1.Afectiunile congenitale esofagiene. Fistula traheo-esofagiana.Fistula eso-traheala reprezinta o malformatie congenital manifestatata prin comunicarea esofagului cu traheea fara alte anomalii dn partea acestor organe.Clasificare:Dupa forma:-ingusta si lunga -scurta si larga -comunicarea esofagului cu trahee pe traiesct Dupa dimensiuni:-fistule mici -fistule medii -fistule largi

Semnele clinice apar dupa prima alimentatie a copilului,intesitatea lor fiind in dependenta de forma anomaliei.Triada clinica:-Tuse(dupa alimentatie) -meteorism abdominal -pneumonii trenanteDiagnostic:-Rg toracelui-depistam semne de pneumonie prin aspiratie -Teste screening ce masoara cresterea concentratie de O2(determinam prezenta aerului in esofag)-Endoscopia esofagului vizualizam orificiul fistulei ,sau bule de aer ce es de la nivelul acesteea-TraheobronhoscopiaDiagnostic diferential: -Traume perinatale ce decurg cu dereglari ale actului de deglutitie si pareza palatului moale-Atrezia de esofag-Stenoza congenital de esofag-Ahalazia cardiei de reflux gastroesofagian-disfagie legata de traumarea ligamentelor vocale in caz de efectuarea a masurilor de reanimare la nastere.Tratamentul:1.excluderea alimentatiei perorale,copilul fiind alimentat prin sonda gastric2.Antibioticoterapie3.Oxigenoterapie4.Plasma5.VitaminoterapieInterventia chirurgicala:scop de inlaturare a fistulei esotraheale prin abord cervical.

2.Apendicita acuta la copil.

Apendicita acuta-este o afectiune chirurgicala provocata de inflamatia apendicelui ileo-cecal,caracterizata prin MC locale si generale.Dupa localizare:normal-69%,retrocecal-29%,subhepatica-3%,pelvian-3%.Frecventa apendicelui ectopic sub 5 ani e mai mare decit la 5-15 ani.Etiologie:

38

5

I.cauze favorizante:1.regim hipoproteic,sarac in celuloza->favorizeaza putrefractia si exacerbarea microbismului local;2.staza intretinuta de constipatie;3.infectii intesti-nale ce pot duce la inflamatia apendicelui,colite,enterite;4.angina,gripa,pneumonia,hepatita virala,purpura eruptive;verminozele(ascarizi)II.cauze ocazionale:1.traumatisme ale regiunii ceco-apendiculare.2.schimbarea obiceiurilor alimentare;3.surmenajul;4.hiperfoliculinemie;5.particularitatile anatomice ale regiunii ceco-apendiculare,fundul de sac bogat in flora microbiana6.obturarea comunicarii prin coprolite,corpi straini,bride,torsiune.Clasificare:

1.formele nedistructive:Apendicita catarala.Calculi.Apendicita cronia2.formele distructiv-supurative:Apendicita flegmanoasa.Apendicita gangrenoasaApendicita gangrenoasa perforativa.Formele atipice1.apendicita pelviana;2.apend. acuta toxica;3.apend. mezoceliaca;4.apend.retro-cecala;5.apend. pe stinga;6.Apend. subhepatica;7.Apend. acuta gangrenoasa;8.Apend. concomitenta;9.Apend. gripala;10.Apend. acuta in infectiile acute ale tractului urinar inferior ;11.Apend. parazitarea;12.Apend. mascata.Manifestari clinice :unele forme catarale se pot manifesta zgomotos,pe cind in cazul celor distructivepoate fi sters.AA la NN,sugar si copil mic se intilneste forate rara,dar decurge grav,acest lucru se datoreaza particularitatilor anatomo-fiziolgice,alimentatiei,TC necaracteristic ducind la complicatii peritoneale grave.Triada Dieulafoy: durere+rigiditate musculara-hiperestezie cutanataTriada Fevre:durere in fosa iliaca dreapta+varsaturi si oprirea tranzitului de mase fecale+semnele fizice(durere in fosa iliaca dreapta,rigiditate musculara+semen clinice generale-febra,tahicardie,facies peritoneal).Evolutia simptoamelor la NN si copil mic->durere abdominala,varsaturi multiple,sensibilitate dureroasa la palparea abdomenului sau regiunii pelviene,febra,hiperLe.!!!daca voma si febra anticipeaza durere se pune in discutie diagnosticul de AA.!!!criza de AA debuteaza la mijlocul noptii trezind copilul din somn.MC la NN:distensie abdominala+varsaturi+diaree.Reactia febrile apare abia in urma perforatiei apendicelui.Dupa instalarea peritonitei generalizate apar semne locale->edem inflamator al peretelui abdominal subombilical,tegument lucios,circulatie colaterala venoasa evidenta.TM la sugar:stare de agitatie,perturbarea somnului,refuzul alimentatiei,varsaturi+refuzul alimentatiei,diaree,distensie abdominala,tensiune usoara a peretelui abdominal in fosa iliaca dreapta.Durere ce se manifesta prin tipete.Diagnosticul:1.anamneza2.semnele generale:febra sau subfebrilitate,inapetenta,voma repetate,cefelee,facies palid+suferind,limba saburata,semne de endotoxicoza,dereglari circulatorii si respiratorii.3.examenul obiectiv:!!! Se incepe din regiunea iliaca stinga sip e traiectul colonului,blind.Nu se intreaba daca are durere,se urmareste atent ochii copilului.Mai bine se face in timpul somnului sau dupa o clisma evacuatorie in intestinal rect prin cateter se adm diazepam,astfel dispare excitatia motorie,reactiile psohoemotionale,defansul muscular activ.Semnul Blumberg-accentuarea durerii la decompresia fosei iliace drepteSemnul Mendel-durere la percutia peretelu abdominal+contractia musculaturiiSemnul Rowsing-sitensia ilionuluiTuseul rectal->e avantajos in cazul plastronului apendicular

4.examenul de laborator: hemoleucograma-le 8-12 in apendicita catarala 15000

-20000 in cea distructiva;echilibrul acidobazic;aprecierea gradului de endotoxicozei(IL,citokine);biochimia;diureza+sedimentul urinei;hemocultura;termometria;indicii Hemodinamici+ imunologici

5.examenul imagistic:radiografia pe gol,ecografie,TC,RMNDiagnostic diferential: infectii respiratorii,afectiuni pleuropulmonare; sdr.de hemoragie acuta intraperitoneala; peritonita primara nespecifica; afectarea sis.urinar.varsaturi acetonice;afectiuni infectioase contagioase-parotita, rugiola;DZ;infectii GIacute;coprostaza;limfadenita mezenterica.Conduita preoperatorie:dureaza pina la 6 h.Restabilirea volumului singelui circulant,se adm.solutii coloidale-plasma proaspatcongelata,single,albumina,macrodex polivinal,hepasteril.Antihistaminice ce micsoareaza actiunea toxica.Refortan-pt restabilirea hidroelectrolitica.NaCl +glucoza.Dezagregante-reopoliglucina,trental.Tratament:laparatomie-apendicectomie prin punctul McBurney(bontul appendicularlegat cu fir neresorbabil+infundat in bursa cecala.In peritonita apendicluara-operatiase amina pe 2 h,pt a corecta modificarile hidroelectrolitice.In pastron-antibiotice,repaus la pat,regim hidric,in plastron abcedat-operatie peste 3-4 luni.Postoperator-antibiotice,reechilibrare venoasa hidroelectrolitica,metabolica,lihidarea anemiei+hipoproteinemiei,fizioterapie,tratament antiaderential,simtomatic,dezintoxicare.

Complicatii:Amplificarea semnelor infectioase,febra oscilanta,frisoanele,hiperLe->abces.Perforatia apendicelui e un proces evolutiv a AA.Reactia seroasei peritoneale->infiltratie inflamatorie,membrane false,depozite de fibrina,puroi in fosa iliaca dreapta si fundde sac Douglas->peritonita apendiculara difuza.Apendicita perforata-peretele A.rupt,fistulizat.Pacientul are pozitie fortata-culcat pe drepta cu picioare flectateComplicatii postoperatorii:peritonita prelungita,abcese interintestinale+pelviene+subhepatice+subfrenic+mezoceliac+Douglas+parietal,evisceratii,ocluzie intestinala,fistula stercorala-dezunirea ligaturii bontului.

3. Chistele si fistulele epidermice ale liniei mediane, chiste de canal tireoglos la copil.

Chistul de canal tireoglos - Malformaie congenital cu localizare la nivelul regiunii mediane ale gtului formaiune chistic sau fistul , care se dezvolt prin persistena canalului tireoglos.Etiologia.Formatiunea provine din resturi ale canalului tireoglos, vestigiu embrionar ce tine de la nivelul planseului bucal fetal, corespunzator lui foramen caecum de la baza limbii si pna la nivelul istmului tiroidian, prelaringian, urmnd traiectul de descensus al glandei tiroide de la locul de origine, la baza limbii si pana in regiunea cervicala anteriaora.Anatomo-patologic,reprezinta un chist tapetat de un epiteliu pavimentos, de tip mucos sau respirator, aderent la periostul corpului hioidului, cu continut cu aspect mucos, vscos.Clinic, apare ca o formatiune chistica, pe linia mediana, uneori putin lateral de linia mediana, rotunda, initial neaderenta la tegumente, mobila cu deglutitia si ascensionarea hioidului concomitent cu laringele sau la exteriorizarea limbii. Dupa infectare, complicatie frecventa de altfel, se constituie un abces la nivelul chistului, iar in final are loc fistulizarea la nivelul tegumentelor, formnd o fistula de canal tireoglos, cu secretie cu aspect mucoid.Diagnosticul diferential, se face cu chistul dermoid sau, mai rar, cu o tiroida accesorie ectopica.Tratamentul consta in excizia chirurgicala completa, incluznd obligatoriu un mic fragment din corpul osului hioidsi, eventual, un mic triunghi din muschii suprahioidieni. Ne includerea rezectiei partiale a corpului hioidului duce la recidive frecvente, necesitnd reinterventii foarte laborioasesi, adesea incomplete, cu riscul unor noi recidive.

4.Teratomul. Teraoblastomul.

Teratomul Este o tumoare a celulor germinale care se diferentiaza spre structuri somatice.Include componente derivate din toate cele 3 straturi embrionice: ectoderm,mezoderm si endoderm.Aceste tesuturi sunt straine localizarii in care sunt regasite.Poate avea localizari gonadale si extragonadale.De obicei un teratom poate contine tesuturi regasite in mod normal in organe precum creierul,tiroida,plamanul si ficatul.Teratomul matur poate contine citeva tipuri de tesuturi diferite precum piele,par,os,muschi.Uneori teratomul are in capsula unul sau mai multe chisturi cu lichid.Cind se dezvolta un chist mai mare exista potentialul ca teratomul sa produca o structura in interiorul chistului care seamana cu un fetus.Teratoamele pot fi clasificate ca fiind mature si imature dupa prezenta elementelor neuroectodermice imature in tumora. Recurenta intr-un teratom matur complet rezecat este sub 10% , pe cand la un teratom imatur este de 33 %.Teratoamele sunt descoperite pe linia mediana a corpului sau in gonade.Cele mai frecvente localizari sunt:1.Sacrococcigeala 40% 2.Ovar 25% 3.Testicul -12% 4.Creier 5% 5.Altele (gat si mediastin) 18%

Tabloul clinic depinde de localizare Tumorile testiculare prezinta ca o masa tumorala putin dureroasa cu sau fara semne inflamatorii. Examenul clinic si transiluminarea le pot diferentia de epididimite, hidrocel si hernie. Ginecomastia apare n cazul tumorilor secretante de -gonadotropina corionica umana (-hCG = subunit of human chorionic gonadotropin), hormon secretat n mod normal de placenta.Tumorile ovariene au ca manifestari principale durerea abdominala acuta sau cronica si marirea de volum a abdomenului. Durerea acuta datorita torsiunii de ovar pune probleme de diagnostic diferential cu apendicita sau cu alte procese inflamatorii abdominale. Tumorile sacrococcigiene pot fi diagnosticate cu usurinta la nou-nascut si la copilul mic. Multe tumori au o componenta externa fesiera sau sacrata, iar unele sunt intrapelvine. Masa tumorala poate determina prin compresie constipatie si anurie cu glob vezical. De mare importanta pentru diagnostic este tuseul rectal.Tumorile mediastinale se manifesta prin durere toracica (50%), tuse (40%), dispnee (30%), febra (10%), hemoptizie (5%) si convulsii (5%). n 15% din cazuri tumora este descoperita la un examen radiologic de rutina. Tumorile intracraniene determina semne de hipertensiune intracraniana si alte manifestari n raport cu modul lor de extindere (ex: ataxie, nistagmus si hipotonie n caz de extindere posterioara).

Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului, examenului clinic, examenelor de laborator (hemograma completa, teste functionale hepatice, uree, creatinina, ionograma serica, dozarea de alfa-fetoproteina si -hCG, LDH*), examenelor imagistice care evalueaza tumora primara si metastazele: radiografie toracica (fata si profil), ecografie abdominala si pelvina, CT-scan torace si/sau abdomen si pelvis, scintigrafie osoasa ,si pe baza biopsiei tumorale. Determinarea nivelului seric al alfa-fetoproteinei si al -hCG este utila att pentru stabilirea diagnosticului, ct si pentru urmarirea raspunsului la tratament. Stadializare: I. Tumora este localizata si rezecabilaII. Tumora cu reziduu microscopic si cu extindere locala limitataIII. Tumora cu reziduu important si/sau extindere regionalaIV. Tumora cu metastaze la distanta inclusiv n ficat.

Tratament :Excizia chirurgicala a tumorii este indicata oricnd este posibil.n teratoamele maligne va fi extirpat si coccisul odata cu tumora. Daca leziunea este extinsa initial se recomanda biopsia. Chimioterapia combinata este superioara unei terapii cu un singur chimioterapic; cele mai comune chimioterapice utilizate sunt: carboplatin (sau cisplatin), etoposid si bleomicina. Rata EFS (event-free survival) este de aproximativ 80%