar peste puţin timp au fost nimicite într-un incendiu. În 1625

cetatea a fost reconstruită şi tot în acea perioadă s-a săpat şi puţul de 81 m adâncime din curtea cetăţii. La ora actuală aici funcţionează un restaurant cu terasă

MUZEUL DE ARTA

În această clădire frumoasă, construită la începutul secolului XX funcţionează Muzeul de arte. Aici sunt expuse lucrări de pictură pe lemn şi sticlă, portrete de epocă, opere din sec. XIX realizate de mari pictori români ca Gheorghe Tătărescu,Nicolae Grigorescu. Ioan Andreescu este prezent cu 36 de lucrări.

PALATUL JUSTITIEI

În anul 1900, preşedintele Tribunalului Regal dl. Georg von Weer a formulat o cerere către

25

comunitatea oraşului Braşov pentru atribuirea unui teren de 9450 mp, pe care să se construiască Palatul de Justiţie. Cererea a fost aprobată, oraşul a perceput o taxă simbolică, cu condiţia ca toate construcţiile existente şi ridicate ulterior să fie predate cu titlu gratuit publicului braşovean. S-a hotărât construirea Palatului de Justiţie, a penitenciarului şi a unor ateliere pentru puşcăriaşi. Lucrările a fost terminate în 1902 în stilul ecleticismului francez. Astăzi aici este sediul Prefecturii şi Consiliului Judeţean, precum şi a mai multor instituţii.

BASTIONUL AURARILOR

Este construit în anul 1632 de autoritatea Braşovului, între poarta străzilor Vămii (azi Mureşenilor) şi Poarta Porţii (azi Republicii) în formă de hexagon neregulat, de către locuiorii dinŞchei, Dumbrăviţa (fosta Ţânţari), Zărneşti şi Tohan, în colţul sud-estic al Cetăţii. Construirea adurat până în 1639 datorită unei epidemii de ciumă. În 20 octombrie 1646 magistratul

oraşuluicedează bastionul breslei Aurarilor. Afectat de incendiul din 1728, bastionul pierde din fastul dealtădată (aurarii sărăcesc şi ei) fapt care îi determină ca în 1871 să vândă bastionul înapoi oraşului.În 1886 bastionul este demolat în parte pentru a se începe construcţia şcolii superioare reale de stat.Aici a funcţionat un timp, în perioada interbelică Liceul Meşotă, acum găzduind Corpul "T" al Universităţii Transilvania Braşov.

SINAGOGASinagoga construită în anul 1899 după planurile arhitectului Leopod Baumhorn, format laŞcoala Vienează. Sinagoga a fost inaugurată la 20 august 1901. În cadrul Comunităţii funcţioneazăun restaurant ritual, un cabinet medical şi un serviciu de asistenţă.

CAP. 4 ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

4.1Etnografia municipiului Braşov

MUZEUL DE ETNOGRAFIE DIN BRAŞOV

26

Este consacrat etnologiei regionale din sud-estulTransilvaniei, ilustrând prin patrimoniul sau valoros de peste 10.000 de piese, civilizaţiacomunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi Ţara Bârsei.Cea din urma zonă vădeşte un puternic caracter urban datoritş prezenţei Braşovului, renumitoraş comercial şi meşteşugăresc, cunoscut în istoria Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu. Cu o structură administrativă Muzeul de Etnografie funcţionează în trei localităţi: Braşov,Săcele şi Rupea.În pavilionul central din Braşov este organizată o amplă expoziţie permanentă care cuprinde,într-o tratare succintă, o problematică comună tuturor zonelor etnografice, anume meşteşugulţesutului şi aplicarea lui funcţională în organizarea interiorului şi a costumului popular. Prezentareaare un pronunţat caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţiicontextului rural: unelte, tehnologii, produse finite specifice. De asemenea, la Braşov se amenajează în prezent Muzeul Civilizaţiei Medievale, pus înevidenţă într-un important monument istoric reprezentativ pentru arhitectura urbană transilvăneanădin sec. XVI-XVIII. Se urmăreşte într-o formulă contextuală de ilustrare sugestivă, reconstituireavieţii urbane a Braşovului, a structurilor sale cotidiene prin amenajarea vechii farmacii a oraşului, aunui han de Braşov, prăvălii de meşteşugari, postăvari, blănari şi cojocari, un interior urban specific patriciatului săsesc. La Săcele şi Rupea funcţioneaza cele două filiale ale muzeului braşovean, muzee cu caracter local, concepute monografic, care şi-au propus sa ilustreze cu precădere viaţa pastorală specificăsăcelenilor cât şi meşteşuguri ca olăritul, pictarea mobilierului ţărănesc renumite în zona Rupea.

4.2 Manifestări artistice şi culturale, târguri, spectacole

OBICEIUL JUNILOR DIN ŞCHEII BRAŞOVULUI 

27

Românii din Şcheii Braşovului practică în legătură cu sărbătorile Paştelui obiceiul Junilor. Eleste legat de Săptămâna Luminată, de la Duminica Paştilor la Duminica Tomii.Documentele atestă că în anul 1931 existau şapte organizaţii ale junilor, cea mai veche fiindcea a ,,Junilor Tineri”. Ultimul grup înfiinţat este cel din 1924 ,,grupul junilor Braşovecheni”,format numai din bărbaţi căsătoriţi.Sat, la început, Şcheiul avea o organizare socială bine determinată în cadrul acesteicomunităţi ca şi în altele europene. Grupurile de bărbaţi cuprindeau: copii, feciori şi bărbaţineînsuraţi. Trecerea dintr-un grup în altul se face prin anumite rituri de trecere, de primire, probe alematurităţii şi bărbăţiei.Obiceiul junilor îl considerăm ca unul din riturile de iniţiere în rândul feciorilor, el fiindinclus în ciclul ,,cetelor ”. Înţelesul termenului de ,,june” în Transilvania este cel de ,,tânăr fecior neînsurat”.Feciorimea reglementează trei forme ale vieţii sociale a tinerilor – participarea la horă cufetele, raportul de cult şi purtarea de arme.  În sprijinul acestor afirmaţii găsim statutul junilor care deşi apare în secolul al XIX – lea, prevedea intrarea în organizaţia junilor doar a tinerilor între 16 şi 18 ani. La data căsătoriei aceştiavor trebui să părăsească această companie.Studierea aprofundată a acestui obicei ne dă posibilitatea de a lega obiceiul junilor cu ceatade feciori din comunitatea sătească tradiţională. În ambele situaţii feciorii îşi aleg conducătorii:vătaful şi armaşul. Astăzi întreg ceremonialul îşi schimbă semnificaţia. Puţini sunt cei care îşi maiamintesc de unele momente ale ceremonialului.La început rit de primire în rândul feciorilor, aruncarea junilor în cergă, constituie astăzi un joc distractiv. Acest obicei îl întâlnim şi în cetele de feciori din Ţara Oltului.Astăzi şi-a pierdut semnificaţia mersul junilor dupa ouă roşii, zi dedicată fetelor în vechiulceremonial şi obiceiul udatului, semn al măritişului în anul respectiv.În vechiul ceremonial, junii apar ca şi în alte cete de feciori conservatori ai obiceiurilor înlegătură cu cultul naturii – serbările împodobirea cailor şi a brazilor, muzica, venirea primăverii.Punerea brazilor la porţile fetelor aminteşte de ,,armindeni”, obicei practicat în toate sateleromâneşti. Astăzi brazi se pun doar la cruci şi troiţe.Împodobirea cailor de către feciori are o semnificaţie deosebită. Ghirlandele de flori erauaruncate pe casă la întoarcere anunţând solstiţiul de vară.Ceea ce s-a mai păstrat astăzi în totalitate în obiceiul junilor este urcarea la Pietrele luiSolomon şi aruncarea buzduganului, care astăzi constituie un joc distractiv. În trecut aruncarea buzduganului era o întrecere voinicească a feciorilor – o ocazie cu care puteau să-şi arate dibăcia.Costumul tradiţional al junilor era costumul de sărbătoare de fecior şcheian.Dezvoltarea Braşovului ca puternic centru comercial în secolul trecut şi includerea Şcheiuluiîn structurile administrative ale Braşovului a dus la pierderea semnificaţiei acestui obicei.

ZILELE BRAŞOVULUI  Cu scopul de a renaşte tradiţia şi de a reda cetăţenilor oraşului atmosfera de centru comercial puternic, în anul 2002 Primăria Municipiului Braşov a luat iniţiativa

28

organizării unui proiect unic pentru oraşul Braşov - Zilele Braşovului. Evenimentul se desfăşoara în preajma Sfintelor Sărbătoriale Paştelui, dorindu-se legarea acestuia de altă Sărbătoare tradiţională a Braşovului, cea a Junilor.Pe toată durata derulării evenimentului, instituţiile de cultură pun la dispoziţia organizatorilor spaţiile necesare organizării de spectacole, expoziţii, lansări de carte, etc. în cadrul Zilelor Braşovului are loc Târgul Meşterilor Populari din România.

TÂRGUL MEŞTERILOR POPULARI  În cadrul Zilelor Braşovului în fiecare an are loc Târgul meşterilor populari din România .Acest târg, organizat timp de trei zile atrage meşteri populari din ţară care îşi prezintă sprevânzare creaţiile, aducând la Braşov specificul zonelor din care provin.Scopul acestui târg îl constituie încercarea de revitalizare a meşteşugurilor popularetradiţionale, de aducere în faţa publicului urban a acelor obiecte care prin valoarea lor şi respectareacanoanelor culturii populare sunt departe de ceea ce numim kitch şi care din păcate invadează

zoneleurbane.Târgul este un prilej de întâlnire a meşterilor populari din diverse domenii de activitate, sursaunor schimburi de opinii şi experienţe, de promovare a adevăratelor valori, roade ale meşteşugurilor tradiţionale.

FESTIVALUL CONCURS PENTRU TINERI INTERPREŢI DE MUZICĂ POPULARĂ “FLORI ÎN ŢARA BÂRSEI” 

În perioada 18-19 martie are loc Festivalul Concurs "Flori în Ţara Bârsei".Acest festival a devenit deja o tradiţie în viaţa culturală braşoveană, acesta adresându-se înspecial tinerilor interpreţi de muzică popularã cu vârste cuprinse între 17-24 ani.Concurenţii interpretează piese specifice zonei etnofolclorice din care provin: una fãrãacompaniament orchestral (doinã, baladã, cântec doinit) şi cealaltã cu acompaniament orchestral(cântec de joc).Festivalul se desfãşoară pe durata a douã zile: în prima zi concurenţii prezintă repertoriul încadrul concursului, urmând ca în încheierea acesteia sã evolueze în recital diferiţi interpreţi.

EXPOZIŢIA "SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI" Cu prilejul sărbătorii pascale, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov organizează expoziţia de ouă încondeiate, icoane pe sticlă şi crestături în lemn,"Sărbătoarea Paştelui".Scopul este acela de a aduce în faţa publicului creaţii a căror valoare este dată - pe lângămaniera artistică deosebită în care au fost realizate - de autenticitatea lor.

1 DECEMBRIE - ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI  Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov, va invită de 1 Decembrie să luaţi parte la sărbătoarea tuturor românilor, prilejuită de ziua naţională a României. Şi cum românii se exprimă

29

de veacuri prin cântec şi joc,veselia şi voia bună nu lipsesc din programul acestei seri omagiale dedicată tuturor celor ce simtromâneşte.

8-9 DECEMBRIE - FESTIVALUL NAŢIONAL AL OBICEIURILOR DE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU „DESCHIDE UŞA CREŞTINE!” 

Este un festival care se desfăşoară pe parcursul a două zile şi al cărui scop este aducerea înfaţa publicului larg a obiceiurilor tradiţionale specifice sărbătorilor de iarnă. Se doreşte a fi cel maiimportant eveniment cultural al Braşovului din perioada sfârşitului de an. Programul celor două seride festival cuprinde evoluţia mai multor ansambluri folclorice şi a unor interpreţi foarte cunoscuţi demuzică populară.

4.3 Meşteşuguri tradiţionale

ARTA LEMNULUI  În galeria meşterilor populari consacraţi în arta crestătorilor în lemn, la loc de cinste seînscrie numele creatorului Nicolae Purcărea, născut în 1923 în Şcheii

Braşovului. Acesta s-a impusca reprezentant de seamă al creaţiei plastice tărăneşti contemporane.Întreaga sa operă vorbeşte despre vitalitatea unei minunate tradiţii, străveche şi modernă în acelaşitimp.Stăpânind ca nimeni altul meşteşugul crestăturilor în lemn având un deosebit simţ estetic şirespectând canoanele populare ale simetriei, alternanţei şi ritmului, meşterul Nicoale Purcărea areuşit să realizeze obiecte ce

30

impresionează prin frumuseţea lor simplă neostentativă.Gama obiectelor este extrem de diversă, de la cele cu caracter funcţional odinioară,decorative astăzi – cuiere, furci de tors, căuce, linguri , blidare, până la obiecte de cult – troiţe, cruci pecetare.Pornind de la cele mai simple motive şi ajungând la combinaţii complexe, de natură strictgeometrică, urmând legile nescrise ale artei populare, Nicolae Purcărea reuşeşte să imprimeobiectelor create ceva din frumuseţea sufletului sau.Rozeta, pomul vieţii, triunghiurile, pătratele, romburile care astăzi şi-au pierdut semnificaţiaarhaică iniţială, alcătuiesc un decor complex armonios, amplasat în registre orizontale şi verticale.

CRESTĂTURI ÎN LEMN Puţini sunt tinerii din Braşov care încearcă să descifreze tainele meşteşugului artistic al prelucrării lemnului. Tânăra şi talentata Zina Burloiu se numără printre aceştia. Ucenică a meşterului Nicolae Purcărea din Şcheii Braşovului, cu talent şi dragoste pentru tot ceea ce înseamnă frumos înarta populară tradiţională, ea reuşeşte să îmbine delicateţea cu rigorile acesteia.Descifrând valenţele plastice ale lemnului Zina Burloiu reuşeşte să imprime fiecărui obiectacel ceva din fiinţa sa, care o detaşează de ceilalţi creatori. Gama variată de obiecte ca formă şiornament, respectarea tehnicilor tradiţionale în realizarea decorului, ne oferă posibilitatea încadrăriiacesteia între cei mai reprezentativi creatori populari.După cum ne spune însăşi creatoarea, "domnul Purcărea a ştiut să-mi insufle aceastădragoste pentru arta populară, să sensibilizeze sufletul pentru ceea ce înseamnă tradiţie".Sunt prezente în colecţie linguri, cauce, pecetare, blidare, toate cu funcţii estetice şi decorativefuncţia utilitară pierzându-se în timp.Decorul organizat în compoziţii bazate pe succesiunea şi alternanţa motivelor, ocupă parteaexpusă vederii, fiind realizat în tehnici tradiţionale: sculptură, crestatură, decupaj.Decorul geometrizant, realizarea liniilor drepte, şi-a pierdut din semnificaţiile multiple de altădată,rămânând doar frumuseţea lui. Rozeta, care apare pe piesele realizate, reprezintă o supravieţuire acultului solar, simbol al vieţii şi al belşugului.Admirând aceste frumoase obiecte, relevante pentru cultura populară contemporană, nutrimsperanţa că timpul va certifica adevăratele valori.

COJOCĂRIT  În Ţara Oltului, cojocăritul constituie un străvechi meşteşug artistic care, prin frumuseţea şi măiestria execuţiei, vorbeşte despre vitalitatea unei tradiţii păstrate de veacuri.Dintre cei care au dus mai departe cu sfinţenie acest meşteşug se remarcă Dumitru Sofonea, a lu’Trasu, născut în 1935 în satul Drăguş, descendent al unei familii cu tradiţii în cojocărit. Tatăl său,Dumitru Sofonea zis Trasu a fost ucenicul lui Petru Lazăr, meşter din Galaţi – Făgăraş.Înzestrat fiind cu o deosebită iscusinţă şi vioiciune a spiritului, creaţiile sale se caracterizează prin originalitatea câmpilor ornamentali şi frumuseţea cusăturii. Filonul străvechi al acestu meşteşug se face simţit în toate etapele realizării pieselor: argăsit, ,,cârnuit”, ,,ghipsuit”, croit,,,înflorat”.Utilizând instrumente simple, Dumitru Sofonea lucrează ,,cheptare înfundate”, ,,cheptăruţe”,cojoace fără guler, cojoace ,,ciobăneşti” şi piese mai noi, precum ,,cheptarele crepate” şi,,bondiţele”, toate sub acelaşi semn al unei estetici desăvârşite.Folosind motive tradiţionale, florale - ,,floarea cheptarului”, ,,lipar”, ,,tifra”, trandafir - şigeometrice - cercul, valul spirala, punctul - ,

31

meşterul drăguşan obţine câmpi ornamentali noi,diferiţi de la o piesă la alta, fără a uita caracteristicile definitorii generale ale portului din Drăguş.Suprafeţele decorate alternează ritmic cu cele albe reliefând valoarea estetică a ornamentuluişi a piesei în ansamblul ei.Creaţiile cojocarului Dumitru Sofonea, prin originalitatea lor, prin echilibrul şi armoniamotivelor şi culorilor, au îmbogăţit patrimoniul artei noastre populare purtându-i numele peste timp

  OLĂRIT 

Vasele sunt decorate prin tehnica "jirăvirii", care consta în aplicarea şi întinderea culorilor cu ajutorul unei pensule speciale, numită "gaiţă". Ornamentarea se realizează şi cu ajutorul cornului.Forma finală este dată prin procedeul de smălţuire. Prezenţa smalţului nu este însă obligatorie pe piesele cu destinaţie decorativă.O mare parte din compoziţiile ornamentale, în special cele de pe "taiere" şi străchini, suntdispuse circular, în două registre, pe fundul vasului şi pe pereţi. Decorarea ulcioarelor este realizată prin aplicarea

culorilor pe umerii vasului sau sub forma unui brâu Motivele decorative sunt cele tradiţionale: geometrice - spirală, vălul, "varga" (cercul), "sarul" (zig-zag-ul), liniile drepte; fitomorfe - boboci, frunze, spice de grâu; zoomorfe - peştele; avimorfe -cocoşul şi alte păsări

4.4Portul popular

În afara cetăţii Braşovului existau aşezări cu caractar cvasiurban, târguri şi sate, ai căror locuitori, pe lângă meşteşuguri, aveau şi ocupaţii păstorale şi agricole. În aceste sate s-a păstrat de-alungul timpului o cultură materială specifică civilizaţiei rurale, fapt oglindit cel mai bine în persistenţa costumelor populare ale românilor, saşilor şi ceangăilor.

PORTUL ROMÂNESC În complexul artei populare, portul ocupă un loc aparte prin structura morfologică,ornamentaţie şi colorit.De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influenţe urbane pentru Ţara Bârsei, în timp ce fondul străvechi s-a păstrat şi perpetuat cu mai multă acurateţe în ŢaraFăgăraşului şi satele de pe Târnave.Semnele distinctive ale costumului şcheienilor şi săcelenilor denotă apropierea

32

de mediulurban al Braşovului, o trăsătură particulară a acestora constituind-o fastuozitatea, sporită destrălucire şi bogăţia podoabelor.În Gazeta Transilvaniei din 28 aprilie 1929 portul şcheiencelor este prezentat ca: "ominunată podoabă cu rochiile largi şi dimbrocate de mătăsuri grele, cu veste gătite cu bumbi preţioşi, cu brânele minunat încheiate în paftale de metal şi semănate cu pietre scumpe, cu salbe legate la gât, cu mantale de atlasuri grele, gătite cu blănuri, aşa-numite malotele".Costumul bărbătesc din aceleaşi localităţi păstrează, în raport cu cel femeiesc, elementul tradiţional prin zeghea albă şi căciula păstrată mare, prin cioarecii din dimie albă, ca şi prin croiul cămăşii din pânză ţesută.Originalitatea portului de Bran se manifestă în 3 tipuri de costum femeiesc care păstreazăsimultan atât elemente ale celui mai vechi tip - fota roşie, învărgate pe verticală cu galben şi negru şiie cu manecă răsucită, - specific zonelor pastorale cât şi forme mai noi ca fota cu pulpene, cămaşa cu pumni, precum şi costumul de influenţă musceleană.

PORTUL SĂSESC Ţesăturile şi alesăturile săseşti lucrate în casă sunt de o mare frumuseţe şi diversitate: feţe demasă, perne, prosoape, draperii, feţe de plapumă, perdele etc. O mare parte din acestea suntexecutate în vrasta (Koper), altele sunt decorate cu alesături sau broderii. Pentru complexul vestimentar săsesc din Ţara Bârsei sunt caracteristice piesele: cilindrul(Borten) din catifea neagră, purtat pe cap de fete, scos în evidenţă de panglicile roşii ce atârnă pe spate până la tivul rochiei; scufiţa neagră din catifea cu dantele fie ce împodobeste capul femeiimăritate dându-i o notă de distincţie, completată de panglicile din spate şi de cele de sub bărbie.

CAP. 5 OBICEIURI ŞI MITURI ÎN ZONĂ

PIETRELE LUI SOLOMON Cheile râului Solomon din Şcheii Braşovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar râul poartă numele aceluiaşi personaj. Solomon ar fi, după legendă, un rege maghiar care ar fi săritcu calul său, peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul. Urmăritorii săi păgâni (turci sautătari) au căzut în prăpastie şi astfel regele a scăpat de duşmani. Amintirea acestei întâmplări a fost păstrată în tradiţia orală românească. 

STATUETA ZIDARULUI Pe latura de nord a Bisericii Negre se află o statuie enigmatică înfăţişând un tânăr zidar carese apleacă spre baza contrafortului pe care este amplasat. În afară de această statuie, pe contraforţiide pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau şi alte statui: o femeie, un leu şi un războiniccruciat. Astăzi nu se mai păstrează în exteriorul Bisericii decât statuia tânărului zidar. Aceastăstatuie reprezintă omagiul adus de colegii săi pietrari tânărului care şi-a găsit sfârşitul în timpullucrărilor de construcţie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victimainvidiei unui confrate mai în vârsta care i-ar fi cerut să ridice ceva de pe cornişa zidului şi

33

cândtânărul s-a aplecat l-a îmbrâncit şi a căzut în gol. Probabil ca tânărul şi-a găsit sfârşitul chiar la bazacontrafortului pe care astăzi se află statueta sa.

STRADA SFORII Strada Sforii constituie cea mai îngusta uliţă din Cetatea Braşovului. Deşi unii susţin că esteo stradă veche şi că ar fi cea mai îngustă din Europa, totuşi, adevărul este că Strada Sforii a fostcreată în sec. al XIX-lea ca un gang de acces pentru pompieri.

STATUIA LUI ARPAD În anul 1896, pe Dealul Tâmpa s-a ridicat o coloană având aşezat pe capitel un personajînfăţişând un arcaş din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetăţenilor Braşovului, aceastăstatuie a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia. Ajunsîn Pannonia, Arpad a primit jurământul de credinţă al conducătorilor celor şapte triburi maghiare şi a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la aşezarea ungurilor în Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment în întreaga Ungarie. Întreacestea se înscrie şi statuia nobilului maghiar de pe Tâmpa. Această statuie face parte dintr-unansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor ţări (Ungaria, Croaţia, Italia, Slovacia, România şiUcraina) proiectat şi realizat de Gyorgy Zala şi Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad îl reprezintă defapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Românulşi a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. În 1916, statuia a fost aruncată în aer de persoane neidentificate. Capul acestei statui se află astăzi în Casa Parohiei Reformate din Braşov.

CASA NEGUSTORILOR  Soţia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat în Piaţa Casei Sfatului de astăzi oclădire dedicată comerţului, numită Casa Negustorilor sau Podul Batuşilor. Batuşii erau miciinegustori care se ocupau de comerţul cu amănuntul. La parter erau mici ateliere şi dughene în caremeşterii şi comercianţii îşi prezentau produsele. Clădirea a fost construită în urma unei promisiunifăcută de Apollonia Hirscher ca mulţumire pentru faptul că fiica sa a fost salvată de la moarte. Se pare că micuţa intrase în moarte clinică şi şi-ar fi revenit după funerarii în mormânt, fiinddescoperită de către un gropar sărman care a încercat să-i ia bijuteriile. Această întâmplare esteilustrată într-o frescă pe clădirea Hirscher de pe strada Armata Română colţ cu strada Republicii.

LACUL VRAJITOARELOR  La ieşirea din Cetatea Braşovului pe poarta din capătul Străzii Porţii (Republicii - Modarom)se află un lac în care vrăjitoarele sau femeile bănuite a fi vrăjitoare erau supuse ordaliilor (apelului

34

la judecata divină). Nefericitele erau aruncate în apă cu greutăţi legate de picioare şi mulţimea aşteptasă vadă dacă se înnecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrăjitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot înneca. Prin urmare, femeile care erau vrăjitoare ar fi supravieţuit acestui supliciu. Nu avem nicio atestare a vreunei vrăjitoare care să fi supravieţuit. Dacă s-ar fi menţinut asupra apei ar fi fost luatedin apă şi arse pe rug. Lacul a fost asanat la începutul sec. al XIX-lea şi astăzi este străbătut de bulevardul Eroilor.

LACUL DE SUB TÂMPA Bătrânii povestesc că sub Dealul Tâmpa se află o pesteră de mari dimensiuni în interiorul căreia s-ar afla un lac. Părerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii susţin că ar fi unlac de apă sărată (un ochi de mare), în timp ce alţii susţin că ar fi un lac de apă dulce şi aducând caargument faptul ca pe Tâmpa se aflau izvoare de apă dulce care între timp au secat.

FECIOARA DE FIER  Cetatea Făgăraşului a fost reşedintă a principilor Transilvaniei (sec. XVII) şi a fosttransformată de către austrieci în cazarmă şi închisoare. Unii susţin că în Evul Mediu exista întemniţele cetăţii un instrument de tortură denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevăzută în interior cu lame şi piroane din fier.Condamnatul era aşezat în respectiva cutie care, în momentul închiderii capacului, îi provoca răniadânci prin zecile de piroane care se înfigeau în trupul lui. În dreptul gurii exista o mică iconiţăînfăţişând-o pe Fecioara Maria pe care, în momentul morţii, condamnaţii o sărutau.

CAP. 6 CONCEPEREA SI PROMOVAREA UNUI PRODUS TURISTIC

6.1 Conceperea unui sejur in Brasov

Traseul: Galati-Braila-Sinaia-Predeal-BrasovRetur:Brasov-Predeal-Sinaia-Braila-GalatiDurata: 4 zileTransport:AutocarCazare: Hotel Residence Ambient *** (3 stele)Masa inclusa: Pensiune completaValabilitate: Pana in iulie 2012Perioada: 13.07.2012– 16.07.2012

Ziua 1. Ora 6:30 intalnire in fata agentiei.Deplasarea pe ruta Galati-Buzau-Ploiesti-Sinaia-Predeal-Brasov.Cazarea la Hotel Residence Ambient***.Pranzul il vom servi

35

in restaurantul hotelului.Apoi vom merge sa vizitam Biserica Neagra si Castelul Bran.Cina se va servi la ora 18:30 in restaurantul hotelului. Ziua 2. Micul dejun la ora 8:00.Dupa micul dejun vom pleca sa vizitam Cetatea Rasnov si Manastirea Predeal.Pranzul il vom servi la ora 13:00 in restaurantul hotelului.Restul zilei program liber.Cina o vom servi in jurul orei 18:00.

Ziua 3. Micul dejun il vom servi la ora 8:00.Apoi vom urca pana la Cascada Urlatoare.In jurul orei 13:00 ne vom intoarce la hotel pentru a servi pranzul.Dupa aceea vom merge sa vizitam Castelul Peles si vom urca cu telecabina pana la Cota 1400 unde vom vedea monumentele naturii-Babele si Sfinxul.Cina va fi servita in restaurantul hotelului la ora 18:30.

Ziua 4. Dupa micul dejun facem o ultima plimbare.Plecarea pe ruta Brasov-Galati se va face la ora 11:00 din fata hotelului.Sosirea in jurul orei 16:00 in fata agentiei.

Sevicii incluse in pret: Transport cu autocarul minim 2 **, 4 nopti de cazare la Hotel Residence Ambient de 3 *** Brasov, masa inclusa, insotitor de grup din partea agentiei de turism.Nu sunt incluse in pret intrarile la obiectivele turistice sau alte servicii decat cele mentionate.

6.2Analiza de pret a produsului turistic conceput

Agentia de turism Prestige Travel organizeaza in perioada 13.07.2012- 16.07.2012, un sejur in Brasov pentru un grup de 20 persoane turisti romani, acestia urmand a fi cazati la Hotel Residence Ambient de 3*** din Brasov. Sosirea in Brasov va avea loc in data de 13.07.2012 in jurul orei 13:00 si plecarea in data de 16.07.2012 la ora 11:00.

Sarcina de lucru: Calculati pretul pentru produsul turistic pornind de la urmatoarele elemente:

- Transport cu autocarul (distanta parcursa 300 Km, tarif 20.000 lei/Km);- Cazare camera dubla – 1.000.000 lei / zi / persoana;- Masa pensiune completa – 500.000 lei / zi / persoana;- Cheltuieli sofer – 2.000.000 lei- Comision agentie – 10 %;- T.V.A. – 24 %.

300 x 2036

Transport= = 300 Ron/pers 20

Cazarea= 4 x 100=400 Ron/pers

Alimentatie= 50 x 4 = 200 ron/pers

200Sofer= = 10 Ron/pers 20

T.C.D=300+400+200+10=910 Ron/pers 10Comision= x 910 = 91,0 Ron/pers 100 24T.V.A= x 91,0 = 21,84 Ron/pers 100

T.C.I = 910 x 91,0 x 21,84 =1022,84 Ron/pers

T.C.S= 1022,84 x 20 =20456,8 Ron

37

Bibliografie

1. Bran Florin, Dinu Marian, Simion Tamara „Ecoturism”, Bucureşti, Ed.

Economică, 2000

2. Cosmescu Ioan „Turismul – fenomen complex contemporan ” Ed. Economică,

Bucureşti, 1998

3. Glavan Vasile „Turismul în România” Ed. Economică, Bucureşti 2000

4. Ionescu Ioan „Turismul fenomen social economic şi cultural”, Ed. Oscar Print,

Bucureşti, 2000

5. http://www.turism.sibiu.ro/index.php

6. Masterplan pentru turism în judeţul Sibiu - Proiect realizat de SC

Marketscope SRL

38

7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#mw-

head#mw-head

8. http://fr.wikipédia.org

9.www.clopotel.ro

ANEXA 1

39

40