Bil 5

1 Ileus meconial la N-N

-reprezint o obstrucie la nivelul segmentului distal al intestinului subire, datorit ngrorii meconiului la nou-nscut

- n marea majoritate a cazurilor este prima manifestare clinic la un pacient cu fibroz chistic

1/6 din totalul obstructiilor jejuno-ileale e asociat cu fibroza chistica de pancreas.

2 forme clinice:-Ileos meconial simplu(obstructia intestinala intereseaza portiunea distala a intestinului subtire,intestinul gros contine mucus viscos si meconiu.

-Ileos meconial complicat

Clinic nou-nscut care prezint absena eliminrii meconiului n primele zile dup natere, asociaz vrsturi bilioase i distensie abdominal progresiv

-palparea,mai des in partea dreapta a abdomenului a unei formatiuni de mase pastoase.

antecedentele heredo-colaterale sunt sugestive pentru fibroza chistic la o treime din cazuri

Diagnostic

- radiografia abdominal pe gol arat obstrucie distal i anse dilatate cu nivele hidroaerice

- efectuarea unei clisme cu substan de contrast (gastrografin) : microcolon

- biopsia rectal poate fi util n realizarea diagnosticului diferenial cu megacolonul congenital

-ionoforeza este util pentru msurarea concentraiei de clor din transpiraie, pentru stabilirea diagnosticului de fibroz chistic

- testele genetice pot detecta mutaii la 95% din pacienii cu fibroz chistic

Tratament

Conservativ(in ileos necomplicat):Sol.pancreatin 1 %.sol acetilcisteina 4%,ser fiziologic in concentratie crescuta,apa oxigenata 3%

Chirurgical ( in complicat)

- tratamentul implic evacuarea meconiului, care la majoritatea pacienilor se face fr intervenie chirurgical, prin clisme cu gastrografin i N-acetilcistein, care sunt utilizate pentru a scade vscozitatea meconiului

-laparotomie, enterotomie i lavaj intestinal pentru cazurile care necesit intervenie chirurgical

2Tumorile cavitatii abdominale

Tumorile abdominale Tumorile abdomino-pelvine (TAP) la copil sunt cel mai adesea descoperite cu ocazia creterii n volum a abdomenului, cu alterarea strii generale sau tulburri digestive sau urinare. Teratomul Este o tumoare a celulor germinale care se diferentiaza spre structuri somatice.Include componente derivate din toate cele 3 straturi embrionice:ectoderm,mezoderm si endoderm.Aceste tesuturi sunt straine localizarii in care sunt regasite.Poate avea localizari gonadale si extragonadale.De obicei un teratom poate contine tesuturi regasite in mod normal in organe precum creierul,tiroida,plamanul si ficatul.Teratomul matur poate contine citeva tipuri de tesuturi diferite precum piele,par,os,muschi. Uneori teratomul are in capsula unul sau mai multe chisturi cu lichid. Teratoamele pot fi clasificate ca fiind mature si immature. Tabloul clinic depinde de localizare Tumorile testiculare prezinta ca o masa tumorala putin dureroasa cu sau fara semne inflamatorii. Examenul clinic si transiluminarea le pot diferentia de epididimite, hidrocel si hernie. Tumorile ovariene au ca manifestari principale durerea abdominala acuta sau cronica si marirea de volum a abdomenului. Tumorile sacrococcigiene pot fi diagnosticate cu usurinta la nou-nascut si la copilul mic. Multe tumori au o componenta externa fesiera sau sacrata, iar unele sunt intrapelvine. Masa tumorala poate determina prin compresie constipatie si anurie cu glob vezical. De mare importanta pentru diagnostic este tuseul rectal.

Diagnostic Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului, examenului clinic, examenelor de laborator (hemograma completa, teste functionale hepatice, uree, creatinina, ionograma serica, dozarea de alfa-fetoproteina si -hCG, LDH*), examenelor imagistice care evalueaza tumora primara si metastazele: radiografie toracica (fata si profil), ecografie abdominala si pelvina, CT-scan torace si/sau abdomen si pelvis, scintigrafie osoasa ,si pe baza biopsiei tumorale. Determinarea nivelului seric al alfa-fetoproteinei si al -hCG

Tratament Excizia chirurgicala a tumorii. Chimioterapia combinata cele mai comune chimioterapice utilizate sunt: carboplatin (sau cisplatin), etoposid si bleomicina.

3Traumatismele vezicii urinare si uretrei

Traumatismele vezicii urinare

Etiologie. Cauzele pot fi ageni vulnerani nepenetrani ce acioneaz asupra micului bazin (cderi, accidente rutiere,accidente de munc sau sportive) sau ageni penetrani (arme albe, arme de foc, cderi pe corpuri ascuite) care acioneazdirect. Pot fi i leziuni iatrogene dup manevre endoscopice sau intervenii chirurgicale, precum i rupturi vezicale spontane pefond cicatriceal sau inflamator.

Anatomie patologic. Leziunile peretelui vezical pot fi incomplete cnd nu afecteaz toate straturile vezicii sau complete (rupturi) cnd afecteaz toate straturile acesteia. Aceste rupturi pot fi intraperitoneale sau extraperitoneale.

-Rupturile intraperitoneale se produc n general cu vezica n stare de plenitudine cnd presiunea transmis de catre agentul vulnerant acioneaz asupra coninutului lichidian necomprimabil.

-Rupturile extraperitoneale se produc frecvent n cazul fracturilor de bazin cnd peretele vezical este smuls de catre ligamentele pubovezicale sau este lezat de catre fragmentele osoase. Perforaiile vezicale iatrogene se produc n cazul unor manevre endoscopice, cnd agentul vulnerant acioneaz din interiorul vezicii. Simptomele clinice sunt reprezentate de durere,tulburri de miciune i hematurie.. Durerea se localizeaz n hipogastru. Semnele urinare sunt reprezentate de tenesme, retenie de urin sau eliminarea doar a ctorva stropi de urin sanguinolent sau uneori polakiurie sanguinolent. Lipsa globului vezical sugereaz c urina s-a revrsat n cavitatea peritoneal. n rupturile intraperitoneale apar semne de iritaie peritoneal. Leziunile asociate stau la baza strii de oc pe care bolnavul o poate prezenta.

Diagnostic Radiografia abdominal pe gol poate evidenia fractura de bazin, pneumoperitoneul sau imagini hidroaerice. n funciede starea general a bolnavului i de valoarea tensiunii arteriale se poate efectua urografie urmat de cistografie sau uretrocistografie.

Tratamentul rupturii vezicale constituie o urgen.Rareori, n leziuni mici i revarsat minim, este suficien ttratamentul conservativ care const n drenaj urinar pe sond,antibiotice si analgetice. n majoritatea cazurilor este nevoie de explorare chirurgical, toalet, sutura leziunilor i drenajul vezicii urinare i al peritoneului sau al spaiului Retzius nfuncie de localizarea rupturii.

Traumatismele uretrei

Sunt mult mai frecvente la brbai comparativ cufemeile, fiind consecutive fracturilor de bazin sau cderilor clare pe un corp dur. Uretra se mparte n 2 segmente: uretra posterioar format din uretra prostatic i membranoas i uretra anterioar format din uretra bulbar i uretra pendular.

Manifestrile clinice sunt reprezentate de: dureri locoregionale sau n abdomenul inferior. retenie complet de urin (glob vezical)

hematomul perivezical, pelvisubperitoneal, palpabil i percutabil suprapubian, uor de decelat la tueul rectal ca o mas pseudotumoral moale, depresibil. uretroragie, semn cvasiconstant mai ales n rupturile uretrale la jonciunea dintre segmentul membranos i cel bulbar. simptomatologie de oc traumatic i hemoragic. marca cutanat a traumatismului: escoriaii,hematoame etc.

Explorri de laborator.

Determinrile hematologice indic hematocrit sczut, consecutiv hemoragiei posttraumatice. Ceilali parametri sunt de regul normali.

Investigaii imagistice:

Radiografia de bazin n diverse incidene evideniaz fracturile oaselor bazinului. Uretrografia retrograd utiliznd 20-30 ml de substande contrast dizolvat n ser fiziologic va evidenia locul extravazri

Ecografia evideniaz globul vezical palpabil i percutabil de altfel n hipogastru.

Tratament

1) Msuri de urgen: tratamentul ocului i al hemoragiei.

2) Tratament chirurgical: Derivaia urinar se realizeaz prin cistostomie suprapubian pentru evacuarea vezicii urinare, bolnavul fiind n retenie complet de urin.