Capitolul I

' in inima Cartierului de Vest se alli multe unghere necu.

noscute aproape de nimeni, in afari de soferii de taxi care le

traverseazd pu gtiinla expe4ilor gi ajung triumfrtori in Park

Lane, Berkeley Squa.re sau in South Audley Street.

Daci o iei pe slada ce se intersecteazi. cu Park Lane f care

nu te atrage cu nimic deosebit, apoi mai faci la dreapta gi la

stAnga o dati sau de doui ori, ajungi pe o stradi liniqtiti unde

pe part€a d"r€apti se a{li Hotelul Bertram. Hoklul Bertram e

acolo de mult timp. in timpul rizboiului, casele de pe partea

dreapti gi cele de pe partea stengi din apropiere au fost distruse,

insi hotelul nu a arut de sufedt. Bineinleles ci nu a scipat chiar

{iri nici o zg$ieturi",lovituri sau semn, ata cum ar spune

agenlii imobfiari, insi, cu o zumi de bani coruiderabili, fusese

restaurat Ia forma iniliald. in anul 1955, arita exact ca in anul

1939: seme1. destul de luxos, dar nu ostentativ.

Acesta era Hotelul Bertram, frecventat, de-a lungul anilo4

de egaloanele superioare ale clerului, de distinse doamne in

v6rsti, de la cele din rindul aristocraliei pfui la cele de la pri,gi de fete tinere care se indreptau spre casd, dupi ce gcolile scum-

pe pe care le frewentau inhau ire lacanli.

" Aoaz.cr/.:,#,,Sunt atet de putine locuri in Londra unde o tAniri ar

putea sta singuri! Dar, bineinfeles, la Hotelul Bertram estefoane bine. Am sut acolo de ciite ori am trecut prin Londra...

Fuseseri, bineinteles, o multime de hoteluri asemeneaBenramului. Unele incd exisli. insd pesre majorirarea trecusev6.ntul schimbirii. Fuseseri fortate si se modernizeze, pentrua mulgumi un alt tip de oaspef. Si Bertram suferise schimbiri-insi totul fusese llcut cu atat de multi subtilitate, incdt n., seremarca nimic nou la prima vedere.

In fata scer or exterioare care duceau spre u$a batante sti_tea un personaj carg la prima vedere, semdna cu un maresal.Pieptul lat gi masculin ii era impodobit cu sireturi de aur gi cupanglici. Alura sa era Erd cusur. Te intampina cu ci.lduri si teprivea cu compasiune cind ie;eai cu greu din taxi - din cauzareumatismului -, te conducea grijuliu pd sciri in sus ,i te in_druma prin usile batante.

iniuntm, daci aceea era prima datd cdnd vizitai HotelulBertram, simteai, aproape cu nelinigte, cd. reintrai intr_o lumedemult apusd. Era ca si cum cineva ar fi dat timpul inapoi. TeaJlai din nou in Anglia edwardiani.

Bineingeles, hotelul avea incilzire centrali, insi nu i1i dideaiseama de acest lucru. Asa cum fixese dintotdeauna, in gemineeledin marele hol central tronau doud. focuri grandioase; lingiele, doui coguri de alami, pline cu cantitatea exacti de cdrbuJi,str uceau in felul in care stri_lucesc in orice casd in care suntlustruite de menajerele edwardiene. Hotelul era dominat deatrnosfera confortabili creatd de catifeaua rogie care imbricatotul. Fotoliile nu erau din wemurile noastre. Toate avcau inil_gimea potriviti. asdel ca bdrrdnele doamne afecLate de reuma_tism si nu trebuiasci sd se chinuie intr_un mod nedemn. ca si. seridice in picioare, $ezutul scaunelor nu era, ca la mulLe foroliimoderne si scumpe, la indltimea dintre genunchi gi coapsi,

]lael Benram 9

model care produce o suferinti. crAnceni celor care suferd de

arniti gi de sciatici; in plus, nu erau toate de acelagi fel. Unele

erau cu spitar ina.lt si drept, altele erau cu spetarul arcuit, de

diferite dimensiuni, potrivite pentru grali sau slabi. La Hotelul

Bertram oamenii geseau scaune confortabile, indiferent de

dimensiunea lorFiind wemea ceaiului, holul cel mare era plin. Dar asta nu

insemna ci holul era singurul loc in care se putea servi ceaiul.

Mai erau ;i un salon mai mic, gi o cameri in care se putea fuma

(care, dintr-un motjv ne;riut. era rezervat doar domni.lor), unde' r.,rnele eno.-e ..uu acoperite cu piele fini, doui birouri. unde

te puteai retrage intr-un col1, cu un prieten apropiat pentru o

conversa{ie intre patru ochi sau chiar si-1i redactezi corespon-

denta, dacl intr-adevir asta voiai si faci. Pe l6ngi aceste facili-

tid amintind de perioada edwardiani, mai erau si alte locuri

retrase, neiadicate cu marcaje speciale, insi binecunoscute celor

care aveau nevoie de ele. Mai era Ei un bar dublu cu doi bar-

ma.ni, din care unul era american, angajat specia.l penau a-i face

pe americani si se simti ca acasi ti si le ofere bourbon, whisky

gi orice tip de coctei.l. Celdlalt barman era englez, indatoririle

lui frind cherry-ul qi Pimm's nr. I gi si vorbeasci in cunogtinli

de cauzi despre cursele de la Ascot ;i Newbury impreuni cu

domnii intre doud v5rste caza;i la Hotelul Bertram pentru cele

mai serioase intr-uniri prilejuite de cursele de cai. Mai exista o

cameri ascunsi in capitul unui hol in care era un televizor

pentru amatorii de astfel de distracgle.

insi holul cel mare de la intrare era locul preferat pentru

servirea ceaiului. Doamnele in vdrstd se delectau privind spre

usd la cei care intrau sau iegeau din hotel, i;i recunogteau prie-

teni vechi;i comentau riuticios cit de tare imbitrdniseri, \4zi-tatorii americani se adunau gi ei acolo, ca sd se poati bucura

de spectacolul oferit de vechea aristocralie englezi, adunati

ro /q444a4d'ftpentru traditionalul ceai. pentnr cd ceaiul de dupi-amiazd eraun obicei definitoriu al Hotelului Bertram_

Totul era absolut incAntdtor intregul ritual era prezidat deHenry un birbat masiv li grandios, recut de cincizeci de ani, cuaer de unchi protector, plin de compasiune. cu manierele cune_

:',:*. ",: unei specii demult dispdrure: majordomul perfecr.

sub coordonarea riguroasi a lui Henry. treaba propnu_2.s.era.fEcutd de nlte tinerei zveli. Ceaiul era sejt p. ta"i a.algmt ornate gi in ceainice georgiene. S._i"i

" a. po4"frrr,

dacd nu erau chiar de Rockingham gi de Davenport, ;;;;copii aproape perfecte. Se foloseau in mod deosebit servicii.leBlind Earl. Ceaiul era din cel mai bun, indian, din Ceylon, dinDarjeelng sau din Lapsang Cir despre *rirr,0",.",..*orice-gi poftea inima, cici aveai si primesti,

, h.**.r,I7 noiembrie, Lady Selina Hazy, de gaizeci gi cinci

de arri, veniti tocmai din tinuturile inalte aI. k;ce.te.shi.e-,ltu1,se delecta cu o delicioasi briogi plini. cu unt, cu pli.cerea cu caremi.ndnci doamnele in v6rstd. dulciurile.

Cu toate acestea, saluratul brioqei nu o absorbea citusi depugin de la scrutarea ageri a u;ilor batante o.i a"

"at" *i

acestca se deschideau unui nou_venir.

, Doar a;a putu si-i zdmbeascd ;i sn_qi incline capu.l citre colo-

nelul Luscombe, care intre cu spatele drept, cu aluri de soldatgi cu ochelarii de curse atdrnAndu_i la g6t. Ca o adevi.rati.autocratd ce era, l,ady Selina ii {Icu semn si vini, iar in cAtevasecunde Luscombe se afla liagi ea.

- Buni, Selina, ce te aduce prin oragl- Dentistul, rispunse Lady Selina, aproape ininteligibil,

pentru ci. avea gura plini. $i m_am gAndit cd daci tot rir inorag si trec ;i prin Harley Street sd mi mai caut de artriti. Stiila cine mi refer.

Dc;i pe Harley Street s€ aflau cate sute de doctori pentm

bc tip de boaE, Luscombe qtia Ia cine se referea Lady Selina'

- $i $-a fost de ajutor? o intrebi el.

- inclin si cred ci da, spuse Lady Selina in sili. Un tip fe-

renal. M-a luat de gat pe neaqtePtate !i l-a sucit ca pe cel al

uri pui de giini, zise ea migcAndu-;i cu griji gAtul.

- Te-a durut?

- Probabil ci da, fndnd cont de maneui, insi, la drept

wbind, nu prea am a!'ut timP si-mi dau seama, zise ea con-

rinuind si-gi mlte gAtul cu griji. Dar acum mi simt bine. Pot

,h sfbtit, dupi ani buni, sd mi uit peste umirul drept.

Ficu miqcarea demonstrativi, apoi exclam6:

- Ei, nu-mi vine si-mi cred ochilor! Uite-o pe binAnaJane

llarple. Am crezut ci a murit demult. Arate de parce ar avea

o sutd de ani.

Colonelul Luscombe se uiti in direqia luiJane Marple ridi-

cati din morli, insi firi prea mult interes Hotelul Benram

era ca o vitrini pentru ceea ce numea el bitranici zaharisite.

in timpul acesta, Lady Selina continui si vorbeasci.

Singurul loc din Londra unde mai pogi gXsi brioqe. Brioqe

adevdrate. $tii, anul trecut, cind am fost in Americaj aveau la

micul dejun ni$te chestii cdrora le ziceau bio9e. De fapt, nu

seminau deloc cu brioqele. Un fel de fursecuri cu stafide. Adici

la ce bun si le zici brioge?!

lgi indesi in guri ultima llrimi de brioqi cu unt 9i privi in

jur Henry apiru imediat. Nici gribit, nici in fugi. Pur 9i simplu,

ca din pimAnt.

- V-aq mai putea sewi cu ceva, doamni? Vreo prijitur6?-- Prdjiturn? Lady Selina se gandi la pri'iirv/i frre prca

mult interes,

Avem niqte prijituri cu seminle delicioase, doamna m€a.

\fi le recomand.

12 6ra^a,C4.,,fr

- Prnjituri cu seminte? N-am mai mancat prdjituri cuseminte de ani buni. Chiar sunt prijituri cu seminte adeverate?

Q da, doamnS. Bucdtarul are o reteti veche. Sunt sigurci vor fi pe gustul dumneavoastre.

Henry ii arunci o privire unuia dintre ucenicii sii, iar tA-nirul pleci imediat s5. aduci prS.jitura.

Cred ci ai fost la Newbury nu-i asa, Derek?

Da. Al naibii de frig Nici n-am mai stat sd vd.d si ultimeledoui curse. O zi dezastruoasi. Iapa aia a lui Harry n-a fost bunide nimic.

Nici nu mi gAndeam ce ar putea fi. Dar Swanhilda cuma fost?

- A terminat a patra, zise Luscombe ridic6ndu-se. Trebuiesi mA interesez de camer;.

Shnbttu foaierul in&eptAndu-se spre receplie. Mergea cerce-

td.nd persoanele care erau asezate la mese. Un numir impre-sionant de oameni luau ceaiul aici. Ca pe r,remuri. Tradi;iaceaiului ca masd a zilei se pierduse de c6nd cu rdzboiul, insi se

pare ci nu si la Hotelul Bertram. Oare cine aau acegi oameni?Doi preoti si parohul din Chislehampton. Da, gi inci un slujitorai biscricii la masa din colt, nici mai mult nici mai putin decitun cpiscop! Simplii vicari erau destul de rari.

,,Trebuic si lii cel pulin preot ca s5. ai bani de Bertram, se

g6ndi el. Cei de la coada ierarhiei clericilor din picate nu-qi per-mit." Dc asta se mira cum Dwnnezeu oameni in v6rsti precumSelina Hazy i$i puteau permite luxul de a sta la Bertram. Abiadaci avea doi-trei binuti pe an. Mai erau si bdtrAna LadyBerry qi doamna Posselthwaite din Somerset, si Sybil Kerr -toate sirace ca niste soareci de bisericri.

incd meditdnd la asta, ajunse la recepEie si fu intAmpinat cucilduri de domnisoara Gorringe, receptionera hotelului. Dom-nisoara Gorringe era o veche cuno;tin;5.. Aceasta ii gtia pe toli

Eertram

hotelului gi, precum fe,tele regale, nu uita niciodati nici

ctrip. Avea o inliftare cam nesirati, insi respectabili. Unblond cadionfat G,us pe moale, ca pe w€muri, dupi cum

o rochie neagri de mitase, un piept generos pe care se

un medalion de aur gi o brogi cu model in relief

- Numdml paisprezece, zise domniioara Gorringe. Cred

paisprezece ali ar,ut si ultima dati, domnule Luscombe, ;ifost mulgumit. Este foarte retrasi.

- Nu-mi pot imagina cum de reu;egti sA-fi amintegti toate

Gte detalii, domniqoari Gorringe!r, - Ne face plicere si oferim oaspe$lor nottri tot confortul.

- Venind aici, mi simt de parcd as dlitori in timp. Mi se

pare ci nu s-a schimbat nimic.

Colonelul,Llscombe se opri brusc cAnd din biroul de la

rccepfie iegi domnul Humfries ca siJ salute.

Dommrl Humfries era deseori luat drept domnul Bertram

fo persoani. Cine era adeviratul domn Bertram ori dacd

airazsa vreodatd un domn Beftram era o inlormalie pierdutS. in

Degura timpului. Hotelu.l Bertnm data cam din 1840, insi ni-

meni nu se obosise si facd weodati cercetiri in acest sens. Era

pu gi simplu in acel loc, aceasta era o dovadd de net.igiduit. De

cite ori oamenii i se adresau cu apelatilr:l ,,domnulc Bertram",

domnul Humfries nu ii corecta niciodati. Daci doreau ca el sd

6e domnul Bertram, atunci era domnul Bertram. Colonelul

Luscombe ii gtia adeviratul nume, insi nici el nu gtia daciacesta este doar managerul hotelului sau proprictanrl. inclina

si creadi cd ultima variantd era corecti.Domnul Humlries era un birbat injurul a cincizeci de ani.

Avea maniere ireprogabile, asemenea unui tanir preot. Putea

6 oricind oric€ pentru oricine. Putea vorbi despre curse de

cai, crichet, politici externi, putea spune anecdote desprc

rcgini, putea oferi informafii despre Salonul Auto, qtia cele mai

t3

14 C"tad'C.*.fr

interesante piese care sejucau in acel moment - se ii sletuiasci

pe americani in legituri cu locurile din Anglia care meritau vizitate. $tia foarte precis unde ar putea cina oricine, in funclie dc

buga gi de preferinlele culinare. Cu toate acestea, nu se tr;gea

cu nimeni de ;ireturi. Nu era irtotdeauna disponibil. !i domni-

soaxa Gorringe era la Gl de familiarizati cu aceste lucmri gi

putea oricand se-;i informeze eficient oaspelii. La intervale

scurte, ata cum iese soarele, domnul Humfries iqi ficea aparitiala linia orizontului gi llata pe cineva cu atentia pe care i-o acorda-

De data aceasta, cel onorat era colonelul Luscombe. Urmiun schimb de replici de convenienli legat de cunele de cai, insicolonelul Luscombe era preocupat de problema sa, iar omulcare-i putea da rispunsul se afla chiar in fata sa.

- Spuneli-mi, domnule Humfries, de unde au acegti bi-trdnei zaharisif bani si stea aici?

- Q la asta vd gAndeai? intrebe domnul Humfries ugor

amuzat. Ei bine, rispunsul este simplu. Pii nici nu gi-ar permite.

Decnt daci...Domnul Humfries se opri brusc.

- DecAt dacd avei preluri speciale pentru ei? Asta este?' - Mai mult sau mai pu1in. De regul6, nu sunt congtienfi de

faptul ci beneficiazi de preluri speciale, iar cei care qtiu credci li se face o reducere penhu ce sunt clienli vechi.

- $i nu este aga?

- Ei bine, domnule colonel Luscombe, eu condut tn hotel,Nu mi-a9 permite si pierd bani.

Dar dumnear.oastri cum iegi$ in ca.gtig din a.easd situade?

- E o chestiune de atmosferi... Striinii care vin in aceasti

,tarn (americanii, in specialJ pentru ci ei sunt cei care au bani) au

o idee fixi in legituri cu felul cum arati Anglia. Nu mi refer, sinu mi inlelegEi gresit, la grangurii care traverseaza tot timpulAdanticul. De reguli, acestia se duc la Savoy sau la Dorchester.

t5

b igi doresc un decor modern, mancare amencana y

hcmrile care-i fac si se simte ca acasi' insi mai este

de oameni care traverseazi rar oceanul 9i care se

ca aceasti lare se fie - ei bine, nu m-a9 duce pini in

lui Dickens, insi au citit Cra4ford SiHenryJames, a9a

r s€ atteapti sA giseasci aici ce pot vedea 9i in lara lor!

se intorc acasd gi spun; ,,Este in I-ondra un loc minunat;

rrmes,te Hotelul Bertram. E ca 9i cum ai cilitori in timP'

p 9i simplu vechea Anglie! $i oamenii care stau acolo! Sunt

l;ri o releti tradigionaE! N-ai mancat a;a ceva in viala ta;

-ge fripturi giozave de viti 9i sciricici de oaie, qi un minunat

erzi elglezesc, gi url uirnitor mic dejun tipic englezesc' $i totul

ta la carte. $i este incredibil de confortabil' fi cald Focul arde

fu permanenld in geminee".

Domnul Humfries se opri din dramatizare 9i 6cu o griryasi

care se dorea zimbet.

- inleleg, zise colonelul Luscombe gAnditor' Acesti oameni

eristocralii scipitagi, mernbrii sirici,ti ai familiilor mari ' toli

hc parte dtn mise en sciru?

Domnul Humfries didu aprobator din cap'

- Chiar mi mir ci nu s-a mai gAndit nimeni la aqa ceva'

Bineinleles ci am gisit scena de Ia Hotelul Bertram gata

amenajati, cum s-ar spune. Nu era nevoie decit de o restau-

oameni pe care nu i-ai putea int6tni niciieri in alti parte'

ducese in virsti. Mi,nAnci dupi vechi relete engle-

Imagineazi-p, au ;i fripturi de viti cu budinci, gititi

rare costisitoare. Togi cei care vin aici au impresia ci. e:unmailucru pe care l-au descoperit ei inqigi, ceva de care nu

gtie nimeni.

- Cred ci restaurarea a,6rt desnrl de costisitoare, zise Luscombe'

O, da. Acest loc trebuie sd ara& in stil edwardian, ins6' in

acelagi timp, trebuie si ofere tot confortul modern pe care-l

rc Ai..4';c/-.8considerim indispensabil. Dragele noastre reliwe, daci-rnipermiteli si mi refer asdel la ei, trebuie si simti ci nu s-a

schimbat nimic de la incepunrl secolului, ins6 oaspe;ii nogtri

de peste hotare trebuie si simti ci au cilitorit in trecut, insi,

in acela$ timp, si aibi la dispoziie tot confortul, firi de care

nu pot trei, totul ca la ei acas6!

- Cred ci vi e desnrl de dificil uneori, sugeri Luscombe.

Nu chiar. Si luim ca exemplu incilzirea centrali.. Ameri-

canii au nevoie de o temperaturi cu cel pu$n zece grade

Fahrenheit mai mare decit englezii. De fapt, avem doui tipuri

de dormitoare. Pe englezi ii punem intr-o parte, iar pe ameri-

cani in cealalti. Camerele par la fel, insi diferentele sunt foarte

mari aparate de ras electrice, duquri gi cizi in unele camere,

iar daci vrei un mic dejun american il po,ti avea cereale ;i suq,

rcce de portocale sau, daci preferi micr.rl dejun englezesc, nu

trebuie decAt sd-l ceri.

- Oui cu sunci?

intocmai, insi ;i mai mult de atAt. Hering, rinichi gi gunci,

carne de dasci rece, qunci de York. MarmeladS. de Oxford.

- Trebuie si-mi aduc aminte de acest lucru miine-dimi-

neali. Nu mai ai parte de aga ceva acasi.

Humfries zimbi.Majoritatea domnilor cer doar oui cu qunci. Cum si vi ex-

plic... ei bine, au uitat cum obisnuiau si stea lucrurile mai demult,

- Da, da... imi amintesc de copilirie... Mese gemind de

platouri cu feluri calde. Da, era o viali luxoasi.

- Ne striduirn si le oferim oamenilor tot ce cer.

Inclusiv prijituri de semin,te gi brioge - da, am vizut.Fieciruia tot ce i$ doregte. tn;eleg.. Marxist de-a dreptul.

- Ce-a1i spus?

Mi gAndeam ;i eu, domnule Hum.fries. Extrcmele se atrag,

t7

Colonelul Luscombe se intoarse, luAnd cheia pe care i-o

domnigoara Gorringe. Un valet siri ca ars 9i il conduse

tift. in trecere, observi ci Lady Selina Hazy stitea de

acum cu prietena eiJane Nu-;tiu'cum.