biblioteca judeţeană mureş o - bjmures.ro · bancă ţărănească pentru asigurări poporale...
TRANSCRIPT
Biblioteca Judeţeană Mureş
320
O
OLÁH Tibor, critic de teatru, publicist, conf. univ.,
traducător; n. 26 mart. 1921,
Năsăud, BN - m. 30 apr. 1996,
TgM. Şc. gen. şi lic. în Năsăud (1939); Univ. „Regele Ferdinand
I,” Cj (1939-1940); Magyar Kir.
Ferencz József Tud. egy. Cj (1940-
1944). Regia, Univ. Bologna
(1942-1943), Dr. în lb. şi literatura
italiană (1943). Red. la Igaz Szó (1956-1960); prof. la
IPed. TgM (1960-1978); Institutul de Teatru
„Szentgyörgyi István” TgM (1978-1992). Publică în:
Utunk, A hét, Igaz Szó, Új Élet, Igazság, Vörös Zászló,
Népújság. Membru AZM MS. Traduceri: L. Rebreanu:
Ion (1960); Cadrilul, Ed. Charles - Roux: Feledni Palermot (1970); C. Goldoni: Különös történet (1977);
Pirandello: Virág az ajkán; T. Mazilu: Balgók a
holdfényben; I. Naghiu: Lepkék a bőröndben; Fidelino,
Vulpea şi strugurii; Ionescu: Az új lakó; Iosif Naghiu:
Valiza cu fluturi; T. Mazilu: Proştii sub clar de lună.
Laureat al Diplomei de Onoare „Pro Libro Senator,” din
partea BJM (1996).
Lucrări publicate:
• Áldott a nap: Olasz költők antológiája. - Kv.: Dacia
Könyvkiadó, 1985. - 272 p.
• A reneszánsz tájain: Esszék, tanulmányok. - Bucureşti: Kriterion, 1989. - 324 p.
• Thália vonzásában: [tanulmányok, cikkek]. - Mv.:
Impress, 1996. - 170 p.
- în colaborare:
• A Hét évkönyve. - 1982. - 248 p.
• Világirodalom: Tankönyv a tanítóképzők, humán
profilu líceumok és tagozatok XI. és XII. osztálya
számára / Ovidiu Drimba, Cristina Ionescu, Gheorghe
Lăzărescu; A magyar tannyelvű iskolák számára
fordította és adaptálta Oláh Tibor. - Bucureşti: EDP,
1991. - 500 p.
• Táncol a székely. - Mv.: Lyra, 2005. - 225 p.
Studii şi articole:
• Coşbuc şi Dante - contribuţii la cunoaşterea artei de
traducător a poetului român. În: Studii şi cercetări
ştiinţifice, TgM: Editura UDC, 1995, p. 30-38. Referinţe:
• Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó,
1994.
• Kós Károly egyetemessége felé: Tanulmányok, cikkek, emlékezések,
levelek és dokumentumok / Az anyagot összegyűjtötte Finna Géza. -
Mv.: Kós Károly Alapítvány, 1995. - 128 p.
• A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 1966-
1970. - Budapest: Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 köt.: Szerzők: K-Z;
Névmutató, p. 515-970.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 94.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 444.
• Szól a rádió...: a Mv.i Stúdió 40 éve: 1958-1998 / Szerkesztette
Jászberényi Emese. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 350 p.
• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /
Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z.-2000. -
494 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4:
N-R, 2002, p. 255-257.
OLARIU, Gheorghe, pictor, grafician; n. 19 iul.
1929, TgM - m. 5 mart. 1984, TgM.
Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM;
Şc. de Artă TgM (1947-1949), sub îndrumarea pictorului Bordi András;
IAP „Ion Andreescu” Cj (1949-
1952), după trei ani se transferă la
IAP „Nicolae Grigorescu” din
Bucureşti, specializându-se în ped.
artei, prof.: Aurel Ciupe, Petre Abrudan, Catul Bogdan.
Din 1954 funcţionează ca prof. la Şc. Populară de Artă şi
apoi la Lic. de Artă TgM. Este membru al UAPR (1956);
preş. al Filialei TgM a UAPR (1968-1970); dir. al
Muzeului de Artă TgM (1970-1984). A efectuat călătorii
de studii în SUA, Franţa, Italia, Germania, Grecia şi URSS. Expoziţii personale: TgM (1958, 1970, 1976,
1979, 1981); CjN, Muzeul de Artă (1981, expune 66 de
lucrări). Expoziţii de grup: este prezent în manifestările
de grup tematice locale şi judeţene din 1954; Tuşnad
(1966); Borsec (1967); Reghin (1969); Sighişoara (1969,
1970); Cristuru Secuiesc (1970). Este preocupat de
realitatea stilistică şi socială a folclorului, ceea ce se
observă foarte bine în alegerea temelor luate direct din
viaţa satelor (dansuri, obiceiuri), cât şi în modul în care
înţelege să trateze peisajul. Este distins cu Ordinul
„Meritul Cultural” (1968). Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Editura Meridiane, 1976, p. 364.
• Contemporary Painters - The Fine Arts Union of the Socialist
Republic of Romania. - Editat de Fondul Plastic în 1980.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990, p. 129, 130, 133.
• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994, p. 97.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 242.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.; Vol. 3. - 2003. - 390 p.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coordonator proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 107.
• Gheorghe Olariu - prestigios animator al artei plastice mureşene /
Gheorghe Giurgiu. În: Steaua roşie, 24 apr. 1976, p. 3, 1 foto.
• Gheorghe Olariu - Victor Cristea / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,
9 iun. 1979, p. 3.
• Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,
25 dec. 1982, p. 3.
OLASZ Tiberiu, operator de film; n. 2 apr. 1931,
TgM. Studii: IATC Bucureşti (1960). Din 1960
activează la Studioul „Al. Sahia” în cadrul filmului
documentar şi de ficţiune. Din 1971, lucrează în
Germania. Filmografie: Cei mici despre lumea mare,
regia Gabriel Barta (1960); Contemporanul meu, regia
Pavel Constantinescu (1962); 3x3=?, regia Gabriel Barta
(1963); Ritmuri potrivite, regia Mirel Ilieşiu, film de
ficţiune; Întâlnire cu Lizuca, regia Gheorghe Horvat
(1964); Drumul, regia Mirel Ilieşiu (1965); Un film cu o
fată fermecătoare, regia Lucian Bratu (1966); Simfonie
Ana Todea, Portrete mureșene
321
în alb, regia Ervin Szekler (1966); Episodul Aterizare
forţată, regia Horea Popescu din De trei ori Bucureşti,
ff; Jucării, regia Gabriel Barta (1967); Furnalul nr. 1,
regia Mirel Ilieşiu, doc. (1968); Cântecele Renaşterii,
regia Mirel Ilieşiu, doc. (1969); Căldura, regia Şerban
Creangă, ff (1969). Referinţe:
• 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,
Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti, 1996, p. 258.
OLĂREANU, Radu Silviu, actor, regizor; n. 16
iun. 1967, Bucureşti.
Studii: Arta actorului de
teatru, UAT, TgM (1991);
Arta regizorului de teatru,
UAT, TgM (1999). Dr. în
arta actorului de teatru,
UNATC „I.L. Caragiale”,
Bucureşti (2006). Actor
colaborator, Teatrul Naţional TgM (1990, 1995-1996); actor, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi (1991);
Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ (1991-1994); actor,
Teatrul Naţional, TgM (1997-2001); actor colaborator,
Teatrul Ariel, TgM (2001); carieră univ.: preparator
univ. (1993-1994), asist. univ. (1994-2002), lector univ
(2002-2008), conf. univ. (2008-2012) la UA, TgM. Dir.
artistic la Festivalul „Sighişoara medievală” (2005, 2006,
2008). Spectacole regizate: Pescăruşul Jonathann
Livingstone de R. Bach, Teatrul Ariel, TgM (1999);
Înşir’te mărgărite de Victor Eftimiu, Teatrul pentru copii
„Vasile Alecsandri”, Bacău (2000); Un tranvai numit dorinţă de T. Wiliams, Teatrul Studio, TgM (2001);
Opera de trei parale de B. Brecht, Studio, TgM (2002),
Deva (2007); Trilogia de la Belgrad de B. Srblianovici,
Studio TgM (2003); Baby Sitter de R. de Obaldia,
Studio, TgM (2003); Femeia ca un câmp de luptă în
Bosnia de M. Vişniec, Studio, TgM (2003), Tg. Jiu
(2007); Două femei pentru o fantomă de R. de Obaldia,
TgM (2004); Provocarea de K. Asimacopolos, T.N.
Compania „Liviu Rebreanu”, TgM (2004); Un caz clinic
de D. Buzati, Studio, TgM (2004); Larry Thompson sau
tragedia unei tinereţi de D. Kovacevivi, Studio, TgM
(2005); Zidul de Z. Ghiţulescu, UAT, TgM (2006); Vassa Jeleznova de M. Gorki, T.N. Compania „Liviu
Rebreanu”, TgM (2007); Nunta lui Figaro de P.A.C. de
Beaumarchais, Tulcea (2008); Oamenii cavernelor de
W. Saroyan, Studio, TgM (2008); Regele cerb de C.
Gozzi, T.N. Compania „Liviu Rebreanu”, TgM (2008);
O familie îndoliată de B. Nusici, Studio, TgM (2009);
Cabaret de Joe Masteroff, John van Druten, Studio,
TgM (2010); Frank al cincilea de Fr. Durrenmatt,
Studio, TgM (2011); Profu’ de Jean Pierre Dopagne,
Scena, TgM (2012). Participări la Festivaluri
internaţionale cu piese regizate: Baby Sitter de R. de Obaldia, Bucureşti (2004); Nu puneţi dragostea la
încercare de B. Locatelli, Sighişoara (2005); Trilogia de
la Belgrad de B. Srblianovici, Sibiu (2007); Hangiţa de
C. Goldoni, Carei (2007), Oamenii cavernelor de W.
Saroyan, Carei (2008, 2009); Femeia ca un câmp de
luptă în Bosnia de M. Vişniec, Istambul (2008); O
familie îndoliată de B. Nusici, (Carei (2009). Participă
cu piesele regizate la festivaluri de Teatru Naţionale
(2003-2007). Este membru în juriul festivalurilor şi
concursurilor naţionale: TgM (2004), Sighişoara (2006,
2007, 2009, 2011), Iaşi, Suceava, Sighişoara (2012).
Lucrări publicate:
• Dramaturgia universală în creaţia scenică. - TgM:
Editura UAT, 2007. - 128 p. Referinţe:
• Omul care nu poate trăi fără teatru/ Claudia Sas. În: Adevărul de
seară, 16 mart. 2009, p.16
• CV
OLOSZ Katalin, prof., folclorist, cercet.; n. 29 dec.
1940, Covasna, CV. Studii: Fac. de lb. şi literatura maghiară, UBB CjN
(1963). Activează în cadrul IPed. de 3
ani TgM, Catedra de lb. maghiară
(1963-1966); cercet., cercet. principal
(1967-2005) în cadrul ICSU „Gh.
Șincai” al Academiei din TgM (1967-
2005); preocupată îndeosebi de
cercetarea folclorului maghiar din Transilvania. Publică
studii în Anuarele Asoc. Etnografice „Kriza János,” în
vol. ale conferinţelor: Acta Siculica, Székelyföld, Erdélyi
Múzeum. Bursă de studii din partea Europa Institut -
Domus Hungarica. Membră EME; Asoc. Etnografică „Kriza János;” Asoc. „Kemény Zsigmond;” Asoc.
Etnografilor Maghiari. Lucrări publicate:
• A kecskés ember. Udvarhelyszéki népmesék. -
Bukarest, 1972.
• Ha folyóvíz volnék. A magyar népi líra antológiája. -
Kv., 1982.
• Víz mentére elindultam. - Mv.: Mentor, 2003. - 355 p.
• Egy kiállítás emlékképei. - Kv., 2003.
• A rókaszemű menyecske. - Kv., 2005.
• Erdélyi néphagyományok 1863-1884. Szabó Sámuel és gyűjtői körének szétszórt hagyatékát összegyűjötte,
jegyzetekkel közzéteszi Olosz Katalin. - Budapest-Mv.:
Európai Folklór Intézet - Mentor Kiadó, 2009. - 766 p.
• Nem mondd, anyám, főd átkának. Dimény Mózesné
Szabó Anna énekei Szabéd, 1895-1896. Rédiger Ödön
gyűjtését Kanyaró Ferenc hagyatékából bevezető
tanulmánnyal és jegyzetekkel közzéteszi Olosz Katalin. -
CjN: Kriza János Néprajzi Társaság, 2009. - 208 p.
- în colaborare:
• Magyargyerőmonostori népköltészet. - Bukarest,
1969.
Studii şi articole: • Folclorul românesc în preocupările Asociaţiei de
istorie şi arheologie din judeţul Hunedoara (1880-1918).
În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale / Vasile Rus, Ioan
Chiorean. - Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 175-
192. Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1997, p. 94-95.
• A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 1966-
1970. - Budapest: Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 vol. - 2 köt.:
Szerzők: K-Z; Névmutató.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 445.
• Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár /
Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z. - 2000. -
494 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Biblioteca Judeţeană Mureş
322
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4:
N-R, 2002, p. 261-262.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 516.
OLTEAN, Ioan, avocat, om politic; n. 19 ian. 1875,
Pata, CJ - m. 22 mart. 1949, Luduş,
MS. A urmat Gimnaziul superior gr.-
cat. din Blaj, susţine bacalaureatul la
Blaj, apoi a absolvit teologia tot la
Blaj; Fac. de drept şi şt. politice
(1898-1901) din cadrul Univ. „Ferencz József” din Budapesta; a
practicat avocatura la Cj, a depus
cenzura de avocat la Tabla Regească din TgM (1906). Se
stabileşte ca avocat la Luduş; devine membru al
Despărţământului Luduş al Astrei (1906); a contribuit cu
bani în folosul unor instituţii şc. şi ecleziastice; a
participat la MAN de la Alba Iulia; membru în Marele
Sfat Naţional Român. Membru al PNR, apoi în PP, fiind
ales în conducerea organizaţiei jud. Turda. Trece în
PNŢ; este ales cons. jud. (1930-1934, 1937-1938); dir.
filialei în Luduş, „Economul,” Institutul de credit şi
economii din Cj (1906); membru fondator la „Aquila,” bancă ţărănească pentru asigurări poporale (1915);
membru în Cons. de adm. şi Banca Comerţului Turda
SA, la Banca „Arieşana” din Turda şi la „Şoimul”
Institut de credit şi economii, Soc. pe acţiuni în Uioara
(azi Ocna Mş); al AGRU-lui, al Baroului avocaţilor din
jud. Turda şi al Asoc. avocaţilor. Distins cu Ordinul
„Coroana României” în grad de Cavaler (1926). Referinţe:
• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.
- Tm - Arad, 1931.
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 75.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989,
p. 445-446.
• Formarea şi activitatea Consiliului Dirigent al Transilvaniei,
Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria (2 decembrie 1918 - 10
aprilie 1920) / Dr. Aurel Galea. - TgM: Tipomur, 1996. - 563 p.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul,
2000, p. 157-161, foto. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
OLTEAN, Marius, actor, regizor; n. 25 febr. 1960,
MS. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1979); IAT TgM,
specializarea Arta actorului (1984); diplomă de licenţă,
arta regizorului de teatru, UAT TgM (1999). Dr. în artă
teatrală cu teza: Spaţiul de joc în sfera creaţiei scenice;
Spaţiul de joc şi receptarea spectacolului, UNATC „I.L.
Caragiale” Bucureşti (2004). Actor la Teatrul Dramatic
Baia Mare (1984-1989); actor, Teatrul Naţional CjN
(1989-1991); asist. univ. la Catedra de Arta actorului,
UAT TgM (1991-1994); lector univ. (1994-2004); conf.
univ. la UAT TgM (2004). Roluri interpretate: la Teatrul
Dramatic Baia Mare (1984-1989): Wili, în Noile
suferinţe ale tânărului W de Pletzendorf; Dinu, în
Titanic vals de Tudor Muşatescu; Eminescu, în
Eminescu şi Veronica Micle de E. Busuioceanu; la
Teatrul Naţional CjN (1989-1991): Cetlicika, în Transfer
de personalitate de D. Solomon; Eros, în Antoniu şi
Cleopatra de Shakespeare; Biondello, în Îmblânzirea
scorpiei de Shakespeare. Spectacole regizate şi ilustraţia
muzicală: Teatrul Dramatic Baia Mare: Goana după
fluturi (1987); Dresoarea de fantome, de Ion Băieşu
(1991); Cum se numeau cei patru Beatleşi de S. Poliakof (1998); Deşteptarea primăverii, de F. Wedekind (2001);
Trandafirul tatuat de Tennessee Williams (2002); Steaua
fără nume de Mihail Sebastian (2004); Teatrul Naţional
TgM: Jaques sau supunerea de Eugen Ionescu (1995);
Don Quijote şi Sancho Panza de Mihail Bulgakov
(1996); UAT TgM: Divinas Palabras de Ramon De’ll
Valle Inclan (1995); Moara cu noroc de Ioan Slavici
(1997); Căsătorie prin concurs de C. Goldoni (1997);
Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi
Pirandello (1999); Celălalt de Miguel de Unamuno
(2003); Casa Bernardei Alba de F. Garcia Lorca (2003);
Agnes Dei de John Pielmeier (2007); Teatrul de Stat Turda: O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale (1995);
Şase personaje în căutarea unui autor de L. Pirandello
(1996); În căutarea sensului pierdut de Ion Băieşu
(1997); Pescăruşul de A.P. Cehov (1998); Crime în
Brooklin de J. Keslinger (1999); Teatrul „I.D.Sârbu”
Petroşani: Catrafusele, de I.D.Sârbu (1996); Nesătulul
de D. Psatas (1997); Ciudatul rol al întâmplării de Ion
Băieşu (1999); Teatrul Naţional CjN: Zbor deasupra
unui cuib de cuci de Dale Wassermann (1998); Teatrul
Odeon Bucureşti: Spectacol lectură cu Isus şi ceilalţi
după romanul Nebunul şi floarea de Romulus Guga (2002); Agnes aleasa lui Dumnezeu de John Pilmeier
(2004); Soc. de Radiodifuziune Română Bucureşti:
Barca e plină de Iosif Naghiu (2003); Bolero la miezul
nopţii de Costin Manoliu (2004); Teatrul „Sică
Alexandrescu” Braşov: Noaptea asasinilor de Jose
Triana (2004); Teatrul „Tomcsa Sandor” Odorheiul
Secuiesc: Nunta lui Figaro de Beaumarchais (2004);
Teatrul Naţional IS: Vizitatorul de Eric Emmanuel
Schmitt (2005); Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale
Wasserman (2006); Teatrul Naţional SB: Kaspar de
Peter Handke (2006); Brunelda după America de F.
Kafka (2007). Participă ca regizor la festivaluri de teatru (1995-2007): Teatrul-imagine, SM; Teatrul Atelier, Sf.
Gheorghe; Festivalul Facultăţilor de teatru, Sibiu;
Festivalul de dramaturgie contemporană Braşov;
„Golfaden”, IS; Festivalul Teatrului de Studio, Piteşti;
„Ion Băieşu”, Buzău; Gala tânărului actor, Costineşti.
Premii: Regia spectacolului Noaptea anului nou după O.
Paler, cu care actriţa Cerasela Stan a obţinut Premiul
pentru interpretare la Gala Tânărului actor, Costineşti
(1988); Premiul II pentru spectacolul Dresoarea de
fantome de Ion Băieşu şi Premiul pentru interpretare
actriţa Dana Ilie, la Festivalul „Ion Băieşu,” Buzău; Premiul pentru cea mai bună regie pentru spectacolul
Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi
Pirandello, la Festivalul Naţional de Teatru Studenţesc,
Sibiu (1999). Referinţe:
• Chestionar
Ana Todea, Portrete mureșene
323
OLTEANU, Rodica, pictor, scenograf; n. 15 iun.
1945, Luduş, MS. Studii: IAP „Ion
Andreescu,” CjN (1973). Scenograf
în cadrul Studioului Cinematografic
Bucureşti (1979-1990); realizează
costumele pentru cinematografie şi televiziune pentru filme: Munţi în
flăcări, 1848; Sfârşitul nopţii, Vară
sentimentală, Pădureanca, serialul
Lumini şi umbre, Sighişoara - dialoguri medievale;
scurtmetraje: Secretul tinereţii, Vârsta primelor iubiri, O
poveste adevărată. Activitate artistică plastică, pictură de
şevalet, peisaje şi natură statică: 12 expoziţii colective
(1973-1996): CjN (1973), SM (1974), TgM (1975, 1976,
1977, 1978); expoziţii personale: Bucureşti (1989, 1993,
1994, 1997, 2001, 2002); CjN (1998, 1999); TgM (1976,
1995, 2002); SB (1979), Piatra Neamţ (1995). Lucrări în colecţii din Paris, Nancy, Franţa; Zürich, Elveţia; Haifa;
Austria, RFG, Olanda, Maroc, Israel. Trăieşte în prezent
în Spania, la Logrono. Referinţe:
• Monografia oraşului Luduş. - TgM: Nico, 2008, p. 283.
• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile
Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009, p. 85-87.
• Cuvântul liber, 5 febr. 2002.
• www.ludusonline.ro
ONIŞORU, Mihai Mircea, scenograf, n. 23 iul.
1945, Sighişoara, MS. Filmografie: Alexandra şi
infernul, în colaborare cu Gheorghe Veniamin, regia
Iulia Mihu (1975); Vis de ianuarie, în colaborare cu Traian Niţescu, regia Nicolae Opriţescu (1978);
Cantonul părăsit, regia Adrian Istrătescu-Lener; Tinereţe
fără tinereţe (2007), regia Francis Ford Coppola,
scenografia Mircea Onişoru, coproducţie româno-
americană. Referinţe:
• 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu,
Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti, 1996, p. 260.
OPREA, Dorina, solistă de muzică populară, prof.
de canto; n. 22 iun. 1960, Dumbrava,
com. Vătava, MS. Studii: Şc. prim. la Dumbrava; începând din cls. a V-a, a
urmat cursuri de oboi cu maestrul Pavel
Tornea, la Lic. de Muzică nr. 1 din
Bucureşti, actualul „Dinu Lipatti;”
după terminarea cls. a VIII-a, dă
examen la cls. de canto popular a prof.
Mia Barbu şi Gavril Prunoiu. Colab. cu ansambluri de
amatori şi profesioniste, ca: Hora Bucureştilor,
Ciuleandra, Doina Ilfovului, Doina al Armatei, Rapsodia
Română. A cântat sub bagheta dirijorală a lui Radu
Voinescu, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, George Vancu, Marin Cioacă. Ocupă prin concurs un post de
solist vocal la Orchestra „Ţarina” din Alba Iulia; din
1988, devine solist al Ansamblului Artistic Profesionist
„Mureşul” TgM; din 1999 este prof. de canto popular la
Lic. de Artă TgM; din 2002 realizează emisiunea de
muzică populară La izvor de cânt şi joc, pe postul
Antena 1 TgM. Participă la turnee în străinătate: Franţa
(de 14 ori), Olanda, Belgia, Danemarca, Irlanda, Anglia,
Polonia, Ucraina, Cehia, Republica Moldova, Ungaria,
Egipt. Repertoriul cuprinde cântece populare, colinde,
cântări bisericeşti. A realizat numeroase înregistrări la
Radio Bucureşti, Radio TgM şi CjN, precum şi în
studiouri particulare. A colaborat cu posturile de
televiziune TVR, Pro TV, Antena 1, Prima TV, Etno TV,
Tele 7 Abc. Discografie: 12 albume: 2 LP-uri, 5 CD-uri,
6 casete individuale, albume colective. Amintim câteva:
Ne-am iubit un an şi-o vară, Pentru gura badelui, Mândru-i jocu' mureşan, Folclor nepieritor. Referinţe:
• Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p.
• Cuvântul liber, 5 dec. 1997, p. 1, 3, 1 foto.
• Dorina Oprea, la ceas aniversar! / Mariana Cristescu. În: Cuvântul
liber, 6 sept. 2008, p. 8, 6 foto.
• Reverberaţii / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 13 sept. 2008,
p. 3, 3 foto.
OPREAN, Gheorghe, pr. ortodox, protopop; n. 6
oct. 1891, Laslăul Mare, com.
Suplac, MS. - m. 17 sept. 1974,
Târnăveni, MS. Şc. prim. La
Dumbrăveni, SB; Lic. „Andrei
Şaguna”, BV; Academia Teologică Arad. Hirotonit la 30 ian. 1915, la
SB; pr. la Suplac; pleacă în război ca
pr. militar; ales secretar al Sfatului
Central al ofiţerilor şi soldaţilor români din Ardeal,
Banat şi Bucovina; demobilizat la 31 oct. 1919, revine la
parohia din Suplac, apoi la Cuştelnic. Este un membru
activ al Despărţământului zonal al Astrei; numit
protopop la Târnăveni (29 iul. 1928), perioadă în care
ridică Biserica Ortodoxă din Târnăveni şi Biserica din
Cuştelnic; a pus bazele Soc. Ortodoxă Naţională a
Femeilor Române şi Frăţia Ortodoxă Română; opune rezistenţă comunismului şi proprietăţii cooperatiste, fapt
pentru care este urmărit, arestat, dus la Canal (15 apr.
1952 - 1 iun. 1953); apoi domiciliu forţat în Târnăveni.
Este repus în drepturi, după ce este nevoit să predea
actele „Senatului” de la Viena, pe care le ascunsese cu
grijă (1967). Referinţe:
• Gheorghe Oprean - o viaţă închinată unirii şi înălţării Bisericii
Ortodoxe / Răzvan Oprean. - TgM: Tipomur, 1999.
• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /
Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 224-241.
OPRIŞ, Emilia A., prof., inspector şc.; n. 25 mart.
1943, Ocniţa, com. Teaca, BN. Studii
prim. în Ocniţa, gimnaziale la Teaca;
Lic. Ped. de 6 ani Cj (1963-1964);
IPed. de 3 ani TgM, Fac. de filologie,
secţia lb. şi literatura română-istorie
(1971). Învăţătoare în com. Râciu;
institutoare la Şc. Gen. din
Sângeorgiu de MS (1971-1973); inspector şc. pentru învăţământul primar (1973-1982) la
IŞJM; prof. titular de istorie în Sângeorgiu de MS până
în 2000, ocupând o perioadă şi funcţia de dir. adj. Obţine
examenul de gradul I cu lucrarea Valorificarea
elementelor de istorie locală în lecţii şi activităţi cu
elevii (1982). Contribuie cu texte scrise în diferite lucrări
Biblioteca Judeţeană Mureş
324
despre Sângeorgiu de MS.
Lucrări publicate:
• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu
de Mureş. - Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p.
• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu
de Mureş. - Ed. a 2-a. - TgM: Casa de Editură „Mureş,”
1995. - 51 p.
- în colaborare:
• Sângeorgiu de Mureş: Şcoala 1778-2003/ Emilia A.
Opriş, Nagy Csaba Sándor. - Vol. 7: Şcoala 1778-2003.
Însemnări. - TgM: Ansid, 2003. - 219 p. • Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul
Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă,
Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005
- Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 123 p.
• Sângeorgiu de Mureş: Monografie 2010 / Ilarie Gh.
Opriş, Sebastian Al. Pui, Mariana T. Opriş, Emilia A.
Opriş. - TgM: Nico, 2010. - 506 p. Referinţe:
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Traian Bosoancă.
- Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 2006, p. 197-198.
• Dascăli mureşeni: Emilia A. Opriş / Ilarie Gh. Opriş, Dorin Borda.
În: Cuvântul liber, 23 mart. 2006, p. 2, 1 foto.
• Sângeorgiu de Mureş - 675 de ani / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 28
nov. 2007, p. 8.
• Sângeorgiu de Mureş / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 11 aug.
2010, p. 6.
OPRIŞ, Gheorghe, pictor; n. 17 febr. 1912,
Sângeorgiu de MS. - m. 19 iun.
2008, Sângeorgiu de MS. A
absolvit Şc. de arte şi meserii TgM (1929). A fost funcţionar la
Primăria oraşului TgM (1930-1940,
1945-1948); membru fondator al
Căminului cultural din Sângeorgiu
de MS (18 dec. 1938); dir. al
Activului Cultural MS (1948-1949); viceprimar al
oraşului TgM (1949-1950); şeful Secţiei Culturale a
Raionului TgM (1950-1955); preş. al Cooperativei
Agricole Sângeorgiu de MS (1955-1964, 1968-1975);
primar al com. Sângeorgiu de MS (1964-1968). Membru
al AAP MS din 1977. Expoziţii personale: Sângeorgiu
de MS (1977, 1979, 1981, 1984, 1985, 1996); Galeriile „Vatra” TgM (1987); Sala de expoziţii „Unirea” (1996,
2002); Brigada de Jandarmi TgM (1996); Galeriile
„Cuvântul liber” (1998); Lic. „Constantin Romanu
Vivu,” Teaca, BN; Muzeul Jud. de Etnografie MS
(2007). Expoziţii colective: Expoziţii jud. de artă
plastică, TgM (1977-1997); Expoziţie naţională de artă
plastică Bucureşti (1981, premiul II; 1983, premiul I;
1987, premiul I; 1993, premiul I; 1995, 2005), Botoşani
(1982, premiul III), SM (1982), CjN (1985, premiul I;
2004, premiul I), TgM (1987, premiul I; 1989, premiul
I); Salonul naţional de artă naivă, Piteşti (1982, 1983); Expoziţie internaţională de artă naivă Bratislava,
Slovacia (2007); Salonul Internaţional de artă naivă
Bucureşti (2003, premiul III); Sângeorgiu de MS (1997,
2000); toate expoziţiile organizate la Sala „Unirea” şi în
Cetatea Medievală din TgM (1977-2007); expoziţii
naţionale de artă plastică TgM (1987, 1989). Referinţe în
presa vremii: Îndrumătorul cultural, Frontul plugarilor,
Művelődési utmutato, Románianai Magyar Szó, Steaua
roşie, Vörös Zászló, Scânteia, Cântarea României,
Scânteia tineretului, Contemporanul, Agricultura
Socialistă, Flacăra, Dolgozó Nő, Cuvântul liber, 24 ore
mureşene, Népújság, Recurs, Târnava, Vatra. A ilustrat
copertele cărţilor poetului Eugeniu Nistor: Scrisori din
Transilvania (1991) şi Nostalgia golfului (1993); a
publicat reproduceri ale picturilor în cărţile: După deal
răsare luna / Vasile Conţiu (1993); Cronică ilustrată /
Emilia Opriş (1995); Sângeorgiu de Mureş - 150 de ani
de la Revoluţia din 1848-1849 (1999); Sângeorgiu de
Mureş - Biserica ortodoxă/ Ilarie Gh. Opriş (2001); Dicţionarul artei naive din România / Mihai Vintilă
(2001). Distins cu Diplomă de Excelenţă din partea
Muzeului de Etnografie MS; Diplomă de onoare din
partea Centrului Judeţean al Creaţiei Populare MS;
premiul revistei Ambasador. Referinţe:
• Scrisori din Transilvania: eseuri şi însemnări / Eugeniu Nistor. -
TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1991. - 80 p.
• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş /
Emilia Opriş; ed. I. Gh. Opriş. - Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p.
• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş /
Emilia Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1995. - 51 p.
• Dicţionarul artei naive din România / Mihai Vintilă. - Reşiţa:
Editura Timpul, 2001, p. 103.
• Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert
Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 126-127.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 51-52.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda ; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.
86.
• International Exhibition of Self Tandht Art „INSITA,” 2007.
Catalog. - Bratislava-Slovacia.
• 50 de ani de artă naivă în România. Enciclopedie / Costel Iftinchi.
- IS: Editua PIM, 2010, p. 463-466.
• Gheorghe Opriş. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM:
Nico, 2011. - 105 p.
• „Cronică pictată” de Gheorghe Opriş. La Muzeul de Etnografie
Mureş / D.B. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2007, p. 2, 1 foto.
• Artist-nonagenar stăpâneste tehnica... tinereţii / Alex Cristescu. În:
Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 15, 1 foto.
• Farmecul şi prospeţimea comunicării. În: 24 ore mureşene, 20
febr. 2007, p. 4, 1 foto.
• Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava! / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2.
OPRIŞ, Ilarie Gh., referent de specialitate, artă
plastică; n. 10 iul. 1939, Sângeorgiu
de MS, MS. Studii: Şc. Gen. din
Sângeorgiu de MS (1952); Lic. „Al.
Papiu Ilarian” TgM (1956); Şc.
Tehnică postlic. de chimie, Copşa Mică (1963); Şc. de Arte TgM, secţia
pictură (1993); l-a avut mentor pe Ion
Vlasiu. Tehnician chimist la
Combinatul Chimic Târnăveni (1963-1976); bibliotecar,
apoi ca dir. al Căminului Cultural din Sângeorgiu de MS;
viceprimar (1977-1984); primar al com. Sângeorgiu de
MS (1984-1989, 1990-1992); deputat mun., preş.
Comisiei permanente de cultură a Cons. Popular al mun.
TgM (1982-1989); cons. local în Sângeorgiu de MS
(1992-2004); tehnician IELIF Sângeorgiu de MS (1989-
1990); dir. Băilor Sărate din localitate (1997-2000);
Ana Todea, Portrete mureșene
325
referent în domeniul promovării artei plastice şi a
meşteşugurilor tradiţionale în cadrul Centrului Jud. MS
al Creaţiei (1990, 1992-1997, 2002-2004). Este membru
fondator al AAP MS (1977-), fiind vicepeş. şi preş.
(1982-1985, 2004-); organizează şi participă la expoziţii,
saloane jud. naţionale şi internaţionale, tabere de pictură,
colab. şi parteneriate cu alte grupuri din ţară şi
străinătate. Expoziţii de grup şi colective: TgM, Reghin,
Sovata, Târnăveni, Sângeorgiu de MS, CjN, Alba Iulia, Bucureşti (1974-). Participă la tabere de pictură: Sovata,
Cund, Seleuşul Mic, Râciu, Lunca Bradului, Deda,
Leptokaria (Grecia). A făcut parte din col. de iniţiativă
pentru realizarea monumentelor: Constantin Romanu-
Vivu (Sângeorgiu de MS şi Pintic-Teaca), Emil Dandea,
Gheorghe Şincai (TgM), Petru Maior (Căpuşul de
Câmpie), Mihai Eminescu şi George Coşbuc (Luduş),
Latinităţii (TgM, Iernut, Luduş, Târnăveni). Publică în:
Steaua roşie, Cuvântul liber, Apullum (Alba Iulia),
Marisia (TgM). Distins cu Premiul II la Expoziţia
Naţională de Artă Plastică CjN (1983); Premiul I, Expoziţia Naţională de Artă Plastică TgM (1987).
Lucrări publicate:
• Sângeorgiu de Mureş: însemnări monografice. -
TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 128 p.
• Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din
1848-1849. - TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p.
• Sângeorgiu de Mureş. - Vol. 4: Biserica ortodoxă-
consemnări. - 2001. - 139 p.
• Sângeorgiu de Mureş. - Vol. 5: Activitatea culturală
1911-2001. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2001. -
192 p. • Tabăra de pictură de la Cund: Expoziţia
retrospectivă. 1-12 noiembrie 2004. Sala de expoziţii
„Unirea” TgM. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş.
Familia Lacrima Rodica şi Romulus Boilă / Documentar
întocmit de Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Ansid, 2004. - 16 p.
• Sângeorgiu de Mureş - o sută de ani de activitate
teatrală. - TgM, 2011.
• Sângeorgiu de Mureş. Un secol de activitate teatrală
1911-2011. - TgM: Nico, 2011. - 203 p.
- în colaborare:
• Peste pod, la stupătură: culegere de folclor literar-
muzical din comuna Rîciu / Vasile Conţiu; coperta Ilarie G. Opriş. - TgM: Inspectoratul pentru Cultură al jud.
MS, 1992. - 183 p.
• Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu
de Mureş / Emilia Opriş; ed. Ilarie Gh. Opriş. -
Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p.
• După deal, răsare luna...: culegere de folclor poetic-
muzical din judeţul Mureş / Vasile Conţiu; coperta Ilarie
Gheorghe Opriş. - TgM: Inspectoratul Jud. pentru
Cultură MS, 1993. - 175 p.
• Sângeorgiu de Mureş. Băile Sărate / Călin I. Dorgo,
Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2000. - 97 p.
• Sângeorgiu de Mureş: Studiu geografic / Emanuela
Cristina Pui, Ilarie Gh. Opriş. Fotografii şi
fotoreproduceri: Emanuela Cristina Pui, Lazăr Stan,
Ilarie Opriş, Liviu Ştef. - TgM: Ansid, 2003. - 170 p.
• Sângeorgiu de Mureş: Şcoala 1778-2003 / Emilia A.
Opriş, Nagy Csaba Sándor. Fotografii şi fotoreproduceri:
Lazăr Stan, Ilarie Gh. Opriş, Koncz János Róbert. - Vol.
7: Şcoala 1778 - 2003. Însemnări. - TgM: Ansid, 2003. -
Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 219 p.
• Alegerile parlamentare din judeţul Mureş 1919-1939
/ Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Editura
Ardealul, 2004. - 250 p.
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie
Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 2004. - 160 p.
• Tabăra de pictură de la Cund. 1-12 noiembrie 2004, Sala de expoziţii Unirea, Târgu-Mureş. Expoziţie
retrospectivă. - TgM, 2004. - 16 p.
• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul
Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă,
Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005
- Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 123 p.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -
Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa
de Editură „Mureş,” 2006. - 321 p.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici
Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007. - 162 p.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -
Vol. 2-5: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM:
Nico. - Vol. 2: 2007. - 336 p.; Vol. 3: 2008. - 399 p.;
Vol. 4: 2008. - 373 p.; Vol. 5: 2009. - 435 p.
• Tabăra de pictură „Clubul Rotary” Tg. Mureş. -
Sovata 7-15 septembrie 2007/ Ilarie Gh. Opriş, Vasile
Mureşan. - TgM: Editura Digital Docu Print, 2007. - 24
p.
• Anuar 2008. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş
Târgu-Mureş / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Marcel Naste. - TgM: Nico, 2009. - 75 p.
• Anuar 2009. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş
Târgu-Mureş / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Marcel
Naste. - TgM: Nico, 2010. - 88 p.
• Tabăra de pictură Deda: Ediţiile I-V: 2004-2008 /
Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico,
2008. - 74 p.
• Directori (1919-2009). Colegiul Naţional „Alexandru
Papiu Ilarian” la 90 de ani / Simion Bui, Dorin Borda,
Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2009.
- 68 p.
• Teodor Moraru. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2010. - 93 p.
• Sângeorgiu de Mureş: Monografie 2010 / Ilarie Gh.
Opriş, Sebastian Al. Pui, Mariana T. Opriş, Emilia Opriş.
- TgM: Nico, 2010. - 506 p.
• Salonul anual de pictură 2010. Catalog / Ilarie Gh.
Opriş, Vasile Mureşan. - Ed. a XXXIV-a. - TgM: Nico,
2010. - 71 p.
• Anuar 2010. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş /
Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Călin Bogătean. -
TgM: Nico, 2011. - 103 p.
• Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea; Bibliografie şi fotografii: Ilarie Gheorghe Opriş. - TgM: Nico, 2011. -
119 p.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş,
Simion-Virgil Bui. - Vol. 6: Dascăli mureşeni: 200 de
biografii. - TgM: Editura Edu, 2011.
• Dascălii „Papiului”/ Simion Virgil Bui, Dorin
Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Nico, 2011. - 271 p.
• Gheorghe Opriş. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile
Biblioteca Judeţeană Mureş
326
Mureşan. - TgM: Nico, 2011. - 105 p.
• Sângeorgiu de Mureş. Marosszentgyörgy. Un secol
de activitate muzicală 1911-2011. Egy század zenei
tevékenysége / Ilarie Gh. Opriş, Moldovan Irina-Maria. -
TgM: Nico, 2011. - 320 p.
• Tabăra de pictură Târgu-Mureş 2011. Ed I. Catalog /
Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Iancu Mureşan. - TgM:
Nico: 2011. - 81 p.
• Artişti Plastici Mureşeni. Asociaţia Artiştilor Plastici
Mureşeni 1977-2012. - TgM: Nico, 2012.
• Tabăra de pictură Sângeorgiu de Mureş 2011/ Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Constantin Bogoşel. - TgM:
Nico: 2012. - 79 p.
Studii şi articole:
• Primul liceu de stat românesc, la TgM / Ilarie
Gh.Opriş, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 12 oct. 2005,
p. 2; 1 foto.
• „Eu cred că această funcţie implică în primul rând o
foarte mare răspundere morală şi spirituală.” Interviu
cu preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş,
Ilarie Opriş / ISM. În: 24 ore mureşene, 2-4 sept. 2006,
p. 4, 1 foto.
• Dascăli mureşeni: Dumitru I. Husar / Ilarie Opriş, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 5 oct. 2006, p. 2, 1 foto.
• Dascăli mureşeni: Ioan Baciu / Dorin Borda, Ilarie
Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 14 dec. 2006, p. 2, 1 foto.
• Tabăra de pictură „Iarna la Sovata - 2007” / Dorin
Borda, Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 28 febr.
2007, p. 2, 1 foto.
• Plasticieni mureşeni pe ţărmul Mării Egee / Ilarie
Opriş. În: 24 ore mureşene, 19 iun. 2007, p. 4, 1 foto.
• „Zilele Chiherului” / Dorin Borda, Ilarie Opriş. În:
Cuvântul liber, 9 oct. 2007, p. 8, 1 foto.
• Emilia Aurica Maria Albu / Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 2, 1 foto. Referinţe:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 52-53.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.
87.
• Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. - Vol. 1.-TgM: Editura
Edu, 2010, p. 58-61.
• Ilarie Gh. Opriş - Preşedintele Asociaţiei Artiştilor plastici Mureş /
Romeo Soare. În: Ambasador, 2005, p. 24, 1 foto.
• Lansare de carte într-o bibliotecă şcolară! / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 16 mai 2006, p. 7.
• Carte dascălilor mureşeni / ISM. În: 24 ore mureşene, 9 dec. 2006,
p. 4.
• Lansarea cărţii „Dascăli mureşeni”. La Biblioteca „Petru Maior”
din Reghin. În: Cuvântul liber, 15 dec. 2006, p. 1.
• Premiile revistei naţionale „Ambasador”. Ediţia a XI-a. În:
Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.
• Artişti plastici mureşeni / ISM. În: 24 ore mureşene, 26 iun. 2007
p. 4, 2 foto.
• Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava! / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2.
• „Zilele oraşului Sărmaşu,” încununate de cultură şi artă / Ioan A.
Borgovan. În: Punctul, 3-9 sept. 2007, p. D4, 1 foto.
• Un destin exemplar de român / Marin Căldărariu. În: Cuvântul
liber, 23 oct. 2007, p. 1, 5.
• Lansare de carte la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” /
Cristina Moraru. În: 24 ore mureşene, 8 nov. 2007, p. 12.
• Sângeorgiu de Mureş - 675 de ani / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 28
nov. 2007, p. 8.
• Expoziţie de sculptură la Sângeorgiu de Mureş / Ioan Astalus. În:
Cuvântul liber, 21 febr. 2008, p. 5, 1 foto.
• „Tabăra de pictură Deda” / D.B. În: Cuvântul liber, 10 sept. 2008,
p. 2, 1 foto.
• La polul cultural Clujean - „Etape 20” cu târgumureşeanul Radu
Florea / Vasile Mureşan. În: Cuvântul liber, 29 apr. 2009, p. 2, 1 foto.
• Sângeorgiu de Mureş / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 11 aug.
2010, p. 6.
ORBÁN György, compozitor, 12 iul. 1947, TgM.
Studii lic. în TgM (1967); Conservatorul „Gh. Dima” Cj
(1968-1973), prof. Sigismund Toduţă. Compune prima
lui operă: Sonata pentru vioară, a cărei premieră a fost
în 1972. Este prof. de teoria muzicii la Lic. de Muzică
CjN (1973-1979), în acelaşi timp predă şi la Conservator
(1973-1979). Se mută la Budapesta (1979); predă la Fac.
de Muzică din Budapesta. Este considerat unul dintre
creatorii noii muzici maghiare. Studiul despre Bartók
este cuprins în volumul Teze despre Bartók (1974). Referinţe:
• Magyar és nemzetközi ki kicsoda 1994: Több mint 12500
kortársunk életrajza. - Budapest: Biográf, 1994. - XV, 1054 p.
• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós Kund. -
Budapest: Biró family kiadó, 2000. - 140 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4:
N-R, 2002, p. 276-277.
• Anyanyelvűség és zeneszerzés. Interjú O. Gy.-gyel / László Ferenc.
În: Korunk, 1972 / 5.
ORBÁN Katalin, violoncelist; n. 23 dec. 1978,
TgM. Studii: Lic. de Artă TgM; Academia de Muzică
CjN, prof. László Herbert Ilse; Universität der Künste
Berlin (2001-2005); bursă, Centrul Artistic din Banff
Canada (2005); apoi la Hanovra, prof. Klaus Heitz;
cursuri de măiestrie cu: Heinrich Schiff, Xavier Phillips,
Diana Ligeti. Membru al orchestrelor simfonice ale
filarmonicilor TgM, CjN, Görlitz (Germania); Orchestra
Festivalului din Schleswig-Holstein; orchestra din Hof
(2006-2008); în Neue Elbland Philharmonie Riesa
(2010-); a colab. cu Trioul Sans Soucci Berlin, Trioul
Esprit, Orchestra de Cameră Miercurea Ciuc; membră în formaţii camerale; a cântat sub bagheta dirijorilor: Kurt
Masur, Nigel Kennedy, Valéry Gergiev, Cristph
Eschenbach, Jukka-Pekka Saraste, Heinrich Schiff,
Lothar Zagrosek. Din 2010 locuieşte în Dresda. Este
laureată a numeroase concursuri naţionale. Referinţe:
• Concert vocal-simfonic. Filarmonica TgM, 27 ian. 2011. (pliant)
ORBÁN FÜLÖP Irma, designer vestimentar; n. 9
mart. 1933, Sovata, MS - m. 13 nov.
2006, Budapesta. Absolventă a IAP
„Ion Andreescu” Cj (1958), Secţia
textilă. Membru al Fondului Plastic, al
UAPR. Pictor, scenograf, Ansamblul
„Mureşul” (1958-1976); proiectant
modele, Tricotex, TgM (1976-1979).
Expoziţii personale: Bucureşti (1976);
Odorheiul Secuiesc (1977-1991); Cristuru Secuiesc (1991); TgM (1991, 1997-2003); Sopron, Ungaria
(2004); Budapesta, Ungaria (2004). Expoziţii de grup:
Bucureşti (1956, 1958, 1983, 1994), Cj (1957); toate
expoziţiile jud., TgM (1962-2001); Covasna (1995-
2001); Odorheiul Secuiesc (1997-1998); Szombathely,
Ungaria (1992); Szaszhalombatta, Ungaria (1992); Győr
(1992); Muraszombat, Slovenia (1994); Budapesta,
Ungaria (1996); Miercurea Ciuc (1996). Lucrări în
Ana Todea, Portrete mureșene
327
colecţii muzeale din Bucureşti şi TgM, în. colecţii
particulare din ţară şi străinătate: Germania, Suedia,
Canada, Ungaria. Referinţe:
• A Hét évkönyve. - 1982, p. 228.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• CSOMA: 1996: A magunk keresése [a Csoma-Tárlat katalógusa] /
Bevezető Gazda József. - Kovászna: Kőrösi Csoma Sándor
Közművelődési Egyesület, 1996. - 23 p.
• Ki K icsoda Aradtól Csíkszeredáig?. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996, p. 217.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
Budapest, 1996. - 72 p.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 447.
• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale
şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale
neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:
[Catalog] /. - [TgM] : s.n., 1997.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997.
október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. -Mv.:
[Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert
Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 128-129.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 244.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária; Cu o prefaţă de Dimitrie
Poptămaş; Colab.: Ferencz Klára, Vintilă Anna. - TgM: BJM, 2002.
• Romániai magyar irodalmi lexikon. - Vol. 4: N-R. - Bukarest-Kv.,
Erdélyi Múzeum; Egyesület, Kriterion, 2002, p. 277.
• Repere ale artei plastice mureşene/ Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 108.
• Főiskolások vizsgakiáll / Gazda József. În: Művelődés, 5, 1958.
ORBONAŞ, Mihail, jurist, om politic; n. 1836 - m.
18 febr. 1899, Reghin, MS. Studii juridice, probabil la
Viena; practicant aulic la Viena. Asesor de sedrie, mai
târziu cancelist la TgM. Se stabileşte în Reghin,
preocupat de apărarea intereselor politice, social-
economice ale conaţionalilor mureşeni. În 1861,
împreună cu tatăl său, sprijină delegaţia naţională trimisă
la Viena pentru a prezenta doleanţele românilor transilvăneni, contribuind la cheltuielile de deplasare;
participă la Sinodul diecezan de la SB (22-28 mart.
1869), care votează regulamentul de organizare a BOR
din Transilvania şi înaintează o petiţie pentru
reînfiinţarea mitropoliei; participă la conferinţa de
constituire a PNR din Transilvania, Banat şi Ungaria
(SB, 12-14 mai 1881). Ca avocat, apără interesele
ţăranilor români mureşeni; a sprijinit în calitate de
colector înfiinţarea „Băncii Albina;” membru al Astra.
Despărțământul Reghin; contribuie la organizarea
adunărilor generale ale Astrei (1875, 1890); a colectat fonduri de ajutorare pentru diferite instituţii: Gimnaziile
din Blaj şi Beiuş, şc. de fete din Oradea, Academia de
drept, juriştii români din SB, elevi merituoşi din Reghin,
Soc. Academică „Petru Maior.” Referinţe:
• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932, p.
140-186.
• Grigore Ploeşteanu, Mihail Orbonaş, în Reghinul cultural, 1990,
nr. 2, p. 192-194.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 1999.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
239.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011, p. 75.
• Gazeta Reghinului, 5, nr. 12, dec. 1994.
• Mihail Orbonaş / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 14 oct.1984.
ORENDI, Johann, istoric, memorialist, prof., pr.;
n. 24 nov. 1783, Reghin, MS - m. 28 apr. 1853, Reghin.
Studii: Şc. prim. germană în Reghin; Gimnaziul din
Sighişoara; studii superioare la Bratislava. S-a remarcat prin talentul său în domeniul muzicii, preocupat în mod
deosebit de cultura muzicală a elevilor şi a locuitorilor
din Reghin. În 1806 a fost numit rector al şc. evanghelice
din Reghin; sub îndrumarea sa s-a construit un nou
edificiu şc. (1833); pr., Ideciu de Jos (1908), Dedrad
(1824); protopop la Reghin (1829). În timpul Revoluţiei
de la 1848-1849, a dovedit o atitudine progresistă. A
redactat lucrări despre istoria capitlului evanghelic şi
despre istoria populaţiei evanghelice din Reghin, păstrate
în manuscris.
Studii şi articole:
• Liedensgeschichte von Sächsisch-Regen im Jahre 1848-1849. În: Kronstädter Blätter für Geist, Gemüth
und Vaterlandskunde, 1955, Vol. 2. Referinţe:
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin, Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 195.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM, BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM, BJM, 2005.
• Figuri săseşti şi austriece din Transilvania (secolul XIX şi
Revoluţia de la 1848) / Ela Cosma. - CjN: Argonaut, 2008, p. 235-236.
OROIAN, Vasile, prof.; n. 1822, Cornăţel, MS - m.
15 oct. 1870, BV. Şc. prim. în satul
natal; Col. rom.-cat. din TgM, unde va fi coleg cu Al. Papiu Ilarian şi
Iosif Hodoş (1835-1840); urmează
cursuri de filosofie şi drept la Lic.
din Blaj, fiind elev a lui Bărnuţiu.
Părăseşte Blajul (1844) din
solidaritate cu colegii lui, după ce a
fost martor al conflictului dintre Bariţiu şi Lemeni. Din
toamna acelui an este numit prof. la Şc. normală română
din Schei BV. În timpul evenimentelor din 1848-1849
este nevoit să se refugieze dincolo de Carpaţi. Întors în
BV în toamna anului 1849, îşi reocupă catedra de prof.
În 1850 este printre întemeietorii primului gimnaziu românesc din BV, unde predă pentru prima dată
matematica şi şt. naturii în lb. română, urmând calea
deschisă de Bărnuţiu la Blaj. Se pronunţă pentru
restructurarea şi modernizarea întregului învăţământ;
militează pentru înfiinţarea unui lic. real românesc la BV
şi a unor şc. cu caracter profesional. În diferite conferinţe
publice, ca membru al cons. şc. districtual, susţine
importanţa cărţilor ped., întocmind două manuale de
matematică şi ştiinţele naturii, ambele pentru cls. a I-a
gimnazială. Referinţe:
• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973, p. 135-142.
Biblioteca Judeţeană Mureş
328
• Basiliu Oroianu / George Bariţiu. În: Transilvania, nr. 24, 15 dec.
1870, p. 304-302.
OROS (RUSU), Ioan, cancelist, jurist, judecător;
n. 4 mart. 1824, Vidrasău, MS - m. 8
mart. 1909, Vidrasău, MS. Cls.
primare la Mătrici pe Valea Nirajului; gimnaziale la Lic. rom.-cat. din TgM;
Lic. piariştilor din Cluj; cursuri
juridice la Col. ref. din TgM (1847).
În 1847 îşi începe practica de cancelist
la Tabla Regească din TgM, alături de
Al. Papiu Ilarian şi Avram Iancu. Organizator şi
participant la adunările naţionale de la Blaj; membru al
deputaţiunii care a prezentat dietei de la Cj (29 mai)
Memorandul poporului român. Participă la organizarea
militară a satelor din jurul TgM, la luptele regimentului
românesc de grăniceri de la Năsăud cu trupele maghiare la Glodeni-Dumbrăvioara, Sântioana, Gherla, Dej,
Someşeni, Cj (1848), apoi la Crainimăt şi Sărăţel (1849).
După revoluţie, ocupă mai multe funcţii adm. şi
judecătoreşti: juristconsult la Aiud, subpretor la Prundul
Bârgăului şi Reghin, notar judecătoresc la SM, judecător
la tribunalele din Reghin şi Târnăveni. În anii 1863-
1864, ales deputat al circumscripţiei Gafalău (Găneşti)
din comitatul Cetăţii de Baltă; participă activ la lucrările
dietei de la SB. În 1846 este transferat la tribunalul din
Gyönk, Ungaria, apoi la Szekszárd până se retrage
(1878). Se dedică scrierii memoriilor pe un fond
autobiografic, analizând cele mai importante evenimente din istoria politică a Transilvaniei. Are preocupări de
istorie locală, lăsând importante însemnări despre
comuna sa, o parte din ele fiind publicate în Gazeta
Transilvaniei (1902), sub titlul: Din istoricul comunei
Vidrasău.
Lucrări publicate:
• Memorii / Ioan Oros alias Rusu; text îngrijit şi prefaţă
de Ioan Ranca. - Bucureşti, 1989. - 240 p. Referinţe:
• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932, p.
140-186.
• Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1971, p. 153-163.
• Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros,
1992. - 500 p.
• Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001.
• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie
Poptămaş. - TgM: BJM; Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 2003, p.
158, 221-222.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Editura Ardealul, 2006, p. 136-146.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010.
OROSAN, Dumitru, prof.; n. 4 nov. 1952,
Cecălaca, MS. Studii: Şc. Gen. Sânpaul (1962-1966); Lic. Ped.
TgM (1966-1971); UDC TgM
(1998-2001), Specializarea
psihologie-ped. Dr. cu teza:
Comunicarea didactică - model
pedagogic de formare a
competenţelor comunicative la
elevii ciclului primar, Republica Moldova, Chişinău,
Univ. de Stat (2006). Învăţător la Şc. Gen. Cecălaca
(1971-1990); inspector şc. de specialitate pentru
învăţământul primar (1990-); cadru didactic asociat UDC
(2001-2002) şi UPM, TgM (2007-). Participă la
conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale. A
coordonat etapele jud. ale concursurilor şc. pentru elevii
ciclului primar: Fascinaţia copilăriei, Prietenii
pompierilor, cls. V-VIII, Cea mai bună patrulă de
circulaţie. Medalia „Meritul pentru învăţământ” cls. I,
Bucureşti, 2004.
Lucrări publicate: • Comunicarea didactică. - CjN: Eurodidact, 2006. -
178 p.
• Caiet de matematică - cls. I. - Bucureşti: Niculescu,
2007.
• Activitatea simultană în învăţământul primar:
Orientări-idei-repere metodologice. - TgM: Edu, 2008. -
148 p.
- în colaborare:
• Ghid metodic în sprijinul predării învăţării noţiunilor
de geometrie la clasele I-IV / E. Someşan, I. Năsăudean,
D. Orosan. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005. - 110 p.
• Prietenul tău, caietul de matematică pentru clasa a II-a în colaborare cu Mihaela Singer. - Bucureşti:
Editura Sigma, 2006. - 24 p.
Studii şi articole:
• Problema competenţelor comunicative în pedagogia
contemporană la elevul de vârstă şcolară mică. În:
Târnava, 4-5-6, 2003.
• Dificultatea formării unor deprinderi la elevi. În:
Învăţământul primar, 2-3, 2003; nr. 4, 2003. Referinţe:
• Dumitru Orosan, „Comunicarea didactică” / Nicolae Băciuţ. În:
Cuvântul liber, 26 apr. 2006, p. 6.
• Activitatea simultană în învăţământul primar / Conf. univ. dr.
Emilia Albu. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2008, p. 1, 3.
ORTH Enikő-Mária, pianistă, prof. de pian; n. 3
apr. 1951, TgM. Studii: Lic. de Artă, TgM, prof. N. Chilf
(1963-1970); Academia de Muzică Bucureşti, Secţia
pian (1970-1975); numeroase
master-cursuri în străinătate. Prof.
pian gr. I (1993) cu lucrarea Bartók
şi lumea copiilor. Prof. pian, Lic. de Artă, SB (1975-). Organizează
şi participă la concerte camerale în
cadrul Muzeului Brukenthal, SB
(1983-1990); susţine ca solistă
numeroase concerte camerale cu Filarmonica de Stat din
SB şi TgM; recitaluri în ţară: SB, TgM, CjN, Bucureşti,
Oradea, Baia Mare, Sf. Gheorghe şi străinătate: Ulm,
Köln (Germania), Amiens (Franţa), Williamston (SUA).
Distincţii: Meritul pentru Învăţământ cls. I (2004).
Membru Asoc. Muzicienilor din Ardeal; European Piano
Teachers Association. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 992.
• Baza de date BJM
Ana Todea, Portrete mureșene
329
ŐSZ Zoltán, artist plastic; n. 8 nov. 1940, TgM. A
absolvit Lic. Ped. TgM. Membru al
AAP MS (1986). Expoziţii de grup şi
colective în Sala Unirea, TgM (1987-
1989, 2000-2006); expoziţia
republicană din Bucureşti (1989). Expoziţii personale în TgM: Sala
„Unirea” (1989, 1996), Biserica
Unitariană, TgM (2006). Obţine
premiul I, cu o lucrare de grafică, la Expoziţia jud.
(1987); premiul I la Expoziţia Naţională (1987, 1989).
Organizează taberele de creaţie din Berghia din 2003;
participă la tabere de creaţie din Mădăraş, Pănet,
Berghia, Sântioana de Mș, Cund şi Sovata. Are lucrări în
colecţii particulare din România, Germania, Ungaria,
Elveţia, Suedia, Franţa, SUA. A ilustrat cărţi; a publicat
în reviste şi în presa locală. Tehnici folosite: grafică, acuarelă umedă şi uscată, cărbune şi pastel.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici
Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. -
TgM: Nico, 2007. - 162 p. Referinţe:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan.- TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 53.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / I. Gh. Opriş, V. Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 88.
• Népújság, 2005. ian. 21.
OZAKI, Shinya, dirijor; n. 1959, Kagoshima,
Japonia. Studii muzicale la Toho
Gakuen School of Music din Japonia;
Curtis Institute of Music Philadelphia
din SUA, cu Otto Werner Muller;
Academia Muzicale Chiggiana din
Italia, cu Franco Ferrara;
Conservatorul din Sankt Petersburg.
Cursuri de măiestrie cu Seiji Ozawa,
Kazuhoshi Akiyama şi Jean Fournet. A dirijat Osaka
Philharmonic, Gunma Symphony Orchestra, London
Schubert Players, Elmira Symphony Orchestra din New
York, Orchestra Simfonică din Miskolc şi Corul Filarmonicii Ungare. La noi în ţară a dirijat orchestrele
filarmonice „G. Enescu” din Bucureşti, „Transilvania”
din CjN, „Oltenia” din Craiova, „Gh. Dima” din BV,
precum şi orchestrele simfonice din IS şi SB. Este dir.
artistic la Csehy Chamber Orchestra din Pennsylvania şi
Isada Hall Chamber Orchestra din Japonia; din 1994,
este dirijor permanent al Filarmonicii de Stat TgM.
Distins cu titlul „Pro Urbe” din partea Primăriei TgM
(1998); „Meritul schimburilor culturale” din partea
ambasadorului României în Japonia (2001); „Meritul
cultural în grad de comandor” (2005), din partea preş. României. Referinţe:
• Viva la musica / Járay Fekete Katalin. - Mv.: Fumus, 2008.
• Shinya Ozaki. Biografie şi activitate muzicală / Ciprian Negru. În:
24 de ore mureşene, 5 ian. 2005, 1 foto.
• Un deceniu cu Shinya Ozaki / Ciprian Negru. În: 24 de ore
mureşene, 23 febr. 2005, p. 8, 2 foto.
P
PÁL-ANTAL Sándor, prof. de istorie, arhivist; n.
26 sept. 1939, Cârţa, HR. Studii
gimnaziale la Mădăraş Ciuc (1946-
1949), Cârţa (1949-1950), Aleşd
(1950-1953); Şc. Medie Tehnică de
Chimie la Baia Mare (1953-1955); Şc.
Medie Mixtă Miercurea Ciuc (1955-
1956); UBB, Cj, Fac. de Istorie şi
Filosofie, specialitatea istorie universală medie, modernă
şi contemporană (1958-1963). Curs intensiv de
paleontologie latină la CjN (1975) şi Bucureşti (1980-
1984). Dr. în istorie cu teza: Sigiliile instituţiilor mureşene sec. XVI-1867, CjN, 2004. Arhivist (cons.) din
1 nov. 1963 până la pensionare (1 iun. 2003) la Arhivele
Naţionale din TgM; reangajat (2003-2005). Lector la Şc.
Naţională de Arhivistică din Bucureşti (1981-2000);
lector la UPM, TgM (1999-2001). Domenii de cercetare:
istoria secuimii din epoca medievală şi premodernă
(viaţa socială şi instituţională, autonomia secuiască,
istoria pădurii şi a autonomiei forestiere din secuime). Se
ocupă de şt. auxiliare istoriei, de sigilografie, paleografie
maghiară, istoria instituţională din Transilvania, de
istoria locală, elaborând monografii săteşti: Păsăreni,
Mădăraş Ciuc, Cârţa, Valea Izvoarelor, Lăzarea. A participat la editări de documente despre anul
revoluţionar 1848-1849 în secuime, vrăjitoria în
Transilvania, „constituţiile” oraşului TgM, conscripţiile
din scaunul MS din 1701-1722. A participat cu
comunicări la peste 150 de conferinţe, simpozioane şi
sesiuni ştiinţifice în TgM, Sovata, CjN, Bistriţa,
Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Sf.
Gheorghe, Bucureşti, Iaşi, Budapesta, Debrecen,
Nyíregyháza, Eger, Veszprém. Membru în Soc.
Muzeului Ardelean din CjN (1990); Asoc. Arhiviştilor
„David Prodan” din CjN (1995); Asoc. „Borsos Tamás” din TgM (2005); membru extern al Academiei de Ştiinţe
Maghiare (2010). Premiul „Pauler Gyula - Díj” (2002,
Ungaria); medalia „A szabadság hőse” (2006, Ungaria).
Lucrări publicate:
• A Marosvásárhelyi utcák, közök és terek történeti
névtára = Indicatorul istoric al străzilor, pasajelor şi
pieţelor din Târgu Mureş. - TgM: Mentor, 1997. - 223 p.
• Karcfalva múltjából. - Miercurea Ciuc: Alutus, 2001.
- 83 p.
• Székely önkormányzat-történet. - Mv.: Mentor, 2002.
- 488 p. • A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és
közlemények. - Mv.: Mentor, 2003. - 432 p.
• Maros-széki intézmények és pecsétjeik a XVI.
századtól 1867 -ig. - Mv.: Mentor, 2004. - 439 p.
• Marosvásárhely századi jogszabályai és
polgárnévsorai. - Mv.: Mentor, 2006. - 417 p.
• Áldozatok - 1956: A forradalmat követő megtorlások
a magyar autonóm tartományban. - Mv.: Mentor, 2006. -
431 p.
• Marosszék és Mv. az 1848-1849-es forradalom és
Biblioteca Judeţeană Mureş
330
szabadságharc idején: Korabeli iratok, jegyzőkönyvek. -
Székelyudvarhely: Haáz Rezső Alapítvány, 2001. - 510
p.
• Székely székek a 18. században / Sajtó alá rendezte
Pál-Antal Sándor. - Vol. 1: Marosszék 1701-1722 között:
Az 1701-1703, 1710-1713, 1715-ös és 1721-1722-es
összeírások. - Mv.: Mentor Kiadó, 2007. - 524 p.
- în colaborare:
• Organizarea socială a secuilor în secolele XIV-XVII.
În: Direcţia Generală a Arhivelor Statului. Culegere de
referate. - Vol. 2. - Bucureşti, 1974, p. 58-91. • Arhiva scaunului Mureş. În: Studii de istorie a
naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii
lor cu naţiunea română. Naţionalitatea maghiară. - Vol.
1. - Bucureşti: Ed. Politică, 1976, p. 19-55.
• Hargita Kalendarium. - Miercurea Ciuc, 1976.
• Independenţa României. Documente. Vol. 1.
Documente şi presă internă. - Bucureşti: Ed. Academiei
RSR, 1977.
• Organizarea teritorial-administrativă la secui în
secolul al XVI-lea. În: Răscoala secuilor din 1595-1596.
- Bucureşti: Ed. Academiei RSR, 1978, p. 57-75.
• Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Mureş. Vol. 1. - Bucureşti: Direcţia Generală a Arhivelor Statului din
RSR, 1984. - 391 p.
• Csíkszereda mezőváros a XVI-XVII. században. În:
Dunántul településtörténete. IX. Város. - mezőváros-
városiasodás. - Veszprém, 1992, p. 81-88.
• Egy forró nyár Udvarhelyszéken (Az udvarhelyszéki
szabad székelyek és kisnemesek 1809. évi engedetlenségi
mozgalma) / Pál-Antal Sándor, Szabó Miklós. -
Székelyudvarhely: Haáz Rezső Kulturális Egyesület,
1995. - 47 p.
• Búzásbesenyő / Írta Pál-Antal Sándor és Szabó Miklós. - Mv.: s.n., 1995. - 53 p.
• Backamadaras 600 éve: 1392-1992 / A kötetet
szerkesztette Pál Antal Sándor. - Székelyudvarhely:
Infopress, 1992. - 210 p.
• Minorităţile naţionale din România. - 2 vol. -
Bucureşti: Arhivele Statului din România. - Vol. 1:
1918-1925, 1995. - Vol. 2: 1926-1935, 1996.
• Marosvásárhelyi helynevek és földrajzi közszavak /
Vigh Károly, [Pál-Antal Sándor]. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - 280 p.
• Csíkmadaras: egy felcsíki falu hét évszázada / Pál-
Antal Sándor, Ördögh Imre, Balázs Dénes, Miklós Márton. - Mv.: Mentor, 1996. - 356 p.
• A Maros megyei magyarság történetéből:
tanulmányok / Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó
Miklós. - Vol. 1. - Mv.: Mentor, 1997. - 355 p.
• Források és stratégiák: A II. Összehasonlító magyar
kisebbségtörténeti szimpózium előadásai,
Székelyudvarhely, 1997. augusztus 21-22. - Csíkszereda:
Pro-Print Könyvkiadó, 1999. - 456 p.
• Kétnyelvű utcanévhasználat múltja
Marosvásárhelyen. În: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület
Bölcsészet-, Nyelv- és Történettudományi Szakosztálya és a Csíki Székely Múzeum közös rendezésében tartott
vándorgyűlés előadás-gyűjteménye. - Csíksezereda,
1999, p. 45-51.
• Emlékkönyv Imreh István születésének nyolcvanadik
évfordulójára / Szerkesztette Kiss András, Kovács Kiss
Gyöngy, Pozsony Ferenc. - Kv.: Erdélyi Múzeum-
Egyesület Kiadása, 1999. - 680 p.
• Marosvásárhely történetéből / Szerkesztette Pál-
Antal Sándor, Szabó Miklós. - Mv.: Mentor, 1999. - 268
p.
• A Marosvásárhelyi római katolikus élet évszázadai.
În: A Marosvásárhelyi Keresztelő Szent János Plébánia.
- Mv., 2000, p. 1-18.
• A haza szent jogait védték. (Marosszéki unitáriusok
az 1848-49-es szabadságharc forgatagában. În: Szent
szabadság oltalmában. Erdélyi unitáriusok az 1848-49-i magyar forradalom és szabadság oltalmában. - Cj:
Biserica Unitariană, 2000, p. 248-254.
• Szárhegy. A szárhegyi kastély leltára 1843-ból. În:
Székelyföldi képzőművészek és műemlékek. - Miercurea
Ciuc, 2000 (CD).
• Istoriografia referitoare la sigiliile transilvănene
(sec. XVI-XIX). Historia manet. Volum omagial Demény
Lajos Emlékkönyv. - Bucureşti-CjN, 2001, p. 225-244.
• Marosvásárhely Szabad Királyi Város leírása 1862-
ben / Benkő Károly; Szerkesztette, a tanulmányt írta és
jegyzetekkel ellátta Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor,
2001. - 264 p. • A Maros megyei magyarság történetéből:
tanulmányok/ Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó
Miklós. - Vol. 2. - Mv.: Mentor, 2001. - 399 p.
• A magyarországi boszorkányság forrásai. - Budapest:
Balassi Kiadó. - Vol. 1, 1997. - Vol. 2: 2000. - Vol. 3. -
2002.
• Marosvásárhely szabad királyi város önkormányzata
a XVIII. században. În: Studii de istorie modernă a
Transilvaniei. Omagiu profesorului Magyari András. -
CjN, 2002, p. 226-238.
• A romániai magyar történettudományi kutatás személyi állományáról. În: Tizenkét év. Összefolglaló
tanulmányok az erdélyi magyar tudományos 1990-2001
közötti eredményeiről. Vol. 3. - Cj: Sapientia Kiadó,
2002.
• A Marosvásárhelyi céhek pecsétjei. În: Emlékkönyv
Kiss András nyolcvanadik születésnapjára. - Kv.: Az
Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 2003, p. 433-454.
• A székelyföldi erdészet és faipar: történeti kronológia
/ Kádár Zsombor, Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor,
2002. - 303 p.
• A tér úttörője: Bolyai János emlékév. Mv., 2002 / A
kötet szerkesztői: Csegzi Sándor, Jung János, Kiss Elemér, Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor, 2003. - 215 p.
• A katolikus oktatás Mv.en. În: Laudatio et salutatio.
Tanulmányok Farkas Gábor születésnapjára. -
Székesfehérvár, 2004.
• Marosszék faluközösségei 1848 előtt. În: Havasok és
halmok. Tanulmányok a hatvan esztendős Bárth János
tiszteletére. - Kecskemét, 2004, p. 325-342.
• Sigiliile provinciilor, scaunelor şi districtelor săseşti
(1224-1848). In: Honorem Gernot Nussbacher. - BV:
Editura Foton, 2004, p. 199-212.
• Etnikai megoszlás Marosszéken 1614-1848 között. În: Emlékkönyv Csetri Elek születésének nyolcvanadik
évfordulójára. - Kv.: Erdélyi Múzeum-Egyesület
Kiadása, 2004, p. 356-364.
• Biás István Marosvásárhelyi levéltáros és történész.
În: Magyar levéltáros életpályák a XIX-XX. században. -
Ana Todea, Portrete mureșene
331
Budapest: Főváros Levéltáránok Közleményei, 2004, p.
171-182.
• Rákóczi és Marosvásárhely=Évfordulós
Tanácskozások / 2002-2004. Kiadja az Erdélyi Magyar
Közművelődési Egyesület Partiumi Alelnöksége,
Szatmárnémeti, Euro Print Kft., 2005, p. 278-285.
• Az 1848-1849-es forradalom és szabadságharc
Udvarhelyszéken. Korabeli iratok. Jegyzőkönyvek,
lajstromok. - Odorheiul Secuiesc: Fundaţia Haáz Rezső, 2005. - 599 p.
• Csíkmadaras: egy felcsíki falu múltja és jelene / Pál-
Antal Sándor, Ördögh Imre, Balázs Dénes, Miklós
Márton. - Második bővített kiadás - Mv.: Mentor, 2006. -
487 p.
• 1956 Erdélyben. Politikai elítéltek életrajzi adattára -
1956-1965. - CjN: Soc. Muzeului Ardelean; Ed. Polis,
2006.
• Székely szék - székely önkormányzat. În: Pro memoria
Agyagfalva 1506. Emlékkönyv a Székely Nemzeti
Constitutio 500. évfordulójára. - Székelyudvarhely, 2006, p. 17-44.
• Marosvásárhely történetéből [2]: Új- és legújabbkori
tanulmányok / Összeállította és sajtó alá rendezte Pál-
Antal Sándor, Novák Csaba Zoltán. - Mv.: Mentor,
2007. - 275 p.
• Mv. története. - Mv.: Mentor Kiadó, 2009. - Vol. 1: A
kezdetektől 1848-ig. - 384 p.
• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Ed.
Ardealul, 2010. - 214 p.
Studii şi articole:
• Date referitoare la istoricul morilor de hârtie din Ciuc. În: Studii şi materiale, TgM, 2, 1967, p.121-133.
• Scaunul Mureş. Istoricul instituţiilor scaunale
(secolul al XV-lea - 1849). În: Revista Arhivelor, 2,
1967, p. 129-146.
• Conscripţia generală a contribuabililor din
Transilvania în anii 1721-1722. În: Revista de statistică,
5, 1969, p. 129-146.
• Scaunul Mureş între anii 1861-1876. În: Revista
Arhivelor, nr. 1, 1971, p. 27-46.
• Populaţia scaunului Mureş la începutul secolului al
XVIII-lea. În: Studii şi materiale, TgM, 3-4, 1972, p.179-
221. (A. Chertes). • Agricultura în scaunul Mureş la începutul secolului
al XVIII-lea. În: Terra Nostra, Bucureşti, 3, 1973, p.
187-203.
• Mărturii documentare privind mişcările ţărăneşti din
anul 1809 în unele ţinuturi secuieşti. În: Marisia, TgM,
8, p. 1978, p. 127-145.
• Consiliul Naţional Maghiar din TgM şi atitudinea sa
faţă de unirea Transilvaniei cu România. În: Marisia, 9,
1979, p. 381-397.
• Jobbágyviszonyok a Gyergyói medencében 1820-ban.
În: Acta Hargitensia, Miercurea Ciuc, 1, 1980, p. 73-84. • Scaunul Mureş (prezentare de fond arhivistic). În:
Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Mureş. - Vol. 1. -
Bucureşti, 1984, p. 21-52.
• Instituţiile administrative din timpul absolutismului
austriac (1849-1861). În: Îndrumător în Arhivele
Statului judeţul Mureş. - Vol. 1. - Bucureşti, 1984, p. 53-
60.
• Răscoala ţărănească în districtul Chioarului din anul
1809. În: Acta Musei Porolissensis, Zalău, 10, 1986, p.
277-322.
• Valoarea documentară a conscripţiilor fiscale şi
urbariale din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În:
Comunicări prezentate la simpozionul: Realizări ale
cercetării ştiinţifice în judeţul Mureş. Academia RSR,
Baza de cercetări TgM, 1987, p. 70-79.
• A székely székek kialakulása. În: Székelység,
Székelyudvarhely, nr. 1/1990. • Kivándorlás hatósági segédlettel. În: Európai idő, 10
ian. 1991.
• A csíksomlyói tanoda a főgimnáziumok sorában. În:
Művelődés, 11-12, 1991, p. 63-65.
• Csíkszereda Bethlen Gábor alatt. Jobbágysorban. În:
Hargita Népe, 1 aug. 1992.
• Állami Levéltár, Mv.. În: Aetas, Szeged, 3, 1993, p.
191-201.
• Az erdélyi és partiumi vármegyék címeres pecsétjéi.
În: A Szabolcs-Szatmár - Bereg megyei önkormányzat
levéltárának kiadványai. Levéltári évkönyv, 11, Nyíregyháza, 1995, p. 269-304.
• Csík-, Gyergyó-, Kászonszék társadalma a 17.
században. În: Acta 1995, Sf. Gheorghe, 1996, p. 153-
159.
• Mv. első díszpolgára (Kossuth Lajos). În: Népújság
Évkönyv, TgM, 1997.
• Un regulament de selecţionare a arhivei din 1933. În:
Revista de Arhivistică, Tom 4, nr.1-2, 1998, p. 43-48.
• Honvédség szervezése Marosszéken 1848 őszén. În:
Székelyföld, III. évf., 9. sz. (1999 szept.), p. 52-62.
• Sistemul instituţional al scaunului secuiesc Mureş în perioada principatului autonom al Transilvaniei. În:
Medievalia Transilvanica, Tom. III, 1999, nr. 1-2, p.
103-116.
• Marosszék önkormányzata a XVII. Században. În:
Vármegyék és szabad kerületek. I-II. Hajdú-Bihar
megyei Levéltár Közleményei, nr. 27, Debrecen, 2001, p.
257-279.
• Ki volt a polgár Marosvásárhelyen?. În: Népújság
Évkönyv. XII. Évfolyam. - Mv.: Impress kiadó, 2002, p.
40-44.
• Sigiliile fragmentate ale comitetelor din Transilvania.
În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 1, 2002, p. 63-70. • Sigiliile comitatelor, districtelor şi scaunelor
secuieşti din Transilvania. În: Anuarul Arhivelor
Mureşene, 2, 2003, p. 87-118, 12 pl.
• Instituţiile orăşeneşti din Târgu Mureş (1300-1849).
În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 3, 2004, p. 45-58.
• Privilegiile târgului Miercurea Ciuc din secolele
XVI-XVII. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 4, 2005, p.
220-235.
• Az 1956-os magyar forradalom visszhangja Mv.en.
În: Népújság, 2006. okt. 18., p. 5.
• Múltidéző. 1956-2006: Diákmegmozdulások Mv.en 1956 őszén. În: Népújság, 2006. okt. 19, p. 4.
• Múltidéző: 1956-2006: Népfelkelés, forradalom vagy
ellenforradalom? În: Népújság, 2006. okt. 20., p. 4.
• Múltidéző. 1956-2006: Preventív retorzió-
nagygyűlések, hálanyilatkozatok. În: Népújság, 21 oct.
2006, p. 4. Referinţe:
• Bibliografia istorică a României. - Bucureşti: Ed. Academiei RSR.
- Vol. IV: 1969-1974, 1975; vol. VI-XI: 1974-2004, 2005.
Biblioteca Judeţeană Mureş
332
• Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette
Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia
Kutatásszervezési Intézet, 1996.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 454.
• Erdélyi magyar ki kicsoda. - Oradea: Scripta, 2000.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981- Vol. 4:
N-R, 2002, p. 362.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,
városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó
Miklós. - Mv.: Mentor, 2003. - 292 p.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 527.
• Az utolsó mohikán / Bölöni Domokos [interviu]. În: Népújság, 10
szept. 1999.
• Feltáratlan múlt adattengerében / Máté Éva [interviu]. În:
Székelyföld, szept., nr. 9, 1999.
• Nem a fióknak ír. / Bölöni Domokos. În: Népújság, 8 aug. 2001.
• Miről mond le a kutató? / Antal Erika [interviu]. În: Krónika, 23
aug. 2002.
• Őszinte elismerés a levéltáros szerzőnek. În: Népújság, 7 szept.
2002.
• Aki eleget tesz a „társalmi megrendelésnek / Szentgyörgyi Gyula
[interviu]. În: Erdélyi Napló, 2006. nov. 28.
• Vásárhely könyvekben / Sz. E. În: Népújság (Múzsa), 2006. nov.
18., p. 2.
• Megtorlások tükre / Bodolai Gyöngyi. În: Népújság, 28 nov. 2006,
p. 5.
PALADE, Constantin, colonel®, lector univ.; n.
14 mai 1947, CjN. Studii: Lic. „N.
Bălcescu” (1955-1965); CjN; Fac. de
Drept, Univ. Bucureşti, în cadrul şc.
MAI, nr. 2 (1965-1968); Fac. de Drept,
UBB CjN (1968-1970); Fac. de Istorie-
Filosofie, secţia Filosofie, UBB CjN
(1971-1976); masterat, specialitatea
„Criminologie”, Fac. de Drept, UBB
(1979-1980). Dr. în filosofie cu teza: Politicul şi juridicul în perioada de tranziţie din România, UBB
(2006). Activităţi profesionale militare: locotenent-
căpitan, ofiţer de circulaţie în cadrul Miliţiei, jud. CJ,
Serviciul circulaţie (1983); căpitan-maior, Şeful
serviciului însoţiri, din cadrul Serviciului independent de
miliţie-transporturi CjN (1983-1987); maior, Şeful
serviciului circulaţie, din cadrul Miliţiei jud. MS (1987-
1990); locotenent-colonel, locţiitor al şefului
Inspectoratului de Poliţie al jud. MS (1990); colonel,
Şeful Inspectoratului de Poliţie al jud. MS (1990-1993).
Activitate didactică la UPM, TgM (1993-): adjunct Şef
catedră, Adm. Publică (1999-2002); dir., Departamentul Învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă; lector univ.
în cadrul Catedrei de şt. juridice şi administrative, Fac.
de Ştiinţe Economice, juridice şi adm., UPM TgM.; a
predat disciplinele: filosofie, drept constituţional, drept
civil. partea generală, drept comercial. Ordine, medalii şi
distincţii militare ale României: Medalia „Meritul
Militar” cls. II (1973); Medalia „Meritul Militar” cls. I
(1979); Ordinul „Meritul Militar” cls. III (1984); Ordinul
„Meritul Militar” cls. II (1989); Ordinul „Meritul
Militar” cls. I (1995). Publică studii în vol. unor
manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate: Curentul juridic, vol. sesiunilor ştiinţifice ale univ. din TgM, Alba
Iulia, BV, SB, Galaţi, Constanţa, CjN. Realizează
proiecte de cercetare-inovare pe bază de contract/grant.
Lucrări publicate:
• Transformări ale politicii şi dreptului în procesul de
aderare a României la Uniunea Europeană. - TgM:
UPM TgM, 2007. - 192 p.
• Instituţii fundamentale. - Vol. 1. - TgM: UPM TgM,
2007. - 312 p.
• Teste de autoevaluare, actul juridic civil, drept civil,
parte generală. - TgM: UPM TgM, 2007. - 256 p.
• Actul juridic civil, repere pentru seminarii, drept
civil, partea generală. - TgM: UPM TgM, 2007. - 96 p.
• Fundamentele juridice ale persoanei fizice. - TgM: UPM TgM, 2009. - 254 p.
Cursuri:
• Drept comercial. Fascicolele I-VI. - TgM: UPM
TgM, 2001.
• Actul juridic civil, nulitatea actului juridic civil. Teste
de evaluare. Drept civil. Partea generală. - TgM: UPM
TgM, 2001. - 255 p.
• Drept civil, partea generală. - TgM: UPM TgM,
2002. - 265 p.
• Drept civil, obligaţia civilă. - TgM: UPM TgM,
2002.
• Drept comercial, partea generală, note de curs. - TgM: UPM TgM, 2003. - 334 p.
• Instituţii fundamentale de drept civil. Drept civil.
Partea generală. - TgM: UPM TgM, 2004. - 274 p.
• Drept comercial, partea generală II. Societăţile
comerciale. - TgM: UPM TgM, 2004. - 295 p.
- în colaborare:
• Reglementări constituţionale de drept comercial în
perspectiva integrării europene. În: Economia
contemporană. Prezent şi perspective. Piteşti 24-25
aprilie 2004. - Piteşti: Ed. Agir, 2004, p. 415-418.
• The connection between the national law and the community in civil matters, in the european constitution
(project) vision, points of view. În: Conferinţa
internaţională de economie, drept şi management,
ICLM-I, TgM 3-5 iunie 2004. - Vol. 2. - TgM: UPM
TgM, 2004, p. 300-306.
• Calitatea de comerciant a societăţii cooperativă. În:
Leadership şi management la orizonturile secolului al
XXI-lea, Sibiu, 24-26 nov. 2005. - Vol. 7. - SB:
Academia Forţelor Terestre „N. Bălcescu”, 2005, p. 199-
203.
• The judicial statute of foreign citizen who unfold
economic activities on Romania’s territory according to the stipulations of law no. 300, june 28, 2004. În:
Integrare europeană. Realităţi şi perspective, Simpozion,
Galaţi, 5-6 mai 2006. - Galaţi: Univ. „Danubius”, 2006,
p. 83-87.
• Contractul de agenţie-instrument juridic de protejare
a liberei circulaţii a serviciilor, cerinţă a Uniunii
Europene în procesul de negociere a aderării României.
În: Dezvoltare şi integrare comunitară. Simpozion,
Braşov, 29-30 iunie 2006. - BV: Univ. „Transilvania”,
2006. p. 83-87.
Studii şi articole: • Conceptele de protest şi grevă. În: Revista de ştiinţe
juridice. Craiova, 7, 1996, p. 98-102.
• Riscurile specifice în cercetarea penală a
persoanelor aparţinătoare minorităţilor naţionale. În:
Revista de ştiinţe juridice. Craiova, 8, 1996, p. 72-74.
Ana Todea, Portrete mureșene
333
• Despre vinovăţie în contractele sinalagmatice. În:
Curentul juridic, TgM, nr. 1-2, 2002, p. 186-190. Referinţe:
• CV
• Baza de date BJM
PALCU, Ovidiu, econom arhieparhial; n. 16 apr.
1953, Moişa, MS - m. 8 mart. 2010,
TgM. Studii: Şc. Gen. Moişa; Lic. „Al. Papiu Ilarian”; Fac. de Teologie
Blaj, UBB CjN (1991-1994); Fac. de
Drept, Univ. „1 Dec. 1918” Alba
Iulia, (1999-2003). Activitate:
Fabrica de Piele şi Mănuşi TgM;
Fabrica de Pâine şi Industria Cărnii;
adm. al Mitropoliei şi al Academiei Teologice Blaj
(1991-2009); econom arhieparhial al Mitropoliei
Române Unite cu Roma din Blaj. Întreaga sa activitate a
fost închinată repunerii în drepturi a Bisericii gr.-cat. şi a
redobândirii bunurilor acesteia, cercetând numeroase arhive pentru a identifica documente doveditoare.
Lucrări publicate:
• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii
greco-catolice 1948-1989. Comunitatea greco-catolică. -
Moişa Protopopiatul Râciu (jud. Mureş). - Blaj: Ed.
„Buna Vestire,” 2002. - 195 p.
• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii
Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990. -
TgM, 2011. - 323 p. Referinţe:
• Ovidiu Octavian Palcu. Panegiric 10 martie 2010 / Pr. Nicolae
Anuşcă. În: Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii
Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990. - TgM, 2011, p.
186-190.
• Biserica durerii. Semnal / ISM. În: 24 ore mureşene, 30 sept. 2006,
p. 4.
• www.bru.ro/blaj/ultim-omagiu-adus-d-lui-ovidiu-palcu
PÁLOSI Ferenc, artist fotograf, tehnician mecano-
energetic; n. 2 oct. 1932, Ceuaş, MS.
Studii: Şc. Medie Tehnică de Mecanică
TgM (1953). Tehnician mecanic
principal, Întreprinderea de Reparaţii
Auto (IRA) (1960-1966); activităţi sindicale; inspector la Inspectoratul
Teritorial de Stat pentru Protecţia
Muncii MS (1966-1968); tehnician
principal la IREM TgM (1966-1990). Specializat în
protecţia muncii la Inspectoratul General de Protecţia
Muncii Bucureşti (1987). Practică fotografiatul din 1969.
Membru al Asoc. Culturale Fotoclub TgM (din 1982);
AAFR (1989); în 2002 a obţinut titlul de Artist al FIAP,
cu titlu de AFIAP. Expoziţii personale: TgM: BJM
(1986), CAR a Pensionarilor, Protopopiatul Ref. Ceuaş
(1995, 2000, 2002); participă la Expoziţii foto, Bienale organizate în TgM (1990, 1993, 1995, 1997); Craiova,
BV, SB, Oradea, CjN, Suceava, Miercurea-Ciuc (1984-
2005); Bienale şi saloane naţionale organizate în
Bucureşti (1984, 1987, 1989). Saloane internaţionale de
artă fotografică: Hong Kong, Singapore, Jau, Brazilia,
Oregon, SUA, Offenburg, Germania, Algarve,
Portugalia, Kaposvár, Budapesta, Ungaria, Buenos
Aires, Macau (1986-2005). A organizat până în prezent
peste zece expoziţii personale de artă fotografică în
TgM. Participă la 164 expoziţii cu 247 fotografii, dintre
care 79 expoziţii în ţară cu 143 lucrări, şi la 85 expoziţii,
saloane internaţionale cu 104 lucrări. A obţinut 13
premii în ţară şi 6 în străinătate.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Fiaim, csak énekeljetek: Csávási emlekkönyv / Nagy
László. Szerkesztette: Bíró József, Dézsi Ferenc, Pálosi Ferenc. - Kv., 1995.
• Bernády György emlékezete / Szerkesztő Nagy
Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1999. - 128 p.
• Petőfi emlékfüzet / Szerkesztette Ábrám Noémi,
Sebestyén Mihály; a fotókat Pálosi Ferenc készítette. -
Mv.: s.n., [2000]. - 20 p.
• Hunyadi László / Szatmári László; [fordítók]:
Székedi Ferenc, Megyaszai Kinga, Prohászka Rád
Boróka; Pálosi Ferenc, foto. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 2001. - 32 p., [26] p.
• Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi imagini / Red. Nagy Miklós Kund; Pálosi
Ferenc, foto. - TgM: Dr. Bernády György
Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p. Referinţe:
• United States-Romania-New Mexico; United States-Turkey-New
Mexico: Contemporary Photography from Romania; Contemporary
Photography for Turkey, presented by College of Santa Fe September
8-30 1994. - Santa Fe: s.n., 1994. - 28 p.
• Romanian fine art photography from TgM. Mv.. Neumarkt /
Fotoclub Tg. Mureş = Mv. = Neumarkt. - S.l.: s.n., 1994.
• Un secol de electricitate: 1898-1998 [la] TgM / Lucrare realizată
de ing. Avéd Ioan, ing. Balásy Béla, ing. Carp Ioan, ing. Crişan Ştefan,
ec. Kovács Alexandru, ing. Macarie Alexandru. - [TgM]: [s. n.], 1998.
- 170 p.
• Magyar fotográfiai évkönyv és adattár. 1999 / Győri Lajos. -
Budapest, 2000.
• ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001. - 72 p.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 531.
• Ember és temészet. În: Népújság, 3 mart. 1994.
• Ember és táj / Tófalvi Zoltán. În: Erdélyi Napló, 4, 6 mart. 1994.
• Pálosi Ferenc egyéni kiallitása Szászcsáváson. În: Népújság, 15
aug. 1995.
• A lélek kopjafái. Villámposta. Fotó: Pálosi Ferenc. În: Népújság -
músza, 20 aug. 2005.
• Két kiadvány Csávásról. În: Népújság - músza, 15 sept. 1995.
• Fotótárlat Pálosi Ferenc valósága / Bölöni Domokos. În:
Népújság, 17, nr. 262, 8 oct. 2005.
• Pálosi Ferenc valósága: Fotótárlat/ D.B.S. În: Népújság, 2005.
nov. 8., p. 5.
• Egy értékőrző régió krónikása / Ötvös József. În: Népújság -
músza, 12 nov. 2005.
• Megnyílt a külhoni magyarok kulturális fesztiválja. Maros
megyeiek a rendezvénysorozaton. În: Népújság, 19, 27 sept. 2007.
• A pillanat. Hazafelé, megrakott szekérrel / Bölöni Domokos. În:
Népújság, 28 sept. 2007.
PANĂ, Virgil, prof., muzeograf, cercet. şt.; n. 7 ian.
1951, Budeşti, VL. Studii
gimnaziale: Cisnădie, SB; lic. (1966-1970) la Cisnădie; univ.:
SB, UBB, CjN, Fac. de Istorie-
Filologie (1970-1974). Dr. în
istorie cu teza: Situaţia politică
economică şi culturală a
minorităţilor etnice din fostele
judeţe Mureş şi Târnava Mare, UBB CjN (2002).
Muzeograf la Muzeul de Istorie al mun. Târnăveni
Biblioteca Judeţeană Mureş
334
(1977-1985); dir. al Muzeului de Istorie al mun.
Târnăveni (1985-1992); muzeograf, MJM (1992-1995);
cercet. şt. gr. III (1995-2000); gr. II (2000-2002); gr. I
(2002-); dir. adjunct al MJM (2004-). Domenii de
cercetare: situaţia minorităţilor etnice din Transilvania
interbelică. Participă la peste 72 de sesiuni de
comunicări şt. naţionale şi internaţionale; cărţi publicate;
40 de studii şt. publicate în reviste de specialitate.
Realizează 17 expoziţii locale având ca tematică
dezvoltarea istorică a jud. MS; 11 expoziţii cu tematică
istorică naţională. Membru în Soc. de Studii Transilvane SB, reprezentând Secţia Română a Cercului Studii
Transilvane / Arbeitskreis fűr Siebenburgische
Landeskunde e V. Heidelberg.
Lucrări publicate:
• Minorităţile etnice din Transilvania între 1918 şi
1940: drepturi şi privilegii. - TgM: Tipomur, 1996. - 311
p.
• Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică:
Studiu de caz asupra fostelor judeţe Mureş şi Târnava
Mare. - TgM: Tipomur, 2005. - 380 p.
• Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică. -
TgM: Ardealul, 2007, 305 p. • Emil Dandea: un moţ primar la Târgu-Mureş. - TgM:
Ardealul, 2012.
- în colaborare:
• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /
coordonator Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia
Română. ICSU, 1996. - 132 p.
• Transilvania, leagăn românesc: [pagini de istorie] /
John Rocsin; Postfaţă: Virgil Pană. - TgM: Tipomur,
1998. - 78 p.
• Istoria României: Transilvania / Coordonator dr.
Anton Drăgoescu. - Vol. 2: (1867-1947). - 1999. - XXXII, 1644 p.
• Bernadea 700, file de monografie / Virgil Pană,
Mircea Pop T. - TgM: Tipomur, 2001.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5 /. -
Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001. - 333 p.
• Problema minorităţilor etnice la Conferinţa de Pace
de la Paris (1919-1920). În: Interferenţe istorice şi
culturale româno-europene. - TgM: Academia Română.
ICSU, 1996, p. 125-130.
• Al XVII-lea Simpozion de Istorie şi Retrologie Agrară
a României. TgM 24-25 august 1998: Culegere de
rezumate / Red. Virgil Pană. - TgM: Transilvania, 1998. - 319 p.
• Partide politice şi minorităţi naţionale din România
în secolul XX. - SB: Tehno Media. - Vol. 3: 2008; Vol. 4:
2009.
Studii şi articole:
• Câteva consideraţii privind întregirea neamului
românesc şi principiul naţionalităţilor. În: Marisia, 23-
24, 1994, p. 424-435.
• Aspecte privind situaţia cultelor minoritare din
Transilvania interbelică. În: Revista Bistriţei, 8, 1994, p.
205-223. • Câteva aspecte privind învăţământul minoritar din
Transilvania între 1918-1940. În: Revista Bistriţei, 9,
1995, p. 279-304.
• Realităţi demografice în judeţele Mureş şi Târnava
Mare (1918-1940). În: Marisia, 25, 1996, p. 351-378.
• Presa minoritară din România interbelică. Privire
specială asupra judeţelor Mureş şi Târnava Mare. În:
Restituiri, 5, Deva, 1997, p. 221-249.
• Câteva consideraţii asupra presei maghiare şi
germane din Transilvania interbelică. În: Revista
Bistriţei, 10-11, 1997, p. 205-221.
• Câteva consideraţii privind reprezentarea
parlamentară a minorităţii maghiare din România
interbelică. În: Sargetia, 27, nr. 2, 1997-1998, p. 484-
498.
• Identitatea naţională şi alteritate etno-culturală în Transilvania interbelică. În: AUDC, TgM, Seria Ştiinţe
Socio-umane, 2, 1998, p. 377-395.
• Reforma agrară din 1921 şi minorităţile naţionale
din România. În: Al XVII-lea Simpozion de Istorie şi
Retrologie Agrară a României, TgM, 1998, p. 216-221.
• Consideraţii privind art. III al Rezoluţiei de la Alba
Iulia şi interpretarea sa de către minorităţile naţionale
din România. În: Acta Musei Porollisensis, 22, 1998, p.
639-650.
• Politica statului român faţă de minorităţile sale
etnice. În: Analele Universităţii Dimitrie Cantemir, 3,
1998, p. 275-287 (I); 4, 1999, p. 223-253 (II). • Integrarea minorităţilor etnice din Transilvania în
organismul statal românesc. În: Istoria României.
Transilvania. Vol.2. - CjN: Ed. „George Bariţiu”, 1999,
p. 871-901.
• Câteva aspecte ale dialogului ortodoxo-anglican
(1935-1936). În: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-
Umane „Gh. Şincai”, TgM, 1999, p. 127-136.
• Câteva consideraţii privind mişcarea politică
maghiară din România (1919-1938). În: Angustia, Sf.
Gheorghe, 4, 2000, p. 349-352.
• Reforma agrară din 1921 şi minorităţile etnice din Transilvania. În: Acta Musei Porollisensis, 22, nr. 2,
2000, p. 263-274.
• Consideraţii privind prezenţa minorităţilor în
magistratura Transilvaniei interbelice. În: Angustia, Sf.
Gheorghe, 2000, p. 115-119.
• Starea învăţământului minoritar din judeţul Mureş în
primii ani după înfăptuirea Unirii. În: Apulum, 37, nr. 2,
2000, p. 247-254.
• Consideraţii privind prezenţa minorităţilor etnice în
structurile administrative ale Transilvaniei interbelice.
În: Ziridava, 22, 2000, p. 223-230.
• Pentru un monument naţional Avram Iancu la Târgu-Mureş. În: Marisia, 2000, p. 291-297.
• Politica statului român faţă de minorităţile sale
etnice. În: AUDC, 3, 1998, p. 275-287 (I); 4, 1999, p.
223-253 (II).
• Parteneriate politice româno-maghiare în România
interbelică. În: AUDC, 5, 2001, p. 415-423.
• Urmările reformei agrare din 1921 asupra
învăţământului agricol din România. Şcolile superioare
ale Astrei. În: Revista Bistriţei, 25, 2001, p. 282-285.
• Biserica ortodoxă şi cultele minoritare între cele
două războaie mondiale. În: Angustia, Sf. Gheorghe, 6, 2001, p. 179-184.
• Repere istoriografice privind minorităţile etnice din
România interbelică. În: AUDC, 6, 2002, p. 320-347.
• Prezenţa etnicilor minoritari în economia judeţului
Mureş (1919-1940). În: Societate şi cultură, TgM, 2003,
Ana Todea, Portrete mureșene
335
p. 512-521.
• Consideraţii privind constituirea şi activitatea
Grupului Etnic German din România. Privire specială
asupra judeţului Târnava Mare. În Marisia. Arheologie-
Istorie, XXVIII, TgM, 2006, p. 337-344.
• Muzeul Judeţean Mureş - 85 de ani de la întemeierea
instituţională (1). În: Cuvântul liber, 30 nov. 2006, p. 6.
• Muzeul Judeţean - 85 de ani de la întemeierea
instituţională (3). În: Cuvântul liber, 6 dec. 2006, p. 7. • Să nu-l uităm pe Emil A.Dandea. În: Cuvântul liber,
23 ian. 2008, p. 1-3, 1 foto (I); 30 ian. 2008, p. 6 (II); 6
febr. 2008, p. 5; (III); 12 febr. 2008), p. 14, 1 foto (IV).
• O statuie care nu mai există. Monumentul Soldatului
Român din Târgu-Mureş. În Marisia, Istorie, XXIX,
TgM, 2009, p. 345-354. Referinţe:
• Minorităţile naţionale din Ucraina şi Republica Moldova. Statutul
juridic / Eugen Petraş. - Cernăuţi: Editura „Alexandru cel Bun,” 1999.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Academia Română, Istoria Românilor. - Vol. 7. - Ed.
Enciclopedică, Bucureşti 2003, p. 70.
• Reuniune aniversară la Palatul Culturii, „Basarabie română...” /
Nicolae Balint. În: Zi de zi, 29 mart. 2005. p. 2.
• „Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică”, de Virgil
Pană / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 6 febr. 2008, p. 2, 1 foto.
• Manifestare cultural- ştiinţifică dedicată lui dr. Emil A. Dandea.
În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 1.
• Ioan Eugen Man, Târgu-Mureş, istorie urbană. Perioada
interbelică III. - TgM: Nico, 2009, p. 471.
PANCU, Liviu, actor, regizor, n. 5 mai 1968,
Roman, NT. Studii: IATC „I.L.
Caragiale” din Bucureşti, actorie; IAT
TgM, regie. Colab. cu Teatrul Odeon,
Teatrul Naţional din Bucureşti, Teatrul
Bulandra, Teatrul „Ion Creangă”. În
1998 vine la TgM la Teatrul Naţional;
este dir. şi fondator al Teatrului „Scena”
din Cetatea Medievală din TgM. Susţine
cursuri la IATC, Univ. „Hyperion,” Univ. Ecologică.
Este organizator şi prezentator de numeroase evenimente
locale: Zilele târgumureşene, Festivalul de Artă Prezent Lyceum Jelen, Revelionul în stradă (2000). Filme:
Extemporal la dirigenţie (1987); Un bulgăre de humă
(1989). Roluri în: Cartofi prăjiţi cu orice, de Arnold
Wesker, regia Cornel Popescu; Soacra cu trei nurori,
regia Aurel Ştefănescu; Păţania lui Arlechino; Tunelul
de Ernesto Sabato, Electra. Regie: Cele trei nopţi ale
unei iubiri, Electra. Referinţe:
• Colivia de vise: [interviuri] / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000,
p. 118-120.
• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -
Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.
• Ion Caramitru: „Târgu-Mureşul poate concura chiar şi cu
Bucureşti” / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene, 2 mart. 2007, p. 1, 1
foto.
• Liviu Pancu, regizor de export / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene,
9-11 iun. 2007, p. 12, 2 foto.
• „A fost Zamolxe un mit, sau o legendă?” / Berdj Aşgian. În: 24 ore
mureşene, 16 aug. 2007, p. 4, 2 foto.
• Festival Internaţional de Teatru francofon pentru elevi, la Veghel,
în Olanda / Coord. de proiect, prof. Ecaterina Săsărean. În: Cuvântul
liber, 23 apr. 2008, p. 2, 1 foto.
• Liviu Pancu a lăsat biserica pentru scenă / Claudia Sas. În:
Adevărul de Seară, 3 febr. 2009, p. 16, 1 foto.
PANTEA, Eugen, prof.; n. 1876, Râciu, MS - m. ?
Studii secundare şi teologice la Blaj; univ. la Cj. Prof. de
matematică şi fizică la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (1907);
la Şc. civilă de fete Blaj; şef al contabilităţii din Cons.
Dirigent, Resortul Cultelor şi Artelor; post menţinut în
cadrul Inspectoratului Gen. al Regiunii şc. Cj până la pensie (1936). Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 137.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 207.
PAP, Grigorie, pr. gr.-cat., prof.; n. MS - m. 1822.
Studii teologice la Blaj şi Tyrnava, Slovacia, 1804. Funcţionează ca prof. la Blaj; este trimis paroh în
Reghinul Unguresc (1805-1807); paroh în Milaşul-Mare;
protopop al Făgaraşului (1807-1822). Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 46-47.
PAPIU, Alexandru, pr. gr.-cat., protopop, om
politic; n. 1859, Lopadea Nouă (fost
Asinip), AB - m. 16 iun. 1930, Cj.
Studii gimnaziale şi examenul de
maturitate în Blaj (1881); Seminarul teologic la Blaj (1885); IPed. din
Blaj, obţinând diplomă de învăţător.
Hirotonit la Blaj (13 mart. 1888);
numit adm. parohial în Bistra
(Districtul Roşiei, 1888), devenind paroh mai târziu.
Membru în Forul protopopesc de primă instanţă (asesor)
şi membru în Senatul scolastic al Districtului Roşia;
învăţător în Abrud; a înfiinţat Reuniunea română de
cântări şi muzică din Bistra; devine membru al
Despărţământului Abrud-Câmpeni (1897); contribuie la
susţinerea materială a săracilor, a unor instituţii, a Gazetei Transilvaniei; susţine prelegeri (Despre
stupărit). A fost numit viceprotopop onorar în Bistra;
vice-protopop al Districtului (Protopopiatului) Iernut;
ridicat la rang de protopop al Districtului (1909).
Membru al Despărţământului Târnăveni al Astrei,
susţine prelegeri în localităţile apropiate. A participat la
MAN de la Alba Iulia; este numit membru în Comisia
adm. a jud. Târnava Mică (1920-1925); membru al PP;
participă la alegerile parlamentare, fiind ales senator
(1920-1922); devine membru al PNR şi ulterior al PNŢ
(1926); membru în Cons. jud. Târnava Mică (1929);
membru în Comisia plasei Iernut. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 53.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989,
p. 68.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura
Ardealul, 2000, p. 164-167.
• Şematism, Blaj, 1900, p. 513, 741; 1906, p. 239, 345; 1911, p. 105-
106, 108; 1923, p. 39, 83; 1929, p. 40, 78.
• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Unirii de la 1
Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, 25, TgM, 1996, p.
315.
Biblioteca Judeţeană Mureş
336
PAPIU ILARIAN, Alexandru, Pop,
Alexandru; istoric, filolog, om
politic, jurist; n. 27 sept. 1827,
Bezded, SJ - m. 11/23 oct. 1877, SB. Studii: Şc. prim. în Budiul de Câmpie,
MS; Lic. rom.-cat. din TgM (1838-
1843), absolvit cu „emines primus”,
Lic. din Blaj (1843-1844); studii
filosofice şi juridice la Cj (1844-
1846). Primeşte o bursă de la Timotei Cipariu şi urmează
Fac. de Drept a Univ. din Viena (1851-1852), apoi la
Padova (1852-1854), unde funcţionează ca stagiar la
cancelaria juristului dr. Antoniu, cavaler de Ruthner.
Membru fondator al Academiei Române (1867),
membru titular al Soc. Academice Române (16 sept. 1868). Discurs de recepţie: Viaţa, operele şi ideile lui
Gheorghe Şincai din Şinca (14 sept. 1869). Dr. în drept,
Padova (1854). În timpul cursurilor de la Lic. Academic
Piarist din Cj înfiinţează Soc. de Lectură Zorile (1845) şi
apare primul număr al revistei, în manuscris Zorile
pentru minte şi inimă. Cancelist la Tabla Regească din
TgM (1847-1848), unde, împreună cu Avram Iancu,
mobilizează masele la adunările populare de la Blaj
(1848), participă la Revoluţia de la 1848-1849, fiind unul
dintre tribuni. În această perioadă participă la şedinţele
care se ţineau în locuinţa lui Avram Iancu din TgM, în
cadrul cărora canceliştii români analizau hotărârea Dietei de la Bratislava de a uni Transilvania cu Ungaria. Este
ales membru în CNR, prezidat de Simion Bărnuţiu.
Întors de la Viena, este solicitat de Aug. T. Laurean, care
funcţiona ca organizator şi inspector al şc. din Moldova,
să fie prof. de drept roman şi istorie univ. la Academia
(fosta Mihăileană) din Iaşi (1855-1858); intrigile de
culise îl determină să demisioneze din învăţământ; între
1860-1868 ocupă înalte funcţii juridice la Iaşi şi
Bucureşti; colab. al lui Al. I. Cuza. În perioada 1 febr.
1858-26 ian. 1860 este prof. particular. În ian. 1860 red.
pentru „uzul Domnului Cuza” un Memorand cu privire la drumul cel mai potrivit de urmat în marile probleme
interne şi externe ale Principatelor Unite. Este numit
procuror de secţie la Curtea de Casaţie, apoi a deţinut
portofoliul Ministerului de Justiţie (1863-1865);
procuror general la Casaţie şi ad-interim la Centrul de
Stat în guvernul condus de Mihail Kogălniceanu; avocat
(1869-1874). Înfiinţează şi este ales preş. al Soc.
„Transilvania” din Bucureşti în 23 iun. 1867. În 1869
este ales secretar al secţiei istorice a Soc. istorice din
cadrul Soc. Academice Române, apoi preş. al Secţiei
financiare a acestei Soc. Este cooptat într-o comisie
pentru alcătuirea dicţionarului limbii române. În 1873, tipăreşte şi răspândeşte manifestul Către cetăţenii
bivolari şi toţi giurgiuvenii. Prim-procurorul
Tribunalului Ilfov instituie un rechizitoriu prin care îl
acuza de „aţâţare la rebel civil şi răsturnarea guvernului”
cerând condamnarea lui la munca silnică pe viaţă, dar
judecătorul de instrucţie emite o ordonanţă de
neurmărire. În 1874 apar primele semne ale unei boli
grave. Publică în: Albina, Arhiva pentru filologie şi
istorie (1870), Familia (1874), Foaie pentru minte,
inimă şi literatură (1848, 1853), Organul naţionale
(1848), Gazeta de Transilvania (1852), Instrucţiunea
publică (1860), Revista Carpaţilor (1861), Românul
(1861, 1867-1868, 1870-1873), Amicul şcoalei (1863),
Concordia (1863-1864), Trompeta Carpaţilor (1865-
1866), Analele Societăţii Academice Române (1870). A
editat şi prefaţat primul vol. al operei lui D. Cantemir.
Colab. la Dicţionarul Societăţii Academice Române, sub
red. lui A. T. Laurean. Publică numeroase studii de drept
istoric şi scrieri juridice, care au contribuit la
modernizarea legislaţiei şi vieţii administrative
româneşti.
Lucrări publicate: • Istoria Românilor din Dacia superioară. - 2 vol. -
Viena, 1852.
• Tesi…si propune defendere sua promozione al grado
di ambe le leggi. - Padova, 1854.
• Independenţa constituţională a Transilvaniei. - IS,
1861; în 3 lb. - fr., Bucureşti, 1861; nemţeşte, Breslau,
1862; ital., Torino, 1862.
• L’independenza constitutionale della Transilvania. -
Torino, 1862.
• Istoria românilor din Dacia Superioară: schiţa
tomului III. - SB: Institutul de Arte Grafice „Dacia
Traiana”, 1943. - XIX, 172 p. • Istoria românilor din Dacia Superioară. - Vol. 1.
Istoria românilor din Dacia Superioară până în anul
1848 exclusiv / Al. Papiu Ilarian. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 1996. - 200 p., [5] p.
• Istoria românilor din Dacia Superioară. Vol. 2. -
TgM: Ansid, [2005].
- în colaborare:
• Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu
din vechiu tiparite câtu şi manuscripte cea mai mare
parte straine / Adunate publicate cu prefaţiuni şi note
illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 1. - 1862. - XV, 398 p.
• Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu
din vechiu tipărite câtu şi manuscripte cea mai mare
parte straine / adunate publicate cu prefatiuni si note
illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 2. - 1863. -
XV, 403 p.
• Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu
din vechiu tiparite câtu si manuscripte cea mai mare
parte straine / adunate publicate cu prefatiuni si note
illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 3. - 1863. -
407 p.
• Vieti'a operele si ideele lui Georgiu Sincai din Sinc'a: Discursulu de receptiune in sedinta publica a Societatei
Academice Romane din 14 septemvrie 1869 / de Papiu
Ilarian şi respunsulu de Georgiu Baritiu. - Bucuresci:
s.n., 1869. - 156 p.
• Chronica românilor şi a mai multor némuri în cât au
fost iale aşa de amestecate cu românii, cât lucrurile,
întâmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se
poate scrie pre înţeles din mai multe mii de autori, în
cursul de 34 de ani, culése şi după anii dela naşterea
Domnului Isus Hristos / Alcătuite de Gheorghie Șincai
din Șinca. - Tomul 1.: Anii 84-1439. - Ed. a 2-a - Bucuresci Publice: Tipărită de Ministerul Cultelor şi al
Instrucţiunei, 1886. - XXXVI, 633 p.
• Tablouri culturale din trecutul românilor culese din
mai mulţi autori [1922] / Şt. O. Iosif. - Ediţia a 2-a. -
Bucureşti: Din publicaţiunile Casei Şcoalelor. Biblioteca
Ana Todea, Portrete mureșene
337
secundară: Editura Casei Şcoalelor, 1922. - 126 p.
• Din corespondenţa lui Simeon Bărnuţiu şi a
contemporanilor săi / Enea Hodoş. - SB: s.n., 1944. -
134 p. Referinţe:
• Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria. - Vol. 2.: De la mişcarea
lui Horea până astăzi. - S.a., p. 149.
• Din trecutul societăţii „Transilvania” 1867-1939 / Ioan Clinciu. -
Bucureşti: „Bucovina” I.E. Torouţiu, s.a. - 216 p.
• Din cronica lui Gh. Şincai: bucăţii. - Bucureşti: Editura Librăriei
Leon Alcalay, s.a. - 95 p.
• A románok története: Különös tekintettel az erdélyi románokra. -
Budapest: A Magyar Történelmi Társulat kiadása, s.a. - 428 p.
• A román nép és nyelv eredetének kérdése/ Jancsó Benedek. -
Budapest: s.n., s.a. - 801 p.
• Erdély története / Horváth Jenő. - Budapest: A Szent-István
Társulat kiadása, s.a. - 173 p.
• Dela Bobâlna la Alba Iulia: (lupta Transilvaniei pentru dreptate şi
libertate) / Corneliu Albu. - Bucureşti: Editura „Dacia Traiana,” s.a. -
139 p.
• Reunirea românilor din Transilvania şi Ungaria: studiu naţional-
istoric-religios / Nicolau Maneguţiu protopresbiter. - SB: Editura
autorului, 1893. - 218 p.
• Tizenhét év Erdély történetéből; 1849. julius 19. - 1866. április 17.
/ írta Ürmössy Lajos. - 1. köt. - Temesvár: s.n., 1894. - 350 p.
• Istoria filologiei române cu o privire retrospectivă asupra
ultimelor decenii (1870-1895): studii critice / Lazăr Şaineanu. - A 2-a
ed. - Bucuresci: Editura Librăriei Socecu & Comp., 1895. - VII, 356 p.
• Szabadságharczunk és a dako-román törekvések / Jancsó Benedek.
- Budapest kiadása: Lampel Róbert (Wodianer F. és Fiai)
könyvkereskedés, 1895. - 320 p.
• Még egy pár szó a nemzetiségi kérdésről / Dózsa Endre
országgyűlési képviselő. - Budapest: Légrády Testvérek kiadása, 1897.
- 35 p.
• Dicţionarul contimporanilor / Dimitrie R. Rosetti. - Bucuresci:
Editura Lito-tipografiei „Populara”, 1898. - 207 p.
• Din memoriul lui Iosifu Sterca Siulutiu de Carpenisiu. - Partea a 6-
a. - SB: s.n., 1899. - 297 p.
• Actele Societăţei „Transilvania” fondată la 1867 pentru ajutorul
studenţilor şi elevilor meseriaşi români din Transilvania şi părţile ei pe
anii 1897-1900. Cartea XI. - Bucuresci: s.n., 1901. - 117 p.
• Istoria românilor bănăţeni / Dr. theol. George Popoviciu. - Lugoj:
Editura autorului, 1904. - XV, 424 p.
• Cartea de Aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub
coroana ungară. - Vol. 3. - 1905. - IV, 864 p.
• Istoricii români: Gh. Şincai, Florian Aron, M. Kogălniceanu, N.
Bălcescu, A. Papiu Ilarian, Aug. Treb. Laurian, Dionisie Fotino, B. P.
Haşdeu, N. Densuşianu, Episcopul Melchisedec, G. Baritz. - Bucureşti:
Editura Librăriei SOCEC & Co., Societate Anonimă, 1909. - 296 p.
• Notiţe despre întâmplările contemporane / Ioan Cavaler de
Puşcariu. - SB: s.n., 1913. - 221 p.
• A magyarországi románok / Dr. Moldován Gergely. - Budapest:
s.n., 1913. - 563 p.
• Matricula et Acta Hungarorum in Universitatibus Italiae
Studentum / Colegit et editat Dr. Andreas Veress. - Vol. 1.: A paduai
egyetem magyarországi tanulóinak anyakönyve és iratai (1264-1864). -
1915. - XXIV, 332 p.
• Desvoltarea ideii unităţii politice a românilor: lecţii făcute la
Universitatea din Bucureşti / N. Iorga. - Bucureşti: Editura Casei
Şcoalelor, 1915. - 100 p.
• Les Légions Roumaines de Transylvanie: L'Irredentisme Roumain /
Sévère Bocou. - Paris: s.n., 1918. - 24 p.
• Notiţe despre întâmplările contemporane[1919] / scrise de Ioan
Cavaler de Puşcariu. - SB: s.n., 1919. - 221 p.
• Din frământările trecutului/ M. Theodorian-Carada. - Bucureşti:
Editura Gutenberg, 1920. - 279 p.
• Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşurarea vieţii
politice a neamului românesc de peste Carpaţi: cuvânt rostit în şedinţa
solemnă del'a 2 iunie 1923 sub presidenţa maiestăţii sale regelui /
Alexandru Lapedatu cu răspuns de Ioan Bianu. - Bucureşti: Cultura
Naţională, 1923. - 40 p.
• Istoria literaturii române pentru şcoalele normale de învăţători şi
invăţătoare conform programului din 1910 / Gheorghe Adamescu. -
Ed. 6-a - Bucureşti: s.n., 1924.
• Cum a fost pregătit 3/15 Maiu 1848 / Dr. Coriolan Suciu. - Blaj:
s.n., 1925. - 74 p.
• Viaţa românească în Ardeal / N. Iorga. - Arad: Editura Librăriei
Diecezane, 1926. - 287 p
• Dintr'ale neamului românesc / N. Cerbulescu. - SB: s.n., [1927]. -
VII., 272 p.
• Academia Română: Memoriile Secţiunii Literare. - Seria III, Tomul
VII. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1927. - 1936.
• Dr. Ioan Raţiu (1828-1902): 50 de ani din luptele naţionale ale
românilor ardeleni / de Ioan Georgescu. - SB: s.n., 1928. - 221 p.
• Un precursor al unităţii naţionale: profesorul ardelean Constantin
Romanul Vivu: discurs rostit la 29 maiu 1929 în şedinţa solemnă /
Silviu Dragomir cu răspunsul d-lui Dr. I. Lupaş. - Bucureşti: Cultura
Naţională, 1929. - 40 p.
• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - 3 Vol.
- Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - Vol. 1: XI, 755 p. - Vol. 2: XII,
p. 758-1337. - Vol.3 : VIII, p. 1339-1483.
• Faptă şi suferinţă românească în Ardeal: la zece ani de la
cuprinderea lui supt steag românesc / N. Iorga. - Bucureşti: Datina
românească, 1929. - 77 p.
• Centenarul (1827-1927) naşterii şi semicentenarul (1877-1927)
morţii neobositului istoriograf Alexandru Papiu Ilarian: lucrare
închinată tinerimei studioase / I. Bojoru. - TgM: s.n., 1930. - 71 p.
• Monografia oraşului Târgu-Mureş / Traian Popa. - TgM: s.n.,
1932. - 324 p.
• Din arhiva lui Dumitru Brătianu: acte şi scrisori din perioada
1840-1870 / cu o schiţă biografică de Al Cretzianu. - Vol. 1. -
Bucureşti: Aşezământul Cultural Ion C. Brătianu, 1933-1934. - 367 p. -
Vol. 2. - 1934. - 318 p.
• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM:
Editura Revistei „Progres şi Cultură”, 1933. - 80 p.
• Cronicari şi istorici români din Transilvania: Şcoala Ardeleană / I.
Lupaş. - 2 Vol. - Craiova: Editura „Scrisul Românesc”, 1933. - Vol.1:
XXXIX, 240 p.
• Răscoala ţăranilor din Transilvania la 1784 / I. Lupaş. - Cj: s.n.,
1934. - 230 p.
• Erdély három nemzete és négy vallása autonomiájának története /
Dr. Endes Miklós a M. Kir. Közigazgatási Biróság itélőbirája. - A
szerző kiadása - Budapest: Sylvester Irodalmi és Nyomdai Intézet,
1935. - X, 553 p.
• Oameni cari au· fost: amintiri şi comemorări / N. Iorga. - Vol. 3. -
1936. - 483 p.
• Istoria românilor / N. Iorga. - Vol. 9.: Unificatorii. - Bucureşti:
s.n., 1936-1940. - 401 p.
• Enciclopedia României. - Vol. 1.: Statul. - Bucureşti: Imprimeria
Naţională, 1938. - IX., 1055 p.
• Din viaţa regelui Carol I. de un martor ocular. - Vol. 1. - Ed. a 2-a
revăzută. - Bucureşti: Editura ziarului „Universul”, 1939. -VII, 271 p.
• Al. Papiu Ilarian în faţa problemelor româneşti contemporane / Ion
Clopoţel. - Alba Iulia: Editura Alba, 1939. - 126 p.
• Contribuţii la istoria vieţii româneşti din Transilvania la finea
veacului al XIX-lea: însemnări inedite ale prea fericitului patriarh
Miron / Protoiereu Gheorghe Cotoşman. - Caransebeş: Editura
autorului, 1940. - 88 p.
• Cronicari şi istorici români din Transilvania / I. Lupaş. - Ed. a 2-a
- Craiova: Editura „Scrisul Românesc”, 1941.
• Istoria editurii româneşti / Nicolae Th. Ionniţiu. - Bucureşti: Cartea
Românească, 1943. - 256 p.
• Die Geschichte Siebenbürgens / von Eugen Horváth. - Budapest:
Danubia, 1943. - Leipzig. - 218 p.
• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:
lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.
Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. - 382 p.
• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar
közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva
kiadása, 1944. - 551 p.
• Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din
Transilvania în anii 1848-49 / Silviu Dragomir. - Vol. 5: Istoria
revoluţiei. Partea 1.: În ajunul revoluţiei. Primăvara libertăţii.
Mişcarea politică la românii din Banat şi Ungaria până în toamna
anului 1848. - SB: s.n., 1944. - 412 p.
• Mărturii culturale bihorene / Vasile Vartolomei. - Kv. - Cj: Editura
ziarului „Tribuna Ardealului”, 1944. - 496 p.
• Die Siebenbürgische „Heide”: Eine pflanzengeografische
Schilderung / Al. Borza. - SB Transilvania: Centrul de Studii şi
Cercetări, 1944. - 40 p.
• Cehi, slovaci şi români în veacurile XIII-XVI / Mihail P. Dan. -
Sibiu: s.n., 1944. - 477 p.
• Alexandru Papiu Ilarian / Corneliu Albu. - Bucureşti: Societatea
Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia, 1945.
• Ardealul în trecutul poporului român / Petre Constantinescu-Iaşi. -
Biblioteca Judeţeană Mureş
338
Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia,
1945.
• Problema transilvană în timpul lui Cuza şi Carol I: Comunicare
făcută în şedinţa publică dela 18 Mai 1946 / De I. Lupaş. - Bucureşti:
Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria, 1946. - 44 p.
• Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1971, p. 165-177.
• Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar / Ilie
Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 121.
• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978. - 472 p.
• Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania
/ Keith Hitchins. - Vol. 1: (1700-1868). - 1987.
• Discursul de la Blaj; Scrieri de la 1848 / Simion Bărnuţiu. - CjN:
Ed. Uniunea Mondială a Românilor Liberi, 1990.
• De originibus populorum Transylvaniae = Despre originile
popoarelor din Transilvania / Ion Budai-Deleanu. - 2 vol. - Bucureşti:
Editura Enciclopedică, 1991.
• Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania
/ Keith Hitchins. - Vol. 2.: (1868-1918). - 1992.
• Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros,
1992. - 500 p.
• Românii din Ungaria de azi în presa din Transilvania şi Ungaria
secolului al XIX-lea (1821-1918): documente / Maria Berényi. - Gyula:
Editura Noi, [1992]. - 221 p.
• Istoria învăţămîntului din România / coord. prof. dr. doc. Anghel
Manolache, prof. dr. Gheorghe Pârnuţă, acad. Ştefan Pascu. - Vol. 2:
1821-1918. - Bucureşti: EDP, 1993. - 496 p., 45 p. facs.
• Nemzetfogalom és nemzetstratégiák: A Kossuth-emigráció és a
román nemzeti törekvések kapcsolatának történetéhez / Borsi-Kálmán
Béla. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1993.
• Semnificaţia Ardealului / Vasile Băncilă. - CjN: Clusium, 1993. -
VII, 56 p.
• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 1994. - 320 p.
• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994. - 219
p.
• Prezenţe româneşti în Italia / George Lăzărescu. - Bucureşti: EDP,
1995. - 168 p.
• Transilvania. Zonă de contacte şi conflicte/ Jean Nouzille. -
Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1995. - 303 p.
• O istorie a istoriografiei române / Frederick Kellogg. - Bucureşti:
Editura Cultural-Ştiinţifică: 1996. - 192 p.
• Transilvania în lupta de idei: controverse în Austro-Ungaria
privind statutul Transilvaniei / Ştefania Mihăilescu. - Bucureşti: Silex,
1996. - 239 p.
• Revoluţia română din 1848-1849: însemnătatea şi programele ei /
Dan Berindei. - CjN: Centrul de Studii Transilvane, 1997. - Fundaţia
Culturală Română. - 412 p.
• Istoria Academiei Române în date (1866-1996) / dr. Dorina N.
Rusu. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1997. - 631 p.
• Istoria României: Transilvania/ Grigore Pop, Ioan Glodariu,
Mircea Rusu. - Vol. 1. - 1997. - 1166 p.
• Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni/ Sorin Mitu. -
Bucureşti: Humanitas, 1997. - 439 p.
• Istoria românilor / Catherine Durandin. - Iaşi: 1998.
• Az erdélyi román nacionalizmus első százada, 1697-1792 / Tóth
Zoltán. - Csikszereda: Pro-Print, 1998. - 504 p.
• A román nép története/ Catherine Durandin. - Budapest: Maecenas,
1998. - 508 p.
• Supplex Libellus Valachorum: din istoria formării naţiunii române
/ David Prodan. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. - 622 p.
• Câmpia Libertăţii în literatură / Antologie şi prefaţă de Ion Buzaşi.
- CjN: Clusium, 1998. - 160 p.
• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.
Rusu. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1999. - 638 p.
• Transilvania în istoria modernă / V. Russu. - Vol.1: Revoluţia
naţională a românilor din Transilvania 1848-1849. - 1999. - 150 p.
• A békétlenség stádiumai: Fejezetek a román-magyar kapcsolatok
töténetéből/ Borsi-Kálmán Béla. - Budapest: Osiris Kiadó, 1999. - 373
p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior” 1999.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri/ Lucian Predescu. - Ed. anastatică. - Bucureşti: Saeculum
I.O., Vestala, 1999, p. 633.
• O fenomenologie a gândirii istorice româneşti: Teoria şi filosofia
istoriei de la Haşdeu şi Xenopol la Iorga şi Blaga / Adrian Pop. -
Bucureşti: All Educational, 1999. - 350 p.
• Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală: Perspectivă
istorică şi istoriografică / Coord. Camil Mureşanu, Nicolae Bocşan,
Ioan Bolovan. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2000. - 472 p.
• Epoca Unirii / Dan Berindei. - Ed. revăzută şi adăugită - Bucureşti:
Corint, 2000. - 320 p.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Ideologia revoluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian / Ioan
Chindriş. - Bucureşti: România Press, 2002 - 240 p.
• Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului
ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina
Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003.
• Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Iaşi: Junimea,
2003. - 452 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Editura Ardealul, 2006, p. 102-119, 234-246.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 71-151.
• Românii în conştiinţa Europei. Studii şi articole / Grigore
Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010.
• Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh.
Opriş. - TgM: Nico, 2011. - 271 p.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
• Contribuţia lui Al. Papiu Ilarian la formarea dreptului public
român. În: Analele Facultăţii de Drept, Cj, tom 4, fascicola 6, 1946.
• Al. Papiu Ilarian / Ştefan Pascu. În: Tribuna, nr. 45, 1957, p. 7.
• Din conceptele politice şi juridice ale lui Al. Papiu Ilarian / Emil
Cernea. În: Analele Universităţii Bucureşti, seria studii juridice, 1959-
1960, nr. 31, p. 53-66.
• Al. Papiu Ilarian şi locul său în dezvoltarea istoriografiei române /
V. Netea. În: Studii, tom 17, nr. 6, 1964.
• Al. Papiu Ilarian în zilele premergătoare adunării de la Blaj / Ioan
Ranca. În: Vatra, nr. 2, 1971.
• Alexandru Papiu în istoriografia românească / Nicolae Marinica.
În: Marisia, 7, 1977, p. 165-195.
• Al. Papiu Ilarian: 150 de ani de la naştere şi 100 de ani de la
moarte / Bazil Ciacoi. În: Steaua roşie, 22 oct. 1977, p. 3.
• Locul şi data naşterii lui Alexandru Papiu Ilarian/ Liviu
Moldovan. În: Steaua roşie, 12 dec. 1982, p. 3.
• Vetre de istorie - Papiu Ilarian / Dr. Valeriu Lazăr. În: Steaua
roşie, 29 mai 1983, p. 3.
• Istorie - Cultură. Adunarea Naţională de la 3/15 mai 1848 din Blaj.
În: Unirea. Blaj, mai 1995, p. 5, 1 foto.
• Lansarea volumului al 2-lea al monumentalei cărţi „Istoria
Românilor din Dacia Superioară”, de Al. Papiu Ilarian / Petru Nemeş.
În: Cuvântul liber, 2 mai 2006, p. 7.
PASCU, Laurenţiu, pr. gr.-cat., cancelist
mitropolitan, capelan, viceprotopop,
protopop; n. 27 mart. 1867, Gârbova
de Jos, AB - m. 18 aug. 1920, Bazna,
SB. Studii gimnaziale şi examenul de
maturitate la Blaj (1887); Seminarul
teologic din Blaj (1891). Hirotonit în
Blaj, ca pr. celibe (27 dec. 1896);
numit cancelist mitropolitan (1891-
1897); apoi capelan în Cj (1897-1899); paroh în Târnăveni (1899); viceprotopop al Districtului
(protopopiatului) Târnăveni (1900-1908); protopop
(1908-1920). Membru al Despărţământului Târnăveni al
Astrei (1901); membru în Congregaţia comitatensă
Târnava Mică, fiind un apărător al intereselor naţionale
din comitat (jud.); a susţinut cu sume de bani instituţii
ecleziastice, culturale şi oameni nevoiaşi; membru al
Comitetului Naţional Român din Târnava Mică; a
participat la MAN de la Alba Iulia; a contribuit la
introducerea administraţiei româneşti în jud. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 53.
Ana Todea, Portrete mureșene
339
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989,
p. 68.
• Monografia oraşului Târnăveni / Ioan Damian. - CjN, 1996, p. 162,
173, 213
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul,
2000, p. 167-170, foto.
• Şematism. - Blaj, 1890, p. 273; 1900, p. 743; 1906, p. 121; 1911, p.
101, 103.
PAŞCAN, Emil-Marius, ziarist, politician; n. 30
nov. 1971, TgM. Studii: Fac. de
Jurnalistică, UDC, TgM (1996),
licenţiat UBB, CjN, specializarea Antropologie, Filosofie; master, Şc.
Naţională de Studii Politice şi Adm.,
Bucureşti, specializarea Comunicare
şi relaţii publice (2005). postuniv.:
Adm. Publică, Institutul Naţional de
Administraţie Bucureşti şi Academia Naţională de
Poliţie (2009). Dr. în filozofia moralei cu teza: David
Hume: Deschideri, limite şi implicaţii în
contemporaneitate, Univ. de Nord, BM (2011). Prof.
suplinitor, catedra de lb. română, Lic. Ind. din com.
Deda, MS (1990-1991); ziarist la Cuvântul liber; red. la
Studioul Teritorial de Radio TgM şi red. Antena 1, TgM (1992-1998); ziarist, secretar de red. la cotidianul Recurs
(1998-2000); dir. executiv adj. în cadrul Direcţiei de
Comunicare, Dezvoltare şi Resurse Umane, purtător de
cuvânt al Primăriei Mun. TgM (2000-2009); prefect,
Prefectura Jud. Mureş (2009-2012); lector univ. dr.,
UPM TgM; senator (2012-).
Lucrări publicate:
• Uncia de vise. - TgM: Ed. Ardealul, 2010. - 104 p.
• Căinţa de a fi. - TgM: Ardealul, 2010. Referinţe:
• Monitorul Primăriei Tîrgu-Mureş, nr. 1-7, 1999.
• Un prefect trebuie să fie un bun manager / Lia Vinţeler. În:
Cuvântul liber, 4 mart. 2009, p. 1, 5, 1 foto.
• Marius Paşcan, de la gazetar la înalt funcţionar public / Valeriu
Russu. În: Adevărul de seară, 30 ian. 2009, p. 16.
• Au început Zilele Bibliotecii Reghinene! / Matei Robert. În: Zi de zi,
5-8 nov. 2010, p. 12.
PATAKI Adorján Ernest, solist de operă (tenor);
n. 26 mart. 1981, Târnăveni, MS.
Studii gimnaziale la Gimnaziul de Stat
„Traian”, Târnăveni; Lic. Teologic
Ref. din CjN; Academia de Muzică
„Gheorghe Dima” CjN, Fac. de Artă Scenică, secţia canto, cu prof. Marius
Budoiu şi Gheorghe Roşu. Se
angajează ca solist la Opera Maghiară
din CjN (2004-). Apare în peste 20 de roluri, dintre care:
Alfredo din Traviata, Ismail din Nabucco, Ducele de
Mantua din Rigoletto de Verdi; B.F. Pinkerton din
Madama Butterfly; Rinuccio din Gianni Schicchi de
Giacomo Puccini; Otto din Bánk-Bán de Ferencz Erkel;
Sauche din Franz Liszt; Arlechin din Paiaţele de
Ruggero Leoncavallo. Dintre creaţiile aparţinând genului
vocal-simfonic a colaborat în interpretarea unor lucrări ca: Requiem de Morzart, Missa în Mi bemol de Schubert,
Oratoriul Messia de Mendelsson Bartholdy, oratoriul
„Creaţiunea” de Haydn. A concertat cu orchestrele
filarmonicilor din IS, SM, în prezent fiind şi colab. al
Operei Naţionale Române din CjN. A efectuat turnee în
Germania, Italia, Olanda, Spania, Ungaria, Elveţia,
Austria. Referinţe:
• Concert vocal-simfonic. Pliant, Filarmonica de Stat din Târgu
Mureş, 20 apr. 2006.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 167-168.
PĂCĂŢIAN, Teodor V., istoric, publicist,
scriitor, cărturar; n. 28 nov. 1852,
Ususău, AR - m. 11 febr. 1941, Cj. Studii
prim. în Ohaba Sârbească, comitatul
Caraş; Gimnaziul inf. din Lugoj;
Gimnaziul sup. din Arad; Gimnaziul sup.
ref. din Kecskemét (1878); printr-o
muncă de autodidact îşi formează o
cultură vastă în domeniile istoriei, filosofiei, dreptului şi teologiei. Lucrează ca adjunct
notar în cancelaria notarului comunal din Şoimuş, lângă
Radna; intră în miliţie (1872), perioadă în care compune
poezii pe care le publică în revistele Familia de la
Budapesta, Amicul familiei (Gherla), Aurora română
(Cernăuţi), Foaia literară (BV), Luminătorul (Tm). Este
adjunct notar la Jadani (azi Corneşti). Fondează Gazeta
Timişana (1885), denumită mai târziu Gazeta poporului;
pleacă la Bucureşti; este secretar contabil la Liga
culturală; colaborează la ziarul Dreptatea; colaborează la
Mesagerul român al lui Roberto Fava, unde publică
articolul Împărate! Fă dreptate!; devine red. la Tribuna, SB (1896), apoi red. şef la Telegraful român, Sb (1901-
1917). Este ales membru ordinar al ASTREI (1906);
preş. al secţiunii istorice (1911); membru pe viaţă al
Asoc. (1922); preş. al secţiunii istorico-etnografice
(1925). Silit de împrejurări, trăieşte la Târnăveni în
perioada 1920-1924, apoi se stabileşte definitiv la Cj
(1924). Prin studii publicate în revistele Transilvania,
Patria, Cosânzeana, Societatea de mâine, Revista
economică, Amicul poporului, Calendarul săteanului,
Calendarul Astrei, Calendarul Dacia Traiană,
Înfrăţirea, Luceafărul, Gazeta ilustrată, Renaşterea, România nouă, prin cartea sa de căpătîi Cartea de Aur a
servit Astra şi idealurile ei culturale, reflectă istoria
frământată a românilor din Transilvania în anii
dualismului austro-ungar. Suportă numeroase procese,
condamnare, închis la Seghedin pentru atitudinea sa
patriotică. Traduce şi adaptează în lb. română opere din
domeniul filosofiei, dreptului, politicii şi teologiei: Lupta
pentru drept (1898) Scopul în drept (1898), de Rudolf
von John Ihering; Libertatea, de John Stuart Mill (1899);
Principiile politicii, de Fr. Holtzendorf (1899); Istoria
politicii, de Frederic Pollock (1900); Armele preotului în secolul XX, de Bonomelli (1906); Buna chiverniseală, de
Sam Smiles (1900), Calea spre Dumnezeu (1909) şi
Evanghelia ca bază a vieţii (1915), de G.I. Petrow;
Judecătoriile cu juraţi, după legile ungare (1913), Legea
electorală (1914). Distins cu Premiul Adamachi din
partea Academiei Române, în valoare de 1500 lei
(1905); Medalia jubiliară „Regele Carol I” (1906);
Medalia „Bene merenti” cls. I oferită de Carol I (1911);
Premiul Academiei Române „Dr. Aurel Cosma”, în val.
de 100.000 lei (1930), pentru întreaga activitate
publicistică şi pentru Cartea de Aur.
Biblioteca Judeţeană Mureş
340
Lucrări publicate:
• Flori de toamnă. - Tm: Tiparul Fraţilor Magyar,
1882.
• Din legile ungare. Judecătoriile cu juraţi. - SB:
Editura proprie, 1899.
• Cartea de aur sau luptele politico-naţionale ale
românilor de sub coroana ungară. - 8 vol. - SB, 1902-
1915; Vol. 1: Înainte de redeşteptare. Anii redeşteptării
1848-1849. Sub absolutism, 1902; Ed. a 2-a. - Sb:
Tipografia Iosif Marschall, 1904; Vol. 2: 1860, 1861,
1862-1863. Ed. a 2-a. - Sb: Tipografia Iosif Marschall, 1904; Vol. 3: Dieta Ardealului. Redeschiderea Dietei.
Senatul imperial. Mitropolia Sibiu. Dieta din Cj. - Sb:
Tiparul Iosif Marschall, 1905; Vol. 4: Dieta ungară din
Pesta (1865-1868). - Sb: Tiparul Henrich Meltzer, 1906;
Vol. 5: Ciclul parlamentar din anii 1869-1872. - Sb:
Tipografia Arhidiecezană, 1909; Vol. 6: Ciclul
parlamentar 1872-1875, 1875-1878-1881. - Sb:
Tipografia Arhidiecezană, 1910; Vol. 7: Ciclul
parlamentar 1881-1884, 1884-1887, 1887-1892, 1892-
1896. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1913; Vol. 8:
Ciclul parlamentar 1896-1901, 1901-1905-1906, 1906-
1910. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1915. • Istoriografi vechi - istoriografi noi. Studiu critic în
chestiunea vechei mitropolii ortodoxe române. - Sb,
1904.
• Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana,
Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial din anii
1914-1948. - Sb: Editura „Asociaţiunii”, 1923.
Studii şi articole:
• Istoriografi vechi - istoriografi noi. Studiu critic în
chestia vechii Mitropolii ortodoxe române. În: Analele
Academiei României, Partea administrativă şi
dezbaterile, Seria II, Tom 27, 1904-1905, p. 298. • Cum a fost prins Horea şi Cloşca. În: Transilvania,
1921, p. 134-142.
• Avram Iancu - apărătorul Munţilor Apuseni. În:
Transilvania, 1924, p. 233-243.
• Contribuţiuni la istoria românilor ardeleni în sec al
XVIII-lea. În: Anuarul Institutului de Istorie Naţională
1924-1925, 3, Cj, 1926, p. 161-181.
• Colibaşii din pasul Branului. În: Transilvania, 1925,
p. 584.
• Documente din anii 1848-1849. În: Transilvania,
1926, p. 354-361.
• Pronunciamentul de la Blaj. În: Transilvania, 1928, p. 26-27.
• Activitatea românilor în senatul imperial austriac în
anii 1860. În: Transilvania, 1928, p. 267-280.
• Două alegeri de mitropolit la Sibiu. În: Transilvania,
1929, p. 518-527.
• Anexarea Banatului la Ungaria. În: Societatea de
mâine, 6, 1929, p. 347-351.
• Judeţele româneşti desfiinţate de regimul maghiar.
În: Societatea de mâine, 7, 1930, p. 60-64.
• Din cele trecute vremuri. Memorialul lui Bariţiu. În:
Patria, nr. 67, 26 mart. 1933. • Un discurs parlamentar capodoperă a lui Alexandru
Mocioni. În: Patria, nr. 83, 16 apr. 1933.
• Şaguna şi Caterina Varga. În: Gazeta ilustrată, nr. 7,
iun. 1933.
• Banatul de altădată. În: Luceafărul, nr. 11, nov.
1935.
• Crăciunul anului 1864 în Banat. În: Luceafărul, nr.
12, dec. 1935.
• Manevrele militare de la Borossebes. În: Tribuna, nr.
191, 26 iun. 1940. Referinţe:
• Repertoriu critic / Perpessicius. - Arad: Editura Librăriei
Diecezane, 1925. - 192 p.
• Oameni din Bihor 1848-1918 / Teodor Neş. - Oradea: s.n., 1937. -
653 p.
• Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar
közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva
kiadása, 1944. - 551 p.
• Semnificaţia Ardealului / Vasile Băncilă; argument şi mic dicţionar
de personalităţi transilvănene de Petru Poantă. - CjN: Clusium, 1993.
• Teodor V. Păcăţian: o viaţă de cărturar / Cornel Sigmirean. -
TgM: Veritas, 1996. - 138 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului
ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina
Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Editura Nico, 2010, p. 100.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
• T.V. Păcăţean: Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana,
Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial / Eugen Lovinescu,
(Recenzie). În: Convorbiri literare, 54, nr. 5-6, 1923.
• „Cartea de Aur”. Propunere pentru premierea d-lui T.V. Păcăţean
/ I. Lupaş. În: Ţara noastră, 10, 1930, p. 850-851.
• Dare de seamă despre activitatea mea literară şi ziaristică: I.
Activitatea literară. În: Ardealul Tânăr, nr. 9, 1930, p. 262-268; II.
Activitatea ziaristică. În: Ardealul Tânăr, nr. 10, 1930, p. 314-318.
• Scriitorul bănăţean Teodor V. Păcăţean / A. Cosma. În:
Luceafărul, 1, nr. 11, 1935, p. 509-510.
• O lucrare inedită a publicistului bănăţean Teodor V. Păcăţean. În:
Mitropolia Banatului, 18, nr. 4-6, 1968, p. 321-324.
• Autorul „Cărţii de Aur” / A. Cosma. În: Prin Timişoara de
altădată, Tm, 1977, p. 126-128.
• Istoricul Teodor V. Păcăţean / Cornel Sigmirean. În: Banatica, 2,
12, 1993, p. 243-261.
PĂCURAR, Alin, Alin Romulus Păcurar; sportiv, maestru internaţional al sportului la lupte libere;
n. 7 mai 1966, Reghin, MS. Maestru emerit al sportului;
a activat la cls. 48-52 kg; a adus 44 de medalii pentru
România (multe de aur), dintre care 3 la Campionatele
Europene, 1 la Campionatele Mondiale, 3 la
Campionatele Balcanice (1980-1990); fost component al
CS Steaua Bucureşti. Este preş. Asoc. pentru Tineret
Reghin din 1997, cu scopul de a sprijini tinerii talentaţi în cultură, sport, mediu, informatică. Este preş. al
Clubului Sportiv „Campionul”, fondat în 2004, cu secţii
de lupte, judo, box; dir. al revistei multiculturale Astre
(1997-2000). Referinţe:
• Julilenmok, sorsok, emberek: Marosvásárhelyi neves sportolói /
Rád Sándor. - Mv: Lyra, 1996. - 104 p.
• 24 ore mureşene, 19 dec. 1995, p. 1.
• Gazeta Reghinului, 12, nr. 12 dec. 2001.
• Elkésett kitüntetések: Szabadfogású birkózás. În: Népújság, 2006.
ápr. 3., p. 5.
• Alin Păcurar. Drum printre... sportivi / Romeo Soare. În: Cuvântul
liber, 16 sept. 2008, p. 4.
PĂDUREAN, Ioan, pr. gr.-cat., pr. ortodox, om
Ana Todea, Portrete mureșene
341
politic; n. 17 apr. 1880, Coroi, MS - m. 24 oct. 1958,
Senereuş, MS. Studii: Gimnaziul sup. gr.-cat. din Blaj;
Institutul teologic din Blaj. Hirotonit pr. gr.-cat. la 30
iun. 1907 şi numit adm. parohial în Şoimuşul român (azi
Şoimuş); paroh în Şoimuş (1911). Ales membru în CNR
din comitatul Târnava Mică; participă la MAN de la
Alba Iulia. Din anul 1927 a trecut la cultul ortodox cu
marea majoritate a credincioşilor din Şoimuş. Membru al
PNL şi membru în Comitetul jud. Târnava Mică; cons. jud. (1934-1937). A contribuit cu suma de 500 de lei la
fondul de ridicarea unei şcoli în jud. Târnava Mică. A
fost membru la Banca Comercială şi industrială din
Valea Târnavei din Târnăveni. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 73.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989,
p. 67-68; Vol.9: 1989, p. 352.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura
Ardealul, 2000, p. 171-173.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 348.
• Şematism, Blaj, 1911, p.130; 1923, p. 44.
• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, 1966, p.
315.
PÂRÂIANU, Răzvan, istoric, lector univ. dr.; n. 1
sept. 1965, Bucureşti. Studii:
Gimnaziul „Gh. Şincai”, Bucureşti;
Fac. de Electronică şi
Telecomunicaţii, IP Bucureşti (1990);
Fac. de Istorie Bucureşti (1997); master în istorie, Departamentul de
Istorie Comparată, CEU Budapesta
(1998). Dr. în istorie, CEU Budapesta
(2004). Ing. electronist, Uzinele 23 August / Faur SA
(1990-1997); cercet. la Past. Inc - Center for Historical
Studies, CEU, Budapesta (2004-2006); lector univ.,
Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale, UPM, TgM
(2008-). Domenii de interes: istoria educaţiei, istoria
fascismului, istorie culturală, istoria diplomaţiei, istoria
Balcanilor, istorie şi memorie. Specializări: Marea
Britanie, bursa Chevening, Oxford, St. Antony’s College
(2001-2002). Premiul Verres pentru lucrarea de licenţă (1997). Membru în History of Race and Eugenics
Research Group.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Cultură, politică şi politici culturale în România
modernă/ Al. Zub, Adrian Cioflângă. - IS: Univ. „Al. I.
Cuza”, 2005, p. 229-243.
• Polemici cu naţionaliştii / Aurel C. Popovici; editat şi
pref. de Răzvan Paraianu. - Bucureşti: Dominor, 2006.
Studii şi articole:
• Imaginea evreului. În: Sfera politicii, 10, 2001. • Antisemitismul ca o metaforă pentru modernitate. În:
Studia Hebraica, 5, 2005, p. 23-68.
• Dimitrie Cantemir. Cultură, umanism şi educaţie
socialistă. În: Leipziger Universitätsverlag, 2008.
• Cultură şi biopolitică în România. În: Studia
Universitatis Petru Maior, Historia, 9, 2009, p. 379-384.
• Tânărul Goga. În: Studia Universitatis Petru Maior,
Historia, 9, 2009, p. 75-98.
• Român avocat - român demagog. O dezbatere asupra
conducerii politice despre sfârşitul secolului al XIX-lea
în Transilvania. În: Studia Universitatis Petru Maior,
Historia, 10, 2010, p. 79-92.
• Literatura patriotică de inspiraţie socialistă. În:
Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane “Gh.
Şincai”, TgM, 13, 2010, p. 235-260. Referinţe:
• upm.ro
• CV
PERES Andras, arhitect; n. 12 mai 1941, Reghin,
MS. Studii: Lic. nr. 2, Reghin (1957); Şc. Tehnică de
Arhitectură şi Sistematizarea Oraşelor, TgM (1961);
Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti (1967).
Arhitect proiectant la Institutul de Proiectări „Carpaţi
Proiect” (1964-1997); şef de proiect-complex, şef
colectiv, proiectant de specialitate; prof. asociat la
Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” (1970-1980); dir.,
unic asociat, SC Pika SRL (1991-); adm., proiectant general, coord. lucrărilor de execuţie în construcţii, SC
Bechtelansteiner Constructor SRL (1997-2001). Proiecte
importante realizate: Snagov, Bucureşti, Bucureşti
Otopeni, Predeal; autor şi şef proiect complex:
Bucureşti, complex Măgurele, Snagov, Breaza, Neptun,
Reghin, Zalău, Sf. Gheorghe, Phenian, Regatul Maroc,
Kinshassa; a realizat un proiect tip Casa de Cultură (800
locuri). Publicaţii: articole în revistele: Arhitectura RSR,
Arta. Membru în Uniunea Arhitecţilor din România,
Ordinul Arhitecţilor din România. Menţiunea Uniunii
Arhitecţilor din România (1969, 1979). Premiul Uniunii Arhitecţilor din România (1976, 1980). Referinţe:
• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002, p. 504.
PETĂRLECEAN, Alexandru, medic, jurnalist;
n. 4 ian. 1964, TgM. Studii: Şc.
prim. şi gimnaziul la Şc. Gen. nr. 4,
actual Gimnaziul Europa (1971-
1978): Lic. „Al. Papiu Ilarian”
(1978-1982); stagiu militar (1982-
1983); Fac. de Medicină, IMF, TgM (1983-1989), secţia Medicină
Generală; postuniv.: Institutul de
Jurnalism „Robert Schumann” Bruxelles (1992-1993).
Medic la Spitalul Clinic TgM şi Spitalul Rupea (1989-
1992); secretar al Mitropoliei Române Unite cu Roma
(gr.-cat.), Blaj (1994-).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Cardinalul Alexandru Todea: In memoriam /
Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire”, 2002. - 199 p. • Blajul/ Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj:
Ed. „Buna Vestire,” 2005. - 136 p.
• Cununa Învierii: Tradiţii, datini şi obiceiuri de Paşti/
Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire,” 2006. - 107 p.
• Blajul. Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate
/ Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed.
„Buna Vestire”, 2006. - 169 p.
Biblioteca Judeţeană Mureş
342
• Blajul. Repere de credinţă, istorie şi cultură
românească / Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. -
Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. - 58 p.
• Calendarul de la Blaj: 2006 / Redactori coordonatori:
Alexandru Petărlecean şi Ion Moldovan. - Blaj: Ed.
„Buna Vestire,” 2006. - 263 p.
• Repere de credinţă, istorie şi cultură românească /
Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire,” 2006.
• Tăria creştină / Alexandru Petărlecean; Ion
Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. • Blajul Episcopului Inochentie: Dulceaţa pământului
natal / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed.
„Buna Vestire,” 2007. - 329 p.
• Calendarul de la Blaj: 2007 / Redactori coordonatori:
Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire,” 2007. - 245 p.
• Tăria creştină. Centenarul naşterii Episcopului Ioan
Suciu, 1907-2007 / Ed. îngrijită de Alexandru
Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,”
2007.
• Credinţă şi jertfă. 1948-2008: 60 de ani de la
interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2008.
• Calendarul de la Blaj 2008. Serie nouă, 3 (28). - Blaj:
Ed. „Buna Vestire,” 2008.
• Blaj - Segni di fede, storia e cultura romena /
Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire,” 2009.
• Calendarul de la Blaj 2009. Serie nouă, 4 (28). - Blaj:
Ed. „Buna Vestire,” 2009. (coord.)
• Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, în
timpul prigoanei comuniste. Mărturii. - Blaj: Ed. „Buna
Vestire,” 2010. (coord.) • Calendarul de la Blaj 2010. Serie nouă, 5 (30). - Blaj:
Ed. „Buna Vestire,” 2010 (coord.)
Studii şi articole:
• Cardinalul Alexandru Todea In memoriam. „Aş vrea
să fiu pe turla catedralei şi să strig”. În: Unirea, Blaj,
14, nr. 5 (mai 2003), p. 3.
• Cardinalul Alexandru Todea - 60 de ani de preoţie.
În: Unirea, Blaj, 10, nr. 3 (mart. 1999), p. 1, 8.
• Comemorarea Mitropolitului Vasile Suciu / A. P. În:
Unirea, Blaj, ian. 2005, p. 2. Referinţe:
• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice
1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu
(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002. - 195 p.
• Sfinţirea bisericii greco-catolice din Ungheni / Marin Căldărariu.
În: Cuvântul liber, 9 sept. 2008, p. 2, 2 foto.
PETCU, Mercurie prof. de istorie; n. 1933,
Basarabia - m. 14 sept. 1998,
Sighişoara, MS. Studii: Fac. de Istorie,
Univ. Bucureşti. A condus activitatea
Bibliotecii raionale şi a Muzeului de
Istorie din Sighişoara, a Secţiei de
Cultură, a Secţiei de Învăţământ, a
ocupat o perioadă funcţia de dir. al Lic.
„Mircea Eliade” din Sighişoara; a predat şi la alte şcoli sighişorene.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Astra sighişoreană 1861-1950 şi Horia Teculescu
1897-1942 / Mercurie Petcu, Gheorghe Gavrilă. -
Sighişoara, 1999. Referinţe:
• Postfaţă / Prof. Ioan Cornel Teşculă. În: Astra sighişoreană 1861-
1950 şi Horia Teculescu 1897-1942 / Mercurie Petcu, Gheorghe
Gavrilă, Sighişoara, 1999, p. 152-154, ultima p. foto.
PÉTER Ferenc, artist plastic; n. 29 iun. 1951,
Tinca, BH. Studii: Lic. Teoretic din
oraşul Sovata (1970). Membru AAP
MS (2006). Sculptează în rădăcini.
Participă la expoziţii de grup şi
colective în TgM; expoziţii personale
în Sala Unirea (2007). Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia
Artiştilor Plastici Mureş 1977-2007 / Ilarie
Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 91.
PÉTERFY László, pr. ref., prof.; n. 2 febr. 1910,
Şilea Nirajului, MS - m. 26 oct. 2005,
Chendu, MS. Studii: Teologie ref. la
Cj (1931); Univ. „Ferdinand I”
(1932). Ped. la Ardusat, MM (1933-
1934); pr. ref. în Şilea Nirajului, MS
(1934-1942); pr. în Chendu (1942-
1973). Prof. în Ghindari (1942-1944);
prof. şi dir., Şc. din Bahnea (1946-
1948). Publică articole în ziare şi reviste din ţară, studii
în publicaţii protestante univ., cercetări de istoria
bisericilor reformate din Ardeal.
Lucrări publicate:
• Bodor Péter orgonája / Péterfy László. - Kibéd: s.n.,
[1984]. - 8 p. litogr.
• Kibéd és egyháza / Péterfy László. - 2. bővített kiadás
- S.l.: s.n., 1999. - 252 p.
• Kend és egyháza / Péterfy László. - Kend: s.n.,
[1999]. - 227 p.
• Bonyha és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2000.
- 176 p.
• Balavásár és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n.,
2001. - 140 p.
- în colaborare: • Nyárádselye és egyházai / Péterfy László. - S.l.: s.n.,
2000. - 151 p.
• Siklód és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2001. -
192 p.
• Héderfája és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n.,
2001. - 279 p.
• Gyulakuta és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n.,
2001. - 198 p.
• Marosszék régi sírkövei / Péterfy László;
Szerkesztette: Vajda András; Borítóterv: András
Gabriella. - Mv.: Mentor, 2005. - 192 p. Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997.
• Népújság, 15 ian. 2002; 29 oct. 2005.
PÉTERFY László, pictor, sculptor; n. 1936, Şilea
Ana Todea, Portrete mureșene
343
Nirajului, MS. Studii: IAP, Cj (1960). Prof. la Lic. de
Artă TgM. A participat la expoziţii de pictură: TgM;
pleacă definitiv în Ungaria (1966), unde începe să
practice sculptura. Arta monumentală: Statuia lui Kós
Károly. Referinţe:
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 257.
PETRESCU, Flavius, trompetist, n. 1984, Luduş,
MS. Studii: Lic. de Muzică „George Enescu” din
Bucureşti; Lic. „Dinu Lipatti”; Academia de Muzică din
Düsseldorf, prof. Edmond Buschinger, apoi s-a transferat
la Academia de Muzică din Hamburg, prof. Matthias
Höfs, liderul celui mai vestit ansamblu din lume. A
colaborat cu Orchestra Naţională Radio, cu filarmonicile din IS, Bacău, Rânmicu Vâlcea şi TgM, iar în Germania
cu filarmonicile din Hamburg, Duisberg, Düsseldorf,
Lübeck, Köln, Bielefeld, Flesburg. Referinţe:
• Concert simfonic: Pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 13 mart.
2003.
• Tânăr muzician pe scena mureşeană / Marin Căldărariu. În:
Cuvântul liber, 4 dec, 2007.
PETRIA, Cristina, pictor; n. 8 mart. 1950, Mihai
Bravu, GR. Absolventă a AAP
„Nicolae Grigorescu”, Bucureşti,
prof.: Brăduţ Covaliu, Ion
Ţarălungă, secţia pictură (1973) şi
secţia muzeologie (1982). Membră
a Fondului Plastic, a UAP
Bucureşti (1980); membră a UAP
(2004). Expoziţii personale:
Bucureşti (1982, 2000); Nadeş, MS (2000); TgM (2003,
2004); Lunca MS (2003); Sighişoara (2004).
Simpozioane şi tabere de creaţie: Sovata (2002); Sângeorgiu de MS, Berghia, Mădăraş, Praid (2003);
Izvorul Lunca MS (2004). Lucrări în colecţii particulare
din ţară şi străinătate: Germania, Italia, Franţa, SUA,
Israel, Belgia, Elveţia, Japonia.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Sunt pentru că vrei / Romeo Soare; Ilustraţii Cristina
Petria. - TgM: Tipomur, 2004. - 80 p. Referinţe:
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 109.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.
92.
• Cuvântul liber, 8 mart. 2003, p. 1; 15 mart. 2003, p. 3; 2 mart.
2004, p. 6; 23 mart. 2005, p. 3; 23 apr. 2005, p. 3; 19 iul. 2005, p. 6; 18
iul. 2006, p. 6.
PETRIC, Aurelia Viorica, ped., prof.; n. 13 febr.
1910, Socolul de Câmpie, MS - m.?. Studii: Şc. prim. la
TgM şi Reghin; studii secundare la Lic. „Unirea” din
TgM (1928); Univ. din Cj, specialităţile geografie şi şt.
naturale (1926-1932). Ped. la Lic. de fete „Unirea” din
TgM (1932-1934); ped. la Lic. de fete „Carmen-Sylva”
din Tm (1936-1937); funcţionară la Camera de muncă
din Arad (1937-1940); prof. de geografie, istorie şi şt.
naturale la Şc. de gospodărie din Blaj (1940-1947); la
Şc. de învăţătoare din Carei (SM) (1947-1953); la Lic.
de băieţi „Diaconovici Loga” din Tm (1953-1954); Şc.
nr. 4 din Tm (1956-1960); apoi la Lic. german, secţia
română, predând şt. naturale (1960-1965). Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 277.
PÉTZ József, artist plastic; n. 20 febr. 1961, TgM.
Studii: Lic. de Artă, Şc. de Artă şi
cursuri de etnologie şi folclor din
cadrul Univ. Populare TgM; Fac. de
Chimie din Tm (1985); cursuri de
grafică la Univ. Populară din Tm (1985). Membru AAP MS (1980).
Expoziţii internaţionale de
caricatură: Montreal (1984, 1985);
Marostica (1984, 1985, 1996, 1999-2001); Pescia
(1984); Knokke Haist (1990); Ancona (1991). Expoziţii
personale: Copşa Mică, TgM, Monor, Budakalász
(Ungaria). Expoziţii de grup şi colective în Tm (1984-
1985); TgM: Sala „Unirea,” Cetatea Medievală (1985-
2007). Tabere de creaţie de pictură: Sovata, Şincai.
Tehnici: pictură în ulei pe pânză şi carton, acuarelă,
tempera şi grafică. Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 93.
PINTILIE Dan-Ovidiu, istoric, arhivist; n. 17
aug. 1955, Sighişoara, MS.
Studii: Lic. „Ştefan cel Mare”,
Râmnicu Sărat (1970-1974); Fac.
de Istorie şi Filosofie, Bucureşti
(1974-1978); curs de iniţiere în
arhivistică (1979-1982); curs de
paleografie romano-chirilică (1982-1986); Stagiul Tehnic
Internaţional în arhive (1991). Dr. în istoria
contemporană a României, cu teza: Istoricul Societăţii
Concordia, Fac. de Istorie, Univ. „Al.I. Cuza”, Iaşi
(2007). Arhivist principal, cons. sup. (1978-2000), dir.
(2000-), Direcţia Jud. Argeş a Arhivelor Naţionale;
reprezentant al Arhivelor Naţionale, în calitate de expert,
la Bruxelles, Grupul Arhivelor Europene din cadrul UE.
Publică peste 70 de studii şi articole de specialitate.
Distincţii: Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă” în gr. de ofiţer
pentru civili; „Fiu al Argeşului,” acordat de Cons. Jud. Argeş (2007). Membru în Comisia de Disciplină din
cadrul Arhivelor Naţionale (2004), cons. şt. al Revistei
de Istorie.
Lucrări publicate:
• Istoricul Societăţii „Concordia” 1907-1948. -
Ploieşti: UPG, 2007.
- în colaborare:
• Îndrumător în Arhivele Statului Jud. Argeş. -
Bucureşti: DGAS, 1984. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Biblioteca Judeţeană Mureş
344
Hübners Who is Who, 2010.
• Baza de date BJM
PISKOLTI Gábor, pictor, prof; n. 24 iun. 1913,
Dej, CJ - m. 18 oct. 1970, TgM. Prof. la Col. Ref. A
participat la toate expoziţiile organizate de UAP MS; Dej
(1934-1956); lucrările lui figurează în colecţia Muzeului de Artă TgM. Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Kulcsár Béla: album / Banner Zoltán. - Mv.: Mentor,
1998. - 99 p. Referinţe:
• Művészeti hetek: Kolozsvár 1942 május 9-június 6. - Budapest:
Országos Irodalmi és Művészeti Tanács, 1942.
• A Barabás Miklós Céh képzőművészeti kiállítása / László Gyula
előszavával. - Mv., 1943.
• Erdélyi magyar művészek a XVIII - XX. században / M. Kiss Pál. -
Pápa: Pápai M. Kóny, 1990. - 204 p.
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv 1 / szerkesztette Nagy Pál;
[előszó] Csiha Kálmán. - 2., bővített kiadás - Mv.: Custos Kiadó, 1993.
- XVIII, 232 p.
• Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv / szerkesztette Nagy Pál. -
Mv.: Custos Kiadó, 1995. - 232 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 258.
• Astăzi, se deschide Expoziţia retrospectivă Piskolti Gábor (1913-
1970) / Viorica Herdean. În: Steaua roşie, 30 iul. 1983, p. 3.
PLÁJÁS István, liber profesionist, ing., artist
fotograf; n. 15 iun. 1953, TgM.
Studii: Lic. (1968-1972); Şc. Postlic.
Tehnică (1972-1974); IP, IS, Fac. de
Mecanică (1974-1979). Membru al
Fotoclub TgM (1980-1983, 1997-).
Ing. mecanic Electromureş, TgM
(1979-1998), din 1998, liber
profesionist. Expoziţii personale: IS, Cantina studenţească (1977, 1979); Praid (2002),
Expoziţie permanentă, Muzeul subteran (2003-2007);
TgM (1979, 2002, 2007), Budapesta (2004), Kaposvár
(2006); Ungaria; aproximativ 40 participări la saloane
internaţionale FIAP. Obţine 35 premii în ţară: Craiova,
Suceava, Oradea, Bucureşti, Buzău, Miercurea Ciuc,
TgM. Realizează vederi tip carte poştală, aproximativ 60
feluri: TgM, Praid, Târnăveni; ilustrează cărţi. Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Rapsóné öröksége: Tanulányok Parajd község
múltjából / Csiki Zoltán, Ozsvát Pál, Horváth István. - Deva: Corvin Kiadó, 2006. - 605 p.
• Istoricul mineritului de la Salina Praid / Horváth
István. - Praid: s.n., 1998. - 84 p.
• Târgu Mureş: ghid fotografic = Marosvásárhely:
képes útikalauz. - TgM: Prisma, 1998. - 104 p.
• Parajd: [monográfia] / Parajd község
Önkormányzatának kiadványa; szerkesztette Nagy Pál. -
Mv.: Impress, [1999]. - 23 p.
• Múzsák fellegvára: Marosvásárhely/ Nagy Miklós
Kund. - Budapest: Biró family kiadó, 2000 - Mv. - 140
p.
• Târgu-Mureş: Vitraliile din Sala Oglinzilor a
Palatului Culturii = Marosvásárhely = Neumarkt = A
Kultúrpalota Tükörtermének festett üvegablakai = Die
Glasmaklereien Des Spiegels aals Im Kulturpalast =The
Stained Glass Windows In the Hall of Mirrors of the
Palace of Culture / Text: Asztalos Enikő; fotografii:
Plájás István. -TgM: s.n., 2001. Referinţe:
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 128.
• A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu participare
internaţională, TgM, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii,
Decembrie 1997: [Catalog de expoziţie] / Red. Török Gáspár şi Bálint
Zsigmond. - TgM: s.n., 1997. - 53 p.
• Sibiu '98: 8th International Photographic Salon: [album] . - SB:
s.n., 1998. - 64 p.
• A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare
internaţională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie
1999: [Catalog de expoziţie]. - TgM: s.n., 1999. - 48 p.
• ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001, p. 50-53.
• First International Photographic Salon: A XIX-a Bienală de Artă
Fotografică = Mv. (23 iunie - 21 iulie 2001) - Odorheiu Secuiesc -
Székelyudvarhely (29 iulie - 30 august 2001): TgM: Catalog / Red.
Zepeczaner Jenő, Bálint Zsigmond. - TgM = Mv.: s.n., 2001 -
Odorheiu-Secuiesc = Székelyudvarhely. - 76 p.
• Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi
imagini/ Redactor=Szerkesztette Nagy Miklós Kund. - TgM: Dr.
Bernády György Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p.
PLOEŞTEANU, Grigore, istoric, cercet., prof.
univ.; n. 13 ian. 1943, Tm, TM - m. 28
dec. 2006, TgM. Studii secundare la
Lic. nr. 3 „Eftimie Murgu” din Tm
(1957-1960); studiile univ. la Fac. de
Istorie-Filosofie a UBB CjN (1960-
1965). Dr. în istorie cu teza: Paul
Vasici, viaţa şi opera, CjN, Institutul
de Istorie şi Arheologie din CjN
(1979). Prof. la Şc. Gen. din Alioş, AR (1965-1967);
cercet. stagiar (1967), cercet. şt. (1970), secretar al Cons. Şt. (1970-1974), cercet. şt. principal gr. III (1977),
cercet. şt. principal gr. II şi dir. adj. al Institutului (1990),
cercet. şt. principal gr. I (1992) şi dir. (1995-2006) al
ICSU „Gheorghe Şincai” din TgM al Academiei
Române. Activitatea de cercetare şt. orientată spre
interferenţe româno-europene, istoria modernă a
României şi istoria locală. Prof. univ. (din 1998-2006) la
Fac. de Şt. şi Litere din cadrul UPM, TgM, titular al
cursurilor de Istorie modernă universală, Istoria sud-
estului Europei, Revoluţia de la 1848 în Imperiul
Habsburgic şi al cursurilor de masterat „Europa şi
constituirea României moderne” şi „Proiecte de unitate europeană în secolele XVIII-XIX”. Red. şef al Anuarului
Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe
Şincai”; membru al col. de red. al revistei Studia
Universitatis Petru Maior, Seria Historia. Membru al
unor soc. naţionale şi internaţionale: Comitetul Naţional
al Istoricilor din România, Asoc. Istoricilor din
Transilvania şi Banat, Comisia de istoria relaţiilor
internaţionale (Milano) şi Arbeitskreis für
Siebenbürgische Landeskunde (Secţia România), fiind
totodată referent oficial în numeroase comisii de drd. la
UBB, CjN şi la Univ. „Al. Ioan Cuza” din Iaşi. Autor, coautor şi coordonator al numeroase cărţi, a susţinut
peste 300 de comunicări ştiinţifice în România,
Germania, SUA, Franţa, Republica Moldova, Ungaria; a
Ana Todea, Portrete mureșene
345
participat la congresele internaţionale de istorie de la
Stuttgart, Madrid; a organizat numeroase sesiuni
ştiinţifice naţionale şi internaţionale de prestigiu, publică
sute de studii şi articole în reviste de specialitate din ţară
şi străinătate; peste 150 de articole publicate în periodice
locale. Distincţii: Ordinul „Meritul pentru Învăţământ”
în grad de ofiţer; „Diploma de Excelenţă a judeţului
Mureş;” „Diplomă de Excelenţă a Municipiului Reghin;
Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române, pentru lucrarea Independenţa României (coautor, 1977);
Premiul „N. Iorga” al Academiei Române pentru
lucrarea Românii în conştiinţa Europei (vol. 1, 1994);
premiul Fundaţiei „Vasile Netea”. Vol. coordonate
(redacţie): Cercetări de ştiinţe sociale, vol 2. - TgM,
1987; Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.1-8;
Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh.
Şincai”, vol. 1-8, 1998-2005.
Lucrări publicate:
• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole. -
TgM: Veritas, 1994. - 320 p. • Receptarea operei şi a personalităţii lui Dimitrie
Cantemir în Europa: Studii şi articole. - Vol. 2. - TgM:
Editura Veritas, 2007. - 278 p.
• Pavel Vasici: Viaţa şi opera. - TgM: Veritas, 2008. -
337 p.
• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole. -
Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010. - 528 p.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a
românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete. -
TgM: Editura Veritas, 2010. - 698 p.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri. - TgM: Veritas, 2011. - 590 p.
- în colaborare:
• O pagină de istorie: Biserica de lemn din TgM /
Grigore Ploeşteanu, Traian Duşa. - TgM, 1969. - 51 p.
• Cetatea Târgu-Mureşului / I. Chiorean, Tr. Duşa, Gr.
Ploeşteanu. - TgM, 1968. - 46 p.
• Profiluri mureşene / Ioan Chiorean, Ladislau
Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - 2 Vol.
TgM. - Vol. 1: 1971. - 308 p. - Vol. 2: 1973. - 288 p.
• George Bariţ şi contemporanii săi (coautor). - Vol. 2.
- Bucureşti: Editura Minerva, 1975. - 434 p.
• Independenţa României. Documente. - Vol. 3 (coautor). - Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1977. -
338 p.
• Mureş: Monografie / Coord.: Pavel Chiorean, Eugen
Trâmbiţaş, Kovács György, Iulius Moldovan; Autori:
Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeşteanu, Vasile
Rus, Margareta Szilágyi, Ecaterina Szurkos, Ioan
Şoneriu. - Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980. - 299
p.
• Epopeea de pe Mureş / Dr. Grigore Ploeşteanu;
Vasile T. Suciu; Lazăr Lădariu. - TgM: Revista Vatra,
1985. - 329 p. • Reghinul cultural. Studii şi articole / Coord.: Dr. Gr.
Ploeşteanu, M. Şara. - Vol. 1-8. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, Biblioteca Mun. „Petru Maior”. - Vol. 1:
1982. - 84 p.; Vol. 2: 1990. - 240 p.; Vol. 3: 1994. - 260
p.; Vol. 4: 1999. - 288 p.; Vol. 5: 2001. - 333; Vol. 6:
2002. - 319 p.; Vol. 7: 2004. - 376 p.; Vol. 8: 2006. - 312
p.
• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-
1918 / Vasile Dobrescu; referent şt. şi cuvânt înainte dr.
Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura UPM, 1996. - 302 p.
• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /
coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română.
ICSU, 1996. - 132 p.
• Arheologie generală: note de curs / Nicoleta Man;
recenzenţi: dr. Valeriu Lazăr ICSU „Gh. Şincai” TgM;
dr. Grigore Ploeşteanu ICSU „Gh. Şincai” TgM. - TgM:
Editura UDC, 1999. - 80 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol.
îngrijit de Marin Şara; pref. Grigore Ploeşteanu. -
Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. -
TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” - 180 p.
• Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale / Coord. vol.:
Grigore Ploeşteanu şi Dimitrie Poptămaş. - TgM:
Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999. - 152 p.
• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-
1918 / Vasile Dobrescu; referent şt. prof. univ. dr.
Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura UDC, 1999. - 348 p.
• Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală: Perspectivă istorică şi istoriografică. - CjN: Presa
Universitară Cjeană, 2000. - 472 p.
• Utopia confederalismului paşoptist: Între vis şi
realitate / Apostol Stan, Grigore Ploeşteanu. - Bucureşti:
Saeculum I.O., 2001. - 255 p.
• Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole
/ Ed. îngrijită şi prefaţă de Marin Şara - Reghin: Primăria
Mun. Reghin, 2005 - Biblioteca Mun. „Petru Maior.” -
204 p.
• Monografia oraşului Târgu Mureş / Traian Popa;
Studiu introductiv de prof. Grigore Ploeşteanu. - Ed. anastatică - TgM: Ansid, 2005. - Fundaţia Culturală
„Vasile Netea”, p. 5-45.
Studii şi articole:
• Paul Vasici medic progresist. În: Cercetări medicale,
Editura Academiei RSR, 1968, p. 21-28.
• Telegraful Român sub redacţia dr. Pavel Vasici. În:
Centenarul revistei Transilvania, Sibiu, 1969, p. 133-
138.
• Din corespondenţa lui V. Lucaciu şi I. Bianu. În:
Studia bibliologica, Univ. Bucureşti, vol. 3, 1969, p.
729-745.
• Un iluminist român în secolul al XIX-lea - Paul Vasici. În: Studii, tom. 24, nr. 1, 1971, p. 93-114.
• Lectori români la TgM înainte de 1848. În: Vatra, nr.
3, iun. 1971, p. 17.
• Societatea pentru un fond de teatru pe meleagurile
mureşene. În: Centenarul Societăţii pentru crearea unui
fond de teatru român, Oradea, 1972, p. 143-149.
• Aspecte din viaţa şi activitatea lui Vasile Lucaciu. În:
Studii de istorie, filologie şi istoria artei, Editura
Academiei RSR, 1972, p. 93-133.
• Vechi biblioteci româneşti în judeţul Mureş. În:
Revista bibliotecilor, Bucureşti, 25, 1972, nr. 8, p. 485-487.
• Avram Iancu cancelist, TgM, 1972, p. 41-55.
• Documente referitoare la viaţa şi activitatea
memorandistului Patriciu Barbu. În: Studii şi materiale.
Vol. 3-4, MJM, 1972, p. 143-149.
• Cantemir, personalitatea, ideile şi opera în
Transilvania. În: Vatra, 3, nr. 8, 8 aug. 1973, p. 15.
• Koordinaten der Entwicklung der rumänischen
Biblioteca Judeţeană Mureş
346
Kultur în Siebenbürgen nach der Revolution von 1848.
În: Deutsch-rumänisches Collegium, München, 1974, p.
52-59.
• Adunările generale ale Astrei de la Reghin. În: Sub
semnul lui Clio. Omagiu Acad. Ştefan Pascu, Cj, 1974,
p. 541-549.
• Paul Vasici şi Academia Română. Contribuţii
documentare. În: Vatra, 4, nr. 10, 20 oct. 1974, p. 6.
• Vasile Lucaciu şi George Bariţ sau continuitatea
luptei pentru drepturile naţionale a românilor
transilvăneni. În: Studii şi comunicări, SM, 1975, p. 97-109.
• Centenarul independenţei. În: Vatra 1976: 6, nr. 6,
20 iun., p. 5; nr. 7, 20 iul., p. 5; nr. 8, 20 aug., p. 5; nr. 9,
20 sept., p. 5; nr. 10, 20 oct., p. 5; nr. 11, 20 nov., p. 5;
nr. 12, 20 dec. p. 4; 1977: 7, nr. 1, 20 ian., p. 2-3; nr. 2,
20 febr., p. 2-3; nr. 3, 20 mart., p. 5; nr. 4, 20 apr., p. 5;
nr. 5, 20 mai, p. 3, 13.
• Independenţa în documente. În: Vatra, 7, nr. 5, 20
mai, 1977, p. 2-3.
• Theodor Diamant în mărturii străine. În: Vatra, 7, nr.
9, 20 sept. 1977, p. 3, 15.
• Paul Vasici şi Principatele Române. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale, Editura Academiei RSR,
Bucureşti, 1977, p. 9-26.
• Cancelişti români târgumureşeni în Revoluţia de la
1848. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale, p. 27-48.
• Aspects diplomatiques de la guerre d’independence
de la Roumanie. În: Revue Roumaine d’Histoire, t. 16,
nr. 1, 1977, p. 67-86.
• Războiul pentru independenţa României. Bibliografie
de cercetare (coaut.). În: Revista arhivelor, 54, vol. 39,
1977, nr. 1, p. 106-108.
• Din lupta lui Paul Vasici pentru drepturile românilor bănăţeni şi transilvăneni. În: Banatica, Reşiţa, vol. 4,
1977, p. 269-283.
• Legăturile permanente ale ţinuturilor mureşene şi
târnăvene ale Transilvaniei cu Ţara Românească şi
Moldova în evul mediu. În: Mitropolia Ardealului, 23,
nr. 10-12, oct. - dec. 1978, p. 711-726.
• Octavian Tăslăuanu şi teatrul românesc din
Transilvania. În: Octavian C. Tăslăuanu. Volum
comemorativ, Miercurea Ciuc, 1978, p. 103-113.
• Prezenţe româneşti în Magazin die Literatur des
Auslandes. În: Vatra, 9, nr. 7, 20 iul. 1979, 100/D.
• Noi mărturii diplomatice privind Unirea Principatelor. În: Vatra, 10, nr. 2, 20 febr. 1980,
• Paul Vasici (1806-1881). În: Repere sibiene. Studii şi
referate, 2, SB, 1980, p. 123-143.
• Modest printre semeni. În: Vatra, 10, nr. 9, 20 sept.
1980, p. 114D, 1 foto.
• Un martir mureşean: Vasile Pop. În: Marisia, TgM,
10, 1981, p. 229-244 (coaut.).
• Aspecte ale vieţii intelectuale din Reghin în epoca
modernă. În: Reghinul Cultural, 1, 1982, p. 23-40.
• Alexander J. Cuza in Exil (1866-1873). Innerer
Nachklang und diplomatische Implicationen. În: Revue Roumaine d’Histoire, t. 22, janvier-mars 1983, nr. 1, p.
47-58.
• Noi mărturii şi precizări privind biografia şi
activitatea lui Simeon Mangiuca. În: Banatica, vol. 6,
1981, p. 405-428.
• Ecoul Memorialului din 1882 în Maramureş. În:
Marmaţia, 5-6, BM, 1979-1981, p. 248-261.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii politice şi culturale a
românilor sighişoreni în epoca modernă (1849-1918).
În: Marisia, 11-12, 1981-1982, p. 111-126.
• Eroul martir Avram Iancu. În: Vatra, 12, nr. 3, 1982,
p. 3; nr. 4, p. 3; nr. 5, p. 3; nr. 6, p. 5; nr. 7, p. 5; nr. 8, p.
3; nr. 10, p. 3; nr. 11, p. 2; nr. 12, p. 2.
• Personalitatea şi opera lui Samuil Micu în conştiinţa
posterităţii (până în 1918). În: Studia, Univ. Babeş-
Bolyai, s. Historia, 1983, 28, p.4 6-61. (coaut.). • Canceliştii târgumureşeni în revoluţia de la 1848. În:
Vatra, 13, nr. 8, 1983, Supl. B-D; nr. 9, Supl. C-D; nr.
10, Supl. B.C.; 14, nr. 3, 1984, Supl. A-D; nr. 4, 1984,
Supl. A-D; nr. 5, 1984, Supl. A-D.
• O viaţă dăruită naţiunii - Ioan Mihaly. În: Vatra, 14,
nr. 7, 1984, Supl. A- D.
• Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale
româno-germane în epoca modernă (până la mijlocul
sec. al XIX-lea). În: Cercetări de ştiinţe sociale, TgM, 2,
1984, p. 267-294.
• Gheorghe Maior. În: Steaua roşie, 15 apr. 1984), p.
3. • Emilian Popescu. În: Steaua roşie, 29 apr. 1984, p. 3,
1 foto.
• Andrei Ghidiu. În: Steaua roşie, 13 mai 1984, p. 3.
• Vasile Dumbravă. În: Steaua roşie, 35, nr. 125 (27
mai 1984), p. 3.
• Grigore Maior. În: Steaua roşie, 24 iun. 1984, p. 3, 1
foto.
• Anton de Marki. În: Steaua roşie, 1 iul. 1984, p. 3.
• Istoricul Traian Popa. În: Vatra, 14, nr.9, 20 sept.
1984, Supl. A-B.
• Cărturari mureşeni: Absolon Todea. În: Steaua roşie, 30 sept. 1984, p. 3.
• Mihail Orbonaş / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 14
oct. 1984, p. 3.
• Augustin Horşia. În: Steaua roşie, 28 oct. 1984, p. 3.
• Ariton Popa. În: Steaua roşie, 9 dec. 1984, p. 3.
• Anania Trombiţaş. În: Steaua roşie, 25 nov. 1984.
• Mărturii privind ecoul în străinătate al Şcolii
Ardelene. În: Vatra, 15, nr. 2, 10 febr. 1985, Supl. A-B.
• Mărturii diplomatice inedite privind aspiraţia şi lupta
pentru independenţă a poporului român. În: Vatra, 15,
nr. 4, 20 apr. 1985, Supl. A. şi C.
• Ecouri ale Supplexului. În: Vatra, 15, nr. 7, 20 iul. 1985, Supl. A.
• Transilvania şi Războiul de independenţă. În: Vatra,
15, nr. 9, 9 sept. 1985, Supl. B şi C.
• Un slujitor al naţiunii, târgumureşeanul Anania
Trombitaş. În: Vatra, 15, nr. 11, 20 nov. 1985, Supl. C.
• Die Vereinigung der rumänischen Fürstentümer und
Preussen. În: CISH Xve Congres International des
Sciences Historiques du 25 Aout en ler Septembre 1985,
3, Actes, Stuttgart 1986, p. 178-179.
• O autobiografie inedită a cărturarului patriot Dr.
Pavel Vasici. În: Vatra, 16, nr. 4, 20 apr. 1986, Supl. C. • Puterile europene şi actul istoric de la 9 mai 1877
(Noi mărturii diplomatice). În: Vatra, 16, nr. 6, iun.1986,
Supl. A.
• Vasile L. Pop, preşedinte al Astrei. În: Vatra, 16, nr.
10, oct. 1986, Supl. A.
Ana Todea, Portrete mureșene
347
• Argumente pentru Marea Unire (A. Ghidiu şi Jung).
În: Vatra, 16, nr. 11, nov. 1986, Supl. A.
• Unirea Principatelor şi Prusia. În: Vatra, 17, nr. 1,
ian. 1987, 190. Supl. A şi C.
• Mărturii bavareze despre atitudinea Puterilor
europene faţă de Unirea Principatelor. În: Cercetări de
ştiinţe sociale, TgM, 3, 1987, p. 326-368.
• Ecoul luptei românilor pentru Unirea Principatelor.
În: Heidelberger Journal în Românii în istoria universală, Iaşi, 2, 1, 1987, p. 33-45.
• Mărturii despre compromisul de la Osborne. În:
Vatra, 17, nr. 5, mai 1987, Supl. C.
• Ioan Buteanu - cancelist la TgM. În: Vatra, 17, nr. 6,
iun. 1987, Supl. A.
• Mărturii şi aprecieri străine despre Războiul de
independenţă. În: Vatra, 17, nr. 7, iul. 1987, Supl. A, C.
• Samuil Poruţiu către Simion Bărnuţiu (Două scrisori
inedite din 1848. În: Vatra, 17, nr. 9, 1987, Supl. A, C.
• Cancelişti târgumureşeni: Gheorghe Anghel şi Petru
Manu. În: Vatra, 18, nr. 4, apr. 1988, Supl. A. • Petru Dobra. În: Vatra, nr. 5, mai 1988, Supl. A, D.
• Petru Cermena. În: Vatra, nr. 6, iun. 1988, Supl. A.
• Von der Aufklärung zur Eloge der Französischen
Revolution. În: La révolution française et les Roumains,
Iaşi, 1989, p. 321-331.
• Unirea Principatelor. Mărturii străine. În: Vatra, 19,
nr. 1, ian. 1989, Supl. A.
• 22 de personalităţi reghinene. În: Reghinul cultural,
Reghin, 2, 1990, p. 107-236.
• O lucrare necunoscută despre răscoala lui Horea. În:
Şcoala Ardeleană, 1, nr. 2, nov. 1991, p. 6. • Prusia şi revoluţia română de la 1848. În: Marisia,
15-22, 1992, p. 236-268.
• Scânteia dumnezeiască (martie 1848 la TgM). În:
Vatra, sept. 1992, p. 10, 12; nr. 10, oct. 1992, p. 9, 13.
• Contribuţii privind memorandistul Ştefan Branea. În:
Gazeta Reghinului, 13, nr. 7 nov. 1992, p. 3.
• Ecouri ale revoluţiei române de la 1848 în presa
germană, I-IV. În: Vatra, 23, nr. 3, mart.1993, p. 10, 12;
nr. 6, iun. 1993, p. 11-12; nr. 7, p. 10, 19; nr. 8, p. 10, 16.
• Un publicist de seamă - Grigore Maior (1859-1901).
În: Marisia, TgM, 23-24, 1994, p. 289-344.
• Receptarea „Descrierii Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir în lumea germană. În: De la umanism la
iluminism, 1994, p. 67-78.
• Receptarea operei istorice a lui A.D. Xenopol în
Transilvania şi Banat. În: A. D. Xenopol. Omul şi opera.
- TgM, 1995, p. 45-90.
• Biblioteca lui Ioan Pop Maior. În: Pagini din istoria
bibliotecilor reghinene, 1995, p. 29-47.
• Mărturii inedite referitoare la Patriciu Barbu. În:
Reghinul cultural. Vol. 3, 1994, p. 72-80.
• Andrei Ghidiu. În: Reghinul cultural, Vol. 3, 1994, p.
212-219. • Dr. Emilian Popescu. În Reghinul Cultural. Vol. 3,
1994, p. 220-225.
• Publicistul Traian H. Pop (1864-1908). Redactor al
Gazetei Transilvaniei. În: Marisia, 24, 1996, p. 211-281
(coaut.).
• Un susţinător al Unirii Principatelor - Arnold Ruge.
În: Interferenţe istorice şi culturale româno-europene. -
TgM, 1996, p. 65-82.
• Presa din Germania şi revoluţia română de la 1848.
În: Memoriile secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie,
S.4, T. 23, 1998. - Bucureşti: Editura Academiei
Române, 2000, p. 93-102.
• Mărturii privind revoluţia de la 1848 a românilor
transilvăneni. În: Allgemeine Zeitung (Augsburg). În:
Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh.
Şincai, TgM, 2, 1999, p. 42-68.
• Abonaţi mureşeni la presa românească în anul 1883. În: Reghinul cultural, 4, 1999, p. 85-90.
• Adunările generale ale Astrei de la Reghin. În: Astra
reghineană. - Reghin, 1999, p. 66-99.
• Presa din Ungaria şi Revoluţia de la 1848 din Ţara
Românească. În: Revoluţia de la 1848 în Europa
Centrală. Perspectivă istorică şi istoriografică. - CjN:
Editura Universitară Cjeană, 2000, p. 131-145.
• Protopop Ilie Farago. În: Sângeorgiu de Mureş. 150
de ani de la Revoluţia din 1848-1849. - TgM: Editura
Pax Historica, 2000, p. 42-47.
• La violence et les Roumains aux XIXe et XXe siècles. În: Revue romaine d’histoire, t. 39, nr. 1-4, ian-dec.,
2000, p. 169-187.
• Activitatea istoriografică a lui Traian Popa. În:
Recurs, TgM, nr. 16-31, 2001.
• Publicistica istoriografică a lui Aurel Filimon. În:
Aurel Filimon: Consacrare şi destin. - TgM: BJM, 2001,
p. 122-135.
• Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie
Cantemir în Franţa. În: Studia Universitas Petru Maior,
s. Historia, 1, 2001, p. 46-66.
• Activitatea despărţământului TgM al Astrei (până la 1918). În: Anuarul Arhivelor Mureşene, TgM, 2002, p.
167-180.
• Anton Fr. Büsching şi Dimitrie Cantemir. În: Studia
Universitatis Petru Maior, s. Historia, TgM, 2, 2002, p.
94-120.
• Banca „Mureşana” şi Societatea de lectură „Petru
Maior”. În: Reghinul cultural, 6, 2002, p. 165-172.
• Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D.
Cantemir la maghiari. În: Teleki-Téka - Emlekönyv,
2002, p. 433-444.
• Domnia lui Alexandru D.Ghica (1834-1842)
reflectată în Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai”, TgM, 5-6, 2002-2003, p.
221-249.
• Revoluţia de la 1848 din Tările Române reflectată în
ziarul „Die Constitution” din Viena. În: Identitate
naţională şi spirit european. Academicianul Dan
Berindei la 80 de ani. - Bucureşti: Editura
Enciclopedică, 2003, p. 375-384.
• Noi contribuţii privind receptarea Istoriei Imperiului
Otoman de Dimitrie Cantemir. În: Studia Universitatis
Petru Maior, s. Historia, 2003, p. 97-111.
• Opţiuni politice ale românilor din TgM şi Scaunul Mureş în anii 1860-1867. În: Anuarul Arhivelor
Mureşene, 2, 2003, p. 148-163.
• Academicianul dr. Pavel Vasici. Anii de învăţătură şi
de studenţie. În: Simpozion, Gyula (Ungaria), 2003, p. 8-
21.
• Aspecte ale receptării operei lui Dimitrie Cantemir la
maghiari (Secolul al XVIII-lea prima jumătate a
secolului al XIX-lea). În: Simpozion, Gyula (Ungaria),
Biblioteca Judeţeană Mureş
348
2004, p. 49-65.
• Receptarea personalităţii şi a operei lui Gheorghe
Şincai (până la 1918). În: Libraria, TgM, 3, p. 167-197.
• Aspecte ale activităţii politice a românilor reghineni
în anii regimului liberal (1860-1867). În: Reghinul
cultural, 7, 2004, p. 105-117.
• Domnia lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) reflectată
în Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul ICSU
„Gh. Şincai”, 7, 2004, p. 101-116.
• Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D.
Cantemir în Italia. În: Studia Universitatis Petru Maior, s.Historica, 2004, p. 67-94.
• Domnia lui Mihail Sturza (1834-1848) reflectată în
Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul
Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai”,
TgM, 8, 2005, p. 50-70.
• Studiu introductiv şi cronologia biografiei la Traian
Popa, Monografia oraşului Târgu-Mureş, TgM, 2005, p.
5-45.
• 7 articole (voci) În: Enciclopedia istoriografiei
româneşti. Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic,
2005. Referinţe:
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
158.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli
mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 271-272.
• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2010, p. 79.
• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole / Grigore
Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010, p. 507-528.
• Românii în conştiinţa Europei. Interviu cu istoricul dr. Grigore
Ploeşteanu, dir. al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe
Şincai” din TgM / Silvia Obreja. În: Târnava, 5, nr. 6-7-8, 1995, p. 1,
8, 9.
• Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu: La 60 de ani / În: Cuvântul
liber, 14 ian. 2003, p. 3.
• Eveniment „Reghinul cultural” / Valentin Marica. În: Gazeta
Reghinului, 14, nr. 1-2 (ian.- febr. 2003), p. 1.
• Cuvântul liber, 18 mai 2005, p. 4, 1 foto.
• Grigore Ploeşteanu. Curriculum vitae. Lista lucrărilor publicate
(selectivă). În: Lumina, Ungaria, 2006, p. 34-39.
• Iluminismul în actualitatea mureşeană / Narcis Martiniuc. În:
Ziarul de Mureş, 30 sept.-6 oct. 2006, p. 24, 1 foto.
• Întâlnire cu istoria [Valea Gurghiului-istorie şi spiritualitate]. În:
Gazeta Reghinului, 16, nr. 9-10 (sept.-oct. 2006), p. 2, 1 foto.
• Valea Gurghiului. Istorie şi spiritualitate / ISM. În: 24 ore
mureşene, 21-23 oct. 2006, p. 4.
• Monografia oraşului Târgu-Mureş/ ISM. În: Cuvântul liber, 18-20
nov. 2006, p. 4, 1 foto.
• Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu (1943-2006) / ICSU „Gheorghe
Şincai” TgM. În: Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 2, 1 foto.
• Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu 13 ianuarie 1943 - 28 decembrie
2006 / Colegii de la Universitatea „Petru Maior” din TgM. În:
Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 2, 1 foto.
• Grigore Ploeşteanu. In memoriam / Acad. Alexandru Zub. În:
Academica, nr. 58-59, ian.-febr. 2007, p. 71.
• Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (I) (13 ianuarie 1943-28
decembrie 2006). In memoriam / Prof. univ. dr. Vasile Dobrescu. În:
Cuvântul liber, 13 ian. 2007, p. 5.
• Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (II) (13ianuarie 1943 - 28
decembrie 2006) / Pr. protopop Nicolae Gheorghe Şincan. În: Cuvântul
liber, 20 ian. 2007, p. 5, 1 foto.
• Prea scurt răgaz răstimpul vieţii are… / Camil Mureşanu. În:
Cuvântul liber, 10 febr. 2007, p. 2.
• „Reghinul Cultural” - la a 8-a ediţie! / Mihai Bărdăşanu. În:
Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p. 2.
• Istoricul Grigore Ploeşteanu (1943-2006). Încercare
minibibliografică / Pr. Gh. Naghi, San Joe, CA. În: Meridianul
românesc, 8 sept. 2007, p. 16, 1 foto.
• In memoriam Grigore Ploeşteanu / A.C. În: Cuvântul liber, 17 dec.
2008, p. 2, 1 foto.
• Monografia Pavel Vasici / Mihail Artimon Mircea. În: Cuvântul
liber, 18 dec. 2008, p. 1, 3.
• „Să ne preţuim valorile cât le avem lângă noi” / Alexandra
Cristescu. În: Cuvântul liber, 19 dec. 2008, p. 1, 1 foto.
PLOEŞTEANU, Mariana, cercet., istoric; n. 21
aug. 1944, Bârgău, MM. Cls.
primare şi gimnaziul în satul natal şi
în com. Cicârlău; lic. în SM (1962);
Fac. de Istorie-Filosofie, UBB Cj
(1967). Arhivist, Arhivele Statului
TgM; muzeograf, dir. al MJM (1983-1985); bibliotecar, BJM
(1985-1988); cercet. şt. în domeniul
istoriei moderne a României la Institutul „Gh. Şincai”
TgM al Academiei Române (1988-); editor de carte, a
fondat Editura Veritas, unde editează cărţi din domeniul
literaturii, teologiei, istoriei, medicinei, tehnicii. A
îngrijit şi editat toate vol. postume ale istoricului Grigore
Ploeşteanu (soţul ei), a publicat în format mic ediţiile
princeps Eminescu, Coşbuc, Goga şi Învăţăturile lui
Neagoe Basarab, în noua colecţie Albina. Distincţii:
„Diploma de Excelenţă,” pentru dăruirea dovedită în
editarea operei istoricului Grigore Ploeşteanu, acordată de Uniunea Scriitorilor şi Editura Ardealul (2011).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Poezii / Mihai Eminescu. - Ed. Mariana Ploeşteanu. -
Ediţia princeps republicată în facsimil - TgM: Veritas,
1992. - 310 p.
• Interferenţe istorice şi culturale româno-europene /
Coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română.
ICSU, 1996. - 132 p.
• Cruci în deşert: [versuri] / Valentin Marica. - Red.
Mariana Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2000. - 42 p. • Receptarea operei şi a personalităţii lui Dimitrie
Cantemir în Europa: Studii şi articole / Grigore
Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi editată de Mariana
Ploeşteanu. - Vol. 2. -TgM: Editura Veritas, 2007. - 278
p.
• Pavel Vasici: Viaţa şi opera / Grigore Ploeşteanu. -
Ed. îngrijită şi editată de Mariana Ploeşteanu. - TgM:
Veritas, 2008. - 337 p.
• Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole /
Grigore Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi ed. de Mariana
Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010. - 528 p.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete /
Grigore Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi ed. de Mariana
Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010. - 698 p.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri
/ Grigore Ploeşteanu. - Ed. Mariana Ploeşteanu. - TgM:
Veritas, 2011. - 590 p.
Studii şi articole:
• Un fiu de seamă al Reghinului. În: Dr. Eugen
Nicoară şi Astra reghineană. 135 de ani de la înfiinţarea
Despărţământului reghinean al Astrei. - TgM: Nico,
2010, p. 68-70. Referinţe:
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Ed. a 2-a - IS:
Junimea, 2003. - 452 p.
• „Să ne preţuim valorile cât le avem lângă noi” / Alexandra
Cristescu. În: Cuvântul liber, 19 dec. 2008, p. 1, 1 foto.
Ana Todea, Portrete mureșene
349
• Calea spirituală Târgu Mureş - Cernăuţi / ISM. În: 24 ore
mureşene, 9 dec. 2006, p. 4, 3 foto.
PLOEŞTEANU, Nicolae Dragoş, jurist,
diplomat; n. 15 dec. 1973, TgM.
Studii: Lic. „Bolyai Farkas” TgM;
Fac. de Drept din cadrul Academiei
de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”,
Bucureşti (1995); cursuri postuniv. de
drept internaţional privat, Fac. de
Drept, Univ. Bucureşti (1997). Dr. în
drept, cu teza: Stingerea şi încetarea
efectelor tratatelor internaţionale, Academia de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti (2005). A urmat
cursul International Law in Conflict organizat de George C. Marshall European Center for Securities Studies,
Berlin şi cursul de drept umanitar organizat pentru
diplomaţi de Centrul Univ. de Drept Internaţional
Umanitar de la Geneva (2007). A fost angajat pe funcţie
juridică la IPJM (1995-1997); cons. juridic, Ed. Veritas,
TgM (1997-1998, 1999); prof. suplinitor, disciplina
elemente de drept şi legislaţie, Grupul Şc. Economic din
TgM (1998-1999); cons. în cadrul Cabinetului individual
de avocatură „Ioan Sabău-Pop” din TgM (2000-2002).
Între 1997-2000, a activat în calitate de colab. asist., apoi
asist. univ. (2000-2002), lector (2002-2009) în cadrul
UPM TgM, pentru disciplinele Drept Internaţional Public, Drept Internaţional Privat, Drept Constituţional
român, Drept comunitar şi Drepturile omului. Din luna
mart. 2006, este cons. juridic în cadrul MIRA; din aug.
2006 este şef al Serviciului drept internaţional, drept
comunitar şi drepturile omului, Direcţia Gen. Juridică;
apoi din oct. 2009, ocupă funcţia de dir. gen. adj. al
Direcţiei Generale Resurse Umane din cadrul MIRA. A
susţinut comunicări la numeroase sesiuni ştiinţifice şi
simpozioane de specialitate. A publicat caiete de seminar
(UPM) la disciplinele Drept constituţional - Teoria
generală a constituţiei (2005), Drept internaţional public - Principiile dreptului internaţional public,
Izvoarele dreptului internaţional public, Subiectele
dreptului internaţional public, Răspunderea în dreptul
internaţional public (2003-2004), Scurtă istorie a
dreptului internaţional, Elemente de dreptul tratatelor,
Răspunderea internaţională a statelor (2004-2005); 5
caiete de seminar în domenii ale dreptului internaţional
public (2006-2009). Autor şi coautor al proiectelor de
cercetare: Măsuri de protecţie şi conservare a Parcului
Naţional Călimani; Interferenţa sistemelor de drept al
României, Italiei, Ungariei şi Uniunii Europene în sfera
raporturilor de drept international privat (2004); The construction of a wall - means for settling internaţional
disputes (2004-2005); participant la proiectul Consecinţe
practice ale apartenenţei la Uniunea Europeană pentru
activitatea judiciară (2007); a făcut parte din col. special
pentru definitivarea proiectului Codului de procedură
administrativă al României şi elaborarea tezelor
prealabile (2007); participant la grupul interministerial
privind aplicarea sancţiunilor internaţionale în România,
coordonat de MAE; membru în cadrul Comisiei
Naţionale de aplicare a dreptului umanitar internaţional;
membru în Comisia Naţională Interministerială pentru elaborarea poziţiilor României la Curtea de Justiţie a
Comunităţilor Europene; secretar al Comisiei
ministeriale pentru romi din cadrul MAI (2006); membru
în comisiile pentru examenul de licenţă la UPM (2000-
2002); coordonator şi organizator al unor concursuri
studenţeşti: „Rene Cassin”, Strasbourg, Franţa (2000),
„Fiat Justiţia”, UPM, TgM (2000-2002); coord. a peste
60 de lucrări de licenţă ale studenţilor.
Lucrări publicate:
• Drepturile omului şi poliţia, vol. Studii de Drept, Univ. de Vest din Tm, Statul de drept - realităţi şi
perspective, 1999.
• Drept românesc contemporan - culegere de studii,
publicat sub egida Academiei Central Europeană de
Ştiinţe şi Arte. - TgM: Editura Veritas, 2000.
• Încetarea tratatelor internaţionale. - TgM: Editura
Veritas, 2009. - 311 p.
- în colaborare:
• Actele şi măsurile procurorului. Controlul şi căile de
atac relative la acestea / I. Sabău-Pop; N. Ploeşteanu. În:
Sesiunea naţională de Comunicări TgM 2001. - TgM: UPM TgM, 2002. - Vol. 1, p. 135-145.
• The penal regulations of slunder and insult fact by
media in reflection of C.E.D.O. dispozitions / The legal
science realities and perspectives. - Berlin: Ed.
Muntenia&Leda şi Propeller-Verlag, 2001.
• Funcţia de mediere exercitată de preşedintele
României în legătură cu cele trei puteri ale statului / N.
Ploeşteanu, A. Boantă. În: Sesiunea naţională de
Comunicări TgM 2001. - TgM: UMP TgM, 2002. - Vol.
1, p. 163-169.
• Reflecţii privind infracţiunea de calomnie prin presă (I) / I. Sabău-Pop, N. Ploeşteanu. În: Sesiunea naţională
de Comunicări Târgu Mureş, 2001. - TgM: UMP TgM,
2002. - Vol. 1, p. 214-222.
• Atribuţii ale Guvernului în domeniul politicii externe
/ H. Dumbravă, N. Ploeşteanu. În: Sesiunea naţională de
Comunicări Târgu Mureş 2001. - TgM: UMP TgM,
2002. - Vol. 1, p. 222-226.
• Clauza rebus sic standibus. În: Dezvoltare şi
performanţe universitare prin cercetare la început de
mileniu. - CjN: Editura Riso Print, 2002, p. 596-602.
• Aspecte politico-diplomatice privitoare la Tratatul
Briand-Kellogg. În: Drept şi Relaţii internaţionale. Curs postuniversitar. - Bucureşti: Editura VISPrint, 2002, p.
670-679.
• Somaţia de plată / A. Boantă, N. Ploeşteanu. În:
Proceedings of 27th Anual Congress of the American
Romanian Academy of Arts and Sciences. - Vol. 2. -
Montreal: Polytechnic International Press, 2003.
• Mecanismele internaţionale de sancţionare a
crimelor internaţionale prin prisma principiilor şi tezei
răspunderii / A. Pătraşcu, N. Ploeşteanu. În: Economia şi
societatea românească la începutul mileniului trei. -
Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p. 150-157. • Subiectele tratatelor internaţionale. În: Economia şi
societatea românească la începutul mileniului trei. -
Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p. 157-167.
• Consideraţii privind infracţiunea de înşelăciune în
convenţii, prevăzută de art. 215 al. 1,3 şi 4 din Codul
penal / N. Ploeşteanu, M. Sabău, A.O. Sabău. În:
Economia şi societatea românească la începutul
mileniului trei. - Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p.
Biblioteca Judeţeană Mureş
350
167-173.
• Implicaţiile contractului de mandat privind
răspunderea penală în cazul faptelor de fals intelectual
şi înşelăciune / I. Sbău-Pop, aN. Ploeşteanu, A. Boantă.
În: Economia şi societatea românească la începutul
mileniului trei. - Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p.
173-185.
• Aplicarea normelor de ius cogens în dreptul
internaţional. În: Proceedings of 27th Anual Congress of
the American Romanian Academy of Arts and Sciets. -
Vol. 2. - Montreal: Polytechnic International Press, 2003, p. 59-63.
• The correlations of constitutional dispositions with
European regulations / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În:
Proceedings of MicroCad 2003. International Scientific
Conference, University of Miskolc, 2003, p. 77-83.
• Globalisation effects of international relations
behaviour of south-eastern Europe / L. Dogaru, N.
Ploeşteanu. În: Proceedings of MicroCad 2003.
International Scientific Conference, University of
Miskolc, 2003, p. 21-25.
• Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii
Constituţiei României. Culegere de studii. - TgM: UMP TgM, 2004. - 290 p.
• Raportul drept intern-drept internaţional şi
dispoziţiile Legii de revizuire a Constituţiei României.
În: Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii
Constituţiei României. - TgM: UMP TgM, 2004, p. 79-
101.
• Human Rights and Romanian’s Integration in the
E.U. / N. Ploeşteanu, F. Zaharia. În: Proceedings of 29th
Anual Congress of the American Romanian Academy of
Arts and Sciences. - Vol. 1. - SB: Editura Alma Mater,
2004, p. 539-543. • The issue of state succession regarding the Republic
of Moldova in the international context / N. Ploeşteanu,
F. Zaharia. În: Caietele Sesiunii Ştiinţifice a Academiei
Române. - CjN: Editura Argonaut, 2004.
• Dreptul tratatelor. Noţiuni de teorie şi practică / N.
Ploeşteanu, V. Duculescu, A. Pătraşcu, F. Zaharia, A.
Boantă. - Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2005. - 450 p.
Studii şi articole:
• Faptele de calomnie şi insultă prin presă
reglementate de codul penal român în lumina
dispoziţiilor Convenţiei Europene a drepturilor omului.
În: Revista Universităţii Tibiscus, 2002. • Reflections regarding the possibility of controling the
normative administrative documents by solicitors
instance / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Curentul
Juridic, nr. 1-2, 2002, p. 30-37.
• Problema recunoaşterii în dreptul internaţional
public (I,II) / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Curentul
Juridic, nr. 1-2, 2002, p. 76-84; nr. 3-4, 2002, p. 84-91.
• Rebus sic stantibus rule (I, II) / N. Ploeşteanu, A.
Moldovan. În: Curentul Juridic, nr. 1-2, 2003, p. 9-16,
16-24.
• The Principle of Soveregnity and non intervention in the internal affairs of a state în international law. În:
Curentul juridic, nr. 3-4, 2003.
• Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de
interes public / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Annales
Universitatis Apulensis, nr. 4, 2003, p. 179-183.
• Capacitatea părţilor de a încheia tratate
internaţionale / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În:Curentul
juridic, nr. 1-2, 2004.
• Aspecte relevante privind relaţiile dintre România şi
Ucraina desfăşurate după Revoluţia Română din
decembrie 1989. În: Studia Universitatis Petru Maior.
Historia, nr. 4, 2004, p. 191-208.
• Convenţia de la Bologna şi Specializarea
Administraţia-Publică în învăţământul românesc. În:
Volumul Universităţii Ovidius, Constanţa, 2005.
• Consideraţii privind sistemul de drept internaţional privat italian. În: Curentul juridic, nr. 1-2, 2004.
• Economic Freedom and the Right to Legal
Assistance. În: Sampark Journal of Global
Understanding - Human Rights issue, 2005.
• Capacitatea prefectului şi instituţiei prefectului de a
încheia acorduri internaţionale supuse dispoziţiilor
Legii 590 / 2003 privind tratatele internaţionale. În:
Caietul ştiinţific, nr. 8, 2006, Institutul de Ştiinţe
Administrative „Paul Negulescu”.
• Câteva probleme privind exprimarea
consimţământului României de a deveni parte la anumite
tratate internaţionale în contextul aderării la Uniunea Europeană. În: Caietul ştiinţific, nr. 9, 2007, Institutul de
Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”.
• Despre posibile coordonate juridice şi raţionamente
ale Curţii de Justiţie în cauzele Zurita şi Cabrera.
Dreptul la libera circulaţie al resortisanţilor ţărilor
terţe. În: Revista Română de Drept Comunitar, nr. 3,
2009, p. 69-92. Referinţe:
• Baza de date BJM
• CV
PODARIU, Teodor, folclorist, prof.; n. 1907,
Pintic, BN. - m. ? Braşov. Studii: Lic. „George Coşbuc”
din Năsăud; univ. la Cj. Red. al ziarului Patria (Cj);
prof. la Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1934-1935); preş. al
Soc. „Tinerimea Română”. Colab. la Comoara satelor,
Foaia interesantă (Orăştie).
Lucrări publicate:
• Flori de pe Câmpie. - SB: Biblioteca poporală a
Asociaţiunii, 1929. - 96 p. Referinţe:
• Bibliografia poeziei noastre populare: folklor român versificat
cuprins în volume şi broşuri 1830-1935: Autori români în ordine
cronologică şi alfabetică / G. T. Niculescu-Varone. - Ed. a 2-a.
revăzută şi completată - Bucureşti: s.n., 1936. - 88 p.
• Folclorul şi folcloriştii mureşeni / Vasile Netea. - TgM, 1983, p.
122-126.
• Raţiune şi credinţă / Ion Chelcea. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1983, p. 322.
• Dicţionarul etnologilor români / Iordan Datcu. - Vol. 1- 2. -
Bucureşti: Saeculum I.O., 1998.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Memorii / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2010, p. 19, 44, 50, 89.
• Trei folclorişti mureşeni / Nicolae Albu. În: Glasul Mureşului, 1,
nr. 1 (22 nov. 1934), p. 2.
POENARU, Emil (Mesaroş), prof., pr. gr-cat.; n.
Ana Todea, Portrete mureșene
351
10 oct. 1902, Haranglab, MS - m. 6 mai 1993, BV.
Studii: Şc. prim. în Târnăveni; secundare la Lic. „Sf.
Vasile” din Blaj (1925); Fac. de Știinţe a Univ. din Cj
(1925-1929); Academia Teologică din Blaj. În timpul
studenţiei este preparator la Grădina Botanică (dir.
Alexandru Borza) din Cj; prof. suplinitor la Lic. „Sf.
Vasile”; predă geografia şi la Şc. normală de învăţători,
ambele în Blaj. Hirotonit pr. (1935); câţiva ani a deţinut
funcţia de dir. al Şc. de ucenici din Blaj. A colaborat la lucrarea Judeţul Târnava-Mică; a scris articole diverse la
publicaţiile blăjene; Unirea, Unirea poporului. După
1948 se stabileşte la BV.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
Judeţul Târnava-Mică (schiţă monografică). -
S.l.: s.n., 1943. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 178-179.
POJAN, Romeo Ştefan, prof., activist de partid; n.
18 mai 1921, Ţelna, AB - m. 11 sept.
1994, TgM. Red. la Radio TgM (1958-
?); activist de partid ( până în 1974); dir.
al BJM (15 apr. 1974- 15 dec. 1979); transferat în funcţia de dir. la Teatrul
Naţional TgM (1979-1984).
Lucrări publicate:
• Monografia - cronica scrisă a
comunei Gorneşti. - TgM, 1971. - 72 p.
- în colaborare:
• Biblioteca Judeţeană Mureş / Coord.: Romeo Ştefan
Pojan; autori: Dimitrie Poptămaş, Mészáros Iosif. -
TgM: 1979. - 64 p. Referinţe:
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 74,
81.
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico,
2008, p. 179-203.
POKORNY Attila, sculptor; n. 2 mart. 1977,
TgM. Absolvent al Lic. de Artă TgM
(1991-1995) şi al Academiei de Arte şi Design, Secţia sculptură, CjN (1996-
2001), prof.: Kolozsi Tibor, obţine
bursă la Academia de Arte Frumoase
din Budapesta (2000). Funcţionează ca
restaurator de ceramică la MJM (2004-
). Expoziţii personale: Galeria
„Bernády” TgM (2004); Galeria „Gönczi Ferenc”,
Zalaegerszeg, Ungaria (2004). Expoziţii de grup:
„Student-Art”, MS (1997); Grupul Factor, CjN (1999);
Expo „Barabás M. Céh”, CjN; Expo „Bolyai János”,
TgM; Expo UAP, TgM (2002); Mini-Stone Plastic Biennale, Budapesta, Ungaria; Bienala de desen, Arad;
Expo UAP, TgM (2004). Lucrări monumentale: relief
Kossuth Lajos, Baraolt (2002); restaurarea Statuii
Libertăţii din Arad (2003); bustul Rákóczi Ferenc al II-
lea, MS (2004). Membru în Asoc. „Barabas Miklos Céh”
de artă (2002), Asoc. de sculptori „BAZIS” din Pécs,
Ungaria (2006).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Magvetés: hittan óvodásoknak: tanári kézikönyv /
Demeter Irén, Bereczki Margit; Illusztráció Pokorny
Attila, Szilágyi László. - Mv.: Appendix, 2002. - 217 p. Referinţe:
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 110.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 554.
• Bastion: revistă de atitudine culturală, nr. 2, aug. 2005.
• Népújság, 2004. febr. 14; 2005. májes 6; 2009. sept. 17, p. 2.
• Tárlatnyitó a bástyában: A pillanat farsangja / Nagy Botond. În:
Népújság, 2006. febr. 7., p. 5.
POL, Alexandru, prof., pr. gr.-cat.; n. 15 dec. 1906,
Băla, MS - m. 15 dec. 1985, Cj, înmormântat la Blaj
(AB). Studii: Şc. prim. în satul natal; gimnaziul la Lic.
„Al. Papiu Ilarian” din TgM; Lic. Comercial din TgM
(1927); Academia Comercială din Cj (1927-1930); în
particular a studiat la Academia teologică din Blaj.
Hirotonit pr. în 1940. Funcţionar la Inspectoratul şc. Cj;
prof. la Şc. sup. comercială de băieţi din Blaj, predă contabilitatea şi matematica (1931-1948); prof. la Lic.
comercial din Ocna MS (1948-1951); prof. de
contabilitate şi matematică la Lic. comercial de fete din
Cj (1951-1955). Contabil la Întreprinderea de construcţii
electrice şi gaz din Cj (1955-1958); prof. la cursuri de
contabilitate din Cj (1958-1961); contabil la Trustul de
instalaţii gaz şi electricitate (1961-1966), de unde s-a
pensionat. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 277.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 289.
PONGRÁCZ Antal Sándor, campion sportiv la
scrimă, medic stomatolog, n. 18 mart.
1948, TgM - m. 18 mart. 2008, TgM.
Licenţiat al IMF TgM, Fac. de
Stomatologie (1972). Cadru didactic
titular, asist. univ. la Fac. de
Stomatologie, IMF TgM (1972-1980);
apoi cadru didactic asociat al aceleiaşi
instituţii; medic primar stomatolog în
specialitatea stomatologie generală. Activitate şt.
concretizată în peste 35 de lucrări în domeniul medicinei
dentare, publicate sau comunicate în ţară sau străinătate;
autor de cursuri univ. Membru în numeroase soc. şt. din ţară şi străinătate, preş. al CMDR MS (2004-2006).
Membru al Clubului Sportiv Univ. TgM. A cucerit titlul
de campion mondial de tineret la Campionatele
Mondiale de Scrimă de la Teheran (1967); a participat la
trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice: München,
ocupând locul IV (1972), Montreal, locul VI cu echipa
de spadă a României (1976), Moscova, locul IV (1980). Referinţe:
• Jubileumok, sorsok, emberek: Mv. neves sportolói / Rád Sándor. -
TgM: Lyra, 1996. - 104 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 131.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 479.
Biblioteca Judeţeană Mureş
352
• Fénymagasban, fönti mélyben: Pongrácz Antal - emlékkönyv /
Összeállította Dr. Pongrácz Mária. - Mv., Mentor Kiadó, 2009. - 167 p.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 555.
• Pongrácz Anton [Necrolog]. În: Cuvântul liber, 19 mart. 2008, p.
4.
• Dr. Pongrácz Anton 1948-2008 / Senatul Universităţii de Medicină
şi Farmacie din TgM, în: Cuvântul liber, 20 mart. 2008, p. 2.
POP, Anastasia, n. Maniu, prof.; n. 1879, Zagra,
BN - m. 12 iun. 1975, Blaj, AB. Şc. prim. în satul natal;
Şc. Civilă (medie) la maicile ursuline din SV; Şc. Normală şi IPed. Superior la maicile Notre Dame din
Calacea. A obţinut diploma de prof. cu distincţie în
1907. După terminarea studiilor, a intrat în învăţământ,
activând în cadrul mai multor şc.: Şc. Medie „Sancta
Ursula” din SB (1907-1918); Şc. Medie Gr.-Cat. de Fete
din Blaj (1919-1920); Gimnaziul de Fete din TgM
(1920-1921), pe care l-a inaugurat şi condus,
transformându-l în actualul Lic. „Unirea”; Lic. Gr.-Cat.
de Fete din Blaj (1921-1939), unde va fi dir. din toamna
anului 1937 până în oct. 1939, când se pensionează. În
viaţa publică, a activat în cadrul Reuniunii Femeilor Gr.-
Cat. Române din Blaj, fiind preş. între 1929-1935, apoi la Crucea Roşie, filiala Blaj. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 140-141.
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti,
1994, p. 150-151.
POP, Aron, pictor de icoane; n. Vaidacuta, MS - m.
sf. sec. XVIII. Pictor de icoane activ în ultimele decenii
ale secolului XVIII în zona Reghinului. În pronaosul
bisericii de lemn din Băiţa (MS) se conservă două icoane
pictate pe lemn, reprezentând pe „Arhanghelul Mihail” şi
„Sf. Nicolae”, ce provin de la vechea mănăstire Băiţa,
semnate de Aron Pop, Toader Pop şi Pavel
Dumbrăvi(an), anul 1779, sept. 13. Pictura este de
tradiţie postbrâncovenească, de factură populară. Referinţe:
• Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIII-
XVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998,
p. 300.
• Biserici de lemn din judeţul Mureş: Monumente de artă populară
românească / Ioan Eugen Man. - TgM: Nico, 2009.
• Vechi inscripţii româneşti din judeţul Mureş (sec. XV-XVIII) / M.
Porumb. În: Marisia, 8, 1978, p. 114.
POP, Călin Ovidiu, restaurator; n. 11 mart. 1968,
TgM. Studii: Şc. Gen. nr.2 (1978-
1982) şi Col. Unirea TgM (1982-
1986); Univ. Spiru Haret, Bucureşti
(1992-1996); Univ. „Lucian Blaga” SB (2000-2005). Dr. în istorie cu
teza: Carte și societate pe Valea
Superioară a Mureșului în sec. XVII-
XVIII, Univ. Oradea (2010).
Restaurator carte veche, MJM (1988-). Specializări:
atestat restaurare documente, Ministerul Culturii (1992);
atestat restaurare legătură artistică, Ministerul Culturii
(1997).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Icoanele pe sticlă de Iernuţeni / Dr. Valer Pop, Drd.
Călin-Ovidiu Pop. - TgM: Editura Nico, 2007. - 80 p. Referinţe:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Editura Mureş, 2004, p. 55.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.
94.
• Călin Pop: „Doctorul” cărţilor de patrimoniu / Claudia Sas. În:
Adevărul de seară, 2 apr. 2010, p. 16, 1 foto.
• „Icoanele pe sticlă de Iernuţeni”, Dr. Valer Pop, drd. Călin-Ovidiu
Pop / † Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei. În: Cuvântul liber, 24 apr.
2007, p. 6, 1 foto.
POP, Ciril, paroh, prof.; n. Idrifaia, jud. Târnava
Mică (MS) - m. cca mijlocul sec. XIX. Studiile secundare le-a făcut probabil la Blaj, unde, în preajma
anului 1800, termină teologia. Între 1803-1805 activează
ca prof. la „gramatişti”, apoi este paroh în Cisteu. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 45.
POP, Dora, pictor; n. 19 oct. 1935, Miercurea
Nirajului (MS). Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj
(1961). Călătorii de studii: Cehoslovacia, Polonia,
Norvegia, Bulgaria (1955); Franţa, Italia, Ungaria
(1956); Bulgaria (1957). Din 1962 participă la expoziţii
colective la Cj și BM. Lucrează pictură de şevalet,
grafică de carte, afiş. Lucrări în muzeul din BM şi alte
colecţii. Referinţe:
• Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. -
Bucureşti: Editura Meridiane, 1976. - 536 p.
POP, Emil Pavel, sportiv pugilist; n. Reghin, MS. A
activat la cluburile
Voinţa Reghin,
Electromureş TgM, CS
Mureşul TgM; s-a
stabilit în Spania, a
trecut la box
profesionist (2005); s-a
transferat la Clubul
spaniol Gava (2006), apoi la Tundra (2011). A fost de 5
ori campion zonal în România, 6 medalii la campionatele
naţionale de arte marţiale de contact; campion naţional pe echipe (2000); vicecampion la cupa Spaniei de
kickboxing; campion european la kickboxing full
contact, categoria superpană, versiunea UWKF (2009);
campion mondial la aceeaşi categorie (2011), antrenat de
Manuel del Rio. Referinţe:
• Emil Pop, campion mondial la kickboxing / Mihai Vereţ. În: Zi de
zi, 10 aug. 2011.
• www.ziuaconstanta.ro
POP, Filip, pr. gr.-cat., prof; n. 13 febr. 1907, Caşva,
MS - m. 4 ian. 1993, Caşva, MS. Studii prim. în satul
natal, secundare la Lic. „Al. Papiu Ilarian” din TgM
(1919-1927); Academia Teologică din Blaj; după un an este trimis, ca bursier, la Fac. de Şt. din Bucureşti,
luându-şi licenţa în fizică-chimie. În 1931 este numit
prof. suplinitor la Catedra de Fizică-Chimie a Lic. „Sf.
Vasile” din Blaj. Este hirotonit pr. celibe în 1934. Din
1938 activează ca prof. la Şc. Normală de Învăţători din
Ana Todea, Portrete mureșene
353
Blaj, ocupând şi funcţiile de rector al internatului, apoi
subdirector al şc. Este prof. şi dir. al Şc. Normale din
Năsăud (1945), prof. al Lic. „G. Coşbuc” din acelaşi oraş
(1946-1947); revine la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (1947-
1948), apoi la Lic. „Radu Negru” din Făgăraş. La 28 iul.
1951 este arestat pentru credinţa sa, judecat, condamnat
şi eliberat în 1955. Este prof. la Lic. „Al. Sahia” din
Târnăveni (1956-1957), apoi chimist la Laboratorul
Spitalului de Stat din Târnăveni (1957-1969) până la pensionare. Publică articole în revista Blajul. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754-1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 193-194.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 276.
POP, Gheorghe, artist plastic; n. 1 sept. 1964,
Reghin (MS). Studii: Lic. „Ion Vlasiu” din TgM (1985). Membru al
AAP MS (1988). Participă cu lucrări
de pictură şi sculptură la expoziţii de
grup şi colective în TgM: Sala
„Unirea,” Cetatea Medievală; la
târguri de artă şi meşteşuguri: TgM,
Sighişoara, Reghin, Târnăveni,
Bucureşti, Frankfurt, Valencia. Tabere de creaţie de
pictură de iarnă şi toamnă de la Sovata (1989, 2006-
2007). Practică sculptura în lemn şi metal, modelează şi
pictează în ulei pe pânză. A lucrat în domeniul sculpturii
în Ungaria, Germania, Spania. Referinţe:
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.
95.
POP, Ioan, pr. gr.-cat.; n. 23 ian. 1886, Socolu de
Câmpie, MS - m. 4 febr. 1956, Ercea,
MS. Cls. prim. în localitatea natală;
Gimnaziul inferior, la maghiari în loc.
Voivodeni; Lic. rom.-cat. în TgM;
Institutul teologic din Blaj (1911).
Hirotonit pr. în 8 nov. 1911, numit
adm. parohial, apoi paroh în Ercea
timp de 40 de ani. Ales membru al
CNR; participă la MAN de la Alba
Iulia; membru al PNR; apoi al PNŢ; cons. jud. (1926-1930, 1930-1934); membru în Comitetul jud. (1936);
membru în secţiunea silvicultură a Camerei de
Agricultură; membru în Cons. com. Ercea (1926-1938).
A fost preş., casier şi contabil la Banca populară, soc.
cooperativă, „Erceana” din comuna Ercea (1920);
membru în cons. de adm. la Banca de credit, comerţ şi
economii „Ajutorul” din Teasca şi la „Mureşiana”,
Institutul de credit şi economii din Reghin; preş. cercului
cultural din Ercea (1936). Nu se refugiază, rămâne
alături de locuitori în perioada ocupaţiei. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 71.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981, p. 69, 89, 128, 261.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989,
p. 21.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura
Ardealul, 2000, p. 174-176.
• Şematism, Blaj, 1923, p. 41; 1929, p. 38; 1932, p. 43; 1937, p. 47;
1938, p. 139.
• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, p. 312, 315.
POP, Ion Petru, grafician; n. 18 mart. 1942, Cheia
Turzii, CJ. Studii: IAP „Ion
Andreescu” CjN, Secţia grafică (1966).
Membru titular al UAP din 1969. Prof.
la Şc. Populară de artă TgM (1967-
1971); grafician la revista Vatra (1971-
1974); muzeograf principal la Oficiul
jud. pentru Patrimoniul Cultural naţional (1975-1979); designer la
Uzina de materiale fotosensibile TgM; prof. la Lic. de
Artă TgM (1990-1992); designer la Centrul Naţional de
investiţii şi inovaţii (1992-1994). Expoziţii personale:
Galeriile „Vatra”, TgM (1979); Centrul Cultural Român,
Budapesta (1994). Expoziţii de grup: participă la toate
expoziţiile jud. (1967-1997); TgM, CjN, Bucureşti.
Expoziţii republicane de grafică: Bucureşti. Creaţie
design: în cadrul Uzinei de materiale fotosensibile:
ambalaje foto pentru piaţa românească şi străină;
proiectarea şi realizarea standului României la Expoziţia
internaţională de inventică, Nüremberg, Germania (1992); Albumul „Sighişoara”, pentru Birourile de
Promovare şi Informare Turistică ale Autorităţii
Naţionale pentru Turism, Edipres Tipo. Lucrări în muzee
de stat din România şi particulare din Ungaria, Austria,
Germania, Belgia, Olanda, SUA. Tabere de creaţie:
Tabăra internaţională de Artă Plastică de la
Hajdubószörmeny, Ungaria (1969); Tabăra de creaţie de
la Sângeorgiu de MS (2002-2003).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. Vol.1: 1699-1821. Scaunul Mureş. - CjN:
Editura Ciubăncan, 1995. - XXV, 330 p.
• Florile dalbe, flori de măr: colinde / Vasile Conţiu;
coperta Ion Petru Pop. - TgM: 1996. - 309 p.
• Judeţul Mureş: [album] / Autorul textului Mihail Art.
Mircea; prezentarea artistică Ion Petru Pop. - Ed. a 2-a -
TgM: Edipres Tipo, 1997. - 136 p.
• Alb pe alb: Poeme / Nicolae Băciuţ; grafică de Ion
Petru Pop. -TgM: Tipomur, 2003. - 76 p. Referinţe:
• Solstiţiu la Echinox: poeme / Nicolae Băciuţ. - TgM: Tipomur,
2002. - 32 p.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 111.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli
mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 274-275.
• Revista „Arta plastică, nr. 5/1967.
• Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie,
25 dec. 1982, p. 3.
POP, Iosif, protopop gr.-cat., vicar arhiepiscopesc,
prof.; n. 10 nov. 1896, Ocna Dejului, CJ - m. 19 oct. 1986, TgM. Şc. prim.
în satul natal; lic. la Dej şi Oradea
(1914); teologia la Budapesta; licenţiat
în şt. la Cj (1919). Prof. la Lic.
„Gheorghe Şincai” din BM (1919-
1920); prof. la Lic. „Sf. Vasile” din
Biblioteca Judeţeană Mureş
354
Blaj (1920); a predat chimia şi fizica; adm. parohial în
satul Galţiu (AB). Protopop la TgM (1938-1944); vicar
arhiepiscopesc pentru jud. MS, Ciuc, Odorhei şi
Treiscaune; canonic onorar (1943). După retrocedarea
Ardealului a reînfiinţat Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM,
fiind dir. (1 oct. 1944 -2 mart.1945); apoi ocupă diferite
funcţii modeste la Şc. de ucenici, la Plafar, casier la
Magazinul de plante medicinale din TgM, până la
pensionare (1956). A fost un luptător împotriva
comunismului; arestat pentru credinţă, în cadrul bisericii
clandestine organizată de episcopul Al. Todea; condamnat în apr. 1952; a trecut prin Gherla şi lagărele
de muncă forţată.
Lucrări publicate:
• Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop. - Pref. de
Pr. Protopop Liviu Sabău; Ed. îngrijită şi postfaţă de
Dimitrie Poptămaş şi Melinte Şerban. -TgM: Fundaţia
Culturală „Vasile Netea”, 2004. - 230 p. Referinţe:
• Román kultúr-ünnepélyek Észak-Erdélyben: 1940-1943 / Pusztai-
Popovits József. - Pécs Intézetének kiadványai: Pécsi Irodalmi és
Könyvnyomdai Részvénytársaság, 1943.
• Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994. - 219
p.
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti,
1994, p. 171-172.
• Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele
comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt.
Constantinescu. - CjN: Renaşterea, 1995, p. 61.
• Cardinalul Iuliu Hossu / Ierom. prof. univ. dr. Silvestru Aug.
Prunduş - OSBM, Pr. prof. Clemente Plaianu. - CjN: Editura Unitas,
1995. - 470 p.
• Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotriva comunismului /
Cicerone Ioniţoiu. - Vol.1. - Bucureşti: Hrisovul, 1996, p. 348.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul
persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj:
Buna Vestire, 2003. - 189 p.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 277-278.
• Limba română şi cultivarea ei în preocupările Astrei / Teodor
Ardelean. - CjN: Editura Limes, 2009, p. 125.
• Directori (1919-2009). Colegiul Naţional „Alexandru Papiu
Ilarian” la 90 de ani / Simion Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. -
TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2009, p. 21.
• Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh.
Opriş. - TgM: Nico, 2011, p. 73.
• Preoţi greco-catolici judecaţi în Vinerea Mare. Pr. Ioan Şerban,
Procesul din Vinerea Mare, TgM, 2000 [Recenzie] / Ion Buzaşi. În:
Unirea. Blaj, 11, nr. 5 (mai 2000), p. 19.
• Din activitatea ecleziastică, culturală şi politică a protopopului de
Reghin, Ioan Maloş / Traian Bosoancă. În: Anuarul Arhivelor
Mureşene, 1, 2002, p. 278-286.
• Corespondenţa unor intelectuali din Reghin cu Ioan Micu
Moldovan între 1862-1885 / Ioana Botezan. În: Reghinul cultural, 7,
2004, p. 118-129.
POP, Leontina, solistă de muzică populară; n. 6 ian.
1958, Gurghiu, MS. Studii: Lic. Forestier TgM (1975);
Şc. Populară de Artă, cls. prof. Vasile Conţiu; Academia
de Muzică, „Gheorghe Dima”, secţia ped., CjN. Solistă
la Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul” TgM
(1982). Participă la festivaluri, ca: Doine şi balade,
Slobozia; la Moineşti, unde a primit „Retorta de cristal”;
Flori de pe Mureş; laureată la festivalul Cântarea
României, locul I (1980). Înregistrează doine, balade,
cântece de joc, de nuntă la Radio Bucureşti, dirijor
George Vancu, Radio TgM, la Electrecord, apariţii
televizate la emisiunea Tezaur
folcloric. Susţine concerte în toată
Europa, SUA, Egipt, Australia.
Discografie: 4 LP-uri, 13 CD-uri, 12
casete audio, casetă video de 4 ore:
Itinerar pe Valea Gurghiului, pentru
care a obţinut Premiul Ethnos (2000); un DVD de 2 ore. Amintim câteva
titluri de albume cuprinzând cântece populare, pricesne,
colinde şi şlagăre: De pe Mureş şi Gurghiu, Cine m-aude
cântând; Când eram la mama me; Bine-mi şade
mureşană; Sărita din Hodac; Codrule ce te mândreşti;
Eu cânt lume pentru tine; Ridicaţi paharul plin; Dă-mi,
Doamne, ce-oi cere eu; Cântece de ieri şi de azi; Am
plecat copil în lume… Cântecu mi-a dat un nume;
Tânără m-am măritat; Udatul nevestelor; Pe Valea
Gurghiului; Cucu car’mi-o cântat mie; Satule grădină
mândră; S-aude clopotul bătând; Veniţi creştini la
rugăciune; Ochiul inimii mele; Colinde cu grupul de colindători din Hodac; Colinde cu grupul Mureşencele
(Leontina Pop, Dorina Oprea, Dorina Grad, Emilia
Lateş). A cântat alături de ansambluri de amatori şi
profesioniste din jud. MS şi din ţară. Membră de onoare
a Academiei de Arte Tradiţionale din România (2000);
Premiul „Ethnos” (1999)
Lucrări publicate:
• Am plecat copil în lume, Cântecul mi-a dat nume…. -
TgM: Casa de Editură Ardealul, 2009. - 201 p. Referinţe:
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 173-174.
• Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996.
• O floare a cântecului popular / Dorin Borda. În:Cuvântul liber, 4
mai 1996, p. 1, 1 foto.
• Primul compact disc al Leontinei Pop: „De pe Mureş şi Gurghiu”.
În: Cuvântul liber, 5 febr. 1997, p. 1, 1 foto.
• S-a lansat primul CD al Leontinei Pop / Genoveva Popa. În:
Cuvântul liber, 11 febr. 1997, p. 2,
• „Nimeni nu-i profet în satul lui”. Interviu cu interpreta Leontina
Pop / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 25 iun. 1999, p. 5, 1 foto.
• Bravo, Leontina! / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 9 mart.
2000, p. 5, 1 foto.
• Cuvântul liber, 7 apr. 1990, p. 4; 29 febr., 9 mart. 2000; 29 dec.
2001, p. 3; 11 iun. 2002, p. 6, 1 foto; 15 iun. 2002, p. 3; 18 febr. 2003,
p. 5, 1 foto; 28 ian. 2003; p. 5, 1 foto; 3 mai 2006, p. 3, 2 foto.
• Sfinţirea stânii / Ilie Frandăş. În: Opinia Reghineană, 18 mai 2007,
p. 1-2, 3 foto.
• Premiile revistei naţionale „Ambasador”. Ediţia a XI-a. În:
Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.
POP, Neculae Vasile, sportiv, voleibalist; n. 3 ian.
1951, Hodac, MS. Studii prim. în satul
natal; Lic. „Al. Papiu Ilarian” din TgM;
Institutul de Educaţie Fizică şi Sport
Bucureşti. Întâia legitimare la Clubul Sportiv Şc. din TgM; apoi la Institutul
de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti;
din 1973 se transferă la Steaua
Bucureşti, în echipa antrenorului Tănase
Tănase. Un titlu de campion naţional cu Steaua (1978); a
Ana Todea, Portrete mureșene
355
disputat trei meciuri de finală a Cupei Cupelor şi una a
Cupei Campionilor Europeni. Titlul de maestru al
sportului (1977); a jucat în mai mult de 450 de meciuri
în echipa naţională, fiind căpitanul ei (1976-1980).
Antrenor-jucător la echipa ASA Electromureş TgM
(1982-1993), pe care o promovează în Divizia A (1984).
A fost antrenor al formaţiilor masculine şi feminine de
volei „U” Ardaf CjN; Someş Victoria Dej; Petrom
Ploeşti; CSU Gaz Metan TgM. Campion al României cu echipele pe care le-a antrenat: „U” Ardaf CjN, Petrom
Ploieşti; antrenor, cu mici întreruperi, al echipei
naţionale de volei (1987-2002). Medaliat cu bronz la
Campionatul European din Finlanda; Medalie de bronz
la Jocurile Olimpice de la Moscova (1980). Referinţe:
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de editură „Mureş”, 2007, p. 175-177.
• Neculae Vasile Pop: Talente mureşene / Dorin Borda, Romeo
Soare. În: Cuvântul liber, 11 iunie, p. 2, 1 foto.
POP, Petru, Pop Neculae, protopop gr.-cat.,
prepozit, vicar gen. episcopesc, prof.; n. 1821, Sâmpetrul
de Câmpie, MS - m. 1910. Studii secundare la Cj;
teologice la Blaj. Prof. la lic. din Blaj (1850-1852); dir.
al gimnaziului (1852-1854). Hirotonit paroh (1854);
paroh în Feneş lângă Zlatna; în parohia Săcărâmb
(1857), fiind şi protopop al tractului Bobâlna; secretar
episcopesc în Lugoj şi prof. de lb. română la lic. de stat
de acolo. Vicar la Haţeg (1862); intră în capitlul din
Lugoj (1875); înfiinţează o fundaţie prin care sprijină şcoli; ajunge prepozit şi vicar general episcopesc, iar
Roma l-a cinstit cu distincţia de „Prelat papal.” Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
POP, Ştefan, prof., ped., publicist, economist; n. ian.
1845, Silvaşul de Câmpie, MS - m.
26 ian. 1890, Bucureşti, com.
Băneasa. A fost elevul şc. din TgM;
cls. prim. ale gimnaziului săsesc din Dumbrăveni (1852-1856); Gimnaziul
din Blaj, unde şi-a luat bacalaureatul
(1865); urmează ped. la IPed.
superior din Praga şi agronomia la
Institutul din Kolşafska, în Boemia. După specializarea
sa ca prof. şi ca ing. agronom, s-a reîntors în ţară şi a fost
numit prof. la Preparandia din Blaj, îndeplinind pentru o
perioadă de timp şi funcţia de dir. A predat aproape toate
materiile de învăţământ. Apoi a fost prof. la Seminar. În
paralel cu activitatea didactică, s-a afirmat în viaţa
culturală prin publicistică, în periodicele: Gazeta Transilvaniei şi Transilvania, fiind un exponent al
intereselor păturilor sărace şi mijlocii ale ţărănimii
române. În urma persecuţiilor la care era supus pentru
ideile sale progresiste, trece munţii (1882). În ţară a
îndeplinit mai multe funcţii: prof. de şt. naturale la
Seminarul Central şi la Şc. Normală a Soc. pentru
învăţătura poporului român; apoi, prin concurs, a ocupat
catedra de pedagogie de la Şc. Normală „Carol I”
(IPed.). La Bucureşti şi-a continuat activitatea
publicistică, fiind red. la România liberă, Unirea lui I.C.
Bibicescu, colab. la Revista de agricultură şi Economia
rurală; bibliotecar la Ministerul Agriculturii şi
Domeniilor; apoi trimis să studieze regimul agricol şi
problema proprietăţii ţărăneşti (1887). Pentru scurt timp
ocupă funcţia de subdir. la Şc. centrală de agricultură şi
silvicultură de la Herăstrău. A editat şi red. bilunarul
Economul (1873-1880). Este autorul unor manuale
valoroase, destinate românilor transilvăneni.
Lucrări publicate:
• Legendariu şi exerciţii de limbă pentru clasa a II-(a) a şcoalelor poporale. - Blaj, 1872.
• Metodul pertractării Legendariului I (Abecedariului)
după principiile scriptologiei şi Instrucţiunea intuitivă
(în uzul Institutelor pedagogice, teologice şi a
docenţilor). - Blaj, 1872.
• Măsurile metrice. Măsurarea şi calcularea cu
măsurile cele noi metrice, asemănarea lor cu cele vechi,
străformarea măsurilor vechi în noi şi a celor noi în
vechi, măsurarea pământului şi a corpurilor, compuse în
uzul şcoalelor, economilor, industriaşilor,
comercianţilor, privaţilor şi al tuturor claselor poporului, cu 12 ilustr., 4 tab. - Blaj, 1875.
• Economia rurală sau Agricultura, creşterea
animalelor de casă, conducerea economiei şi
contabilitatea economică, legumăritul, cultura florilor,
pomăritul, cultura viilor, stupăritul, cultura viermilor de
mătase, creşterea arborilor şi cultura pădurilor, cu un
adaos din industria agricolă compusă în uzul şcoalelor
şi al agicultorilor, cu 142 de ilustraţii. - Blaj, 1881.
• Învăţământul agricol la ţară sau modul sigur prin
care se poate lăţi agricultura perfecţionată între ţărani.
- Bucureşti, 1884. • Îmbunătăţirea agriculturii noastre sau Îmbunătăţirea
seminţelor agricole. Lupta contra secetei. Defectele
agriculturii noastre. Cultura nutreţului. Rotaţiuni.
Manual. - Bucureşti, 1885.
• Politica noastră comercială şi Convenţiunea cu
Austro-Ungaria. - Bucureşti, 1886. Referinţe:
• Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1973, p. 181-200, 1 foto.
• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile
Dobrescu. - TgM: Editura UPM, 1996.
• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile
Dobrescu. - TgM: Editura UPM, 1999.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 457-472.
POP, Valer, cercet., muzeograf; n. 3 aug. 1942,
Stânceni, MS. Studii: Şc. Gen.
Stânceni (1948-1956); Lic. la
Subcetate MS - Topliţa (1956-
1960); IPed. de 3 ani TgM (1963-1966); UBB, Cj. Dr. în istorie cu
teza: Aspecte evolutive şi regresive
în ocupaţiile tradiţionale în zona
etnografică a Topliţei. Prof. la Şc.
Gen. Bilbor (1960-1962); Şc. Urisiul de Sus, com.
Chiherul de Jos (1962-1963); Şc. Gen. Stânceni (1963-
1965); Lunca Bradului (1968-1975), dir. coord. (1970-
1973); muzeograf etnograf şi coord. al Oficiului Jud. MS
pentru Patrimoniu Cultural Naţional (1975-1988); dir. al
MJM (1988-2005). Cercet. (2001-2007); red. şef al
publicaţiei Marisia, Vol. XIII-XXVIII; participă la
Biblioteca Judeţeană Mureş
356
sesiunile de etnografie din ţară; campanii de cercetare în
Republica Moldova: Noi şi ei - interferenţe culturale la
comunităţile rurale contemporane 1992 şi în jud. SV
1995; 1996. Expert în bunuri cu semnificaţie etnografică,
ocupaţii, mesteşuguri, icoane pe sticlă, jud. HR şi MS.
Realizează 24 expoziţii tematice: Textile - port din jud.
Mureş (1977); Valori de patrimoniu din judeţul Mureş
(1977); Mobilier ţărănesc din Transilvania (în
colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, CjN,
1977); Expoziţie omagială Colecţiile etnografice Aurel
Filimon (1984); 125 de ani de la înfiinţarea Astrei (1986);...Icoane pe sticlă - creatori contemporani. De la
Colecţiile Aurel Filimon la colecţiile etnografice de azi
(2006). Membru în Asoc. de şt. etnologice din România
(2005). Distincţii: Medalia „30 de ani de la eliberarea
României de sub jugul fascist” (1974); Medalia „Meritul
cultural”, cls. I, categoria H (2004).
Lucrări publicate:
• Bătălia pentru Ardeal. - Bucureşti: Colosseum, s.a. -
230 p.
• Ioan N. Maloş: (4 mai 1916-23 noiembrie 1942. -
TgM: Editura Nico, 2008. - 181 p.
- în colaborare: • Icoanele pe sticlă de Iernuţeni / Dr. Valer Pop, Drd.
Călin-Ovidiu Pop. - TgM: Editura Nico, 2007. - 80 p.
Studii şi articole:
• Ziua Internaţională a Muzeelor. În: Cuvântul liber,
18 mai 2005, p. 5.
• Plugarul. În: Cuvântul liber, 14 apr. 2006, p. 6.
• Studii şi materiale din domeniul etnografiei şi artei
populare (2). În: Cuvântul liber, 6 mai 2006, p. 3. Referinţe:
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Dialog al vremii cu memoria. Slujind Domnului şi poporului Său,
la începutul mileniului al III-lea / † Andrei Andreicuţ. - Alba Iulia:
Reîntregirea, 2009, p. 539.
• Modelele conving / Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei. În: Gazeta
Reghinului, nr. 1, ian. 2009, p. 7, 1 foto.
• „Icoanele pe sticlă de Iernuţeni”, Dr. Valer Pop, drd. Călin-Ovidiu
Pop / † Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei. În: Cuvântul liber, 24 apr.
2007, p. 6, 1 foto.
POP, Vasile Ladislau, jurist, om politic, prof.; n. 6
ian. 1819, Berind, CJ - m. 17 febr. 1875,
Pesta, Ungaria, înmormântat la Reghin.
A studiat la piariştii din Cj cls. prim., lic.
şi cursurile de drept (1825-1838);
teologia la Blaj şi la Seminarul „Sf.
Varvara” din Viena, absolvind în mod strălucit. Prof. de matematică şi
geometrie la Blaj (1842), având elevi pe
Al. Papiu Ilarian, Iosif Hodoş, Nicolae Popea, predă
pentru prima dată în lb. română. Apropiat de Bărnuţiu,
adept al „partidei naţionale”, este nevoit să părăsească
Blajul (1845). S-a îndreptat spre Tabla regească din
TgM, unde, după aproape trei ani de practică, devine
avocat (1848). S-a stabilit la Reghin, fiind avocat al
baronului Bornemisza. A participat la Adunarea
Naţională de la Blaj, a fost ales membru în deputăţia care
urma să prezinte revendicările naţiunii împăratului. După revoluţie, ocupă succesiv posturile: cons. la Judecătoria
criminală din Bistriţa (1850), cons. la Tribunalul
„criminal de apel” (1850) şi la Curtea de Apel din SB
(1852), cons. la Judecătoria superioară a Transilvaniei
din SB (1857), cons. de secţiune în Ministerul de Justiţie
(1859), cons. la Cancelaria aulică a Transilvaniei din
Viena (1960); vicepreş. al Guberniului Transilvaniei (24
nov. 1861), preş. Senatului judecătoresc, şeful justiţiei
din Transilvania; Cons. intim al împăratului şi rangul de
baron (1864); activează în Astra; preş. al Astrei (1867-
1875); sprijină red. unei publicaţii periodice: Foaia
Asociaţiunii şi a revistei Transilvania (1868);
colaborează la Gazeta Transilvaniei, Concordia şi alte
publicaţii; preş. de onoare a Soc. „Transilvania” (1868). Lucrări publicate:
• Îndreptariu în cauzele urbariale compus pentru
populaţia română din Ardeal şi Ungaria. - SB: s.a. Referinţe:
• Al doilea preşedinte al „Asociaţiunii” Vasile L. bar. Pop 1819-
1875: biografie scrisă din prilejul aniversării de 50 ani dela moartea
lui / Dr. Ilie Dăianu, protopop, membru al secţiunii istorice. - SB:
Editura Asociaţiunii „Astra”, 1925.
• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM:
Editura Revistei „Progres şi Cultură”, 1933. - 80 p.
• Dr. Zaharie Pop un erou şi martir al neamului / Nicolae Albu. -
Blaj: s.n., 1943. - 23 p.
• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:
lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.
Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944.
• Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1971, p. 103-110.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 201-208.
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Idealul unităţii naţionale în presa românească / Victor V. Grecu. -
Cj Napoca: Dacia, 1996. - 203 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Municipală „Petru Maior”, 1999.
• Enciclopedia României. Cugetarea / Lucian Predescu. - Bucureşti:
Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, 1999, p. 672.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Editura Ardealul, 2006.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 183-194.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la
înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie
Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.
• Vasile Ladislau Pop (1819-1875) / Dr. Ilie Moise. În: Foaia
Poporului, 4, nr. 3 (iun. 1994), p. 1, 1 foto.
• Gazeta Reghinului, 5, nr. 12, dec. 1994.
• Cuvântul liber, 13 mai 1999.
POP, Zaharia, pr. gr.-cat., prof.; n. 1797, Orosfaia -
m. 1878, Măgheruş. Studii secundare în TgM, iar cele
teologice la Blaj. Între 1817-1819 a activat ca prof. la
„gramatişti” în lic., apoi a fost trimis paroh în Măgheruş,
unde a rămas până la moarte. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 57.
POP MAIOR, Ioan, om politic, publicist, animator
cultural; n. 2 iun. 1796, Reghin - m. 31 mart. 1877,
Ana Todea, Portrete mureșene
357
Reghin, MS. Studii înalte, fără să deţinem amănunte, se
pare de drept. Adm. al domeniilor baronului Bornemisza
Pál; moştenitor al moşiei Maioreni din hotarul
Ibăneştilor, gospodar priceput şi modern, arendaş, ajunge
la o avere apreciabilă, care îi permite să sprijine cu
generozitate cultura naţională. Colab. la Gazeta de
Transilvania, Concordia şi la Organul luminării. Reţine
atenţia articolul referitor la situaţia lucrătorilor plutaşi şi
a muncitorilor agricoli din Valea Superioară a MS (Gazeta Transilvaniei, XXVIII, nr. 48 din 1 iulie/19
iunie 1865). Răspândeşte zeci de exemplare ale Istoriei
românilor din Dacia Superioară a lui Al. Papiu Ilarian în
Reghin şi împrejurimi. Acceptă postul de preceptor la
Oficiul fiscal al Gurghiului, în care este numit la
începutul decadei neabsolutiste, dar va renunţa la el,
fiind nemulţumit de nedreptatea făcută naţiunii române.
Se stabileşte în Reghin, unde, cu contribuţie proprie ajută
elevii să frecventeze şc. „mai înalte”, ajută la repararea
şc., ajută Muzeul „Naţional din Blaj” (1860); donează
bani Academiei de drept, se abonează cu principalele publicaţii româneşti din Transilvania şi din Monarhie;
face colecte pentru juriştii români săraci; sprijină
instituţii naţional culturale. Este fondator al
Despărţământului ASTREI din Reghin (3/14 apr. 1874),
ales preş. (1974); a oferit o bibliotecă de cca 200 de
volume Despărţământului Reghin, alegând Gurghiul
pentru sediul bibliotecii; lăsându-şi averea prin testament
ca ajutor pentru creşterea salariilor profesorilor de la Şc.
românească din Reghin, pentru un fond de premiere a
învăţătorilor români din tractul Reghin şi al Turdei de
Sus, pentru preoţii români din acelaşi ţinut, Soc. academice „Petru Maior” din Budapesta, Soc. academice
studenţeşti „România jună” din Viena, Reuniunii
femeilor române din Reghin, Soc. pentru un fond de
teatru român. La 19 aprilie 1861 a fost ales perceptor, iar
după demisia lui I. Raţiu, în funcţia de vicecomite al
comitatului Turda. Participă la Congresul naţional de la
SB din aprilie 1863; aderă la memoriul din 31 dec. 1866,
înaintat la Viena, alături de G. Bariţiu, Al. Papiu Ilarian
şi I. Raţiu. Referinţe:
• Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1971, p. 71-80.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca
Orăşenească, 1990, p. 196-200.
• Pagini din istoria bibliotecilor reghinene: studii şi articole / Coord.
Marin Şara. - Reghin: s.n., 1995. - 122 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior”, 1999. - 180 p.
• Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul
de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală
„Vasile Netea”, 1999. - 216 p
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
239.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006. - 351 p.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 365-370.
• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene)
/Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 9.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
• Reghin - destin şi istorie / Prof. dr. Liviu Boar. În: Cuvântul liber,
25 apr. 2007, p. 3, 1 foto.
• Din trecutul bibliotecilor Reghinului şi împrejurimi (III).Valea
Gurghiului. Biblioteca lui Ioan Pop Maior / Dorin Borda. În: Cuvântul
liber, 15 ian. 2008, p. 2.
POPA, Ariton, protopop gr.-cat., cărturar, om
politic; n. 15 apr. 1871, Tăuni, BV -
m. 14 apr. 1946, Reghin, MS. Studii
gimnaziale la Blaj (1883-1891), având
prof. pe istoricul Augustin Bunea; apoi
cele teologie la Fac. de Teologie a
Univ. din Budapesta (1891-1895).
Reîntors în Transilvania (1896), este
învaţător la Bucium-Şasa; ctitoreşte
cele dintâi biblioteci poporale în Bia, Tăuni şi Bucium
Şasa; înfiinţează aici o reuniune de femei, un cor şi
organizează cu tinerimea locală numeroase reprezentaţii teatrale şi serate culturale. Membru al Reuniunii
învăţătorilor români, membru al Astrei, a fost ales în
comitetul cercual al Despărţământului Abrud-Cîmpeni
(1901), i s-a încredinţat funcţia de casier; a colab. la
Foaia scolastică (Blaj), unde îi apare studiul (traducere)
Starea scolastică prezentă în Statele Unite nord
americane (1899) şi la Gazeta Transilvaniei. A efectuat
mai multe traduceri de lucrări cu conţinut bisericesc:
Catolicismul, Preotul legii nouă după Memoriale vitae
sarcedotalis de Cl. Arvisenet; Oratoria sacră de J.
Kudorn; Isus Hristos de Berthe şi Manual de adoraţie a
Sf. Eurahistii de Tesniére (traduceri din lb. maghiară). Se stabileşte la Reghin (1906), devenind un animator al
vieţii cultural-naţionale româneşti din acest oraş;
activează în despărţământul Reuniunii Învăţătorilor
Români; înfiinţează Reuniunea Meseriaşilor Români
(1913); susţine Soc. pentru Crearea unui Fond de Teatru
Român; înfiinţează Reuniunea Mariană a Femeilor din
localitate; s-a afirmat ca militant al PNR. A fost internat
la Fertörákos (jud. Sopron, Ungaria) între 6 septembrie
1916-12 iunie 1917, cu alţi cărturari români care au
luptat pentru întregirea neamului. Reîntors la Reghin,
luptă pentru unirea Transilvaniei cu România; participă la adunările de constituire a CNR jud., este secretar jud.;
prezidează şedinţele CNR local; participă la adunările
populare din Milăşel şi Băla; a fost delegatul cercului
Ghernesigului la Alba Iulia. Deşi s-a opus candidaturii
sale, este ales deputat în Parlamentul României (1929-
1930). A avut preocupări de istorie locală, a punctat în
Mica monografie a Reghinului (1931) momente din
trecutul românilor din acest oraş; a colaborat la
Semănătorul. Ca preţuire a activităţii sale, a fost înalţat
la rangul de canonic onorar.
Studii şi articole:
• Ariton M. Popa, Un adio. În: Libertatea, nr. 5, 28 ian. / 10 febr. 1906.
• La masă cu Dr. Aug. Bunea. În: Prinos memoriei
regretatului canonic Dr. Augustin Bunea / compus şi
închinat de redacţia revistei culturale „Răvaşul” din Cluj
-Cj: 1910, p. 42. Referinţe:
• Contribuţia preoţimei române din Ardeal la răsboiul pentru
intregirea neamului (1916-1919) / de Dr. Sebastian Stanca. - Cj:
Institutul de Arte Grafice, Editură şi Librărie „Cartea Românească” S.
A., 1925, p. 112.
• Momente din viaţa Bisericii Unite în ultimii zece ani (1918-1928) /
Ioan Georgescu. - Bucureşti: Editura Cultura Naţională, 1929, p. 5-6.
• George Pop de Băseşti. 60 de ani din luptele naţionale ale
românilor transilvăneni / Ioan Georgescu, Oradea, 1935, p. 137-138.
Biblioteca Judeţeană Mureş
358
• Sub stindardul „Astrei”: două decenii de activitate culturală în
Despărţământul Reghin: 1919-1939 / Vasile Netea. - Reghin: Editura
„Astra” Despărţământul Reghin, [1939]. - 79 p.
• Román kultúrélet a magyar Erdélyben / írta Pusztai-Popovits
József. - Pécs: Pécsi Irodalmi és Könyvnyomdai Részvénytársaság,
1942.
• Marea Unire dela 1 decembrie 1918. - Bucureşti: Societatea
Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia Traiană”, 1943, p. 53-54.
• Doi Protopopi din Nord / Vasile Netea. În: Pentru Transilvania, II,
Pământul şi oamenii. - Bucureşti: s.n., 1945, p. 181-182.
• O zi din istoria Transilvaniei - 1 Decembrie 1918 / Vasile Netea. -
Bucureşti: Albatros, 1970, p. 62, 119, 121.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor,
CjN, Dacia, 1981.
• 1918 la Români. Documentele Unirii. - Vol. 7, 1989, p. 130-132,
166, 345, 441-442, 466-467, 474; vol. 9, 1989, p. 8, 10-12; vol. 10, p.
22, 174.
• Politica statului ungar faţă de biserica românească din
Transilvania în perioada dualismului (1867-1918) / Pr. Mircea
Păcurariu, SV, 1986, p. 272.
• Ariton Popa / Grigore Ploeşteanu. În: Reghinul cultural: studii şi
articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca Orăşenească,1990, p. 209-212
• Societatea meseriaşilor din Reghin. Rolul ei în răspândirea culturii
/ Szabo Mihai. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. -
Reghin: Biblioteca Orăşenească, 1990.
• Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918. În: Marisia, XXV, TgM, 1996, p. 305, 308, 315.
• Alexandru Ceuşeanu. Studii şi comunicări, Reghin, 1999, p. 37, 42,
43, 44, 45, 48.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Volum îngrijit de
prof. Marin Şara. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin,
1999. - 180 p.
• Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea. -
CjN: Presa Universitară Clujeană, 1999.
• Mărturii prin vreme. Douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul
de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban, TgM, 1999, p. 39-75.
• 125 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei /
Marin Şara. În: Astra Reghineană, Reghin, 1999, p. 37.
• Reghinul şi Marea Unire / Ioan Marinescu. În: Reghinul cultural,
Vol. 4, Reghin, 1999, p. 115.
• Reînvierea Astrei / Melinte Şerban. În: Astra Reghineană, Reghin,
1999, p. 113-114.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul,
2000, p. 177-183.
• Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească /
Romulus Sever Todea; Lucrare monografică îngrijită, prefaţată şi
completată de Ilie Şandru. - Bucureşti: Editura APP, 2001, p. 30.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente. 1874-1940/
Culegere alcătuită de Liviu Boar. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru
Maior”, 2001
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002. - 298 p.
• Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul
persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj:
Buna Vestire, 2003. - 189 p.
• De la Blaj la Alba Iulia: Articole politice / Valeriu Branişte; Ediţie
îngrijită de Valeria Căliman şi Maria Elena Simionescu, - Ed. a 2-a
revăzută. - Tm: Editura de Vest 2003. - 376 p.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
193, 236.
• Protopopul Ariton M. Popa / Maria Dan. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 2006. - 159 p.
• Biserică şi societate în Reghinul interbelic / Maria Dan. În:
Reghinul Cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 180-187.
• Şematismul clerului Arhidiecezei mitropolitane greco-catolice
române de Alba Iulia şi Făgăraş, Blaj, 1900.
• Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Mureş, Fond: Protopopiatul
greco-catolic Reghin, dosare: 130-135.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 202.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 561-566.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la
înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie
Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.
• Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene)
/Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 64-80.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
• Ariton Popa / dr. Grigore Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 9 dec. 1984,
p. 3.
• Scrisorile lui G. Maior şi Ştefan C. Pop. În: Gazeta Reghinului, oct.
1991, p. 3.
• Ariton Popa internat la Sopron (1916-1918) / Grigore Ploeşteanu.
În: Gazeta Reghinului, oct. 1991, p. 3.
• Pro memoria: Ariton Popa 125 de ani de la naştere - 50 de ani de
la moarte / Cozma Florian, În: Opinia reghineană, 3, nr. 56 (22-28 apr.
1996), p. 2.
• Ariton Popa - omul politic / Grigore Ploeşteanu. În: Gazeta
Reghinului, 3, nr. 3 (apr. 1992).
• Biserică şi societate în Reghinul interbelic / Maria Dan. În:
Reghinul cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 180-187.
• „Protopopul Ariton M. Popa”. Lansare de carte / Marin Şara. În:
Cuvântul liber, 25 ian. 2007, p. 1.
• O carte despre Protopopul Ariton Popa / ISM. În: 24 ore
mureşene, 27-29 ian. 2007, p. 1.
• O personalitate de seamă a Reghinului - Ariton Popa / Marin Şara.
În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 8.
• Protopopul Reghinului, Ariton M. Popa. Biobibliografie / Ana
Todea. În: Libraria. Anuar. BJM, 7, 2008, p. 243-249.
POPA, Cornel, artist plastic, prof.; n. 28 apr. 1947,
Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Arte
Plastice din cadrul UBB CjN (1966-1969). Funcţionează ca referent
cultural (metodist) la Casa de Cultură
„Mihai Eminescu” din Târnăveni
(1969-1970); înfiinţează şi conduce
formaţia de muzică uşoară Meteor;
conduce Cercul de Artă Plastică,
organizând expoziţii de grafică, pictură, sculptură, locale
şi judeţene. A colaborat ca scenograf, regizor şi regizor
secund la piese de teatru punând în scenă spectacole ca:
Take, Ianke şi Cadâr, Geamandura, Gara Mică, Conu
Leonida faţă cu reacţiunea (1973-1979). Prof. la Şc. din Bobohalma, unde înfiinţează primul cabinet de desen
(1970-1980); prof. dir. la Şc. de Arte şi Meserii
„Constantin Brâncuşi” (1980-1998); la iniţiativa sa
primeşte denumirea de „Constantin Brâncuşi” (1995);
înfiinţează la Gimnaziul de Stat „Avram Iancu”
Târnăveni, „Holul artelor”, unde pictează o frescă
monumentală cu o suprafaţă de 35 mp., în tehnica al
secco, folosind culori tempera şi acrilice. Această operă
prezintă portretele: Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan
Cuza, Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan. Referinţe:
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, TgM, vol. 2,
2007.
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. -
TgM: Editura Ardealul, 2008, p. 137, 295.
• Dascăli mureşeni: Cornel Popa / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş.
În: Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p. 2, 1 foto.
POPA, Doina, prof., bibliotecar; n. 1 ian. 1949,
Târnăveni, MS. Studii: Fac. de
Filologie (1972) şi Fac. de
Filosofie a UBB CjN (1982);
cursuri de specializare în
Biblioteconomie şi Şt. informării:
Cursul PLDP Modular Training
Course on Information and
Library Management, Chelmsford,
Marea Britanie, Programul
PHARE (1997); Seminarul internaţional Management şi
Ana Todea, Portrete mureșene
359
marketing de bibliotecă, CjN, Ministerul Educaţiei
Naţionale, Deutsches Bibliotheksinstitut
Bibliothekarische Auslandstelle, Berlin, Germania
(1997); Seminarul internaţional Management de
bibliotecă: Strategii pentru secolul XXI, CjN (1998);
cursul Evaluarea performanţelor în biblioteca modernă,
CjN, British Council Romania (2000); Biblioteca:
Prezent şi viitor, CjN, Ministrul Educaţiei şi Cercetării,
UBB, ETH - Bibliothek Eidgenossiche Technische Hochschule, Zurich, Elveţia (2002); Programul de
management de bibliotecă, Bucureşti, Ministerul Culturii
şi Cultelor (2002); Programul de management cultural:
Relaţiile publice şi comunicarea în bibliotecă, Bucureşti,
Ministerul Culturii şi Cultelor, Centrul pentru formare,
educaţie permanentă şi management în domeniul
culturii; Managementul finlandez de bibliotecă - tur de
studiu în bibliotecile publice din Finlanda (2006);
Biblioteca în Societatea Informaţională, CjN, Ministerul
Culturii şi Cultelor, Centrul de pregătire profesională
(2007). Prof. la Şc. Gen. Crăieşti, MS (1972-1978), dir. adj. (1978-1980), dir. (1980-1982). Din 1982, lucrează la
Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” CjN, şef serviciu
Relaţii cu publicul (1992-1999); dir. de specialitate
(1999-2002); dir. gen. al BJ „Octavian Goga” din CjN
(2002-2009). Realizări în funcţia de dir.: finalizarea
lucrărilor la edificiul nou al bibliotecii (1995-2002,
2007-2009); dezvoltarea Serviciului de bibliotecă mobilă
în jud. CjN, proiect realizat în parteneriat cu Cons. Gen.
Allier, Franţa, prin Mediateca Departamentală Allier şi
Guvernul Republicii Franţa, achiziţionând un bibliobus
care transportă documentele de bibliotecă spre locuitorii jud. CJ (2008); înfiinţarea Centrului de informare şi
resurse „American Corner CjN” cu sprijinul Ambasadei
SUA (2006); obţinerea, în premieră naţională, într-o
instituţie de cultură, a Certificării Sistemului de
Management al Calităţii la BJ „Octavian Goga” CjN,
conform ISO 9001/2000; primirea vizitei preş. României
Ion Iliescu şi a primului ministru Adrian Năstase, cu
prezentarea Centrului Public de Informare NATO,
realizat cu sprijinul Ministerului Informaţiilor Publice
(2002). Preş. al ANBPR, Filiala CjN (1992-2005),
vicepreş. (2002-2004), preş. ANBPR (2004-2012); preş.,
Comisia de Statistică a ANBPR (1998-); preş., Comisia de Statistică a FABR (2001-2006); membru (2002-),
preş. (2008-), Comisia Naţională a Bibliotecilor.
Coordonator de ţară în proiecte europene: ENTITLE
(Europe’s New Libraries Together in Transversal
Learning Enviroments ) - Bibliotecile europene
împreună pentru sprijinirea învăţării pe tot parcursul
vieţii (2008-2009); EDLocal: Facilitarea accesului la
documentele locale sau regionale prin intermediul
Bibliotecii Digitale Europene (2008-2009); LIBER-
IMMS: Sistem destinat bibliotecilor bazat pe tehnologia
de identificare prin radiofrecvenţă (RFID) pentru servicii interactive şi de transmitere de mesaje prin
Internet şi telefonie mobilă (2005-2006); CALIMERA:
Acces - Aplicaţii Culturale: Medierea accesului la
resursele electronice prin instituţiile locale (2003-2005);
LIBECON: Studii internaţionale de cercetare în
economia bibliotecilor (1998-2000; 2000-2004), proiect
prin care a realizat Studiul Mileniului cu privire la
statistica de bibliotecă în ţările europene şi a reuşit să
îmbunătăţească şi să uniformizeze la nivel naţional
categoriile de date şi informaţii statistice care fac
posibile comparaţiile externe. Pe linie de asoc., a
acţionat şi susţinut intrarea României în Programul
Internaţional Global Libraries, finanţat de Fundaţia
Bill&Melinda Gates şi dobândirea calităţii de partener al
Fundaţiei IREX în programul Biblionet - Lumea în
biblioteca mea. A contribuit la dezvoltarea
bibliotecomomiei şi a managementului de bibliotecă prin: conceperea şi generalizarea unui modul de
raportare statistică în bibliotecile publice din România;
implementarea indicatorilor de performanţă ca
instrumente manageriale de evaluare a activităţii în
bibliotecile publice din România; a coordonat proiecte
de cercetare, programe naţionale şi internaţionale în
Management şi Marketing de bibliotecă: Programul
Naţional-Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice-
PROBIP-2000 (1998-2000), desfăşurat în 13 biblioteci
jud., finalizat cu adoptarea unui set de măsurători şi
indicatori de performanţă, cu tipizatele adecvate colectării lor, cu adoptarea formularelor CULT 1, emise
de Institutul Naţional de Statistică, cu generalizarea
noului tip de statistică în tot sistemul bibliotecilor
publice, începând cu 2001, şi ulterior cu aprobarea, prin
ordin al ministrului, publicarea Tipizatelor generale de
bibliotecă în Monitorul Oficial al României (2009). A
contribuit la promovarea bibliotecilor şi profesiei de
bibliotecar prin obţinerea recunoaşterii şi decretării
oficiale de către Guvernul României a Zilei
Bibliotecarului (23 aprilie) şi a Săptămânii naţionale a
bibliotecilor (2005). A realizat sinteze anuale privind starea bibliotecilor publice din România; a participat la
Conferinţe IFLA, a efectuat vizite de documentare şi
schimburi de experienţă în Republica Moldova, Ungaria,
Franţa, Danemarca. Premii şi diplome: Premiul
„Bibliotecarul Anului” şi Premiul pentru „Filiala
ANBPR cu cea mai bună activitate”, din partea ANBPR
(1998); Premiul pentru coordonarea şi implementarea de
proiecte naţionale (1998), oferit de ANBPR; Ordinul
„Meritul Cultural” în gr. de Cavaler, categoria A, Preş.
României (2004); Diploma „Actor european al Clujului”
pentru promovarea reală a Europei la CjN, Casa Europei
CjN (2006); Diplomă pentru contribuţii substanţiale în organizarea şi susţinerea profesională, culturală,
spirituală şi materială a Bibliotecii „Transilvania” din
Chişinău, Pretorul Sectorului Ciocana, Chişinău (2006);
Diploma pentru merite şi contribuţii substanţiale la
dezvoltarea şi promovarea Bibliotecii „Transilvania” din
Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău (2006);
Diploma de Onoare pentru buna colaborare şi sprijinul
deosebit acordat proiectelor Bibliotecii Naţionale a
României, Biblioteca Naţională a României (2009).
Studii şi articole:
• Autori clujeni în colecţiile Bibliotecii Judeţene Cluj. În: Făclia, 1988.
• Presa clujeană după Revoluţia din Decembrie 1989.
În: Tribuna, 1991.
• Periodice clujene. În: Adevărul de Cluj, 1992.
• Basarabia în presa clujeană. În: Adevărul de Cluj,
1992.
• Tezaurul românesc de la Moscova. În: Tribuna
Ardealului, 1992.
Biblioteca Judeţeană Mureş
360
• Simpozionul Naţional „Carte-Cultură-Cunoaştere”.
În: Lectura, 1994.
• Indicatori de performanţă în biblioteci. În: Lectura,
1996.
• Bibliotecile pentru publicul general. În: Lectura,
1996.
• Curs de management de bibliotecă. În: Biblioteca,
1997.
• PROBIP 2000. În: Biblioteca, nr. 8, 1998.
• Libraries. În: Biblioteca, nr. 8, 1998.
• Programul Naţional Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice. - Raportul Comisiei PROBIP 2000.
În: Biblioteca, nr. 7-8, 2000.
• Activitatea bibliotecilor publice din judeţul Cj în anul
2000. În: Adevărul de Cluj, 2002.
• Starea bibliotecilor publice din România - o
radiografie a anului 2001. În: Biblioteca, nr. 2, 2002.
• Pregătirea profesională a bibliotecilor. În:
Biblioteca, nr. 3, 2002.
• Starea bibliotecilor municipale, orăşeneşti şi
comunale din judeţul Cluj. În: Adevărul de Cluj, nr.
3511, 2002.
• Acasă la Pănade. În: Biblioteca, nr. 6, 2002. • A mai căzut un brad. În: Astra blăjană, iul. 2002.
• Noutăţi în statistica de bibliotecă. În: Biblioteca, nr.
8, 2002.
• Expoziţia Internaţională de Grafică „Oraşe
Europene”. În: Cetatea culturală, nr. 11, 2002.
• Conferinţa Pulman. În: Biblioteca, nr. 5, 2003.
• Rezultatele bibliotecilor publice europene
concretizate la Conferinţa PULMAN. În: Adevărul de
Cluj, apr. 2003.
• In memoriam: Traian Brad. În: Adevărul de Cluj, nr.
3938, 2003. • The main performance measurements (1999, 2001) in
Romania. În: LIBECON, Newsletter, 5, 2003.
• Modernitatea bibliotecii. În: Noi, nr. 11-12, 2004.
• O bibliotecă judeţeană model. Interviu. În: România
liberă, nr. 4288, 2004.
• Raport anual 2004. În: Lectura, Serie nouă, 2, nr. 1,
2005, p. 4-8.
• Servicii inovatoare de bibliotecă bazate pe
tehnologia RFID. În: Lectura, Serie nouă, 2, nr. 2, 2005,
p. 12-13.
• Remember - Traian Brad. În: Biblioteca. Revistă de
bibliologie şi ştiinţa informării, 57, serie nouă, 16, nr. 8, 2005, p. 231-232.
• Raport privind activitatea ANBPR în perioada oct.
2004 - nov. 2005. În: Biblioteca, Bucureşti. Serie nouă,
16, nr. 12, p. 378-379.
• Serviciul de bibliotecă mobilă în judeţul Cj (I). În:
Făclia de Cluj, 3 oct. 2007, p. 4.
• Săptămâna Naţională a Bibliotecilor: 14-18 apr.
2008. În: Făclia de Cluj, 12-13 apr. 2008, p. 7.
• Starea bibliotecilor din România. Interviu. În:
Cultura, nr. 239, 2009. Referinţe:
• Lectura şi biblioteca publică la Cluj / Traian Brad. - CjN: Casa
Cărţii de Ştiinţă, 2001. - 390 p.
• Enciclopedia personalităţilor din România „Who is Who”,
Hübners Who is Who, 2006.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 485.
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 195-196.
POPA, Enea, avocat; n. 22 nov. 1899, Bucium-Şasa,
AB - m. 23 mart. 1973, Reghin, MS.
Şc. prim. română şi gimnaziul săsesc
la Reghin (1906-1915); Gimnaziul superior gr.-cat. de la Blaj (1915-
1916); Fac. de Drept a Univ. din Cj,
unde obţine titlul de dr. în drept. Îşi
începe activitatea sub îndrumarea dr.
Ioan Harşia; îşi deschide birou de
avocat la Reghin. Propagă ideile Astrei prin conferinţe
de educaţie patriotică, morală şi sanitară în Reghin şi
împrejurimi. Este desemnat secretar al Soc. Tinerimea
Română din Reghin şi din jur; membru al PNR, participă
pe liste la alegeri; este red. responsabil al periodicului
Semănătorul, foaie culturală şi politică (1925-1930). Studii şi articole:
• Pacea Europei. În: Semănătorul, 2, nr. 10, 4 mart.
1926. Referinţe:
• Ki Kicsoda, Az erdélyi és bánsági közélet lexikonja. - 1931.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 3. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior”, 1994, p. 236-240.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior” 1999. - 180 p.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul
de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală
„Vasile Netea”, 1999, p. 39-40.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p.
239.
• Presa românească mureşeană (1910-1940) / Dorin Borda. - TgM:
Editura Ardealul, 2010, p. 29-32.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la
înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie
Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.
• Din activitatea Astrei culturale - Despărţământul Reghin/Al. Dima.
În: Transilvania, 1934, p. 401-405.
POPA, Gheorghe din Şerbeni, Popa
Gheorghe; pictor; n. Şerbeni, com. Beica de Jos, MS; a
trăit în sec. XIX. Din vechea Biserică de lemn „Sf.
Dumitru” din Şerbeni, demolată, au fost aduse în cea
nouă, construită în 1925, iconostasul pictat de un artist
localnic la începutul secolului XIX, strana de cântări
pictată cu imaginea unui diac ce copiază cărţi, datată (1828) - posibil autoportret - şi o troiţă ce se află în faţa
bisericii. Un grup de icoane se află la Hodac, semnate de
Gheorghe Pop. Referinţe:
• Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iulia /
Ioana Cristache Panait. - Alba Iulia, 1987, p. 174.
• Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIII-
XVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998,
p. 396. • Preţul de achiziţie al cărţii româneşti în Transilvania în secolele
XVI-XIX / Florin Bogdan. - SB: Editura Info Art Media - ASTRA
Museum, 2011.
POPA, Ioan, pr. gr.-cat., prof.; n. 10 nov. 1910,
Lechinţa-Iernut, MS. - m. 17 sept. 2010, TgM,
înmormântat la Blaj, AB. Şc. prim. în satul natal (1917-
1921); cursurile secundare la Lic. „Al. Papiu Ilarian”,
Ana Todea, Portrete mureșene
361
TgM (1921-1929); Academia Teologică din Blaj (1929-
1933); licenţa în 1936; Seminarul Ped. de la Cj, luându-
şi examenul de capacitate pentru studiul religiei (1937);
cursuri de calificare pentru prof. de matematică şi fizică
la Cj (1957-1959). În 1934 este numit ped. la Internatul
Vancean din Blaj, până în 1938. Este hirotonit pr. în
1938. Între 1938-1942, 1947-1948 este prof. de religie la
Lic. „Sf. Vasile” din Blaj şi la Şc. Normală de
Învăţătoare (1942-1947). Lucrează ca prof. de matematică-fizică la Şc. Gen. din satul Bălăciţa, MH
(1948-1951), la Şc. Gen. din Copşa Mică (1951-1955),
Şc. Gen. Micăsasa (1955-1967), ambele în jud. SB; Lic.
„Iacob Mureşianu” din Blaj (1967-1968); Şc. Gen. nr. 1
(1968-1971) din acelaşi oraş. Publică articole de
specialitate în reviste blăjene: Unirea şi Inima lui Isus.
Pentru înţelegerea şi bunătatea sa i s-a spus „Omul lui
Dumnezeu.” „Cetăţean de Onoare” al TgM (1999). Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti,
1994, p. 207-208.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 277.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 272.
• Cuvântul liber, 24 iun. 1999, p. 12.
POPA, Marcel D., istoric; n. 13 apr. 1940, TgM.
Studii secundare şi univ. (1964) la Bucureşti. Red. la
Editura Politică, apoi la Editura Enciclopedică Română
(devenită Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică); devine
dir. al acesteia. Autor al capitolelor de istorie medie din
o serie de îndreptare cronologice de istorie naţională şi universală; oferă o imagine limpede a societăţii
medievale.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Istoria lumii în date, Bucureşti, 1969. - XVII+615 p.
(ed. a II-a, 1972).
• Istoria României în date. - Bucureşti, 1971. - 527 p.
(ed. a II-a, 1972).
• Chronological History of Romania, Bucharest, 1972.
- 525 p. (ed. a 2-a, 1974, 608 p.)
• Mica enciclopedie de istorie universală: Statele lumii
contemporane şi conducătorii lor / Marcel D. Popa, Horia C. Matei. - Ed. a 4-a revizuită şi actualizată-
Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002. - 583 p.
• Mică enciclopedie de istorie universală: statele lumii
contemporane / Popa D. Marcel, Matei C. Horia. -
Bucureşti: Iri, 1991. - 448 p.
• Dicţionar enciclopedic/ Coordonatori: Marcel D.
Popa, Anicuţa Tudor, Alexandru Stănciulescu. - Vol. 1:
A-C. - 1993. - 509 p.
• Dicţionar enciclopedic. Vol. 2: D-G / Coord. gen.
Marcel D. Popa; coord. Nicolae C. Nicolescu, Anicuţa
Tudor, Alexandru Stănciulescu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1996. - XV, 531 p.
• Dicţionar enciclopedic / Coord. gen. Marcel D. Popa.
- Vol. 5: O-Q. - 2004. - XV; 568 p.
• Dicţionar enciclopedic / Coord. gen. Marcel D. Popa.
- Vol. 6: R-Ş. - 2006. - 641 p. Referinţe:
• Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 266.
POPA, Radu, istoric, arheolog; n. 23 iul. 1933, CjN
- m. 12 febr. 1993,
Bucureşti. Cls. prim. la
Sighişoara; Lic.
„Principele Nicolae” din
Sighişoara; Fac. de Istorie din Bucureşti,
specializarea istorie
medie (1956); Fac. de Drept Bucureşti (1957-1962). Dr.
în istorie cu teza: Ţara Maramureşului în secolul al XIV-
lea, Bucureşti (1969). Muzeograf şi muzeograf principal
la Muzeul de Artă al României, secţia de artă feudală din
Bucureşti (1956-1963); cercetător la Institutul de
Arheologie din Bucureşti (1963-1993); dir. adj. al
Institutului de Arheologie (1975-1980); predă cursuri de
arheologie medievală (1989-1990); conducător de drd.
Domenii de cercetare: istoria artei şi arhitecturii, civilizaţia bizantină, zona Dunării de Jos la sfârşitul
mileniului anterior şi începutul mileniului nostru,
cetăţile, satul medieval, începuturile civilizaţiei urbane; a
condus circa 40 de şantiere arheologice în aproape toate
regiunile ţării. Călătorii de studii şi documentare:
Ravenna, (Italia), Germania Federală, Polonia, Ungaria,
Franţa; a fost cooptat în cons. şt. internaţional al
Enciclopediei istoriei timpurii a popoarelor europene
(Berlin-Poznan); membru în col. de red. al Lexicon des
Mittelalters (Artemis Verlag, München/Zürich); a
publicat numeroase studii în ţară şi străinătate; susţine
peste 150 de articole la diferite congrese, simpozioane. Membru în Cons. şt. al Direcţiei Monumentelor Istorice
(1966); Comisia Centrală de Stat a Patrimoniului
Cultural Naţional (1972); vicepreş. al Comisiei
Naţionale a Monumentelor Ansamblurilor şi Siturilor
Istorice (1989); preş. al Comitetului Român ICOMOS
(1975-1991). Membru al Comitetului de red. al revistei
Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie (1972);
red. responsabil al revistelor Buletinul Comisiei
Monumentelor Istorice şi Revista Monumentelor
Istorice; Revue roumaine d’histoire; colab. la Magazin
istoric, Revista 22. Premiul „Nicolae Bălcescu”, al Academiei Române (1970), pentru cartea Ţara
Maramureşului în secolul al XIV-lea.
Lucrări publicate:
• Mogoşoaia. Palatul şi Muzeul de artă
brâncovenească. - Bucureşti, 1962. - 45 p.; ed. a 2-a,
1967.
• Cetatea Neamţului. - Bucureşti, 1963, 52 p.; ed. a 2-
a: 1968. - 44 p.
• Cnezatul Marei. Studii documentare şi arheologice în
Maramureşul istoric. - BM, 1969. - 79 p., 27 fig.
• Ţara Maramureşului în secolul al XIV-lea. - Bucureşti: Editura Academiei, 1970. - 304 p.
• Ţara Haţegului. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1988.
• Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea. – Ed. a 2-
a. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1997. - 280 p.
• La începuturile evului mediu românesc. - Alba-Iulia:
Altip, 2008. - 414 p.
- în colaborare:
• Şantierul arheologic Cuhlea, un centru voivodal din
veacul al XIV-lea. - BM, 1966. - 58 p. (în colab. cu
Mircea Zdroba).
Biblioteca Judeţeană Mureş
362
• Valea Bistrei în secolele XIII-XIV. Cercetări
documentare şi arheologice în nordul Bihorului. În:
Centenar muzeal orădean. - Oradea, 1972, p. 215-219.
• Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casa
a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din
vremea lui Ştefan cel Mare. - Bucureşti, 1979, 164 p. (în
colab. cu Monica Mărgineanu-Cîrstoiu).
• Premisele cristalizării vieţii statale româneşti. În:
Constituirea statelor feudale româneşti. - Bucureşti,
1980, p. 25-39.
• Voievozi. Un centru spiritual al românilor din nordul Bihorului în secolele XII-XIV. În: Trepte vechi şi noi de
istorie, cultură şi viaţă bisericească în eparhia Oradei.
Mărturii, evocări. - Oradea, 1980, p. 39-43.
• Cnezatul Râu Bărbat. În: Stat, societate, naţiune. -
CjN, 1982, p. 51-65.
• Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină. - Bucureşti,
1982 (în colab. cu P. Diaconu şi D. Vîlceanu).
Studii şi articole:
• Câteva observaţii asupra mănăstirii Golia din Iaşi.
În: SCIA, 13, nr. 2, 1966, p. 253-257.
• O casă domnească din secolul al XV-lea lângă
cetatea Sucevei. În: SCIVA, 20, 1969, 1, p. 43-66. • Despre începuturile mănăstirii Remeţ-Maramureş.
În: BMI, 39, 1970, 2, p. 67-68.
• Noi cercetări de arheologie medievală în Maramureş.
Şantierul Sarasău. În: SCIV, 22, 1971, 4, p. 601-626.
• Cetăţile din Ţara Haţegului. În: BMI, 41, 1972, 3, p.
54-66; Dacia, NS, 16, 1972, p. 243-269.
• O sobă cu chle-oală din secolul XIV, la Cuhea-
Maramureş. În: SCIV, 24, 1973, 4, p. 671-679.
• Consideraţii istorice pe marginea toponimiei vechi
maramureşene. În: RI, 30, 1977, 8, p. 1447-1464.
• Plumburi de postav medievale. În: Sargetia, 14, 1979, p. 275-279.
• „Descălecări” transilvănene şi „întemeieri de ţară”
între tradiţie istorică şi dovezi materiale. În:
Transilvania, 9, 1980, 8, p. 7-8, 17.
• Burgen und Festungen in den Pässen der
Südkarpaten. În: Bulletin IBI, 41, 1983, p. 100-110.
• Ulpia Trajana Sarmizegetusa Britonia. În: Zeitschrift
für Archäologie des Mittelalters. - Köln-Bonn, 12, 1984,
p. 7-25.
• Paşi care ne îndepărtează de Europa. În: Revista 22,
nr. 9, 16 mart. 1990.
• Timpurile şi Europa sunt în schimbare. În: Revista 22, nr. 17, 11 mai 1990.
• Profesionalism şi responsabilitate. În: Revista 22, nr.
22, 7 iun. 1991.
• Terasa-i ocupată. În: Revista 22, nr. 40, 11 oct. 1991. Referinţe:
• Astra sighişoreană (1871-1950) şi Horia Teculescu (1897-1942) /
Prof. Mercurie Petcu, prof. Gheorghe Gavrilă. - Sighişoara: s.n., 1999,
p. 93-98.
• In memoriam Radu Popa: temeiuri ale civilizaţiei româneşti în
context european / Coord. Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate,
Corneliu Gaiu. - CjN: Accent, 2003. - 507 p.
• Cuvântul liber, 11 nov. 1999.
• Radu Popa-un creator de şcoală / Gabriela Adameșteanu. În:
Revista 22, 26 mai 2003.
POPA, Romul, protopop ortodox, iconom stavrofor;
n. 1890, BV - m. 1982, CjN. Studii: Lic. „Andrei
Şaguna” din BV; Fac. de Teologie „Andrei Şaguna” din
SB (1908-1912). Hirotonit (1912) şi repartizat la Parohia
Ortodoxă din Aţintiş, unde construieşte o biserică şi o
casă parohială, fiind răsplătit cu titlul de iconom şi brâul
roşu. Este primul protopop al
Luduşului (1924-1952); este
persecutat şi dus la Canal timp de 6
luni. La întoarcere preia Parohia din
Sâniacob, MS, apoi pleacă la Cj, fiind
preş. al Comisiei de Disciplină şi
slujeşte la Biserica Calvaria din Cj. Referinţe:
• Ki Kicsoda, Az erdélyi és bánsági közélet lexikonja. - 1931.
• Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele
comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt.
Constantinescu. - CjN: [Renaşterea], 1995.
• Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile
Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009, p. 55-58.
POPA, Teodor, artist plastic; n. 24 mai 1929, Podeni,
AB - m. 2003, Târnăveni, MS. Şc.
profesională, calificarea sudor.
Realizează lucrări din sudură şi
picuri de electrod topit; expune
lucrări din sudură în metal la Casa de
Cultură din Târnăveni (1970);
participă la expoziţii jud., interjud. şi
naţionale (1976-1985); are lucrări în
colecţii private în ţară şi străinătate: Austria, Germania,
Franţa, Belgia. Membru fondator al AAP MS (1977). Referinţe:
• Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert
Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 138-139.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. -
TgM: Ardealul, 2008, p. 185, 317.
• Arta modelării metalului incandescent / Gheorghe Giurgiu. În:
Steaua roşie, 15 sept. 1979, p. 3.
• În slujba frumosului. Medalion Teodor Popa / Prof. Marcela
Hărăciu. În: Târnava, 3, nr. 6, 1993, p. 2.
POPA, Traian, istoric, publicist, prof.; n. 25 mart.
1892, Oiejdea, jud. AB - m. 23 ian.1969, Cj. Studii: cls.
primare la Şc. Cat. Oiejdea (1899-1904); studii
gimnaziale la Blaj (1904-1912); Teologia la Seminarul
din Blaj (1912-1916); Fac. de Litere şi Filozofie la Univ.
din Budapesta (1916-1918), finalizată la Univ. Cj
(1920). Prof. provizoriu de lb. latină şi română la Lic.
„Mihai Viteazul” Alba Iulia (numit de Cons. Dirigent
din 10 ian. 1919); prof. provizoriu (numit în 15 aug.
1919) şi prof. titular (numit la 1 febr. 1920) la Lic. „Al.
Papiu Ilarian” TgM; prof. la Lic. militar „Mihai
Viteazul” TgM (numit de MAN la 1 sept. 1920, definitivat, prin decret regal, la 1 mai 1928). Numit de
către Ministerul Instrucţiunii (1 sept. 1924) prof. şi la
Lic. „Al.Papiu Ilarian”, funcţionează la două catedre.
Membru ales al Secţiei istorice a ASTREI (1925);
membru ales în Comitetul Asoc. profesorilor secundari,
secţia TgM (1927). Membru al Comitetului Ligii
Culturale, secţiunea TgM (1927). Prin detaşare, dir. şi
prof. de lb. română la Şc. Normală de Învăţători TgM
(ian.1929-mai 1931). Prefect al jud. Odorhei (apr. 1931),
numit prin decret al preş. Cons. de Miniştri şi ministrului
de interne ad-interim N. Iorga. Prof. la Lic. „Al. Papiu
Ana Todea, Portrete mureșene
363
Ilarian” (1931-1939). În numele Asoc. profesorilor
secundari, rosteşte o cuvântare la adunarea
antirevizionistă organizată la TgM (28 mai 1933).
Membru al PNŢ, organizaţia MS (1936); Membru al
FRN (1938). În urma Dictatului de la Viena, pleacă la
Tm; prof. de lb. latină la Lic. „Diaconovici Loga”
(sept.1940-sept.1945). prof. de lb latină şi la Lic. „Mihai
Viteazul” mutat la Tm. Se reînoarce la TgM (1945),
participă la alegerile parlamentare pe lista PNŢ (nov. 1946). Urmărit, pleacă la Cj (1947-). Este pensionat (apr.
1949). Pleacă la Lipova; prof. la Şc. tehnică de comerţ
Arad (sept. 1952-aug. 1955); prof. la Şc. din Agrişul
Mare, Tîrnava, Rovine, Clopodia, Nădlac, Lipova, Sebeş
(1955-1964). Publică studii şi articole în publicaţiile:
Mureşul (Din trecutul românilor din Târgu-Mureş),
Patria (Avram Iancu în Târgu-Mureş), Societatea de
mâine (Activitatea şcolară a lui Gh.Şincai; O biserică a
lui Mihai Viteazul în Tg. - Mureş; Contribuţii la viaţa lui
Petru Maior), Revista arhivelor (Desbaterea procesului
lui Gh.Şincai şi sentinţa de eliberare din închisoare), Şoimii (Alexandru Papiu Ilarian), Gazeta Mureşului
(Revoluţia lui Horea în judeţul Mureş), Progres şi
cultură, Cultura creştină (Locul naşterii lui Petru
Maior), Banatul de altădată. Prin decrete regale i se
acordă: Ordinul „Coroana României” în gradul de
cavaler (13 nov. 1924) şi Ordinul „Steaua României” în
gradul de ofiţer (16 apr.1930). Premiul „Gheorghe
Asachi” al Academiei Române, 1933, pentru Monografia
oraşului Târgu-Mureş.
Lucrări publicate:
• Marci Tullii Ciceronis in Lucium Sergium Catilinam: Orationes Prima et Quarta / Cicero; Întocmită pentru
cursul superior al şcoalelor secundare de băieţi şi fete,
Ed. 1. - Bucureşti: Editura Imprimeria Cooperaţiei, 1924.
- 76 p.
• Orationes prima et quatra / Marci Tulii Ciceronis in
Lucium Sergium Catilinam. Întocmită pentru cursul
superior al şcoalelor secundar 1924.
• Un capitol sbuciumat din viaţa lui Gheorghe Şincai -
lucrat după documente nouă (1794-1796). - TgM, 1924.
• Documente privitoare la trecutul românilor din
vechiul Scaun al Mureşului. - Vol. I. -TgM, 1925.
• Începutul şcolii româneşti în vechiul Scaun al Mureşului. - TgM, 1927.
• Monografia oraşului Târgu - Mureş. - TgM,
Tipografia „Corvin”, 1932. - 323 p.
• Românii din judeţul Alba în veacurile XII-XV. - Alba-
Iulia, 1945. - 40 p.
• Monografia oraşului Târgu-Mureş [Ediţie
anastatică]. Studiu introductiv de prof. Grigore
Ploeşteanu. Ed. îngrijită: Melinte Şerban, Dimitrie
Poptămaş. - TgM: Ansid, Fundaţia Culturală „Vasile
Netea”, 2005. - 323 p.
- în colaborare: • Commentarii de Bello Gallico: Cartea I. şi VI. Cap.
XI-XXVIII / C. Iulii Casaris, Ed. Şc., 1923 Alexandru
Anca: Proprietatea şi Tiparul Institutului de Arte Grafice.
- 91 p. Referinţe:
• Răscoala ţăranilor din Transilvania la 1784 / I. Lupaş. - Cj, 1934.
• Istoria românilor din Dacia Superioară: schiţa tomului III / Al.
Papiu Ilarian. - SB, Institutul de Arte Grafice „Dacia Traiana”, 1943.
• Românii din Banatul medieval, I. În lupta pentru moşia
strămoşească. Extras din Revista Institutului Social Banat-Crişana.
Buletinul istoric din lunile nov. - dec., 1943.
• Românii din judeţul Alba în veacurile XII-XV. - Alba Iulia, 1945. -
40 p.
• La Littérature roumaine a` l'époque des lumie`res / par D.
Popovici. - SB: Centrul de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania,
1945.
• Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul
de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM, Fundaţia Culturală
„Vasile Netea”, 1999.
• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma.
- TgM, BJM, 2000, p. 122-123.
• Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség,
városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó
Miklós. - Mv., Mentor, 2003. - 292 p.
• A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és közlemények /
Pál-Antal Sándor; A könyvet Sebestyén Mihály szerkesztette; A borítót
Vincze László tervezte. - Mv., Mentor, 2003. - 432 p.
• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş /
Aurel Chertes, Pantelimon Cioată. - TgM: Editura Edu, 2008. - 210 p.
• Traian Popa/ Grigore Ploeşteanu. În: Vatra, nr. 9, 20 sept. 1984,
Supliment, p. A.B.
• Istoricul mureşean Traian Popa / Dr. Grigore Ploeşteanu. În:
Fundaţia Culturală „Romulus Guga”. Caietul nr. 3/1997.
• Târgu-Mureşul şi presa culturală / Melinte Şerban. În: Vatra, nr.
9/10,2005, p. 81-89.
• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / ISM. În: Cuvântul liber, 18-20
nov. 2006, p. 4, 1 foto.
POPESCU, Cornel, actor; n. 6 sept. 1944, Craiova,
DJ. - m. 10 mart. 2011, TgM. Studii:
Lic. „Fraţii Buzeşti”, Craiova; Fac. de
Actorie, IATC „I.L. Caragiale”,
Bucureşti (1968-1972). Actor la Teatrul
Naţional TgM (1972); a jucat la Teatrul
Mic Bucureşti, Teatrul Naţional TgM,
Institutul de Teatru din Bucureşti şi
TgM; peste 100 de roluri jucate, dintre
care menţionăm: Adrian în Balconul (1976), Chitlaru în
Opinia publică (1978), Hamlet în Hamlet (1983), Trofimov în Livada de vişini (1985), Topaze în Topaze
(1998), Hans de Ottenburg în Amorf de Ottenburg
(2001). Prof. asociat, UAT, TgM (din 1976); prof. coord.
al cinci generaţii de actori (1976-2000); red. şi colab.
coord. la mai multe ziare din Craiova: ziarul
Electroputere, Înainte şi Postul de Radio Craiova; dir.
gen. al Teatrului Naţional TgM (1996-1997). Membru
fondator (1990) în UNITER, Cons. Dir. al UNITER
(1990-1994). Premiul pentru interpretare, Festivalul
Naţional de Teatru, Bucureşti (1981); Premiul pentru cea
mai bună interpretare masculină, Festivalul Dramaturgiei
Contemporane, BV (1982); premii pentru interpretare în piesele: Cartea lui Ioviţă; Nebunul - Moartea
accidentală a unui rebel, Dario Fo; Premiul de
interpretare masculină: Hans de Ottenburg, Festivalul
Dramaturgiei Contemporane, BV (2001).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002:
Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea
Companiei „Liviu Rebreanu”a Teatrului Naţional Târgu
Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 154-155.
Studii şi articole: • Ion Fiscuteanu (Fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,
14 sept. 1999 p. 4.
• Iolanda Dain (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 21
sept. 1999, p. 4.
Biblioteca Judeţeană Mureş
364
• Livia Gingulescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,
5 oct. 1999, p. 4.
• Marinela Popescu (Fişă de creaţie). În: Cuvântul
liber, 12 oct. 1999, p. 4.
• Ion Riţiu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 26 oct.
1999, p. 4.
• Aurel Ştefănescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,
2 nov. 1999, p. 4.
• Smara Marcu. În: Cuvântul liber, 9 nov. 1999, p. 4, 1
foto.
• Elena Jitcov. În: Cuvântul liber, 16 nov. 1999, p. 4. • Costea Traian (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 23
nov. 1999, p. 4.
• Dan Glasu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 7 dec.
1999, p. 4.
• Monica Ristea-Horga (fişă de creaţie). În: Cuvântul
liber, 11 ian. 2000, p. 4, 1 foto.
• Diana Văcaru (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 1
febr. 2000, p. 4, 1 foto.
• Suzana Macovei (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,
8 febr. 2000, p. 4.
• Nicolae Mihoc (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,
29 febr.2000, p. 4, 1 foto. • Rodica Baghiu. În: Cuvântul liber, 7 mart. 2000, p. 4,
1 foto
• Nicolae Cristescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber,
14 mart. 2000, p.4.
• Gabriela Bacali. În: Cuvântul liber, 4 apr. 2000, p.4,
1 foto.
• Moga-Olteanu Leontina. În: Cuvântul liber, 4 apr.
2000, p. 4. Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.
• Who's who în România. - Ed. princeps - Bucureşti: Pegasus Press,
2002, p. 533.
• Vatra vă propune un prozator: Cornel Popescu. În: Vatra, 3, nr. 8,
1973, p. 17, 1 foto.
• Cornel Popescu: Actori şi roluri / Olga Apostol. În: Steaua roşie,
17 decembrie 1977, p. 3, 1 foto.
• Deschiderea stagiunii: Cartea lui Ioviţă. Jocul vieţii şi al morţii în
deşertul de cenuşă / Ion Calion. În: Vatra, 10, nr. 10 (20 oct. 1980), p.
14, 2 foto.
• Reîntoarcerea publicului către teatru. Convorbiri cu Cornel
Popescu / Rodica Gătină. În: Cuvântul liber, 24 mart. 1995, p. 1, 3.
• Marele actor şi profesor Cornel Popescu a fost (şi) redactor
coordonator de presă scrisă / Ioana Florea. În: Cuvântul liber, 4 apr.
2006, p. 2, 1 foto.
POPESCU, Emilian, publicist, prof.; n. 22 sept.
1863, Dumbrava, com. Vătava, MS -
m. 14 iun. 1896, Dumbrava, MS.
Studii primare la Şc. confesională gr.-
cat. din Reghinul Săsesc (cls. I şi a II-a), Monor (cls. III, IV); gimnaziul la
Năsăud (I-VIII, 1884). Seminarul
teologic - ped. „Andreian” (1887); Fac.
de Filosofie a Univ. din SB (1888-
1891) Dr. în filosofie, Budapesta (1892). Un an a lucrat
la cancelaria Consistoriului arhidiecezan; activează în
Soc. de lectură „Andrei Şaguna”, în cadrul ASTREI; în
cadrul Soc. studenţeşti „Petru Maior”, îndeplinind
funcţiile de controlor (1888-1889), respectiv casier
(1880-1891); prof. suplinitor la Seminarul „Andreian”
din SB (1892-1894), unde predă maghiara; prof. la Şc.
Superioară din Caşovia (Kosice, 1894-1895); Gimnaziul
român din BV (1895-1896). Publică studiul Risipirea
Ierusalimului, scoasă din cartea lui Iosif Flaviu, de Ioan
Barac. Se înscrie ca membru al Soc. pentru Crearea unui
Fond de Teatru Român, îndeplinind funcţia de notar
(1895). În anul şcolar 1883-1884 red. revista Musa
someşană, publicaţie a Soc. de lectură Virtus Romana
Rediviva. Publică în: Gazeta Transilvaniei, revista
Transilvania, Tribuna, Telegraful Român.
Lucrări publicate: • Gramatica latină. Vademecum. I. Morfologia. - BV:
Editura Librăriei N.I. Ciurcu, 1896.
• Christianitas daco-romana: Florilegium studiorum. -
Bucureşti: Editura Academiei Române, 1994. - 496 p.
Studii şi articole:
• Ceva despre meserii la noi la români. În: Telegraful
Român, 35, nr. 113 din 5/17 nov. 1887, p. 451.
• Risipirea Ierusalimului, scoasă din cartea lui Iosif
Flaviu, de Ioan Barac. În: Transilvania, nr. 1, 15 ian.
1893. Referinţe:
• Corespondenţă / Valeriu Branişte, Vol. 1. - CjN, 1985, p. 34
• Dr. Emilian Popescu. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol.
3. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1994, p. 220-226.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum
I.O., 1999 - Vestala, p. 676.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului
ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina
Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003.
• Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor
din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM:
Editura Veritas, 2010, p. 549-556.
• Tribuna, 9, nr. 233, 30 oct. 1895, p. 931.
• Anuarul I al Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român pe
anii 1895/6, 1896/7, 1897/8, Braşov, p. 29.
• Gazeta Transilvaniei, 59, nr. 133, 16 iun. 1896.
• Almanahul Societăţii de lectură Petru Maior. - Budapesta, 1901, p.
35.
• Emilian Popescu / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 29 apr. 1984, p.
3, 1 foto.
POPESCU, Ioan, jurist, primar al Reghinului; n. 19
apr. 1896, Reghin, MS - m. 1981,
Reghin, MS. Şc. prim. la Reghin: Lic.
german din Bistriţa: Lic. „Andrei
Şaguna” din BV.; Fac. de Drept, Univ. din Cj. Dr. în drept. Este recrutat în
armata austro-ungară şi trimis pe front;
participă la evenimentele
premergătoare unirii; după încheierea
primului război intră în adm.; primpretor, apoi primar al
Reghinului între cele două războaie mondiale (timp de
20 de ani). De numele lui se leagă construirea
Gimnaziului mixt de stat „Petru Maior” (1931); sunt
executate lucrări de reparaţii şi construcţii la Căminul de
Ucenici (1937); spijină asoc. cu profil cultural-sportiv:
Soc. de Gimnastică şi Sport; măreşte şi modernizează Şc. de Înot din Parcul „Regina Maria” (azi Parcul
Tineretului); sprijină bisericile din oraş; sprijină
Despărţământul Astra din Reghin. Membru fondator al
Soc. Sportive de Pescuit a Păstrăvului şi Lipanului cu
Undiţa din Reghin (1931); ales în Comitetul de
Ana Todea, Portrete mureșene
365
Vânătoare MS (1925). Referinţe:
• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.
- Tm - Arad, 1931.
• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat [Ed.
1947] / Vasile Netea. - Bucureşti: Fundaţia Regele Mihai I, 1947. - 483
p.
• Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile
Netea. - Bucureşti: Europa Nova, 1993. - 304 p.
• Când ceasul bate mai presus de vreme: pagini memorialistice din
anotimpul Marii Uniri şi studiul: „Contribuţia băncilor ardelene la
renaşterea naţională a românilor” / Constantin Dumitrescu, Ioan
Sima. - CjN: Daco-Press, 1993. - 250 p.
• Să crezi în ceasul de dreptate: liceeni, studenţi şi profesori în
amfiteatrele Marii Uniri / Constantin Dumitrescu. - CjN: Daco-Press,
1994. - 207 p.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 4. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999, p. 161-169.
• Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin,
2001.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Din activitatea ecleziastică, culturală şi politică a protopopului de
Reghin, Ioan Maloş / Traian Bosoancă. În: AAM, 1 (2002), p. 278-286.
POPESCU, Marinela, actriţă; n. 25 aug. 1948,
TgM. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian”;
Fac. de Artă Teatrală şi
Cinematografică „I.L. Caragiale”,
Bucureşti (1972). Actriţă la Teatrul
Naţional, TgM (din 1972); prof.
asociat, Institutul de Teatru TgM (din
1976); a jucat peste 100 de roluri,
dintre care menţionăm: Maria din
Piticul din grădina de vară de D.R. Popescu (1974); Maşa în Sinucigaşul de N. Erdman (1980); Ioana d'Arc
în Ciocârlia de J. Anouilh; Victoria în Evul Mediu
întâmplător de R. Guga (1984); Gina în Raţa sălbatică
de Ibsen, Ana în Ion de L. Rebreanu, regie D.
Alecsandrescu, Ludmila în Cvadratura cercului de
Kataev, regie N. Scarlat; Fata în Oamenii cavernelor de
W. Saroyan; Mildred în Oh, tinereţe de O'Neill, regia
Zoe A. Stanca; Petronel în Dundo Maroje de M. Drzici,
regia I. Szabo; Aricia în Fedra de Racine; Agafia
Tihonova în Căsătoria de Gogol, regia D.
Alecsandrescu; Isabela în Invitaţie la castel de J.
Anouilh; Isabela în Madridul în carnaval de C. de la Barca; Ghighi în Un suflet romantic de T. Popescu, regia
C. Ioan; Noaptea Albă de R. Anderson, regia N. Toia,
Martha în Neînţelegerea de A. Camus, regia E. Marcus;
Şoricel în Joc de pisici de I. Orkeny, regia R. Iorga-
Mândrilă; Există nervi de M. Sorescu, regia T. C.
Popescu; Scandal în culise de M. Frayn; Totul în grădină
de E. Albee; Albertine, în cinci timpi de M. Treblay;
Orfeu în infern de T. Williams; Elisabeta în Elisabeta,
din întâmplare o femeie de Dario Fo, regia Cristian Ioan;
Amanda, în Menajeia de sticlă, de T. Williams, regia
Cornel Popescu; Mirandolina, prelucrare după Hangiţa, de C. Goldoni, regia Cristian Ioan. Premii de interpretare
pentru rolurile: Maria în Piticul din grădina de vară de
D. R. Popescu (regia D. Micu), Festivalul Naţional de
Teatru (1974); Victoria în Evul Mediu întâmplător de R.
Guga (regia C. Hadji Culea), Tm (1986); Gena în Titanic
vals de T. Muşatescu, Festivalul de Comedie, Galaţi. Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.
• Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus
Press, 2002, p. 538.
• Marinela Popescu / Cosmina Arbore. În: Steaua roşie, 22 nov.
1975, p. 3.
• Marinela Popescu / Silvia Obreja. În: Ambasador, 2, nr. 8 (1996),
p. 4, 1 foto.
• Marinela Popescu (Fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul
liber, 12 oct. 1999, p. 4.
POPESCU, Simion, prof. de teologie,
protopresbiter, publicist; n. 6 aug. 1848, Râpa de Jos,
MS - m. 11 febr. 1919, Bucureşti. Studii elem. în satul
natal; Şc. românească din Reghin; Gimnaziul gr.-cat. din
Blaj (1870); Institutul Teologic la SB (1870-1873); Fac.
de Teologie şi Filosofie ale Univ. din Leipzig (1874-
1877). Dr. în filosofie şi teologie (1877). Prof. de
Dogmatică şi Studii biblice la Institutul teologic-ped. din
SB (1878-1883) şi catehet la lic. de aici (1879-1883); protopop al SB (1883-1888); fiind înlăturat din post de
mitropolitul Miron Romanul, a plecat la Bucureşti, unde
a deţinut mai multe posturi: prof. suplinitor la Fac. de
Teologie (1888-1890); prof. de Religie la Şc. normală de
institutori (1888-1900); la Seminarul ped. univ. (1899-
1900); la Lic. „Gheorghe Lazăr” (1901-1918); dir. al
BCS (1891-1894); dir. al internatului Lic. Sf. Sava
(1894-1895); preot duhovnic la Lic. de fete „Elena
Doamna” (1901-). Prieten al lui Ioan Slavici şi George
Coşbuc, apropiat lui Titu Maiorescu; prof. al poetului
Ion Barbu. A scris lucrări de teologie şi ped., manuale didactice pentru învăţământul elementar şi mediu.
Publică în: Telegraful Român, Tribuna (Sb), Convorbiri
literare (Bucureşti).
Lucrări publicate:
• Catehism pentru învăţământul religiunei drept
credincioase răsăritene în şcoalele primare, prelucrat
după Moise Toma. - Ed. I, SB, 1880. - 72 p. (ajuns în
1912 la 11 ed.).
• Geneza Evangheliilor. Studiul biblic. - SB, 1880. -
106 p.
• Pnevma in Nicaeno-Constantinopolitanum. Studiu
exegetico-dogmatic. - SB, 1881. - 174 p. • Dezvoltarea primatului papal şi influenţa lui asupra
creştinătăţii. Cercetări istorice. - SB, 1882. - 159 p.
• Metodica specială a studiului religiunei în şcoalele
poporale. - SB, 1882. - 76 p.
• Povăţuitorul. - Bucureşti, 1894.
• Catihetica adică metodica specială a studiului
religiunii, Ed. a 2-a. - Bucureşti, 1892. - 272 p.
• Conducător la cetirea şi explicarea Evangheliilor,
1898.
• Explicarea evangheliilor, 1898.
• Catehism pentru şcoalele normale şi secundare..., Bârlad, 1898. - 158 p.
• Catehism pentru şcoalele inferioare ale şcolilor
medii şi pentru institutele pedagogice, Sibiu, 1902. - 267
p.
• Explicarea Evangheliilor duminicale şi ale
sărbătorilor împărăteşti(pentru seminarii), SB, 1905. -
Biblioteca Judeţeană Mureş
366
268 p. (reeditată la Bucureşti, 1998. - 336 p.)
• Marele mucenic Dimitrie şi Sfinţii mari împăraţi
Constantin şi Elena, SB, 1906. - 62 p.
• Sfinţii mari şi întru tot luminaţii Apostoli Petru şi
Pavel, SB, 1906. - 70 p.
• Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cesareei
Capadochiei. Viaţa şi minunile sale. Ediţie poporală...,
SB, 1906. - 48 p.
• Marele mucenic Gheorghe purtărorul de biruinţă,
Ediţie poporală, SB, 1906. - 67 p.
• Memoriu, 1906. • Septuaginta şi textul evreesc al Testamentului Vechi
în Biserica Ortodoxă. Studiul biblic, Bucureşti, 1908. -
38 p.
• Întâmpinare, Bucureşti, 1909.
• O pagină neagră în istoria bisericii române ortodoxe
din Transilvania şi Ungaria, 1910.
• Cartea ţăranului român. - Caransebeş, 1912.
• Legăturile bisericei noastre cu patriarhia de
Constantinopol. - Bucureşti, 1915.
• Origina ierarhiei besericeşti, 1920.
• Canonul Muratori, 1921.
• Evangheliile apocrife, 1921. • Momente din timpuri mari cu oameni mici, Lugoj,
s.a.
- în colaborare:
• Morala creştină, cls. a V-a. - Bârlad, 1898. - 94 p.
• Istoria sfântă a Vechiului şi Noului Testament, cls. I,
1902. - 84 p. (colab. cu Calist Ialomiţeanu Botoşăneanu).
• Învăţătura lui Iisus Christos, cls. a II-a. - Bucureşti,
1902. - 80 p.
• Dogmele Bisericii Ortodoxe, cls. a III-a. - Bucureşti,
1902. - 80 p.
• Istoria bisericească, cls. a V-a. - Bucureşti, 1902. - 118 p. (o nouă ediţie în 1903).
• Istoria Bisericii Române, cls. VI-a. - Bucureşti, 1902.
- 156 p. Referinţe:
• Dicţionarul contimporanilor / de Dimitrie R. Rosetti. - Bucureşti:
Editura Lito-tipografiei „Populara”, 1898. -207 p.
• Monografia Institutului seminar teologic-pedagogic „Andreian” /
E. Roşca. - Sb, 1911, p. 102.
• Simion Popescu, profesorul ardelean al lui Ion Barbu / Vasile
Netea. În: Ştefan Meteş la 85 de ani. - CjN, 1977, p. 483-485
• Bibliografia românească modernă (1831-1918). - Vol. 3. -
Bucureşti, 1989, p. 980-982.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. -Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior”, 1990.
• Dicţionarul teologilor români / preot prof. dr. Mircea Păcurariu. -
Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum
I.O., 1999. - Vestala. - 960 p.
• Un dascăl de formaţie şaguniană: Simion Popescu / Corina
Teodor. În: Reghinul cultura: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin:
Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001, p. 166-178.
• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Pr. prof. univ. dr.
Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002, p. 382-
383.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária - TgM: BJM, 2002.
• Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului
ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina
Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 304-308.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii
editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros
megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok,
helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz
Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
• Mureşul Superior. Vatră de cultură românească / Vasile Netea. -
Bucureşti: Cuvântul, 2006.
• Un dascăl de teologie din Ardeal la Bucureşti: protopresbiterul
Simeon Popescu (1848-1919). În: BOR, 60, nr. 7-8, 1942, p. 265-282.
• Protopopul şi pedagogul mureşean Simeon Popescu (1848-1919).
Un ultim omagiu adus de Liga Culturală prin savantul Nicolae Iorga şi
preotul-profesor Gheorghe Cotenescu / Radu Petrescu. În Libraria.
Anuar, TgM, nr. 10, 2011, p. 277-283.
POPESCU, Teodor, avocat; n. 16 iun. 1881,
Dumbrava, MS - m. 14 febr. 1926, Cj.
Şc. prim. în loc. natală; Gimnaziul superior ref. la TgM; Fac. de drept şi
şt. politice din cadrul Univ. „Ferencz
József” din Budapesta (1901-1906).
Dr. în şt. juridice, Univ. regală
maghiară din Cj (1906). Şi-a deschis
birou avocaţial la Reghin şi un timp la
Fărăgău. Membru al Despărţământului Reghin al Astrei;
membru în Comitetul de cenzori la Banca „Mureşeana”
din Reghin; membru în Consiliul de administraţie la
„Furnica”, casă de economii, Soc. pe acţiuni în Făgăraş.
A fost deputat mirean al cercului Făgăraş, la sinodul
arhidiecezan (1903-1905); membru în clubul român comitatens din Făgăraş (1913); unul dintre organizatorii
adunării de protest a cercurilor electorale Reghin şi
Gorneşti, unde s-au dezbătut problema votului universal
şi proiectele de lege ale guvernului ungar referitoare la
reforma învăţământului. A participat la MAN de la Alba
Iulia; numit membru în Senatul disciplinar al jud.;
membru în Comisia adm. a jud. A funcţionat ca
judecător la Tribunalul din Cj; avocat la Cj; jurist consult
al Consistoriului Eparhiei ortodoxe române a Vadului,
Feleacului şi Clujului; membru în Cons. de adm. la
„Vatra”, Institut de credit şi economii din Cj.
Lucrări publicate:
• Doi datornici. - S.l.: s.n., s.a. - 90 p. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918, Bucureşti, 1943, p. 71.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989,
p. 130-132, 442; Vol. 9: 1989, p. 8, 15, 16.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura
Ardealul, 2000, p. 184-186.
POPESCU, Theodor Cristian, regizor; n. 18
oct. 1967, Turda, CJ. Studii: Academia
de Teatru şi Film din Bucureşti, cls.
Valeriu Moisescu (1994); Master of
Fine Arts în regie, bursă Fulbright,
Univ. Montana, SUA (2000-2002). S-a orientat de la început spre textul
contemporan, montând în premieră
piese de Radu Macrinici şi Andreea
Vălean. Montează cu precădere autori noi britanici şi
americani, dar şi români, în teatrele unde este angajat
regizor: Teatrul Naţional CjN (1994-1995); Teatrul
Naţional TgM (1995-1998); asist. univ. (1996-1998),
UAT TgM; asist. univ., UNATC, Bucureşti (1996-2000);
lector, Univ. Québec, Montreal (2005-2007); lector univ.
la UAT TgM (2008-). Fondează Compania 777
Bucureşti (1997-2000), care a realizat în regia sa patru
Ana Todea, Portrete mureșene
367
coproducţii viu comentate: cu Teatrul Odeon şi Sounds
of Progress din Glasgow: Copii unui Dumnezeu mai mic
de Mark Medoff (1997); cu Teatrul Nottara şi Fundaţia
Soros pentru o Societate Deschisă: Îngeri în America de
Tony Kushner (1999); cu Teatrul Nottara: DaDaDans, în
coregrafia lui Florin Fieroiu; cu Teatrul Bulandra:
Trilogie belgrădeană de Biljana Srbljanovic. A fost
rezident la Royal Court, în 1998; s-a stabilit în cele din
urmă în Canada, la Montreal, unde din 2004, are propria sa companie de teatru care îi poartă numele. Piese
regizate la TgM: Piesă cu repetiţii, de Martin Crimp;
Priveşte înapoi cu mânie, de John Osborne; Există nervi,
de Marin Sorescu; Măsură pentru măsură, (1996/1997);
Eu când vreau să fluier, fluier …, de Andreea Vălean
(1998); Ping Body, de Radu Macrinici (1999-2000). A
pus în scenă: Poveşti de familie de Biljana Srbljanovic
(2004) şi Chip de foc, de Marius von Mayenburg (2005),
prezentate la Théâtre Prospero; a lucrat cu studenţi de la
École Nationale de Théâtre du Canada şi École
Supérieure de Théâtre de I’UQAM, piesele: Krum, de Hanoch Levin şi Push up 1-3, de Roland
Schimmelpfennig (prezentate şi la SB, 2006); Noaptea
arabă (2007); Femeia din trecut, de Roland
Schimmelpfennig, la Teatrul Metropolis (2008). A
montat piesa Geniul crimei de George F. Walker la
Teatru’74 din TgM. Obţine premii şi nominalizări pentru
spectacolele sale, participă la seminarii şi ateliere în ţară
şi străinătate. Premiul pentru „Cel mai bun spectacol”, în
secţiunea „Teatrul de mâine”, Festivalul Naţional de
Teatru, pentru Priveşte înapoi cu mânie; Premiul pentru
regie, Festivalul de Teatru Atelier, Sf. Gheorghe, cu Copiii unui Dumnezeu mai mic şi Eu când vreau să
fluier, fluier… (1998). Membru: Informal European
Theatre Meeting; Union des artistes; UNITER. Referinţe:
• Dramafest '98: dramaturgie nouă românească. - TgM: Fundaţia
Dramafest, 1998, p. 7-40, foto.
• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000, p. 129-131.
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1116.
• Vatra, nr. 277, 1994.
• Interviu cu regizorul Theodor Cristian Popescu: „Eu personal ader
la un tip mai clasicizat de teatru” / Silvia Obreja. În: Ambasador, 1, nr.
2, 1995, p. 30.
POPESCU ROMAN, Angela, artist plastic liber
profesionist; n. 23 apr. 1948,
Târnăveni, MS. Studii: Lic. de Arte Cj
(1967); IAPD, Secţia arte textile CjN
(1974). Expoziţii de grup: Primăvara
studenţească, Cj (1970); Festivalul
naţional al studenţilor, ed. I Cj (1971);
Expoziţii de artă decorativă, CjN (1975-1978); Expoziţia tineretului,
Galeria de artă, Dej (1976); „5 Expoziţii - 5 Debutanţi”,
CjN (1977); Muzeul de Artă, CjN (1978); Muzeul de
Artă, Oradea (1978); Saloanele naţionale de artă
decorativă, CjN (1993-2010); Trienala Internaţională de
Broderie CjN (1994-1997, 1999, 2002, 2006); Salonul
Naţional de Artă Decorativă, Cotroceni, Bucureşti
(1994-2009); Saloanele Moldovei, Bacău (1994-1995);
Miniaturi textile, Galeria de artă, CjN (1995-2000,
2001); Salonul naţional de Miniaturi textile, Bucureşti
(1995); „Academia 70”, CjN; Umbre, Câmpulung-
Moldovenesc (1996); Arta decorativă, Căminul artei,
Bucureşti (1997); Trienala de Tapiserie, Bucureşti (1997,
2000, 2004); expoziţie UAP de artă decorativă şi grafică,
Constanţa (1999); Expoziţia „Transilvania”, CjN (1999);
Galeria Apollo, Bucureşti (2002-2003); Ariadne, TgM
(2004-2008); Lumină din lumină, Sala de Sticlă a Primăriei Mun. CjN (2005, 2006); Expoziţie itinerantă,
Deva, Alba Iulia, Oradea, Baia Mare, Bistriţa, TgM,
Craiova (2008); Ploieşti (2009). Expoziţii de grup în
străinătate: Expoziţie de grafică şi textile, Offenbach am
Main, Frankfurt am Mein, Germania (1973); Salonul
Moldovei, Chişinău (1995); Expoziţie de tapiserie,
Kerson, Ucraina (1966); Textiliste clujene, Centrul
Cultural Român Budapesta (1996); Dialog 98, Expoziţie
Concurs internaţional de artă decorativă, Chişinău
(1998); Expoziţie de artă decorativă, Copenhaga,
Danemarca (1999); Expoziţie de artă decorativă, Vidin, Bulgaria (2009). Expoziţii personale: Artă textilă, CjN
(1977); Festivalul artelor, Slănic Moldova (1987);
Costineşti (1988); Meetingul international Comunione e
Liberazione, Fiera, Rimini, Italia (1990); Design
vestimentar, Galeria artei, Zalagegerseg, Ungaria (1994);
Zilele Culturii Sătmărene (2008); Expoziţia „Anotimpuri
în culori”, Orvieto, Italia (2008); Expoziţia „Stoguri”,
Bistriţa (2009); Expoziţia „Stoguri şi coline”, La petite
galerie, Viena, Austria (2010). A organizat parade de
modă la CjN, Bucureşti (1975-1990); a realizat costume
pentru piesa Adunarea femeilor de Aristofan la Teatrul Naţional CjN (1991). Distincţii: Premiul I la Concursul
de creaţie şi noutăţi, CjN (1983); Premiul I la Concursul
jud. de creaţie vestimentară, ed. a 3-a, CjN (1986);
Premiul I la Concursul de creaţie şi proiecte (1989);
Premiu, Trienala Internaţională de Broderie, CjN (2002). Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. -
TgM: Ardealul, 2008, p. 144, 297.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1115.
POPOVICI, Sandu, Popa Sandu; Popp
Alexandru, parohul din Iernuțeni; Sandu
Dascălu din Iernuţeni; pictor, paroh; a trăit în a doua
jumătate a sec. XVIII - prima jumătate a sec. XIX,
Iernuţeni, Reghin, MS. După unii exista o şc. de pictură
pe sticlă la Reghin la sfârşitul sec. XVIII şi începutul
sec. XIX. Pictor cunoscut din inscripţia unei icoane pe
lemn din Răstoliţa, MS, reprezentând „Chipul Sfântului
Nicolae” (1808); icoane pe sticlă păstrate la biserica de
lemn din Nadăşa, com. Beica de Jos, MS (1806); icoana
„Sfintei Treimi” de la Petelea, MS (1833). Îl mai
întâlnim pe toată Valea MS, îndeosebi la Dumbrava şi Bistra Mureşului, unde lasă icoane realizate înainte de
1850, precum şi picturi murale pe pereţi, frize cu proroci,
praznice şi uşi împărăteşti. Pictorului i-au fost atribuite
un număr mare de icoane pe sticlă, precum cele de la
Joseni, HR (1796). Picturile se caracterizează printr-un
stil grafic decorativ, s-a dovedit a stăpâni meşteşugul
artistic, dă dovadă de unitate stilistică, cu grupări de
personaje ce par decupate pe fundaluri sobre, fără
Biblioteca Judeţeană Mureş
368
recuzite de prisos. Referinţe:
• Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIII-
XVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior”, 2004. - 376 p.
POPOVICI, Toader, Popovici Toader
Zugrav; Toader Zugravul, Pop Toader; pictor
muralist şi de icoane, care a trăit în sec. XVIII în părţile
Reghinului, MS. Studii: Presupunerea că pregătirea sa
artistică şi-a câştigat-o într-un atelier de tradiţie
postbrâncovenească este confirmată de colaborarea în
1783 cu Iacov din Răşinari, format în Ţara Românească.
Activ în ultimele decenii ale secolului XVIII în Câmpia
Transilvaniei şi în părţile Reghinului, cunoscut prin icoane şi pictură parietală a unor biserici de lemn.
Pictura lui este plată, fără valoraţii pentru redarea
volumelor, cu o cromatică echilibrată, subliniată de tuşe
de culoare închisă, având un pronunţat caracter
decorativ, acordând atenţie detaliilor. Figurile din
icoane, cu privire hieratică, au proporţii şi gesturi uneori
nefireşti, trădând un artist de factură populară. Activează
în următoarele localităţi: 1781 - Lunca, MS, biserica de
lemn, demolată în perioada interbelică, a avut o pictură
murală în altar, naos şi pronaos, datată; 1781 - Sărmăşel-
Gară, MS, biserica de lemn, adusă de la Dâmbu, MS, are
pictură murală ce poate fi atribuită prin analogie, iar uşile împărăteşti sunt semnate pe spatele panoului; 1783-
Frunzeni, MS, de la vechea biserică de lemn din
localitate se află în Colecţia Episcopiei Ortodoxe
Române din Alba Iulia, trei icoane semnate de „Iacov
Zugrav, Toader şi Lica”; 1787 - Ţiptelnic, MS, biserica
de lemn, icoanele Sf. Nicolae şi Isus Pantocrator, ultima
semnată şi datată; 1792, 1793, 1797 - Urisiu de Jos, MS,
biserica de lemn, icoane împărăteşti: Isus Pantocrator,
datată 1792; Maria cu Pruncul, datată 1793;
Arhanghelul Mihail şi Sf. Nicolae, datate şi semnate;
Moişa, MS, Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli”, în naos se mai observă fragmente de pictură murală, icoane
împărăteşti: Maica Domnului cu Pruncul şi Isus
Pantocrator, aflate în colecţia Catedralei Ortodoxe din
TgM (1752). Referinţe:
• Studii, conferinţe şi comunicări istorice. - Vol. 1. - 451 p.
• Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIII-
XVIII / Marius Porumb. -Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998,
p. 308-309.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior”, 2004. - 376 p.
• Biserici de lemn din judeţul Mureş: Monumente de artă populară
românească / Ioan Eugen Man. - TgM: Nico, 2009. - 551 p.
• Zugravi şi centre româneşti de pictură din Transilvania secolului al
XVIII-lea / M. Porumb. În: AIIAC, 19, 1976, p. 122.
POPTĂMAŞ, Dimitrie, bibliolog, om de cultură,
istoric, dir. al BJM (1985-2005); n.
25 apr. 1938, Nima Râciului, MS.
Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian”; IPed.
de 3 ani din TgM; Fac. Istorie
Filosofie, Secţia Istorie CjN (1975).
Atestat în biblioteconomie, în colecţii
speciale şi Conducere şi opţiune.
Activitate profesională: bibliotecar la
Biblioteca Regională din TgM (din 1955); şef serviciu
(1979); dir. al BJM (1985-2005). S-a preocupat mult de
înzestrarea bibliotecii judeţene şi a filialelor cu tot ce
înseamnă document scris şi tipărit; a făcut eforturi pentru
organizarea şi lărgirea reţelei de biblioteci din teritoriu; a
înfiinţat filialele din Aleea Carpaţi, din strada
Braşovului, de la Casa de Cultură „Mihai Eminescu”; a
organizat sediul bibliotecii din Palatul Culturii pe
principii moderne, obţinând spaţiile: parterul, mezaninul,
etajul II al clădirii, spaţiile de la subsol; a reorganizat
fondul tradiţional al bibliotecii, aşezând la locul lor cărţile retrase pe motive politice; a îmbogăţit colecţia de
carte rară; a selectat judicios din fondul de rezervă
naţională. A efectuat lucrări de modernizare la casa
scărilor, Sala de lectură, Parter şi BTB. Ca metodist, a
format generaţii de specialişti prin iniţierea de cursuri de
biblioteconomie. De numele său se leagă înfiinţarea şi
dotarea filialei Biblioteca „Târgu-Mureş” de la Chişinău
(1996). A înscris biblioteca într-un program de
informatizare aplicat de BNR la care au aderat
majoritatea bibliotecilor jud., achiziţionând softul
TINLIB, a cărui bază a fost operativă din 1995 până în
2008. Preocupări în domeniul bibliografiei, istoriei culturii şi cărţii vechi româneşti. Preş. al Fundaţiei
Culturale „Vasile Netea”, în cadrul căreia a iniţiat
colecţia Caiete mureşene şi publică numeroase cărţi
închinate unor personalităţi mureşene, precum şi editor
al almanahului cultural literar al românilor nord
bucovineni, Ţara Fagilor. Susţine numeroase conferinţe
de istorie locală şi istoria culturii pe raza jud., dar şi în
ţară. A iniţiat seria Bibliografii mureşene; creează
condiţii şi coordonează apariţia anuarului Libraria.
Studii şi cercetări de bibliologie; dicţionarele: Scriitori
români mureşeni, Oameni de ştiinţă mureşeni. A organizat activităţi culturale: simpozioane, sesiuni de
comunicări ştiinţifice, evocări aniversare, medalioane,
reuniuni culturale cu participarea a numeroase
personalităţi locale, naţionale, dar şi din afara graniţelor.
Este părintele unor manifestări devenite tradiţionale:
Porni Luceafărul.., Eminesciana, cele legate de viaţa şi
activitatea lui Vasile Netea, Aurel Filimon, Aurel
Dandea, Elie Câmpeanu, Ion Chinezu, Iosif Pop ş.a.
Vizitează, ca specialist, biblioteci din Ungaria, Suedia,
Franţa, China. Publică studii şi articole în: Biblioteca
(Bucureşti), Familia (Oradea), Cuvântul liber, 24 ore
mureşene, Zi de zi, Vatra, Marisia. Membru în Cons. Naţional al Directorilor din Bibliotecile Publice din
România; membru în Biroul executiv al ANBPR. Preş. al
organizaţiei PNCŢD MS (2006-); iniţiator al reînfiinţării
Despărţământului Central TgM şi vicepreş. al filialei.
Distincţii: Premiul de Excelenţă, acordat de ANBPR
(2000); Diplomă acordată de Ministerul Culturii din
Republica Moldova, pentru contribuţia deosebită la
pregătirea şi derularea reformei bibliotecare în Republica
Moldova; Diplomă Magna Cum Laude, acordată de
Biblioteca Mun. „B.H. Haşdeu”, Chişinău (2001);
Diplomă de Excelenţă acordată de Direcţia Jud. pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş
(2002): Ordinul „Meritul Cultural,” în grad de Cavaler
(2004), pentru merite deosebite în activitatea artistică şi
culturală din ţara noastră, pentru promovarea civilizaţiei
şi istoriei locale, acordată de Preşedintele României;
Ana Todea, Portrete mureșene
369
„Diplomă de Excelenţă” din partea ANBPR; Diploma de
Excelenţa şi „Fibula de la Suseni”, din partea Prefecturii
MS (2005); Premiul de excelenţă acordat de Studioul de
Radio TgM (2002) şi Senior al TgM (2006); Diploma de
onoare „Pro Libro Senator”, din partea BJM (2009).
Lucrări publicate:
• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi
cărţi. - TgM: BJM, 2003 - Fundaţia Culturală „Vasile
Netea.” - 346 p. • O bibliografie a eseului românesc contemporan
1944-1976. Extras din Libraria, Anuar, 2. Studii şi
cercetări de bibliologie. - TgM, 2003, p. 268-335.
• Prezenţa şi circulaţia vechilor tipărituri româneşti în
zona superioară a Văii Mureşului. - TgM: Nico, 2008. -
220 p.
• Reflecţii despre carte, bibliotecă şi lectură. Texte
selectate din autori români şi străini. - TgM: Editura
Nico, 2009. - 186 p.
- în colaborare:
• Biblioteca Judeţeană Mureş / Dimitrie Poptămaş, Mészáros József. - TgM, 1979. - 64 p.
• Publicaţiile periodice mureşene 1795-1972:
bibliografie = 1795-1972 Maros megyei időszaki
kiadványok bibliográfiája / Dimitrie Poptămaş, Mózes
Júlia; Studiu introductiv de prof. dr. Vasile Netea. -
TgM: BJM, 2000. - 371 p.
• Bibliografia publicaţiilor periodice = Időszaki
kiadványok bibliográfiája, 23 dec. 1989-31 dec. 1994 /
Fülöp Mária; cuvânt înainte de Dimitrie Poptămaş. -
TgM: BJM, 1995. - 93 p.
• Un om pentru Târgu Mureş: Emil A. Dandea: Comunicări prezentate la sesiunea comemorativă
desfăşurată la Târgu Mureş în data de 18 august 1994,
la împlinirea unui sfert de veac de la moartea lui Emil
Dandea / [Red.]: M. Art. Mircea, M. Şerban, D.
Poptămaş. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”,
1995. - 168 p.
• Asta-i seară, seară sfântă...: culegere de colinde /
Vasile Pop. - Responsabil de carte Dimitrie Poptămaş -
TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1996. - 140 p.
• Politică şi administraţie: culegere de texte / Emil A.
Dandea. - Selecţie, studiu introductiv, note şi indice de
Dimitrie Poptămaş şi Mihail Art. Mircea. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 231 p.
• Sângeorgiu de Mureş: însemnări monografice / Ilarie
Gh. Opriş; Postf.: Dimitrie Poptămaş. - TgM: Casa de
Editură „Mureş,” 1996. - 128 p.
• Simpozionul ştiinţific Revoluţia română de la 1848:
[Program] / Caiet documentar realizat de Mihail
Artimon Mircea, Dimitrie Poptămaş. - TgM: [Tipomur],
1998. - 16 p.
• Alexandru Ceuşianu: studii şi comunicări prezentate
la simpozionul ştiinţific prilejuit de centenarul naşterii
vrednicului cărturar şi om politic (Reghin, 2 iunie 1998) / Vol. îngrijit de Marin Şara, Georgeta Mărginean şi
Iacob Huza; [bibliografia alcătuită de Dimitrie
Poptămaş]. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”
Reghin, 1999. - 89 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol.
îngrijit de Marin Şara; cons. ed. Dimitrie Poptămaş. -
Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. -
TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea.”- 180 p.
• Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale / Coord. vol.:
Grigore Ploeşteanu şi Dimitrie Poptămaş. - TgM:
Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999.m- 152 p.
• Ion Chinezu - Relief în posteritate: studii şi
comunicări prezentate la simpozionul ştiinţific prilejuit
de centenarul naşterii eminentului cărturar (TgM, 4-5
iunie 1994) / Vol. îngrijit de Melinte Şerban, Dimitrie
Poptămaş, Mihail Art. Mircea. - TgM: Fundaţia
Culturală „Vasile Netea”, 1999. - 130 p. • Interferenţe teatrale româno-maghiare / Tereza Periş
Chereji; postf. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM,
2000. - 228 p.
• Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic /
Ana Cosma. - Coord. Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM,
2000. - 212 p.
• Aurel Filimon: Consacrare şi destin / Vol. îngrijit de
Mihail Art. Mircea, Dimitrie Poptămaş, Melinte Şerban.
-TgM: BJM, 2001 - Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” -
291 p.
• Biblioteca Judeţeană Mureş: Caiet documentar elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură
publică la Târgu-Mureş 1802-2002 / Red. Monica
Avram. -TgM: BJM, 2002. - 38 p.
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a
könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária;
Pref. Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2002 - Mv. Mv.:
- XXVII; 339 p.
• Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop; Pref.
Liviu Sabău. - Ed. îngrijită şi postf. de Dimitrie
Poptămaş şi Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală
„Vasile Netea”, 2004. - 230 p. • Oameni de ştiinţă mureşeni: Dicţionar
biobibliografic / Ana Todea, Fülöp Mária, Monica
Avram. - Coord. şi Cuvânt înainte: Dimitrie Poptămaş. -
TgM: BJM, 2004. - 477 p.
• Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş:
autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate
până în anul 1944 = Maros megye retrospektív
helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi
vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária,
Ferencz Klára; Pref. Dimitrie Poptămaş. - Vol. 1-2. -
TgM: BJM, 2005. - Vol.1: XXVIII, 604 p.; Vol. 2: p.
605-862. • Cinci ani de luptă românească în Ardealul de Nord
1940-1944 / Cons. ed. Dimitrie Poptămaş, Melinte
Şerban. - TgM: Ansid, 2005. - 367 p.
• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul
Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă,
Ilarie Gh. Opriş. Pref.: Dimitrie Poptămaş - TgM: Casa
de Editură „Mureş”, 2005, 123 p.
• Monografia oraşului Târgu-Mureş / Traian Popa; Ed.
îngrijită de Melinte Şerban şi Dimitrie Poptămaş. - TgM:
Ansid, 2005 -: Fundaţia Culturală „Vasile Netea” - XLI;
323 p. • Oameni, fapte, atitudini: Interviuri şi reportaje /
Nicolae Balint. - Cuvânt înainte: Dimitrie Poptămaş. -
Vol.1. - TgM: Editura Nico, 2008 - 212 p.
• Vasile Netea: Evocări şi bibliografie / Vol. îngrijit de
Dimitrie Poptămaş şi Melinte Şerban. - TgM: Editura
Ardealul, 2008 - 276 p.
• Memorii / Vasile Netea; Ed. îngrijită, introducere şi
indici Dimitrie Poptămaş. - TgM: Editura Nico, 2010,
Biblioteca Judeţeană Mureş
370
342 p.
• Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Editura
Ardealul, 2010. - 214 p.
• Corespondenţa cu Adina (1917-1921)/Take Ionescu.
Pref. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: Ardealul, 2010. -
472 p.
• Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea; Ed. îngrijită
şi pref. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: Nico, 2011, 119 p.
• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii
Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990/
Ovidiu Palcu. – Ed. îngrijită şi Cuvânt înainte de Dimitrie Poptămaş. - TgM, 2011.
• Verticalitate spre cunoaştere şi comunicare:
Biblioteca „Târgu-Mureş” - 15 ani de activitate. -
Chişinău: Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu”. Filiala
Târgu-Mureş, 2011, p.22-25, 78.
Studii şi articole:
• Cartea românească veche în bibliotecile judeţului
Mureş În: Steaua roşie, 1 sept. 1974, p. 3.
• Cartea veche românească pe Valea Mureşului. În:
Steaua roşie, 11 nov. 1978, p. 3.
• Biblioteca comunală în faţa unor exigenţe. În: Steaua
roşie, 19 aug. 1983, p. 2. • Mărturii privind prezenţa şi circulaţia „cărţii
româneşti de învăţătură...” în judeţul Mureş. În: Steaua
roşie, 14 dec. 1983, p. 3.
• 200 de ani de la răscoala lui Horea, Cloşca și
Crişan. Prima exegeză a „revoluţiei lui”. În: Steaua
roşie, 27 oct. 1984, p. 3, 1 foto.
• În căutarea unor adevăruri. În: AGRU Arhidiecezan,
1, nr. 1, ian.- iul. 1998, p. 29-30.
•Vasile Netea şi Astra reghineană. În: Astra
Reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin:
Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1999, p. 145-162. • Martiri ai credinţei. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 1
(ian.-mart. 1999), p. 36-37.
• Liturghie Arhierească: [Aniversarea a 60 de ani de
la investirea cu sfânta taină a preoţiei a I.P.S.Cardinal
dr.Alexandru Todea]. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 2
(apr.-iun. 1999), p. 28-29.
• Sfinţirea bisericii consacrate Neprihănitei Zămisliri
din Moişa. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr.4 oct.- dec.
1999, p. 52-55, 3 foto
• Poetul „iconarist” - Vasile Netea (Reflecţii pe
marginea unei corespondenţe cu Mircea Streinul). În:
Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001, p. 256-261.
• Biblioteca Judeţeană Mureş - colecţie unitară -
funcţii. În: Biblioteca Bucureştilor, 4, nr. 3, mart. 2001,
p. 15.
• Leon Mircea şi ctitoria sa. În: Reghinul cultural:
studii şi articole. Vol. 6. - Reghin: Biblioteca Mun.
„Petru Maior”, 2002, p. 260-270.
• Biblioteca Judeţeană Mureş la 90 de ani. În:
Libraria. Anuar, nr. 2, 2003, p. 5-25.
• Bibliografii mureşene - 6. În: Cuvântul liber, 27 sept.
2003, p. 3 ; 1 foto. • Inscripţie pe o casă. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2003,
p. 7 ; 1 foto.
• Cardinalul Alexandru Todea despre sfârşitul tragic
al marelui istoric şi om politic Gheorghe I. Brătianu. În:
Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin:
Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2004, p. 262-266.
• Biblioteca Judeţeană M. În: Cuvântul liber, 7 dec.
2004, p. 6.
• Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole
- Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2005 - 204 p.
• Vasile Copilu Cheatră la TgM. În: Libraria. Anuar,
4. (2005), p. 25-32.
• Tradiţie şi actualitate în lectura publică. În: Vatra,
32, nr. 9-10, 2005, p. 118-124.
• Traian Duşa - septuagenar. În: Cuvântul liber, 1
mart. 2006, p. 2, 1 foto. • La Râciu, în memoria lui Gheorghe Şincai. În:
Cuvântul liber, 3 mart. 2006, p. 4.
• Vasile Netea şi Nicolae Comşa în corespondenţă. În:
Reghinul Cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 200-230.
• Primăvară culturală la Deda. În: Cuvântul liber, 14
mart. 2006, p. 14; 1 foto.
• Dimitrie Poptămaş: „Am fost convins de menirea
mea de a exista pentru alţii...” / ISM. În: 24 ore
mureşene, 9-11 sept. 2006, p. 4, 1 foto.
• Cinci ani de activitate a Despărţământului „Teodor
Muică” al ASTREI-Sângeorgiu de Pădure. În: Cuvântul
liber, 30 ian. 2007, p. 5. • „Târgu Mureş, Istorie urbană de la începuturi până
în anul 1850” / Pagină realizată de Lazăr Lădariu.
Autorii: Ioan Eugen Man, Nicolae Băciuţ, Dimitrie
Poptămaş. În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 4, 3 foto.
• ASTRA - în acţiune culturală. În: Cuvântul liber, 10
iul. 2007, p. 1, 5.
• Eveniment editorial: Un destin istoric: Biserica
Română Unită / Carmen Andraş, Nicoleta Sălcudeanu,
Dimitrie Poptămaş. În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 5.
• Revoluţia de la 1848 a pornit de la Târgu-Mureş…
În: Punctul, 28 sept.-4 oct. 2009, p. 4, 1 foto. • Târgu-Mureşul din inima chişinăuanilor. În:
Cuvântul liber, 10 oct. 2009, p. 7, 1 foto.
• Nicolae Albu în corespondenţă cu Ioan Micu (1879).
În: Reghinul cultural, 10, 2010, p. 247-271. Referinţe:
• Careul cu prieteni / Romeo Soare. - TgM: Ambasador, 1996, p. 75-
76.
• Circulaţia cărţii vechi bucureştene în Transilvania / Ioana
Cristache-Panait. - Bucureşti: Biblioteca Bucureştilor, 1998.
• Revista Biblioteca: Studiu monografic / Emil Vasilescu. -
Bucureşti: Revista Biblioteca, 1998. - 144 p.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002, p. 87-104.
• Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Editura
Nico, 2008, p. 179-203.
• Bibliologie românească. Idei. Portrete. Controverse / Gheorghe
Buluţă, Victor Petrescu. - Târgovişte: Editura Bibliotheca, 2008, p.
100-101.
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu,
Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 201-202.
• Maros megye időszaki kiadványainak bibliográfiájáról / Fülöp
Júlia. În: Könyvtári szemle, 1, 1972, p. 18-20.
• Secţia documentară a Bibliotecii. Interviu cu prof. Dimitrie
Poptămaş, şef serviciu la Biblioteca Judeţeană / Olga Apostol-
Ivăncescu. În: Steaua roşie, 9 mart. 1984, p. 2.
• Fundaţia culturală „Vasile Netea”. Interviu cu dl Dimitrie
Poptămaş, preşedintele Fundaţiei culturale „Vasile Netea” / Interviu
realizat de Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 25 ian. 2000, p. 7, 1 foto.
• O bibliografie a scrisului publicistic mureşean / Dorin Borda. În:
Cuvântul liber, 25 ian. 2001, p. 2.
• Dimitrie Poptămaş, Mózes Iulia, Publicaţii periodice mureşene
(1795-1972). Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája, Târgu-
Mureş, Biblioteca Judeţeană Mureş, 2000, 371 p./ Virgil Pană. În:
Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai” Tg.Mureş, 5-6, 2002-2003, p. 565-
Ana Todea, Portrete mureșene
371
567.
• Dimitrie Poptămaş - 50 de ani în slujba cărţii... / Remus Câmpean.
În: Cuvântul liber, 22 mai 2003, p. 1, 3; 1 foto.
• „Philobiblon mureşean” [2003]. În: Cuvântul liber, 10 dec. 2003,
p. 1.
• Philobiblon mureşean. O viaţă printre oameni şi cărţi, de Dimitrie
Poptămaş / Melinte Şerban. În: Cuvântul liber, 13 dec. 2003, p. 3; 1
foto.
• Dimitrie Poptămaş. Philobiblon mureşean: o viaţă printre oameni
şi cărţi. Târgu-Mureş: BJM, 2003, (Fundaţia Culturală „Vasile
Netea”. Caiete mureşene, 14). În: Buletin. Asociaţia Bibliotecarilor din
învăţământ- România. Bucureşti, 15, nr. 2 (2004), p. 31-32.
• Philobiblonul lui Dimitrie Poptămaş. Recenzie / Dumitru Păsat. În:
Capitala. Chişinău, nr. 46 (9 iun. 2004), p. 8.
• Philobiblon-un volum de sinteză ştiinţifică. Recenzie / Dumitru
Păsat. În: Literatură şi artă, Chişinău, nr. 33 (19 aug. 2004), p. 8, 1
foto.
• Dimitrie Poptămaş - Portret în devenire / Melinte Şerban. În:
Libraria. Anuar, 4, 2005, p. 279-286.
• Revista „Ambasador”- 10 ani de la apariţie. Premiile revistei
Ambasador pentru anul 2004. În: Ambasador, 11, nr. 99-100, 2005, p.
31.
• Reuniune aniversară la Palatul Culturii, „Basarabie română...” /
Nicolae Balint. În: Zi de zi, 29 mart. 2005, p. 2.
• Díszszemle és kitüntetések Románia nemzeti napján / Nagy
Annamária. În: Népújság, 2005. dec. 2, p. 6.
• Dimitrie Poptămaş sau Philobiblon mureşean (I): Laudatio/
Valentin Marica; O viaţă între cărţi / Nicolae Băciuţ; Gânduri pentru
distinsul senior al Târgu-Mureşului / Lazăr Lădariu; Dimitrie
Poptămaş - prieten drag şi colaborator / Pr. Florin Bengean; Mihail
Art. Mircea. În: Cuvântul liber, 1 iul. 2006, p. 3; 1 foto.
• Dimitrie Poptămaş sau Philobiblon mureşean (II): Blitz cu
„Arborele genealogic”/ Eugeniu Nistor; Cavaler al Ordinului Cultural
/ Melinte Şerban; Omul labirintului / Angela Fanea Macarie; Prieten şi
frate / Ion Curtifan; Dr. Maria Dorina Paşca. În: Cuvântul liber, 8 iul.
2006, p. 3.
• Calea spirituală TgM - Cernăuţi / ISM. În: 24 ore mureşene, 9 dec.
2006, p. 4, 3 foto.
• Felavatták a megyei kórház új mosodáját. În: Népújság, 2007. jan.
29., p. 1, 7.
• „Ţara Fagilor” - o lectură instructivă! / Dorin Borda. În: Cuvântul
liber, 28 dec. 2007, p. 2.
• Domeniul Gurghiu (1652-1706), urbarii, inventare şi socoteli
economice / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 19 ian. 2008, p. 2, 1
foto.
• Mântuirea prin cultură (I) / George Oargă. În: Cuvântul liber, 30
ian. 2008, p. 16.
• Manifestare cultural- ştiinţifică dedicată lui dr. Emil A. Dandea.
În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 1.
• PNL şi PNŢCD au înfiinţat Centrul de dezbateri socio-politice
„Emil Dandea” / Dan Trifu. În: Cuvântul liber, 23 febr. 2008, p. 7, 1
foto.
• Dimitrie Poptămaş - 70 de ani / Melinte Şerban. În: Cuvântul liber,
25 apr. 2008, p. 6, 1 foto.
POPTĂMAŞ, Dumitru, pr. gr.-cat.; n. 1 febr.
1908, Nima Râciului, MS - m. 31 oct.
2003, TgM. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM (1930); Institutul
Teologic Gr.-cat. din Blaj (1935).
Hirotonit pr. (1935); pr. în Nima
Râciului (1935-1938); pr. în Moişa
(1938-1948), când este alungat din
Moişa, urmărit, chestionat, deţinut şi
toată familia persecutată pentru activitate clandestină în
folosul credinţei; se stabileşte în TgM. Lucrează ca
muncitor necalificat la Trustul de Construcţii; angajat la
Centrofarm; magaziner la Direcţia Sanitară MS până la
pensionare (1970). Distins cu titlul de protopop, apoi canonic onorariu din partea Mitropoliei Bisericii
Române Unite cu Roma.
Studii şi articole:
• „...speranţa şi încrederea în ziua libertăţii credinţei
noastre”. În: Agru Arhidiecezan, 2, nr. 3 (iul. - sept.
1999), p. 15-16. Referinţe:
• Din istoria Bisericii Române Unite (1945-1989). - SM: Editura
Muzeului Sătmărean, 2000, p. 350-352.
• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice
1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu
(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Editura Buna Vestire, 2002. - 195
p.
• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite
cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 278.
• Sfinţirea bisericii consacrate Neprihănitei Zămisliri din Moişa / P.
Dimitrie. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 4 (oct. - dec. 1999), p. 52-55,
3 foto.
• În clandestinitate [satul Moişa păstorit de preotul greco-catolic
Dumitru Poptămaş]/ (D.P.). În: Agru Arhiediecezan, 2, nr. 1, ian. -
mart. 1999, p. 8-12.
POPTOMAS, Bogdana Maria, Poptămaş,
artist vizual (desen, graphic design,
fotografie); n. 17 sept. 1979, TgM.
Studii: Lic. de Artă TgM (1994-1998);
UAD, CjN, Fac. de pictură, prof. Ioan
Sbârciu (1998-2003); master în arte
vizuale, UAD CjN (2003-2005).
Burse: Univ. Hanovra, Germania
(2000); Casino Luxembourg, Forum
d’art contemporain, Luxemburg (2003); Birmingham Institute of Art and Design BIAD, UK (2005). Expoziţii
personale şi de grup: Centrul Cultural German, CjN
(1999); Eisfabrik, Hanovra, Germania (2000); Galeria
Atas, Casa Tranzit, CjN (2002); Art Expo, Muzeul
Naţional de Artă, Expo Transilvania, CjN; Muzeul
Brukenthal, SB; Casino Luxemburg; State Galery,
Ljubliana, Slovenia (2003); Muzeul Naţional de Artă,
CjN (2004); Galeria UNA Bucureşti (2006). Experienţă:
cu un background în arte plastice, pictură, s-a îndreptat
înspre publicitate, unde a lucrat ca Art Director în agenţii
precum: Leo Burnett, Publicis, GMP, Cohn Jansen/Ashley Holmes. Distincţii: Premiul Deutscher
Wirtschaftclub Siebenburgen DWS de promovare a artei;
Gold Effie în categoria Promoţii, Effie Awards
Bucureşti. Referinţe:
• Balkon, CjN, nr. 10, primăvara 2002, p.4 0; nr.11, vara 2002, p. 56.
•Economiştii investesc în artă / Ioana Căpăţînă. În: Ziarul Obiectiv,
SB, 2, nr. 189, 11 iun. 2003, p. 4.
• Germania premiază arta transilvăneană. În: Rondul de Sibiu, 11,
12 iun. 2003, p. 7.
• Clubul Economic German „Transilvania” / A. Popescu. În:
Tribuna, SB, 119, 16 iun. 2003, p. 8.
• Bravo, Bogdana! / Mariana Cristescu. În Cuvântul liber, 18 iun.
2003, p. 11.
• Plasticienii tineri expun în Slovenia / Radu Bădilă. În: Curierul
Naţional, 4 sept. 2003.
• Neue Tradition des Mäzenats Kunstförderpreis des Deutschen
Wirtschaftsclubs Siebenbürgen verliehen / Hannelore Blaier. În:
Allgemeine Deutsche Zeitung (fur Rumanien), 13 iun. 2003.
• Snapshots. În: New Business, 1 iul. - aug. 2005, p. 55-69.
• Există artă după publicitate? / Călin Georgescu. În: 1001 ads,
monthly magazine on creative advertising published by A Rond,
Bucureşti, p. 50-55.
PORAV, Nicolae, pr. gr.-cat.; n. 2 febr. 1866,
Crăieşti, MS - m. 19 mart. 1933, Reghin, înmormântat la
Moişa, MS. Cls. prim. în loc. natală; gimnaziale în Blaj
Biblioteca Judeţeană Mureş
372
(1889); Seminarul teologic din Blaj. Este hirotonit la
Blaj în 29 aug. 1897; numit pr. în Moişa (1897); devine
membru al Despărţământului TgM al Astrei (1904);
participă la MAN de la Alba Iulia cu două documente
(protocol şi credenţional); membru în Cons. com. Moişa. Referinţe:
• Marea Unire de la 1918, Bucureşti, 1943, p. 71.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981. - 70, 128 p.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989,
p. 16, 23.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura
Ardealul, 2000, p. 186-188.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 200.
• Şematism, Blaj, 1900.
PORZSOLT Borbála, pictor; n. 1 nov. 1933,
Brateş, CV. Studii: IAP „Ion Andreescu” Cj (1958). Se ocupă cu pictura, ilustrează cărţi pentru copii, manuale
şcolare, face artă decorativă, se pensionează în 1984 de
la Fondul Plastic TgM. Membră UAP. Participă la
expoziţii colective şi personale. Expoziţii personale:
TgM (1970); Tg. Secuiesc (1972). Expoziţii jud. şi
colective: Bucureşti (1970); Praga (1962): Budapesta
(1990, 1996); Debrecen, Makó, Pannonhalma. Expune în
Sala gotică a Bisericii reformate din Cetate, TgM, căreia
îi face şi donaţii. Principalele tablouri: Femei ceangăi
din Moldova, Kőmíves Kelemenné balladája, Biserici
ardeleneşti, Satul secuiesc, Îngeri în boltă. Distinsă cu
premii la expoziţii în România, Ungaria, Germania, Uniunea Sovietică, Brazilia.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Havasok tündérei: mesés történetek / Kabos Éva;
szerkesztette Nagy Pál; A címlap és az illusztrációk
Porzsolt Borbála munkái. - Mv.: Impress, 1998. - 80 p.
• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei
képzőművésszel / Nagy Miklós Kund; a borítólapon
Porzsolt Borbála színes grafikája. - Mv.: Impress, 1998. -
212 p.
• Itthon - Farkaslakán / Sipos Ferenc; Szerkesztette és az előszót írta Nap Pál; Illusztráció Porzsolt Borbála. -
Gyergyószentmiklós: Mark House- Kiadó és Nyomda,
2004. - 68 p. Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Romániai magyar verseskönyvek: 1944-1988 (1988-1989) =
Volume de versuri maghiare din România: Repertórium = Repertoriu
bibliografic / Mózes Huba. - Cj: Academia Română., Institutul de
Lingvistică, 1991. - 110 p.
• Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995.
szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező:
Simon Endre]. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p.
• A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának
kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. -
[Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996.
- 72 p.
• Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. -
december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt; foto Mester Tibor. -
Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p.
• Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: Pallas-
Akadémia, 1996. - Vol. 1: A-K, 1996, 343 p.; Vol. 2: L-Z, 1997, p.
132.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZ-
Scripta, 1997, p. 480.
• Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel /
Nagy Miklós Kund; a borítólapon Porzsolt Borbála színes grafikája. -
Mv.: Impress, 1998. - 212 p.
• Ezerszáz év a Kárpát-Medencében/ Szerkesztette Jámborné Balog
Tünde. - Makó művészeinek millenniumi sorozata: s.n., 2001. - 106 p.
• Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás,
tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4:
N-R, 2002, p. 538.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 557.
PRECUP, Grigore, pr. gr.-cat., prof.; n. 1793,
Băla, MS - m. 1862, Crăieşti, MS. Studii teologice la
Blaj. Prof. în Blaj la „sintaxişti” (1821-1822); paroh în
Crăieşti (1823-). Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 111.
• Şcolile şi bisericile româneşti din TgM până la 1918 / dr. Ioan
Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 2, apr. - iun. 1999, p. 44-52, 1
foto.
PRECUP, Mărioara, Precup-Stoica; solistă de
muzică populară; n. 13 iun. 1941,
Leşu, BN. Îndrumătorul şi mentorul
ei a fost maestrul Tudor Jarda.
Artistă profesionistă la Ansamblul
Artistic „Mureşul” TgM (din 1968),
laureată a mai multor festivaluri şi concursuri de muzică populară din
ţară şi străinătate. Repertoriul ei
cuprinde zona etnofolclorică a Năsăudului, MS,
Bihorului, Oaşului. Are cântece înregistrate pe patru
discuri şi cinci CD-uri; imprimări la Radio TgM şi
Bucureşti. Locul I la Cairo (1964); la Festivalul
„Cântarea României” (1964-1968); Diplomă de
excelenţă a Comitetului de Cultură a jud. Bistriţa-
Năsăud; diplome de excelenţă acordate de primăriile din
Leşu şi Hodac. Referinţe:
• Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 186-187.
• Cuvântul liber, 19 oct. 1995, p. 1, 4, 1 foto.
PREJA, Ramona, prof. de muzică; n. 25 aug. 1970,
Făleşti, jud. Bălţi, R. Moldova. Studii:
Academia de Muzică „Gh. Dima” CjN,
Fac. Compoziţie, Muzicologie, Ped.
muzicală (1991-1995); masterat, Disciplinaritate în cercetarea
muzicologică, Academia de Muzică
CjN (1996-1997). Dr. cu teza: Tudor
Jarda, creaţia sa de operă în lumina
contemporaneităţii, CjN (2002). Coristă, Corul
Intermezzo (1991-2001); corala MOR CjN (1992-2006);
prof. suplinitor, Lic. Teoretic „George Bariţiu” CjN
(1997-1999), Lic. Teoretic „Avram Iancu” CjN (2000-
2001, 2002-2003), Col.N „G. Coşbuc” CjN (2001-2002);
prof. titular gr. I, Col.N „Mihai Viteazul” Turda (2003-
2005), Lic. „Lucian Blaga” CjN; coord. al Centrului de excelenţă în promovarea muzicii folk CjN (2004-2008);
dir. Departament Pedagogie Muzicală, Fac. de Muzică,
UAT TgM (2010-); cancelar CP/secretar şt., Fac. de
Ana Todea, Portrete mureșene
373
Muzică, UAT TgM (2010-); lector univ., Fac. de
Muzică, catedra de Ped. Muzicală, UAT (2008-2011),
responsabil mass-media. Membru corespondent al
revistelor Agero, Stuttgart. A susţinut comunicări de
specialitate la conferinţe naţionale şi internaţionale; a
participat la diferite cursuri de specializare. Distincţii:
Concurs Naţional „Toamna Baladelor” Bucureşti,
Premiul III, menţiune (2004-2005), Premiul II (2005-
2006), Premiul I (2006-2007), Trofeul Festivalului (2007-2008). Lucrări publicate:
• Tudor Jarda în Turnul de Fildeş. - CjN: CCD, 2008. -
272 p.
• Armonia cromatică în armonizările de coral ale lui
Johann Sebastian Bach. - CjN: CCD, 2009. - 89 p.
• Tudor Jarda (monografie). - Ed. adaptată şi
completată. - CjN: Ed. „Tradiţii clujene,” 2010. - 272 p.
• Artă pentru o viaţă Tudor Jarda. Tradiţie şi
contemporaneitate. - Oradea: Ed. Univ., 2011. - 270 p.
• Incursiuni în istoria muzicii. - Oradea: Ed. Univ., 2011. - 250 p.
Studii şi articole:
• Baletul în creaţia compozitorilor din Republica
Moldova. - În: Revista de literatură, artă şi cultură,
Chişinău, 1-4/2001, p. 177-189.
• Tudor Jarda la 80 de ani. În: Actualitatea muzicală,
Bucureşti, 2002, p. 4.
• Cântăreţi ai adevărului în artă. În: Transilvania, 5-6,
2009, p. 17.
• Simbolistica în muzică. În: Conferinţa Internaţională
de Studii Teatrale, ed. 10: Dramaturgia lui Ionesco, Secțiunea Muzicologie, ed. 2. - TgM: Editura UA,
2010/1, p. 58-63.
• Facultatea de muzică, la cules de folclor în munţii
Apuseni-atelier de folclor. În: Informaţia de Mureş, 4
ian. 2010.
• Vocea populară de Transilvania. - CjN. În: Făclia,
2010.
• Festival Național de Folclor DATINI. În: Reporter de
Sighişoara, 11 oct. 2010, p. 4. Referinţe:
• Tabăra Naţională de Muzică folk- un eveniment mult aşteptat. În:
Jurnalul Naţional, 7 aug. 2001, p. 6.
• Lampa de aur Festivalul-Concurs de muzică folk. În: Unda de şoc,
Hunedoara, p. 1, 14 dec. 2001.
• Pentru albumul cu amintiri. În: Adevărul de Cluj, 22 aug. 2006 p. 4
• Tradiţie şi noutate în învăţământul muzical universitar
târgumureşean. În: Cuvântul liber, 30 oct. 2008, p. 2.
• Joseph Haydn - părintele simfoniei clasice, omagiat la
Universitatea de Arte. În: Zi de zi, 29 apr. 2009.
• www.uat.ro
PROZAN, Mircea, prof. de istorie; n. 29 oct. 1961,
Hetiur, MS. Studii: UBB, Fac. de
Istorie; a urmat cursuri de formare
postuniversitară: Management
competitiv - resurse umane,
financiare şi marketing în adm. publică, Educaţia XXI - Proiecte,
organizare şi evaluare a activităţilor
didactice, operare pe calculator,
Formator Didactica specialităţii - Istorie; a promovat
gr.didactic I cu lucrarea Reforma agrară din 1921 în
judeţul Târnava Mică. Prof. şi dir. la Şc. Gen. nr. 1,
Oneaga, jud. Botoşani (1985-1990); prof. la Lic. Ped.
„Mihai Eminescu” din TgM, Catedra de istorie (1990-),
unde a funcţionat cu mici întreruperi, intervale de timp în
care a îndeplinit funcţii de conducere în IŞJM; inspector
gen. adj. şi inspector şc. gen. (2007); dir. al Lic. Ped.
„Mihai Eminescu” (2008-2012).
Lucrări publicate:
• Reforma agrară din anul 1921 în judeţul Târnava
Mică: studiu de caz asupra plăşii Dumbrăveni. - TgM: Transilvania, 1998. - 153 p. Referinţe:
• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu Mureş /
Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Editura Edu, 2008, p. 45.
PUI, Sebastian Alexandru, prof.; n. 28 aug.
1972, Topliţa, HR. Studii: Lic. Ind.
Sângeorgiu de Pădure (1990); Fac. de
Geografie, Univ. Bucureşti (1992-
1997); licenţiat şi în istorie (2010);
masterand. Prof. la grupurile şc.: „Avram Iancu”; „Constantin
Brâncuşi”; „Al.I. Cuza”; „Liviu
Rebreanu” şi „Europa”. Membru al
PNL (2001); cons. în Cons. Local TgM. A donat colecţia
fam. Pui (400 de obiecte) Muzeului Etnografic Topliţa
(2002).
Lucrări publicate:
• Bălăuşeri. Studiu geografic. - TgM: Veritas, 2010. -
203 p.
- în colaborare:
• Sângeorgiu de Mureş. Monografie 2010/ Ilarie Opriş, Mariana T. Opriş, Sebastian Alexandru Pui, Emilia
Opriş. - TgM: Nico, 2010. - 507 p. Referinţe:
• Bălăuşeri. Studiu geografic / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 23
sept. 2010, p. 6, 1 foto.
PUIA, Ieronim, revizor şc., inspector şc., pr.
ortodox; n. 17 iul. 1887, Săliştat, BV.
-m.? Studii: şcoala prim. în satul
natal; cursul secundar inferior la
Făgăraş; Şc. Normală la Deva;
pregătire specială pentru şcoli de munci industriale la Bratislava (1913-
1914); curs univ. organizat de Cons.
Dirigent pentru revizori şc.; examen
de calificare preoţească (1926). Este numit revizor şc. în
jud. MS, unde se ocupă de organizarea învăţământului
românesc prin cursuri de vară pentru studierea şi
însuşirea lb. române pentru învăţătorii şi prof. minoritari;
a funcţionat şi ca pr. în Parohia ortodoxă a com.
Sângeorgiu de MS (1926-). Distins cu Ordinul „Coroana
României” în grad de Cavaler, Ordinul „Coroana
României” în grad de Ofiţer; Medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare” cls. I; „Medalia muncii pentru
25 de ani în serviciul statului” cls. I, ca revizor în jud.
MS. Referinţe:
• Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul Mureş în
anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM:
Casa de Editură „Mureş”, 2005.
• Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Traian Bosoancă.
- Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa de Editură
„Mureş,” 2006, p. 227-229.
Biblioteca Judeţeană Mureş
374
• Organizarea învăţămâmtului de stat românesc după 1 Decembrie
1918 în jud. Mureş-Turda (1919-1921) / Ilarie Gh. Opriş. În: AAM, 3,
2004, p. 191-194.
PUIA, Laurean, prof.; n. 5 (mart. sau aug). 1894,
Luduş, MS - m. 23 nov. 1938, Blaj, AB. Şc. prim. în
Luduş; lic. la TgM şi Blaj (1913); Seminarul teologic din
Blaj (ultimul an la Oradea), unde se refugiază Mitropolia
în timpul primului război mondial; Fac. de litere din
Bucureşti (1919-1921). Învăţător la Iclănzel (1917); prof.
la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj, la catedra de istorie şi geografie. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006. - 351 p.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 243.
PUNI, Emil, pr. iezuit, n. 23 aug. 1916, Bărdeşti,
com. Voiniceni, MS - m. 4/5 mart. 2008, Deva, HD.
Studii: Lic. „Al.Papiu Ilarian” din TgM; Academia
Teologică din Blaj timp de doi ani (1934-1936); intră în
noviciatul Soc. lui Isus, Ordinul Iezuit, la Mănăstirea din
Toteşti, HD; continuă studiile teologice şi de filosofie în
Olanda (1938-1945); este hirotonit pr. celibatar (1943);
anul 1946 îl petrece în Belgia, unde îşi continuă
activitatea de formare spirituală şi pastorală, iar în 1947
obține dr. în teologie la Roma. Întors în România (1947),
este trimis în comunitatea iezuiţilor din Bucureşti, primind ca misiune predarea religiei într-un lic. pentru
elevi gr.-cat. Odată cu desfiinţarea Bisericii Gr.-cat. şi a
ordinelor religioase, neacceptând să renunţe la credinţa
sa şi la legătura cu Biserica Cat., va fi arestat şi închis
mai bine de 5 ani, petrecuţi în mare parte în munci
silnice la Canalul Dunărea - Marea Neagră. În
închisoare, dar şi pe urmă, continuă pe ascuns să
slujească Sf. Liturghie, să-şi trăiască vocaţia de persoană
consacrată. În 1958 este numit Vice-Provincial al
Ordinului Iezuit pentru cei care trăiau în clandestinitate,
iar în 1967 este Provincial, activitate pe care o desfăşoară până în 1995. După 1989, colab. cu ierarhii
bisericii, repune bazele structurii parohiilor şi ordinelor
religioase; este numit Vicar-Episcopal în Dieceza de
Lugoj; înfiinţează Asoc. Medicilor Cat. din România,
este promotorul înfiinţării Conferinţei Superiorilor
Majori ai Institutelor Religioase, va restabili Apostolatul
Rugăciunii. Construieşte Biserica „Sfânta Fecioară
Maria Imaculată” din Lugoj, unde are mormântul. Referinţe:
• Părintele dr. Emil Puni - Vicar Episcopal / Protopop Liviu Sabău.
În: Cuvântul liber, 10 apr. 2008, p. 6.
PURCARU, Sabina Ana, artist plastic, n. 3 febr.
1954, TgM. Studii: IP CjN; Şc. de
Artă, cu prof. Lucia Călinescu;
cursuri de pictură la Academia
Passau, Germania. Membră a AAP
MS (1986); membră a Fondului Plastic BV şi a Kunstverein Passau,
Germania. Expoziţii personale: TgM
(1988, 1991, 2001-2005); Hotel
Safir şi Cap Aurora (1989); Gledin (1991); Rimini, Italia
(1992); Zürich, la City Galerie Kranich (1998);
Sighişoara (2004); Passau (2005, 2006); München
(2005); Budapesta (2005); Pécs, Ungaria (2005); Bergen,
Norvegia (2007). Expoziţii de grup şi colective: TgM,
Piatra-Neamţ, Mangalia, Alba Iulia, Târnăveni,
Constanţa, Reghin, Sighişoara, Bucureşti, SB, Rimini,
Italia, BV, Budapesta, Passau, Germania. A obţinut
premii şi distincţii la concursurile jud. de artă plastică,
premiul revistei Ambasador (2005). Are lucrări în
colecţii particulare din România, Italia, Elveţia, Germania, Canada, Norvegia, Cehia, Ungaria. Tehnici:
pictură de şevalet în ulei, acril pe pânză, carton şi sticlă. Referinţe:
• Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 56-57.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 191-193.
• Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-
2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p.
96.
• Tabăra de pictură Deda. Ediţiile I-V 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş,
Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 42.
• Cuvântul liber, 13 mart. 2004, p. 7; 17 nov. 2004, p. 6; 8 apr. 2005,
p. 8.
• 30 de ani de pictură / Eugenia Kiss. În: Zi de zi, 11 oct. 2005, p. 6,
2 foto.
• Sabina Ana Purcariu / Romeo Soare, Dorin Borda. În: Cuvântul
liber, 24 mart. 2006, p. 2, 1 foto.
• Pictoriţa Sabina Ana Purcariu, la Galeria Haganes! / Dorin Borda.
În: Cuvântul liber, 7 febr. 2007, p. 2, 1 foto.
• Îmblânzirea fiordului. În: 24 ore mureşene, 10 febr. 2007, p. 4, 5
foto.
PUREA, Elena, actriţă; n. 13 nov. 1974. Studii:
Univ. de Artă Teatrală TgM (1999).
Actriţă, Teatrul Naţional TgM; colab.
cu Teatrul Ariel, Underground TgM.
Roluri: Nastasia, din Domnişoara
Nastasia, de G.M. Zamfirescu, regia
Ion Săsăran; Mama, din 6 personaje în
căutarea unui autor, de L. Pirandello,
regia Marius Oltean; Filosoful, din Ţara
lui Guffi, de Matei Vişniec, regia Mihai Lungeanu; Lady
Macbeth, din Exerciţiul Macbeth, după W. Shakespeare,
regia István K. Szabo; Înviere, de L. Blaga, regia Anca
Bradu; O vrăjitoare, din Macbeth, de W. Shakespeare, regia Şt. Iordănescu; Gertrude, din Job, de Raymond
Jean, regia Radu Afrim; Beth din vis, din Moştenire, de
J. Harvey, regia Scott Johnston; Christine, din Dineu cu
proşti, de F. Veber; regia Mircea Cornişteanu;
Infirmiera, din Şi miniştrii calcă strâmb, de Ray Cooney,
regia Cristian Ioan; Martirio, din Alge, de F. Garcia
Lorca, regia Radu Ifrim; Vulpea, din Micul prinţ, de
A.de Saint-Exupery, regia Cornel Popescu; Doamna, din
Cântăreaţa cheală, de E. Ionesco, regia Cristian Ioan;
Miţa Baston, din D-ale Carnavalului, de I.L. Caragiale,
regia Grigore Gonţa; Nastasia, din Azilul de noapte, de M. Gorki, regia Kincses Elemér; Minodora, din Românie
dragă, Elveţia mea, de Cornel Udrea, regia Cristian
Ioan; Irina Nicolaeva Arkadina, din Pescăruşul, de A.P.
Cehov, regia Kincses Elemer; Magda, din Clinica
amanţilor, de Chapman Freeman, regia Claudiu Goga;
D-na Linde, din Nora, de H. Ibsen, regia Sorin Militaru;
Caroline, din Câştigătorii, de F. Archambault, regia
Radu Dinulescu; Raşel, din Vassa Jeleznikova, de M.
Ana Todea, Portrete mureșene
375
Gorki, regia Radu Olăreanu; patroana cabaretului, din
Omul cu o singură aripă, de Matei Vişniec, regia Ovidiu
Caiţă; Doamna Peachum, în Opera de trei parale de B.
Brecht, regia Liviu Pancu; Teatrul Ariel Underground:
Monoloagele vaginului, de Eve Ensler. Distincții:
Menţiune specială din partea juriului, la Festivalul
Teatru Imagine TgM (2003); Premiul pentru cea mai
bună actriţă (acordat ex-aequo) la Festivalul Atelier BM
(2007). Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
137, 148, 149, 157.
• Jurnalul de Mureş, 29 mart., 2002.
• Veşti bune de la Baia Mare! / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore
mureşene, 30 iun. - 2 iul. 2007, p. 2, 1 foto.
• O premieră naţională / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore
mureşene, 20 oct. 2007, p. 2, 1 foto.
• Întâlniri emoţionante (I) / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore
mureşene, 21 apr. 2007, p. 2, 1 foto.
• Frumoşii noştri adolescenţi / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore
mureşene, 7 apr. 2007, p. 2, 1 foto.
• Povestea celor o sută de Românii dragi / Alin Zaharie. În: Ziarul
de Mureş, 23-29 mart. 2009, p. 11, 5 foto.
PUSKAI Sarolta, designer textil; n. 24 sept. 1955,
Borsec, HR. Studii: Lic. de muzică şi
arte plastice TgM, specialitatea grafică
publicitară; IAP „Ion Andreescu” CjN,
Secţia forme industriale. Expoziţii de
grup în ţară: Expoziţia taberei de
creaţie Bolyai János, Galeria Cetăţii
TgM; Expoziţii la Galeria de Artă a
UAP TgM; Artă textilă „Ariadne”
(2001, 2002, 2003, 2004, 2007); Artă textilă „Textil” (1996, 1997, 1998, 1999); Etno-Art (1998); Salonul de
iarnă (2000, 2001, 2002); Expoziţia anuală Csoma,
Covasna (2000, 2001, 2002, 2004).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment:
De la materiale şi tehnici tradiţionale, tapiserii
bidimensionale, materiale neconvenţionale, tehnici noi
textile spaţiale la experimente ambientale: [Catalog] /
Afişul expoziţiei şi coperta catalogului Puskai Sarolta. -
TgM: s.n., 1997]. - [53] p. Referinţe:
• Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale
şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale
neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale:
[Catalog] / Afişul expoziţiei şi coperta catalogului Puskai Sarolta. -
TgM: s.n., 1997.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 112.
PUSKÁS Sándor, sculptor; n. 18 iun. 1928, Cj.
Studii: IAP „Ion Andreescu”. Călătorii de studii:
Cehoslovacia (1958, 1962), Bulgaria (1958, 1961),
Ungaria (1962). Participă la expoziţii colective: Bucureşti, Veneţia (1954), Budapesta (1959), Cairo
(1961), Alexandria, Paris (1961), Titograd (1968).
Expoziţii personale: Cj (1954, 1967), Miercurea Ciuc
(1966), TgM (1967). Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 130.
R
RACOVIŢAN, Mihai Augustin, muzeograf, conf. univ.; n. 26 oct. 1943,
Târnăveni, MS. Studii: Lic. „Al.
Sahia” Târnăveni (1957-1961); Şc.
Tehnică Financiară din Cj (1961 -
1963); Fac. de Istorie - Filosofie,
UBB CjN (1964-1969). Dr. în istorie
cu teza: Alexandru Vaida Voievod
între Memorandum şi Trianon, UBB
CjN (1996). Muzeograf, cercet. şt. în cadrul Muzeului
Brukenthal (1969-1991); cadru didactic la Academia
Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” SB, lector asoc. la Catedra de Economie şi Istorie militară; lector (1992-
1998), apoi conf. univ. titular (1998-2008) la Univ.
„Lucian Blaga” SB, Fac. de Istorie şi Patrimoniu „N.
Lupu”; muzeograf al Academiei Trupelor de Uscat
(1995-1998). Domenii de cercetare: istoria modernă a
Transilvaniei, respectiv a luptelor politico - naţionale ale
românilor din provincia ciscarpatină; istoria comerţului,
istorie militară, istoria medicinii din SB şi din
Transilvania. Ca muzeograf, a organizat numeroase
expoziţii dedicate unor evenimente, instituţii şi
personalităţi de seamă ale istoriei şi culturii româneşti; a
colab. la organizarea muzeelor din Făgăraş, Giurgiu, Agnita, având mai mulţi ani funcţia de expert al MC în
probleme de muzeografie. Membru în Soc. Istoricilor din
Transilvania şi Banat; primvicepreş., Soc. Culturală
„Avram Iancu.”
Lucrări publicate:
• Alexandru Vaida Voevod între Memorandum şi
Trianon.1892 - 1920. - Bucureşti: Ed. Sirius, 1997.
• Alexandru Vaida Voevod între Memorandum şi
Trianon (1892 - 1920), Ed. a 2 - a. - SB: Ed. Tipotrib,
2000.
• Aurel Popa, participant la făurirea României Mari. - SB: Univ. „Lucian Blaga,” 2005.
- în colaborare:
• Biserica românească din nord - vestul ţării sub
ocupaţie hortystă 1940 - 1944 / Mihai Fătu. - Bucureşti:
Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, 1985.
• Transilvania - documente istorice în lumina
adevărului / Paul Abrudan, Mihai Racoviţan. -
Bucureşti: Ed. „Ţara noastră,” 1991.
• Sibiul şi Marea Unire / Mihai Racoviţan, Pamfil
Matei. - SB, 1993. • Transylvania - Romanian History and Perpetuation/
Ioan N. Ciolan, Constantin Voicu, Mihai Racoviţan. -
Bucureşti: Ed. Militară, 1993.
• Transilvania - Istorie şi dăinuire românească / Ioan
N. Ciolan, Constantin Voicu, Mihai Racoviţan. -
Bucureşti: Ed. Sirius, 1995.
• Biserica românească din nord - vestul ţării în timpul
prigoanei hortyste / Nicolae Corneanu. - Bucureşti: Ed.
Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, 1996.
Biblioteca Judeţeană Mureş
376
• Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu,”
Sibiu. Tradiţii şi actualitate / Gl. Dr. Neculai Stoina,
Mihai Racoviţan. - SB: Ed. Tipotrib, 1997.
• Istoria României. Transilvania. - Vol. 2: 1867 - 1947.
- CjN: Ed. „George Bariţiu,” 1999 (autor a patru cap.,
cca. 220 pagini).
• Spitalul Militar Sibiu. 260 de ani de atestare
documentară şi 140 de ani de medicină militară
modernă / Col. med. dr. Gheorghe V. Vlad, Mihai
Racoviţan. - SB, 1999.
• Istoria Naţională în preocupările ASTREI şi Academiei Române / Radu Racoviţan, Mihai Racoviţan.
- SB: Colecţia Bibl. „ASTRA” (serie nouă), 2001.
Cursuri publicate:
• Conferinţa de Pace de la Paris (1919 - 1920). - SB:
Ed. Tribuna, 2000.
• Românii transilvăneni în sistemul de stat austro -
ungar (1867 - 1918). - SB: Ed. Tribuna, 2000.
• Istoria modernă a românilor. Prelegeri universitare.
- SB, 2002, 2006.
• Administraţia imperială în Transilvania 1691-1867 /
Radu Racoviţan, Mihai Racoviţan. - SB: Ed. Alma
Mater, 2000.
Studii şi articole:
• Documente sibiene referitoare la Revoluţia din 1848.
În: Transilvania, 5, 1973, p. 21.
• Din istoricul comunei Cârţişoara. În: Transilvania,
nr. 2, SB, 1974, p. 54-55.
• Curente şi idei în problema agrară din România la
sfârşitul sec. al XIX - lea şi începutul sec. al XX - lea. În:
SCAI, Muzeul Brukenthal, SB, 1974, p. 257-276.
• . Comerţul cu ceară şi miere practicat de Casa de
comerţ sibiană Constantin Hagi Pop (sec. XIII-XIX). În:
Apicultura, 2, 1974, Bucureşti, p. 38-40. • Avram Iancu în calendarele româneşti sibiene. În:
SCAI, 19, 1975, p. 137-143.
• Documente sibiene referitoare la lupta politică
naţională a românilor la sfârşitul sec. XIX. În: SCAI, 19,
1975, p. 273-278.
• Mărturii arhivistice sibiene despre Mihai Viteazul.
În: Transilvania, nr. 5, 1975, p. 43-44.
• Pregătirea diplomatică a României în vederea
proclamării independenţei de stat. În: Transilvania, 5,
1977, p. 35-37.
• Din lupta ţărănimii pentru libertate socială,
independenţă şi unitate naţională. În: SCAI, 20, 1977, p. 343-347.
• Documente sibiene referitoare la intensificarea luptei
social - politice a românilor transilvăneni la începutul
secolului al XX - lea. În: SCAI, 20, 1977, p. 177-186.
• Rolul Mărginenilor în formarea comunităţii
economice şi a conştiinţei naţionale a poporului român.
În: SCAI, 20, 1977, p. 71-84.
• Meşteşugul textil în zona Sibiului de la breaslă la
producţia de fabrică / Mihai Racoviţan, Vasile Ciobanu,
1, În: SCAI, nr. 21, 1978.
• Sibiul în perioada 1894 - 1918. În: Transilvania, 11, 1978, p. 17-18.
• Documente sibiene referitoare la activitatea dr. Ioan
Raţiu. În: Potaissa, Turda, 1978, p. 177-181.
• Negustorii din sudul Transilvaniei şi exportul de
ceară din Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII -
lea. În: Apullum, 16, Alba Iulia, 1978, p. 323-328.
• Preocupări ale ASTREI şi Academiei Române pentru
publicarea documentelor referitoare la istoria poporului
român. În: Crisia, Oradea, 1978, p. 177-188.
• Fruntaşul revoluţionar de la 1848 - Ştefan Moldovan.
În: Sargeţia, Deva, 1979, p. 409-419.
• Un om înflăcărat, luptător pentru unirea
Transilvaniei cu România - Prof. Aurel Popa, membru în
„Comitetul de 12 al refugiaţilor de la Iaşi” (1917). În: Apullum, 17, 1979, p. 591-595.
• Consideraţii istorice / N. Nistor, M. Racoviţan. În:
Mărginenii Sibiului. Civilizaţie şi cultură românească. -
Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, p. 31-
48.
• Din arhivele sibiene despre oprimarea românilor din
Transilvania şi lupta lor împotriva dualismului austro -
ungar. În: Anuarul Complexului Muzeal Sibian, 1987, p.
89-149.
• Acţiuni social - politice ale românilor transilvăneni
din anii 1895 - 1902 oglindite în documente sibiene /
N.Nistor, M.Racoviţan. În: Filologie şi Istorie. Omagiu Marii Uniri, SB, 1990, p. 301-314.
• Sub flamura idealului de unitate naţională. În:
Săliştea Sibiului. Străveche vatră românească, SB, 1990,
p. 83-94.
• Who Owns the Land (Al cui e pământul - a aceluia
este ţara). În: Transilvania, 2, 1990, Essen, RFG, p. 34-
36.
• O pagină neagră din istoria poporului român - 50 de
ani de la Diktatul fascist de la Viena. În: Transilvania, 2,
1990, Essen, RFG, p. 48-51.
• Un plan drastic de desfiinţare a românilor ca naţiune. „Cartea secretă” din 1907. În: Transilvania, 2,
1990, Essen (R.F.G.), p. 48-51.
• Preocupări istoriografice ale ASTREI între anii 1867
- 1918. În: ASTRA 1861 - 1991, SB, p. 223-227.
• 1914 - 1918. Austro - Ungaria foloseşte pe românii
transilvăneni drept carne de tun. În: Revista de Istorie
Militară, nr. 4, 1992, p. 47-49.
• 100 de ani de la procesul Memorandului - moment de
referinţă al rosturilor Sibiului în mişcarea naţională
românească. În: Cuvânt peste timp, Revista Institutului
Militar „Nicolae Bălcescu,” 2, 1994, SB, p. 38-41.
• Avram Iancu - precursor al Marii Uniri/ Mihai Racoviţan, Eugen Străuţiu. În: Unirea din 1918 -
împlinire şi speranţă, SB, 1994, p. 25-42.
• România la Conferinţa de Pace de la Paris (1919 -
1920) în scrisorile inedite ale lui Alexandru Vaida
Voevod către Iuliu Maniu. În: Buletin Ştiinţific.
Publicaţie ştiinţifică şi de informare a Academiei
Trupelor de Uscat, 1, 1996, SB, p. 112-121.
• Alexandru Vaida Voevod, diplomatul Marii Uniri /
M. Racoviţan, Eugen Străuţiu. În: Sargeţia, 27, 2, 1997 -
1998, p. 395-403.
• Avram Iancu - simbol tutelar al românilor. În: Acta Musei Porolissensis, Zalău, 22, 1998, p. 227-231
• Naţional şi social în Revoluţia de la 1848 din
Transilvania / Radu Racoviţan, M. Racoviţan. În: Blajul
şi amintirea Revoluţiei. - Blaj, 1998, p. 234-238.
Ana Todea, Portrete mureșene
377
• Sibiul - conştiinţă şi acţiune românească/ Eugen
Străuţiu, Mihai Racoviţan. În: Anuarul Institutului de
Cercetări Socio - Umane, 5-6, SB, 1998-1999, p. 7-24.
• Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri / M.
Racoviţan, R. Racoviţan. În: Dacoromânia, 1, 1999,
Alba Iulia, p. 24-29.
• 60 de ani de la Dictatul fascist de la Viena (30 august
1940). În: Transilvania, Essen, 2000.
• Situaţia românilor din Ungaria dualistă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea.
În: Angustia, nr. 5/2000, Sf. Gheorghe, p. 79-84.
• Ioan Piuariu - Molnar şi activitatea sa culturală /
Eugen Străuţiu, Mihai Racoviţan. În: Transilvania, SB,
nr. 5, 2001 (I); nr.1, 2002 (II).
• Acţiuni social - politice ale românilor transilvăneni
oglindite în documente sibiene dintre anii 1895-1902. În:
Ştefan Meteş la 85 de ani, CjN, 1977, p. 353-358.
• Constituirea marilor unități ardelene. Participarea
lor la apărarea Unirii. În: Studia Universitatis
Cibiniensis, Series Historica, nr. 1, 2004, p. 245-248. • Administrația românească în timpul revoluției de la
1848 - 1849 din Transilvania. În: Studia Universitatis
Cibiniensis, Series Historica, 2, 2005, SB: Ed.
Universității „Lucian Blaga,” 2005, p. 187-190. Referinţe:
• Baza de date a BJM
• http://istorie.ulbsibiu.ro/documents/cvracovitan
RACOVIŢAN, Teodor, protopop gr.-cat.; n. 7
mart. 1913, Grindeni, MS - m. 30 sept.
2006, Târnăveni, MS, înmormântat la Blaj. Studii: Lic. „Sf. Vasile” din Blaj
(1930); licenţa în teologie la Blaj
(1936); licenţa în filosofie la Cj (1940);
diplomă de absolvire a Academiei
Univ. Ped. la Bucureşti (1941-1942).
Hirotonit pr. (1933); prof. la Lic. „Sf.
Vasile” şi la Institutul Teologic din Blaj; pr. paroh la
Târnăveni (1942); condamnat (1951) pentru credinţă la 6
ani de închisoare, execută cinci ani în închisorile din
Aiud, Jilava, Ocnele Mari şi Caransebeş; angajat la o
întreprindere de drumuri şi poduri; protopop la
Târnăveni (1990); canonic mitropolitan (1994); predă filosofia la Institutul Teologic din Blaj (1992-1993).
Activitate publicistică în revistele: Blajul, Cultura
creştină, Viaţa creştină, Unirea, Dreptatea. Traduce din
franceză: Nu vă temeţi şi Prietenul meu Karol Wojtyla
(Ioan Paul al II-lea). Vaticanul i-a acordat titlul de Prelat
papal (2004); Cetăţean de Onoare al oraşului Târnăveni
(1995).
Lucrări publicate:
• Eroism misionar. - Blaj, 1943.
• Filosofia Sfântului Augustin. - Blaj, 1945 (trad.)
- în colaborare: • Sfântul Augustin: Omul. Opera. Doctrina / P[ărintele]
Bernard Ştef; Nihil obstat: pr. Teodor Racoviţan. - CjN:
Gloria, l994. - 296 p.
Studii şi articole:
• Filozoful creştin: Ioan Miclea. În: AGRU
Arhidiecezan, 2, nr. 2 (apr.-iun. 1999), p. 41-42.
• Filozoful Ioan Miclea (1902-1982). Oameni care au
fost / Pr. prof. Teodor Racoviţan. În: Unirea, Blaj, 11,
nr. 10-11 (oct.-nov. 2000), p. 20, 22. Referinţe:
• Mărturisiri de după gratii: slujitorii ai Bisericii în temniţele
comuniste / Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt. Constantinescu.-
CjN: Renaşterea, 1995, p. 65.
• Târnăveni-cercetare monografică / Coord. Nicolae Fola. - TgM:
Ed.Mediaprint, 2003, p. 287.
• Biblioteca Municipală Târnăveni. Studiu monografic / Gheorghe
Moldovan. - TgM; Casa de Editură „Mureş,” 2005, p. 33.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 278.
• Cetăţeni de onoare ai municipiului Târnăveni sau oameni care au
îmbogăţit universul cu o speranţă / Răzvan Ducan. În: Cuvântul liber,
23 ian. 1999, p. 4.
• Cuvântul liber, 27 ian. 2000, p. 8; 15 mart. 2006, p. 14.
• „Acolo unde este inima ta, acolo este şi casa ta!” / Ecaterina Puia.
În: Punctul, 26 iun.- 2 iul. 2006, p. D4-D5.
RADEŞ, Ioan, funcţionar de bancă; n. 11 nov. 1876,
Berivoiul Mic, SB - m. 4 iul. 1952,
Jibou, SJ. A urmat Şc. superioară
comercială din BV. Practicant la
Banca „Albina” din SB (1898);
contabil la Banca „Vulturul” din
Târnăveni; primul dir. al sucursalei „Albina” la Târnăveni (1908);
membru al Despărţământului
Târnăveni al Astrei (1911). Pune bazele ziarului
Românul târnăvean, apărut la Târnăveni (1910), iniţial
ocazional, apoi cu apariţie săptămânală, materialele
axate pe evenimente politice ale vremii şi pe activităţile
Despărţământului Astra din Târnăveni. A susţinut
financiar, prin participarea la diferite activităţi, instituţii
de cultură, învăţământ, ecleziastice. A participat la MAN
de la Alba Iulia; a fost membru al PNR, apoi al PP
(1920). Se refugiază la Zalău (1940). Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. - Bucureşti: Soc. Naţională
de Editură şi Arte Grafice „Dacia Traiană,” 1943, p. 73.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român.-Bucureşti: Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 68;
Vol. 9, p. 346.
• Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ion Damian. - CjN, 1996, p.
113, 173.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 189-191.
• Câteva aspecte privind activitatea social-politică desfăşurată de
Dr. Romul Boilă între cele două războaie mondiale / Nicolae Victor
Fola. În: Marisia, TgM, 25, 1996, p. 381.
RADÓ Klára Lídia, sculptor; n. 20 aug. 1946,
TgM. Urmează cursurile Lic. de
Muzică şi Arte Plastice TgM şi
absolvă Lic. de Arte Plastice Cj
(1965); IAP „Ion Andreescu” Cj,
Secţia sculptură (1971). Membru activ
al Fondului Plastic TgM (1971-1988).
Lucrează ca arhitect de mobilier stil şi
creator principal modele la IP Profil
„23 August” TgM din 1971. Din 1988 realizează lucrări
de grafică, ilustraţii de carte, creator de păpuşi şi marionete şi proiecte textile la Petah-Tiqwa, Israel.
Expoziţii personale: TgM (1983); Petah-Tiqwa, Israel
(1993); din 1971 participă la toate expoziţiile jud.
organizate de Filiala TgM a UAPR. Expoziţii de grup:
TgM (1974, 1976, 2002, 2004, 2005); Bucureşti (1979,
1982); Szombathely (1984); Tel Aviv (1995); participă
Biblioteca Judeţeană Mureş
378
la Tabăra de creaţie „Bolyai János” din TgM, ediția a
IV-a (2004). Referinţe:
• Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán -
Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002.
• Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe
Mureşan. - TgM: Ed.Ansid, 2006, p. 113.
RADÓ Sándor, ing. constructor; n. 1880 - m. 1960.
Studii: Univ. Tehnică „József Nádor” din Budapesta.
Activează în TgM la Oficiul de Urbanism (1905-1940);
contribuie la aplicarea proiectelor de modernizare ale lui
Bernády György; a proiectat Casa de Pensii, Col. de fete (1912-1913), Col. Administrativ, Banca Albina; a
reamenajat faţada clădirii Apollo. Se transferă la Cj
(1940), apoi la Budapesta (1944). Referinţe:
• Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza.
- SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p.
• Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő.
- Timişoara - Arad, 1931.
• Marosvásárhely szecessziós épületei / Keresztes Gyula. - Mv.:
Difprescar, 2000. - 196 p.
• Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek,
művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára =
Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania
/ Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 265.
• Radó Sándor şi clădirea Poştei de pe str. Revoluţiei / Karácsony
István. În: Vatra, nr. 9/10 (2005), p. 124-128.
• Consideraţii privind evoluţia urbană a Târgu-Mureşului în
perioada de trecere spre oraşul modern / Ioan Eugen Man. În: Vatra,
3., nr. 9/10 (2005), p. 90-96.
RADU, Gheorghe, prof. univ., psihoped. specială
(defectologie); n. 3 aug. 1933, Reghin,
com. Iernuţeni, MS. Studii: Şc. prim.:
cls. I în com. Iernuţeni, cls. II-IV în
Lepindea, jud. Târnava Mică, în
timpul refugiului (1939-1944);
gimnaziale: cls. a V-a în oraşul Aiud
„în particular,” VI-VIII la Gimnaziul „Petru Maior” din Reghin (1944-
1948); Şc. Ped. Română din Reghin (1948-1952); Fac.
de Ped., Univ. Bucureşti (an I); IPed. de Stat din
Moscova, Fac. de Defectologie, secţia Oligofrenoped.,
specializarea Geografie (1953-1957). Dr. în psihologie,
cu tema: Imaginea schematică şi simbolul grafic în
activitatea şcolară cu debilul mintal, Univ. din Bucureşti
(1981). Inspector de învăţământ pentru şc. speciale la
Ministerul Învăţământului şi Culturii (1957-1962);
cercet. şt. principal III (1962-1982), fiind şi şef al
Sectorului şc. speciale la Institutul de Ştiinţe Ped. şi Psihologice (1962-1982), devenit Institutul de Cercetări
Ped. si Psihologice (1962-1972); prof. defectolog şi
diriginte, un an dir. adj. la Casa de copii şc. nr. 11 cu şc.
ajutătoare nr. 6 din Bucureşti (1982-1991); cercet. şt.
principal I la Institutul Naţional de Recuperare şi
Educaţie Specială a Persoanelor Handicapate (1991-
1993); conf. univ. (1993-2001), prof. univ. (2001-) la
Fac. de Sociologie, Psihologie şi Ped., Univ. din
Bucureşti. A mai activat suplimentar la Institutul Central
de Perfecţionare a Cadrelor Didactice (1959-1962), Lic.
Central nr. 10, cu predare în lb. rusă, din capitală (1967-
1968), Şc. ajutătoare nr. 1, 5 (1962-1968), UDC TgM
(1994). Domenii de cercetare: specificul deficienţei
mintale, implicaţii în activitatea instructiv-educativă şi
de recuperare complexă a persoanelor cu asemenea
deficienţe; abordarea timpurie a copiilor cu întârzieri
temporare în dezvoltare, în perspectiva integrării în
familie, şcoală, societate; eficientizarea activităţilor din
învăţământul special, prin orientarea operaţional-
anticipativ-compensatorie a procesului învăţării.
Membru în col. de redacţie al Revistei de Educaţie Specială, Bucureşti (1991-1994); Analele Universităţii
„D. Cantemir,” TgM (1995-); Revista de
Psihopedagogie, Bucureşti (2004-). În afara celor cca 80
de lucrări: vol., capitole în volume, studii şi articole în
culegeri tematice şi în reviste, cursuri universitare şi 10
manuale şc., traduceri, a mai publicat, în ţară şi
străinătate, numeroase articole (peste 100), comunicări,
cronici, recenzii, materiale de popularizare a domeniului
psihoped. speciale şi a învăţământului special şi special-
integrat pentru persoane cu handicap şi nevoi
educaţionale deosebite.
Lucrări publicate: • Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap. -
Bucureşti: EDP, 1999. - 130 p.
• Psihopedagogia şcolarilor cu handicap mintal.-
Bucureşti: Ed. „Pro-Humanitate,” 2000. - 230 p.
• Psihologie şcolară pentru învăţământul special
(sinteze). - Bucureşti: Ed. Fundaţiei „Humanitas,” 2002.
- 219 p.
• Geografia RPR. Manual pentru clasa a V-a, şcoli
ajutătoare. - Bucureşti, 1965. - 100 p.
- în colaborare:
• Geografie. Manual pentru clasa a IV-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1960, 1963. - 74 p.
• Aritmetica. Manual pentru clasa a V-a a şcolilor
ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1964. - 145p.
• Geografie. Manual pentru clasa a V-a, şcoli
ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1966. - 87 p.
• Geografie. Manual pentru clasa a VI-a, şcoli
ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1968. - 102 p.
• Geografie. Manual pentru clasa a VII-a a şcolilor
ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1968, 1972, 1975, 1978,
1980.
• Geografie. Manual pentru clasele a V-a şi a VI-a,
şcoli ajutătoare. - Bucureşti, 1970, 1972, 1975, 1977, 1978.
• Geografia RSR. Manual pentru clasa a VIII-a a
şcolilor ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1970, 1972, 1975,
1977.
• Programa de geografie pentru şcolile ajutătoare,
clasele V-VIII. - Bucureşti: EDP, 1975. - 35 p.
• Unele particularităţi ale învăţământului pentru debili
mintal. - Bucureşti, EDP, 1976. - 160 p. (în colab. cu
E.M. Stoiciu).
• Observaţii pe marginea aplicării unor probe vizând
nivelul abilităţilor manuale la elevii din clasa I a şcolii ajutătoare. În: Probleme de defectologie. - Vol. 10.-
Bucureşti: EDP, 1980, p. 135-160.
• Particularităţi ale elevilor cu debilitate mintală din
clasele mari, etalate în procesul rezolvării unor operaţii
simple de muncă. În: Probleme de defectologie. - Vol.
Ana Todea, Portrete mureșene
379
11. - Bucureşti: EDP, 1983, p. 34-57.
• Ghidul educatorului. - Bucureşti, 1997.
• Cunoaşterea mediului înconjurător. Manual pentru
clasa a V-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP-RA,
1998. - 92 p.
• Educaţia integrată a copiilor cu handicap. -
Bucureşti: UNICEF, 1998.
• Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu
handicap. - Bucureşti: Ed. „Pro-Humanitate,” 2000. - 230 p. (coord. şi coautor).
• Simpozion ştiinţific internaţional: „Dezvoltarea
naţională sub impactul globalizării” / Referenţi şt.: Dr.
Gheorghe Radu, dr. Elena Puha. - Vol. 3: Secţiunile:
Psihologie şi psihopedagogie specială. Ştiinţe socio-
umane. - TgM: Ed.UDC, 2005. - 320 p.
Traduceri:
• Uşinski K.D., Omul ca obiect al educaţiei. O
experienţă de antropologie pedagogică. - Bucureşti:
EDP. - Vol. 1: 1974, 457 p.; Vol. 2: 1975. - 342 p. (în
colab.). • Vlasova T.A., Despre copiii cu abateri în dezvoltare.
- Bucureşti: EDP, 1975. - 176 p. (în colab.).
• Babanski I.K., Optimizarea procesului de
învăţământ. - Bucureşti; EDP, 1979, - 289 p. (în colab.).
Studii şi articole:
• Progres în domeniul învăţământului special. În:
Gazeta învăţământului, nr. 450, 20 dec. 1957.
• Prospectarea învăţământului ajutător, pe baza
evaluării eficienţei sale actuale (în colab.). În: Revista de
pedagogie, nr. 2, 1974, p. 23-30.
• Aspecte psihopedagogice ale însuşirii lecturii (citirii) de către copii cu debilitate mintală (în colab.). În:
Revista de pedagogie, nr. 3, 1975, p. 30-34.
• Valenţe compensatorii ale abordării operaţional-
anticipative a şcolarilor cu handicap mintal, în
perspectiva piageţiană şi vâgotskiană. - În: Revista de
psihologie, nr. 1-2, 2002, p. 43-46.
• Psihopedagogie specială în contextul ştiinţelor
educaţiei. - În: Revista de pedagogie, nr. 7-12, 2002, p.
43-46.
• Idei şi practici contradictorii în domeniul
psihopedagogiei speciale. În: Revista de
psihopedagogie, nr. 1, 2004, p. 61-76. Referinţe:
• Acad. Ştefan Bârsănescu: Unitatea pedagogiei contemporane ca
ştiinţă. - Bucureşti: EDP, 1976, p. 489.
• Gilbert de Landsheere: Istoria universală a pedagogiei
experimentale. - Bucureşti: EDP, 1995, p. 194.
• Dr. Aurelia Racu: istoria psihopedagogiei speciale. - Chişinău: Ed.
Lumina, 1997, p. 153-159.
• Învăţământul special din Moldova - istorie şi actualitate. -
Chişinău: Tipografia Centrală, 1999, p. 45, 49.
• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta
Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,”
2008, p. 259-263.
• O remarcabilă lucrare despre învăţământul pentru debili mintali /
Dr. Emilian Dimitriu. În: Revista de pedagogie, 9, 1976, p. 62.
• Asist. univ. drd. Marilena Bratu: Recenzie asupra lucrării
„Psihologia şcolarilor cu handicap mintal”. În: Revista de
psihopedagogie, nr. 1, 2004, p. 253.
RADU, Ioan, paroh, vicar; n. 1773, com. Erneiul
Mare, MS - m. 1819, Haţeg, HD. Studii secundare la
TgM, teologia la Blaj. În anul 1800 este numit „Studiorum Prefectus” în Seminarul clericilor şi prof. de
logică la lic. După ce a fost hirotonit în anul 1801, este
paroh la TgM şi adm. al Tractului MS. După 8 ani este
paroh la Reghin şi adm. al Tractului Gurghiului, iar din
1812 până la moarte ocupă postul de vicar al Haţegului. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 44.
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 48.
• Personalităţi hunedorene: oameni de cultură, artă, ştiinţă, tehnică
şi sport (sec. XV-XX): dicţionar / Maria Razba. - Deva: Biblioteca
Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara, 2000, p. 417.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor/ Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 273.
• Şcolile şi bisericile româneşti din Târgu-Mureş până la 1918 / Dr.
Ioan Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, apr.-iun. 1999, p. 44-52, 1
foto.
RADU, Ioan, psiholog; n. 15 aug. 1925, Petea de
Câmpie, MS. Dr. în psihologie, UBB,
CjN (1964). Prof. univ. (1977-1995);
prof. consultant (din 1995); Şef al
Catedrei de Psihologie; conducător de
drd., UBB, CjN; expert UNESCO.
Red. şef al Revistei de psihologie şi al
Revue Roumaine des Sciences
Sociales, Série de Psychologie (1981-
1991), ambele publicaţii ale Academiei Române; red. şef
şi membru în col. editorial al revistei Studia
Universitatis Babeş-Bolyai. Psyichologia-Paedagogia (1990-1995). Participant la conferinţe şi simpozioane
UNESCO (1965-1975). Cercetare: psihologie
educaţională, psihologie socială, metodologie
psihologică şi analiza datelor. Distins cu premiile
Academiei Române „V. Conta” pentru cartea Psihologia
şcolară (1976) şi „C. Motru” (1993) pentru Introducere
în psihologia contemporană.
Lucrări publicate:
• Probleme psihologice ale predării matematicii şi
fizicii. - Bucureşti: EDP, 1958. - 152 p.
• Introducere în psihologia experimentală şi statistică. - Bucureşti: EDP, 1967. - 184 p.
• Psihologia învăţării. - Bucureşti: EDP, 1969. - 110 p.
• Psihologia şcolară. - Bucureşti: EDP, 1974. - 256 p.
• Psihologie socială. - CjN, 1980, 1994. - 346 p.
- în colaborare:
• Pedagogia. - Bucureşti: EDP, 1960, 1962, 1964,
1979.
• Creativitate, modele, programare. - Bucureşti:
Ed.Ştiinţifică, 1967.
• Conţinutul şi procedeele programării pedagogice în
educaţie şi contemporaneitate. - CjN, 1972.
• Examenul psihologic la intrarea in clasa I. În: Orientare şcolară şi preorientare profesională;
Îndrumător pentru cadre didactice. - CjN, 1976.
• Studii de psihologie şcolară. - Bucureşti, 1979.
• Psihologia educaţiei şi dezvoltării. În: Sinteze de
psihologie contemporană. - Vol. III. - Bucureşti, 1983.
(ed., autor a patru capitole).
• Dezbateri de didactică modernă. - CjN, 1997.
• Studii de didactică aplicată. - CjN, 2000.
• Psihologie generală- Bucureşti: EDP, 1960, 1976.
• Psihologie pedagogică. - Bucureşti: EDP, 1962,
1967. • Experienţa didactică şi creativitatea. - CjN: Dacia,
Biblioteca Judeţeană Mureş
380
1987. - 227 p.
• Introducere în didactică. - CjN, 1988.
• Întroducere în psihologia contemporană. (în colab.).-
CjN, 1991.
• Metodologie psihologică şi analiza datelor. - CjN,
1993, p. 439.
• Didactica modernă / Coord. Miron Ionescu, Ioan
Radu. CjN: 1995. - 287 p.
• Didactica modernă / Coord. Miron Ionescu, Ioan
Radu. - Ed. a 2-a, revizuită - CjN: Dacia, 2001. - 242 p.
• Didactica modernă [2004] / Coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. - Ediţia a 2-a, revizuită - CjN: Dacia, 2004. -
240 p. Referinţe:
• Dicţionar enciclopedic de psihologie / Coord Ursula Şchiopu. -
Bucureşti: Ed. Babel, 1997.
• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura
românească de-a lungul timpului / Ed. Ion Văduvă Poenaru. - Vol. 5:
Contemporanii: K-Z. - 2003, p. 282-285.
• Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan
Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 518 -519.
• Omagiu profesorului Ion Radu. În: Cogniţie, creier, comportament,
vol. 4, nr. 2-3/ 2000, 2005.
RADU, Ioan Dorin, psihoped., prof.; n. 10 iul.
1939, Reghin, Iernuţeni, MS. Studii:
Şc. prim. în Iernuţeni Reghin (1945-
1949); Şc. Gen. nr. 1 din Reghin
(1949-1951); Şc. Ped. din Reghin
(1952-1956); Fac. de Psihoped.
Specială, secundar Lb. şi literatura
română (1964-1970). Educator la Şc.
Specială din Reghin (1956-1958, 1960-1974); transferat la Şc. Specială de reeducare din
Codlea, BV (1974-1988), dir. al acestei instituţii (1974-
1982); prof. logoped, psihoped. şi psihodiagnostician la
Şc. Specială BV (1988-2008); prof. asociat al Univ.
„Transilvania” BV (1995-1997); prof. asociat al Univ.
„Pro Humanitas” din Bucureşti (1997-2005). Obţine
toate gradele didactice; membru în Comisia Naţională
pentru Învăţământul Special de pe lângă MÎ; prof.
metodist în cadrul serviciilor de învăţământ special din
Ministerul Muncii, Secretariatul de Stat pentru Persoane
cu Handicap (1970-1975); apoi la CCD şi Inspectoratul
Şc. BV (1988-2004). Participă la stagiu de perfecţionare în Danemarca (1992). A scris peste 40 de articole de
specialitate, publicate în reviste de specialitate.
Distincţii: „Prof. Evidenţiat” (2004) şi Diplomă de
fidelitate pentru devotamentul şi dăruirea cu care a slujit
şc. pe parcursul activităţii didactice.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Consilierea handicapaţilor în perspectiva orientării
şcolare şi profesionale. În: Introducere în
psihopedagogia şcolarilor cu handicap (vol. coord. de
G. Radu), 1999. • Educaţia psihomotorie a deficienţilor mintal:
Îndrumător metodic. - Bucureşti: Ed. Pro Humanitate,
2000 (în colab. G. Ulici).
• Evaluarea şi educarea psihomotricităţii. - Bucureşti:
Ed. Fundaţiei Humanitas, 2003 (G. Ulici).
Studii şi articole:
• Aspiraţiile socio-profesionale ale deficienţilor mintal
din şcoala profesională specială, în comparaţie cu ale
tinerilor fără deficienţe din alte şcoli. În: Pedagogie
specială, nr. 3, 1973.
• Cauze ale unor abateri de conduită la deficienţii
mintal. În: Pedagogie specială, nr. 4, 1973.
• Direcţii de modernizare a învăţământului special
pentru debilii mintal cerute de actuala dezvoltare
economico-socială. În: Culegerea de comunicări de la al
II-lea Colocviu Naţional de Pedagogie, organizat de
Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Bucureşti, 1973.
• Metode de depistare şi educaţie psihomotorie
utilizate în activitatea de recuperare a copilului deficient mintal. În: Probleme de defectologie, Bucureşti, Univ.
Bucureşti, 1988.
• Orientarea şcolară şi profesională a deficienţilor
mintal în perspectiva diversificării formelor de ocrotire
şi recuperare. În: Revista de Educaţie Specială, nr. 2,
1992.
• Democratizarea sistemului de relaţii dintre educator
şi educat-important element al modernizării
învăţământului. În: Recuperarea şi integrarea
persoanelor cu handicap, nr. 1, 1997.
• Factori frenatori ai integrării copiilor cu dizabilităţi
şi / sau cerinţe educative în şcoala de masă. În: Revista de psihopedagogie, nr. 2, 2006. Referinţe:
• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta
Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,”
2008, p. 263-266.
RADU, Ioan T., ofiţer de artilerie (colonel în
retragere); n. 18 aug. 1926, Sânpetru
de Câmpie, MS. Absolvent de lic.; Şc.
Militară „Mihai Bravu,” Giurgiu;
cursuri de pregătire militară în
Bucureşti. Activitate în garnizoanele
Slatina, Caracal, Bucureşti, Floreşti,
CjN. Contribuţii la realizarea
muzeului militar R.7 A. G.
Lucrări publicate: • Sânpetru de Câmpie: 700 de ani de atestare
documentară (1305-2000: Studiu monografic / Ioan T.
Radu. - 2 Vol. - Vol. 1: TgM: Casa de Editură „Mureş,”
2003. - Vol. 2: CjN: Risoprint, 2005. - 305 p.
- în colaborare:
• Hronicul lui 7 artilerie. File de istorie: 1923-1998. -
CjN: Ed. Argonaut, 1998. Referinţe:
• Sânpetru de Câmpie: 700 de ani de atestare documentară (1305-
2005): Studiu monografic / Ioan T. Radu. - 2 Vol. - Vol.1: TgM: Casa
de Editură „Mureş,” 2003(clapeta coperţii).
RADU, Victor, lăutar, muzicant, rapsod, violonist;
n. 28 sept. 1900, Monor, BN - m. 1 iul. 1986, Reghin,
MS. Cls. I prim. la Monor, apoi la Morăreni, MS. Încă
de copil învaţă asiduu vioara, avea taraful familiei, cânta la vioara întâi, muzică populară. Prietenul din tinereţe,
Ilie T. Echim din Monor, dir. tehnic al Radioteleviziunii
Române, îl duce la Bucureşti, în faţa microfonului, unde
face primele înregistrări ale melodiilor sale: Someşana şi
Învârtitele de la Monor, de la Dumbrava, Morăreni si
Ruşii Munţi. A cântat la peste 1000 de nunţi, înfăţişează
străinătăţii la Berlin (1951), la Bucureşti (1953) nunta
românească a ţăranilor, împreună cu echipa de dansuri şi
Ana Todea, Portrete mureșene
381
folclor din Săcalul de Pădure, MS. A cântat în paralel şi
muzică uşoară, abordând şi muzica cultă, apreciat de G.
Enescu. În ultima parte a vieţii se stabileşte la Reghin,
fiind prof. la Şc. de muzică, instructor al orchestrei de
muzică populară a Casei orăşeneşti de cultură, dând ore
la elevi, conducând un taraf al lui. Referinţe:
• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria
culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva P. F., 1993. - 560 p.
• Memorii (VI) / Vasile Netea. În: Vatra, 10, nr. 7 (20 iul. 1980), p. 9,
2 foto.
• Oameni şi locuri din Călimani / Ilie Şandru. - TgM: s.n., 2000.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la
înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie
Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.
• Rapsozi populari mureşeni: Victor Radu / Ion Stanciu Miheş. În:
Steaua roşie, 3 febr. 1985.
RAICA, Teodor, publicist, om politic; n. 29 apr.
1860, Hărţău (Pănet), MS - m. ?. Studii: Lic. la Blaj;
dreptul la Univ. din Cj; licenţa în litere şi filologie la
Bucureşti (1885-1889). Prof. suplinitor de română la lic.
din Ploieşti (1889). Senator.
Lucrări publicate: • Rolul principiului analogic pe terenul flexiunii
române. - Ploieşti, 1890.
• Studii literare. - 1897.
• Rolul lui D. A. Sturdza în chestiunea naţională. -
1899.
• Domnia fărădelegilor. - Bucureşti, 1902.
• Politica şi şcoala. - Ploieşti, 1903.
• Judecata prof. sub „Omul şcolii”. - 1904.
• Abuzurile de la Serv. filoxeric sau viticol. - Bucureşti,
1907. Referinţe:
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică - Bucureşti: Saeculum
I.O., 1999. - Vestala, p. 713.
RANCA, Ioan, arhivist, cercet., istoric; n. 19 febr.
1932, Aiud, CJ. Studii: Lic. „Titu
Maiorescu” Aiud (1942-1951); UBB,
CjN, Fac. de istorie (1951-1955). Dr. în
istorie, cu teza: Răscoala lui Horea în
centrul şi răsăritul Transilvaniei, Fac.
de Istorie a UBB, CjN (1985). După
absolvire, prin repartizare, activează ca
şef al Filialei Arhivelor Statului din
raionul Aiud (fosta regiune Cj, 1955-1962); din 1 iunie
1962 a fost numit şi avansat şef al Serviciului Regional
Mureş Autonomă Maghiară al Arhivelor Statului din
TgM, unde a funcţionat fără întrerupere până la 1 mai 1990, când s-a pensionat. Între anii 1964-1986, anual
câte 1-2 luni, a fost component al delegaţiilor Arhivelor
Naţionale din România la depistarea de fonduri în
Arhivele Naţionale Ungare din Budapesta. Membru în
col. de red. al Revistei Arhivelor (1972-1985) şi,
concomitent, aproximativ în aceeaşi perioadă al
anuarului MJM, Marisia. Beneficiază de o bursă de 3
luni la Arhivele Naţionale ale Franţei din Paris, făcând
concomitent şi cercetări în Biblioteca Naţională, din care
a publicat articolul Istoria românilor în viziunea unui
savant francez din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Volume elaborate (rămase nepublicate): Conscripţia
urbarială din anii 1819-1820 din Transilvania,
(Inventarul microfilmelor sosite din Ungaria), mss.
depus DGAS în 1981; Conscripţia urbarială din 1819-
1820 din Transilvania, Vol. I, Domeniul cetăţii Bran,
mss. depus la DGAS în 1981 (coord. şi coaut.);
Documente mureşene privind Revoluţia de la 1848-1849,
450 p., mss. depus la DGAS în 1986 (coaut.). Publică 53
de studii şi articole (1962-2006); organizează 6 expoziţii
documentare; susţine peste 50 de comunicări (1967-1982). Distins cu Diploma Pro Libro Senator (2007), din
partea BJM.
Lucrări publicate:
• Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din
conscripţii. - Vol. 1: 1699-1821. Scaunul Mureş. - CjN:
Ed. Ciubăncan, 1995. - XXV, 330 p.
• Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din
conscripţii. - Vol. 2: 1567-1850. Scaunul Ciuc, Giurgeu,
Caşin. - TgM: Pax Historica, 1997. - LX, 374 p.
• Avram Iancu pe baricadele Apusenilor: relatări
contemporane ale unor apropiaţi şi adversari. - TgM: Pax-historica, 1996. - CjN: Zalmoxis. - 247 p.
• Românii din secuime de pe Mureş, Târnave şi
Câmpie şi Răscoala lui Horea. - TgM: Pax-historica,
2000. - 222 p.
- în colaborare:
• Avram Iancu: documente şi bibliografie / Ranca, Ion;
Niţu, Valeriu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1974. - 352 p.
• Filiala Mureş a Arhivelor Statului
(micromonografie). - Bucureşti, 1982. - 58 p. (coord. și
coautor).
• Memorii / Ioan Oros alias Rusu; Text îngrijit şi prefaţă de Ioan Ranca. - Bucureşti: 1989. - 240 p.
• Îndrumător în Arhivele Statului, judeţul Mureş. -
Bucureşti: Ed. Direcţiei Generale a Arhivelor Statului,
1984. - Vol. 1: 390 p. (coord. şi coautor).
• Contribuţii la istoria românilor din Giurgeul
Ciucului / Teodor Chindea. - Ed a 2-a, revăzută şi
adăugită sub îngrijirea prof. Mihai Suciu; Argument de
dr. Ioan Ranca. - TgM: Ed. Brăduţ, 1995. - 122 p.
• Drumul Holocaustului (coautor). - CjN: Ed.
Ciubăncan, 1995. - 237 p.
• Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ioan Damian.
- CjN: Risoprint, 1995. - 354 p. • Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din
1848-1849 / Ilarie Gh. Opriş; argument dr. Ioan Ranca. -
TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p.
• Originea secuilor şi secuizarea românilor / G. Popa-
Lisseanu; postfaţă de dr. Ioan Ranca - Bucureşti: Ed.
România Pur şi Simplu, 2003. - 234 p.
• Socolu de Câmpie: File de monografie / Prof. Grigore
Bota, Vasile Ormenişan; Prefaţă de Ioan Ranca. - TgM:
Tipomur, 2005. - 272 p.
• Zece ani de teroare. Procuratura Militară Principală
Mureş, 1954-1964 / Nicolae Balint; [Prefaţă: Dr. Ioan Ranca]. - TgM: Ed. Nico, 2008 - 137 p.
Studii şi articole:
• Gheorghe Şincai - 150 de ani de la naştere. În:
Tribuna, CjN, 1966.
• Contribuţii privind răspândirea răscoalei lui Horea
în partea centrală şi răsăriteană a Transilvaniei. În:
Studii, 21, 1968, 2, p. 273-288 (în colab.).
• Gheorghe Şincai în perioada absolutismului
Biblioteca Judeţeană Mureş
382
reacţionar (1791-1799). În: Limbă şi literatură, 17,
1968, p. 253-273.
• Aspects de l’affirmation de la conscience nationale
du peuple roumain pendant l’insurrection de Horea. În:
RRH, 7, 1968, 6, p. 915-930.
• Din lupta ţărănimii din satul Uioara de Sus (judeţul
Alba) pentru înfăptuirea reformei agrare din anul 1945.
În: Lucrări ştiinţifice, TgM, 1969, p. 305-308.
• Protocolul taberei nobililor de la Găneşti (16
noiembrie - 11 decembrie 1784). În: Revista Arhivelor,
12, nr. 2, 1969, p. 117-125. • Les antécédents politiques du Supplex des Roumains
de Transylvanie. În: Revue Roumaine d’histoire, 9, 1970,
1, p. 63-81.
• Patru documente sighişorene emise de Mihai
Viteazul. În: Revista Arhivelor, 48, vol. 33, 1971, p. 101-
106.
• Încercări de izolare de mase sau de arestare a lui
Avram Iancu şi Al. Papiu Ilarian în primăvara anului
1848. În: Revista Arhivelor, 49, vol. 34, 1972, p. 583-
588.
• Antecedente politice ale adunărilor naţionale de la
Blaj din 30 apr. şi 15 mai 1848. În: Studii, tom. 25, nr. 3, 1972, p. 283-594.
• Punctele „Petiţiunii Naţiunii Române” în discuţia
Adunării populare din 8 mai 1848 din Reghin,
premergătoare Adunării Naţionale de la Blaj. În: Revista
Arhivelor, Supliment, 1973, 50, vol. 35, p. 53-64.
• Denunţarea dependinţei feudale într-o scrisoare
iobăgească de pe Târnava Mică. În: Vatra, TgM, 1971,
nr. 1.
• Reghinul în timpul răscoalei lui Horea. În: Vatra,
TgM, 1971, nr. 9.
• Circulaţia cărţii vechi din Ţara Românească şi Moldova pe Valea Mureşului în secolele XVII-XIX. În:
Studii şi materiale, vol. 3-4, 1972.
• Contribuţii la studierea formării conştiinţei naţionale
a românilor din Transilvania. Momentul răscoalei lui
Horea. În: Apulum, AB, 1976, vol. 14, p. 251-267.
• Afirmarea ideii de unitate naţională şi de continuitate
a românilor de pe Valea Mureşului şi de pe Câmpia
Transilvaniei în anul 1848. În: Marisia, 6, 1976, p. 273-
291.
• O conscripţie necunoscută de la 1748 a populaţiei
româneşti din Scaunul Gheorgheni. În: Apulum, vol. 15,
1977, p. 335-354. • Captivitatea lui Florian Micaş la Târgu-Mureş în
anul 1848. În: Marisia, 7, 1977, p. 141-156.
• Protestul românilor din Zarand şi Chioar împotriva
alipirii acestor teritorii la Ungaria (1861). În: Crisia,
Oradea, 1977, p. 329-349.
• Istoria românilor în viziunea unui savant francez din
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În: Studii, tom.
30, 1977, nr. 9, p. 1669-1688.
• Un episod al solidarităţii tribunilor transilvăneni cu
independenţa de stat a României. În: Revista Arhivelor,
54, vol. 39, nr. 2, p. 181-186. • Manifestări de solidaritate a populaţiei de pe Valea
Mureşului superior cu acţiunile militare ale României în
timpul Războiului de independenţă. În: Tribuna
mureşeană a muncii politico-educative, mai 1977, p. 65-
68.
• Precizări mureşene privind solidaritatea cu
independenţa României. În: Vatra, 1-4, nr. 4-6, 1977.
• Capitala Moldovei la 1849 în viziunea unui
memorialist paşoptist ardelean. În: Revista Arhivelor,
54, vol. 39, nr. 3, p. 307-308.
• Documentele continuităţii. Mărturii ale afirmării
conştiinţei naţionale pe Valea Mureşului. În: Vatra,
TgM, nr. 107/A, 1978.
• Petiţia de reforme constituţionale a tinerimii
intelectuale din TgM din 24-25 martie 1848 şi caracterul
ei. În: Mehedinţi - Istorie şi Cultură, Anuarul Muzeului Judeţean Mehedinţi, 1979, p. 71-74.
• Aspecte ale stării de spirit a maselor populare din
nordul Transilvaniei în timpul ocupaţiei hortiste. În:
Revista Arhivelor, 55, vol. 15, nr. 3, p. 287-290.
• Conscripţia militară din vara anului 1784 în centrul
şi răsăritul Transilvaniei şi urmările ei. În: Marisia, 9,
1979, p. 155-173.
• Care au fost relaţiile dintre Domnii Ţării Româneşti
şi oraşul Târgu-Mureş? În: Îndrumătorul pastoral, 3,
1979, p. 235-236.
• Care este rolul oraşului Târgu-Mureş în cadrul
mişcărilor sociale ale veacurilor XVII-XIX. În: Indrumătorul pastoral, 3, 1979, p. 236.
• Constatin Romanu-Vivu. În: Steaua roşie, 20 martie
1979, p. 3.
• Ioan Oros din Vidrasău. În: Almanah Tribuna, 1979,
p. 83-84.
• Arestarea lui Florian Micaş şi scăparea mea din
Târgul Mureşului. Ioan Oros. Memorii. În: Almanah
Tribuna, p. 100-102.
• Domeniul lui Lázár din Lăzarea-Ciuc la 1742. În:
Marisia, 10, 1980, p. 91-117.
• Ioan Oros alias Rusu din Vidrasău în revoluţia din 1848-1849 a românilor din Transilvania. În: Îndrumător
pastoral, Alba Iulia, 4, 1980, p. 167-168.
• Date noi privind mişcarea lui Sofronie (1759-1761).
În: Apulum, 18, 1980, p. 277-289.
• Iobăgimea transilvană în perioada elaborării
ordonanţei provizorii din 1769 „Certa Puncta”. În:
Anuarul Institutului de istorie şi arheologie. - CjN, 24,
1981, p. 197-223.
• Date privitoare la istoricul morii de hârtie de la
Aiudul de Sus (sec. XVII-XIX). În: Apulum, 19, 1981, p.
213-221.
• Date privind lupta pentru egala îndreptăţire a naţiunii şi a limbii române în comitetele: Alba de Jos,
Dăbâca, Târnava, Turda şi în scaunele Mureş şi Ciuc-
Giurgeu şi Casin în Anul 1861. În: Marisia, 11-12, 1982,
p. 165-195.
• Caracteristicile servituţiei iobăgeşti din centrul şi
răsăritul Transilvaniei în perioada elaborării ordonanţei
Certa Puncta (1765-1769). În: Revista Arhivelor, 59,
vol. 44, nr. 3, p. 222-230.
• Precizări la datarea unui tablou al revoluţiei de la
1848 din Transilvania. În: Revista Arhivelor, 49, vol. 34,
p. 332-339. • Abuzul senioral în Transilvania. În: AIIN, CjN, 1985.
• Noi documente despre Pintea Viteazul şi ortacii lui.
În: Marisia, 1984.
• Stratificarea economic-socială a populaţiei de pe
Câmpia Transilvaniei în anul 1820. În: Cercetări şi
Ana Todea, Portrete mureșene
383
Ştiinţe Sociale, 3, 1987, p. 234-292.
• Arestarea lui Avram Iancu la Hălmagiu în decembrie
1849. În: Şcoala Ardeleană, TgM, 1, 1991, nr. 3.
• Proclamaţia de la Vidra de Sus (din 5 mai 1848). În:
Cuvântul liber, 1 sept. 1992.
• Transilvania în faţa pretenţiilor Ungariei. O lucrare
necunoscută a lui Alexandru Papiu Ilarian difuzată în
Franţa în 1861. În: Şcoala Ardeleană, 1991-1992.
• Reverberaţiile Răscoalei lui Horea la românii din scaunele secuieşti. În: Angustia, 1, 1996, p. 159-163.
• Documente ale istoriei. Colonizările etno-agricole
din Transilvania între anii 1880-1908. În: Gazeta
Reghinului, 9, nr. 10-11, 2000.
• Vasile Mare, un „tribunus plebis” reghinean de la
1848-1849. În: Reghinul Cultural, 8, 2006, p. 114-122.
• Ideile Şcolii Ardelene în formaţia intelectuală a lui
Avram Iancu. În: Şcoala Ardeleană, TgM, 2, 1993, nr. 7.
• Românii de pe graniţa cu Moldova în timpul
Revoluţiei de la 1848-1849. În: Angustia, 10, 2006;
Adevărul Harghitei, M. Ciuc, mart. 2005. • Muzeul Soarelui. În: Cuvântul liber, 23 ian. 2008, p.
2, 1 foto.
• Românii mureşeni în 1914, cu ochii spre întregirea
ţării. În: Cuvântul liber, 8 aug. 2008, p. 7.
• Un manifest incendiar, găsit la Poieniţa, proclamă
încă din anul 1886 Unirea Transilvaniei cu România. În:
Cuvântul liber, 4 mart. 2009, p. 1, 2, 1 foto. Referinţe:
• Istoricii şi ştiinţa istorică din România: 1944-1969. - Bucureşti:
Ed. Ştiinţifică, 1970. - II, B, p. 149.
• Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978, p. 278.
• Judeţul Alba: Documentar istorie, literatură, ştiinţă, artă / coord.
al lucrării Ion Mărginean. - Alba-Iulia: s.n., 1993.
• Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie
Poptămaş. - TgM: BJM, 2003. - 346 p.
• Ioan Ranca - arhivist şi istoric la 80 de ani. - Sf. Gheorghe:
Ed.Eurocarpatica, 2012.
• Portrete „Ioan Ranca”. În: Revista Arhivelor, CjN, Seria a III-a,
vol. I, 1995, p. 127-128.
• Distincţii pentru omul şi arhivistul Ioan Ranca / Lia Străuţ. În:
Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p. 3.
• Arhive şi arhivişti / Lia Străuţ. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p.
1,3; 2 foto.
• Un destin exemplar de român / Marin Căldărariu. În: Cuvântul
liber, 23 oct. 2007, p. 1, 5
• Pro Libro Senator [2007] / Letiţia Bota. În: Cuvântul liber, 17 nov.
2007, p. 1, 1 foto.
RAŢIU, Anton, sculptor; n. 24 febr. 1955,
Bobohalma, MS. Studii la Lic. de Artă
TgM (1974); IAP „Ion Andreescu,”
CjN, secţia sculptură (1980). Din 1980
locuieşte în Bucureşti, fiind prof. şi
membru UAP, secţia sculptură; prof. de
sculptură la Lic. „Nicolae Tonitza”
Bucureşti (din 1991). Fondator şi dir. al
Şc. de Arte şi Meserii „Dimitrie
Paciurea”; dir. artistic şi coordonator la SC Art Maestro
SRL. Participă la expoziţii şi tabere de creaţie: Măgura (1984), Căsoaia (1986), Oarba de Mureş (în piatră),
Berlin (piatră, 1987), Iserlohn, Germania (1993, 1994).
Expoziţii personale: Galeriile „Jean Louis Calderon,”
Bucureşti (1994, 1995. Expoziţii de artă în străinătate:
Beirut, Asia (1997); A 13-a ed. „Dantesca,” Ravenna,
Italia (1998). Opere de mari dimensiuni: „Ienăchiţă
Văcărescu,” medalion (90x60 m, bronz), Bucureşti
(1994); Monumentul Dr. Emil Dandea (3,80m înălţime),
TgM (1996); Bust Kretzulescu, bronz, Bucureşti (2004).
Lucrări pentru plein-air: „Dialog” (2,50x1,30 m),
Iserlohn-Germania; „Crist” (4 metri, bronz) la Institutul
Sfânta Maria, Bucureşti; restaurarea pietrăriei la Biserica
„Sf. Gheorghe” (în stil brâncovenesc), Bucureşti; lucrări
în colecţii particulare şi de stat în: România, Germania,
Austria, Franţa, Belgia, Italia, SUA, Canada. Comenzi sociale: Iluminator aluminiu poleit Casa Poporului,
Bucureşti (1989); Maşti calorifer, Holul Central Casa
Poporului (1989); Fântâni Centrul Civic, Bucureşti
(1989). Lucrări în inox: Panouri decorative din inox,
Hotel Romenergo Azuga (2005); Fântână arteziană inox
Energy Holding, Str. Paris, Bucureşti; Înger (1,5m
înălţime, 2008); Fântână arteziană 4m înălţime,
American Village, Pipera Ilfov (2008). Participă la
numeroase proiecte de restaurare metal: tablă de zinc,
fier, fier forjat, piatră. Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. -
TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 186, 318.
• Anton Raţiu, sculptor, autorul monumentului [Emil A. Dandea] . În:
Oraşul. Ed. specială ocazionată de dezvelirea statuii lui Emil Aurel
Dandea, nr. 1 (aug. 1996), p. 10, 1 foto.
RAŢIU, Aurel, ziarist; n. 1 apr. 1950, Sărmăşel,
MS. Studii: Şc. Gen. Sărmăşel
(1957-1960); Li. „Nicolae Bălcescu”
Cj (1961-1969); Fac. de Educaţie
Fizică şi Sport, TgM (1973-1975).
Prof. de educaţie fizică şi sport la Şc.
Gen. Balda (1975-1978); prof.
antrenor la CSS TgM (1978-1985); instructor sportiv la CJFS Mureş
(1985-1988); vicepreş. la CS Mureşul TgM (1989);
redactor la Radio TgM (1990-). Specializări: antrenor de
volei, România (1973-1975). A colaborat la ziarele:
Sportul Românesc, Gazeta Sporturilor, Fotbal Plus,
Steaua roşie, Cuvântul liber. Membru în Asoc. Presei
Sportive din România (1995); Uniunea Ziariştilor
Profesionişti din România (1993); Asoc. Internaţională a
Presei Sportive (1990). Diploma de excelenţă din partea
Asoc. Internaţionale a Presei Sportive (2005).
Lucrări publicate:
• Sportul mureşean de-a lungul anilor. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1997. - 220 p.
• Sportul mureşean de-a lungul anilor. - Ed. a 2-a
revăzută şi adăugită. - TgM: s.n., 1999. - 248 p.
• Jurnal Olimpic: Atena 2004 - Torino. - TgM: Ed.b
Nico, 2006. - 142 p.
• Sportul mureşean de-a lungul anilor. - Ed. a 3-a,
revăzută şi adăugită - TgM: Ed. Nico, 2007. - 230 p.
• La vinclu. - TgM: Ed. Nico, 2007. - 140 p.
- în colaborare:
• Dincolo de microfon. Confesiuni / Aurel Raţiu, Tarfin
Todea. - TgM: Ed. Nico, 2009. - 211 p.
Studii şi articole:
• 40 de ani de la prima promovare a echipei de fotbal
A.S.A. Târgu-Mureş în divizia A. În: Cuvântul liber, 19
iun. 2007, p. 4; 1 foto.
• Fotbalul târgumureşean, încotro?. În: Cuvântul liber,
26 iun. 2007, p. 4.
Biblioteca Judeţeană Mureş
384
• Furnizori de talente. În: Cuvântul liber, 7 aug. 2007,
p. 4. Referinţe:
• Ghidul bibliografic al scriitorilor din Radio / Titus Vâjeu. -
Bucureşti: Ed. Casa Radio, 2004.
• „Jurnal Olimpic” - Aurel Raţiu recidivează / Tarfin Todea. În:
Cuvântul liber, 12 dec. 2006, p. 4, 1 foto.
• Anul editorial 2007. Frumos şi liniştit l-am încheiat! / Dorin Borda.
În: Cuvântul liber, 4 ian. 2008, p. 1, 6.
• O carte de excepţie: „La vinclu” de Aurel Raţiu/ Ioan Astalus. În:
Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 5.
• Cronicar la trei Olimpiade / Valeriu Russu. În: Adevărul de seară,
2 febr. 2009, p. 16, 1 foto.
• Promovarea spiritului de fair-play, prioritatea lui Aurel Raţiu /
Mihai Vereş. În: Zi de zi, 2 apr. 2009, p. 8, 1 foto.
RAŢIU, Dorica, interpretă a folclorului transilvan,
deţinătoare de folclor, economist; n. 5
apr. 1968, Bobohalma, MS. Şc. prim. şi
gimnaziul pe meleagurile natale; Lic.
Ind. nr. 2 Târnăveni; Şc. Populară de
Artă TgM, canto popular, la cls. prof.
Vasile Conţiu; Univ. AITEDA Alba-
Iulia, Fac. de Management (1998-
2001); licenţa la ASE Bucureşti; cursuri postuniv. Eficienţă şi risc şi Pedagogie şi psihologie
educaţională. Interpretă a cântecului transilvan din zona
Târnavelor, aparţinând locurilor natale sau unor zone
mai îndepărtate, însă în variante care se cântă în zona ei.
Pe lângă zecile de înregistrări de radio şi televiziune, are
5 albume înregistrate: prima casetă audio şi primul CD,
cu titlul Nu gândi, bade, gândi (1997); Haida bade la
jurat (1998); Colinde (1999); Eu te iubesc bădiţă al meu
şi A bătut la uşa ta, format din 11 pricesne şi cântări
bisericeşti, în colab. cu Ilinca Tomoroveanu. Economist,
lucrând în prezent ca expert la Guvernul României, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Două
Diplome de excelenţă acordate de Ministerul Culturii şi
Cultelor, prin Muzeul Naţional al Satului „Dimitie
Gusti” din Bucureşti; Premiul II la Festivalul interjud.
Corabia (1988); Premiul I pentru interpretare la
Festivalul „Maria Lătăreţu,” Tg. Jiu (1989); locul I şi
Premiul Special al juriului la „Toamna Buzoiană”; a
câştigat „Topul Transilvaniei” de două ori. Referinţe:
• Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996.
• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura
românească de-a lungul timpului. - Vol. 8: Dimensiunile culturii şi
civilizaţiei ţărăneşti. - 2006. - 560 p.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p.
• Cuvântul liber, 5 mart. 1997, p. 1, 1 foto; 25 ian. 2002, p. 8; 2 aug.
2005, p. 6, 1 foto; 22 sept. 2005, p. 2, 1 foto.
RAŢIU, Gregoriu, pr. gr.-cat.; n. ? - m. 1827, ?
Studii gimnaziale şi teologice la Blaj. Prof. de
„principie” (1799-1800) la Blaj; paroh în Silvaşul de
Câmpie (1804); adm. protopopesc al Sânmărtinului. Referinţe:
• Dascălii Blajului / 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu.
- Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 42.
RAŢIU, Simion, pr. gr.-cat., prof.; n. 1772, Silvaşul
de Câmpie, MS - m. 1820. Studii gimnaziale la TgM,
teologice şi filosofice la Viena. Prof. la „sintaxişti”
(1795-1796) şi „humanioare” (1797-1798) la Blaj; paroh
în Ponorel; arhidiacon şi paroh în Roşia de Munte
(1815); iarăşi paroh la Ponorel. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
RAŢIU, Vasile, pr. gr.-cat., prof.; n. 1795, Căpâlna,
MS - m. 1835, ? Studii secundare şi teologice la Blaj.
Hirotonit în 1818, numit paroh în Bia; prof. la
„sintaxişti” (1820-1822) în Blaj; a fost trimis în mănăstirea Sânpetrului de Câmpie, apoi la mănăstirea
Nicula şi la mănăstirea Petridului de Jos. De la el a
rămas un Manual catehetic, publicat mai târziu în Foaia
scolastică din Blaj. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 59.
RĂDESCU, Mihaela, născută Murgu, actriţă; n. 27
nov. 1962, BV. Studii: IAT TgM
(1987), cu prof.: Adriana Piteşteanu,
Mihai Gingulescu, Vasile Vasiliu. Debut în studenţie, an II, în
Milionarul sărac de Tudor Popescu
(1984) la Teatrul Naţional TgM; în
regia lui Victor Ioan Frunză:
Satyricon la Teatrul Naţional TgM
(1994); Trupa pe Butoaie, ambele versiuni: 1992-1994 la
Teatrul Naţional TgM şi 1995-1996, UNITER; Bietul
meu Marat; Arca lui Noe; Alcool… amar… amor,
Tamerlan cel Mare la Teatrul Naţional Bucureşti. A mai
jucat la Teatrul Naţional Evreiesc în regia Lianei
Ceterchi, Teatrul Nottara în regia lui Cristian Teodor Popescu; Teatrul Masca în regia lui Mihai Mălaimare;
La Teatrul Luni de la Green Hours în piesa Azi mă…
Ubu; la Teatrul Foarte Mic în piesa Ca pe tine însuţi
(2010). Filme: Dracula (2002); Maria (2003); Zi festivă
(2010). Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala
UNITER (1995). Referinţe:
• Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
108, 109, 111, 113, 114, 123.
RĂDESCU, Vlad, Rădescu Neagu Oltea,
Vlad; actor; n. 18 nov. 1952,
Bucureşti. Studii: Lic. „D. Cantemir”
şi I.L. Caragiale Bucureşti; absolvent
IATC Bucureşti, promoţia 1975, cls.
prof. Sanda Manu, asistenţi Geta
Angheluţă, Ştefan Velniciuc. Îşi
susţine examenul de producţie cu rolul Monserrat din Monserrat de Em.
Roblès; alte roluri: Thomas Diafoirus fiul, din Bolnavul
închipuit de Molière. Repartizat la Teatrul Naţional TgM
(1975-1994); actor la Teatrul Mic din Bucureşti (1994);
conf. univ. la Fac. de Teatru a Univ. „Spiru Haret”
Bucureşti, şeful catedrei Arta Actorului, director tehnic
adm. (1990). A făcut parte din trupa de spectacole în aer
liber Trupa pe butoaie, iniţiată şi condusă de Victor Ioan
Ana Todea, Portrete mureșene
385
Frunză şi Adriana Grand, stabilită apoi la Bucureşti; a
fost organizatorul şi dir. celor două întâlniri ale şc. şi
Academiilor Europene de teatru, TgM (1993, 1994), în
care s-au confruntat şcoli de învăţământ teatral din
întreaga lume prin spectacole şi ateliere teatrale. Dir. al
Teatrului Nottara, Bucureşti (1997); dir. al Teatrului
Naţional TgM (2009-2010). Roluri: Teatrul Naţional
TgM: Rudy, din Patima roşie de M. Sorbul, regia Gh.
Harag; Popescu, din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia N. Scarlat; Şeful echipei, din Oamenii
cavernelor de W. Saroyan; Florindo, din Mincinosul de
C. Goldoni; Barmanul, din Of! Tinereţe! de E. O’Neill;
Tânărul, din 1907, de Bogdan Ulmu; Valter, din Idolul şi
Ion Anapoda, de G. M. Zamfirescu; Contele Illeshazy,
din Procesul Horia de Al. Voitin; Vlano, din Dundo
Maroje, de Marin Drzici; Kaciala, din A murit Tarelkin
de Suhova-Kobâlin; Şeriful, din Omul care aduce ploaia
de R. Nash; Isprăvnicelul, din Povestea dulgherului, de
Radu Stanca; Dumitraş, din Opinia publică, de A.
Baranga; Un violonist, din Judecată în noapte, de A.K. Vollejo; Horace şi Frederic, din Invitaţie la castel, de J.
Anouilh; Horatio, din Hamlet, de Shakespeare; Gh.
Daru, din Viaţa e ca un vagon?, de P. Everac; State
Voileanu, din Fetele Didinei, de V. Eftimiu; Radu, din
Milionarul sărac, de T. Popescu; Ferdinand, din Intrigă
şi iubire, de Fr. Schiller; Lt. Lukas, din Bravul soldat
Swejk, de J. Hasek; Judecătorul, din Evul mediu
întîmplător, de R. Guga; Alonso, din Furtuna, de W.
Shakespeare; Căpitanul Stamatescu, din Titanic vals, de
T. Muşatescu; Efimovici, din Smerita, de Dostoievski;
Christian, din Regele gol, de E. Şvarţ; Oedip, din Regina Iocasta, de C. Zărnescu; D-na Surdă, Soţul, Marchizul,
din Trupa pe butoaie, farse populare; Menestrelul, din
Soldatul de plumb, de S. Lychy. Teatrul Nottara: Cazul
Gavrilescu, de Mircea Eliade. Organizator de festivaluri
studenţeşti, lector univ. la Academia de Teatru şi Film;
regizor de teatru: Casa Bernadei Alba, Univ. Spiru
Haret, Fac. de Teatru; Descurcăreţele (2005),
scenografie; Două farse celebre (2005); Fasole bătută
măr, de Marin Sorescu (2007). Filme: Ciprian
Porumbescu, regia Gh. Vitanidis (1972); Cantemir, regia
Gh.Vitanidis; Pe aici nu se trece, regia Doru Năstase;
Războiul de independenţă, regia Doru Năstase; Ultima frontieră a morţii, regia Mircea Calotescu; Burebista,
regia Gh. Vitanidis; Cowboys, regia Dean Reed; Munţi în
flăcări, regia Mircea Moldovan; Somnul Insulei, regia
Mircea Veroiu; La răscrucea marilor furtuni (1980);
Lunga călătorie cu trenul (1997); Duşmanul duşmanului
meu (1999); Vlad nemuritorul (2000); Numai iubirea
(2004); Peştera (2005); Sweeney Todd (2006); Iubire ca
în filme (2006); Cocoşul decapitat (2007); Călătoria lui
Gruber (2008). Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
66, 99, 110, 111, 116, 123.
• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -
Bucureşti: Cartea Românească, 2004.
REGMAN, Nicolae, pseud. Z. Sandu; pr., ped.,
scriitor; n. 20 ian.1881, Sighişoara, MS - m. 18 iul. 1951, SB. Studii la Gimnaziul evanghelic german, Sighişoara
(1893-1901); Institutul teologic din SB (1901-1904);
Univ. din Budapesta (1904-1907). Dr. în filosofie şi
ped., Budapesta (1907). Prof. la Institutul teologic-
pedagogic din Caransebeş (1907-1911); pr., secretar al
Vicariatului din Oradea şi inspector al şc. confesionale
din jud. BH (1911-1917); cons. şc. la Arhiepiscopia SB
(1917-1920); red. al ziarului „Telegraful Român” (1917-
1919); prof. pentru disciplinele ped. la Şc. normală
„Andrei Şaguna” din SB (1919-1924); prof. de lb. română la Lic. „Gh. Lazăr,” SB (1924-1941); prof.
ajutător la Institutul teologic SB (1919-1924); în paralel,
inspector al învăţamântului secundar pentru regiunile SB
şi Cj; prefect de Oradea şi SB. A publicat studii, articole,
poezii, majoritatea sub pseudonim.
Lucrări publicate:
• Doine şi strigături. Culese şi întocmite de… - SB,
1904. - 64 p.
• Fr. Froebels: Geisteart und Philosophie. - SB, 1907.
- 77 p.
• Dr. Petru Şpan, Conferinţă. - Bucureşti, 1914. - 35 p. • Însemnări din zorii învierii naţionale. - SB, 1919. -
134 p.
• Alexandru Vlahuţă. - SB, 1921.
• Rugăciunile vremii. - SB, 1922. - 41 p.
• Spiru Haret, organizatorul învăţământului naţional. -
SB, 1925 (ed. a II-a, 1930).
• Oglinda inimii. - SB, 1927. - 136 p.
• Tămăioare. - SB, 1931. - 135 p.
• Siluete filosofice. - Bucureşti, 1933. - 174 p.
• Figuri din trecutul cultural al Ardealului. - SB, 1938.
- 35 p. • Vieţi rodnice. - SB, 1945. - 124 p.
• Urcuşuri în zări. Psalmi noi. - SB, 1946. - 127 p. Referinţe:
• Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786-1986 /
Mircea Păcurariu. - SB: 1987, p. 309-310.
• Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu. - Bucureşti:
Univers Enciclopedic, 1996.
• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi
Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2000, p. 437.
• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Dr. Mircea Păcurariu.-
Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002.
RISTEA HORGA, Monica, actriţă; n. 22 sept.
1959, TgM. Studii:
Institutul de Teatru
„Szentgyörgyi István,”
TgM (1983). Actriţă la
Teatrul Naţional TgM
(1984-); a jucat peste 15
roluri importante în
aproape 100 de spectacole, cu peste 300 de reprezentaţii; a lucrat cu
regizori importanţi: Harag Gheorghe, Victor Ioan
Frunză, Gigi Căciulescu, Anca Bradu, Radu Afrim;
regizori de film: Andrei Blaier, Dan Piţa, Mircea
Mureşan, Mircea Constantinescu. Este colab. a
programului de teatru experimental underground, joacă
în piese noi şi lucrează pe partea de imagine vizuală.
Roluri în: Hamlet, regia Nicolae Scarlat, Teatrul
Naţional TgM; Livada de vişini, de A.P. Cehov, regia
Gh. Harag (1985); Ion, de L. Rebreanu, regia Dan
Alecsandrescu; Năpasta, regia Dan Alecsandrescu;
Biblioteca Judeţeană Mureş
386
Trupa pe butoaie, regia V. I. Frunză; Imblânzirea
scorpiei, regia Mircea Cornişteanu; Amalia respiră
adânc, Teatrul Ariel TgM; Casa străină, Teatrul Odeon,
Bucureşti; Cântăreaţa cheală, de E. Ionesco, Teatrul
Naţional TgM; Geniul crimei, Teatrul'74; Monoloagele
vaginului, de Eve Ensler, regia Alina Nelega Cadariu.
Colab. cu Radio TgM, unde interpretează poveşti pentru
copii mici şi mari. Referinţe:
• Colivia de vise: [interviuri] / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000,
p. 145.
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p.
78, 80, 89, 97, 103, 111, 113, 141, 157.
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 637-638.
• Monica Ristea-Horga (fişă de creaţie) / C.P. În: Cuvântul liber, 11
ian. 2000, p. 4, 1 foto.
• Underground, dizidenţă, exil şi poezie vie / Dan Todea. În: Punctul,
21 apr.- 2 mai 2006, p. B4.
• De la Montreal, la Tîrgu-Mureş! / Mariana Rusu Iordache. În: 24
ore mureşene, 5-7 mai 2007, p. 2, 1 foto.
• O premieră naţională / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore
mureşene, 20 oct. 2007, p. 2, 1 foto.
• Monica Ristea Horga: „Ariel a devenit un al doilea <plămân>
artistic al oraşului” / Ioana Florea. În: Cuvântul liber, 31 oct. 2007, p.
3, 1 foto.
RIŢIU, Florica, artist plastic, prof.; n. 27 mart.
1923, Călăraşi, CL. Studii: Academia
de Arte Frumoase Bucureşti (1942-
1947), prof. Camil Ressu, Steriady,
Paul Constantinescu, rector sculptură:
Medrea. Prof. la Lic. de Fete Dumbrăveni, jud. Târnava Mică
(1947-1949); dir. la Lic. Comercial din
Blaj (1949-1950); prof. de desen la
Lic. Real Umanist din Târnăveni (1950-1979). A
înfiinţat primul cerc de artă plastică în Târnăveni; a
organizat primele expoziţii personale şi de grup ale
membrilor cercului de pictură, fiind remarcaţi pe plan
zonal şi republican. Referinţe:
• Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ion Damian. - CjN, 1996.
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan .-
TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 146, 299.
• Florica Riţiu cetăţean de onoare la Târnăveni / N.M. În: Zi de zi,
19 mart. 2009, p. 7.
RIŢIU, Ion, actor de teatru şi film, artist plastic; n. 4
dec. 1950, Sighişoara, MS. Studii:
IATC „I.L. Caragiale” Bucureşti.
Actor al Teatrului Naţional TgM. În
timpul liber, sculptează opere de artă şi
interpretează muzică uşoară şi clasică
la diferite instrumente muzicale. Roluri
în teatru: Musafirul, din Cvadratura
cercului de V. Kataev, regia Nicolae
Scarlat; Damis din Tartuffe de Molière, regia Dan Micu;
Solul imperial, din Viteazul, de Paul Anghel, regia Nicolae Scarlat; Vili, din Cocoşul de tablă, de Dan
Rebreanu; Petea, din Patru lacrimi, de Victor Rozov,
regia Nicolae Scarlat; Ionescu, din O scrisoare pierdută,
de I.L. Caragiale, regia N. Scarlat; Jamie, Un tânăr, din
Oamenii cavernelor, de Wiliam Saroyan, regia
Constantin Dragnea-Marinescu; Tânărul, din Mincinosul,
de Carlo Goldoni, regia Constantin Anatol; Melpomete,
din Balconul, de D.R. Popescu, regia N. Scarlat; Alfred,
din Rătăcire, de Tudor Negoiţă, regia Mihai Manolescu;
Arthur, din Oh! Tinereţe!, de Eugene O'Neill, regia Zoe
Anghel Stanca; Contele Ştefan Klesházy, din Procesul
Horea, de Al. Voitin, regia Dan Alecsandrescu; Maro,
din Dundo Maroje, de Marin Derzi, regia István Szabó;
Dr. Robert, din Doctor fără voie, de Molière, regia
András Hunyadi; Dulgherul, din Povestea dulgherului şi
frumoasele sale soţii, de Radu Stanca, regia Zoe Anghel-Stanca; Baronul Günther, din Florile unui geambaş, de
Sütö András, regia Dan Alecsandrescu; Orlando, Sir
Roland de Bois, din Cum vă place?, de W. Shakespeare,
regia Dan Alecsandrescu; Vlăduţ, din Adolescenţii, de
I.C. Catina, regia Constantin Săsăreanu; Eduard, din 33
de scrisori anonime, de Méhes György, regia Hunyadi
András; Victor, din Portretele, de Julio Mauricio, regia
Dan Alecsandrescu; Mareş, din Jolly Joker, de Th.
Popescu, regia Zoe Anghel-Stanca; Octav Şoimu, din
Ciuta, de V.I. Popa, regia Kincses Elemér; Rosencrantz,
din Tragedia lui Hamlet, prinţul Danemarcei, de W.
Shakespeare, regia N. Scarlat; Matei, din Bună noapte nechemată, de Al. Popescu, regia Raluca Iorga Mândrilă;
Marcu, din Goana, de Paul Ioachim, regia Raluca Iorga
Mândrilă; Jandarm II, din Peripeţiile bravului soldat
Svejk, regia Eugen Marcus; Vlad, din A şaptea
necunoscută, de Tudor Negoiţă, regia Dan
Alecsandrescu; Cléonte, din Burghezul gentilom, de
Molière, regia Dan Alecsandrescu; Bimbo, din Havuzul,
de Paul Everac, regia Dan Alecsandrescu; Andrei, din Ne
naştem o singură dată, de Ion Ciurdaru, regia Dan
Alecsandrescu; Asmarandei, din Luna de miere, de
Platon Pardău, regia Levente Kovács; Colonel SS, din Valentina, de Dimitrie Roman, regia Adriana Piteşteanu;
Jan, din Neînţelegerea, de Albert Camus, regia Eugen
Marcus; Siropilin, din Pelicanul, de A.N. Ostrovski,
regia Dan Alecsandrescu; Cecil Phmick, din Fantoma cu
bretele, de O. Wilde, regia Adriana Piteşteanu; Bartrand,
din Top secret, de Marc Camoletti, regia Andrei
Mihalache; Lucentio, din Îmblânzirea scorpiei, de W.
Shakespeare, regia Mircea Cornişteanu; Rol secundar,
din O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale, regia Mircea
Cornişteanu; Paloma Que, din Don Quijote şi Sancho
Panza, de M. Bulgakov, regia Marius Oltean; Radu, din
Milionar la minut, de Th. Popescu, regia Mircea Cornişteanu; Roger Tramplemain, Gerry Lejeune, din
Scandal în culise, de Michael Frayn, regia Cristian Ioan;
Sir Peter, Un sătean, din Moştenire, de John Harvey,
regia Scott Johnston; Roonie, din Şi miniştrii calcă
stâmb, de Ray Cooney, regia Cristian Ioan; Thomas
Mowbray, din Richard al II-lea, de W. Shakespeare,
regia Mihai Manolescu; Macduff, din Macbeth, de W.
Shakespeare, regia Ştefan Iordănescu; Doctorul, din
Duelistul, de Petre Barbu, regia Attila Vizauer; Abel
Znorko, din Variaţiuni enigmatice, de Eric E. Schmitt,
regia Cristian Ioan; Filippas, din Provocarea, de K. Asimakopoulos, regia Radu Olăreanu; Titi Albu, din
Mandache şi tranziţia, de Zeno Ghiţulescu, regia Dan
Glasu; Colonelul Redfern, din Priveşte înapoi cu mânie,
de J. Osborne, regia Liviu Pancu; Alec, din Clinica
amanţilor, de Champman-Freeman, regia Claudiu Goga.
Ana Todea, Portrete mureșene
387
Filmografie: Duelul, Rică Păsărin (1981); Noi, cei din
linia întâi, căpitan de infanterie (1985); Ciuleandra, Puiu
Faranga (1985); Mircea, Baiazid (1989); Coroana de foc
(1990); Oglinda (1993); Supravieţuitorul (2008). A jucat
în Centre Culturale Franceze din Braşov, CjN şi Iaşi,
Strasbourg, Lille, Brest, Insula Reunion, Monte Carlo,
Nice. Expoziţii de sculptură: Teatrul Naţional TgM;
Casa Mun. de Cultură „Mihai Eminescu” Târnăveni. Referinţe:
• Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria
primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a
Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. -TgM: s.n., 2002, p. 97,
103, 219.
• Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. -
Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p.
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -
TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 207, 320.
• Ion Riţiu / Olga Ivăncescu. În: Steaua roşie, 6 mart. 1982, p. 3, 4, 1
foto.
• Ion Riţiu (fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul liber, 26 oct.
1999, p. 4.
ROMAN, David Ioan, învăţător, prof.; n. 10 febr.
1886, Filpişul Mare, MS - m. 17 nov.
1959, SB. A absolvit Şc. normală din
Blaj (1907); cursurile pregătitoare
pentru prof. Cj (1919), pentru
specialităţile gimnastică, lucru
manual, caligrafie şi economie.
Învăţător în Habic, MS (1907-1912);
în Filpişul Mare (1912-1914); în
Voiniceni (1914-1919); la Şc. prim. „M. Eminescu” din
TgM, ca învăţător titular (1919-1920); prof. suplinitor (1920-1922), titular provizoriu (1922-1929), titular
definitiv (1929-1940) la Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM. A
participat la MAN de la Alba Iulia; a făcut parte din
Comisia instrucţiunii poporale a jud. MS-Turda; membru
al PNR, ulterior trece în PNL, ajungând membru în
comitetul jud. Membru al Despărţământului TgM al
Astrei; preş. Asoc. „Sf. Ana” (1925); a înfiinţat
organizaţia „Şoimii Carpaţilor,” fiind preş. organizaţiei
stejăreşti; a fost conducătorul cohortei „Horea” de la Lic.
„Al. Papiu Ilarian”. Devine membru al FRN (1938); se
stabileşte la SB (1940). Referinţe:
• Anuarul Liceului de băieţi „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureş,
10 ani de activitate 1919-1929. - TgM, 1930, p. 132.
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 61.
• Liceul „Al. Papiu Ilarian,” Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969,
p. 89, 166.
• 1918 la români. - Bucureşti: Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol.
10, p. 68-70.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed.Ardealul,
2000, p. 196-198.
ROMÁN Győző, jurnalist, ziarist; n. 10 sept. 1943,
Reghin, Apalina, MS. Studii elem. la Cj, apoi a continuat
la Bucureşti; Col. Unitarian din Cj (1961); Fac. de fizică,
Univ. „Bolyai,” fără să termine; se înscrie la Fac. de
Ştiinţe Economice, pe care a absolvit-o în 1968; Fac. de
ziaristică Bucureşti (1973); bursă în Danemarca. A lucrat
la cotidianul Előre, ca ziarist, apoi red., îndrumător al
rubricii agricole şi administrative. Colaborează la diferite
publicaţii maghiare: Új élet, Falvak Népe, Napsugár,
Jóbarát (1984-). La 22 dec. 1989 e unul dintre cei care
scot primul număr al ziarului Romániai Magyar Szó; a
red. mai multe numere ale revistei Változó Valóság
(1994); scoate revista Üzleti ötletek (1994); red.
cotidianul săptămânal Orient Express, fiind red. şef
(1992-1996). Corespondent extern la publicaţiile:
Erdélyi Napló, Székely Hírmondó, Pulzus, Romániai
Magyar Szó. Vicepreş. al MÚRE (1990-1993), preş.
Comisiei sociale a MÚRE (1993-1996); membru al
Asoc. Ziariştilor Profesionişti din România; al Asoc.
Ziariştilor Sportivi; membru UDMR. A obţinut distincţia „Meritul Cultural” (1988).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Csúcsok fel., În: Ide besüt a nap. - Bukarest: Előre
Kiskönyvtara, 1975.
• Az új arcú főváros. În: Hazánk új arculata. -
Bukarest: Kriterion, 1986.
• Két út a tenger. În: Jövőépítők, în: Augusztusi képek:
dokumentumok, emlékezések, riportok. - Bukarest,
Kriterion, 1989.
• Hazajöttem gazdálkodni. Lélekember erdélyi agyagon. Diófák otthona. Egy csokor tábortűz. În:
Szeretni a földet: Riportok. - Bukarest, Kriterion, 1989.
• Húsvéti ajándék / Cseke Gábor, Román Győző,
Koncz Géza. - Bucureşti: Romániai Magyar Szó, 1990. -
255 p.
• Magyar - román szótár = Dicţionar maghiar - român
/ Szerkesztők = Red. Reinhart Erzsébet, Lázár Edit,
Román Győző.- Bucureşti: Carocom '94, 2005. - XX,
1030 p. Referinţe:
• A romániai magyar nemzeti / Szerkesztette: Koppándi Sándor. -
Bukarest: Kriterion, 1981.
• Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: Scripta, 1997, p.
494.
• Erdélyi Magyar Ki kicsoda. - Nagyvárad: Scripta=RMDSZ, 2000.
• Romániai Magyar irodalmi lexikon. 4 köt, N-R, Bukarest:
EME=Kriterion, 2002.
• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta
Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,”
2008, p. 270-275.
ROMAN, Ioan, pr. gr.-cat., protopop, om politic; n.
8 iun. 1888, Oroiu, MS - m. 17 febr. 1977, TgM. Studii:
Şc. prim. la TgM, în lb. maghiară; Gimnaziul superior
gr.-cat. din Blaj; Fac. de teologie din Blaj. Hirotonit pr.
la 19 dec. 1911; numit adm. parohial în com. Crăciuneşti
(1911-1914); adm. parohial, apoi paroh în Sântana de MS (1914-1940). S-a împotrivit jurisdicţiei confesionale
a Episcopiei maghiare de Hajdudorog. Membru în CNR
comitatens MS-Turda; participant la MAN de la Alba
Iulia. Este numit comisar al Comisiei de aprovizionare a
jud.; membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda,
Secţiunea economică, Comisia instrucţiunii poporale şi
în Comisia agronomică din Plasa MS de Sus (1923-
1925). Membru al PNR, apoi al PNŢ; participă la
alegerile parlamentare (1922, 1927); este ales cons. jud.
şi cons. mun. (1930-1934, 1934-1937); preş. al Camerei
de Agricultură a jud. MS (1929-1940); deputat în Parlamentul României (1932-1933); membru al Ligii
antirevizioniste din jud. MS, susţine numeroase
conferinţe. Membru în Cons. de adm. la Ogorul,
Federala soc. cooperative din jud. MS-Turda (1921) şi la
Banca populară „Ţarina” din Sântana de MS (1924);
membru în Cons. com. Sântana de MS; preş. al Asoc.
Biblioteca Judeţeană Mureş
388
„Cercetaşii României”. În timpul ocupaţiei se stabileşte
la Iernut, ca pr., apoi protopop, activând până în 1948.
Decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de
Cavaler (1930) şi „Vulturul Românesc” în grad de
Cavaler (1933). Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 71.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981, p. 53, 63, 71, 128, 174, 175, 181, 214, 223, 224, 225, 256.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p.
389; Vol. 9: 1989, p. 17-22.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 191-196.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Ed.UPM, 2007, p. 230.
• Şematism. - Blaj, 1923, p. 52; 1929, p. 66; 1932, p. 179, 185, 252;
1937, p. 56; 1938, p. 146.
• La Sibiu, Şedinţa Comitetului Central al ASTREI / Ion Ardeleanu.
În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 1-3.
ROMAN, Visarion, publicist, om politic, ped.; n. 5
iul. 1833, Seuca, MS - m. 29 apr. 1885, SB. A studiat la Mediaş, TgM şi
SB, absolvind şi cursul teologic
(1853-1854). Membru corespondent al
Soc. Academice Române (13 sept.
1877). Învăţător la şc. din Răşinari
(1855-1857); primul bibliotecar al
ASTREI; unul dintre primii iniţiatori
ai conferinţelor învăţătoreşti; a creat primul institut
român de credit şi economii „Albina” din SB; notar;
conducător al Soc. de păstrare şi împrumut din Răşinari
(1867). Inspector al băncii de asigurare „Transilvania”(1869); prof. suplinitor la IPed. SB.
Publică în: Telegraful Român, Albina Carpaţilor, Amicul
şcoalei.
Lucrări publicate:
• Geografia împărăţiei austriacă. - SB, 1856.
• Carte de lectură românească. - 1865.
• Aritmetică pentru şcoale poporale greco-răsăritene
(1858). Referinţe:
• Din istoria literaturii didactice româneşti. - Vol. 3: Cărţile de
cetire din Transilvania. - 127 p.
• Din istoria literaturii didactice româneşti / Dr. Onisifor Ghibu. -
Vol. 2: Abecedarele din Transilvania. - Bucureşti: Librăriile Socec &
Comp., C. Sfetea, Pavel Suru, 1916. - Leipzig: Gerold & Comp. - 89 p.
• Banca Albina din Sibiu cea mai însemnată întreprindere financiară
din Transilvania; cu o privire generală asupra băncilor comerciale din
Ardeal şi Banat / Victor Slăvescu. - Bucureşti: Institutul de Ed.
„Reforma socială,” 1919.
• Contribuţiuni la istoria ziaristicei româneşti ardelene / Dr. Ioan
Lupaş. - SB: Ed. Asociaţiunii „Astra,” 1926.
• Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - Vol. 1.
- Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - XI, 755 p.
• Oameni din Bihor 1848-1918 / Teodor Neş. - Oradea, 1937.
• Gândire economică românească în secolul al XIX-lea:
consideraţiuni sumare / Victor Jinga. - Cj: s.n., 1938. - 97 p.
• Noi contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui Visarion
Roman / Vasile Netea. - SB: Ed. „Revistei Economice,” 1942. - XXV,
116 p.
• Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice:
lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr.
Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944.
• Dela Petru Maior la Octavian Goga: studii şi evocări istorice /
Vasile Netea. - Bucureşti: Cugetarea-Georgescu Delafras S.A., [1944].
- 344 p.
• Mărturii culturale bihorene / Vasile Vartolomei. - Kv.-Cj: Ed.
ziarului „Tribuna Ardealului,” 1944. - 496 p.
• În amintirea lui Constantin Giurescu la douăzeci şi cinci de ani
dela moartea lui (1875-1918). - Bucureşti: s.n., 1944.
• Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar / Ilie
Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 140.
• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco; Cuvînt de încheiere -
Acad. Ştefan Pascu. - Vol. 7: Memoria culturii. - CjN: Virtus Romana
Rediviva P. F., 1993. - 560 p.
• George Bariţ şi contemporanii săi / Coord. Ştefan Pascu. - Vol. 9:
Corespondenţă primită de la Andrei Mureşanu, Constantin Alpini,
Ladislau Baziliu Popp, Iacob Bologa, Visarion Roman. - 1993. - 271 p.
• Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile
Dobrescu. - TgM: Ed.UPM, 1996.
• Geografi români: dicţionar / I. Gîju. - TgM: Edipres Tipo, 1997. -
154 p.
• Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N.
Rusu. - Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1999. - 638 p.
• Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior” 1999.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică - Bucureşti: Saeculum
I.O., 1999. - Vestala, p. 734.
• Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul
de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală
„Vasile Netea,” 1999. - 216 p.
• Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile
Dobrescu. - TgM: Ed.UPM, 1999.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
ROMANU-VIVU, Constantin, prefect de MS,
martir al Revoluţiei de la 1848; n.
1821, Pintic, com. Teaca, BN - m.
mart. 1849, TgM. Studii: Seminarul
teologic din Blaj (1842-1845). Prof. la
pensionul Schewitz din Bucureşti
(1847-1848 primăvara), s-a
împrietenit cu N. Bălcescu şi fraţii
Goleşti, îşi cristalizează ideile
revoluţionare, apoi pleacă la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde va fi ales membru al comitetului
permanent de la SB. Din iun. până în sept. se întoarce la
Bucureşti, se pune la dispoziţia guvernului provizoriu,
menţine corespondenţa cu transilvănenii, figurează în
red. ziarului Naţionalul şi Foaia satului, în care
populariza ideile revoluţiei. La sfârşitul lunii oct. se
întoarce la Blaj, la cea de-a treia adunare, fiind numit
prefect al MS de Sus, cu centrul în Reghinul Săsesc. Aici
organizează o legiune de 1500 de oameni cu care obţine
victorii la Aţintiş şi Cecălaca (31 oct. 1848), la Iernut şi
Cuci (5 nov. 1848). Începe să reorganizeze prefectura şi
legiunea a XII-a; pregăteşte un lagăr militar la Teaca; intervine cu hotărâre între ţărani şi proprietari; rezolvă
probleme legate de posesiunea unor păduri şi terenuri;
rezolvă plângerile legate de lipsa sării în gospodării;
solicită lui Bariţiu 9 exemplare din Gazeta Transilvaniei
pentru cultura românilor transilvăneni. Pentru scurt timp
ocupă Cetatea TgM (24 dec. 1848-1 ian. 1849). Este
prins în com. Stânceni (20 ian. 1849), închis la TgM şi
asasinat la începutul lunii martie 1849. Referinţe:
• Un precursor al unităţii naţionale: profesorul ardelean Constantin
Romanul Vivu: discurs rostit la 29 maiu 1929 în şedinţa solemnă /
Silviu Dragomir cu răspunsul d-lui Dr. I. Lupaş. - Bucureşti: Cultura
Naţională, 1929. - 40 p.
• Decorarea lui Avram Iancu şi a camarazilor săi / Ion I. Nistor. -
Bucureşti: s.n., 1931. - 68 p.
• Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932, p.
140-186.
• Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM: Ed.
Ana Todea, Portrete mureșene
389
Revistei „Progres şi Cultură,” 1933. - 80 p.
• Constantin Romanu-Vivu prefectul legiunii a XII-a în anii 1848-49
/ Vasile Netea. - TgM: Ed. Soc. Tinerimii Române „Constantin
Romanu Vivu,” 1937. - 40 p.
• Dela Petru Maior la Octavian Goga: studii şi evocări istorice /
Vasile Netea. - Bucureşti: Cugetarea-Georgescu Delafras S.A., [1944].
- 344 p.
• Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din
Transilvania în anii 1848-49 / Silviu Dragomir în colab. cu Prof.
Eugen Hulea şi Prof. Dr. Lazăr Nichi. - Vol. 2: Documente din
colecţiile Academiei Române, Asociaţiunii Transilvane şi ale Muzeului
Ardelean. - B: s.n., 1944.
• Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány,
Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1971, p. 119-130.
• Lumina din adâncuri / Colonel (r) Vasile T. Suciu. - TgM:
Tipomur, 1996. - 236 p.
• Avram Iancu şi prefecţii săi / Valentin Borda, Viorica Dutcă,
Traian Rus. - TgM: UPM TgM, 1997.
• Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi
înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică - Bucureşti: Saeculum
I.O., 1999. - Vestala, p. 736.
• Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din 1848-1849 /
Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p.
• Transilvania 1848-1849: Antologie / Ed. şi prefaţă de Vasile T.
Suciu. - TgM: Tipomur, 2001. - 372 p.
• Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească /
Romulus Sever Todea. - Bucureşti: Ed. APP, 2001.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Ed.UPM, 2007, p. 132.
• Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la
înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie
Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p.
• Sângeorgiu de Mureş. Monografie 2010. - TgM: Nico, 2010, p. 81-
87, 111-113.
• Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2011.
• Personalităţi ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco -Catolică.
Evocări istorice/ Dr. Ioan Şoldu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2011, p.
258-263.
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore
Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
• Un monument pentru Constantin Romanu-Vivu la Târgu-Mureş. În:
Glasul Mureşului, 28 iul. 1935, p. 2.
• În amintirea lui Constantin Romanu-Vivu, prefect de Mureş. Erou
mort în luptele din 1848. În: Glasul Mureşului, 7 iul. 1935, p. 2.
• Viaţa şi moartea de erou şi de martir a prefectului Constantin
Romanu-Vivu. În: Glasul Mureşului, 13 sept. 1936, p. 2.
• Constatin Romanu-Vivu / Ioan Ranca. În: Steaua roşie, 20 mart.
1979, p. 3.
RÖSLER, Gustav, istoric, prof.; n. 6 febr. 1887,
Reghin, MS - m. 1958, SB. A învăţat la Gimnaziul
inferior evanghelic din Reghin; Gimnaziul maghiar din Orăştie; studiază teologia şi filosofia (un an) la
Heidelberg; Univ. maghiară din Cj (un an); Univ. din
Marburg. Prof. la Gimnaziul german din Reghin,
stabilindu-se apoi la BV, prof. la Gimnaziul Honterus.
Are preocupări istoriografice; publică mai multe
contribuţii referitoare la trecutul Reghinului şi la
colonizarea saşilor în Transilvania. A susţinut expuneri
în cadrul soc. Verein für Siebenburgische Landeskunde,
fiind membru al acesteia. Avea legături cu N. Iorga, a
fost invitat de acesta la cursurile de vară de la Vălenii de
Munte; în 1929 ocupă funcţia de inspector şc. al Bisericii evanghelice din România.
Lucrări publicate:
• Zur Geschichte der Stadt Sächsisch-Regen (Reen)
und ihrer sächsischen Umgebung bis zum Aussterben
der Arpaden. În: Siebenbürgisches Archiv. - Vol. 7,
Köln-Graz, 1968. Referinţe:
• Orizonturile mele O viaţă de om aşa cum a fost / N. Iorga. -
Bucureşti: Minerva, 1984.
• Gustav Rösler. În: Sächsisch-Regen. Die Stadt am Berge.
Lebensbilder aus der Vergangenheit einer Kleinen Stadt in
Siebenbürgen. Herausg. von Ernst H. Philippi und Wigant Weltzer,
Bochum, 1991, p. 235-236.
• Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 3. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 1994, p. 226-228.
• Istoricul Silviu Dragomir despre opera lui Gustav Roesler / Virgil
Pană, Dorin Rus. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5. -
Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2001, p. 289.
• Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta
Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,”
2008, p. 275-276.
• Personalităţi şi evenimente culturale ale Reghinului / Ingrid
Basaraba. În: Gazeta Reghinului, aug. 2005, p. 1, 3.
ROŞCA, Emil Lucian, dirijor, etnomuzicolog,
conf. univ.; n. 18 febr. 1969, SB.
Studii: Academia de Muzică „Gh.
Dima,” Fac. de Muzicologie,
Compoziţie, Dirijat, Secţia Ped.,
Muzică religioasă, Secţia
Instrumentală, CjN (1991-1997);
curs de Management Educaţional I
(2004), II (2005), IŞJ SB; gr.
didactic I (2005). Dr. în muzică cu teza: Tipologia
repertoriului instrumental de joc pentru vioară din
Câmpia Transilvaniei. Particularităţi stilistico-structurale, Univ. Naţională de Muzică, Bucureşti
(2004). Prof., Şc. nr. 23, Sibiu (1990-1991);
etnomuzicolog, Complexul Muzeal Astra, Sibiu (1996-
1999); prof., Palatul Copiilor, SB (1998-1999); prof.,
Liceul de Artă SB (2001-2003); lector, prof. asoc., ULB
SB, Fac. de Psihologie-Sociologie, Catedra de Etnologie
(2003-2004); prof., gr. didactic I, şef catedră muzică,
teatru, arte plastice, Lic. „Onisifor Ghibu,” SB (2003-
2006); lector univ., prof. asoc., Fac. de Muzică, Craiova
(2005-2006); lector univ. titular (2006-2008), conf. univ.
(2008-) Fac. de Muzică, UAT TgM; şef de catedră, Ped. Muzicală, UAT TgM (2008-2010); secretar şt., Fac. de
Muzică, UAT (2010). Domenii de cercetare:
muzicologie, etnomuzicologie: culegere de folclor, filme
etnologice, forme şi analiză muzicală, stilistica
folclorului muzical românesc, aranjamente
instrumentale, muzica tradiţională bizantină, armonie,
antropologie culturală europeană şi americană,
multiculturalism. Membru în col. de red.: Symbolon
(2009), Revista de Şt. Teatrale, Univ. de Arte, Secţiunea
Muzicologie, TgM, Meetings in ethnomusicology.
Publică numeroase studii de specialitate; participă la
simpozioane şt. Membru în numeroase jurii de concursuri, festivaluri; UCMR; Soc. Română de
Etnomuzicologie „Constantin Brăiloiu,” Bucureşti
(2000); International Council for Traditional Music,
Columbia University, New York, SUA (2000);
International Council for Traditional Music, Department
of Ethnomusicology, California University, Los Angeles,
SUA (2001); Gesellschaft für Musikforschung, Kassel,
Deutschland (2007); Asoc. de Şt. Etnologice din
România; CREDIDAM. Distincţii: Premiul I, CjN,
Festivalul Naţional al Cântecului Popular de Cătănie, ed.
a 3-a, Grup vocal mixt, Cercul Militar SB (1998).
Lucrări publicate:
• Folclor instrumental din Câmpia Transilvaniei. -
Bucureşti: Ed. Muzicală, 2006.
• Aspecte inovatoare ale ritmului în creaţia muzicală
Biblioteca Judeţeană Mureş
390
românească (1940-1985). - Bucureşti: Ed. Muzicală,
2008.
• Creaţia contemporană sub semnul
postmodernismului. Limbă, cultură şi civilizaţie la
începutul mileniului al treilea. - Bucureşti: Ed.
Politehnica Press, 2008.
Studii şi articole:
• Mentalităţi şi repere în teatrul postmodernist. În:
Symbolon, 8, nr. 13, 2007.
• Individualitate în creaţia lui Oliver Messiaen.
Modurile cu transpoziţie limitată. În: Symbolon, 9, nr. 14, 2007.
• Trio-ul ardelean - o perspectivă clasic românească.
În: Actualitatea muzicală, 4, 2007. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1180-1182.
• Internet
ROŞCA, Ioan, pr. gr.-cat., protopop; n. 22 oct.
1920, Răzoare, com. Miheş, MS -
m. 16 nov. 2009, Reghin, MS. Şc.
prim. în satul natal, şc. secundară şi
Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1932-
1940) la TgM; Fac. de Teologie la
Blaj. Este hirotonit în 1946 la Blaj,
apoi numit pr. la Adrian, com.
Gurghiu până la 31 oct. 1948. După această dată suferă prigoana represiunii nedrepte a
statului ateo-comunist. Activează în clandestinitate ca
pr., este arestat şi bătut la Securitatea din Reghin şi TgM.
Este condamnat de 2 ori, prima dată în Vinerea Mare
(1951), în lipsă, la 6 ani de închisoare; a doua oară la 5
ani, la sfârşitul anului 1953, când este arestat după
aproape 3 ani de viaţă în ascuns. Este eliberat în 1955,
după întâlnirea la nivel înalt sovieto-americană.
Lucrează la Depozitul de petrol din Reghin, apoi la
Abator ca funcţionar-contabil. Urmărit de securitate, este
nevoit să plece la Iernut. Anul pensionării îl găseşte la Avicola Gurghiu şi cu domiciliul în Hodac. Ca urmare a
îndeplinirii neîntrerupte a misiunii de slujitor al altarului
şi de apropiat colab. al ierarhului Alexandru Todea, este
ales printre canonici şi numit protopop al Reghinului
(1990). În această funcţie luptă pentru reorganizarea
celor 37 parohii gr.-cat. din Reghin, fiind retrocedate 2
lăcaşuri: Hodac, Ibăneşti.
Lucrări publicate:
• Cuvânt şi nutremânt. Predici pentru duminicile şi
sărbătorile anului. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006.
Studii şi articole:
• Popas la jubileul celor 85 de ani: Cardinalul Alexandru Todea „Perfecto imago Christi”. În: Opinia
Reghineană, 12 - 25 oct., p. 2, 1 foto. Referinţe:
• Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice
1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu
(jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002. - 195 p.
• Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul
persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj:
Ed. „Buna Vestire,” 2003. - 189 p.
• Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini
până astăzi / Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Casa de Ed. „Viaţa
Creştină,” 2003. - 640 p.
• Note pe marginea unei biografii: Protopopul Ioan Roşca / Dr.
Corina Teodor. În: Reghinul cultural. - Vol. 7. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 308-312.
• Calendarul de la Blaj: 2006. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. -
263 p.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 295.
• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite
cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011.
• Preoţi greco-catolici judecaţi în Vinerea Mare. Pr. Ioan Şerban,
Procesul din Vinerea Mare, Târgu-Mureş, 2000 [Recenzie] / Ion
Buzaşi. În: Unirea. Blaj, mai 2000, p. 19.
• Părintelui protopop canonic onorar Ioan Roşca, omagiu la
împlinirea a 80 de ani / Emilia Petărlecean. În: Unirea. Blaj, dec.
2000, p. 17-18, 1 foto.
• Părintele canonic Ioan Roşca la 85 de ani / Vasile Conţiu. În:
Gazeta Reghinului (nov.-dec. 2005), p. 2, 1 foto.
• Părintele Ioan Roşca, la 86 de ani / Emilia Petărlăceanu. În:
Cuvântul liber, 24 mart. 2006, p. 4.
• Pr. Ioan Roşca „Cuvânt şi nutremânt” / Vasile Conţiu. În: Gazeta
Reghinului, sept.-oct. 2006, p. 2.
ROTARIU, Paul Kerekeş, pr. gr.-cat., prof.; n.
1819, Băla, MS - m. 1880. Studii teologice la Blaj
(1842). Preot, prof. în lic. din Blaj (1845-1854); paroh în
Cutca; adm. al mănăstirii Măierii Alba Iulia (1854); prof.
de lb. şi literatura română la lic. romano-catolic din Alba
Iulia. A publicat în Organul Luminării al lui Cipariu
poezia Către români. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
ROTH, Harald, istoric sas; n. 1965, Sighişoara. A
studiat istoria Europei de Est, istoria
modernă şi teologia evanghelică la
München, Freiburg, Heidelberg şi
Seattle / Washington. Dr. în filosofie.
Dr. şt. al Institutului Transilvan afiliat
Univ. din Heidelberg. Publicaţii:
Repertorium Transylvanicum (coord.
1990); Politische Strukturen und
Strömungen bei den Siebenbürger Sachsen 1919-1933
[Structuri şi curente politice la saşii din Transilvania 1919-1933]; Minderheit und Nationalstaat (coord.1995)
[Minorităţile şi statul naţional]; Studienhandbuch
Östliches Europa, Vol. 1: Geschichte Ostmittel-und
Südosteuropas (coord. 1999) (Compendiu pentru studiul
Europei estice); Vol. 1: Istoria Europei centralestice şi
sudestice); Handbuch der historische Stätten.
Siebenbürgen (coord. 2003) (Compendiul siturilor
istorice ale Transilvaniei).
Lucrări publicate:
• Kis Erdély-történet. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia,
1999. - 150 p.
• Mică istorie a Transilvaniei. - TgM: Ed. Pro Europa, 2006. - 200 p. Referinţe:
• Mică istorie a Transilvaniei / Harald Roth (coperta a IV-a a cărţii).-
TgM, 2006.
RÓZSA Ernő, violonist; n. 1970, TgM. S-a stabilit
în Germania. În decursul carierei sale, în cadrul unui
turneu internaţional, a apărut pe scenele lumii alături de
Yehudi Menuhin, mai mulţi ani de-a rândul a cântat
alături de dirijorul Georg Solti, iar în 2004 şi-a
desfăşurat activitatea în calitate de concertmaistru invitat
Ana Todea, Portrete mureșene
391
al Orchestrei Filarmonicii Regale din Liverpool. Ca
solist a susţinut mai multe concerte în diverse ţări:
Germania, Finlanda, Portugalia, Franţa, Ungaria, Hong
Kong. În Finlanda, la Pori, a prezentat în primă audiţie
Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 5 de Paganini.
Interpretările sale sunt deseori transmise de
Radiodifuziunea germană iar critica germană şi cea
engleză de specialitate au formulat cuvinte elogioase la
adresa lui. Referinţe:
• Concert vocal-simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat TgM, 28 oct.
2004.
RUNCAN, Alexandru, pr. ortodox; n. 12 mart.
1889, Galaţii Bistriţei, BN - m. 5 iul. 1960, TgM. Face
parte din prezidiul Adunării electorale desfăşurate la
Reghin (28 nov. 1918), unde s-au ales membrii Cercului
electoral Gorneşti pentru MAN de la Alba Iulia. A fost
pr. în Lueriu, membru în Cons. Com., numit de prefect
în anul 1926. A fost pr. în Gorneşti (1920-1926). A fost membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda (1923-
1925), membru în Comisia de Instrucţiuni Poporale a
jud. MS-Turda (1923-1925); membru în Comisia
interimară a mun. TgM (1937-1938). Pr. în Parohia
ortodoxă Sângeorgiu de Mş (1940-1943); administrator
protopopesc al TgM (1945-1946), pr. al Catedralei. Referinţe:
• Román kultúr-ünnepélyek Észak-Erdélyben: 1940-1943 / írta
Pusztai-Popovits József. - Pécs Intézetének kiadványai: Pécsi Irodalmi
és Könyvnyomdai Részvénytársaság, 1943.
• Glasul Mureşului, 1, nr. 1, 30 oct. 1997.
RUS, Dorin - Ioan, muzeograf, cercet. şt.; n. 6 ian.
1973, Reghin, MS. Studii: Şc. Gen. în
Reghin (1979-1987); Lic. tehnic din
Reghin (1987-1989); în TgM, Istorie -
Filologie (1989-1991); Univ. „Lucian
Blaga” SB (1991-1996); masterat
Istoria Transilvaniei la Univ. SB
(1996-1997). Dr. în istorie cu teza:
Steme şi însemne de breaslă din Transilvania (Zunftwappen und - zeichen in
Siebenbürgen), SB (2004). Muzeograf, Secţia istorie,
MJM (1997-2005); cercet. şt. principal la MJM (2005-
2009); din august 2009, cercet. şt. la Institut für
Osteuropäische Geschichte Viena. Domenii de interes:
istoria breslelor din Transilvania şi istoria saşilor din
zona Reghinului. Specializări: la Siebenbürgen Institut
din Gungelscheim / Neckar şi Institut für europäische
Geschichte din Mainz (2002); Institut für kulturelle
Infrastruktur Sachsen din Görlitz (2003); bursa „Goethe”
a Univ. „Friedrich Schiller” din Jena (2004); bursier al Academiei de Ştiinţe din Austria (2006, 2008); bursa
„Domus” a Academiei Ungare (2007). Membru al
Arbeitskreises für siebenbürgische s. V. Heidelberg
(2000); membru al Comisiei de Istoria Oraşelor, de pe
lângă Academia Română (2004); membru al „Goethe”
Gesellschaft din Weimar; expert în paleografie germană,
atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Publică studii
în reviste de specialitate; organizează expoziţii: Nerva
Târnoveanu - 50 de ani de activitate filatelică (2001);
Românii din Ucraina şi Bucovina de Nord. Obiceiuri de
iarnă (2005); Din viaţa breslelor mureşene, TgM
(2006). Distins cu premiul Award for the Austrian
Champion of European Science, de Österreichische
Forschungsförderungsgesellschaft Viena (2009).
Lucrări publicate:
• Breasla cizmarilor din Reghinul Săsesc. - CjN: Ed.
Napoca Star, 2004. - 232 p.
• Breasla pălărierilor din Reghinul Săsesc. - TgM, Ed.
Tipomur, 2005. - 145 p.
• Contribuţii la cunoaşterea migraţiei saşilor reghineni între anii 1944-1964. - CjN: Ed. Accent, 2005. - 194 p.
• Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului. - CjN:
Ed. Accent, 2007. - 544 p.
• Breslele mureşene. Colecţia de obiecte de breaslă a
Muzeului Judeţean Mureş. - TgM: Ed. Ardealul, 2009. -
162 p.
- în colaborare:
• Stemele moderne ale Reghinului. În: Reghinul
cultural: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 2001, p. 86-94.
• Însemnele breslei cizmarilor din Reghin. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol.6. - Reghin: Biblioteca
Mun. „Petru Maior,” 2002 - p. 60-64.
• Date privind statutele asociaţiei civice şi profesionale
din Reghin. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol.
7. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2004, p.
160-175.
• Der Volksaufstand von 17. Juni 1953 in Görlitz
widergespiegelt in der „Sächsischen Zeitung”. În:
Kulturen în Begegnung. Colegium Pontes Görlitz-
Zgorzelec-Zhorelec 2003. - Görlitz, 2004, p. 145-160.
• Tombs of Transylvanian Guilds. În: vol. Death and Civilisation in Transylvania. - SB, 2008 .
• Zunftfahnen aus Agnetheln. În: Forshungen zur
Volks-und Landeskunde. - SB, Vol. 49, 2006, p. 33-45.
Studii şi articole:
• Evoluţia meşteşugurilor din Reghin. În: Revista
Bistriţei, Bistriţa, 12-13, 1999, p. 337-347.
• Alegerea Sfinţilor-patroni ai unor bresle din
Transilvania. În: Marisia, Etnografie, TgM, 26, 2000, p.
163-169.
• Table de breslă din Reghin. În: Marisia, TgM, 26,
2000, p. 193-203.
• Sigilii de breaslă în arhivele braşovene. În: Acta Terrae Septemcastrenssis, SB, 1, 2005, p. 156-162.
• Scurt istoric al breslei dogarilor din Reghinul-Săsesc.
În: Marisia, 27, 2003, p. 123-127.
• Darstellungen einiger heiliegen Schutzpatrone der
Zunjte in Siebenbürgen. În: Apulum, Alba Iulia, vol. 43,
2006, p. 247-257.
• Ritualuri europene de breaslă în Transilvania (I). În:
Marisia. Etnografie, TgM, vol. 28, 2006, p. 317-326.
• Însemne meşteşugăreşti din Agnita. În: Historia
Urbana, SB, 14, nr.1, 2006, p. 165-183.
• Sigilii cu însemne meşteşugăreşti în colecţia privată Florian Rusu din Gheorgheni. În: Revista Bistriţei, 21,
nr. 2, 2007, p. 21-27. Referinţe:
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM:
Ansid, 2002.
• Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu Mureş /
Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed.Edu, 2008, p. 80-81.
RUS, Vasile, filosof, prof. univ.; n. 29 dec. 1925,
Biblioteca Judeţeană Mureş
392
Lunca Bradului, MS - m. 23 ian. 2005, TgM. Lic. „Al.
Papiu Ilarian,” TgM; UBB, Fac. de Filosofie, CjN. Dr. în
filosofie cu teza: Dialectica factorilor obiectivi şi
subiectivi în construirea socialismului. Ideolog PCR,
prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid (1965);
primar al TgM (1968-1972); deputat al MAN; prof. univ.
la UMF TgM; dir. al ICSU TgM
(1970-1990); red. al publicaţiilor
Studii şi cercetări de ştiinţe sociale,
Bucureşti (1977); Pliant Academia
Română. Filiala CjN. Institutul de Cercetări Socio-Umane, TgM. Publică
studii şi articole (peste 250) în presă
locală şi în Revista de pedagogie.
Lucrări publicate:
• Studii de istorie, filologie şi istoria artei. - Bucureşti:
Ed. Academiei, 1972.
• Aspecte ale procesului de modelare multilaterală a
conştiinţei socialiste în rândul studenţilor de la IMF. -
TgM, 1980.
- în colaborare:
• Studii şi cercetări de ştiinţe sociale. - Bucureşti:
Ed.Academiei, 1977. • Mureş: Monografie / Aurel Lupu, Oliviu Marcu,
Grigore Ploeşteanu, Vasile Rus, Margareta Szilágyi,
Ecaterina Szurkos, Ioan Şoneriu. - Bucureşti: Ed. Sport-
Turism, 1980. - 299 p. • Egalitate, frăţie, unitate (contribuţii la studierea
problemelor privind întărirea unităţii şi frăţiei
oamenilor muncii români, maghiari, germani din judeţul
Mureş. - TgM: IMF, 1981. Referinţe:
• Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 131.
• Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 3. -TgM:
2003, p. 323-331.
• Oraşul. Ed. specială. - TgM, 1996.
RUSAN, Anca Pia, artist plastic, designer
vestimentar; n. 13 iun. 1963, Târnăveni,
MS. Studii: Lic. de Arte Plastice, CjN
(1978-1982); IAP „Ion Andreescu”
specialitatea Tapiserie, Creaţie
Vestimentară, CjN (1982-1987). Dr. în
arte vizuale, UAD, CjN (2007). Proiectant modele la Întreprinderea de
confecţii, Focşani (1987-1989), unde
participă cu prototipuri la târguri şi expoziţii de
contractare a produselor; ocupă postul de designer la SC
„Flacăra” CjN, unde participă cu colecţii de produse
vestimentare la expoziţii naţionale şi internaţionale
(1990-1996); lector univ., conf. univ. la Catedra
Ceramică-Arte, Textile, AAV „Ion Andreescu” (1996-).
Participări la workshop-uri, sesiuni de comunicări,
simpozioane, colocvii, la stagii de documentare şi
schimburi de experienţă: Bucureşti, Budapesta, Luxemburg, Rouen, Veneţia, Florenţa. Activitate
artistică: expoziţii de grup la târguri naţionale şi
internaţionale: Târgul Internaţional de Textile „Muba”
Basel, Elveţia; „Foire de Paris,” Paris, Franţa; Târgul
general de bunuri de consum Zagreb, Nantes, Slovacia,
Bolzano (Italia); International Fair from Luxemburg
„Vente a Emporter,” Luxemburg; Târgul Internaţional de
Textile Hong Kong; Colecţie de autor, Ambasada
României la Londra; Colecţie de autor TVR 1; CAER
Praga, Cehoslovacia; Colecţie de autor, Foaierul Casei
Universitarilor, Galeria Mică, Balul Operei, CjN.
Expoziţie de Artă Decorativă în cadrul Târgului de
Design „Ambient,” Pavilionul Expo-Transilvania;
Expoziţia de Artă Decorativă Niel Brock Handelsscale
Copenhagen Danisch Cultural Institut; Expoziţia
internaţională trienală de broderie (1999); Expoziţie de
grup Aula UMF, CjN (2000); Salonul jud. de miniaturi,
Complexul UAP, CjN (2001); Expoziţie internaţională
trienală de broderie, CjN (2002); Expoziţia naţională de miniaturi textile, Galeria Apollo, Bucureşti; coordonează
workshop-ul „Projecting Fashion between Past and
Future” Florenţa (2003, 2004); Art Universitaria Oradea;
Bienala de artă textilă TexpoART, Iaşi; Salonul judeţean
de Grafică şi Artă Decorativă, Complexul UAP, CjN
(2005, 2006); „Firul Ariadnei” expoziţie de artă textilă,
TgM (2006). Membru UAP, filiala CjN. Referinţe:
• Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. -
TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 150, 300.
• Website UAD
RUSU, Alexandru, teolog, mitropolit gr.-cat., prof.;
n. 22 nov. 1884, Şeulia de Câmpie.
MS - m. 9 mai 1963, Gherla, BN.
Studii gimnaziale şi lic. la Bistriţa,
TgM şi Blaj (1896-1904); Fac. de Teologie din Budapesta. Dr. în
teologie cu teza: Despre căsătoria
preoţilor, Budapesta (1910). Pr.
(1909), prof. de Dogmatică la
Academia Teologică şi prof. de Religie la Lic. „Sf.
Vasile” din Blaj; canonic mitropolitan (din 1923); rector
al Internatului Vancean (1923-1925), rector al
Academiei Teologice din Blaj (1925-1930); secretar gen.
al Resortului Culte în Cons. Dirigent (1918-1920). Red.
al revistei Cultura Creştină de la Blaj (1911-1918) şi
red., apoi dir. al ziarului Unirea (1922-1930), în care publică diferite studii şi articole. Numit episcop al noii
dieceze MM (la Baia Mare, 17 oct. 1930); hirotonit în 30
ian. 1931, instalat în 2 febr. 1931, a păstorit până la 28
oct. 1948; ales mitropolit la Blaj (1946), dar
nerecunoscut de autorităţile de atunci. Arestat în
octombrie 1948 şi închis la Căldăruşani, la Sighet (1950-
1955), după care a avut domiciliu obligatoriu la Curtea
de Argeş (1955) şi Mănăstirea Cocoş-Tulcea. Într-un
proces care i s-a intentat în mai 1957, pentru că a
contribuit la red. memorandului din 1956, cerând
reînfiinţarea Bisericii Unite, a fost condamnat la 25 de
ani muncă silnică (închis la Gherla, unde a şi murit). În viaţa socială a Blajului a avut un rol important ca preş. al
Casinei, preş. al Cooperativei „Ajutorul,” membru în
Cons. de înfiinţare a Soc. „Electrica,” curator al Bisericii
Catedrale, preş. al Comitetului pentru serbările jubiliare
ale „Astrei”. A scris două manuale de catehism în colab.
cu Ştefan Roşianu. Referinţe:
• Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza.
- SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p.
• Erdélyi lexikon / Szerkesztette: dr. Osvát Kálmán. - Oradea-
Nagyvárad: s.n., 1928. - 319 p.
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 142.
• Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria
Ana Todea, Portrete mureșene
393
culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva P. F., 1993. - 560 p.
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 152-153.
• Dicţionarul teologilor români / Dr. Mircea Păcurariu. - Bucureşti:
Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p.
• Cei 12 episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma Greco-
Catolice / Dr. Silvestru A. Prunduş, Clemente Plaianu. - CjN: Ed.
„Viaţa Creştină,” 1998. - 224 p.
• Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Dr. Mircea Păcurariu.-
Bucureşti: Ed.Enciclopedică, 2002, p. 424.
• Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini
până astăzi / Pr. Prof. Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Ed. „Viaţa
Creştină,” 2003. - 640 p.
• Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989:
Documente şi mărturii / Cristian Vasile. - Iaşi: Polirom, 2003 - 215 p.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 274-275.
• Personalităţi ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco -Catolică.
Evocări istorice/ Dr. Ioan Şoldu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2011, p.
312-313.
• Episcopul Alexandru Rusu / Pr. Alexandru Sechel. În: Deşteptarea
credinţei, Dej, 3, iun. 1990, p. 8.
• Mari comemorări / Clemente Plaianu. În: Viaţa Creştină, 1, nr. 9,
iun. 1990, p. 3, 3 foto.
• Biserica Română Unită (Greco-Catolică) în regimul comunist.
Lumina temniţelor / Dr. Anton Moisin. În: Unirea, dec. 1993, p. 1, 2, 4,
6.
• La sfinţenia altarelor / Pr. Mihai Todea. În: Viaţa Creştină, 10, nr.
2 (1999), p. 4-5, 7 foto.
• Scrisoare apostolică a Sfântului Părinte Papa Ioan al II-lea la al
III-lea centenar al unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu
Biserica Romei / Papa Ioan Paul al II-lea. În: Viaţa Creştină, 11, nr. 15-
16, 2000, p. 12, 2 foto.
• Structuri ecleziastice româneşti în Maramureş (1930-1940) / Viorel
Rusu. În: AAM, 1, 2002, p. 233-250.
RUSU, Aurel, prof., pr. gr.-cat.; n. 14 sept. 1905,
Şăulia, MS - m. 3 mart. 1962, Cj. Studii: Şc. prim. şi lic.
la TgM; Fac. de ştiinţe din Cj, obţinând licenţa în
matematică (1931); Academia teologică din Blaj. Prof. la
Lic. „Sf. Vasile” din Blaj, transferat la Şc. normală de
învăţători, unde va funcţiona până în 1947; prof. la Lic.
„Inocenţiu Micu” din Cj (1947-1951); Lic. clasic mixt
din Cj. Hirotonit pr. în 1931. Referinţe:
• Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. -
Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 187.
RUSU, Gabriel, caricaturist, grafician; n. 24 aug.
1969, Sărmaşu, MS. A debutat în
caricatură în 1991; a realizat coperţi
de carte, ilustraţii, benzi desenate,
calendare şi afişe. Debutul în
caricatură în anul 1991, în cotidianul
Cuvântul liber, continuând la 24 ore
mureşene, Gazeta de Mureş, Gura
lumii, Sportul mureşean, Caligrafia,
Ambasador, Concret, Total informaţia. Expoziţii personale: TgM (1996, 1997, 2001, 2002); Baia Mare
(2000); Bahnea (2005). Expoziţii de grup: Knokke-Haist,
Bree (Belgia); Bahia (Brazilia); Gabrovo, Sofia
(Bulgaria); Zagreb, Bjelovar (Croaţia); Famagusta
(Cipru); Beijing, Shanghai, Nanjing (China); Hyderabad
(India); Marostica, Foligno (Italia); Tokio, Kyoto
(Japonia); Skopje (Macedonia); Cancun (Mexic);
Legnica (Polonia); Porto (Portugalia); Santa Cruz de
Tenerife, Barakaldo (Spania); Kompaniek (Suedia);
Istanbul, Ankara, Asehir (Turcia). Participă la Tabăra
Internaţională de Grafică Artistică, Eforie Nord; Cartoon
the Stereotypes and Prejudges, Buşteni; a fost iniţiatorul
şi preş. Salonului Internaţional de Grafică Artistică
(2005), TgM. Membru fondator al Asoc. Caricaturiştilor
Profesionişti şi de Elită din România, al Uniunii
Caricaturiştilor din România şi al Federation of
European Cartoonists Organization. Premiul I la Salonul
Naţional de caricatură din Brăila; Premiul de excelenţă la
Salonul Internaţional de caricatură de la Călăraşi;
Premiul III la Festivalul „Costantin Tănase” de la Vaslui; Premiul I la Salonul Naţional de la Bucureşti; Premiul de
excelenţă la Najing (China); Premiul I la Festivalul de
umor de la Gura Humorului; Premiul III la Festivalul
„Mărul de aur” de la Bistriţa.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Expoziţie: [album de caricaturi]. 30 august 1996 /
Gabriel Rusu, János Szilveszter. - TgM: Grai, 1996. - 32
p.
• Jurnal de gardian / Radu Bălaş; caricaturi: Gabriel
Rusu; Coperta: Tordai Ede. - TgM: Fundaţia „Cronos,” 2005. - 143 p. Referinţe:
• Careul cu prieteni / R. Soare. - TgM, 1996, p. 71, 1 foto.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda, Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p.
• Caricaturistul Gabriel Rusu - din nou premiat / Florentin Deac. În:
Cuvântul liber, 30 mai 2008, p. 8, 1 foto.
• Ambasador, 2, nr. 7, 1996, p. 3.
• Monitorul Primăriei, nr. 9, oct. 2005.
• Cuvântul liber, 10 mart. 2004, p. 11, 3 foto; 1 oct. 2005, p. 7, 1
foto; 17 iun. 2006, p. 3, 2 foto; 19 dec. 2006, p. 16, 1 foto; 16 nov.
2007, p. 8, 1 foto.
RUSU, Ioan V., protopop, prof.; n. 1826, Sânmărtinu
de Câmpie - m. 1905. Studii teologice la Blaj; prof. la
Lic. din Blaj; paroh şi protopop al Sibiului; prof. de lb.
rom. la lic. din SB; mai târziu vicepreşed. al Astrei.
Lucrări publicate:
• Compendiu de istoria Transilvaniei. - SB, 1864.
• Elemente de istoria Transilvaniei pentru învăţători şi
şcoalele poporale române. - SB, 1885. Referinţe:
• Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti:
Ed. Demiurg, 1994, p. 84-85.
• Dascălii Blajului: Seria lor cronologică cu date bio-bibliografice /
Nicolae Comşa. - Blaj: Tipografia Seminarului, 1940.
• Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM:
Ardealul, 2006, p. 271.
Rusu, Livia, prof., muzeograf; n. 1 dec. 1951, Lunca,
MS. Studii: Fac. de Filologie, IPed.
TgM (1970-1974); Curs de
muzeologie gen., Bucureşti (2002-2003); atestat de expert în domeniile:
Costum popular şi textile săseşti din
zona Reghin, costum popular
românesc de pe Valea Gurghiului şi
Valea Beicii, Obiceiuri din zona
Mureş; expert pentru Patrimoniul Cultural Mobil. Prof.
de lb. şi literatura română la şc. gen. din com. Lunca şi
Reghin (1970-1990); muzeograf la Muzeul Etnografic
Reghin (1990-2009). A cercetat meşteşugurile,
obiceiurile, portul popular şi textilele de interior de pe
Valea MS Superior, Valea Beicii şi Valea Gurghiului, obiceiuri de nuntă din Câmpia Transilvaniei, artă
Biblioteca Judeţeană Mureş
394
religioasă transilvană, motivul pomului în credinţe şi arta
populară.; a întregit colecţii de patrimoniu; a organizat
expoziţii muzeale tematice; a ed. cataloage de expoziţie;
a publicat studii de specialitate în Marisia, Studii şi
cercetării etnoculturale, Gazeta Reghinulu.
Lucrări publicate:
• Broderii săseşti de interior. Catalog de colecţie. -
TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,”
2008. -114 p.
• Crucea. Semn şi simbol. Catalogul expoziţiei
temporare deschisă la Muzeul Etnografic Reghin în perioada 4 iunie - 30 iulie 2009. - TgM: Fundaţia
Culturală „Cezara Codruţa Marica,” 2009. - 52 p.
• Broderii săseşti de interior. Catalog de colecţie. -
TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,”
2010. - 25 p.
• Artă şi tradiţie săsească în zona Reghin. Pliant. -
Reghin, 6 p.
- în colaborare:
• Colecţiile de port popular şi textile de interior. În:
Muzeul Etnografic Reghin 1960-2010 / Maria Borzan
(coord.). - TgM: Nico, 2010, p. 46-54.
Studii şi articole: • Portul popular de pe Valea Beicii. În: Marisia, 23-24,
1994.
• Icoane de Nicula în colecţiile MER. În: Studii şi
cercetări etnoculturale. Vol. 1, Bistriţa, 1996.
• Obiceiuri de nuntă în Câmpia Transilvaniei. În:
Marisia, 25, 1996.
• Colacul de mireasă şi turtele. În: Marisia, 26, 2000.
• Răuratul colacului în sara de Crăciun. În: Marisia,
27, 2003.
• Lăzi de breaslă în colecţiile MER. În: Reghinul
cultural, 8, 2006. (coaut.). • Catrinţa - element al portului popular străvechi. În:
Acta musei Maramorosensis, 5, Sighetul Marmaţiei, p.
81-88.
• Pomul vieţii şi ramura sfîntă -permanenţă şi
continuitate. În: Caietele ASER, nr. 3, 2007. Referinţe:
• O cercetare de ţinută exegetică / Dr. Valentin Marica. În: Broderii
săseşti de interior. Catalog de colecţie. - TgM: Fundaţia Culturală
„Cezara Codruţa Marica,” 2010, p. 4.
• Muzeul Etnografic Reghin 1960-2010 / Maria Borzan (coord.).-
TgM: Nico, 2010, p. 151-153.
RUSU, Mircea-Band, interpret de muzică folk, om
politic; n. 10 aug. 1960, Iclănzel,
MS. Studii: Lic. de Artă TgM. Debut în emisiunea Dialog la
distanţă (la 4 ani); membru al
cenaclului „Excelsior”; colab. al
Studioului Teritorial de Radio
TgM; face parte din Cenaclul
Flacăra (1980-1982). Apare în
concerte alături de „Roşu şi Negru,” „Sfinx,” „Iris,”
„Holograf” iar, după Revoluţie, alături de Compact din
CjN, ca textier şi compozitor (1990-1995); din 1995
constituie propria trupă muzicală „Mircea Rusu-Band”.
Este moderatorul emisiunii „Zestrea” la OTV (1996-1997); apare în recitaluri la „Cerbul de Aur” şi la
Festivalul de la Mamaia. Discul Omul bun şi pomul copt
este declarat cel mai bine vândut disc (peste un milion de
exemplare, 1997); „Verde înrourat” devine imnul PD
(1996). Întreprinde turnee în Germania, Franţa, Austria,
Belgia, Canada, SUA. Discografie: Lumea de rouă; cu
Compact scoate discul Vin vremuri noi? (1995), CD-ul
Transilvania (1995); Omul bun şi pomul copt; Chef în
Grozăveşti I (1997); Chef în Grozăveşti II (1998);
Reformă pe pâine (1999); Apa trece, pietrele rămân
(2001); Iarba verde de acasă (2002); Bucuraţi-vă, trăiţi!
(2002); Rai cu flori (2003). Primar al comunei Bandul de
Câmpie, MS (2004-). Referinţe:
• Dicţionar Rock Pop Folk / Daniela Caraman Fotea, Cristian
Nicolau. - Bucureşti: Humanitas, 1999.
• Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM:
Casa de editură „Mureş,” 2007. - 259 p.
• Cuvântul liber , 8 mart. 2002, p. 1; 26 sept. 2003, p. 6, 1 foto
(biografie); 14 oct. 2005, p. 2, 1 foto.
• Népújság, 3 aug. 2004.
• Seară culturală de excepţie [Band, 2008] / Marin Căldărariu. În:
Cuvântul liber, 13 sept. 2008, p. 8, 2 foto.
RUSU, Nonic, pr. gr.-cat.; n. 10 dec. 1876,
Cuştelnic, MS - m. 18 mart. 1953,
Coroisânmartin, MS. A urmat 5 cls.
gimnaziale şi 2 ani de teologie morală
la Blaj; pentru a obţine diploma de
învăţător, a urmat 3 cursuri de ped. la
Univ. din Cj. Hirotonit la 12 iul.
1902; numit adm. parohial în Abuş,
MS, având ca filie şi localitatea
Păucişoara; pr. în Fântâniţa (fost Căbulent), BN (1905-
1917); adm. parohial în Coroi, MS (1917-1922); adm.
parohial în Deleni (Saroţul Unguresc), MS; preşed. Comisiei interimare din Şaroş (1929-1933); paroh în
Cuştelnic (1934), apoi în Coroi. A participat la MAN de
la Alba Iulia; a fost arestat în timpul ocupaţiei hortiste şi
escortat la TgM. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 73.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989, p.
347.
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: Ed.UPM, 2007, p. 344.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 199-200.
• Şematism. - Blaj, 1906, p. 76; 1911, p. 65; 1923, p. 38; 1929, p. 35;
1932, p. 91, 253; 1937, p. 33, 1938, p. 138.
RUSU, Paula, reporter tv, realizator de emisiuni; n.
2 dec. 1975, Reghin, MS. Studii: Lic.
„Lucian Blaga” Reghin; Fac. de
Filosofie, Antropologie şi Jurnalism,
UBB, CjN, licenţiată în Sociologia
Mass-media. Reporter corespondent Pro
TV, TgM (2000-2007); red. şef Pro TV
TgM (2005-2007); editor-prezentator
ştiri, Antena 3 (2007-2011), realizator al
emisiunii de sinteză „Ediţia de weekend,” „România
lui…” (emisiune interviu eveniment, cu personaje simbol: Neagu Djuvara, C-tin Bălăceanu-Stolnici etc.);
realizator emisiuni, TVR Info (2011); realizator emisiuni
Realitatea TV (2011). Referinţe:
• www.paula-rusu.alby.ro
• Baza de date BJM
Ana Todea, Portrete mureșene
395
• CV
RUSU, Ştefan, protopop ortodox; n. 28 mai 1864,
Viile Tecii, com. Teaca, BN - m. 23
oct. 1947, BV, înmormântat la TgM.
Cursurile prim. la Teaca; cls.
gimnaziale în Năsăud, cele superioare,
ped. şi teologie la SB, Institutul
„Andrei Şaguna” (1884-1887). Pr. în
satul Nazna (1888), apoi administrează Parohia ortodoxă din
Sângeorgiu de MS (1894-1901); conduce şi adm.
interimar Protopopiatul ortodox MS şi Parohia TgM
(1902-1904), instalat definitiv protopop al TgM-ului
(1904-1940). Arestat şi închis în TgM (9 sept. 1916-14
sept. 1916), deportat la Nagymarton, Ungaria (sept. 1916
- mart. 1917); domiciliul forţat (până la 28 iul. 1917) şi
operat la Ocna MS (19 mart. 1917). A fost ales în CNR.
Participă la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Dec. 1918,
reprezentând Protopopiatul ortodox al MS, în calitate de
delegat de drept. După Unire, participă la şedinţele CNR
jud. în vederea preluării conducerii jud. MS-Turda. Membru al PNR, apoi al PNL (1920) şi membru în
conducerea FRN (1938). Primeşte titlul de protopop
stavrofor (1940). A militat pentru refacerea sau ridicarea
de noi biserici în zonele locuite de populaţia românească.
A avut un rol important în ridicarea Catedralei ortodoxe
din TgM. A fost prim-vicepreş. al organizaţiei MS al
PNR, membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda
(1922-1926); senator în Parlamentul României (1922-
1926, 1927-1928, 1934-1937). A activat în
Despărţământul TgM al Astrei MS, al cărui membru a
fost din anul 1890, vicepreş. al Ligii culturale TgM; cenzor al Casinei din TgM; membru al conducerii Ligii
antirevizioniste din MS. În urma Dictatului de la Viena,
se refugiază la BV, unde se stinge din viaţă. Decorat cu
medalia „Meritul cultural, serviciul credincios pentru
biserică în gradul de Cavaler” cls. II-a; distins cu Ordinul
„Coroana României” în gradul de Ofiţer; Ordinul
„Steaua României” în gradul de Ofiţer; „Vulturul roşu”
în gradul de Cavaler.
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Valeria Sulică, născ. Găvruş: Câteva note cu prilejul
morţii sale dinpreună cu panegiricul rostit de către protopopul stavrofor Ştefan Rusu / Şt. Dumbrava. -
TgM: s.n., 1940. - 14 p. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec.1918. - Bucureşti, 1943, p. 53.
• Liceul „Al. Papiu Ilarian,” Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969,
p. 166.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981, p. 41, 52, 63, 64, 83, 97, 126, 128, 166, 181, 223, 225,
244, 256.
• Politica statului ungar faţă de biserica românească din
Transilvania în perioada dualismului 1867-1918 / Pr. prof. Mircea
Păcurariu. - Sibiu, 1986, p. 192.
• Înfăptuiri de seamă ale ortodoxiei Cjene între 1918-1940, în 80 de
ani de administraţie românească la CjN / Pr. Prof. Dr. Alexandru
Moraru. - Vol. 1. - CjN, 1998.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, p. 201-210, foto.
• Doi protopopi români: Ştefan Rusu şi Dionisie P. Decei, luptători
pentru unitate naţională / Traian Bosoancă. În: Cuvântul liber, nr. 238,
2 dec. 1993.
• Protopopul Ştefan Rusu - luptător pentru desăvârşirea unităţii
naţionale şi consolidarea statului naţional unitar român / Traian
Bosoancă. În: Apulum, Alba Iulia, 34, 1997, p. 561-566.
• Glasul Mureşului, 1, nr.1, 30 oct.1997.
RUSU, Titu, medic, medic primar, conf. univ., om
politic; n. 5 febr. 1892, Nazna, MS -
m. 10 mart. 1989, Tm, TM. Şc. prim.
în Icland, MS; Lic. ref. din TgM
(1910); Fac. de Medicină din Cj; din anul II s-a transferat la Fac. de
Medicină, Univ. regală maghiară din
Budapesta, cu bursă E. Gojdu (1911-
1915). Dr. în medicină, Budapesta
(1916). La Budapesta lucrează ca preparator, apoi
medic-asistent la Spitalul Sf. Ioan. Ia parte la
frământările studenţilor din Budapesta; asistă la
declaraţia de autodeterminare citită în Parlamentul ungar
de către Alexandru Vaida-Voevod (18 oct. 1918); se
întoarce la TgM în vederea pregătirii MAN de la Alba
Iulia; se opreşte la Cj, la Senatul Român; este ales membru al Senatului (14 nov. 1918); deţine funcţia de
comisar militar al poporului pentru comitatul MS-Turda;
participă la MAN de la Alba Iulia; participă în Bucureşti
la ceremonia de înmânare a „Documentelor Unirii”.
Lucrează la Clinica chirurgicală I din Cj; la Spitalul
Militar din TgM; revine la Cj, numit preparator; urmează
un curs de perfecţionare la Paris (1921); se mută
definitiv la Tm (1923), medic primar la Spitalul de
chirurgie şi ortopedie infantilă (1923-1962). Carieră
didactică: şef de lucrări (1949), conf. univ. (1953); prof.;
prof. consultant (1962), Fac. de Medicină din Tm. Distins cu Medalia „Crucea Meritul Sanitar” cls. I; Prof.
emerit. Referinţe:
• Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 70.
• Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor.
- CjN, 1981, p. 32, 40, 41, 70, 128, 166, 177, 181.
• 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului
român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p.
422, 442; Vol. 9: 1989, p. 17-20.
• Titu Rusu (1892-1989) / Florea Marin. În: Medicii şi Marea Unire.
- TgM, 1993, p. 235-239.
• Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi
Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2000, p. 422, 565.
• Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul,
2000, 211-213, foto.
RÜSZ-FOGARASI Enikő, prof., conf. univ.; n.
24 apr. 1966, Reghin, MS. Studii: Lic. Ind. nr. 2, Reghin (1980-1984); Fac de
Istorie-Filosofie, UBB, CjN (1986-
1991); Dr. în istorie, cu teza:
Privilegiile şi îndatoririle aşezărilor
urbane din cele şapte comitate
transilvane, UBB, CjN (1999).
Preparator (1991-1994), asist. univ.
(1994-1998), lector univ. (1998-2004), conf. univ.
(2004-) în cadrul UBB CjN, Fac. de Istorie-Filosofie;
prodecan (2008-). Visiting prof.: Nottingham University
(1993); Eötvös Loránd Tudományegyetem, Budapesta, Catedra de istorie medie şi premodernă. Participă la
contracte de cercet.: Contractul comun al Fac. de Istorie
Bucureşti-IS-CjN, Metode moderne de predare la fac. de
istorie şi şt. auxiliare, finanţat de Banca Mondială.
Biblioteca Judeţeană Mureş
396
Proiectul de cercet. despre ierarhizarea aşezărilor urbane
din Transilvania medievală, cu acad. Kubinyi András;
Proiectul de editare a testamentelor ungureşti din
Transilvania. Bursă de cercet. „Bolyai János” a
Academiei din Ungaria (1999, 2009). Membră în
Comisia pentru Istoria Oraşelor, Bucureşti; Comisia
pentru Heraldică şi Genealogie, Ungaria.
Lucrări publicate:
• Privilegiile şi îndatoririle aşezărilor urbane din
Transilvania voievodală. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2003. - 283 p. • Erdélyi ispotálytörténeti tanulmányok. - CjN:
Argonaut, 2008. - 173 p.
Cursuri universitare:
• A középkori város, - történelmi olvasókönyv. Caiet
de seminar. - Kv., 1998. - 153 p.
• A középkori európai várostörténet. Curs pentru IDD.
- Kv., ACCENT, 2002, p. 100.
• Rövid bevezetés a történelem segédtudományaiba, O
scurtă introducere în ştiinţele auxiliare ale istoriei. -
Kv.: ACCENT, 2002. - 151 p.
• Európai város - magyar város. Curs universitar. -
Kv.: Accent, 2005, p. 130.
- în colaborare:
• Învăţarea activă în domeniul istoriei şi ştiinţelor
sociale (Ghid pentru tineri profesori în învăţământul
superior). Ed. îngrijită de Alexandru Florin Platon,
Teoader Nicoara și Rüsz Enikő. - CjN: Ed. EFES, 2000.
- 202 p.
• Habitat, alimentaţie, meserii. În: Istoria
Transilvaniei. - Vol. 2. - CjN: Institutul Cultural Român,
Centrul de Studii Transilvane, 2005.
• Kolozsvár vásárai. În: Oraşe şi orăşeni - Városok és
városlakók, ed. coord. Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal Judit, Rüsz-Fogarasi Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2006.
• A Szentlélek ispotály számadáskönyvei 1601-1650.-
Vol. 2. - Budapesta: Ed. Transsylvania Emlékeiért, 2006.
• Oraşe si orăşeni- Városok és városlakók / Coord.
Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal Judit, Rüsz-Fogarasi
Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2007.
• A Szent Erzsébet ispotály számadáskönyvei 1601-
1650. - Vol. 2. - Budapesta: Ed. Transsylvania
Emlékeiért, 2009.
Studii şi articole:
• Ethnikum und Konfession in einigen unitarischen
Schulen aus Siebenburbgen in XVII. Jh. În: Ethicity and Religion in Central and Easten Europe, CjN, 1995, p.
232- 237.
• Alteritate şi ospitalitate în secolulul al XVI-lea în
Cluj. În: Identitate şi alteritate. Vol. 2, Presa
Universitară Clujeană, 1998, p. 56-64.
• Központi helyek az erdélyi középkori vármegyében.
În: Erdélyi Várostörténeti tanulmányok. Csíkszereda,
2001, p. 20-42.
• Dés, mint Szolnok- Doboka vármegye központi helye.
În: Emlékkönyv Magyari András 75. születésnapjára,
coord: Pál Judit, Rüsz - Fogarasi Enikő. - CjN: Presa Universitară, 2002, p. 215-222.
• Dejul medieval, între oraş şi târg. În: Tentaţia
istoriei. - CjN: Accent, 2003, p. 313-321.
• Mesterözvegyek a 16. századi kolozsvári céhekben.
În: Kis András Emlékkönyv. - Kv., 2003, p. 482-487.
• A nők jogi helyzete a 16. századi Kolozsváron, În:
Zeno a pravo. - Bratislava: Academic Electronic Press,
2004, p. 118-126.
• Alegerea conducerii aşezărilor urbane, element
important al statutului juridic. În: Studii de istorie
medievală si premodernă. Omagiu profesorului Nicolae
Edroiu, membru corespondent al Academiei Române. -
CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 395-403.
• Statutul juridic al femeii în familiile burgheze din
Clujul sec. al 16-lea. În: Caiete de antropologie istorică,
2, nr. 1, 2003, p. 7-16. • Kolozs mezőváros 1608-as limitatioja. În: Omagiu
Csetri Elek . - CjN, 2004, p. 420-427.
• Habitat, alimentaţie, meserii. În: Istoria
Transilvaniei. - Vol. 2. - CjN: Institutul Cultural Român,
Centrul de Studii Transilvana, 2005, p. 187-207.
• Grija pentru cel aflat în dificultate la Cluj până la
Reforma religioasă. În: Identitate şi alteritate, 4. Studii
de istorie politică şi culturală. - CjN: Presa Universitară
Clujeană, 2005, p. 9-17.
• Câteva aspecte privind atitudinea faţă de săraci
înainte şi după reforma religioasă la Cluj. În: Civilizaţia
urbană din spaţiul românesc în sec. XVI-XVIII. - Iaşi: Ed. Univ. „Al. Ioan Cuza,” 2006, p. 41-57.
• Un alt Stefan Bocskay. În: Principele Ştefan Bocskay
şi epoca sa. - CjN: Argonaut, 2006, p. 63-76.
• Matthias Corvinus and the Development of the
Transylvanian Cities and Towns in the Second Half of
the 15th Century. În: Between Worlds, I, Stephen the
Great, Matthias Corvinus and their Time (= Mélanges
d'Histoire Générale, Nouvelle Série, general-editor Ioan-
Aurel Pop, I, 1). - CjN: IDC Press, 2007, p. 189-196.
• Vendégfogadás Kolozsváron a 16. század fordulóján.
În: Péter Katalin emlékkönyv. - Budapest: Történelmi Szemle, 2007/4, p. 821-834.
• Kolozsvár vásárai. În: Oraşe şi orăşeni. - Városok és
városlakók. ed. coord. Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal
Judit, Rüsz- Fogarasi Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2006.
• Câteva aspecte privind statutul văduvelor în Cluj în
perioada pre-modernă. În: Oraşul din spaţiul românesc
între Orient şi Occident. - Iaşi: Ed. Univ. „Al. I. Cuza,”
2007, p. 53.
• Asistenţa socială şi medicală în Transilvania
modernă. În: Honorem Nicolae Bocsan. - CjN: Presa
Universitară Clujeană, 2007, p. 387- 393.
• Die Frauen des Johannes Hunyadi. În: Extincta est lucerna orbis: John Hunyadi and his Time. - CjN: IDC
Press, 2007, p. 193-201.
• Early Modern Age Transylvania on Maps and their
Annotations. În: Descriptio Transilvaniae. International
Conference on History Carthography and Historical
Geography. - CjN: Ed. Dynamic Design and
Advertising, p. 47-55.
• Remarks concerning the hussite movement. În: SIC
ITUR AD ASTRA, Bp., 1990, p. 31.
• A grammaticairó Fejérvári Sámuel életére és
munkásságára vonatkozó adatok. În: Magyar Nyelvőr, Bp., 1997, nr. 1, p. 90-93.
• Îndatoririle aşezărilor urbane faţă de puterea
centrală. În: Acta Musei Napocensis, CjN, 1997, p. 37-
50.
Ana Todea, Portrete mureșene
397
• Privilegiile economice şi dezvoltarea meşteşugurilor
în Transilvania. În: Historia Urbana, 1998, 1-2, p. 49-
67.
• Câteva aspecte culturale legate de privilegiile
religioase ale aşezărilor urbane. În: Historia Urbana,
1999, nr. 1-2, p. 77-89.
• Markt von sieben Komitat aus Siebenburgen. În:
Zeitschrift fur Siebenburgische Landeskunde, 21, 2001,
Heft 1, Oldenburg, p. 271-276. • Sigiliile orăşeneşti din cele şapte comitate
transilvane. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai,
Historia, CjN, 1998, 1-2, p. 23-30.
• Târgurile Dejului. În: Medievalia Transilvania, 1999,
Satu -Mare, 1-2, p. 119-125.
• Adatok a kolozsvári ispotályok fejedelemségkori
történetéhez. În: Reformatus szemle, 2003, nr. 6, Kv., p.
51-60.
• Juzii nobiliari în comitatele transilvănene. În: Studia
Universitatis Babeş-Bolyai, Historia, 2004 nr. 1, CjN, p.
17-27. • Nivele de alimentaţie în Clujul secolului 17. În:
Caiete de antropologie istorică, 5, nr.1-2, 2006, p. 55-
67.
• Transsylvanian Hospitals in the Early Modern Age.
În: Mittelungen des Instituts fur Ostterreichische
Geschichtsforschung, 2007/ 3-4, Oldenburg, p. 290-311.
• Élelmezési szintek a fejedelemségkori Kolozsváron.
În: Századok, 141, 2007, nr. 6, p. 1539-1555.
• Kolozs vármegye szolgabírái a középkorban. În:
Turul, Budapest, 2009/1, 82, p. 1-12.
• Asistenţa socială şi biserica de la medieval la modern, de la general european la regional transilvan.
În: Historia Urbana, 2009/17, p. 73-87.
• Bocskay István, a Zemplén megyei főispán. În: Turul,
Budapest, 2009/2, 83, p. 1-5.
• Szociális gondoskodás Kolozsváron a reformációig.
În: Keresztény Szó, Kv., 2005, 7, 15-16.
• A vallásos élet jogi keretei a fejedelemség-kori
Erdélyben. În: Keresztény Szó, 2006/ 9, 10-12.
• Mezőség és Mezőség széli városok, Művelődés. În: Az
erdélyi Mezőség, 2007, p. 45-47.
• Vázlat a kolozsvári Szent Erzsébet-ispotály
történetéhez. În: Árpád-házi Szent Erzsébet. Magyar-nemét kultúrkapcsolatok Kelet-Közép-Európaban, Szerk
/ Gábor Csilla, Knecht Thomas, Tar Gabriella-Nóra. În:
Verbum, 2009. Referinţe:
• Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
Hübners Who is Who, 2010, p. 1197.
• Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata
szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 574.
• Baza de date BJM
• http://hiphi.ubbcluj.ro/personal/rusz-fogarasi_eniko/publicatii
S
SABĂU, Liviu Maximilian, protopop gr.-cat.; n.
8 sept. 1919, Grebenişul de Câmpie,
MS. Şc. prim. în satul natal, apoi Lic.
„Sf. Vasile cel Mare” şi Academia
Teologică din Blaj; urmează Şc. Militară
din Arad, devenind ofiţer. În calitate de
ofiţer în rezervă, a fost trimis pe front la Batalionul 6 Vânători de Munte, luptând
ca şi comandant de campanie până la
terminarea războiului, fiind decorat cu „Coroana
României” în grad de Cavaler, cu frunze de stejar.
Funcţionează ca ped. în învăţământ (1945-1948), apoi la
Liceul „A. Şaguna,” din BV, dar şi de acolo este nevoit
să plece pentru că nu a semnat trecerea la ortodoxism. În
1949 este primit la Banca Naţională, în funcţia de casier,
unde lucrează până la pensionare (1979). Din cauza
convingerilor religioase este nevoit să se transfere în
diferite localităţi: Topliţa (1950-1960), în Bărăgan la
Lehliu, Vălenii de Munte, Făgăraş, Râciu şi iarăşi la TgM. În 24 noiembrie 1968 este hirotonit preot gr.-cat.,
în clandestinitate, de către Eminenţa Sa Alexandru
Todea, fiind promovat apoi ca protopop al TgM, iar în
1991 a fost numit canonic mitropolitan pentru a fi
vrednic colaborator. După 1990 se avântă în
reorganizarea noilor parohii din oraşul TgM, dar şi din
judeţul HR: Subcetate, Topliţa, Hodoşa, Sărmaş şi
Schitul de la Stânceni; pune bazele construirii noului
Centru protopopial gr.-cat. din TgM. Este decorat de
Primăria TgM ca „Cetăţean de Onoare” al Oraşului
(1999), iar din partea Prefecturii MS a primit „Diploma de Excelenţă” şi „Fibula de la Suseni” (2004).
Lucrări publicate:
- în colaborare:
• Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop. – Pref. pr.
Liviu Sabău. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea,”
2004. - 230 p.
Studii şi articole:
• Papa Ioan Paul al II-lea şi Cardinalul Alexandru
Todea. Primăvara marii întâlniri. În: Cuvântul liber, 12
apr. 2005, p. 5.
• Părintele dr. Emil Puni - Vicar Episcopal. În:
Cuvântul liber, 10 apr. 2008, p. 6, 1 foto. Referinţe:
• Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel
Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 291.
• Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite
cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011.
• Părintele Liviu Sabău. La împlinirea vârstei de 77 de ani / Iuliu
Cheţan. În: Unirea. Blaj, 7, nr. 8 (aug. 1996), p. 2, 1 foto.
• Un mare apostol al bisericii greco-catolice, părintele protopop
Liviu Sabău / Prof. Elena Porav. În: Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 7,
1 foto.
• Seniori ai Bisericii Române Pr. Canonic Liviu Sabău, protopop de
Târgu Mureş / Prof. Elena Porav. În: Unirea. Blaj, nr. 1, ian. 2007, p.
4, 5, 1 foto.
• Părintele protopop Liviu Sabău, Un mare apostol al Bisericii
Greco-Catolice. / Prof. Elena Porav. În: Cultura Creştină. Blaj, nr. 1,
ian. 2007, p. 13, 1 foto.
• Lansare de carte-Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului
(1806-1948) / Cosmina Oprea. În: 24 ore mureşene, 19 oct. 2007, p. 3.