binecuvantarea alimentelor

26.8.2014 Binecuvantarea alimentelor

http://www.crestinortodox.ro/liturgica/viata-liturgica/binecuvantarea-alimentelor-128843.html 1/3

Binecuvantarea alimentelor

Alimentele, ca si celelalte lucrurile din viata omului, trebuie

primite cu multumire adusa lui Dumnezeu. Pentru aceasta,

hrana omului este intotdeauna binecuvantata, fie ca este

vorba de rugaciunile rostite inainte si dupa masa de fiecare

crestin in parte, fie ca este vorba de binecuvantarea

speciala, rostita de preot.

Mancarea si mancatul reprezinta unul dintre aspectele fundamentale ale vietii pe

pamant. Plantele, animalele si oamenii sunt dependenti de hrana. Fiecare organism viu

mananca potrivit celor puse in firea lui. Astfel, omul se hraneste cu mancare aleasa,

animalele mananca plante ori carne, iar plantele se hranesc, in mare parte, cu lumina

si saruri minerale.

A manca fara a multumi lui Dumnezeu pentru hrana de zi cu zi inseamna a necinsti

ajutorul lui Dumnezeu si binecuvantarea data de El fapturii, spre a creste si spre a da

rod bun, la vreme potrivita. Aceasta este totuna cu omul care se crede stapan a toate si

atotputernic, care munceste si se increde in sine, asteptand cu certitudine rodul

mainilor sale, la vreme. De cate ori insa munca nu s-a aratat lipsita de roada, de cate

ori pamantul muncit nu si-a dat rodul lui ?! De multe ori, din pricina pacatelor, a

mandriei si a autonomiei fata de Dumnezeu a celor care l-au lucrat.

Binecuvantarea alimentelor

Binecuvantarea este o rostire solemna, insotita de un gest, prin care o persoana invoca

darurile lui Dumnezeu asupra unei alte persoane sau asupra unui lucru; gestul cu

pricina poate fi ridicarea mainilor asupra cuiva, punerea unei maini pe capul persoanei

binecuvantate, insemnarea ei cu semnul crucii, sau, atunci cand e facuta de preot,

semnul crucii cu degetele incrucisate.

Dintru inceput trebuie stiut insa faptul ca Dumnezeu este singurul autor al

binecuvantarii, drept pentru care si cea mai cunoscuta binecuvantare este: "Domnul sa

binecuvinteze!" Preotul este cel ce o rosteste, dar Dumnezeu este Cel ce o lucreaza.

Preotul binecuvinteaza hrana in semn de multumire adusa lui Dumnezeu, in semn de

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe despre utilizarea modulelor cookie



Preotul binecuvinteaza hrana in semn de multumire adusa lui Dumnezeu, in semn de

jertfire a tot ceea ce inseamna firea inconjuratoare in cinstea lui Dumnezeu. Hrana

sfintita are in vedere, in primul rand, sfintirea noastra, facandu-ne sa trecem de la o

hranire spre moarte, la o hranire spre viata: aghiasma; anafura; artosul, sfintit la Litie;

untdelemnul, sfintit la Sfantul Maslu si altele asemenea.

Alimentele sunt daruri ale lui Dumnezeu randuite pentru hrana omului si implinirea

deplina a acestuia (trup si suflet), toate fiind bune si curate. "Duhul graieste lamurit ca,

in vremurile cele de apoi, unii se vor departa de la credinta, luand aminte la duhurile

cele inselatoare si la invataturile demonilor, prin fatarnicia unor mincinosi, care sunt

infierati in cugetul lor. Acestia opresc de la casatorie si de la unele bucate, pe care

Dumnezeu le-a facut, spre gustare cu multumire, pentru cei credinciosi si pentru cei ce

au cunoscut adevarul, pentru ca orice faptura a lui Dumnezeu este buna si nimic nu

este de lepadat, daca se ia cu multumire; caci se sfinteste prin cuvantul lui Dumnezeu

si prin rugaciune" (I Timotei 4, 1-5).

Preotul binecuvinteaza cu mana in chipul in care binecuvinteaza Insusi Hristos, in

icoana, tinand degetele suprapuse precum se vede. Crestinul de rand binecuvinteaza

insa lucrurile asa cum se inchina pe el insusi, cu mana pregatita pentru facerea Sfintei

Cruci, cu trei degete lipite si cu celelalte doua stranse la baza lor.

Daca, prin pacat, omul a intinat intreaga faptura, prin rugaciune, el este dator sa

curateasca intreaga faptura. Hrana indispensabila vietii este binecuvantata, ca fiind

primita de la Dumnezeu; o inchinam Lui ca pe o jertfa a muncii noastre. Este stiut faptul

ca nu putem avea hrana fara munca si fara osteneala. Munca omului este continuata

de binecuvantarea lui Dumnezeu. Astfel, munca rodeste ca urmare a stradaniei omului

si a dragostei lui Dumnezeu. La masa, inainte de a manca, cat si dupa, omul trebuie sa

multumeasca lui Dumnezeu pentru ca a binecuvantat munca sa, ca s-a milostivit spre

lucrarea mainilor lui.

Hrana zilnica o randuim ca pe o rugaciune. Masa este un intreg ritual religios, ea avand

parte de rugaciune, binecuvantare, bucurie, multumire si, iarasi, rugaciune. In timpul

rugaciunii, cand cerem "painea cea de toate zilele", ne referim atat la hrana trupeasca,

cat si la hrana duhovniceasca; astfel, prin rugaciune, ne intarim atat sufleteste, cat si

trupeste, primind cele de trebuinta trupeasca.



Teodor Danalache

Teodor Danalache

Senior editor

714 articole postate

Publica din 30 Iulie 2009

44 de persoane apreciaz asta. Fii primul dintre prietenii ti.mi place

Despre autor

Publica un articol

binecuvantarea alimentelor

Documents