8/15/2019 azot kjehdahl

1/3

Dozarea azotului din sarurile de amoniu (metoda Kjeldahl)

Proteina bruta reprezinta totalitatea substantelor organice cu azot, din care fac parteproteinele si substantele azotate neproteice (alcaloizi, pigmenti cu azot, lipide complexe,amide etc.)

Continutul in proteina bruta se calculeaza dupa continutul in azot total organic dinplanta.

Principiul metodei

Substantele azotate organice, la fierbere cu acid sulfuric, se descompun in elementelecomponente : carbon, oxigen, hidrogen, azot, fosfor etc. Carbonul se elimina sub forma deCO 2 , hidrogenul si oxigenul sub forma de 2O, iar azotul formeaza amoniacul. !cesta, inprezenta acidului sulfuric, se transforma in sulfat de amoniu (mineralizarea azotului organic).Sulfatul de amoniu rezultat se descompune ulterior, intr"un mediu puternic alcalin, cuformarea amoniacului si a sulfatului alcalin. !moniacul este separat prin distilare si captat intr"un #olum cunoscut si in exces de acid sulfuric de titru determinat. $xcesul de acid se titreazala sfarsitul distilarii cu o solutie de hidroxid de sodiu de concentratie si factor cunoscute.

%iferenta dintre cantitatea initiala de acid sulfuric si excesul determinat la titrarea cu hidroxidde sodiu reprezinta cantitatea de acid sulfuric ce a fixat amoniacul sub forma de sulfat deamoniu. Se calculeaza cantitatea echi#alenta de azot care se exprima in procente, raportata lamasa substantei de analizat uscate in prealabil la &' C. Se pot folosi mai multe amestecuride catalizatori pentru etapa de mineralizare : a) mercur metalic " ',* g pentru &g produs (+picaturi) - 2SO &' g/ b) amestec de CuSO . 2O - 2SO in proportie de & : &',aproximati# &'"& g0proba/ c) amestec de CuSO . 2O - 2SO seleniu in proportie de

:&1:&, cca ', g0proba/ d) amestec b) &' ml peroxid de hidrogen +' .

3n afara de catalizatorii mentionati, literatura de specialitate mai recomanda si oxidulde #anadiu, oxidul de mercur, oxidul de cupru etc.

Reactivi

&. acid sulfuric concentrat, d4&,5

2. catalizator CuSO . 2O - 2SO oxid de mercur, cristale

+. hidroxid de sodiu, solutie +'" '

. acid sulfuric, solutie ',2 n cu factor cunoscut

. hidroxid de sodiu, solutie ',& n cu factor cunoscut

1. amestec indicatori (rosu de metil si albastru de metilen)

Mod de lucru

!. Mineralizarea substantei de analizat

6ateria prima este maruntita cat mai fin posibil si omogenizata. Cantitatea luata inanaliza este in functie de continutul in azot (cel mult &' mg azot0proba). Se cantaresc labalanta analitica " ',& g pentru seminte/ " & g pentru ierburi uscate, fan, paie/ " "1 g pentrumateriale bogate in apa (fructe, tulpini suculente).

8/15/2019 azot kjehdahl

2/3

Substanta cantarita se trece intr"un balon -7eldahl de &'' ml, se adauga ',&"',2 gCuSO . 2O (catalizator de mineralizare), 2"+ g de - 2SO (are rolul de a ridica temperatura defierbere a amestecului).si &' ml acid sulfuric concentrat.

8alonul -7eldahl se monteaza in pozitie inclinata pe un stati# metalic, pe sita deazbest, sub nisa. 9a gura balonului se aseaza o palnie mica de sticla ce are rolul de a impiedicapierderile prin stropire in timpul fierberii. 3ncalzirea se face la bec de gaz, la inceput cu flacaramica, cand continutul balonului de#ine negru si spumos. %upa incetarea spumarii se maresteflacara si incepe dega7area unor #apori de dioxid de sulf. Se regleaza flacara astfel incat saaiba loc o fierbere domoala si uniforma, timp de cate#a ore, in functie de natura si cantitateamaterialului supus mineralizarii.

Sfarsitul acestei etape este indicat de colorarea in #erde a solutiei din balon. Serecomanda sa se continue incalzirea inca &"2 ore, pentru mineralizarea completa a compusilorheterociclici cu azot, care sunt in general mai rezistenti la descompunere.

8. Distilarea amoniacului si captarea in acid sulfuric

%istilarea amoniacului din sulfatul de amoniu rezultat la mineralizare se poateefectua intr"un aparat Parnas" agner care este format din:

" balon generator de #apori (&)

" #as de siguranta (recipient intermediar) (2)

" #as de distilare (+) pre#azut cu o palnie curobinet ( ). Ser#este la spalarea aparatului dupadeterminare.

" refrigerent ascendent ( ). 3ntre #asul dedistilare si refrigerent se intercaleaza un separator depicaturi (deflegmator).

;eneratorul de #apori are o capacitate de &"2litri, in care se introduce apa pana la 20+ din #olum.$ste pre#azut cu doua tuburi de sticla (a,b).

8/15/2019 azot kjehdahl

3/3

fenolftaleinei, se adauga hidroxid de sodiu pana se obser#a formarea unui precipitat albastrude hidroxid cupric.

Se inchide tubul (a) al generatorului de #apori. >aporii de apa trec din generator printubul (b) in #asul de distilare si antreneaza amoniacul care se dega7a si este captat in solutiade acid sulfuric din recipientul (1).

%istilarea dureaza 2'"+' minute, iar #erificarea se face astfel: se scoate tubulrefrigerentului din paharul cu acid sulfuric, se clateste cu putina apa distilata care secolecteaza tot in pahar, iar urmatoarea picatura de distilat se lasa sa cada pe o hartie deturnesol. %aca hartia nu de#ine albastra, distilarea este terminata. O alta modalitate de a

incerca sfarsitul distilarii este reactia cu reacti#ul ?essler, specifica pentru amoniac (trebuiesa fie negati#a). 9a sfarsitul distilarii se titreaza continutul recipientului (1) " excesul de acidsulfuric " cu o solutie de hidroxid de sodiu ',& n pana la #irarea culorii indicatorului de la rozla #erde.

Calcul

? total 4 ,

in care: ',''& 4 cantitatea in grame de azot care corespunde la & ml de acid sulfuric ',&?/ >4 #olumul de acid sulfuric ',& ? luat pentru captarea amoniacului/

@ 4 factorul solutiei de acid sulfuric/ > & 4 #olumul de hidroxid de sodiu care a neutralizatacidul sulfuric ramas in exces/ @ & 4 factorul solutiei de hidroxid de sodiu/ ; 4 cantitatea ingrame de substanta uscata luata in analiza.

Cantitatea de azot total se exprima in grame la &'' grame substanta uscata ( ).Continutul in proteina bruta se determina astfel/

Proteina bruta 4 ? total × 1,2