autobiografia-electorala-campania-prezidentiala-2009.pdf

LUCRARE DE DISERTA IEŢ

Autobiografia electoral ca practică ă

discursiv ă

Studiu de Caz: campania preziden ial dinț ă

2009

COORDONATOR ŞTIIN IFIC:Ţ MASTERAND:

Prof . Univ. Dr. CAMELIA BECIU RÉKA-GYÖNGYI NYITRAI

BUCUREŞTI

Februarie 2012

CUPRINS

Pagina

I. INTRODUCERE ............................................................................................................................

II. CADRUL ANALITIC ....................................................................................................................

1. COMUNICAREA POLITICĂ ..............................................................................

1.1 COMUNICAREA POLITICĂ – DEFINIREA CONCEPTELOR ................................................................

1.2 COMUNICAREA POLITICĂ ÎN CAMPANIILE ELECTORALE ...............................................................

1.3 AMERICANIZAREA CAMPANIILOR ELECTORALE ..........................................................................................

1.4 MASS MEDIA IȘ PERSONALIZAREA DISCURSULUI ELECTORAL ......................................................................

2. Marketingul politic i sfera electoralș ă .....................................................................

2.1 EVOLU IAȚ TEHNICILOR DE MARKETING ....................................................................................................

2.2 STORYTELLINGUL – O NOUĂ PRACTICĂ DE MARKETING POLITIC .....................................................

2.3 GRAMATICA POVESTIRII – CONDI IIȚ DE PRODUCERE ...................................................................................

3. Povestea de via – o resurs electoralţă ă ă .................................................................

3.1 POVESTEA DE VIAŢĂ – DEFINIREA CONCEPTELOR ....................................................................

3.2 AUTOBIOGRAFIA POLITICĂ – TIPOLOGII ...............................................................................

3.2.1 Autobiografia preziden ialţ ă ..........................................................................

3.2.2 Autobiografia electorală ...............................................................................

3.2.3 Autobiografia electoral onlineă .....................................................................

3.3 UN MODEL FONDATOR: CAMPANIA PREZIDEN IALŢ Ă 2008 DIN STATELE UNITE ALE AMERICII ..................

III. STUDIU DE CAZ: Autobiografia electoral online. Cazul campaniei preziden ialeă ţ 2009 în România ...........................................................................................................

1. Metoda de analiză ..................................................................................................

1.1 IPOTEZA CERCET RIIĂ ...................................................................................................

2. Aria de investigare ................................................................................................................................

3. Instrumentul de analiză ..........................................................................................

4. Rezultatele cercet riiă .............................................................................................

4.1 TIPURI DE ARGUMENTE .........................................................................................................................

4.2 STRATEGII DE AUTOPREZENTARE ............................................................................................................

4.3 TIPUL EROULUI REPREZENTAT ................................................................................................................

4.4 FOCALIZAREA TEMATICĂ ...............................................................................................

4.5 APARTENEN AŢ LA PARTID – MODURI DE ENUN AREȚ .................................................................

4.6 IDENTIFICAREA CU ELECTORATUL ...........................................................................................................

IV. CONCLUZII .........................................................................................................................................

V. BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................

VI. ANEXE .................................................................................................................................................

I. INTRODUCERE

În ultimele decenii asist m la o schimbare în stilul punerii în scen aă ă

campaniilor electorale, precum şi a tehnicilor şi strategiilor folosite pe parcursul

acestor campanii.

O serie de cercet ri în domeniu consider aceste schimb ri indicatori aiă ă ă

„americaniz rii” campaniilor electorale ă (orientarea accentuat a comunic riiă ă

politice spre marketing; adoptarea unor practici de mediatizare specifice

campaniilor electorale americane; sporirea dramatismului i profesionalizareaș

planific rii campaniei electorale; implicarea accentuat a unor exper i,ă ă ț

consultan i în campanii)ț . Preluarea tehnicilor specifice campaniilor electorale americane

este stimulat constant atât de interna ionalizarea consultan ei în domeniulă ţ ț

marketingului politic i electoral cât i de globalizarea mass media.ș ș

Potrivit cercet torilor, una dintre modalit ile de transferare a acestoră ăţ

tehnici const în importarea unor metode şi practici concrete, într-o formă ă

modificat , adecvat pentru utilizarea lor în contextul na ional. Una dintreă ă ţ

noile tehnici de marketing politic şi electoral importate din America este

tehnica storytelling, tehnic utilizat în România pe parcursul campanieiă ă

preziden iale din 2009 în special la construirea ţ poveştilor de viaţă ale

candida ilor. În era în care mass media are un rol definitoriu în comunicareaț

mesajelor politice, povestea de via a actorului politic poate deveni unaţă

dintre cele mai importante resurse electorale având în vedere „controlul” pe

care îl are candidatul asupra mesajului transmis. Poveştile de viaţă

(autobiografii) ofer posibilitatea de a transmite un mesaj despreă

comportamentul, caracterul şi valorile actorului politic. Un posibil scop al

acestor nara iuni poate fi justificarea şi explicarea misiunii politice dinţ

perspectiva evolu iei personale i profesionale a actorului politic. ț ș

Pornind de la considerentul c utilizarea noilor tehnici de marketingă

importate din Statele Unite ale Americii – în special tehnica storytelling – este un

fenomen insuficient cercetat în România, prezenta lucrare î i propune sș ă

stabileasc în ce m sur modelul american a influen at construc iaă ă ă ţ ţ

autobiografiilor electorale în campania preziden ial 2009. Vom consideraţ ă

tehnicile folosite la construirea poveştilor de via ale candida ilor lață ț

preziden ialele din 2009 postate sub denumirea „despre mine”, „biografie”,ț

„povestea mea” pe site-urile de campanie ale candida ilor. Aşadar, în ceț

m sur autobiografia politic online a fost utilizat de c tre actorii politici dină ă ă ă ă

România în perioada campaniei preziden iale 2009? Se poate constataţ

utilizarea, respectiv, adaptarea modelului american în materie de storytelling?

Cercetarea mea porneşte de la ipoteza conform utilizarea pove tii de viaș ţă

ca resurs electoral online relev preluarea anumitor tehnici şi teme specificeă ă ă

modelului american de autobiografie electoral . ă

Întrebarea de cercetare vizeaz poten ialul autobiografiei electorale online,ă ţ

actualmente folosit într-o form incipient , de a evolua într-o resursă ă ă ă

electoral important pentru actorii politici din România.ă ă

Structura lucr rii include o sec iune teoretic menit s clarifice no iunile laă ţ ă ă ă ţ

care voi apela în studiul de caz. În primul rând, voi defini conceptul de

comunicare politic , axându-m cu prec dere asupra prezent rii tehnicilor deă ă ă ă

comunicare politic în era campaniilor electorale marcate de fenomenulă

„americaniz rii” şi „personaliz rii”. ă ă

Capitolul dedicat noilor tehnici de marketing politic şi electoral axat în special pe

prezentarea storytellingului politic ajut la în elegerea tehnicilor narative careă ţ

stau la baza construirii poveştilor de via ale actorilor politici, poveşti care peţă

parcursul campaniilor electorale se dovedesc a fi resurse electorale importante pentru

transmiterea mesajelor într-un mod controlat.

Capitolul dedicat contur rii modelului american de poveste de viaă ţă

(autobiografie electoral ) prezint schemele care definesc specificul genului.ă ă

Tras m astfel bazele analizei comparative a celor dou modele: modelulă ă

american i modelul autohton de poveste de via (autobiografie electoral ). ș ă ăț

Urm toarele capitole sunt destinate studiului de caz, adic analizeiă ă

comparative a modelului american de autobiografie electoral online iă ș

autobiografiile candida ilor în alegerile preziden iale 2009 în România,ț ț

explic rii metodei de analiz , formul rii ipotezei, detalierii instrumentului deă ă ă

analiz şi ariei de investigare. Modelul american de autobiografie electoral vaă ă

fi ilustrat prin pove tile de via ale lui Barack Obama, John McCain, Joe Bidenș ăț

i Sarah Palin, candida i la cele mai importante func ii în stat, pre edinte iș ș șț ț

vice-pre edinte, în alegerile preziden iale 2008 din Statele Unite ale Americii.ș ț

Diverse mecanisme discursive de producere specifice autobiografiilor

americane vor fi comparate cu tehnici i teme utilizate în autobiografiile luiș

Crin Antonescu, Mircea Geoan , Kelemen Hunor. ă

Penultimul capitol este dedicat analiz rii şi interpret rii rezultateloră ă

cercet rii. Pe baza cercet rii lucrarea eviden iaz într-o perspectivă ă ţ ă ă

comparativ anumite mecanisme de producere a autobiografiei electoraleă

transmise prin intermediul Website-urilor de campanie ale actorilor politici din

Statele Unite şi România.

II. CADRUL ANALITIC

1. COMUNICAREA POLITICĂ

1.1 COMUNICAREA POLITIC – DEFINIREA CONCEPTELORĂ

Cei mai mul i autori consider c definirea sintagmei de „comunicareţ ă ă

politic ” este foarte dificil deoarece ambii termeni care o compun suntă ă

polisemantici.

Potrivit lui Brian McNair1, orice lucrare despre comunicarea politic trebuieă

s înceap prin a recunoaşte c „definirea cu precizie a termenului s-a dovedită ă ă

extrem de dificil , pur şi simplu din cauz c ambele sale componente seă ă ă

preteaz ele însele la o multitudine de defini ii, mai mult sau mai pu in largi”.ă ţ ț

În opinia Lyndei Lee Kaid2, principala cauz a incertitudinilor legate deă

definirea comunic rii politiceă const în lipsa conceptelor proprii: „comunicareaă

politic modern este înc un obiect de studiu interdisciplinar, care lucrează ă ă ă

cu concepte împrumutate din tiin ele comunic rii, politicii, jurnalismuș ţ ă lui,

sociologiei, psihologiei, istoriei, retoricii”.

Pentru Jacques Gerstlé3, greutatea definirii no iunii de comunicare politicț ă

provine mai ales din incertitudinea conceptual a celor dou no iuni:ă ă ţ

comunicare şi politic , nesiguran care „las un apreciabil spa iu de manevră ţă ă ţ ă

semantic în ac iunea de combinare a acestora”. Conform autorului franceză ț

un alt factor generator de confuzie este faptul c cele dou concepte suntă ă

„deja supraînc rcate cu sens”ă 4.

În studiul comunic rii politice sunt dou abord ri importante: primaă ă ă

acord prioritate conceptului de comunicare, iar cea de-a doua proclamă ă

consubstan ialitatea comunic rii şi politicii. În continuare voi opta pentruț ă

prezentarea câtorva defini ii care acord prioritate conceptului de comunicare.ţ ă

Potrivit lui Denton i Woodwardș 5 comunicarea politic nu înseamn altcevaă ă

1 McNAIR, Brian, Introducere în comunicarea politic , ă Iași, Polirom, 2007, pagina 19 2 KAID, Lynda L., Handbook of Political Communication Research, Mahwah, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, 2004, pagina 143 GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică , Iași, Institutul European, 2002, pagina 214 Ibidem 5 Apud McNAIR, Brian, Introducere în comunicarea politică, Iași, Polirom, 2007, pagina 19

decât: „simpla discu ie despre alocarea resurselor publice (veniturile), despreț

autoritatea oficial (c reia i se acord puterea de a lua decizii de natură ă ă ă

juridic , legislativ i executiv ), şi despre sanc iunile oficiale (ceea ce statulă ă ș ă ţ

recompenseaz , respectiv pedepseşte)”, defini ie amendat de Brian McNairă ţ ă 6

din cauza omiterii lu rii în considerare a actelor de comunicare simbolic . Înă ă

aceea i lucrare mai sus citat Denton i Woodwardș ă ș 7 ne supun aten iei oț

definire a comunic rii politice prin prisma ă inten iilor ț oamenilor politici de a

influen a mediul politic: „factorul decisiv care face comunicarea s fie politicț ă ă

nu este sursa mesajului, ci con inutul i scopul acestuia”. De exemplu, oț ș

biografie a unui actor social poate s fie o form a comunic rii politice dacă ă ă ă

scopul construirii acestei nara iuni de via const în influen areaț ță ă ț

comportamentului electoral.

Brian McNair8 define te comunicarea politic drept „comunicarea ceș ă

vizeaz în mod direct politica”, propunând o defini ie în care se încadrează ț ă

„toate formele de comunicare în care se angajeaz politicienii i al i actoriă ș ț

politici, cu scopul de a atinge obiective specifice; comunicarea adresată

acestor actori de c tre persoanele apolitice, precum aleg torii sau editoriali tiiă ă ș

din presa scris ; comunicarea referitoare la ace ti actori i la activit ile lor,ă ș ș ăț

a a cum este con inut în reportajele de tiri, editorialele de pres i alteș ă ș ă șț

forme mediatice de analiz a politicii”. El reu e te astfel s înglobeze înă ș ș ă

defini ia sa „întregul discurs politic”. ț

Cercet torul englez Darren G. Lillekeră 9 consider c definireaă ă

comunic rii politice doar din perspectiva motiva iei i sursei nu mai reflectă ț ș ă

realit ile „democra iilor orientate spre media”. În opinia lui Lillekerăț ț 10 mass

media joac un rol hot râtor în cadrul comunic rii politice: „în democra iileă ă ă ț

orientate spre mass media, mass media determin atât ce se comunic cât iă ă ș

ce nu se comunic , [hot rând] ce tie i ce nu tie publicul”. Neavând controlă ă ș ș ș

asupra mijloacelor de comunicare în mas , actorii politici caut medii deă ă

comunicare, prin intermediul c rora s - i poat transmit mesaje într-un modă ă ș ă ă

6 McNAIR, Brian, Introducere în comunicarea politic , ă Iași, Polirom, 2007, pagina197 apud McNAIR, Brian, Introducere în comunicarea politică, Iași, Polirom, 2007, pagina 208 McNAIR, Brian, Introducere în comunicarea politică, Iași, Polirom, 2007, pagina 209 LILLEKER, G. Darren, Key concepts in political communication, London ,Thousand Oaks, New Delhi, SAGE Publications, 2006, pagina 1010 LILLEKER, G.Darren, Key concepts in political communication, London , Thousand Oaks, New Delhi, SAGE Publications, 2006, pagina 13

controlat. Un astfel mediu, care permite controlul asupra mesajului politic este

pagina de Web al actorului politic, o resurs din ce în ce mai des utilizat înă ă

comunicarea politic .ă

1.2 COMUNICAREA POLITIC ÎN CAMPANIILE ELECTORALEĂ

Potrivit lui Jaques Gerstlé11, din clipa în care accept m comunicarea sub formaă

unei interac iuni, „comunicarea politic , prin natura sa instrumental , seț ă ă

prezint ca o ac iune strategic ”. Conform acestei abord ri strategiceă ț ă ă

comunicarea politic indic „viziunea unui actor care trebuie s î i înfrunteă ă ă ș

adversarii i s ia decizii în func ie de context”ș ă ț 12 permi ând „confruntareaț

istoriilor povestite de actan ii politicii cu scopul cre rii sau consolid riiț ă ă

propriilor identit i ”ăț 13.

Odat cu accelerarea tehnologiz rii societ ii moderne strategia fiec ruiă ă ăț ă

actor politic trebuie s in cont din ce în ce mai mult de schimb rile tehniceă ț ă ă

din societate. Radioul, televiziunea, Internetul, noile media sunt unele dintre

cele mai importante mijloace de comunicare, care de-a lungul istoriei au

remodelat sistemul comunic riiă politice. Potrivit lui Peter Dahlgren14 aceste

schimb ri tehnice au contribuit la „destabilizarea sistemului tradi ional ală ț

comunic rii politice”. În era în care rezultatul luptei politice este determinat iă ș

de ac iunile întreprinse în spa iul virtual este evident c strategiile deț ț ă

comunicare ale politicienilor trebuie s aib o component integrat , care să ă ă ă ă

se refere la tehnicile de comunicare specifice spa iului virtual. ț

Campania electoral este un aspect particular al acestei interac iuniă ț

strategice, fiind o activitate specific , cu o anumit frecven , durat şiă ă ță ă

intensitate limitate în timp, care implic actorii politici, publicul şi mijloaceleă

de comunicare.

Potrivit lui Jaques Gerstlé15, campania electoral este o „situa ie exemplar aă ț ă

interdependen ei tactice” o „structur de joc, caracterizat de conflict, deț ă ă

cooperare sau de rela ii mixte”, o „secven privilegiat de construire aț ță ă

11 GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică, Iași, Institutul European, 2002, pagina 3812 Ibidem13 GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică, Iași, Institutul European, 2002, pagina 4114 DAHLGREN, Peter, The Internet, Public Spheres, and Political Communication: Dispersion and Deliberation, pagina 5, Political Communication, 22:147–162, London, Routledge, 200515 GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică , Iași, Institutul European, 2002, pagina 39

realit ii politice la care contribuie to i actan ii, în func ie de resurse i deăț ț ț ț ș

interese” pe parcursul c reia situa ia politic se redefine te în plan simbolic.ă ț ă ș

Conform autorului francez din aceast înfruntare simbolic vor rezulta nu doară ă

rezultatele electorale imediate, ci i „noua configurare a interpret rilorș ă

politice”16. În opinia lui Gerstlé17, „campania electoral se analizeaz dină ă

perspectiva comunic rii v zute ca fiind interac iunea interpret rilor (strategică ă ț ă

orientate) situa iei politice”: candida ii interpreteaz cerin ele i a tept rileț ț ă ț ș ș ă

cet enilor, oferta electoral a celorlal i concuren i, integrându-le înăț ă ț ț

comunicarea lor strategic pentru a le da un con inut coerent, mijloaceleă ț

media interpreteaz ansamblul cererilor i condi iile în care acestea pot fiă ș ț

ajustate, publicul interpreteaz mesajele electorale care îi sunt direct adresateă

precum şi interpret rile ă secundare furnizate prin canalele media.

Într-o campanie electoral strategiile combatan ilor niciodat nu suntă ț ă

ni te produse gata finite, statice. Pe parcursul campaniei fiecare strategie seș

love te de altele, acest fenomen conform lui Gerstléș 18 duce la „intertextualitatea

campaniilor”.

Structura campaniilor electorale este determinat de „mediulă

strategic”19 în care au loc. Potrivit autorilor Paul S. Herrnson i Colton C. Campbellș 20, mediul

strategic include „sistemul politic reglementat de constitu ia ț ț rii în cauz , natura func ieiă ă ț

la care candideaz actorul politic, normele care reglementeaz nominaliz rileă ă ă

sau alegerile în interiorul partidului din care provine respectivul politician,

cultura politic a rii, cultur ce implic atitudinea cet enilor fa deă ță ă ă ăț ță

politic , politicieni, partidele politice şi grupuri de interese”. Acest contextă

cultural i politic este motivul pentru care, chiar dac în ultimele decenii seș ă

observ un proces global de preluare a strategiilor i tehnicilor campaniiloră ș

electorale americane, i chiar dac din ce în ce mai mul i politicieni î i permitș ă șț

consultan i str ini (în special americani) totu i, pentru succesul unei campaniiț ă ș

electorale este obligatoriu adaptarea tehnicilor de comunicare la mediul

16 Ibidem 17 Ibidem18 GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică , Iași, Institutul European, 2002, pagina 7819 HERRNSON, S., Paul, Congressional Elections: Campaigning at Home and in Washington, ediția a 4-a Apud HERNENSON S., Paul și CAMPBELL C., Colton Modern Political Campaigns in the United States. Handbook of Political Management, New York, Routledge, 2008, pagina 1120 HERNENSON S., Paul și CAMPBELL C., Colton Modern Political Campaigns in the United States. Handbook of Political Management, New York, Routledge, 2008, pagina 11

strategic specific fiec rei ri. ă ță

1.3 AMERICANIZAREA CAMPANIILOR ELECTORALE

În ultimele decenii asist m la o schimbare în stilul punerii în scen aă ă

campaniilor electorale i a tehnicilor folosite, cu diverse varia iuni, care depindș ț

de cultura politic a rii.ă ță

Potrivit lui Rachel K. Gibson i Andrea Römmeleș 21, chiar dac pe parcursul aniloră

au fost folosite diferite etichete pentru descrierea noului stil de campanie

electoral [„americanizare’” (Negrine i Papathanassopoulos, 1996);ă ș

„postmodern’” (Norris, 2000; Plasser, 2002); „post-Fordist” (Denver i Hands,ș

2000); „high-tech” (Strachan, 2003], aproape to i autorii sunt de acord cț ă

„profesionalizarea” instrumentelor şi strategiilor utilizate în noile campanii

este evident (Farrell, 1996; Gibson i Römmele, 2001; Lilleker i Negrine,ă ș ș

2002). Dintre componentele tipice noii abord ri Gibson i Römmeleă ș 22

enumer : utilizarea crescând a bazelor de date i a noilor tehnologii digitaleă ă ș

cum ar fi Web-ul şi e-mailul, utilizarea sondajelor de opinie i a focus-ș

grupurilor.

Studiind tendin ele caț re au determinat schimb rile practicilor de campanieă

electoral Fritz Plasseră 23 identific cinci macro-tendin e globale, hot râtoare:ă ț ă

orientarea aproape exclusiv a comunic rii de campanie spre televiziune;ă ă

cre terea cheltuielilor de campanie cauzat prin excelen de cre tereaș ă ă șț

importan ei publicit ii pl tite, difuzate în special prin canalele de televiziune;ț ăț ă

cre terea influen ei dezbaterilor transmise prin televiziune;ș ț personalizarea

crescut a campaniilor electorale i importan a tot mai evident aă ș ţ ă

consultan ilor i managerilor de campanie specializa i în diverse tehnici de comunicare iț ș ț ș

marketing.

21 GIBSON K., Rachel și RÖMMLE, Andrea Measuring the Professionalization of Political Campaigning, SAGE Publication, Party Politics, 2009, 15: 26522 Ibidem23 PLASSER, Fritz, Political Consulting Worldwide. Handbook of Political Management, New York, Routledge, 2008, pagina 25

Potrivit lui Plasser24, practicile electorale tradi ionale se pot caracteriza prin:ț

concentrarea asupra comunic rii personale cu aleg torii (întâlniri de partid,ă ă

mitinguri, distribuirea resurselor electorale din u în u ), importan așă șă ț

resurselor electorale produse de partid (postere, autocolante, bro uri) iș ș

orientarea planific rii campaniei spre partid, organiza ie, pe când practicileă ț

moderne se bazeaz pe managementul impresiei, aranjarea unor evenimente,ă

care s capteze aten ia televiziunilor, publicitate difuzat prin canalele deă ț ă

televiziune i prin intermediul Internetului, utilizarea consultan ilor politiciș ț

specializa i, precum i a exper ilor în comunicareț ș ț , marketing i management,ș

responsabili pentru conducerea unor campanii orientate eminamente spre candidat i spre massș

media.

În ceea ce prive te profesionalizarea campaniilor electorale - în opinia lui Plasserș 25 -

managerii campaniilor electorale din Europa, America Latin i Asia „consider setulă ș ă

practicilor utilizate în campaniile din Statele Unite ale Americii un model de

urmat”. În Europa aceste tendin e de modernizare au fost deseori privite caţ

indicatori de „americanizare a campaniilor electorale”26. Orientarea accentuată

a comunic rii politice spre marketing, preluarea unor practici de promovare,ă

mediatizare specifice campaniilor electorale americane, înclinarea spre

dramatizare sunt rezultatele r spândirii continue a inova iilor campaniiloră ț

electorale americane prin multitudinea de firme de consultan care în ultimulță

timp i-au extins afacerile în toat lumea. ș ă

Potrivit lui Plasser27, modelul cel mai r spândit de selectare i transferare aă ș

acestor tehnici i inova ii este „modelul de cump rare”, conform c ruiaș ă ăț

metode i practici concrete, adecvate pentru utilizarea f r probleme înș ă ă

contextul na ional sunt importate din America într-o form modificat ,ț ă ă

fenomen ce se concretizeaz în „standardizarea practicilor electorale”. ă

Un alt model de transfer de cunoa tere din America ar fi „modelul de adoptare”ș 28,

24 Ibidem25 PLASSER, Fritz, American Campaign Techniques Worldwide apud PLASSER, Fritz, Political Consulting Worldwide. Handbook of Political Management, New York, Routledge, 2008, pagina 2726 REINEMANN, Carsten și WILKE, Jürgen, It's the Debates, Stupid! How the Introduction of Televised Debates Changed the Portrayal of Chancellor Candidates in the German Press, 1949_2005. The Harvard International Journal of Press/Politics 2007; 12; 92 27 Plasser, Fritz, Global Political Campaign apud PLASSER, Fritz, Political Consulting Worldwide. Handbook of Political Management, New York, Routledge, 2008, pagina 2728 SUSSMAN, Gerald și GALIZIO, Lawrence, The Global Reproduction of American Politics apud PLASSER, Fritz, Political Consulting Worldwide. Handbook of Political Management, New York, Routledge, 2008, pagina 27

conform c ruia managerii de campanie încearc s accepte axiomeleă ă ă

strategice americane i s transfere logica politic a competi iei (specificș ă ă ăț

campaniilor preziden iale Americane) în campaniile na ionale parlamentare.ț ț

Rezult astfel “hibridizarea practicilor interna ionale”ă ț 29.

Una dintre noile tehnici de marketing politic i electoral importate dinș

America este tehnica storytellingului, tehnic utilizat i în România mai alesă ă ș

pe parcursul campaniilor electorale din 2009.

1.4 MASS MEDIA I PERSONALIZAREA DISCURSULUI ELECTORALȘ

Concuren a m rit dintre ziare, lupta continu pentru profit i atragereaț ă ă ă ș

publicului, c utarea nara iunilor care capteaz aten ia, tabloidizarea mass-ă ț ă ț

mediei i nu în ultimul rând expansiunea rolului televiziunii au jucat un rolș

important în apari ia campaniilor electorale personalizate, campaniiț

concentrate într-un mod v dit asupra construirii imaginii candidatului. În cazulă

acestor campanii în centrul aten iei nu se mai afl partidul, ci candidatul. Dinţ ă

totalul de informa ii diseminate se observ cre terea volumului acelorț ă ș

informa ii care au leg tura cu persoana candidatului ț ă (biografie, aspect fizic,

credin e, gusturi, valori, contraven ii din trecut)ț ț .

Dintre caracteristicile campaniilor centrate pe persoana candida ilor, James Stanyer iț ș

Dominic Wring30 subliniaz urm toarele: utilizarea accentuat a tehnicilor deă ă ă

marketing, cre terea importan ei aspectului fizic ș ț (candidat fotogenic, abil în fa aț

camerelor de luat vederi), maximizarea rolului liderilor de partide, lideri percepu iț

ca întruchip ri ale partidelor lor, cu un status similar celebrit ilor,ă ăț

intensificarea percep iei c o mân de politicieni veterani au devenit juc toriiț ă ă ă

cheie ai unui sitcom na ional, apeten a politicienilor pentru a dezv lui massț ț ă

mediei informa ii despre via a lor privat , intensificarea atacurilor la persoan ,ț ț ă ă

atât din partea tabloidelor cât i din partea contracandida ilor. Potrivit luiș ț

Stanyer31, „asasinarea caracterului” contracandidatului este una dintre tehnicile cele mai

utilizate în campaniile electorale din America. Esen a acestei tehnici const înț ă

29 PLASSER, Fritz, Political Consulting Worldwide. Handbook of Political Management, New York, Routledge, 2008, pagina 2730 STANYER, J., WRING, D., Public images and private lives: An introduction. Parliamentary Affairs, 57, 2004, pagina 2-531 STANYER, James, Character Assassination and Media Exposés. Encyclopedia of political communication, volumul 1și 2, SAGE Publication, 2008, pagina 82

construirea unei imagini cât mai d un toare adversarului. ă ă

Deşi actorii politici şi echipele lor de campanie aleg cu bun tiin să ș ță ă

dezv luie informa ii personale despre candidat, ei nu controleaz toateă ț ă

informa iile care circul despre candidat în mass-media. În ultima perioad s-aţ ă ă

constatat o intruziune m rit a jurnalismului de scandal în via a privat aă ă ț ă

politicienilor atât în perioada campaniilor electorale precum i în timpul mandatului.ș

2. MARKETINGUL POLITIC I SFERA ELECTORALȘ Ă

În acest capitol dedicat marketingului politic i electoral m voiș ă

concentra asupra definirii conceptului de marketing politic i electoral i aș ș

tehnicilor specifice. Voi lua în considerare mai ales definirea tehnicii

storytellingului i gramatica povestirii. La finalul acestui capitolul voiș

demonstra de ce campania electoral a lui Barack Obama din 2008 poate fi ună

exemplu de referin pentru utilizarea tehnicii storytellingului, în specialță

strategia de construire a pove tii de via – inova ie preluat i de c treș ă ă ș ăț ț

managerii campaniilor electorale din 2009 în România.

2.1 EVOLU IA TEHNICILOR DE MARKETINGȚ

Element constitutiv al procesului de profesionalizare, în special al americaniz riiă

campaniilor electorale, marketingul politic st la baza multor evolu ii recenteă ţ

din comunicarea politic .ă

Înc din 1969 Kotler i Levyă ș 32 constat c între practicile de comercializareă ă

a unui s pun i practicile vizând imaginea electoral a candidatului nu există ș ă ă

mari diferen e, iar în 1992 Butler i Kavanaghț ș 33 sesizeaz c „mai mult caă ă

oricând, campaniile electorale sunt tot mai mult privite de c tre cei îns rcina iă ă ț

cu organizarea lor ca ni te exerci ii de marketing, iar priceperea de a le vindeș ț

clien ilor bunuri i servicii î i g se te acum aplicare în cazul electoratului”. ț ș ș ă ș

Jacques Gerstlé34 consider c marketingul politic const în „aplicareaă ă ă

32 apud LILLEKER, G. Darren, Key concepts in political communication, London ,Thousand Oaks, New Delhi, SAGE Publications, 2006, pagina 15233 apud McNAIR, Brian, Introducere în comunicarea politică, Iaşi, Polirom, 2007, pagina 6134 GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politic , ă Iaşi, Institutul European, 2002, pagina 54

tehnicilor de marketing de c tre organiza iile politice i de c tre puterileă ț ș ă

publice pentru s suscita sprijinul concentrat sau difuz al grupurilor sociale

vizate”. De i marketingul politic este o ac iune aplicabil atât politicienilorș ăț

care î i exercit o func ie cât i celor care vor s câ tige o func ie, utilizareaș ă ș ă șț ț

sa primar r mâne campania electoral . În opinia autorului franceză ă ă

„aplicabilitatea marketingului în politic este, în principal, reprezentat prină ă

marketingul electoral, care constituie forma cea mai avansat de marketing”ă 35,

constând în „asistarea ofertei electorale în eforturile sale de adaptare la cerere sau de conformare

la cerin ele politice”ț 36.

Împreun cu dezvoltarea marketingului politic a avut loc i o evolu ie înă ș ţ

aplicarea tehnicilor de marketing în campaniile electorale. Newman37 în lucrarea

sa despre marketingul pre edin ilorș ț americani delimiteaz cel pu in patru etapeă ț

privind evolu ia campaniilor preziden iale americane: la începuturileț ț

campaniilor în centrul aten iei se afla partidul, dup care centrul campaniei s-aț ă

mutat pe scopul partidului de a g si cel mai bun candidat posibil care s -lă ă

reprezinte, pe urm campania începe s fie o opera iune orientat spreă ă ţ ă

reac ia aleg torilor, devenind mai apoi o opera iune condus de exper i înț ă ț ă ț

marketing. În modelul s u, Newmană 38 introduce o distinc ie între proceseleţ

unei campanii de marketing şi cele ale unei campanii politice: campanie de

marketing este nucleul modelului, con inând instrumentele de marketing careț

sunt folosite pentru ob inerea succesului candidatului pe parcursul tuturorţ

etapelor unei campanii politice. Cele trei etape ale unei campanii de marketing -

potrivit lui Newman39 - sunt: segmentarea pie ei, pozi ionarea candidatului i formulareaț ț ș

strategiei i punerea în aplicare a strategiei. ș

Dup identificarea segmentelor de vot exper ii în marketing trebuie să ț ă

defineasc pozi ia candidatului pentru fiecare segment deja identificat printr-ă ţ

un proces de pozi ionare, care const în evaluarea punctelor forte i slabe aleţ ă ș

candidatului şi ale adversarilor lui. Potrivit lui Lindon40, pozi ionarea candidatuluiț

35 Ibidem 36 Ibidem37 NEWMAN, I., Bruce, The Marketing of the President: Political Marketing as Campaign Strategy, 1994 apud CWALINA, Wojciech, FALKOWSKI, Andrzej și NEWMAN, I., Bruce Political Management and Marketing. Handbook of political Management, New York, Routledge, 2009, pagina 70-71 38 Ibidem39 Ibidem40 LINDON, D., Le positionnment des candidats apud GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică , Iași, Institutul European, 2002, pagina 55

este o „reprezentare simplificat ”, care poate fi mânuit strategic de candidat dacă ă ă

în comunicarea de campanie, la momentul prezent rii orient rilor politice i aă ă ș

calit ilor personale predominante, se ine seama de nevoile i a tept rileăț ț ș ș ă

electorilor. În opinia lui H. Quéré, „identit ile [actorilor politici] suntăț

construite în mod pozitiv, dar nu i corelativ, neexistând nici o imagine careș

s nu intre, de altfel, cel mai adesea involuntar, în cercul celor dezmin ite. Dină ț

aceast cauz , pentru fiecare candidat trebuie s se ia în calcul nu numaiă ă ă

singularizarea sa prin imprimarea m rcii sale, ci i diferen ierea sa prină ș ț

demarcare de contracandida i”ț 41. Din punctul de vedere al lui Gareth Smith42

pozi ionarea candidatului se poate realiza prin combinarea urm toarelorț ă

elemente: politici, imagine i emo ii. ș ț

Potrivit autorilor Wojciech Cwalina, Andrzej Falkowski i Bruce I.ș

Newman, „imaginea unui politician const din modul în care oamenii percepă

politicianul respectiv, pe baza caracteristicilor, poten ialului de lider şiț

mesajelor emise de c tre el i despre el, transmise prin intermediul mass-ă ș

mediei şi prin discu iile (în familie, cu prietenii) în comunicarea de zi cu zi”ț 43.

Autorii subliniaz faptul c aceste caracteristici „pot fi caracteristici deă ă

personalitate, care se refer la credin ele oamenilor în leg tur cu naturaă ţ ă ă

uman (integritate, competen )”ă ţă 44 sau „pot fi o consecin a cererii socialeţă

într-un moment dat sau într-o anume situa ie socio-politic , pe parcursulţ ă

campaniei”45.

Actorii politici i consilierii petrec mult timp cu construirea imaginii iș ș

conectarea candidatului cu aleg torii. Începând cu selectarea garderobei până ă

la alegerea frizurii, tot ce ine de imaginea candidatului este premeditat.ț

Imaginea actorului politic se construie te prin utilizarea impresiilor vizualeș

comunicate prin prezen a fizic a candidatului, prin apari ii mass-media i prinţ ă ţ ș

informa iile înregistrate în memoria cet enilor despre activitatea saț ăț

anterioar . Strategia construirii imaginii merge totu i dincolo de aspectulă ș

41 QUÉRÉ, H., French Political Advertising: a semiological analysis of campaign posters apud GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică, Iaşi, Institutul European, 2002, pagina 7842 SMITH, Gareth, Positioning Political Parties: The 2005 UK General Election, 2005 apud apud CWALINA, Wojciech, FALKOWSKI, Andrzej şi NEWMAN, I., Bruce Political Management and Marketing. Handbook of political Management, New York, Routledge, 2009, pagina 7443 CWALINA, Wojciech, FALKOWSKI, Andrzej și NEWMAN, I., Bruce Political Management and Marketing. Handbook of political Management, New York, Routledge, 2009, pagina 7544 Ibidem45 Ibidem

exterior al actorului politic, scopul final fiind stabilirea unei leg turi personaleă

cu aleg torii. ă

2.2 STORYTELLINGUL – O NOU PRACTIC DE MARKETING POLITICĂ Ă

În timpul campaniilor electorale întotdeauna se intensific dezbatereaă

privind necesitatea aleg torilor de a cunoa te candida ii. Ast zi, în campanileă ș ț ă

moderne, dominate de mass media, spectacol, tabloidizare i imaginiș

prefabricate, cunoa terea candidatului nu se mai realizeaz doar prinș ă

diseminarea informa iilor legate de politicile i programul politic alț ș

candidatului, ci mai ales prin crearea unor nara iuni apte s îndeplineasc rolulț ă ă

de „cârlige” emo ionale capabile s conecteze actorul politic cu aleg torii. Oț ă ă

dat cu accentuarea folosirii tehnicilor de marketing i sporirea comercializ riiă ș ă

calit ilor individuale ale liderilor politici electoratul de azi este tot mai desăţ

invitat „s se angajeze în nara iunile de via ”ă ț ță 46 ale actorilor politici.

Analizând strategiile de campanie din Marea Britanie Gillian Bennett ajunge la concluzia

potrivit c reia „campaniile moderne încep din ce în ce mai mult s semene cuă ă

un exerci iu de storytelling conceput i controlat de storytelleriț ș

profesioni ti”ș 47: jurnali ti, regizori de spoturi i filme de campanie, comunicatori i consultan iș ș ș ț

angaja i de partide. ț

Potrivit lui Jeffery C. Alexander, pe parcursul campaniei electorale aceste

nara iuni nu doar exist , ci „se creeaz ” ț ă ă 48. Dintre etapele cele mai importante

ale procesului de creare a nara iunilor Jeffery C. Alexander eviden iazț ț ă

„încadrarea pove tii în termenii problemelor percepute ca fiind cele maiș

presante la momentul respectiv, ob inerea feedbackului de la consilieri deț

încredere, de la comentatori i public int , ajustarea propriului caracter în a aș ă șț

fel încât s se potriveasc cu cadră ă ul trasat de nara iune”ț 49. J.C. Alexander subliniază

c pentru câ tigarea campaniei electorale „este esen ial ca actorul politic să ș ț ă

46 SMITH, Angela, British Politics: Beyond the Mainstream ‘New Man’ or ‘Son of the Manse’? Gordon Brownas a Reluctant Celebrity Father , British Politics, 3, (556–575), Palgrave Macmillan Publication, 2008, pagina 556

47 BENNETT, Gillian, "Camera, Lights, Action!": The British General Election 1992 as Narrative Event, Folklore, Vol. 107, pagina 94, 199648 ALEXANDER C., Jeffrey, Heroes, Presidents, and Politics, http://contexts.org/articles/fall-2010/heroes-presidents-and-politics accesat pe data de 05.02.2011, Sage Publication, 2010 49 Ibidem

http://contexts.org/articles/fall-2010/heroes-presidents-and-politics

http://contexts.org/articles/fall-2010/heroes-presidents-and-politics

reu easc s - i intre în rolul din poveste într-un mod cât mai natural posibil”ș ă ă ș 50.

Conform lui Alexander51, „toate nara iunile ţ politice sunt despre eroi”.

În opinia lui Annette Simmons, „g sirea unei nara iuni care s surprindă ț ă ă

esen a unui candidat este Sfântul Graal pentru mul i nou-veni i în lumeaț ţ ţ

storytellingului. [Ei caut ] o poveste care s rezoneze şi s c l toreasc ca ună ă ă ă ă ă

virus, o poveste, care este în acelaşi timp personal şi colectiv, o poveste, care

îndrum aten ia şi concluziile într-o direc ie dorită ţ ț ă 52”. O astfel de poveste, care

a reu it s capteze aten ia electoratului s-a dovedit a fi povestea lui Barackș ă ț

Obama, candidat la pre edin ia Statelor Unite ale Americii în 2008, care prinș ț

personificarea nara iunii societale a visului american a reu it s convingț ș ă ă

aleg torii c este capabil s le aduc schimbarea. Potrivit lui Simmons,ă ă ă ă

nara iunile politice ce rezoneaz cu sentimentele aleg torilor sunt „poveştiț ă ă

arhetipale care prin eviden ierea unor experien e universale atrage aten ia,ţ ț ţ

aduc un surplus de sens şi creeaz un sentiment de apartenen comună ță ă 53”.

Într-un interviu în care i se cerea s prevad care va fi povesteaă ă

câ tig toare a alegerilor preziden iale din Statele Unite ale Americii din 2008,ș ă ț

Simmons54 subliniaz faptul c în campanii electorale orice întâmplare,ă ă

eveniment, atac comport un poten ial de eclipsare a nara iunilor pre-ă ț ț

elaborate, pre-construite de comunicatori. Conform lui Simmons55, una dintre cele

mai important decizii într-o campanie este construirea pove tilor careă ș

r spund la întreb ri de tipul: cine este candidatul i pentru ce cauz lupt . Înă ă ș ă ă

condi iile în care aceste pove ti sunt create în conformitate cu ac iunile iț ș ț ș

vorbele actorului politic, actorul politic indiferent de circumstan eț

(evenimente, atacuri) trebuie s r mân fidel celor afirmate în pove tileă ă ă ș

respective.

Utilizarea storytellingului de c tre politicieni i consultan ii lor se explică ș ț ă

i prin faptul c mass media în scopul de a face acoperirea unui evenimentș ă

politic mai atractiv tinde s coloreze tirea cu istorii i nara iuni personale aleă ș ș ț

50 Ibidem51 Ibidem52 SIMMONS, Annette, Whoever tells the best story wins, New York, AMACOM American Management Association, 2007, pagina 18453 Ibidem54 HANSEN, Kathy, Annette Simmons Q&A, http://astoriedcareer.com/annette_simmons_qa.html, accesat pe data de 11.04.2011 55 Ibidem

http://astoriedcareer.com/annette_simmons_qa.html

actorilor politici. Pentru politicieni aceast simbioz dintre consultan iiă ă ț

specializa i în utilizarea tehnicilor de storytelling i mass media nu este unț ș

proces lipsit de risc deoarece actorii politici controleaz doar pove tileă ș

construite de propriul lor staff. Controlul în cazul con inutului pove tilorț ș

construite de c tre mass media i adversarii politici (precum controlul asupraă ș

interpret rilor iscate de nara iunea candidatului) este inexistent. Potrivit luiă ț

Gianpietro Mazzoleni56, unul dintre cele mai importante efecte ale mediatiz riiă

vie ii politice asupra sistemului politic este „impunereț a gramaticii mass mediei

asupra tehnicilor de comunicare folosite de actorii politici”.

Potrivit sociologului Francesca Polletta57, puterea nara iunii const în faptul cț ă ă

noi „proces m poveştile diferit de alte tipuri de mesaje”. În lucrarea sa despreă

utilizarea tehnicilor de storytelling în politic autorul se refer la cercet ri careă ă ă

sugereaz c pe timpul imersiunii în poveste „ascult torii suspend tendin eleă ă ă ă ț

de contraargumentare, de îndoial privind veridicitatea sau relevan aă ț

informa iilor prezentate”ț 58. A adar, puterea nara iunii const în suspendareaș ț ă

neîncrederii ascult torului pe timpul imersiunii în poveste cu condi ia caă ț

„mesajul transmis s nu fie mult prea explicit”ă 59. Descriind procedura de

descifrare a moralei pove tii de c tre ascult tori, Polletta subliniaz : „eiș ă ă ă

[ascult torii] doresc ca evenimentele s produc sensul lor propriu. Dară ă ă

evenimentele într-o poveste niciodat nu produc propriul lor sens. Noiă

evalu m, chiar în elegem ce se întâmpl în poveste prin referire la poveştileă ţ ă

pe care le-am auzit anterior”60 şi, din aceast cauz , „pove tile care nu seam nă ă ș ă ă

deloc cu cele auzite anterior risc s fie catalogate neinteligibile, de necrezut,ă ă

sau pur i simplu ciudate”ș 61. Astfel pove tile care reinterpreteaz nara iuniș ă ț

intrate deja în memoria colectiv (mituri, legende) au o putere de convingereă

m rit . „Dac spui o poveste nou , o poveste cu adev rat nou , tu, naratoră ă ă ă ă ă

ri ti ca sensul pove tii tale s fie descoperit prin pove tile cu care dejaș ș ă ș

56 MAZZOLENI, Gianpietro, Mediatization. Encyclopedia of political communication, volumul 1și 2, SAGE Publication, 2008, pagina 44757 POLLETTA, Francesca, Storytelling in Politics, Contextes, volumul 7, num rul 4, paginile 26-31,ă Publicație Sage în numele Asociației Sociologice Americane, 2008, pagina2758 POLLETTA, Francesca, Storytelling in Politics, Contextes, volumul 7, num rul 4, paginile 26-31,ă Publicație Sage în numele Asociației Sociologice Americane, 2008, pagina 2859 Ibidem60 Ibidem61 Ibidem

ascult torul t u este familiarizat, ori mai r u, ri ti s nu fii în eles, deloc”ă ă ă ș ă ț 62 –

conclude F. Polletta.

În opinia lui Polletta, „o poveste bun nu este necesar s fie o povesteă ă

simpl , cu o moral neambigu , puterea nara iunii mai degrab const tocmaiă ă ă ţ ă ă

în complexitatea poveştii, în ambiguitate. Mai mult ca oricare form discursivă ă

povestea necesit un efort de interpretare. Urm rirea unei poveşti nu acoperă ă ă

doar procesul de ascultare, urm rirea linii poveştii înseamn umplerea goluluiă ă

între evenimentele în desf şurare şi dintre evenimente şi în elegerea poantei,ă ţ

moralei ce decurge din aceste evenimente. Când ascult torii sau cititorii ajungă

la finalul poveştii ei tr iesc experien a încheg rii poveştii, chiar dacă ţ ă ă

încheierea niciodat nu este complet închis . Întotdeauna r mâne posibilitateaă ă ă

ca acelaşi eveniment spus într-un mod diferit s genereze o alt moral ”ă ă ă 63.

A adar, lumea poveştii se las construit de cititor, pornind de la ceea ce seș ă ă

spune explicit, dar şi de la ce este presupus implicit de text.

Poveştile deseori sunt v zute într-un mod ambivalent: autentice, dar şiă

posibil înşel toare. Contrapunerea celor dou situa ii: ă ă ţ asta este povestea mea şi tu

spui doar poveşti eviden iaz clar ambivalen a intrinsec a no iunii „poveste”.ţ ă ţ ă ţ

În continuare în lucrare voi folosi alternativ cele dou concepte:ă

poveste/povestire şi nara iune. ţ

2.3 GRAMATICA POVESTIRII – CONDI II DE PRODUCEREȚ

Una dintre strategiile de storytelling cel mai abil folosite de c treă

managerii de campanii din Statele Unite ale Americii este construirea unei

pove ti de via coerente pentru actorul politic în cauz i diseminareaș ță ă ș

acesteia prin intermediul c r ilor autobiografice, pove tile de via postate peă ț ș ță

site-urile de campanie sau inserarea unor nara iuni personale în discursuriț

publice i interviuri. ș

Potrivit autorilor Jens Brockmeier i Rom Harréș 64, prezen a personajelor şi a unuiţ

subiect care evolueaz în timp este condi ia esen ial pe care trebuie s oă ţ ţ ă ă

62 Ibidem63 POLLETTA, Francesca, Preface. It was like a fever: storytelling in protest and politics, Chicago, The University of Chicago Press , 2006, pagina VIII64 BROCKMEIER, Jens și HARRE Rom, Narrative Problems and promises of an alternative paradigm. Narrative and Identity : Studies in Autobiography, Self and Culture, edited by Jens Brockmeier și Donal Carbaugh, John Benjamins Publishing Co, pagina 41, 2001

îndeplineasc un text discursiv pentru a putea fi perceput ca o poveste. ă

Conform autorului francez Jean-Michel Adam65, o povestire presupune „relatarea

ac iunilor succesive ale unui personaj”. Dar simpla succesiune de ac iuni nuţ ţ

este îndeajuns pentru a denumi un discurs o povestire. F r îndeplinireaă ă

criteriului unit ii ac iunii („început, mijloc şi sfârşit definibil”ăţ ţ 66) nici un discurs

nu poate fi catalogat drept povestire. Potrivit lui Aristotel (cel care a definit

primul criteriul unicit ii ac iunii), „p r ile întregului care constituie ac iuneaăţ ţ ă ţ ţ

unic trebuie s fie îmbinate în aşa chip încât, dac se mut sau se taie unaă ă ă ă

dintre ele, întregul s fie schimbat şi zdruncinat; c ci ceea ce poate fi ad ugată ă ă

sau nu, f r urm ri însemnate, nu face parte din întreg”ă ă ă 67. Invocând no iuneaţ

de ac iune unic , Aristotel insist nu numai asupra înl n uirii cronologice aleţ ă ă ă ţ

ac iunilor, dar şi asupra „leg turii necesare de cauzalitate logic între fapte”ţ ă ă 68.

Astfel, în orice povestire are loc o transformare care afecteaz predicateleă

personajului principal.

Potrivit Jens Brockmeier69, nara iunile autobiografice pentru a putea fi percepuț te ca

povestiri trebuie s reflecte un proces de legare în timp a începutului cuă

sfâr itul, similar procesului biologic de via . Gramatica autobiografiei –ș ță

relatarea unui narator despre un protagonist care îi poart numele – conformă

Brockmeier70 este determinat de rolul sinelui-protagonist în jurul c ruia seă ă

construie te nara iunea. De obicei, afirm Brockmeier, atunci „când povesteaș ţ ă

s-a terminat protagonistul a fuzionat deja cu naratorul: eu spun o poveste

despre cineva care, în cursul acestei poveşti se dovedeşte a fi aceeaşi

persoană cu mine, cu mine care în tot acest timp am spus aceast poveste”ă 71.

3. POVESTEA DE VIA – O RESURS ELECTORALŢĂ Ă Ă

Campania preziden ial din 2008 din Statele Unite ale Americii aț ă

demonstrat importan a pove tilor de via într-o campanie electoral . To iț ș ță ă ț

65 ADAM, Jean-Michel, Analiza povestirii, Iași, Institutul European, 1999, pagina 1666 POLLETTA, Francesca, It was like a fever: storytelling in protest and politics, Chicago, The University of Chicago Press, 2006, pagina 867 Apud ADAM, Jean-Michel, Analiza povestirii, Iași, Institutul European, 1999, pagina 2768 Ibidem69 BROCKMEIER, Jens, From the end to the beginning Retrospective teleology in autobiography. Narrative and Identity : Studies in Autobiography, Self and Culture, edited by Jens Brockmeier și Donal Carbaugh, John Benjamins Publishing Co, pagina 248, 200170 Ibidem71 Ibidem

preziden iabilii cu anse electorale ț ș (Barack Obama, John McCain, i Hillary Rodhamș

Clinton) au folosit drept suport pentru mesajul electoral cel pu in un romanț

autobiografic a c rui esen a fost diseminat i prin intermediul pove tilor deă ță ă ș ș

via (biografii, autobiografii electorale) postate pe Website-urile de campanie.ță

În acest capitol dedicat pove tii de via ca resurs electoral voi definiș ță ă ă

conceptul „poveste de via ”, inclusiv autobiografia; urmeaz prezentareață ă

câteva tipologii de autobiografie politic i descrierea unor tehnici i strategiiă ș ș

folosite la construirea autobiografiilor electorale în SUA în campania 2008.

3.1 POVESTEA DE VIA – DEFINIREA CONCEPTELORŢĂ

Potrivit lui Sidonie Smith72, în prezent autobiografia este termenul cel mai des

utilizat pentru definirea textelor scrise într-un mod autoreferen ial, chiar dacț ă

înaintea cre rii termenului autobiografie discursurile autoreferen iale seă ț

numeau „memorii”, „via ”, „cartea vie ii mele”, „confesiuni” sau „eseuță ț

despre mine”. Conform teoreticianului amintit, pentru o mai bun în elegere aă ț

acestor texte autoreferen iale ar trebui s se fac distinc ia între discursulț ă ă ț

general despre via a cuiva (ț life writing), povestea de via (ță life narrative) iș

autobiografie. În opinia lui S. Smith73, povestea de via restrânge aria discursuluiță

prea general tipic pentru „life writting”, dar include multe tipuri de scrieri

autoreferen iale, inclusiv autobiografia. Conform defini iei oferite de Smithț ț 74,

povestea de via este un set de practici autoreferen iale – aflate mereu înță ț

schimbare – care se angajeaz în trecut pentru a putea reflecta asupraă

identit ii în prezent.ăţ

Deoarece nu pu ini sunt cei care confund pove tile de via ț ă ș ță (unde potrivit

defini iei lui Smith includ i autobiografia) ț ș cu biografiile trebuie s precizez c ele nuă ă

sunt genuri inter anjabile. Chiar dac atât povestea de via cât i biografiaș ă ță ș

abordeaz traiectorii de via , modul de povestire este cel care face diferen a.ă ță ț

Conform Sidonie Smith75, biografiile interpreteaz actele vie ii dint-un punct deă ț

vedre extern, pe când în pove tile de via oamenii scriu despre propria lorș ță

via dintr-un punct de vedere simultan intern i extern (chiar i atunci cândță ș ș

72 SMITH, Sidonie, WATSON, Julia, Reading autobiography: a guide for interpreting life narratives, Minneapolis: University of Minnesota Press, Second Edition, 2010, pagina 19-2573 Ibidem74 Ibidem75 Ibidem

se descriu la persoana a doua, a treia sau ca membru al comunit ii). ăț

Pentru definirea autobiografiei voi apela la defini ia propus deț ă

teoreticianul autobiografiei, structuralistul francez Philippe Lejeune76:

autobiografia este proz narativ retrospectiv scris de c tre o persoană ă ă ă ă ă

real despre propria sa experien de via cu accent pe via a individual , înă ță ță ț ă

special pe povestea personalit ii sale. ăț

Eseul lui Lejeune sugereaz c autobiografia poate fi în eleas ca ună ă ț ă

"contract"77 între cititor şi autor, în care autorul postuleaz anumite conven iiă ţ

formale, care la rândul lor pot fi interpretate de c tre cititor. Dintreă

„conven iile autobiografiei”ț 78 formulate de c tre Lejeune amintescă

urm toarele: forma limbajului autobiografiei trebuie s fie proz sauă ă ă

nara iune; subiectul tratat trebuie s fie via a individual , povestea evolu ieiț ă ț ă ţ

personalit ii individului; autorul (al c rui nume trebuie s trimit la oăț ă ă ă

persoan real ) i naratorul trebuie s fie identici; naratorul i personajulă ă ș ă ș

principal trebuie s fie identici, punctul de vedere al nara iunii trebuie s fieă ț ă

retrospectiv. Pentru Lejeune, doi sunt parametrii care disting incontestabil

autobiografia de genurile înrudite (memoriul, biografia, nuvela personal ,ă

jurnalul, eseul personal): „statisticile vital” ale autorului (data şi locul naşterii,

educa ia)ţ sunt identice cu cele ale naratorului iar între autor şi editor exist ună

pact care atest veridicitatea semn turii”ă ă 79.

Când discursul autobiografic este asumat de un om politic povestea de

via intr în categoria autobiografiei politice. ță ă

3.2 AUTOBIOGRAFIA POLITIC – TIPOLOGIIĂ

Analizând nara iunile politicienilor prin care aceştia î i motivau/explicauţ ș

intrarea în via a politic , Judy Motionț ă 80 ajunge la concluzia c dintre toateă

nara iunile construite despre actorul politic cea mai important este cea careț ă

poveste te istoria personal a politicianului. A adar, autobiografia politic esteș ă ș ă

76 LEJEUNE, Philippe, On Autobiography. Ed. Paul John Eakin. Trans. Katherine Leary. Minneapolis: University of Minnesota Press, 1989 ,pagina 477 Ibidem78 Ibidem 79 Apud SMITH, Sidonie, WATSON, Julia, Reading autobiography: a guide for interpreting life narratives, Minneapolis: University of Minnesota Press, Second Edition, 2010, pagina 2580 MOTION, Judy, Politics as Destiny, Duty, and Devotion, Political Communication, Volumul 16, num rul 1, pagina 61, 2001 ă

una dintre cele mai importante resurse ale comunic rii politice. Cei care auă

utilizat aceast tehnic de marketing politic sunt managerii de campanii dină ă

Statele Unite ale Americii. Cele mai cunoscute astfel de autobiografii sunt autobiografiile

fo tilor pre edin i americani. ș ș ț

3.2.1 Autobiografia preziden ialţ ă

Dup încetarea mandatului pre edin ii americani nu mai influen eaz cuă ș ț ţ ă

aceeaşi intensitate opinia public . În consecin , publicarea propriiloră ţă

autobiografii este un mod de a interac iona cu na iunea. Studiind evolu iaț ț ț

autobiografiilor pre edin ilor americani începând cu autobiografia lui Johnș ț

Adams pân la autobiografia lui Bill Clinton, Allen Fletcher Coleă 81 aduce în aten iaț

opiniei publice una dintre problemele legate de paternitatea acestor texte

afirmând c în cele mai multe cazuri aceste discursuri autoreferen iale suntă ț

elaborate par ial sau în totalitate de alte persoane ț (ghostwriters). Totu i, conform luiș

Cole82, problematica „ghostwrit” este una fals deoarece prin semnareaă

autobiografiei actorul politic î i asum în totalitate textul în cauz . ș ă ă

Scopul ini ial al acestor autobiografii preziden iale este consolidareaț ț

imaginii omului politic în cauz ca un model de ă urmat prin rememorarea reu itelorș

exemplare din timpul mandatului.

Despre a tept rile cititorilor privind substan a autobiografiilorș ă ț

preziden iale, Coleț 83 afirm c cititorii se a teapt la un con inut asem n toră ă ș ă ț ă ă

genului „tell it all” specific dezv luirilor celebrit ilor: pove ti suculente,ă ăț ș

anecdote amuzante, un stil u or de citit, cu mai pu in politic i mai multeș ț ă ă ș

amintiri din via a privat . Potrivit lui Coleț ă 84, construirea unei astfel de pove tiș

suport influen a colaboratorilor omului politic, ghostwriterii, avoca ii şiă ţ ţ

exper ii în marketing.ţ

3.2.2 Autobiografia electorală

Un alt gen al autobiografiei politice, care în ultimul timp a cunoscut o

expansiune remarcabil , este autobiografia electoral , în special autobiografiaă ă

81 COLE, Allen Fletcher, The presidents’ pen: a literary history of American presidential autobiographies. PhD Dissertation, 2010. 82 Ibidem83 Ibidem84 Ibidem

preziden iabililor. ț

În campania preziden ial din 2008 to i cei trei preziden iabili cu anseț ă ț ț ș

reale (Barack Obama, John McCain, i Hillary Rodham Clinton)ș s-au folosit de cel pu inț

un roman autobiografic. Dac Barack Obama a ales s - i asume în totalitateă ă ș

paternitatea celor dou romane autobiografice ale sale, John McCain în schimbă

a acceptat statutul de co-autor. Astfel, numele lui Mark Salter apare împreună

cu numele lui McCain pe coperta autobiografiilor: „Faith of My Fathers” iș

„Worth the Fighting For”. Hillary Rodham Clinton a ales varianta de mijloc: în

prefa a autobiografiei sale „Living History” nominalizeaz persoanele cu careț ă

a colaborat la elaborarea pove tii sale de via ș ță (Maryanne Vollers, Alison Muscatine,

Ruby Shamir), dar nu d drept de co-autor nici unuia dintre cei care au ă contribuit la

elaborarea materialului.

Pe timpul campaniei electorale atât Barack Obama cât i ceilal i doiș ț

contracandida i ai s i s-au folosit pe deplin de campaniile de lansare iț ă ș

semnare a romanelor autobiografice pentru a interac iona cu electoratul.ț

Exemplul lui McCain, care prin construirea „turului biografic”85 „Service to America” a încercat

literalmente concretizarea romanelor sale autobiografice (Faith of My Fathers; Worth the Fighting

For) dovede te faptul c discursurile autobiografice în campaniile electoraleș ă

americane au un rol de suport, de punere în context pentru alte evenimente

strategice. Revizitând statele, ora ele i colile care au jucat un rol importantș ș ș

în via a sa, McCain a reu it s suprapun povestea vie ii sale cu geografiaț ș ă ă ț

na iuț nii.

William Brown86 înc din 1960 afirm c aceste discursuri sunt "literatură ă ă ă

promo ional ," conceput pentru a "vinde clien ilor " un candidat laţ ă ă ț

preşedin ie. Acelaşi autorţ 87 observ c toate aceste autobiografii utilizează ă ă

stereotipul cre rii unui simbol compus dintr-un num r mare de idei, credin e,ă ă ţ

imagini, idealuri si emo ii care plac publicului american. Acest simbol esteț

îmbr cat cu vorbele i ac iunile candidatului în cauz . Astfel, conform luiă ș ț ă

Brown88, aceste resurse electorale creeaz din materia prim a vie ii reale aă ă ț

candidatului biografia unui cet ean ideal al Republicii. ăţ

85 SMITH, Sidonie, Autobiographical discourse in the theatres of politics. Biography , volumul 33, num rul 1,ă Project MUSE Publication, 2010 86 BROWN, William Burlie, The People’s Choice: The Presidential Image in the Campaign Biography. Baton Rouge: Louisiana State University Press, 1960, pagina 687 Ibidem88 Ibidem

Potrivit lui James Stanyer89, „autobiografiile politicienilor reprezint unulă

dintre cele mai importante elemente prin care actorul politic se poate conecta

cu aleg torii. Autobiografiile dau senza ia [aleg torilor] c prin intermediul loră ț ă ă

ei reu esc s cunoasc persoana din spatele imaginii”. Temele generale careș ă ă

apar cel mai adesea în povestea vie ii lor potrivit lui Stanyerț 90 sunt: „om realizat

prin propriile puteri, capabil s dep easc obstacolele ivite de-a lungul vie ii,ă ăș ă ț

dedicat familiei, om cu principii” , teme care pe parcursul campaniei electorale

sunt amplificate prin diversele forme de publicitate electoral (bro uri careă ș

con in elemente autobiografice, clipuri, filme, spoturi în care candidatulț

vorbe te despre via a sa) precum i prin interviuri pe parcursul c roraș ț ș ă

moderatorul pune întreb ri care vizeaz strict persoana candidatului.ă ă

Dintre strategiile discursive folosite în autobiografiile electorale, Alessandro Duranti91

aminte te componenta „nara iune de apartenen ” ș ț ță (narrative of belonging) iș

„proiectarea prezentului ca o extensie natural a trecutului” ă (casting the present as

a natural extension of the past). Potrivit lui Duranti92, nara iunea de apartenen este oț ţă

subcategorie a „nara iunii de obâr ie” ț ș (narrative of origins) i are rolul de a conectaș

candidatul cu electoratul prin împ rt irea unor experien e comune iă ăș ț ș

proiectarea unei imagini de cet ean obi nuit. Accentul nara iunii deăț ș ț

apartenen cade întotdeauna pe sublinierea împ rt irii unui spa iu comun cuță ă ăș ț

o mare parte din votan i: loc de na tere, spa iu al copil riei, spa iu al tinere ii,ț ș ț ă ț ț

ora , district unde locuie te candidatul. În opinia lui Durantiș ș 93, strategia de a

proiecta prezentul ca o extensie natural a trecutului permite candidatului prezentareaă

deciziei de a candida drept o evolu ie fireasc a experien elor din trecut. ț ă ț

3.2.3 Autobiografia electoral onlineă

A treia tipologie de autobiografie politic , cea pe care o voi analiza înă

cercetarea mea, este autobiografia electoral diseminat prin intermediulă ă

Website-urilor de campanie ale actorilor politici.

89 STANYER, James, Candidate-centered communication. Encyclopedia of political communication, volumul 1și 2, SAGE Publications, 2008, pagina 8290 STANYER, Jame., Selling the self. Encyclopedia of political communication, volumul 1și 2, SAGE Publication, 2008, pagina 8291 DURANTI, Alessandro, Narrating the political self in a campaign for US Congress. Language in Society, Cambridge University Press, 2006 92 Ibidem93 Ibidem

Ca tendin , Website-urile de campanie din America şi nu numai con inţă ț

elementul: autobiografia candidatului. Resursa electoral online are menireaă

s informeze electoratul internaut despre realiz rile, succesul profesional iă ă ș

misiunea politic a candidatului. Discursurile narative diseminate pe Website-ă

urile de campanie sub denumirea „cunoa te candidatul” ș (meet the candidat),

„despre candidat” (about), „povestea candidatului” (the story of) concentreaz ansamblulă

de valori, tr s turi şi caracteristici fundamentale ale candidatului. ă ă

Prin autoprezentarea de pe web site-urile lor de campanie candida iiț

încearc s - i construiasc o identitate favorabil folosindu-se de nume,ă ă ș ă ă

biografie i fotografii; atât informa iile din biografie cât i fotografiile suntș ț ș

atent selectate. Stephen K Medvic94 nume te strategia prin care politicienii î iș ș

construiesc autoprezentarea, „proiec ie selectiv ”, deoarece acest discurs înț ă

general „subliniaz doar însu irile pozitive actorului politic i trece sub t cereă ș ș ă

obliga iile”. În opinia lui Medvic, „alegerea calit ilor [care vor fi eviden iate înț ăț ț

autoprezentare] se face pe baza unor experien e acumulate în timp i a unorț ș

cercet ri de pia ”ă ță 95.

Indiferent de metoda aleas pentru construirea pove tii de via (cu sauă ș ță

f r ajutor de la alte persoane) actorul politic în cauz este cel care de ineă ă ă ț

autoritatea asupra construirii propriei pove ti de via . Faptul c povestea deș ță ă

via în cauz este vehiculat prin intermediul Web-site-ului de campanie alță ă ă

candidatului garanteaz asumarea deplin a acesteia. ă ă

În opinia mea colaborarea auctorial nu este un impediment pentruă

interpretarea pove tilor de via ale politicienilor ca autobș ță iografii.

3.3 UN MODEL FONDATOR: CAMPANIA PREZIDEN IAL 2008 DINŢ Ă

STATELE UNITE ALE AMERICII

În campania preziden ial din America din 2008 atât Obama cât iț ă ș

McCain au apelat la construirea propriilor pove ti eroiceș - un bun exemplu de utilizare a

tehnicii proiec iei selective în construirea autobiografiilor electorale. ț

Aceasta a fost prima campanie în care contracandida ii i electoratul au interac ionat într-ț ș ț

un proces continuu de construire a legendelor personale ale combatan ilor, fiecare intrând în acestț

94 MEDVIC, K., Stephen, Political Consultants in US Congressional Elections, Columbus, OH: Ohio State University Press, 2001, pagina 51 95 Ibidem

proces de construire a nara iunilor politice cu câte un roman autobiografic de succes ț (John

McCain: Faith of My Fathers; Barack Obama: Dreams from My Father). Din perspectiva

producerii miturilor personale, Jeffery C. Alexander denume te campania din 2008 o „campanieș

block-buster”96.

Dac John McCain a întruchipat eroul militar, Barack Obama a ales s fieă ă

eroul omului încrez tor în visul american prin propria sa poveste de via , careă ţă

exemplific într-un mod inedit sensul pove tii proverbiale a visului amă ș erican.

Potrivit lui Philippe J. Maarek97, pe parcursul campaniei, Obama a „reu it sș ă

stabileasc o paralel între povestea vie ii sale i istoria Statelor Unite aleă ă ț ș

Americii”, devenind astfel un „simbol al construirii Americii”. În opinia lui

Maarek98, Obama „prin individualizarea pove tii eroului modern reu e te sș ș ș ă

aduc personalizarea campaniilor electorale la un nivel epic”.ă

Analizând rolul emo iei în campaniile electorale, Oliver Escobarț 99 ajunge la concluzia

c prin „utilizarea unor nara iuni cu valoră ț i simbolice” (symbol-building master

narratives) Obama a reuşit s încorporeze istoria Americii într-o povesteă

personal şi a transformat o poveste personal în istorie american . Potrivit luiă ă ă

Escobar100, prin distilarea public a chintesen ei pove tii sale,ă ț ș Obama a devenit pe

parcursul campaniei întruchiparea visului american.

96 ALEXANDER C., Jeffrey, Heroes, Presidents, and Politics, http://contexts.org/articles/fall-2010/heroes-presidents-and-politics accesat pe data de 05.02.2011, publicat în 2010 de Sage Publication în numele Asociației Sociologice Americane97 MAAREK, J. Philippe, Campaign communication and political marketing, Wiley-Blackwell, 201198 Ibidem99 ESCOBAR Oliver, Suspending Disbelief Obama and the Role of Emotions in Political Communication. Politics and emotion. The Obama phenomenon. VS Verlag, 2011, Germania, pagina 109100 Ibidem

III. STUDIU DE CAZ: AUTOBIOGRAFIA ELECTORALĂ

ONLINE. CAZUL CAMPANIEI PREZIDEN IALE 2009Ţ

ÎN ROMÂNIA

În acest capitol voi analiza practica storytellingului, în special mecanismele de

construire a unei autobiografii electorale destinate spre diseminare prin

intermediul Website-urilor de campanie ale actorilor politici. Se va compara

modelul american de autobiografie electoral – model fondatoră – cu autobiografiile

electorale vehiculate în alegerile preziden iale 2009 în România.ț

Am în vedere compararea discursurilor autobiografice ale lui Barack Obama, John

McCain, Joe Biden, Sarah Palin, candida i la cele mai importante func ii în stat, pre edinte iț ț ș ș

vice-pre edinteș , în alegerile preziden iale 2008 din Statele Unite ale Americii cuț

autobiografiile lui Crin Antonescu, Mircea Geoan i Kelemen Hunor, candida iă ș ț

în alegerile preziden iale 2009 în România. ț

Cercetarea comparativ ar eviden ia atât temele i tehnicile preluate deă ț ș

c tre Crin Antonescu, Mircea Geoan i Kelemen Hunor din cultura politică ă ăș

american cât i diferen a între modelul american de autobiografie electorală ăș ț

i practica autohton incipient . ș ă ă

4. METODA DE ANALIZĂ

Cercetarea pe care am întreprins-o este una calitativ , ce combin analizaă ă

de con inut cu analiza de discurs. ţ

Factura mixt a cercet rii este eviden iat mai ales de procedura peă ă ţ ă

care am întreprins-o pentru elaborarea instrumentului de cercetare. Mai întâi

m-am angajat într-o cercetare normativ vizând mecanismele de producere aă

discursului autobiografic, ca mai apoi s analizez empiric aceste mecanismeă

discursive definite sub forma unei grile de categorii.

Folosesc analiza de discurs pentru a identifica strategiile prin care oamenii politici (în

cazul de fa candida ii la alegerile preziden iale din 2009) construiescţă ț ț

unitatea discursului şi deci o anumit ă pozi ieţ fa de public, punând înţă

eviden anumite condi ii de producere a discursuluiţă ţ 101. Considerând autobiografiile

101 BECIU Camelia, Comunicare şi discurs mediatic. Comunicare.ro, 2009, pagina37

electorale discursuri strategice voi analiza mecanismele prin care actorii politici

încearc s se identifice cu electoratul, strategiile prin care î i asumă ă ăș

apartenen a la un partid politic i tipurile de argumente folosite pe parcursulț ș

discursului autoreferen ial. Analiza eviden iaz de asemenea modul deț ţ ă

organizare a faptelor (selectarea anumitor fapte, valorizarea lor din punctul de vedere al

importan ei i prezentarea lor)ț ș aşa cum sunt comunicate de actorii politici prin

discursul autobiografic.

Potrivit lui Septimiu Chelcea102, analiza de con inut este o modalitateţ

cantitativ-calitativ de studiere a comunic rii, dar nu numai a con inutuluiă ă ţ

manifest al acesteia, ci şi a celui latent.

Defini ia dat de Ole R. Holsti surprinde caracteristica esen ial aţ ă ţ ă

analizei de con inut şi anume aceea de a genera inferen e : „analizaţ ţ

con inutului este acea tehnic de cercetare care permite a face inferen e prinţ ă ţ

identificarea sistematic şi obiectiv a caracteristicilor specifice în cadrul unuiă ă

text “.103

În cazul analizei de discurs am pornit de la defini ia lui Dominique Maingueneauț 104:

„analiza discursului reprezint analiza articul rii textului şi a locului social înă ă

care acesta se produce”, discursul reprezentând astfel un text, un loc social şi

un mod de enun are care le articuleaz . ţ ă

Corpusul supus analizei const din autobiografiile electorale vehiculateă

pe Website-urile de campanie ale lui Barack Obama, John McCain, Joe Biden,

Sarah Palin (actori politici americani) i Crin Antonescu, Mircea Geoan iș ă ș

Kelemen Hunor (candida ii la alegerile preziden iale 2009 în România).ţ ţ

Unitatea de înregistrare este povestea de via (autobiografia) postat deță ă

fiecare actor politic pe propriul Website de campanie.

4.1 IPOTEZA CERCET RIIĂ

Cercetarea porneşte de la ipoteza conform c reia comunicarea electorală ă

din România cunoaşte un proces de americanizare din ce în ce mai pregnant.

Altfel spus, actorii politici i managerii de campanii electorale preiau diverseș

tehnici de marketing politic i electoral folosite în sfera mediatic din Stateleș ă

102 CHELCEA Septimiu, Ini iere în cercetarea sociologicţ ă,Comunicare.ro, 2004, pagina 263103 Apud CHELCEA Septimiu, Ini iere în cercetarea sociologic ,Comunicare.ro, 2004, paginaţ ă 263104 Apud BORȚUN Dumitru, S VULESCU Silvia, Ă Analiza discurslului public. Comunicare.ro, 2008, pagina 14

Unite ale Americii. În ce m sur autobiografiile electorale ale politicieniloră ă

români folosesc modelul american de autobiografie electoral ?ă

5. ARIA DE INVESTIGARE

Pentru conturarea modelului american de autobiografie electoral diseminat prină ă

intermediul Website-urilor de campanie am ales autobiografiile candida ilorț

Barack Obama, John McCain (pentru func ia de preşedinte), Joe Biden şi Sarahţ

Palin (pentru func ia de vicepreşedinte). Campania preziden ial din Stateleţ ăț

Unite ale Americii din 2008 a fost prima campanie în care candida i i electoratţ ș

au interac ionat într-un proces continuu în vederea construirii legendelorț

personale ale candida ilor. ţ

Majoritatea Website-urilor oficiale de campanie ale actorilor politici americani mai

sus men iona i au suferit anumite modific ri în con inut i design. Deț ț ă ț ș

exemplu, Website-ul lui Barack Obama (www.barackobama.com) a fost reproiectat

pentru campania din 2012, con inutul din 2008 nț emaifiind accesibil în timp ce Website-

ul lui John McCain redirec ioneaz utilizatorii spre site-ul lui de senator. ț ă

Pentru a verifica ipoteza cercet rii am ales autobiografiile lui Crină

Antonescu105, Mircea Geoană106 i Kelemen Hunorș 107 difuzate prin intermediul Website-

urilor de campanie – cei trei politicieni au fost candida ii la func ia deț ț

pre edinte a României din partea PNL, PSD i UDMR în alegerile din 2009.ș ș

Trebuie precizat c în 2009 pentru func ia de pre edinte a României s-auă ț ș

înscris în lupta electoral dou sprezece candida i, dar dintre ace tia doar treiă ă ț ș

(Crin Antonescu, Mircea Geoan i Kelemen Hunor) au recurs la autobiografiaă ș

electoral în tipar american. Traian B sescu, de in torul func iei deă ă ăț ț

pre edinte, candidat din partea Partidului Democrat Liberal a utilizat oș

biografie construit în stil curriculum vitae. Pe de alt parte, în campaniaă ă

preziden ial din 2009 s-a întâmplat pentru prima dat ca website-ul oficial alț ă ă

unui candidat (www.basescu.ro) s fie clonă at108. Echipa de campanie a candidatului

105 http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html, accesat pe data de 07.01.2012106 http://www.mirceageoana.ro/mircea-geoana/biografie, accesat pe 07.01.2012107 http://www.kelemenhunor.ro/candidatlapresedintie/?p=1, accesat pe data de 07.01.2012 108www.ziare.com , Clona site-ului lui Basescu a inceput sa fie modificata. http://www.ziare.com/basescu/presedinte/clona-site-ului-lui-basescu-a-inceput-sa-fie-modificata-939227 accesat pe 7 ianuarie, 2012.

http://www.ziare.com/basescu/presedinte/clona-site-ului-lui-basescu-a-inceput-sa-fie-modificata-939227

http://www.ziare.com/

http://www.basescu.ro/

http://www.kelemenhunor.ro/candidatlapresedintie/?p=1

http://www.mirceageoana.ro/mircea-geoana/biografie

http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html

http://www.barackobama.com/

Traian B sescu a trebuit s rezolve situa ia Website-ului simulacru:ă ă ț

www.traianbasescu.ro care falsifica i reinterpreta mesajele transmise de Website-ul oficial. ș

Faptul c din cei dou sprezece candida i la pre edin ie doar trei au recursă ă ț ș ț

la utilizarea modelului american de autobiografie electoral transmis prină ă

intermediul Website-uri de campanie arat c în cazul construirii pove tilor deă ă ș

via ale actorilor politici din România deocamdat avem de-a face cu oță ă

practic incipient ă ă

Dac ipoteza pe care am stabilit-o va fi confirmat de cercetare în cazulă ă

celor trei candida i, atunci putem afirma c exist o tendin deţ ă ă ţă

americanizare în construirea resursei electorale numite poveste de viață

(autobiografie) i fenomenul ar trebui studiat mai aprofundat. ș

Din cauza ariei restrânse a cercet rii (o singur campanie electoral , treiă ă ă

actori politici) rezultatele cercet rii nu se pot extinde la nivelul tuturor actoriloră

politici din România şi nici pentru toate campaniile electorale.

6. INSTRUMENTUL DE ANALIZĂ

Instrumentul de cercetare a fost construit atât normativ cât i empiric. Înș

prima etap a elabor rii m-am angajat într-o cercetare normativ luând înă ă ă

considerare condi iile de producere ale autobiografiei electorale; în cea de-aț

doua etap am analizat empiric aceste condi ii (sub forma unei scheme deă ţ

categorii) la nivelul corpusului ales spre cercetare. În anex , se poate consultaă

schema de categorii.

Am stabilit categoriile şi indicatorii acestora în func ie de tema aleas , deţ ă

ipotez , dar şi de specificul corpusului – de autobiografiile analizate. Schemaă

de categorii am alc tuit-o pornind de la cercet rile lui Allen Fletcher Cole,ă ă

James Stanyer, Alessandro Duranti, Stephen K Medvic, Philippe J. Maarek, Oliver

Escobar referitoare la mecanismele discursive ale autobiografiei: de exemplu, tehnicile de auto-

reprezentare i conectare cu electoratul, temele generale, tipul eroului, valorile enun ate înș ț

autobiografiile politice americane.

În cele ce urmeaz , voi explica pe scurt fiecare categorie aleas .ă ă

Categoria „tipuri de argumente” stabileşte argumentele folosite

preponderent în autobiografia electoral . Sub-categoriile sunt: argumenteă

bazate pe fapte, argumente bazate pe exemple, argumente bazate pe autoritate.

http://www.traianbasescu.ro/

Urm toarea categorie se refer la strategia prin care actorii politici î iă ă ș

construiesc autoprezentarea. Potrivit lui Stephen K Medvic109, politicienii î iș

construiesc autoprezentarea prin strategia „proiec iei selectivț e”; folosind aceast tehnic ,ă ă

politicienii „subliniaz doar însu irile pozitive i trec sub t cere obliga iile”. ă ăș ș ț

Categoria „tipul eroului reprezentat“ se concentreaz asupra prototipuluiă

eroului întruchipat de c tre actorul politic pe parcursul pove tii de viaă ăș ț

diseminate prin intermediul Web-sitului de campanie. Sub-categoriile sunt:

eroul militar, patriot; întruchiparea visului american; om realizat prin propriile

puteri i aptitudini ș (self made man); intelectualul; revolu ionarul.ț

Categoria urm toare se refer la „focalizarea tematic ” aă ă ă

autobiografiilor. Pe lâng tema central a candidatului i a calit ilor sale voiă ă ăș ț

urm ri „biografia familiei” ă (bunici, p rin i, so i)ă ț ț i „încerc ri tr ite”. ș ă ă

Categoria „apartenen a la partid – moduri de enun are” stabț ț ile te strategiile folositeș

în cadrul autobiografiilor pentru eviden ierea apartenen ei omului politic la unţ ț

partid. Strategiile pot consta în prezentarea unor victorii electorale,

nominalizarea unor func ii de inute în partid sau enun area unor valoriț ț ț

specifice partidului respectiv.

Ultima categorie „identificarea cu electoratul” este relevant dină

perspectiva strategiilor i tehnicilor folosite de actorul politic pentru a proiectaș

un personaj în care votan ii pot s - i reg seasc ideile, valorile, încerc rileț ă ș ă ă ă

tr ite. Sub-categorii:ă locuri i amintiri ș (nara iunea de apartenen ) ț ță iș confesiunea

(tehnica „tell it all”).

7. REZULTATELE CERCET RIIĂ

În acest capitol voi analiza comparativ fiecare aspect al schemei de categorii aplicat la

modelul american de autobiografie electoral online vs. autobiografiile candida iloră ț

în alegerile preziden iale 2009 în România ț (Crin Antonescu, Mircea Geoan ,ă

Kelemen Hunor).

7.1 TIPURI DE ARGUMENTE

Pentru a demonstra electoratului c ei sunt cea mai bun alegere pentruă ă

109 MEDVIC, K., Stephen, Political Consultants in US Congressional Elections, Columbus, OH: Ohio State University Press, 2001, pagina 51

func ia la care vor s accead actorii politici apeleaz la argumente bazate peț ă ă ă

fapte, exemple sau autoritate. Una dintre modalit ile cele mai importanteăț

prin care un om politic î i poate demonstra aptitudinile este prezentareaș

propriilor reu ite. ș

Tehnica storytellingului, în special practicile producerii unei pove ti deș

via , (autobiografie) ofer actorilor politici posibilitatea ță ă rememor riiă i ș expunerii

faptelor care au definit evolu ia lor ca oameni politici şi lideri. ț

Conform lui Constantin S l v struă ă ă 110, faptul indic un decupaj al realit ii,ă ăţ

dar într-o argumentare nu se poate aduce ca prob faptul brut, ci descrip iaă ţ

(m rturia) faptului. Potrivit autorului, „în argumentarea celor ce aspir laă ă

putere prezen a faptelor (reale sau fic ionale) este imperativ ”ţ ţ ă 111 deoarece

faptele mobilizeaz masele i provoac emo ii. ă ș ă ț

Majoritatea actorilor politici studia i, atât cei americani cât i ceiț ș

autohtoni, a folosit autobiografia electoral ca vehicul de promovare aă

propriilor ac iuni întreprinse în folosul comunit ii de-a lungul carierei politice.ț ăț

Cei mai mul i dintre ei opteaz pentru descrierea muncii de militant pentruț ă

binele comunit ii i sublinierea reu itelor din activitatea legislativ . ăț ș ș ă

Argumentarea bazat pe fapte avantajeaz actorii politici care au oă ă

activitate politic bine conturat i au ocupat anumite func ii în care au avut laă ă ș ț

dispozi ie un spa iu amplu de desf urare. ț ț ăș

Dintre autobiografiile studiate actorii politici americani Barack Obama iș

John McCain sunt cei care se remarc prin prezentarea unui ir de fapteă ș

relevante şi coerente pentru electoratul lor. Utilizând argumente bazate pe

fapte admirabile, atât Obama cât i McCain folosesc autobiografia ca oș

important resurs comunica ional pentru alimentarea discursurilor loră ă ț ă

publice: „Obama: voluntariat în comunit ile afectate de închiderea fabricii deăţ

o el; refuzarea unor oferte de munc lucrative în favoarea întoarcerii înț ă

Chicago i continuarea muncii în folosul comunit iiș ăț 112, McCain: dup ceă

supravie uie te unui dezastru din timpul unei misiuni de bombardare în loc sț ș ă

se întoarc acas alege s - i continu activitatea de militar;ă ă ă ăș proasp t întorsă

110 S L V STRU Constantin, Ă Ă Ă Tehnici de argumentare utilizate în dezbaterea juridic . ă Curs universitar, 2009, http://www.scribd.com/doc/47648569/An-II-Sem-I-Tehnici-de-argumentare-C-tin-Salavastru accesat pe 08.01.2012, pagina 32111 Ibidem112 http://change.gov/learn/presidentelect , accesat pe 09.01.2012

http://change.gov/learn/presidentelect

http://www.scribd.com/doc/47648569/An-II-Sem-I-Tehnici-de-argumentare-C-tin-Salavastru

din lag rul de prizonieri de r zboi din Vietnam î i continu cariera militară ă ă ăș 113”.

Dintre actorii politici autohtoni care au utilizat autobiografia electoral caă

resurs comunica ional Crin Antonescu este cel care s-a concentrat peă ț ă

selectarea unor fapte singulare pentru convingerea electoratului: particip laă

revolu ia din 1998, în Tulcea, ine primul discurs public în centrul municipiului,ț ț

particip la manifesta iile de la Bucure ti.ă ț ș

Atât politicienii americani mai sus men iona i cât i Crin Antonescu înț ț ș

autobiografiile lor au vehiculat argumente bazate pe fapte neobi nuite, fapteș

care „determin tr ire afectiv ”ă ă ă 114. Or, faptele care determin tr iri afective auă ă

un efect persuasiv cu grad m rit. ă

Singurul politician care nu a folosit argumentarea bazat pe fapte înă

autobiografia sa electoral este Kelemen Hunor. Unul dintre posibilele motiveă

pentru care candidatul UDMR la pre edin ia României în alegerile din 2009 nuș ț

a avut cum s opteze pentru argumentarea bazat pe fapte poate fi monopolulă ă

de inut de Markț ó Béla, pre edinte UDMR asupra activit ii partidului. ș ăț

Între argumentarea prin intermediul faptelor şi argumentarea prin intermediul

exemplelor exist leg turi evidente: de cele mai multe ori exemplele suntă ă

selectate din domeniul faptelor. Deoarece în domeniul discursului politic

prezentarea rezultatelor ocup un loc important, argumentarea bazat peă ă

exemple ofer discursului electoral o for persuasiv sporit . ă ță ă ă

În cazul pove tilor de via (autobiografie), exemplele eviden iazș ă ţ ăț

rezultatele anumitor ac iuni. Aceast tehnic de argumentare permiteț ă ă

politicienilor s - i prezinte într-un mod perceptibil reu itele. De exemplu: legeaă ș ș

elaborat de Barack Obama privind accesarea online de c tre cet eni a unoră ă ăț

date despre situa ia cheltuirii banului public; actul normativ al lui Joe Bidenț

care previne reducerile bugetare la facilit ile acordate militarilor în timp deăț

r zboi, efort care a asigurat finan area tratamentelor medicale pentru to iă ț ţ

veteranii de r zboi în institu ii de îngrijire i s n tate; ac iunea lui Crină ț ș ă ă ț

Antonescu prin care reu e te s legifereze renta viager pentru sportiviiș ș ă ă

români de performanță. Argumentarea bazat pe exemple poate fiă

113 http://mccain.senate.gov/public/index.cfm?FuseAction=AboutSenatorMcCain.Biography , accesat pe 09.01.2012114 S L V STRU Constantin, Ă Ă Ă Tehnici de argumentare utilizate în dezbaterea juridic . ă Curs universitar, 2009, http://www.scribd.com/doc/47648569/An-II-Sem-I-Tehnici-de-argumentare-C-tin-Salavastru accesat pe 08.01.2012, pagina 32


http://mccain.senate.gov/public/index.cfm?FuseAction=AboutSenatorMcCain.Biography

conving toare cu condi ia ca exemplific rile s fie relevante pentru electorat.ă ț ă ă

Dac un exemplu nu intereseaz auditoriul, de pild argumentul bazat peă ă ă

reu ita lui Crin Antonescu de a m riri spectaculos baremurile ș ă de premiere pentru

sportivi, atunci este irelevant ca prob a argument rii. ă ă

Majoritatea politicienilor americani a utilizat argumentarea pe baz deă

exemple pentru concretizarea şi individualizarea unor activit i întreprinse de-aăț

lungul carierei lor politice, în special pentru particularizarea activit iiăț

legislative. Joe Biden este actorul politic care s-a servit de cele mai multe

exemple extrase din activitatea sa de legiuitor.

Dintre autobiografiile electorale ale candida ilor la pre edin ie în 2009ț ș ț în România

doar povestea lui Crin Antonescu întrebuin eaz argumentarea bazat peț ă ă

exemple. Crin Antonescu utilizeaz acest tip de argumentare pentruă

eviden ierea rezultatelor mandatului s u de ministru al sportului i tineretului.ț ă ș

Dintre realiz ri, Antonescu reaminte te m rirea spectaculoas a baremuriloră ș ă ă

de premiere pentru sportivi, readucerea în patrimoniul ministerului a unei serii

de baze sportive importante printre care Sala Polivalent din Bucure ti,ă ș

ob inerea celui mai mare procent din PIB acordat pân atunci mi c rii sportive.ț ă ș ă

Relevan a acestor exemple pentru electoratul lui Crin Antonescu este însț ă

incert . Ceilal i doi candida i în alegerile preziden iale din 2009 care i-auă ț ț ț ș

construit o autobiografie electoral ă (Mircea Geoan i Kelemen Hunor)ă ș preferă

cu prec dere ă argumentele de autoritate.

Potrivit Constantin S l v struă ă ă 115, autoritatea indic o persoan cu oă ă

competen recunoscut într-un anumit domeniu al cunoaşterii. Conformţă ă

autorului, pentru perceperea unei persoane drept autoritate, trebuie

îndeplinite dou condi ii: persoana s aib competen în domeniul vizat;ă ţ ă ă ţă

competen a sa s fie recunoscut de cel c ruia/c rora li se adreseaz . ţ ă ă ă ă ă

Actorii politici care au utilizat argumentele bazate pe autoritate în discursul lor

autobiografic s-au folosit de autoritatea simbolic a propriei persoane: Joe Biden i-ă ș

a accentuat profilul de somitate în domeniul politicii externe şi voce influentă

în problemele privind terorismul mondial; McCain a eviden iat decora iileț ţ

militare primite de-a lungul carierei; Sarah Palin a subliniat faptul c a fotă

115 S L V STRU ConsĂ Ă Ă tantin, Tehnici de argumentare utilizate în dezbaterea juridic . ă Curs universitar, 2009, http://www.scribd.com/doc/47648569/An-II-Sem-I-Tehnici-de-argumentare-C-tin-Salavastru accesat pe 08.01.2012, pagina 52


nominalizat de c tre revista „Time” printre cele mai influente 100 deă ă

persoane din lume; Mircea Geoan a enumerat c r ile pe care le-a scris înă ă ț

leg tur cu modalit ile de corelare ale modelul social românesc cu celă ă ăț

european.

Diferen a între actorii politici americani i cei români const în tipulț ș ă

autorit ii folosite drept baz de argumentare: americanii utilizeaz autoritateaăț ă ă

fundamentat pe o anumit expertiz , politicienii români folosesc autoritateaă ă ă

impus de func ii preponderent politice sau conexe activit ii politice cum ar fiă ț ăț

statutul de pre edinte de partid, membru în Biroul Permanent al Camereiș

Deputa ilor.ț

Pe baza corpusului studiat putem observa c alegerea tipului deă

argumentare (bazat pe fapte, exemple ă sau autoritate) este în mare m sură ă

condi ionat de ac iunile întreprinse în trecut de c tre omul politic în cauz .ț ă ț ă ă

Pentru a putea utiliza argumentarea bazat pe fapte exemplare dreptă

instrument de persuadare actorii politici trebuie s de in biografii coă ț ă ncludente.

7.2 STRATEGII DE AUTOPREZENTARE

Stephen K Medvic116 nume te „proiec ie selectiv ” strategia prin careș ăț

politicienii î i construiesc autoprezentarea. Astfel, oamenii politici „subliniazș ă

doar însu irile pozitive i trec sub t cere obliga iile”. Potrivit lui Medvic,ș ș ă ț

„alegerea calit ilor [care vor fi eviden iate în autoprezentare] se face pe bazaăț ț

unor experien e acumulate în timp i cercet ri de pia ”ț ș ă ță 117.

Condi iile de producere ale autobiografiei electorale, discurs în totalitateț

controlat de c tre locutor, îi permit actorului politic s - i construiasc oă ă ș ă

imagine bazat pe o proiec ie selectiv a activit ilor, însu irilor pozitive,ă ț ă ăț ș

eliminând aspectele biografice negative. Scopul utiliz rii acestei tehniciă

selective este crearea din materia prim a vie ii reale a candidatului o povesteă ț

de via adecvat idealurilor electoratului. ță ă

To ii actorii politici studia i în cadrul cercet rii au întrebuin at aceastț ț ă ț ă

strategie a alegerii atente a atributelor i faptelor eviden iate prin intermediulș ț

autobiografiilor electorale.

116 MEDVIC, K., Stephen, Political Consultants in US Congressional Elections, Columbus, OH: Ohio State University Press, 2001, pagina 51 117 Ibidem

În procesul de selectare a atributelor şi faptelor sunt avute în vedere

a tept rile aleg torilor, a tept ri creionate pe baza unor experien e acumulateș ă ă ș ă ț

în timp sau în contextul unor studii de pia . Acest mecanism complex deţă

examinare i interpretare a contextului electoral poate fi motivul pentru careș

autobiografia electoral a lui Crin Antonescu las sub t cere tragedia privindă ă ă

sinuciderea primei so ii, dar nu omite faptul c pe parcursul studiilor,ț ă

Antonescu a repetat de dou ori anul univeră sitar.

Una dintre consecin ele omiterii deliberate a întâmpl rilor nefavorabileț ă

i suprasolicitarea celor favorabile este ș roman areaț pove tii de via a actorilorș ăț

politici.

În condi iile în care sfera mediatic de azi este dominat de o apetenț ă ă ță

m rit pentru scandal, demascare şi dezv luire, strategia ă ă ă proiec iei selectiveț

aduce cu sine i riscul devoal rii omisiunilor. S lu m de exemplu cazulș ă ă ă

mediatic iscat în leg tur cu presupusele omisiuni privind con inutulă ă ț

certificatului de na tere al lui Barack Obama, scandal care nu a contenit niciș

dup ce Casa Alb a publicat varianta lung a certificatului de na tere a luiă ă ă ș

Obama. Vânz rile record ale best-seller-ului lui Jerome Corsi publicat în 2011ă

(Where's the Birth Certificate?: The Case that Barack Obama is not Eligible to be President)

dovedesc faptul c îndoielile privind originile lui Barack Obama persist i azi. ă ă ș

Folosirea strategiei proiec iei selective în construirea pove tii de viaț ș ță

poate genera îndoieli cu privire la sinceritatea i corectitudinș ea datelor enun ate înț

discursurile autobiografice ale politicienilor.

În Statele Unite ale Americii exist nenum rate Website-uri precumă ă

proiectul institu iei independente Annenberg Public Policy Centerț

(www.factcheck.org) care verific enun urile publice b nuite a fi nesincere. Înă ț ă

România deocamdat lipsesc astfel de ini iative. ă ț

7.3 TIPUL EROULUI REPREZENTAT

Povestea de viață (autobiografia) este una dintre resursele comunica ionaleț

importante prin care actorul politic poate s - i construiasc ă ș ă personajul în campania

electoral . Identificarea narativ , tehnic specific producerii autobiografiei,ă ă ă ă

proiecteaz un „erou” pentru fiecare poveste de via în parte. Utilizareaă ță

proiec iei selective în construirea pove tii de via ajut actorii politici sț ș ță ă ă

http://www.factcheck.org/

selecteze episoadele care reflect eroism. Spunându- i pove tile de via ,ă ș ș ță

actorii politici se pozi ioneaz i se prezint ca modele de urmat. ț ă ș ă

Dintre pove tile de via studiate, autobiografia electoral a lui Johnș ă ăț

McCain este cea care proiecteaz clar o ă via de erouță . Prin via de erouță

în eleg „o via în contrast cu via a de zi cu zi, marcat de emo ii i fapteț ță ţ ă ţ ș

extraordinare”118.

Caracterul proiectat de autobiografia lui McCain respect în totalitateă

atributele necesare unui erou: virtuozitate, curaj, rezisten . Personajul Johnță

McCain este un erou în sensul în care pe parcursul unei cariere militare de

dou zeci i doi de ani a demonstrat de nenum rate ori c este gata să ș ă ă ă

r spund provoc rilor, s - i asume riscuri i s ă ă ă ă ș ș ă lupte pentru îndeplinirea angajamentelor

(supravie uie te unei misiuni de bombardament i se întoarce pe câmpul deț ș ș

lupt , dup cinci ani i jum tate de via de prizonier de r zboi la reîntoarcereă ă ă ă ăș ț

în ar î i continu activitatea militar )ț ă ș ă ă .

Potrivit David A. Crockett119, eroul de r zboiă este unul dintre cele mai

populare tipuri de erou din cultura american . Astfel, în Statele Unite aleă

Americii exist o întreag istorie a candida ilor la pre edin ie care provin dină ă ț ș ț

mediul militar. Avantajul acestor actori politici este c liderii militari de celeă

mai multe ori au o reputa ie non-partizan marcat de onoare, vitejie şiț ă ă

sacrificiu de sine, prin urmare, o mare parte a aleg torilor au opinii pozitiveă

despre ei. Totodat episoadele eroice din pove tile lor de via au capacitateaă ș ță

s între in imagina ia mul imilor, povestea lor de via devine astfel oă ț ă ț ț ță

resurs electoral important . ă ă ă

În autobiografia electoral al lui McCain reg sim modelul lui Proppă ă 120

privind c ut rile eroului: protagonistul întâlne te o provocaă ă ș re (r zboiul)ă , se

confrunt cu o serie de încerc ri ă ă (o rachet tras accidental dintr-un avion dină ă

apropiere love te tancurile de combustibil ale avionul s u;ș ă o rachet love teă ș

avionul s u, for at s se para uteze în c dere î i rupe atât bra ele cât iă ţ ă ă ţș ș ș

piciorul; este luat prizonier de r zboi)ă care îl pun în situa ia în care la unț

moment dat este nevoit s aleag între lupt i capitulare, alege lupta i până ă ă ș ș ă

118 AHPONEN Pirkkoliisa, Precariousness of everyday heroism. A biographical approach to life politics, Qualitative Sociology Review, Volume I, Issue 2 – December, 2005, pagina 3119 CROCKETT, A, David Candidate Obama and the Dilemmas of Political Time, The Forum, Volume 9: Issue. 2, Article 5, 2011, pagina 9120 Apud MITCHELL, W. J. Thomas, On Narrative, Chicago, The University of Chicago Press, 1981, pagina 190

la urm dep e te situa ia i iese înving tor. ă ăș ș ț ș ă

În contrast cu eroul militar-patriot întruchipat de John McCain, personajul

Barack Obama simbolizeaz personificarea pove tii visului american, povesteă ș

în care nu eroul este cel ce de ine puteri miraculoase, ci ț locul: America, acel spa iuț

magic, unde omul obi nuit are o multitudine de anse s - i împlineasc aspira iile,ș ș ă ș ă ț

cu condi ia s fie priceput i dedicat muncii. ț ă ș

Potrivit Robert C. Rowland i John M. Jonesș 121, retorica lui Barack Obama din

întreaga campanie electoral din 2008 dovede te c Obama i-a construită ș ă ș

propria poveste ca un microcosm al pove tii visului american. Prin visulș

american în eleg „o nara iune romantic care descrie America ca pe un t râmț ț ă ă

neînfrânat al oportunit ilor, unde orice persoan care are voin i pricepereăț ă ță ș

poate s - i construiasc o via mai bun ”ă ș ă ță ă 122. Eroul acestor nara iuni este unț

om obi nuit, având valori personale i societale tipic americane, precumș ș

credin a în progres, munc , universalitate, incluziune, îndemânare.ț ă

Superioritatea acestui tip de erou nu se ob ine prin fapte ie ite din comun, ciț ș

prin valorile i realiz rile eroului. ș ă

Deşi povestea lui Barack Obama pare atipic ă (fiul unui student din Kenia

venit în America s - i împlineasc visele i s - i dep easc condi ia de p storă ă ă ă ă ăș ș ș ș ț

de capre, crescut de o mam singur i deă ă ș bunicii maternali, cu condi ii materialeț

precare), el este unul dintre americanii cu origini umile, care prin mult munc ,ă ă

perseveren , cu ceva ajutor de la stat i credin în posibilit ile oferite de oță ș ță ăț

societate tolerant şi generoas î i îndeplinesc pân la urm visul. ă ă ș ă ă

Dac povestea lui Barack Obama poate fi interpretat ca o des vâr ire aă ă ă ș

visului american, caracteristici specifice acestei nara iuni se reg sesc i înț ă ș

autobiografiile construite de Joe Biden i Sarah Palin. Sarah Palin izbute te sș ș ă

fie prima femeie aleas guvernator în Alaska i prima femeie din Partidulă ș

Republican care candideaz la postul de vice-pre edinte al Statelor Unite aleă ș

Americii datorit egalit ii de anse din America. Joe Biden reu e te s - iă ăț ș ș ș ă ș

înfiin eze propria firm de avocatur i câ tig o campanie electoral , primindț ă ă ș ș ă ă

foarte pu in ajutor din partea partidului; el a câştigat îns încredereaț ă

121 ROWLAND, C, Robert și JONES M, John Recasting the American Dream and American Politics: Barack Obama's Keynote Address to the 2004 Democratic National Convention, Quarterly Journal of Speech, Volume 93, Issue 4, 2007, pagina 11122 ROWLAND, C, Robert și JONES M, John Recasting the American Dream and American Politics: Barack Obama's Keynote Address to the 2004 Democratic National Convention, Quarterly Journal of Speech, Volume 93, Issue 4, 2007, pagina 3

votan ilor datorit valorilor promovate, perseveren ei, îndemân rii i munciiţ ă ăț ș

depuse.

Frecven a utiliz rii nara iunii visului american (într-o m sur mai mareț ă ț ă ă

sau mai mic ) în autobiografiile electorale ale candida ilor din Statele Uniteă ț

ale Americii dovede te faptul c nara iunea societal a visului american este oș ă ăț

„roman politic ’’ță ă 123 cu elemente materiale (valori privind etica muncii: perseveren ,ță

încredere în propriile puteri, ini iativ )ț ă i morale ș (toleran , demnitatea fiec ruiță ă

individ, egalitate). Acest gen de nara iune poate fi reutilizat , reinterpretat şiţ ă ă

personalizat de c tre orice om politic american care are o biografie cuă ă

elemente relevante pentru aştept rile electoratului. ă

În cazul candida ilor la alegerile preziden iale din 2009 din Româniaț ț

eroul care are cele mai multe similitudini cu cel ce întruchipeaz visulă

american este tipul omului realizat prin propriile puteri şi aptitudini,

reprezentat atât de personajul întruchipat de Mircea Geoan ă (bursier al

prestigioasei École Nationale d'Administration-Paris;intrat în corpul diploma ilor înț

urma unui examen;cel mai tân r ambasador din corpul diplomatic român)ă cât iș

de cel al lui Crin Antonescu (particip la olimpiade na ionale i ob ine mai multeă ț ș ț

premii; câ tig olimpiada na ional de istorie; intr , al doilea pe list , laș ă ț ă ă ă

Facultatea de Istorie de la Universitatea Bucure ti)ș .

În cazul actorului politic Crin Antonescu, autobiografia sa proiecteaz imagineaă

intelectualului realizat prin propriile puteri, înzestrat i cu anumite valen e deș ț

revolu ionar ț (particip la revolu ia din 1989 în Tulcea; strig i el împreuna cuă ăț ș

câ iva prieteni de-ai lui "Jos comunismul!”; ine un ț ț discurs).

Iubitor de literatur înc din copil rie, organizator al unui cerc literar,ă ă ă

redactor al unor emisiuni politice şi culturale, colaborator al revistei culturale

Korunk, co-fondator şi redactor-şef adjunct al revistei culturale Jelenlét,

Kelemen Hunor prin autobiografia sa electoral se pozi ioneaz ca fiindă ț ă

întruchiparea prin excelen a intelectualului-erou. ță

Dac actorii politici americani au acces la o poveste societal universală ă ă

cu func ie coeziv i efect persuasiv major, precum povestea visuluiț ă ș

american, nara iune pe care politicienii americani o pot redefini, reinterpreta,ț

personaliza pe baza propriilor pove ti de via , observ m c oamenii politiciș ă ă ăț

123 Ibidem

români nu au la îndemân o astfel de resurs narativ intrat deja în memoriaă ă ă ă

colectiv a eă lectoratului.

În lipsa unei roman e politice care s constituie un model de referin ,ț ă ță

actorii politici autohtoni sunt nevoi i s - i construiasc protagonistulț ă ș ă

autobiografiei lor electorale mai mult pe baza unor experien e acumulate iț ș

diverse sondaje de opinie ce pot furniza date despre a tept rile electoratuluiș ă

privind tipologia liderului dorit.

7.4 FOCALIZAREA TEMATICĂ

În cazul autobiografiei electorale tema central a discursuluiă

autoreferen ial este ț candidatul i calit ile saleș ăț . Aceast orientare a pove tiiă ș

îndeosebi spre candidat i calit ile sale este determinat atât de inten iaș ă ăț ț

actorului politic de a convinge electoratul s -l voteze cât i de practicile deă ș

producere specifice autobiografiei ca gen de discurs. Când aleg torul seă

decide în privin a candidatului preferat, el face de fapt alegerea pe bazaț

informa iilor de inute despre calit ile personale ale omului politic în cauz .ț ț ăț ă

Astfel, este lesne de în eles de ce toate autobiografiile electorale studiateț

(atât cele americane cât i cele române ti) au ca tem central : candidatul iș ș ă ă ș

calit ile lui. ăț

Despre percep ia calit ilor candida ilor i rolul lor în determinareaț ăț ț ș

votului în Statele Unite ale Americii s-au efectuat nenum rate studii. Uniiă

cercet toriă 124 au g sit util s analizeze însu irile actă ă ș orilor politici cu ajutorul unor

scheme dihotomice: atribute necesare îndeplinirii rolului politic (însu iri, calificative necesareș

pentru buna îndeplinire a func iei politice) ț i atribute stilistice ș (în ce mod reu esc s - iș ă ș

comunice capacit ile i calit i personale)ă ăț ș ț ; atribute orientate spre putere-

rezisten i atribute orientate spre atractivitatea personal a candidatului. ță ș ă

Dintre atributele orientate spre func ie-rol politic competen a ț ț (experimentat,

preg tit, priceput, expert)ă este atributul care apare cu o frecven considerabil înță ă

autobiografiile electorale ale lui Barack Obama, John McCain, Joe Biden iș

Sarah Palin. Sim ul civic este o alt însu ire care apare frecvent în portofoliulț ă ș

de atribute ale oamenilor politici americani. Dintre atributele orientate spre

atractivitatea personal , calitatea de familist este însu irea care nu lipse teă ș ș

124 Apud HACKER L., Kenneth, Presidential candidate images, Rowman & Littlefield Publisher, 2004, pagina 31

din discursurile autoreferen iale ale candida ilor la cele mai importante func iiț ț ț

din alegerile din 2008 în Statele Unite ale Americii. Dintre calit ile careăț

particularizeaz candida ii a aminti empatia (Barack Obama), patriotismulă ț ș

(John McCain), interesul dovedit fa de mediu (Sarah Palin) i puterea deță ș

convingere (Joe Biden).

În cazul candida ilor la pre edin ie în alegerile din 2009 din România (cei care ț ș ț i-auș

construit o poveste de via )ță cele mai vehiculate atribute orientate spre

func ie-rol politic sunt inteligen a i competen a. Sim ul civic este o calitateț ț ș ț ț

care apare în autobiografiile electorale autohtone atât la Geoan cât i laă ș

Antonescu, dar în compara ie cu frecven a din autobiografiile americaneț ț

ocuren a acestui atribut în autobiografiile politicienilor români este maiț

sc zut . Comparativ cu pove tile de via ale actorilor politici americani,ă ă ș ță

pove tile oamenilor politici autohtoni mizeaz mai mș ă ult pe atribute legate de

deprinderi intelectuale (pasionat de literatur , pasionat de cultur în cazul luiă ă

Kelemen Hunor, cu înclina ii umaniste, pasionat de istorie în cazul lui Crinț

Antonescu). Dintre cei trei candida i din 2009 la pre edin ia României,ț ș ț care s-au folosit

de puterea de persuadare a autobiografiei online, Crin Antonescu i Kelemenș

Hunor au optat pentru accentuarea valen elor intelectuale ale imaginii lor peț

când Mircea Geoan a ales s - i eviden ieze calit ile profesionale precumă ă ș ț ăț

diplomat i negociator recunoscut pe plan extern, perseverent, promotor al dialogului. ș

Dintre atributele promovate de actorii politici autohtoni portofoliul de

calit i ale lui Kelemen Hunor ăț (ata at locurilor natale; imaginativ; pasionat de filozofie;ș

pasionat de literatur )ă difer cel mai mult de calit ile promovate deă ăț

autobiografiile electorale ale actorilor politici americani.

Familia omului politic este o alt tem important a autobiografieiă ă ă

electorale. Prezentarea biografiei familiale (bunici, p rin i, soă ț ți) are menirea

întregirii profilului candidatului prin alipirea unor calit i ale membrilor familieiăț

la imaginea omului politic. Majoritatea actorilor politici studia i, atât ceiț

americani cât i cei autohtoni, s-au folosit de aducerea la cuno tin aș ș ț

electoratului a biografiei familiilor lor. În cazul expunerii biografiei familiale

tehnica aplicat este cea a proiec iei selective: se fac cunoscute doar fapteleă ț

şi însu irile relevante care completeaz ori sporesc profilul actorului politic înș ă

cauz . ă

Astfel, Barack Obama aminteşte participarea bunicului s u maternal la ală

doilea r zboi mondial ă (dup Pearl Harbor s-a înrolat în armat i a m rş luit înă ă ă ăș

Europa în armata lui Patton), reu ind astfel s - i completeze profilul cu valen eș ă ș ț

eroice, militare prin tehnica transferului de imagine. Joe Biden apeleaz laă

biografia familiei evocând exemplul bunicului s u, fost senator deă

Pennsylvania, pentru a ar ta c înclinarea spre munca în folosul comunit iiă ă ăț

este o tradi ie de familie. Sarah Palin, în schimb, apeleaz la calitatea so uluiț ă ț

s u originar din Alaska ă (este c s torit cu Todd Palin, originar din Alaska)ă ă ă

pentru a- i minimaliza atributul de str in locului unde s-a stabilit. Mirceaș ă

Geoan recurge la încorporarea în autobiografia sa electoral a ac iuniloră ă ț

civice ale so iei sale cu scopul intensific rii valorii propriilor activit i civice.ț ă ăț

Povestea lui Crin Antonescu despre originile bunicului s u ă (bunicul meu f cuseă

totu i parte din clasa de mijloc)ș i greut ile întâmpinate de tat l s u în timpulș ă ă ăț

comunismului (dup obiceiurile vremii, n-a fost l sat s termine facultateaă ă ă

pentru c nu avea o origine suficient de s n toas )ă ă ă ă are ca scop diferen ierea omuluiț

politic Crin Antonescu de acei candida i care nu au un trecut anti-comunist. ț

A adar, atâta vreme cât unele eleș mente din biografia familial permită

completarea, intensificarea atributelor personale ale actorului politic iș

diferen ierea sa de restul candida ilor, pove tile membrilor familiei vor fiț ț ș

încorporate în autobiografia electoral a candidatului. ă

În conformitate cu corpusul cercet rii am observat c o parte dintre actoriiă ă

politici au optat pentru eviden ierea în cadrul autobiografiei electorale a temeiț

greut ilor, vicisitudinilor dep ite de ei de-a lungul vie ii. ăț ăș ţ

Joe Biden i Crin Antonescu sunt actori pș olitici care opteaz pentru includerea înă

propriile pove ti de via a unor experien e tragice, mai precis pierderea unorș ăț ț

membrii ai familiei lor. În cazul lui Joe Biden este vorba despre moartea primei

so ii i a feti ei lor în vârst de un an într-un accident rutier; Crin Antonescuț ș ț ă

rememoreaz impactul suferit de pierderea tat lui s u: "Eram în anul al doileaă ă ă

când a murit tata. A fost un moment foarte greu pentru c am avut cu el oă

rela ie cu totul special . În plus, m sim eam total demobilizat, fora repere.ț ă ă ț

Îmi dorisem foarte mult s termin facultatea în primul rând pentru el, pentru că ă

lui nu i se permisese asta. Ca s am un alt statut dar i ca s -l pot ajuta pentruă ș ă

c fusese mereu foarte s rac."ă ă 125

Integrarea unor experien e dramatice ț (trecerea peste suferin a cauzat de unț ă

anevrism cranian – Joe Biden) în corpusul autobiografiei electorale r mâne însă ă

o practic sporadic atât la nivelul autobiografiilor electorale americane cât iă ă ș

pentru cele autohtone. Împ rt irea unor astfel de elemente emo ionante cuă ăș ț

electoratul poate fi perceput ca o garan ie pentru autenticitateaă ț

autobiografiei electorale.

7.5 APARTENEN A LA PARTID – MODURI DE ENUN AREŢ Ț

Pe parcursul ultimilor decenii campaniile electorale au devenit din ce în

ce mai personalizate, m refer aici atât la fenomenul acord rii unei aten iiă ă ț

sporite de c tre mass-media con inuturilor cu caracter personal precum i laă ț ș

tendin a candida ilor de a folosi biografiile personale pentru a comunica cuţ ţ

mass-media şi aleg torii. Concomitent cu personalizarea campaniiloră

electorale se observ o cre tere a rolului liderului în defavoarea partidului. ă ș

Chiar dac în timpul campaniilor electorale discursul public al actoriloră

politici este din ce în ce mai personalizat, cu un caracter v dit confesiv iă ș

autobiografic, partidele politice sunt elemente incontestabile ale procesului

democratic, îndeplinind în continuare func ii vitale în orice sistem politic. Înț

aceast sec iune voi analiza prin ce strategii de comunicare reu esc actoriiă ț ș

politici s - i semnalizeze apartenen a lă ș ț a un partid prin intermediul autobiografiei

electorale, gen de discurs eminamente autoreferen ial. ț

Studiind autobiografiile lui Barack Obama, John McCain, Joe Biden, Sarah Palin

(candida i la cele mai importante func ii din stat în 2008 în Statele Unite ale Americii)ț ț i Crinș

Antonescu, Mircea Geoan , Kelemen Hunor ă (candida i la pre edin ia României înț ș ț

2009) am observat c strategiile utilizate de actorii politici americani pentruă

prezentarea apartenen ei la partid difer în mod clar de strategiile folositeț ă de

politicienii autohtoni.

În autobiografiile electorale ale actorilor politici americani strategia

preponderent întrebuin at este cea a enun rii unor valori specificeț ă ță

partidului, precum întrajutorarea familiilor nevoia e, extinderea educa iei,ș ț

sc derea taxelor (valori specifice Partidului Democrat), reducerea aparatului iă ș

125 http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html, accesat pe data de 17.01.2012


cheltuielilor guvernamentale (valori specifice programului Partidului

Republican). Trebuie s men ionez c în Statele Unite ale Americii i nu numaiă ț ă ș

asocierea partidelor cu anumite valori nu este un proces strict finalizat.

Deoarece partidele se afl într-o continu c utare de aleg tori ele î iă ă ă ă ș

îmbog esc constant portofoliul de valori. ăț

Politicienii autohtoni, în special Kelemen Hunor i Crin Antonescu,ș

practic specificarea unor func ii pe care le de in în partid. Mircea Geoană ț ț ă

opteaz atât pentru enun area unor valori specifice Partidului Social Democrată ț

cât i pentru nominalizarea unor func ii în cadrul partidului. ș ț

Dintre actorii politici americani Joe Biden este cel care în povestea lui de

via se folose te de multiple strategii pentru declararea apartenen ei saleță ș ț

politice electoratului, ca de pild , expunerea unor victorii electorale ă (a câştigat

într-un district Republican) sau nominalizarea adversarilor politici (opozant acerb al lui

George W. Bush).

7.6 IDENTIFICAREA CU ELECTORATUL

Pe baza autobiografiei electorale actorii politici reu esc s reducș ă ă

distan a psihologic dintre ei i electorat - prin prezentarea strategic aț ă ș ă

locurilor unde au copil rit, s-au format, au muncit, locuiesc ă (nara iunea deț

apartenen )ță precum i prin punerea în practic a unor tehnici confesiveș ă

(tehnica „tell it all”).

Potrivit lui Alessandro Duranti126, în cazul comunic rii politice, nara iunea deă ț

apartenen const într-o ramificare a nara iunilor inspirate din experien ață ă ț ț

personal a actorului politic prin intermediul c reia se prezint într-un modă ă ă

linear evenimente din via a candidatului asociate unui anume loc (loc deț

na tere, al copil riei, al ș ă anilor de studiu, al întemeierii familiei). Scopul este de a

demonstra faptul c actorul politic a experimentat întâmpl ri şi st riă ă ă

asem n toare celor tr ite de electorat. Deoarece aceste nara iuni introducă ă ă ț

tr iri presupus universale ele reu esc s conecteze emo ional i morală ș ă ț ș

candidatul cu oamenii cu care împ rt şeşte acel spa iu social. ă ă ț

To i actorii politici au utilizat ț nara iunea de apartenenț ță pentru a se identifica cu

electoratul, dar Crin Antonescu este cel care a valorizat cel mai mult povestea copil riei sale,ă

126 DURANTI, Alessandro, Narrating the political self in a campaign for US Congress. Language in Society, Cambridge University Press, 2006

intind pân la identificarea respectivei lumi cu întreaga societateț ă

româneasc : „am copil rit într-o cas aflat într-o curte mare unde maiă ă ă ă

locuiau înc 12 familii (…) Era acolo o lume foarte colorat , un fel de Românieă ă

în miniatur . oferi, profesori, muncitori, casnice, români, bulgari, lipoveni. (…)ă Ș

i apa i instala iile sanitare erau în curte. Pentru adul i era un adev ratȘ ș ț ț ă

infern, g l gia nu se oprea aproape niciodat , dar pentru copii era un paradis.ă ă ă

Curtea avea trei ie iri, te puteai juca în voie i puteai sc pa u or cu fuga ori deș ș ă ș

cate ori scoteai din s rite pe cineva”ă 127.

Cazul lui Kelemen Hunor, candidat la pre edin ia României din partea Uniunii Democrateș ț

a Maghiarilor din România este unul singular deoarece, scopul principal al prezent riiă

experien elor legate de locurile unde a copil rit şi s-a format nu const înț ă ă

identificarea sa cu cet enii României, ci în înt rirea apartenen ei sale laăț ă ț

comunitatea maghiar prin punctarea experien elor legate de locuri ă ț (liceul din

Târgu Mure , Universitatea Babe -Bolyai din Cluj)ș ș cu valoare spiritual pentru culturaă

acestei etnii. Pentru ca identificarea cu nucleul dur al electoratului UDMR s fieă

cât mai eficient politicianul narator î i permite chiar i o roman are a proprieiă ș ș ț

situa ii locative: „Tr iesc şi în prezent în satul meu natal, o oaz de linişteț ă ă

unde savurez momente de neuitat. Îmi reîncarc for ele cu aerul proasp t deţ ă

acas atunci când timpul îmi permite şi nu sunt plecat în interes de serviciu laă

Cluj sau Bucureşti”128.

În cazul lui Kelemen Hunor observ m de asemenea o tendin deă ță

accentuare a localiz rii eroului într-un spa iu adaptat la condi iile i culturaă ț ț ș

specific etniei maghiare prin pove tile împ rt ite despre experien ele saleă ș ă ăș ț

legate de locuri i institu ii ș ț (Universitatea Babe -Bolyai ) ș definitorii pentru etnia

maghiar . ă

Un alt politician, de data aceasta american, care subliniaz importan aă ț

faptului c dup învestirea sa în func ie nu a p r sit ora ul în care i-aă ă ț ă ă ș ș

întemeiat o familie este Joe Biden. Prin vehicularea informa iei c el de ani deț ă

zile în mod curent face naveta între Wilmington i Washington actorul politicș

Biden se define te ca cet ean obi nuit. ș ă șț

127 http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html, accesat pe data de 22.01.2012128 http://www.kelemenhunor.ro/candidatlapresedintie/?p=1, accesat pe data de 22.01.2012



Potrivit lui Allen Fletcher Cole129, cititorii autobiografiilor electorale a teaptș ă

de la aceste nara iuni un con inut asem n tor genului „tell it all” specificț ț ă ă

dezv luirilor celebrit ilor: pove ti suculente, anecdote amuzante, un stil u or,ă ăț ș ș

mai pu in politic i multe amintiri din via a privat . Stilul confesiv comportț ă ă ș ț ă ă

credibilitate i reduce distan a psihologic dintre politician i electorat.ș ă șț

Dintre politicienii americani doar Sarah Palin evit s foloseasc practicaă ă ă

confesiv pentru îndeplinirea a tept rilor electoratului privind anumiteă ș ă

dezv luiri din via a privat . Ceilal i actori politici ă ț ă ț (Barack Obama, Joe Biden, John

McCain) divulg într-o anumit m sur date, fapte, întâmpl ri mai neobi nuiteă ă ă ă ă ș

din propriul trecut sau din trecutul membrilor familiei lor. Prin intermediul

autobiografiei, afl m despre Oabama, de pild , ca bunicul patern a fostă ă

servitor i p stor de capre. John McCain opteaz pentru a face cunoscutș ă ă

anumite detalii din via a sa de prizonier ț (o mare parte din timp a petrecut-o în

regim de izolare, ajutat de credin şi prietenia colegilor din lag r)ţă ă de r zboi înă

Vietnam. Confesiunea cea mai dramatic îi apar ine lui Joe Biden, de la careă ț

prin intermediul autobiografiei sale afl m c a fost învestit în func ia deă ă ț

senator în spital, la c p tâiul fiilor s i r ni i în accidentul de ma in în care i-aă ă ă ă ț ș ă

murit so ia i fiica sa. ț ș

Dintre actorii politici români Mircea Geoan este cel care se fere te deă ș

dezv luiri. Crin Antonescu în schimb face mai multe dest inuiri: uneleă ă

dramatice cu referire la moartea tat lui s u,ă ă altele suculente despre nesiguran aț

ini ial privind institu ia c s toriei ț ă ț ă ă („a fost o întâlnire deosebit i nea teptat ,ă ăș ș

eu nici nu m gândeam la însur toare pe vremea aceea”ă ă 130) sau starea

euforic specific revolu iei din 1989 ă ă ț („în 22 decembrie, dup ce l-am v zută ă

pe Dinescu la televizor, am luat-o la fug spre centrul ora ului”ă ș 131), confesiuni

care prin înc rcarea emotiv faciliteaz identificarea omului politic Crină ă ă

Antonescu cu oamenii obi nui i, care au trecut i ei prin astfel de experien e. ș șț ț

În ceea ce prive te con inutul dezv luirilor, autobiografiile actorilorș ăț

politici americani vehiculeaz eminamente dest inuiri care nu au nimic de-aă ă

face cu politicul. În schimb atât Crin Antonescu cât i Kelemen Hunor aduc laș

129 COLE, Allen Fletcher, The presidents’ pen: a literary history of American presidential autobiographies. PhD Dissertation, 2010. 130 http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html, accesat pe data de 22.01.2012131 http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html, accesat pe data de 22.01.2012



cuno tin a electoratului informa ii din culise referitoare la practicile arbitrareș ț ț

ale partidelor privind numirea oamenilor în func ii i desemnarea lor pe liseleț ș

electorale ale partidelor. Dac din autobiografia lui Kelemen Hunor afl mă ă

povestea numirii lui întâmpl toare într-o func ie guvernamental ă ț ă („Într-o

duminic : a sunat telefonul şi am fost întrebat dac nu cumva doresc s fiuă ă ă

secretar de stat UDMR în Ministerul Culturii, dup ce am realizat c nu este oă ă

glum matinal , am spus da.”ă ă 132) autobiografia lui Crin Antonescu prezintă

practica cotidian a recomand rii oamenilor pentru func ii, liste: "Steliană ă ț

T nase e cel care m-a readus în politica activ . i tot el, nu tiu cum, i-aă ă Ș ș

convins pe cei de la Bucure ti s m pun pe prima pozi ie la Tulcea, pe listaș ă ă ă ț

Conven iei, la alegerile din 1992. A a am ajuns deputat”ț ș 133.

Aceste confiden e referitoare la trecutul politic ț pun în scen autenticitatea iă ș

sinceritatea autobiografiilor electorale ale lui Crin Antonescu i Kelemenș

Hunor.

O alt component a m rturisirilor lui Kelemen Hunor se refer laă ă ă ă

copil ria i adolescen a sa: ă ș ț „al turi de prietenii mei „am pus în scen ” toateă ă

romanele cu indieni pe care le-am citit”; “aveam p rul lung, purtam jeansiă

strâm i şi ascultam muzic rock zi şi noapte”ţ ă 134; aceste dezv luiri facilitează ă

identificarea actorului politic cu electoratul.

132 http://www.kelemenhunor.ro/candidatlapresedintie/?p=1, accesat pe data de 22.01.2012133 http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html, accesat pe data de 22.01.2012134 http://www.kelemenhunor.ro/candidatlapresedintie/?p=1, accesat pe data de 22.01.2012




IV. CONCLUZII

Analizând discursurile autobiografice ale lui Barack Obama, John McCain, Joe

Biden, Sarah Palin, candida i în alegerile preziden iale în 2008 în Statele Uniteț ț

ale Americii cu autobiografiile lui Crin Antonescu, Mircea Geoan i Kelemenă ș

Hunor, candida i în alegerile preziden iale 2009 în România am constatat cț ț ă

ipoteza mea de lucru s-a confirmat. Autobiografiile electorale online din

campania preziden ial 2009 preiau anumite tehnici i teme specificeț ă ș

modelului american de autobiografie electoral , dar practica construirii uneiă

autobiografii electorale este incipient . Dintre cei dou sprezece candida i laă ă ț

pre edin ie doar trei au recurs la utilizarea modelului american deș ț

autobiografie electoral vehiculat prin intermediul Website-urilor deă ă

campanie.

Oamenii politici din România care au utilizat autobiografia electoral onlineă

ca resurs electoral i-au construit povestea lor de via pe baza tehniciiă ă ș ță

proiec iei selective - accentuând însu irile, faptele pozitive i trecând subț ș ș

t cere obliga iile omului politic. ă ț

În ceea ce prive te prototipul eroului autobiografiei electorale studiul deș

caz a demonstrat c indiferent de cultura comunica ional i politic în care seă ț ă ș ă

vrea utilizarea autobiografiei ca resurs electoral tipologia eroului esteă ă

condi ionat de specificul istoriei personale şi publice a fiec rui om politic înț ă ă

parte. Acest factor explic de ce în pofida apeten ei culturii americane pentruă ț

eroi, dintre toate autobiografiile studiate, doar cea a lui John McCain

proiecteaz clar o via de erou. Prin via de erou în eleg o existen înă ță ță ț ță

contrast cu via a de zi cu zi, marcat de emo ii i fapte extraordinare.ţ ă ţ ș

Existen a sau inexisten a unei nara iuni societale (de exemplu visul american)ț ț ț

este un alt factor care influen eaz tipologia eroilor autobiografiilor electorale.ț ă

Deoarece nara iunea visului american aduce cu sine multiple posibilit i deț ăț

interpretare şi reinterpretare, majoritatea autobiografiilor electorale

americane studiate con in elemente specifice acestei pove ti. Eroul care aț ș

realizat fapte excep ionale prin propriile puteri i aptitudini, personaj central alţ ș

nara iunii visului american, se reg se te i printre autobiografiile electoraleț ă ș ș

vehiculate în alegerile preziden iale din 2009 în România într-o form maiț ă

pu in închegat – a se vedea în acest sens exemplul eroului întruchipat deț ă

Mircea Geoan ă (bursier al prestigioasei École Nationale d'Administration-Paris;

a intrat în corpul diploma ilor, fiind repartizat, în urma unui examen; a devenitț

cel mai tân r ambasador din corpul diplomatic român)ă .

A adar, fiecș are societate î i are propriile a tept ri privind tipologia eroilorș ș ă

pe care le consider modele de urmat, dar exist i tipologii de eroi universală ă ș

valabile, precum omul realizat prin propriile puteri sau eroul de r zboi. ă

Tema central a tuturor autobiogră afiilor electorale studiate este candidatul iș

calit ile saleăț . Aceast orientare spre candidat i calit ile sale esteă ș ăț

determinat atât de inten ia actorului politic de a convinge electoratul s -lă ț ă

voteze cât i de practicile de producere specifice autobiografiei ca gen deș

discurs subiectiv. O oarecare diferen îns exist îns la nivelul atributelor (înță ă ă ă

special la nivelul atributelor stilistice) accentuate. Comparativ cu pove tile deș

via ale actorilor politici americani, pove tile oamenilor politici autohtoniță ș

mizeaz mai mult pe atribute legate de deprinderi intelectuale ă (pasionat de

literatur , pasionat de cultur în cazul lui Kelemen Hunor, cu înclina iiă ă ț

umaniste, pasionat de istorie în cazul lui Crin Antonescu). În cazul atributelor

orientate spre func ie-rol politic op iunile sunt aproape similare: în autobiografiile americaneț ț

atributele cele mai frecvent vehiculate sunt competen a i sim ul civic, în cele române tiț ș ț ș

inteligen a i competen a sunt cele mai întrebuin ate, dar nici sim ul civic nu lipseț ș ț ț ț ște din

portofoliul de atribute, doar c are o frecven mai sc zut . ă ță ă ă

O alt tem care se reg se te atât în autobiografiile candida ilor înă ă ă ș ț

alegerile preziden iale din 2008 din Statele Unite ale Americii cât i în cele aleț ș

candida ilor din alegerile preziden iale din 2009 din România este biografiaț ț

familiei omului politic. Conform practicilor americane i autohtone menireaș

prezent rii biografiei familiale este întregirea profilului candidatului prină

alipirea unor calit i ale membrilor familiei la imaginea omului politic. Şi înăț

cazul expunerii biografiei familiale tehnica aplicat este ceea a proiec ieiă ț

selective: se fac cunoscute doar faptele, însu irile relevante, care completeazș ă

ori sporesc profilul actorului politic în cauz . ă

Biografia familiei omului politic este o tem curent în autobiografiileă ă

electorale din alegerile preziden iale din 2009, ceea ce arat c în aceastț ă ă ă

campanie familia a fost o resurs electoral mult mai pregnant comparativ cuă ă ă

alte campanii. Acest fapt poate indica o tendin de americanizare, având înță

vedere c în Statele Unite ale Americii familia func ioneaz ca un criteriu deă ţ ă

evaluare a candida ilor. ţ

Utilizarea nara iunii de apartenen ț ță (nara iuni despre locul de na tere,ț ș

al copil riei, al anilor de studiu, al întemeierii famiă liei) cu inten ia reduceriiț

distan ei sociale dintre candidat i electorat prin împ rt irea unor experien eț ș ă ăș ț

de via similare cu cele ale aleg torilor este o alt strategie preluat dință ă ă ă

practicile americane cu scopul înlesnirii identific rii actorului polă itic cu electoratul.

Referitor la practica confesiv , o alt strategie care urm re teă ă ă ș

identificarea candidatului cu aleg torii, aplicarea sa în autobiografiileă

electorale este par ial . În ceea ce prive te con inutul dezv luirilor,ț ă ș ț ă

autobiografiile actorilor politici americani vehiculeaz dest inuiri care nu auă ă

nimic de-a face cu politicul. În schimb, atât Crin Antonescu cât i Kelemenș

Hunor aduc la cuno tin a electoratului informa ii din culise referitoare laș ț ț

practicile arbitrare ale partidelor privind numirea oamenilor în func ii iț ș

desemnarea lor pe lisele electorale ale partidelor. A adar, actorii politiciș

autohtoni preiau tehnica confes rii, dar pericliteaz scopul primar ală ă

confesiunii: înlesnirea identific rii candidatului cu electoratul. ă

Diferen e eț xist i la nivelul strategiilor utilizate pentru declarareaă ș

apartenen ei la partid. Dac în autobiografiile electorale ale actorilor politiciț ă

americani strategia preponderent întrebuin at este cea a enun rii unorț ă ță

valori specifice partidului, politicienii autohtoni, în special Kelemen Hunor iș

Crin Antonescu, opteaz pentru sublinierea unor func ii de inute în partid. ă ț ț

Pentru a demonstra electoratului c ei reprezint cea mai bun alegereă ă ă

pentru func ia la care vor s accead , majoritatea actorilor politici studia iț ă ă ț

apeleaz prin intermediul autobiografiei la argumente bazate pe fapte,ă

exemple sau autoritate. Diferen e între actorii politici americani i ceiț ș

autohtoni exist i în cazul tipologiei autorit ii folosite drept baz deă ș ăț ă

argumentare: americanii utilizeaz autoritatea fundamentat pe o anumită ă ă

expertiz , politicienii români folosesc autoritatea impus de func iiă ă ț

preponderent politice sau conexe activit ii politice cum ar fi statutul deăț

pre edinte de partid, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputa ilor. Prinș ț

urmare, alegerea tipului de argumentare (bazat pe fapte, exemple sauă

autoritate) este condi ionat în mare m sur de faptele întreprinse în trecut deț ă ă ă

c tre omul politic în cauz . ă ă

Ipoteza conform c reia utilizarea „pove tii de via ” ca resurs discursivă ș ță ă ă

în campania preziden ial din 2009 indic preluarea anumitor tehnici i temeț ă ă ș

specifice modelului american de autobiografie electoral se confirm , dară ă

practica este una incipient i este condi ionat de consisten a şi puterea deă ș ț ă ț

convingere a materiei prime a autobiografiei electorale: via a real a actoruluiț ă

politic.

Corpusul restrâns (doar trei autobiografii electorale române ti)ș limiteaz cercetareaă

mea, astfel se impune o cercetare mai ampl , care s vizeze mai multeă ă

autobiografii electorale din mai multe campanii electorale pentru certificarea

tendin ei sesizate.ţ

V. BIBLIOGRAFIE

• Adam, Jean-Michel, Analiza povestirii, Institutul European, 1999.

• Alexander, Jeffrey C., Heroes, Presidents, and Politics, Sage Publication, Contexts, 2010.

• Ahponen, Pirkkoliisa, Precariousness of everyday heroism. A biographical approach to

life politics, Qualitative Sociology Review, 2005.

• Beciu, Camelia, Comunicare şi discurs mediatic, Comunicare.ro, 2009.

• Bennett, Gillian, "Camera, Lights, Action!": The British General Election 1992 as

Narrative Event, Folklore, 1996.

• Bor un, Dumitru, S vulescu, Silvia, ț ă Analiza discurslului public, Comunicare.ro,

2008.

• Brockmeier, Jens, Carbaugh, Donal A., Narrative and Identity: Studies in Autobiography,

Self and Culture (Studies in Narative, Volume 1), John Benjamins Publishing Co, 2001.

• Brown,William, Burlie, The People’s Choice: The Presidential Image in the Campaign

Biography. Baton Rouge: Louisiana State University Press, 1960.

• Chelcea, Septimiu, Ini iere în cercetarea sociologic , ţ ă Comunicare.ro, 2004.

• Cole, Allen, Fletcher, The presidents’ pen: a literary history of American presidential

autobiographies, PhD Dissertation, 2010.

• Crockett, David A., Candidate Obama and the Dilemmas of Political Time, The Forum,

2011.

• Dahlgren, Peter, The Internet, Public Spheres, and Political Communication: Dispersion

and Deliberation, Routledge, 2005.

• Duranti, Alessandro, Narrating the political self in a campaign for US Congress,

Language in Society, Cambridge University Press, 2006.

• Escobar, Oliver, Suspending Disbelief: Obama and the Role of Emotions in Political

Communication. Politics and emotion: The Obama phenomenon, Wiesbaden:VS Verlag,

2011.

• Gibson, Rachel K., Römmle, Andrea, Measuring the Professionalization of Political

Campaigning, Sage Publication, Party Politics, 2009.

• Gerstlé, Jacques, Comunicarea politic , ă Institutul European, 2002.

• Hacker, Kenneth L., Presidential candidate images, Rowman & Littlefield Publishers,

2004.

• Johnson, Dennis W., Handbook of Political Management, Routledge, 2009.

• Kaid, Lynda Lee, Handbook of Political Communication Research, Routledge

Communication Series, 2004.

• Kaid, Lynda Lee, Holtz-Bacha, Christina Encyclopedia of Political Communication, Sage

Publications, 2008.

• Lejeune, Philippe, On Autobiography, University of Minnesota Press, 1989.

• Lilleker, Darren G., Key concepts in political communication, Sage Publications, 2006.

• Maarek, Philippe J., Campaign communication and political marketing, Wiley-Blackwell,

2011.

• McNair, Brian, Introducere în comunicarea politic , ă Polirom, 2007.

• Medvic, Stephen K., Political Consultants in US Congressional Elections, Ohio State

University Press, 2001.

• Mitchell, Thomas W. J., On Narrative, The University of Chicago Press, 1981.

• Motion, Judy, Politics as Destiny, Duty, and Devotion, Political Communication,

Routledge, 2001.

• Polletta, Francesca, It was like a fever: storytelling in protest and politics, The University

of Chicago Press, 2006.

• Polletta, Francesca, Storytelling in Politics, Contextes, Sage Publications, 2008.

• Reinemann, Carsten, Wilke, Jürgen, It's the Debates, Stupid! How the Introduction of

Televised Debates Changed the Portrayal of Chancellor Candidates in the German Press,

1949_2005, The Harvard International Journal of Press/Politics 2007.

• Rowland, Robert C., Jones, John M., Recasting the American Dream and American

Politics: Barack Obama's Keynote Address to the 2004 Democratic National Convention,

Quarterly Journal of Speech, 2007.

• S l v stru, Constantin, ă ă ă Tehnici de argumentare utilizate în dezbaterea

juridică, Curs universitar, 2009, http://www.scribd.com/doc/47648569/An-II-Sem-I-

Tehnici-de-argumentare-C-tin-Salavastru accesat pe data de 08.o1.2012.

• Simmons, Annette, Whoever tells the best story wins, AMACOM American Management

Association, 2007.

• Smith, Angela, British Politics: Beyond the Mainstream. ‘New Man’ or ‘Son of the

Manse’? Gordon Brown as a Reluctant Celebrity Father, British Politics, Palgrave

Macmillan Publication, 2008.



• Smith, Sidonie, Autobiographical discourse in the theatres of politics, Biography, Project

MUSE Publication, 2010.

• Smith, Sidonie, Watson, Julia, Reading autobiography: a guide for interpreting life

narratives, University of Minnesota Press, Second Edition, 2010.

• Stayner, James, Wring, Dominic, Public images and private lives: An introduction,

Parliamentary Affairs, 2004.

• Clona site-ului lui B sescu a început sa fie modificat .ă ă

http://www.ziare.com/basescu/presedinte/clona-site-ului-lui-basescu-a-inceput-sa-fie-

modificata-939227, accesat pe 7 ianuarie, 2012.

• www.change.gov/learn/presidentelect , accesat pe 09.01.2012.

• www.mccain.senate.gov/public/index.cfm?FuseAction=AboutSenatorMcCain.Biography ,

accesat pe 09.01.2012.

• http://www.crinantonescu.ro/articole/52/Povestea-lui-Crin.html , accesat pe data de

22.01.2012.

• http://www.kelemenhunor.ro/candidatlapresedintie/?p=1 , accesat pe data de 22.01.2012.

• http://www.mirceageoana.ro/mircea-geoana/biografie , accesat pe 07.01.2012.

http://www.mirceageoana.ro/mircea-geoana/biografie



http://www.mccain.senate.gov/public/index.cfm?FuseAction=AboutSenatorMcCain.Biography

http://www.change.gov/learn/presidentelect



VI. ANEXE

Anexa 1

Schema de categorii

Tipuri de argumente

• argumente bazate pe fapte

• argumente bazate pe exemple

• argumente bazate pe autoritate

Strategii de autoprezentare

• proiec ia selectivț ă

• altele

Tipul eroului reprezentat

• eroul militar, patriot

• întruchiparea visului american

• realizat prin propriile puteri, aptitudini

• intelectualul

• revolu ionarulț

Focalizarea tematic ă

• biografia familiei

• candidatul i calit ile saleș ăț

• încerc ri tr iteă ă

Apartenen a la partid – modul de enun areț ț

• prezentarea unor victorii electorale

• men ionarea unor func ii de inute în partidţ ț ț

• enun area unor valori specifice partidului respectivț

• nominalizarea adversarilor

Identificarea cu electoratul

• locuri i amintiri ș (nara iunea de apartenen ) ț ță

• confesiuni (tehnica „tell it all”)

Anexa 2

Tipuri de argumente

Autobiografia electoral al lui Bă arack Obama, candidat la func ia de pre edinte înț ș

alegerile 2008 din Statele Unite ale Americii

Tipul deTipul de argumentargument

e îne în practicapractica

discursivădiscursivă

Bazate pe fapteBazate pe fapte Bazate pe exempleBazate pe exemple Bazate peBazate pe autoritateautoritate

Nr. referiri

1(a lucrat pentru bisericile creştine din Chicago, ajutând comunit ile dup închidereaăţ ă fabricii de o el)ț1(a refuzat oferte de muncă lucrative ca s se întoarc laă ă Chicago s ofere consultană ăț juridic comunit ii)ă ăț1 (s-a luptat pentru ca veteranii de r zboi să ă primeasc ajutoare de la stat)ă1(a c l torit în Rusia s ini iezeă ă ă ț un nou efort comun de securizare a armelor)1(a militat pentru a promovarea utiliz rii sporite aă combustibililor alternativi şi standarde mai ridicate de combustibil in ma ini)ș1(a militat pentru reformă etic , reform , care a eradicată ă corup ia gen Jack Abramoff dinț Congres)1(militeaz pentru extindereaă educa iei timpurie)ţ

1(prima sa lege adoptată permite fiec ruiă american să acceseze on-line o bază de date care prezint cumă i în ce condi iiș ț

cheltuie te statul banulș public )1(contribuie la crearea unor programe cum ar fi Earned Income Tax Credit, care în trei ani a ajutat cu peste 100 milioane dolari familiile din întreaga America)1(dup ce un anumită num r de de inu iă ţ ţ condamna i la moarte auţ fost g si i nevinova i, aă ț ț lucrat cu oficialii pentru aplicarea unei legii care solicit filmareaă interoga iilor şiţ confesiunilor în toate cazurile de capitale)

Autobiografia electoral al lui Joe Biden, ă candidat la func ia de vice-pre edinteț ș

în alegerile 2008 din Statele Unite ale Americii

Tipul deTipul de argumenteargumente în practicaîn practica discursivădiscursivă

Bazate peBazate pe faptefapte Bazate pe exempleBazate pe exemple Bazate pe autoritateBazate pe autoritate

Nr. referiri

1(leadershipul lui a avut un rol important 絜 aducerea stabilit ii şi p cii ăț ă 絜 Balcani)1(a condus efortul Senatului pentru a aduce Polonia, Ungaria şi Republica Ceh în NATO)ă1(cea mai important legeă ini iat de el a pus mai mult deț ă 100.000 de ofi eri de poli ie peţ ţ str zile din America şi a fostă creditat cu reducerea ratei criminalit ii cu pân la cea maiăţ ă joas rat într-o genera ie) ă ă ţ1(a elaborat legea pentru crearea unui registru na ional alţ infractorilor sexuali, care urm re te condamna ii pentruă ș ţ crime sexuale sau violenţă împotriva minorilor)1(a elaborat i a trecut Actul privindș violen a împotriva femeii)ț1(a reuşit s treac o dispozi ieă ă ţ care previne reducerile bugetare la facilit ile acordate militarilor,ăț în timp ce na iunea este înţ r zboi, un efort care a asigurată finan area tratamentelorț medicale pentru to i veteranii deţ r zboi în institu ii de îngrijire iă ț ș s n tate)ă ă

1(recunoscut ca expert în domeniul politicii externe, precum şi una dintre cele mai influente voci privind problemele legate de terorism)1(fost i actual pre edinteș ș al Comitetului pentru Rela ii Externe)ț

Autobiografia electoral al lui John McCain, candidat la func ia deă ț

pre edinte în alegerile 2008 din Statele Unite ale Americiiș


Bazate pe fapteBazate pe fapte Bazate peBazate pe exempleexemple Bazate pe autoritateBazate pe autoritate

Nr. referiri 1(a condus lupta pentru reformarea Washingtonului, pentru eliminarea cheltuielilor guvernamentale risipitoare şi consolidarea for elor armate ale rii)ţ ăț1(a continuat s ceară ă Congresului s pun cap tă ă ă

1(onorurile lui includ Steaua de Argint, Steaua de Bronz, Legiunea de Merit, Purple Heart)

lacunelor privind interesele unor grupuri de lobby i sș ă repar sistemul care permiteă lobby-i tilor s elaboreze legi)ș ă1(supravie uind dezastruluiț Forrestal, în loc s se întoarcă ă acas de pe câmpul de lupt ,ă ă el î i continu activitatea deș ă militar)1(întors din lag rul deă prizonieri de r zboi dină Vietnam î i continuș ă activitatea militar )ă

Autobiografia electoral al lui Sarah Palin, ă candidat la func ia de vice-ț

pre edinte în alegerile 2008 din Statele Unite ale Americii șTipul deTipul de

argumenteargumente în practicaîn practica discursivădiscursivă


Nr. referiri

1(s-a luptat pentru reformă etic şiă transparen înţă guvern)

1(în timpul mandatului s u deă primar al ora ului Wasilla aș redus nivelul impozitelor pe proprietate sporind în acelaşi timp serviciile, reu ind s facș ă ă din Wasilla un mediu de afaceri prietenos)1(în timpul mandatului de guvernator a investit 5 miliarde dolari din economiile de stat, a revizuit politicile de finan are a educa iei şi aţ ţ protejat resursele naturale din Alaska)1(a creat Oficiul Petrolier Alaska pentru Sisteme de Integritate pentru a asigura supravegherea şi între inereaţ echipamentelor de petrol şi gaze, instala ii şiţ infrastructur , precum şiă Subcabinetul responsabil de preg tirea strategiei privindă schimb rile climatice dină Alaska)

1(autor de best-seller-uri)

1(nominalizată de revista TIME din 2010 printre cei mai influen iț 100 de oameni din lume)

Autobiografia electoral al lui Mircea Geoan , candidat în alegerileă ă

preziden iale din 2009 în România ț


Bazate pe fapteBazate pe fapte Bazate peBazate pe exempleexemple Bazate pe autoritateBazate pe autoritate

Nr. referiri

1(a contribuit la aderarea României la structurile euro-atlantice)1(a lansat proiectul-program România Social )ă1(a promovat, în premier , un Modelă Social Românesc, bazat pe fundamentele social-democra ieiț europene i orientatș c tre nevoile siă realit ile specificeăț

rilor din Europață Central i de Est)ă ș

1(doctor în economie)1 (fost ministru al afacerilor externe)1(a asigurat pentru câteva luni pre edin ia Consiliului de Securitate alș ț ONU)1(pre edinte al social-democra ilor)ș ț1 (este pre edinte al Institutului Aspenș România)1(se num r printre membriiă ă fondatori ai Clubului Harvard România-Moldova, înfiin at inț noiembrie 2004)1(este Pre edinte de onoare alș Asocia iei George C. Marshallț Romania)

Autobiografia electoral al lui Crin Antonescu, candidat în alegerileă




Nr. referiri 1(particip la revolu iaă ț din 1998, în Tulcea, ineț primul discurs public în centrul municipiului)1(scoate Gazeta de Tulcea, pe care o distribuie gratuit de pe capota unei ma ini)ș1(particip laă manifesta iile de laț Bucure ti)ș1(în 1992 protestează împotriva ie irii PNL dinș Conven ia Democratic )ț ă1(militeaz pentruă unificarea mi c riiș ă liberale i pentruș reintegrarea ei în CDR)

1(pe parcursul mandatului de ministru reu e te sș ș ă legifereze renta viageră pentru sportivii de performan )ță1(reu e te m rireaș ș ă spectaculoas aă baremurilor de premiere pentru sportivi)1(readuce în patrimoniul ministerului o serie de baze sportive importante printre care Sala Polivalent din Bucure ti)ă ș1(reu e te sa ob in celș ș ăț mai mare procent din PIB acordat pân atunciă

1(fost ministru al sportului iș tineretului)1(pre edinte alș Partidului Na ional Liberal)ț

mi c rii sportș ă ive)

Autobiografia electoral al lui Kelemen Hunor, candidat în alegerileă



Bazate pe fapteBazate pe fapte Bazate pe exempleBazate pe exemple Bazate pe autoritateBazate pe autoritate

Nr. referiri

1(membru UDMR în Biroul Permanent al Camerei) 1(preşedintele executiv al UDMR)

Anexa 3

Tipul eroului reprezentat

Autobiografia electoral al lui Barack Obama, candidat la func ia deă ț

pre edinte în alegerile 2008 din Statele Unite ale Americii ș

TipulTipul erouluieroului întruchipatîntruchipat

EroulEroul militar-militar-patriotpatriot

Întruchiparea visuluiÎntruchiparea visului americanamerican

RealizatRealizat prinprin

propriilepropriile puteri,puteri,

aptitudiniaptitudini

IntelectualulIntelectualul Revolu ionarulțRevolu ionarulț

Nr. referiri

1(tat l s u, Barackă ă Obama Sr., s-a n scută şi a crescut într-un sat din Kenya, unde a crescut p storindă capre) 1(crescut de o mamă singur i buniciiă ș maternali)1(s-a împrumutat pentru ca s - i facă ș ă studiile)1(a devenit primul pre edinte afro-americanș al prestigioasei Harvard Law Review)1(activitatea sa de advocat l-a determinat să candideze pentru Senat)1( a devenit al treilea afro-american membru al Senatului)



TipulTipul erouluieroului

întruchipatîntruchipat


Întruchiparea visuluiÎntruchiparea visului americanamerican

Realizat prinRealizat prin propriilepropriile puteri,puteri,



Nr. referiri 1( i-a înfiin atș ț propria firm deă avocatur i aă ș practicat meseria de avocat)1(cu foarte pu inţ ajutor de la partid, cu ajutorul surorii sale, care i-a fost iș manager de campanie l-a învins pe

1(profesor adjunct la Universitatea Widener, Facultatea de Drept)

contracandidatul s u cu 3162 deă voturi)

Autobiografia electoral al lui John McCain, candidat ă la func ia deț




Eroul militar-Eroul militar-patriotpatriot

ÎntruchipareÎntruchiparea visuluia visului americanamerican





Nr. referiri

1(carier de 22ă de ani ca aviator naval)1(a supravie uit oț misiune de bombardare a Vietnamului ne Nord)1(a fost prizonier de r zboi înă Vietnam cinci ani jum tate) ă1( dup ce a fostă eliberat din Vietnam i-aș continuat cariera militar ) ă






ÎntruchipareaÎntruchiparea visului americanvisului american

Realizat prinRealizat prin propriilepropriile puteri,puteri,



Nr. referiri 1(a f cut istorieă fiind prima femeie guvernator în Alaska)1( este prima femeie din Partidul Republican care candideaz laă

1(colaborator Fox News)1(gazda unei emisiuni documentare despre Alaska)1(autor de best seller-uri)

postul de vice-pre edinte al Statelorș Unite ale Americii)


preziden iale din 2009 ț în România




ÎntruchipareaÎntruchiparea visuluivisului

americanamerican

Realizat prin propriileRealizat prin propriile puteri, aptitudiniputeri, aptitudini IntelectualulIntelectualul

Revolu ionaţRevolu ionaţrulrul

Nr. referiri

1(bursier al prestigioasei École Nationale d'Administration-Paris)1(a intrat în corpul diploma ilor, fiindț repartizat, în urma unui examen, ca referent)1(a devenit cel mai tân r ambasador dină corpul diplomatic român)1(a fost ales pre edinte alș social-democra ilor înț aprilie 2005, func ie în careț a fost reconfirmat pe 10 decembrie 2006)1(a fost ales Pre edinte alș Comitetului Interna ionaleiț Socialiste pentru Europa de Sud-Est)

1(autor de volume)







americanamerican

Realizat peRealizat pe propriile puteri,propriile puteri,

aptitudiniaptitudiniIntelectualulIntelectualul Revolu ionarulțRevolu ionarulț

Nr. referiri

1(particip laă olimpiade na ionale iț ș ob ine maiț multe premii)1(în 1978 câ tigș ă olimpiada na ional deț ă istorie)1(în 1979 intr ,ă al doilea pe list , laă Facultatea de istorie de la Universitatea din Bucure ti)ș

1(în coalaș primar i ciclulă ș gimnazial devine foarte ata at deș disciplinele umaniste, în special de limba român )ă1(la liceul din ora ul natalș continuă pasiunea pentru literatur iă ș istorie)1(începe să citeasc din ce înă ce mai mult, în diverse domenii, asumându- i oș total libertateă intelectual ,ă dincolo de programa oficială de studiu)

1(am început s strigă împreuna cu câ ivaț prieteni "Jos comunismul!")

1( ine unț discurs în centrul ora uluiș Tulcea)







americanamerican





Nr. referiri 1(înc din copil rie amă ă îndr git literatura, iară cu filosofia am început s cochetez în timpulă facult ii de medicinăţ ă veterinar )ă1(co-fondator şi redactor-şef adjunct al revistei culturale Jelenlét)1(am colaborat şi la revista culturală Korunk)1(am redactat emisiuni politice şi

culturale)1(am organizat un cerc literar)1 (autor de volume)

Anexa 4

Focalizarea tematică

Autobiografia electoral al lui Barack Obama, candidat ă la func ia deț

pre edinte în alegerile 2008 din Statele Unite ale Americii șFocalizareaFocalizarea tematic aătematic aă

autobiografiautobiografieiei

Biografia familieiBiografia familiei Calit ileățCalit ileăț candidatuluicandidatului Încerc ri tr iteă ăÎncerc ri tr iteă ă

Nr. referiri 1(bunicul maternal în timpul recesiunii a lucrat pe platformele petroliere, dup Pearl Harbor s-aă înrolat în armat i aă ș m rş luit în Europa înă ă armata lui Patton.)1(bunica maternal înă timpul r zboiului a lucrată

2(empatic)2(cinstit)5(cu sim civic)ț1(ra ional)ț1(credincios)2(inteligent)4(competent)2 (conciliant)3(cu ini iativ )ț ă

1( i-a dep it condi iaș ăș ț umil )ă

pe o line de asamblare de bombardiere)1(tat l a venit din Kenia înă America ca bursier)

1(familist)



FocalizareaFocalizarea tematic aătematic aă


Biografia famileiBiografia familei Calit ileățCalit ileăț candidatuluicandidatului Încerc ri tr iteă ăÎncerc ri tr iteă ă

Nr. referiri

1(bunicul lui a servit ca senator de Pennsylvania)1(este c s torit cu Jill,ă ă care de dou zeci deă ani educ copii dină colile din Delaware)ș

1(are trei copii: Beau, Hunter, şi Ashley. Beau serveşte ca Procurorul General în Delaware - şi c pitană în Garda Na ionalţ ă Delaware. Ashley este asistent social, Hunter este un avocat)

1(cu sentimente iș valori adânc înr d cinate înă ă valorile clasei de mijloc)1 (cu sim civic)ț1(înving tor)ă1(descurc re )ă ț1(atipic, navetist la Washington)4 (competent)1(cu putere de convingere)1(sincer)3(conciliant)1(familist)

1(a dep it moarteaăș primei so ii i a feti eiț ș ț lor în vârst de un an)ă1(a trecut peste suferin a cauzat deț ă un anevrism cranian)

Autobiografia electoral al lui John McCain, candidat ă la func ia deț



Biografia famileiBiografia familei Calit ileățCalit ileăț candidatuluicandidatului Încerc ri tr iteă ăÎncerc ri tr iteă ă

Nr. referiri1(este fiu i nepot deș amirali)

1(lider cu rezultate remarcabile )1(competent)2(adept al reformei)4(patriot)2(responsabil cu banii publici)1(cu sim civic) ț1(demn)1(rezistent)1(familist)

1(a supravie uit douț ă accident aviatice în timpul r zboiului)ă1(a supravie uit celor cinciț ani de via de prizonierță de r zboi)ă




Biografia familieiBiografia familiei Calit ile candidatuluiățCalit ile candidatuluiăț Încerc riăÎncerc riă tr iteătr iteă

Nr. referiri

1(este c s torit cu Toddă ă ă Palin, originar din Alaska, de patru ori campion de Iron Dog, cea mai lungă curs de snowmachine dină lume)

1(adept al reformei)1(adept al transparen eiț guvernamentale)2 (cu ini iativ )ț ă1(responsabil cu banii publici)3(bun manager)4(competent)2(ecologist)2(bun comunicator)



FocalizareaFocalizarea tematic aătematic aă autobiografiautobiografiei ei

Biografia familieiBiografia familiei Calit ileățCalit ileăț candidatuluicandidatului

Încerc riăÎncerc riă tr iteătr iteă

Nr. referiri

1(Tat l sau, Ioan, a fostă cadru militar, în vreme ce mama sa, Elena Iuliana, a lucrat ca inginer la ITB)1(este c s torit de 24 de aniă ă cu Mihaela, de profesie arhitect. Mihaela Geoana este implicat în numeroaseă proiecte caritabile, fiind pre edintele Funda ieiș ț Rena terea i pre edinteleș ș ș Crucii Ro ii România)ș

1(pasionat de sport)4(inteligent)6(competent)1(perseverent)3(profesionalist)1(serios)3(cu o reputa ie externț ă bun )ă3(adept al social - democra iei moderne,ț progresiste)1(cu sim civic)ț1(promotor al dialogului)1 (familist)


preziden iale din 2009 ț în România

FocalizareaFocalizarea tematic aătematic aă


Biografia familieiBiografia familiei Calit ile candidatuluiățCalit ile candidatuluiăț Încerc ri tr iteă ăÎncerc ri tr iteă ă

Nr. referiri

1([tat l lui] după ă obiceiurile vremii, n-a fost l sat să ă termine facultatea pentru ca nu avea o origine suficient de s n toasa)ă ă

1(cu înclina ii umaniste)ț1(iubitor de limba român )ă2(iubitor de literatur )ă1(abil)2(pasionat de istorie)3(inteligent)1(sensibil la egalitatea de anse)ș1(întreprinz tor)ă1(cinstit)1(cu respect pentru trecut)1(cu sim civic)ț4(competent)

1(a trecut peste condi iaț material umil aă ă familiei sale)1(a trecut peste moartea tat luiă s u)ă



FocalizareaFocalizarea tematic aătematic aă autobiografieiautobiografiei

Biografia familieiBiografia familieiCalit ileățCalit ileăț

candidatuluicandidatuluiÎncerc riăÎncerc riă

tr iteătr iteă

Nr. referiri

1(ata at locurilor natale)ș1(dotat cu o imagina ie vie)ț1(pasionat de filozofie)

2(pasionat de literatur )ă2(pasionat de cultur )ă2(sincer)1(întreprinz tor)ă1(adept al schimb rii)ă

Anexa 5

Apartenen a la partid – moduri de enun areț ț



ApartenenApartenena laţa laţ

partidpartid

Prezentarea unorPrezentarea unor victorii electoralevictorii electorale

Nominalizarea unorNominalizarea unor func ii de inute înț țfunc ii de inute înț ț

partidpartid

Enun area unorțEnun area unorț valori specificevalori specifice

partiduluipartidului

NominalizareaNominalizarea adversariloradversarilor

Nr. referiri

2(întrajutorarea familiilor nevoia e)ș1(extinderea educa ieiț timpurii)1(sc dereaă taxelor)1(ecologie)



Apartenen ațApartenen aț la partidla partid



partidpartid




Nr. referiri2(a câştigat într-un district Republican)

(a devenit unul dintre membrii Democra iț importan i aiț Comitetului pentru Rela ii Externe)ț

1(sus in tor alţ ă familiei şi legii privind concediul medical)1(utilizarea codului fiscal pentru reducerea costurilor educa ieiț universitare)1(ecologie)1(întrajutorarea familiilor din clasa mijlocie)

(opozant acerb al lui George W. Bush)






partidpartid




Nr. referiri 1(sc dereaă taxelor)

1(reducerea cheltuielilor guvernamentale)1(reducerea aparatului guvernamental)






partidpartid




Nr. referiri

1(sc dereaă taxelor)1(reducerea cheltuielilor guvernamentale)1(reducerea aparatului guvernamental)






partidpartid




Nr. referiri

3(pre edinte PSD)ș1(lider al stângii române ti)ș1(nominalizat candidat PSD la pre edin ie)ș ț

1(reprezentant al social - democra ieiț moderne, progresiste)






partidpartid




Nr. referiri2(deputat PNL)1( eful grupului PNL dinș Camera Deputa ilor)ț1(Congresul PNL îl alege pre edinte al partidului iș ș candidat al forma iunii laț

alegerile preziden iale)ț






partidpartid




Nr. referiri

1(membru UDMR în Biroul Permanent al Camerei)1(preşedintele executiv al UDMR)1(Consiliul Reprezentan ilorţ Unionali a decis să reprezinte comunitatea maghiar la alegerileă preziden iale)ţ

Anexa 6

Identificarea cu electoratul



IdentificareaIdentificarea candidatului cucandidatului cu

electoratulelectoratulLocuri i amintirișLocuri i amintiriș ConfesiuniConfesiuni

Nr. referiri

1(mama i bunicii l-au înv atș ăţ valorile specifice Kansasului)5(Chicago – locul unde i-aș început munca de organizator de comunit i iăț ș unde locuie te cu familia sa)ș

1(tat l lui Obama s-a n scut şi aă ă crescut într-un mic sat din Kenya, unde a crescut p storind capreă împreun cu tat l s u care era servitoră ă ă domestic la britanici)





Nr. referiri

1(a absolvit coala parohiala Saintș Helen din Wilmington )1(face zilnic naveta între Wilmington i Washingtonș )

1(dup accidentul de ma in în care i-ă ș ăa murit prima so ie i fiica lor, a fostț ș învestit în func ia de senator în spital,ț la c p tâiul fiilor s i r ni i în accident)ă ă ă ă ț


pre edinte în alegerile 2008 din Statele Unite ale Americiiș



Nr. referiri

1(ca un prizonier de r zboi a stat ă în lag rul infam cunoscut azi dreptă "Hanoi Hilton", unde i-a fost refuzat tratamentul medical necesar şi a fost b tut de nord vietnameziă )1(în prezent locuie te in Phoenix, Arizona cuș so ia sa Cindy)ț

1(o mare parte din timp a petrecut-o în regim de izolare, ajutat de credin a sa şiţ prietenia colegilor din lag r)ă





Nr. referiri1(a fost co-c pitan şi golgheter ală echipei de baschet al ora uluiș Wasilla în campionatul din 1982)





Nr. referiri

1( i-a petrecut copil ria în cartierulș ă Ci migiu, anii adolescen ei în cartierulș ț Domenii din Bucure ti; timpul vacan elorș ț colare la bunicii din Mischii i Craiova)ș ș





Nr. referiri

1(a copil rit într-o casă ă aflat într-o curte mareă unde mai locuiau înc 12ă familii…era acolo o lume foarte colorat , un fel deă Românie în miniatur .ă oferi, profesori,Ș

muncitori, casnice, români, bulgari, lipoveni... i apa iȘ ș instala iile sanitare erauț în curte. Pentru adul i eraț un adev rat infern,ă g l gia nu se opreaă ă aproape niciodat , dară pentru copii era un paradis. Curtea avea trei ie iri, te puteai juca înș voie i puteai sc pa u orș ă ș cu fuga ori de cate ori scoteai din s rite peă cineva)1(începe s locuiasc înă ă C minul 6 martie, înă apropierea Operei)

1(în anul când terminam coala generalș ă tata s-a îmboln vit de pl mâni)ă ă1(am ajuns, la 14 ani, s stau în gazd iă ă ș s m descurc aproape de unul singură ă câteva luni)1(eram în anul al doilea când a murit tata)1(a fost o întâlnire deosebit iă ș nea teptat , eu nici nu m gândeam laș ă ă însur toare pe vremea aceea)ă1(în 22 decembrie, dup ce l-am v zut peă ă Dinescu la televizor, am luat-o la fugă spre centrul ora ului)ș1("Stelian T nase e cel care m-a readusă în politica activ . El m-a convins s intruă ă în Partidul Alian ei Civice, recent înfiin at,ț ț care era membru în CDR. i tot el, nu tiuȘ ș cum, i-a convins pe cei de la Bucure ti sș ă m pun pe prima pozi ie la Tulcea, peă ă ț lista Conven iei, laț alegerile din 1992. A a amș ajuns deputat.")





Nr. referiri 1(am desluşit tainele scrisului şi cititului la şcoala primară din Ineu)1(am urmat liceul la Târgu Mureş)1(am absolvit la Cluj Universitatea de Ştiin eţ Agricole şi Medicină Veterinar .)ă

1(al turi de prietenii mei din copil rieă ă „am pus în scen ” toate romanele cuă indieni pe care le-am citit)1(am trecut cu bine de toate „bolile adolescen ei”)ţ1(aveam p rul lung, purtam jeansiă strâm i şi ascultam muzic rock zi şiţ ă noapte)1(într-o duminic : a sunat telefonul şiă

1(tr iesc şi în prezent înă satul meu natal, o oaz deă linişte unde savurez momente de neuitat)1(îmi reîncarc for ele cuţ aerul proasp t de acasă ă atunci când timpul îmi permite şi nu sunt plecat în interes de serviciu la Cluj sau Bucureşti)

am fost întrebat dac nu cumva dorescă s fiu secretar de stat UDMR înă Ministerul Culturii, dup ce am realizată c nu este o glum matinal , am spusă ă ă da)

autobiografia-electorala-campania-prezidentiala-2009.pdf

Documents