biochimie grile
DESCRIPTION
fac de farmacieTRANSCRIPT
-
Page 1 of 120
Biochimie medicala, generala si aplicata, Anul III
Farmacie, sem. II - (14)
Capitolul 1. Catena respiratorie si fosforilarea oxidativa: componente,
functionare, control, inhibitie, aspecte clinice
Complement Simplu
1. Afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu exceptia:
A. Catena respiratorie cuprinde trei complexe multienzimatice cu rol de pompe de protoni;
B. Catena respiratorie cuprinde patru complexe multienzimatice;
C. Catena respiratorie cuprinde patru complexe enzimatice cu rol de pompe de protoni;
D. Una din pompele de protoni ale catenei respiratorii este NADHQ-reductaza;
E. Una din pompele de protoni ale catenei respiratorii este citocrom oxidaza.
2. Ubiquinona (coenzima Q 10) este: A. Un transportor de electroni cu molecula lipofila;
B. O proteina cu molecula mica, avand 10 nuclee hem;
C. O molecula cu nucleu antrachinonic;
D. O enzima care descompune peroxidul de hidrogen;
E. Un complex multienzimatic al catenei respiratorii.
3. Afirmatia adevarata este: A. Decuplarea fosforilarii de oxidare nu mai permite trecerea fluxului de electroni prin catena respiratorie;
B. Viteza transportului de electroni prin catena respiratorie creste atunci cand raportul ATP/ADP din mitocondrie creste;
C. Transportorii mobili ai catenei respiratorii sunt ubiquinona si citocromul C;
D. Complexele multienzimatice ale catenei respiratorii sunt codificate in totalitate la nivelul ADN nuclear;
E. Gruparea prostetica a citocromilor este nucleul corinic cu ion Fe2+ complexat in centru.
4. Decuplarea lantului respirator de fosforilarea oxidativa presupune ca:
-
Page 2 of 120
A. Respiratia continua fara sinteza de ATP;
B. Mitocondria utilizeaza NADPH in loc de NADH;
C. Sinteza ATP continua dar respiratia inceteaza;
D. Nu are loc hidroxilarea unora din substrate;
E. Mitocondria utilizeaza ca donor de potential reducator citratul.
5. Afirmatia adevarata este: A. Orice citocrom contine cupru;
B. Toti componentii catenei respiratorii care contin fier sunt hemoproteine;
C. Complexul enzimatic I al catenei respiratorii transfera electroni complexului II prin intermediul coenzimei Q;
D. Ubiquinona este transportorul de electroni mobil al Citocrom reductazei;
E. Ubiqiunona nu poate transporta electroni preluati de la FADH2.
6. Viteza de functionare a catenei respiratorii mitocondriale este reglata prin: A. Scoaterea ATP din matricea mitocondriala;
B. Concentratii mari de glucoza in matricea mitocondriala;
C. Concentratii mari de colesterol in matricea mitocondriala;
D. Concentratii mari de glicerol in matricea mitocondriala:
E. Formarea de CO in ultima etapa a transportului de electroni prin catena.
7. Acumularea de mutatii somatice la nivelul ADN mitocondrial: A. Constituie cauza declansatoare a neuropatiei optice ereditare Leber;
B. Constituie cauza declansatoare a encefalo-miopatiei insotite de acidoza lactica si convulsii;
C. Constituie cauza declansatoare sau favorizanta a unor maladii degenerative;
D. Constituie cauza decuplarii oxidarii de fosforilare;
E. Constituie cauza generarii gradientului de pH intre fata interna si cea externa a membranei mitocondriale.
8. Complexul III al catenei respiratorii: A. Asigura transferul echivalentilor reducatori de la NADH,H+ la ubiquinona;
-
Page 3 of 120
B. Transfera echivalenti reducatori de la ubiquinona la citocromul c;
C. Transfera echivalenti reducatori de la succinat la ubiquinona;
D. Asigura sinteza ATP din ADP;
E. Nu este o pompa de protoni.
9. Complexul II al catenei respiratorii: A. Este o pompa de protoni;
B. Preia potentialul reducator generat prin oxidarea succinatului in fumarat in ciclul acidului citric;
C. Contine nuclee hem C1 ca grupari prostetice;
D. Se mai numeste si citocrom reductaza;
E. Transfera potentialul reducator citocromului C.
10. Curgerea a 2 perechi proton-electron de la NADH,H+ la ubiquinona prin intermediul NADHQreductazei conduce la:
A. Scoaterea a 2 protoni in afara matricei mitocondriale;
B. Reducerea completa a moleculei de oxigen;
C. Scoaterea a 4 protoni in afara matricei mitocondriale;
D. Oxidarea citocromului C;
E. Nici o varianta corecta.
Complement Multiplu
11. Componentele lantului mitocondrial transportor de electroni sunt:
A. NADH-Q reductaza;
B. Succinat Q reductaza;
C. Fosfo fructo kinaza;
D. Citocrom-reductaza;
E. Citocrom-oxidaza.
12. Complexele enzimatice cu rol de pompe de protoni ale lantului mitocondrial transportor de electroni sunt: A. NADH-Q reductaza;
B. Succinat-Q reductaza;
-
Page 4 of 120
C. Fosfofructokinaza;
D. Citocrom-reductaza;
E. Citocrom-oxidaza
13. ATP-sintaza mitocondriala este: A. Un complex enzimatic cu rol de pompa de protoni din cadrul lantului mitocondrial transportor de electroni;
B. Un complex multimolecular care este fixat in membrana mitocondriala interna si care catalizeaza sinteza ATP;
C. Conditionata in functionarea sa de forta generata de gradientul de pH si de potentialul membranar;
D. O proteina avand ca grupari prostetice citocromi si clustere Fe-S;
E. Un compus cu energie libera standard ridicata, cu rol de stocator de energie.
14. Decuplantii fosforilarii oxidative mitocondriale: A. Inhiba respiratia si sinteza mitocondriala de ATP;
B. Inhiba respiratia fara sa afecteze sinteza de ATP din ADP si Pa;
C. Permit consumul de oxigen fara sinteza de ATP;
D. Inhiba citocrom-oxidaza;
E. Anuleaza gradientul de pH dintre fata interna si cea externa a membranei mitocondriale.
15. Dintre dovezile experimentale care sustin teoria Mitchell fac parte: A. Observatia conform careia pentru realizarea fosforilarii oxidative este esentiala pastrarea intacta a membranei mitocondriale interne;
B. Observatia conform careia substantele cu rol de transportori membranari de protoni determina decuplarea oxidarii de fosforilare;
C. Observatia conform careia ATP se poate sintetiza in lipsa gradientului de pH intre fetele interna si externa ale membranei mitocondriale interne;
D. Observatia conform careia ATP sintaza si catena respiratorie sunt sisteme biochimice care functioneaza impreuna in cadrul aceluiasi lant metabolic;
E. Observatiile conform carora NADHQ-reductaza, citocrom reductaza si citocrom oxidaza pompeaza protoni in exteriorul matricei mitocondriale.
16. Dintre dovezile experimentale care sustin teoria Mitchell fac parte:
-
Page 5 of 120
A. Observatia conform careia in veziculele cu membrane lipidice care contin inserate proteine bacteriene cu rol de pompa de protoni si ATP-sintaza se poate realiza sinteza de ATP;
B. Demonstrarea experimentala a proprietatii de pompa de protoni a succinat-Q reductazei;
C. Demonstrarea experimentala a proprietatii de pompa de protoni a citocrom reductazei;
D. Demonstrarea experimentala a proprietatii de pompa de protoni a citocrom oxidazei;
E. Evidentierea unui gradient de protoni intre interiorul si exteriorul matricei mitocondriale.
17. Dintre componentele ATP-sintazei mitocondriale fac parte: A. Subunitatea F1 care catalizeaza sinteza ATP;
B. Citocromul c care transporta elecroni;
C. Doi ioni Cu cu valente variabile;
D. Inhibitorul F1 care regleaza curgerea protonilor si sinteza ATP;
E. Hemul b care, prin pozitionarea sa in medii diferite, are afinitati diferite pentru electroni.
18. Dintre inhibitorii catenei respiratorii care realizeaza blocarea transferului de electroni de la nivelul clusterelor Fe-S catre ubiquinona fac parte:
A. Dimercaprolul;
B. Barbituratii;
C. Oligomicina;
D. Rotenona;
E. Piericidina A.
19. Agentii decuplanti ai oxidarii de fosforilare: A. Disociaza oxidarea prin catena respiratorie de fosforilarea realizata de fosfofructokinaza mitocondriala;
B. Pot fi: 2,4-dinitrofenolul, ciano fenil hidrazona, pentaclorofenolul;
C. Pot fi: carboxamina, atractilozid, malonatul;
D. Sunt substante cu capacitatea de a complexa protonii, facilitand transportul lor prin membrana mitocondriala interna, anihiland gradientul de protoni necesar pentru sinteza ATP;
E. Se mai numesc si ionofori.
20. In cadrul mecanismelor de control al procesului de fosforilare oxidativa: A. Fluxul de ADP orientat spre interiorul matricei este cuplat cu cel de ATP orientat spre exterior;
-
Page 6 of 120
B. Iesirea ATP din matrice este realizata prin intermediul unei proteine de transport;
C. Potentialul pozitiv de membrana mareste viteza de scoatere a ATP din matricea mitocondriala;
D. Potentialul pozitiv de membrana micsoreaza viteza de scoatere a ATP din matricea mitocondriala;
E. Un rol esential il are ionul cianura.
21. In cadrul mecanismelor de control al procesului de fosforilare oxidativa: A. Prin transportul spre exeriorul matricei mitocondriale a ATP potentialul de membrana scade semnificativ;
B. Electronii sunt transportati prin catena respiratorie indiferent daca celula necesita sau nu ATP pentru activitatile sale metabolice;
C. Electronii nu circula prin catena respiratorie daca nu se produce simultan si transformarea ADP in ATP;
D. Viteza de consum a oxigenului de catre mitocondrie scade substantial daca mediul se suplimenteaza cu ADP;
E. ATP-ADP translocaza realizeaza intrarea ADP in mitocondrie cuplata cu scoaterea ATP din mitocondrie.
22. Ionoforii: A. Au capacitatea de a complexa cationi specifici;
B. Au structura hidrofila care permite strabaterea membranelor lipidice;
C. Pot anihila potentialul electric transmembranar;
D. Sunt substante care decupleaza oxidarea de fosforilare;
E. Cuprind ca reprezentanti valinomicina si nigericidina.
23. Acumularea de mutatii somatice la nivelul ADN mitocondrial constituie cauza favorizanta a: A. Maladiilor degenerative (diabetul zaharat, maladia Parkinson);
B. Afectiunilor degenerative la nivelul tesuturilor a caror principala sursa energetica este glicoliza anaeroba;
C. Afectiunilor degenerative la nivelul tesuturilor in care metabolismul oxidativ este intens;
D. Afectiunilor degenerative ale miocardului si musculaturii striate;
E. Maladiei Tay-Sachs.
24. Dintre deficientele de functionare ale complexelor enzimatice ale catenei respiratorii fac parte:
-
Page 7 of 120
A. Neuropatia optica ereditara Leber;
B. Hipercolesterolemia familiala;
C. Hiperargininemie;
D. Encefalo miopatia-MELAS;
E. Miopatia mitocondriala infantila letala insotita de disfunctie renala.
25. Cei doi ioni Cu din componenta citocrom oxidazei: A. Reprezinta cele doua nuclee hem din structura complexului;
B. Sunt identici ca si stare de oxidare si proprietati redox;
C. Sunt pozitionati in subunitati diferite ale complexului multimolecular;
D. Formeaza impreuna cu gruparile hem din vecinatate clustere care transfera electroni;
E. Au starea de oxidare 2+ invariabila.
26. Pentru sistemul biologic, molecula de oxigen reprezinta un acceptor terminal de electroni ideal deoarece: A. Are cea mai mare afinitate pentru electroni din toate elementele sistemului periodic;
B. Reactioneaza foarte lent cu hidrogenul in absenta catalizatorilor sau altor factori activatori (temperatura);
C. Prin reducere se transforma intr-un compus netoxic;
D. Poate generea specii toxice prin reducerea sa partiala;
E. Poate fi partial redus, cu eliberarea produsilor rezultati in afara mitocondriei.
27. Citocrom reductaza: A. Reprezinta un complex enzimatic cu rol de canalizare a potentialului reducator al FADH2 in catena respiratorie;
B. Canalizeaza transferul electronilor adusi de ubiquinol la citocromul C;
C. Este o pompa de protoni;
D. Nu este o pompa de protoni;
E. Are ca grupari prostetice mai multe tipuri de nuclee hem si clustere Fe-S.
28. Citocrom reductaza: A. Este denumita si complexul III al catenei respiratorii;
-
Page 8 of 120
B. Este denumita si complexul II al catenei respiratorii;
C. Are o forta termodinamica mai mare decat complexul I al catenei respiratorii;
D. Are o forta termodinamica mai mica decat complexul I al catenei respiratorii;
E. Are o forta termodinamica mai mica decat complexul IV al catenei respiratorii.
29. NADH-Q reductaza: A. Contine lanturi polipeptidice codificate exclusiv de genomul nuclear;
B. Contine lanturi polipeptidice codificate atat de genomul celular, cat si de genomul mitocondrial;
C. Realizeaza transferul potentialului reducator adus de NADH catre ubiqiunona;
D. Este denumita si complexul II al catenei respiratorii;
E. Poate suferi mutatii structurale de natura genetica, conducand la maladia denumita neuropatie optica ereditara Leber.
30. Dintre gruparile transportoare de electroni ale complexelor enzimatice ale catenei respiratorii fac parte: A. Gruparea flavin;
B. Ionii Cu;
C. Ionii Zn;
D. Gruparea nicotin;
E. Clusterele Fe-S.
Capitolul 2. Ciclul acizilor tricarboxilici: reactii, rol biochimic, reglare, aspecte
clinice
Complement Simplu
1. In urma decarboxilarii oxidative a ceto-glutaratului in cadrul secventei de reactii din ciclul acizilor tricarboxilici rezulta:
A. GTP si succinil-Coenzima A;
B. NADPH, H+, succinil-Coenzima A si apa;
C. NADH, H+, succinil-Coenzima A si dioxid de carbon;
D. Succinat, dioxid de carbon si GTP.
E. Piruvat, coenzima A si GTP.
-
Page 9 of 120
2. In urma condensarii oxaloacetatului cu acetil-Coenzima A in cadrul secventei de reactii din ciclul acizilor tricarboxilici rezulta:
A. Coenzima A, izocitrat si apa;
B. Citrat, coenzima A si H+;
C. Cis-aconitat si coenzima A;
D. Fumarat , coenzima A si NADH, H+;
E. cetoglutarat, succinil-coenzima A si GTP.
3. Care din urmatoarele transformari este reactie de alimentare a ciclului acizilor tricarboxilici cu intermediari? A. Piruvat + ATP + CO2 Oxaloacetat + ADP + Pa
B. Acetil Co A + Oxaloacetat Citrat + CoA-SH
C. Oxaloacetat + GTP Fosfoenol piruvat + CO2 + GDP
D. Succinil-Co A + GDP + Pa Succinat + GTP + Co A-SH
E. Nici o reactie dintre cele de mai sus.
4. Ciclul acizilor tricarboxilici este: A. O cale apartinand exclusiv laturii catabolice a metabolismului;
B. O cale apartinand exclusiv laturii anabolice a metabolismului;
C. O parte integranta a procesului prin care este obtinuta energia eliberata din descompunerea glucidelor, lipidelor si aminoacizilor;
D. O parte a catenei respiratorii;
E. O sursa de NADPH necesar biosintezelor reductive.
5. Enzimele ciclului acidului citric sunt localizate: A. Numai in citoplasma;
B. Numai spre fata externa a membranei mitocondriale interne;
C. Numai spre fata interna a membranei mitocondriale interne;
D. Numai in matricea mitocondriala interna;
E. Atat in citoplasma cat si in mitocondrie.
6. Izomerizarea citratului in cadrul ciclului acizilor tricarboxilici:
-
Page 10 of 120
A. Este catalizata de citrat sintaza;
B. Este catalizata de izocitrat dehidrogenaza;
C. Este catalizata de aconitaza;
D. Este o reactie prin care se genereaza energie in mod direct;
E. Este o reactie de oxidare.
7. In cadrul ciclului acizilor tricarboxilici, regenerarea oxaloacetatului are loc in final prin: A. Oxidarea succinatului;
B. Oxidarea malatului;
C. Hidratarea fumaratului;
D. Oxidarea izocitratului;
E. Decarboxilarea oxalo succinatului.
8. Singura reactie a ciclului acidului citric prin care se genereaza energie in mod direct este: A. Izomerizarea citratului la izocitrat;
B. Conversia fumaratului in malat;
C. Conversia succinil-Co A in succinat;
D. Decarboxilarea oxidativa a ceto glutaratului;
E. Condensarea oxaloacetatului cu acetil Co A.
9. Succinat dehidrogenaza, enzima din ciclul acidului citric: A. Este singura enzima a ciclului fixata in membrana interna mitocondriala;
B. Catalizeaza reducerea succinatului la fumarat;
C. Este o hem proteina;
D. Este o enzima avand drept coenzima NAD+;
E. Catalizeaza hidratarea succinatului la L-malat.
10. Dintre vitaminele hidrosolubile care servesc drept coenzime in ciclul acizilor tricarboxilici face parte: A. Piridoxal fosfatul;
B. Tocoferolul;
-
Page 11 of 120
C. Biotina;
D. Acidul folic;
E. Tiamina.
Complement Multiplu
11. In cadrul secventei de reactii din ciclul acizilor tricarboxilici, izocitratul:
A. Este transformat in oxalosuccinat concomitent cu hidrogenarea unei molecule NAD+;
B. Este transformat in succinil-coenzima A concomitent cu hidrogenarea unei molecule NAD+;
C. Este oxidat;
D. Este redus;
E. Este scindat in doi compusi cu cate trei atomi de carbon.
12. In cadrul secventei de reactii din ciclul acizilor tricarboxilici succinatul: A. Este decarboxilat;
B. Este convertit in oxaloacetat printr-o secventa de trei reactii concomitent cu hidrogenarea unei molecule de NAD+ si a unei molecule de FAD;
C. Este oxidat;
D. Este convertit in acetil-coenzima A printr-o secventa de trei reactii concomitent cu hidrogenarea unei molecule de NAD+si a unei molecule de FAD;
E. Este transformat in fumarat de catre enzima succinat dehidrogenaza.
13. Prin trecerea unei grupari acetil activate prin secventa de reactii a ciclului acizilor tricarboxilici: A. Sunt reduse in total 3 molecule FAD;
B. Sunt reduse in total 3 molecule NAD+;
C. Se formeaza o legatura macroergica (GTP);
D. Este redusa o singura molecula NAD+;
E. Este redusa o singura molecula FAD.
14. Ciclul acizilor tricarboxilici este: A. O cale metabolica care se desfasoara in citosolul celulelor;
B. Un proces amfibolic;
-
Page 12 of 120
C. O cale metabolica care constituie parte comuna finala a oxidarii principalelor categorii de substante-combustibil;
D. Alimentat cu oxaloacetat provenit in reactia de carboxilare a piruvatului, catalizata de piruvat carboxilaza;
E. O cale metabolica care se desfasoara in matricea mitocondriala.
15. Aconitaza: A. Catalizeaza numai reactia de deshidratare a citratului;
B. Catalizeaza numai reactia de hidratare a cis-aconitatului;
C. Contine clustere Fe-S;
D. Catalizeaza procesul de izomerizare a citratului la izocitrat;
E. Contine Fe neheminic.
16. In ciclul Krebs nu exista: A. Patru reactii NAD+-dependente;
B. O reactie FAD-dependenta;
C. O fosforilare la nivel de substrat;
D. O dehidrogenaza NADP-dependenta;
E. O enzima cu biotina drept coenzima.
17. Nu apartin ciclului Krebs transformarile: A. -Cetoglutarat succinil-Co A;
B. Fumarat Malat;
C. Malat Fosfoenol piruvat;
D. Citrat Izocitrat;
E. Citrat Acetil-Co A + Oxaloacetat
18. Nicotin amid adenin dinucleotid constituie coenzima pentru urmatoarele enzime din ciclul Krebs: A. Succinat dehidrogenaza;
B. Izocitrat dehidrogenaza;
C. -Ceto glutarat dehidrogenaza;
-
Page 13 of 120
D. Aconitaza;
E. Malat dehidrogenaza.
19. Reactiile care furnizeaza schelete hidrocarbonate pentru sinteza de aminoacizi neesentiali pornind de la intermediari ai ciclului Krebs sunt:
A. Conversia lactatului in piruvat;
B. Reactia de interconverise a piruvatului si alaninei;
C. Reactia de interconversie a oxaloacetatului si aspartatului;
D. Decarboxilarea oxaloacetatului la fosfoenol piruvat;
E. Reactia de izomerizare a citratului la izocitrat.
20. Reactia de carboxilare a piruvatului cu formare de oxaloacetat catalizata de piruvat carboxilaza: A. Constituie o reactie de transfer a intermadiarilor ciclului Krebs catre gluconeogeneza;
B. Constituie o reactie de alimentare a ciclului Krebs cu oxaloacetat;
C. Este o reactie importanta pentru mentinerea concentratiei adecvate de oxaloacetat necesare pentru functionarea ciclului Krebs;
D. Este inhibata de acumularea acetil-Co A;
E. Este o reactie care se produce cu consum de energie furnizata prin hidroliza unei molecule de ATP.
21. Pentru tesuturile in care functia principala a ciclului acizilor tricarboxilici este cea de furnizor de energie: A. Controlul catenei respiratorii constituie si o modalitate de control a ciclului Krebs;
B. Viteza de desfasurare a ciclului Krebs depinde de rata de utilizare a ATP;
C. Reactia care regleaza viteza ciclului Krebs este cea de conversie a fructozei in fructozo-1,6bis fosfat;
D. Viteza de desfasurare a ciclului Krebs depinde exclusiv de activitatea aconitazei;
E. Viteza de desfasurare a ciclului Krebs depinde exclusiv de activitatea citrat dehidrogenazei.
22. Controlul enzimatic al ratei de desfasurare a ciclului acizilor tricarboxilici se poate desfasura: A. La nivelul reactiilor de decarboxilare;
B. La nivelul reactiilor la echilibru;
C. La nivelul reactiei catalizate de citrat sintaza;
D. La nivelul reactiei catalizate de -cetoglutarat dehidrogenaza;
-
Page 14 of 120
E. La nivelul reactiilor catalizate de transaminaze.
23. O reactie importanta pentru mentinerea concentratiei adecvate de oxaloacetat in mitocondrie, necesara pentru pornirea ciclului Krebs:
A. Este cea de sinteza a fosfoenol piruvatului din creatin fosfat;
B. Este cea catalizata de piruvat carboxilaza;
C. Este cea de transaminare dintre glutamat si piruvat;
D. Este activata allosteric de excesul de acetil-Co A;
E. Este cea de convertire a piruvatului in lactat, catalizata de lactat dehidrogenaza.
24. Viteza de desfasurare a ciclului acidului citric depinde de: A. Aportul de cofactori ai dehidrogenazelor care actioneaza in respectiva cale metabolica;
B. Statusul energetic general al celulei;
C. Raportul [ATP]/[ADP] din celula;
D. Reactia catalizata de tiamin pirofosfat transcetolaza;
E. Activitatea fosfofructo kinazei mitocondriale.
25. Dintre enzimele ciclului Krebs a caror activitate este modulata de rapoartele [ATP]/[ADP] si [NADH]/[NAD+] fac parte:
A. Transcetolaza;
B. Gluco kinaza;
C. Citrat sintaza;
D. Izocitrat dehidrogenaza;
E. Lactat dehidrogenaza.
26. Generarea unei legaturi macroergice in cadrul reactiilor ciclului Krebs: A. Are loc prin izomerizarea citratului;
B. Este o reactie catalizata de succinil CoA sintetaza;
C. Conduce la formarea unei molecule de ATP;
D. Are loc prin desfacerea unei legaturi tioesterice macroergice;
E. Are loc prin hidrogenarea FAD.
-
Page 15 of 120
27. In cadrul secventei de reactii ale ciclului acizilor tricarboxilici: A. Hidratarea fumaratului la malat are loc stereospecific;
B. Prin hidratarea fumaratului se obtine exclusiv D-malat;
C. Prin hidratarea fumaratului se obtine exclusiv L-malat;
D. Conversia fumaratului la malat este catalizata de malat dehidrogenaza;
E. Conversia fumaratului la malat este catalizata de fumaraza.
28. Transferul intermediarilor ciclului Krebs catre gluconeogeneza este realizat: A. Prin transaminarea piruvatului la alanina;
B. Prin decarboxilarea oxaloacetatului la fosfoenol piruvat;
C. De catre enzima piruvat carboxilaza;
D. De catre enzima fosfo enol piruvat carboxikinaza;
E. Cu aport energetc adus de ATP.
29. In cadrul sirului de transformari incluse in ciclul acizilor tricarboxilici: A. Se genereaza energie prin oxidarea gruparilor acetil activate;
B. Se genereaza intermediari pentru procesele de biosinteza;
C. Se furnizeaza potential reducator pentru catena respiratorie;
D. Se indeparteaza compusi cu potential toxic ridicat;
E. Se sintetizeaza nuclee tetrapirolice.
30. In cadrul secventei de reactii ale ciclului acizilor tricarboxilici: A. Succinatul este oxidat la fumarat cu transferarea potentialului reducator pe o molecula NAD+;
B. Succinatul este oxidat la fumarat cu transferarea potentialului reducator pe o molecula FAD;
C. Succinatul este oxidat la fumarat cu transferarea potentialului reducator pe o molecula NADH;
D. Succinatul este oxidat la fumarat cu transferarea potentialului reducator pe o molecula FADH2;
E. Enzima care catalizeaza oxidarea succinatului este inhibata de oxaloacetat
-
Page 16 of 120
Capitolul 3. Metabolismul glucidelor: glicoliza si oxidarea acidului piruvic,
aspecte clinice
Complement Simplu
1. In cursul reactiilor de degradare a glucozei prin calea glicolizei:
A. 1,3 bis-fosfogliceratul este convertit la 3-fosfoglicerat cu obtinerea unei legaturi macroergice (ATP);
B. Fosfoenol piruvatul este convertit in piruvat cu obtinerea unei legaturi macroergice (ATP);
C. Citratul este convertit la izocitrat printr-o deshidratare urmata de o rehidratare;
D. Corecte A si B;
E. Corecte A, B si C.
2. Procesul de decarboxilare oxidativa a piruvatului rezultat din glicoliza se desfasoara: A. In acelasi compartiment cellular in care are loc glicoliza;
B. La nivelul ribozomilor;
C. In interiorul mitocondriei;
D. In cisternele lizozomale;
E. In citosolul eritrocitelor.
3. Enzima-cheie a glicolizei este: A. Hexokinaza ;
B. Enolaza ;
C. Lactat-dehidrogenaza;
D. Fosfofructokinaza ;
E. Fosfoglicerat mutaza.
4. In urma procesului de degradare anaeroba prin calea glicolitica a unei molecule de glucoza rezulta: A. doua molecule ATP si o molecula NAD, H+;
B. o molecula GTP, o molecula FADH2 si 3 molecule NADH, H+;
C. doua molecule ATP si 3 molecule NADH,H+;
D. doua molecule ATP;
-
Page 17 of 120
E. nici o varianta corecta.
5. In calea glicolitica glucoza este fosforilata la glucozo-6-fosfat de catre: A. Hexofosfataza in parenchimul hepatic si in pancreasul endocrin;
B. Glucofosfataza in parenchimul hepatic si in pancreasul endocrin;
C. Glucokinaza in parenchimul hepatic si in pancreasul endocrin;
D. Hexokinaza in parenchimul hepatic si in pancreasul endocrin;
E. Corecte C. si D.
6. Fosforilarea glucozei la glucozo-6-fosfat in calea glicolitica se desfasoara avand ca agent de fosforilare: A. ATP;
B. UTP;
C. GTP;
D. ATP sau UTP;
E. NADPH
7. Fata de glucokinaza, hexokinaza are: A. KM mai mare;
B. KM mai mic;
C. KM identic in valoare absoluta;
D. Afinitate mai mica pentru substrat;
E. Corecte A. si D.
8. Functia glucokinazei este: A. De a inlatura glucoza din sange, imediat dupa aportul alimentar;
B. De a creste concentratia glucozei in sange atunci cand organismul necesita aceasta;
C. De a cataliza fosforilarea fructozo-6-fosfatului;
D. De a cataliza hidroliza glucozo-6-fosfatului;
E. De a finaliza transformarile glucozei pe calea glicolitica.
9. In secventa de reactii a glicolizei:
-
Page 18 of 120
A. Gliceraldehid 3-fosfatul este transformat in 1,3 bis fosfoglicerat prin reducerea gruparii aldehidice;
B. Gliceraldehid 3-fosfatul este transformat in 1,3 bis fosfoglicerat prin oxidarea gruparii aldehidice;
C. Gliceraldehid 3-fosfatul este transformat in 1,3 bis fosfoglicerat prin reducerea gruparii aldehidice si fixarea unui rest fosfat;
D. Gliceraldehid 3-fosfatul este transformat in 1,3 bis fosfoglicerat prin oxidarea gruparii aldehidice intr-o reactie care decurge in ambele sensuri cu aceiasi viteza;
E. Gliceraldehid 3-fosfatul este transformat in 1,3 bis fosfoglicerat prin aditionarea gruparii aldehidice la o molecula fosfat anorganic.
10. Care enzima catalizeaza o reactie reversibila in calea glicolitica? A. Piruvat dehidrogenaza;
B. Aldolaza;
C. Fosfoenol-piruvat-carboxikinaza;
D. Glucokinaza;
E. Glucozo-6-fosfataza.
Complement Multiplu
11. Situsuri de formare de legaturi macroergice in cadrul glicolizei sunt:
A. Reactia de conversie a 1,3 bis fosfogliceratului in 3, fosfoglicerat;
B. Reactia de conversie a fosfoenol piruvatului in piruvat;
C. Reactia de conversie a glucozo 6 fosfatului in fructozo 6 fosfat;
D. Reactia de conversie a fructozo 6 fosfatului in fructozo 1,6 bis fosfat
E. Reactia de conversie a fructozo 1,6 bis fosfatului in dihidroxi aceton fosfat si gliceraldehid 3 fosfat.
12. Enzimele complexului piruvat dehidrogenaza catalizeaza: A. Decarboxilarea oxidativa a piruvatului;
B. Transferul gruparii acetil activate pe coenzima A;
C. Hidrogenarea unei molecule NAD+;
D. Generarea unei legaturi macroergice (ATP);
E. Regenerarea (hidrogenarea) lipoil amidei oxidate.
13. In cadrul secventei de reactii a glicolizei:
-
Page 19 of 120
A. 2 fosfogliceratul este transformat sub actiunea enolazei in fosfoenol piruvat;
B. Fosfoenol piruvatul este transformat sub actiunea fosfoglicerat mutazei in 3 fosfoglicerat;
C. Fosfoenol piruvatul este transformat in piruvat sub actiunea piruvat kinazei;
D. Piruvatul este este transformat in fosfoenol piruvat sub actiunea piruvat kinazei;
E. Piruvatul este redus la lactat sub actiunea lactat dehidrogenazei daca mediul este preponderent anaerob.
14. In cadrul secventei de reactii a glicolizei: A. 3 fosfogliceratul este transformat in 2 fosfoglicerat sub actiunea fosfoglicerat mutazei;
B. Gliceraldehid 3 fosfatul este transformat in 1,3 bis fosfo glicerat sun actiunea triozo fosfat izomerazei;
C. Gliceraldehid 3 fosfatul este transformat in 1,3 bis fosfo glicerat sun actiunea gliceraldehid 3 fosfat dehidrogenazei;
D. Gliceraldehid 3 fosfatul este transformat in dihidroxiaceton fosfat sub actiunea aldolazei;
E. Dihidroxiaceton fosfatul este transformat in gliceraldehid 3 fosfat sub actiunea aldolazei.
15. Conform ecuatiei globale a glicolizei, pornind de la o molecula de glucoza se generaza: A. Doua legaturi macroergice;
B. Doua molecule ATP din doua molecule ADP;
C. 2 molecule FADH2:
D. 3 molecule CO2;
E. O molecula GTP.
16. Fosfofructokinaza este: A. Enzima-cheie a glicogenogenezei;
B. Enzima-cheie a glicolizei;
C. O enzima allosterica;
D. O enzima reglata allosteric de catre fructozo 1,6 bis fosfat;
E. O enzima reglata allosteric de catre fructozo 2,6 bis fosfat.
17. Eritrocitul matur isi procura energia metabolica prin: A. Sinteza de pentoze din glucoza-6-fosfat;
-
Page 20 of 120
B. Gluconeogeneza din aminoacizi;
C. Conversia glucozei la lactat;
D. Glicoliza finalizata anaerob;
E. Fosforilarea oxidativa cuplata cu functionarea ciclului Krebs.
18. Afirmatiile corecte in legatura cu fosfoenol-piruvatul sunt: A. Este unul din produsii de catabolizare ai hemului;
B. Prezinta o legatura macroergica;
C. Este transportat in sange dupa conjugarea sa cu acidul glucuronic;
D. Se formeaza din 2-fosfoglicerat sub actiunea enolazei;
E. Este un compus stabil, cu rol de stocator de energie pentri celule.
19. Reactia GLUCOZA GLUCOZO-6-FOSFAT: A. Este o reactie ireversibila in conditii fiziologice;
B. Este catalizata in toate tesuturile de hexokinaza;
C. Este catalizata in muschi de glucokinaza;
D. Este catalizata in parenchimul hepatic de glucokinaza;
E. Are ca agent de fosforilare ATP sub forma de complex cu Mg2+.
20. In glicoliza se sintetizeaza ATP in reactiile catalizate de: A. Fosfofructo kinaza;
B. Hexokinaza;
C. Fosfoglicerat kinaza;
D. Enolaza;
E. Piruvat kinaza.
21. Complexul multienzimatic al piruvat dehidrogenazei este inhibat de: A. Acetil-Co A;
B. NADP+;
C. Potentialul energetic ridicat al celulei;
-
Page 21 of 120
D. Rata ridicata de oxidare a acizilor grasi;
E. Mg2+.
22. Enzimele glicolizei: A. Sunt localizate in citoplasma;
B. Sunt localizate partial in citoplasma si partial in mitocondrie;
C. Sunt asamblate intr-un complex multienzimatic;
D. Realizeaza conversia glucozei intr-un compus cu grad de oxidare mai mare;
E. Realizeaza conversia glucozei intr-un compus cu grad de oxidare mai mic.
23. Intrarea fructozei in calea glicolitica: A. Nu poate avea loc in organismul uman;
B. Are ca prima reactie conversia sa la fructozo-1-fosfat;
C. Este realizata de catre fructokinaza, fructozo 1 fosfat aldolaza si triozo kinaza;
D. Se produce exclusiv in tesutul adipos;
E. Are loc pe calea fructozo-6-fosfatului.
24. Intrarea galactozei in calea glicolitica: A. Are ca prima reactie conversia galactozei in galactozo-1-fosfat;
B. Are ca prima reactie converisa galactozei in galactozo-6-fosfat;
C. Are loc sub actiunea enzimelor galactokinaza si galactozo-1 fosfat uridil transferaza;
D. Are loc sub actiunea enzimelor hexokinaza si galactozo-6-fosfat uridil transferaza;
E. Are loc sub actiunea enzimelor galactokinaza, galactozo-1 fosfat uridil transferaza si fosfogluco mutaza.
25. Absenta galactozo-1 fosfat uridil transferazei: A. Este urmarea unei mutatii autosomale recesive;
B. Este cauza unei mutatii autosomale recesive;
C. Provoaca galactozemia;
D. Impiedica intrarea galactozei in calea glicolitica;
-
Page 22 of 120
E. Induce aemia hemolitica a noului nascut.
26. Acumularea de piruvat netransformat in grupare acetil activata in tesuturi poate fi consecinta: A. Intoxicatiei cu Hg2+;
B. Carentei in vitamina B12;
C. Carentei in vitamina B6;
D. Carentei in tiamina;
E. Administrarii de glucoza prin perfuzie.
27. Pacientii cu deficit genetic de complex enzimatic piruvat-dehidrogenaza: A. Nu pot converti eficient piruvatul in acetil-Coenzima A;
B. Nu pot converti eficient lactatul in piruvat;
C. Manifesta simptome de lactacidoza dupa aport de glucoza;
D. Manifesta simptome de anemie hemolitica;
E. Manifesta tulburari neurologice.
28. Deficitul de fosfofructo kinaza musculara induce la pacientii afectati: A. Anemia hemolitica;
B. Lactacidoza;
C. Diminuarea capacitatii de efort fizic;
D. Incapacitatea de a utiliza glucoza ca sursa energetica prin calea glicolitica;
E. Hepatomegalie si diaree la ingestia de lapte.
29. Afirmatiile incorecte cu privire la glucozo-6-fosfat sunt: A. Oxidarea sa pe calea glicolizei consuma ADP;
B. In ficat se formeaza sub actiunea glucokinazei asupra glucozei
C. In glicoliza este transformat in fructozo 6-fosfat sub actiunea fosfohexoz izomerazei;
D. In glicoliza este transformat in fructozo 1,6-fosfat sub actiunea fosfohexoz izomerazei;
E. In calea glicolitica sinteza sa are loc prin fosforilarea glucozei cu grupare fosfat macroergica din ATP
30. Galactozemia:
-
Page 23 of 120
A. Este o maladie genetica in care metabolizarea lactozei este blocata la nivelul galactozo-1-fosfatului
B. Este o maladie ale carei simptome includ: diaree si crize de voma dupa ingestia de lapte, icter si hepatomegalie
C. Este tratata prin excluderea galactozei din dieta;
D. Isi datoreaza efectele patologice acumularii unor produsi toxici de metabolizare ai galactozei
E. Este o maladice genetica heterosomala recesiva
Capitolul 4. Metabolismul glucidelor. Gluconeogeneza si controlul glicemiei:
reactii, reglaj enzimatic, reglaj hormonal, aspecte clinice
Complement Simplu
1. Cele patru enzime care actioneaza numai in cadrul secventei metabolice a gluconeogenezei sunt:
A. piruvatcarboxilaza, fosfoenolpiruvatcarboxikinaza, fructozodifosfataza si glucozo-6fosfataza;
B. citrat sintaza, aldolaza, piruvatcarboxilaza si glucokinaza;
C. fosfoglucoizomeraza, piruvatdehidrogenaza, lactat-dehidrogenaza si aldolaza;
D. piruvatcarboxilaza, lactat-dehidrogenaza, citrat sintaza si fosfofructokinaza;
E. hexokinaza, glucokinaza, aldolaza si piruvatcarboxilaza.
2. Hormonii glucocorticoizi: A. Au actiune hipoglicemianta si inhiba gluconeogeneza;
B. Amplifica procesul de gluconeogeneza ca rezultat al amplificarii catabolismului aminoacizilor in tesuturi;
C. Amplifica utilizarea glucozei de catre tesuturile extrahepatice;
D. Actioneaza in mod sinergic cu insulina;
E. Sunt produsi de celulele A ale pancreasului endocrin.
3. Gluconeogeneza: A. Se poate desfasura in celulele tesutului nervos;
B. Se poate desfasura in celulele retiniene, puternic dependente de aportul de oxigen molecular;
C. Se poate desfasura in rinichi si intestinlu subtire;
-
Page 24 of 120
D. Este o cale metabolica secundara, putin dezvoltata la om si la primate;
E. Nu cuprinde nici o enzima din calea glicolitica.
4. Piruvat carboxikinaza: A. Este o enzima a carei functie este de a furniza alanina pentru gluconeogeneza;
B. Este o enzima a carei functie este de a furniza oxalilacetat pentru glicoliza;
C. Este o enzima care converteste piruvatul in oxaloacetat;
D. Este o enzima citosolica;
E. Transforma oxalil acetatul in fosfoenol piruvat.
5. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza: A. Este o enima care transfrma oxaloacetatul in fosfoenol piruvat;
B. Este o enzima strict mitocondriala;
C. Este o enzima strict citosolica;
D. Este o enzima hidrolitica;
E. Este o enzima din reticulul endoplasmatic;
6. Fructozodifosfataza: A. Transforma fructozo 1,6 bisfosfatul in dixidroxi aceton fosfat si gliceraldehid 3 fosfat;
B. Este o enzima mitocondriala;
C. Favorizeaza transformarea fructozo 1,6 bisfosfat in fructozo 6 fosfat;
D. Este o enzima din reticulul endoplasmatic;
E. Este o oxidoreductaza.
7. Glucozo 6 fosfataza: A. Este o enzima citosolica;
B. Este o enzima mitocondriala;
C. Este o enzima comuna atat caii glicolitice cat si gluconeogenezei;
D. Este o enzima hidrolitica din reticulul endoplasmatic;
E. Favorizeaza transformatea glucozei in glucozo 6 fosfat.
-
Page 25 of 120
8. Dintre enzimele care actioneaza numai in gluconeogeneza face parte: A. Aldolaza;
B. Lactat dehidrogenaza;
C. Glucozo-6-fosfat izomeraza;
D. Fosfoenolpiruvat carboxi kinaza;
E. Piruvat dehidrogenaza.
9. Gluconeogeneza se realizeaza preponderent: A. In intestinul subtire;
B. Rinichi;
C. Creier;
D. Muschi cardiac;
E. Ficat.
10. In ficat gluconeogeneza se realizeaza preponderent pe baza: A. Scheletelor hidrocarbonate ale aminoacizilor proveniti din muschi;
B. Gruparilor acetil activate provenite din aport alimentar;
C. Lactatului;
D. Glicerolului;
E. Acizilor grasi polinesaturati.
Complement Multiplu
11. Reglarea enzimatica a glicolizei se poate realiza prin:
A. Amplificarea de catre glucagon a sintezei enzimelor-cheie ale glicolizei;
B. Amplificarea de catre insulina a sintezei enzimelor-cheie ale glicolizei;
C. Functionarea unor enzime allosterice cum ar fi fosfofructokinaza;
D. Inhibitia exercitata de ionii citrat asupra fosfofructokinazei;
E. Activarea carnitin transferazei.
12. La procesul de mentinere a concentratiei de glucoza in sange in limita valorilor fiziologice participa:
-
Page 26 of 120
A. Hormonii estrogeni;
B. Hormonii hipofizei anterioare;
C. Catecolaminele;
D. Hormonii tiroidieni;
E. Ocitocina si vasopresina.
13. Procesul de gluconeogeneza: A. Raspunde necesitatilor organismului atunci cand glucidele din aport alimentar nu sunt suficiente;
B. Are rolul de a recicla produsii de degradare ai altor cai metabolice;
C. Se desfasoara exclusiv in pancreasul endocrin;
D. Are loc preponderent in tesuturile hepatic si renal;
E. Are loc in eritrocitele mature.
14. Compusi care pot functiona ca precursori pentru procesul de gluconeogeneza sunt: A. Lactatul;
B. Glicerolul;
C. Alanina;
D. Dioxidul de carbon;
E. Urea.
15. In conditiile unei carente de glucoza in organism: A. Este stimulata gluconeogeneza prin scaderea concentratiei de fructozo 2,6 bis fosfat;
B. Este stimulata glicoliza prin scaderea concentratiei de fructozo 2,6 bis fosfat;
C. Este stimulata gluconeogeneza la nivelul ficatului de catre glucagon;
D. Este stimulata glicoliza la nivelul ficatului de catre glucagon;
E. Este amplificata gluconeogeneza de catre hormonii glucocorticoizi.
16. In procesul denumit ciclul Cori: A. Lactatul format in muschii scheletici si in eritrocite este transportat la ficat si rinichi unde se reconverteste in glucoza;
-
Page 27 of 120
B. Are loc reciclarea produsului rezultat din glicoliza anaeroba in molecule de glucoza;
C. Acidul citric format in muschii scheletici si in eritrocite este transportat la ficat si rinichi unde se reconverteste in glucoza;
D. Lactatul format in muschii scheletici si in eritrocite este transportat la creier si rinichi unde se reconverteste in glucoza;
E. Are loc recircularea aminoacizilor rezultati din hidroliza proteinelor.
17. Sunt enzime specifice gluconeogenezei: A. Piruvat carboxilaza;
B. Piruvat dehidrogenaza;
C. Glucokinaza;
D. Fosfoenolpiruvat carboxi kinaza;
E. Fructozo difosfataza.
18. Aminoacizii pot servi ca precursori pentru gluconeogeneza: A. Numai la nivelul tesutului muscular;
B. Dupa scindarea proteinelor din muschi, in urma unui proces controlat de hormonii glucocorticoizi;
C. Dupa scindarea proteinelor din muschi, in urma unui proces controlat de hormonii hipofizari si hipotalamici;
D. Preponderent in tesutul hepatic;
E. Dupa conversia acestora in alanina.
19. Pentru reglarea enzimatica a proceselor glicolizei si gluconeogenezei: A. Insulina poate controla procesele de inductie si represie a sintezei enzimelor acestor cai metabolice;
B. Fosfofructo kinaza este inhibata de AMP;
C. Reglarea covalenta a fosfofructo kinazei se realizeaza prin inhibarea sa allosterica de catre ionii citrat;
D. Adenilat kinaza este inhibata de ionii citrat;
E. Glucagonul induce sinteza enzimelor-cheie ale gluconeogenezei.
20. Un exemplu de reglare allosterica a enzimelor glicolizei il constituie: A. Fosfofructo kinaza, care este inhibata de ionii citrat si de ATP;
B. Fosfofructo kinaza, care este activata de ionii citrat si de ATP;
-
Page 28 of 120
C. Fosfofructo kinaza, care este inhibata de AMP;
D. Fosfofructo kinaza, care este activata de AMP;
E. Fosfofructo kinaza, care este inhibata de glucagon.
21. Reglarea enimatica a glicolizei si gluconeogenezei prin modificarea vitezei de biosinteza a enzimelor acestor cai metabolice se poate realiza:
A. Prin represia biosintezei enzimelor-cheie ale glicolizei de catre insulina;
B. Prin inducerea biosintezei enzimelor-cheie ale glicolizei de catre insulina;
C. Prin inducerea sintezei enzimelor-cheie ale gluconeogenezei de catre hormonii glucocorticoizi;
D. Prin represia sintezei enzimelor-cheie ale gluconeogenezei de catre hormonii glucocorticoizi;
E. Prin inducerea sintezei enzimelor-cheie ale gluconeogenezei de catre glucagon.
22. Fructozo 2,6 bis fosfatul: A. Este produsul reactiei catalizate de fosfo gluco izomeraza;
B. Este sintetizat in celula in conditii de abundenta de glucoza;
C. Activeaza fosfofructo kinaza;
D. Activeaza procesul glicolizei;
E. Activeaza procesul gluconeogenezei.
23. Glucagonul si adrenalina: A. Inhiba glicoliza prin cresterea concentratie de AMPC;
B. Stimuleaza glicoliza prin cresterea concentratie de AMPC;
C. Inhiba glicoliza prin activarea protein kinazei AMPC-dependente, care fosforileaza piruvat kinaza2;
D. Stimuleaza glicoliza prin activarea protein kinazei AMPC-dependente, care fosforileaza piruvat kinaza 2;
E. Inhiba gluconeogeneza prin sinteza de fructozo 2,6 bis fosfat.
24. Efectul Pasteur, prin care calea aeroba de degradare a glucozei inhiba glicoliza anaeroba: A. Are loc numai la nivelul eritrocitelor mature;
B. Este explicat de inhibitia fosfofructo kinazei de catre ionii citrat;
C. Este explicat de influenta mare a statusului energetic al celulei asupra activitatii fosfofructo kinazei;
-
Page 29 of 120
D. Este o consecinta a inhibarii fosfofructo kinazei de catre AMP;
E. Este o consecinta a activarii fosfofructo kinazei de catre ATP.
25. Glucoza sanguina: A. Provine din aport alimentar, gluconeogeneza si glicogenoliza;
B. Are la om concentratii normale cuprinse intre 3,3-3,9 mM/L ;
C. Are la om concentratii normale cuprinse intre 4,5-5,5 mM/L ;
D. Are la om concentratii normale cuprinse intre 6,5-7,2 mM/L ;
E. Poate inregistra cresteri sau scaderi fiziologice, in functie de statusul organismului.
26. Mentinerea concentratiei de glucoza in sange intre limitele fiziologice este un proces controlat prin: A. Impermeabilitatea pentru glucoza a celulelor hepatice;
B. Glucagon si hormonii hipofizei posterioare;
C. Impermeabilitatea pentru glucoza a tesuturilor extrahepatice, exceptand pancreasul endocrin;
D. Hexokinaza, care exercita un mecanism de tip feed-back asupra cantitatii de glucoza din tesuturi;
E. Mai multi hormoni endocrini.
27. Sunt hormoni cu actiune hiperglicemianta: A. ACTH;
B. Catecolaminele;
C. Interleukinele;
D. Insulina;
E. Vasopresina.
28. Enzima glucokinaza de la nivelul ficatului: A. Realizeaza impermeabilizarea celulelor din propriul tesut fata de glucoza;
B. Are capacitatea de a transforma cantitati mari de glucoza;
C. Are o afinitate fata de substrat mai mica decat hexokinaza;
D. Controleaza glicoliza mult mai lent;
E. Impiedica ficatul sa realizeze glicoliza.
-
Page 30 of 120
29. Hormonii glucocorticoizi: A. Amplifica procesul glicolitic;
B. Amplifica gluconeogeneza ;
C. Antagonizeaza cu glucagonul;
D. Inhiba utilizarea glucozei de catre tesuturile extrahepatice;
E. Au actiune hipoglicemianta.
30. Glicozuria: A. Se poate produce la organismele sanatoase, atunci cand concentratia de glucoza din sangele venos depaseste 9,5-10 mM/L;
B. Nu se produce la organismele sanatoase;
C. Reprezinta concentratia fiziologica a glucozei din urina;
D. Este un indicator de diagnostic al diabetului zaharat;
E. Se produce atunci cand nivelul glicemiei este ridicat, si filtratul glomerular contine mai multa glucoza decat poate fi reabsorbita.
Capitolul 5. Metabolismul glucidelor. Metabolismul glicogenului: glicogeno-
neogeneza si glicogenoliza, controlul sintezei si degradarii glicogenului, aspecte
clinice.Suntul pentozo-fosfatilor. Calea acidului glucuronic
Complement Simplu
1. Glicogenina este:
A. O proteina cu masa moleculara mica, care serveste ca molecula-primer pentru grefarea primei molecule de glucoza in cadrul sintezei glicogenului;
B. Enzima de ramificare, care transfera o parte a catenei poliglucidice la un lant alaturat;
C. Enzima-cheie a glucogenogenezei;
D. O molecula-efector care creste gradul de ramificare al moleculelor de glicogen in pancreas si tesutul adipos;
E. O maladie genetica in care organismul stocheaza glicogen fara a-l putea utiliza.
2. Enzimele principale care controleaza metabolismul glicogenului sunt:
-
Page 31 of 120
A. Fosfoglucomutaza si pirofosfataza;
B. Hexokinaza si glucokinaza;
C. Glicogen fosforilaza si glicogen sintaza;
D. Piruvat carboxikinaza si glucozo 6 fosfataza;
E. Fosfoglucomutaza si glucokinaza.
3. Suntul pentozo-fosfatilor este: A. O cale majora de metabolizare a glucozei prin care se genereaza NADPH, H+ pentru biosinteze reductive si riboza pentru biosinteza nucleotidelor si acizilor nucleici;
B. O cale majora de metabolizare a glucozei cu generare de legaturi macroergice (ATP) si potential reducator (NADPH,H+);
C. O cale alternativa de metabolizare a glucozei la acid glucuronic cu generare de potential reducator (NADPH,H+);
D. O prescurtare a caii de metabolizare a glucozei prin glicoliza, care are ca enzime caracteristice fosfofructokinaza si gluconolacton hidrolaza;
E. O cale metabolica activa numai in tesutul nervos, derm si cortexul glandelor suprarenale.
4. Calea acidului glucuronic: A. Se desfasoara in tesutul pulmonar si are ca rezultat sinteza de pentoze si de acid ascorbic la primate;
B. Se desfasoara in ficat si are ca scop major excretia compusilor straini organismului si produsilor de catabolizare proprii;
C. Este o cale majora de metabolizare a glucozei, prezenta in toate tesuturile (ubiquitara);
D. Este mult amplificata in cazul unei maladii genetice denumita pentozurie esentiala ;
E. Corecte B si D.
5. In procesul biosintezei glicogenului: A. Glucoza este fosforilata la glucozo-1-fosfat de catre hexokinaza;
B. Glucoza este fosforilata la glucozo-6-fosfat de catre hexokinaza;
C. Glucozo-1-fosfat este transformata in glucozo-6-fosfat de catre fosfoglucomutaza;
D. Glucoza este activata cu ajutorul energiei furnizate de creatin fosfat;
E. Adaugarea de noi molecule de glucoza in catena glicogenului se face la capatul reducator.
-
Page 32 of 120
6. In procesul biosintezei glicogenului: A. Enzima de ramificare transfera o catena lineara cu minimum 6 unitati de glucoza pe un lant alaturat;
B. Molecula de glucoza este incarcata energetic prin sinteza ATP-glucozei;
C. Molecula de glucoza este incarcata energetic prin sinteza GTP-glucozei;
D. Molecula de glucoza este incarcata energetic prin sinteza CTP-glucozei;
E. Se produce energie metabolica inmagazinata in UTP.
7. Glicogenoliza: A. Reprezinta calea metabolica de sinteza a glicogenului la nivelul ficatului si muschilor;
B. Este o cale metabolica identica cu glicogenogeneza;
C. Reprezinta calea metabolica de hidroliza a glicogenului prin hidroliza legaturilor glicozidice 1-4 si 1-6;
D. Are ca molecula furmizoare de energie UTP;
E. Se desfasoara exclusiv in tesutul hepatic.
8. Enzimele principale care controleaza metabolismul glicogenului sunt: A. Fosfoglucomutaza si enzima de ramificare;
B. Glicogen fosforilaza si glicogen sintaza;
C. Hexokinaza si pirofosfataza;
D. Aldolaza si cetolaza;
E. Fosfofructo kinaza si piruvatcarboxi kinaza.
9. In muschi glicogen fosforilaza este activata de: A. Insulina;
B. Glucagon;
C. Adrenalina;
D. Iodotironina;
E. Estradiol.
10. Maladia von Gierke:
-
Page 33 of 120
A. Este cauzata de deficienta enzimei glicogen sintaza;
B. Are ca patologie caracteristica incaracrea hepatocitelor si a tubulilor renali cu glicogen;
C. Se manifesta clinic prin hiperglicemie si hipolipemie;
D. Este o boala infectioasa;
E. Este cauzata de absenta enzimei de deramificare.
Complement Multiplu
11. Glicogenul este stocat in:
A. Eritrocitele tinere;
B. Eritrocitele mature;
C. Ficat;
D. Tesut muscular;
E. Pancreas.
12. Care din etapele descrise fac parte din procesul de biosinteza al glicogenului? A. Fosforilarea glucozei la glucozo 6 fosfat de catre hexokinaza;
B. Carboxilarea piruvatului la oxaloacetat de catre piruvat carboxilaza;
C. Transformarea glucozo 6 fosfatului in glucozo 1 fosfat de catre fosfoglucomutaza;
D. Izomerizarea glucozo 6 fosfat in fructozo 6 fosfat de catre fosfoglucoizmeraza;
E. Conversia lactatului la piruvat de catre lactat dehidrogenaza.
13. Glicogenoliza reprezinta: A. O cale distincta de glicogenogeneza;
B. Procesul de hidroliza al moleculelor de glicogen in molecule de glucoza;
C. Procesul reversibil al glicogenogenezei;
D. Un proces ce se desfasoara preponderant in eritrocitele tinere;
E. Un proces inhibat de insulina.
14. Bolile de tezaurizare a glicogenului: A. Sunt un grup de maladii genetice caracterizate prin depozitarea in organism a unui tip anormal de glicogen;
-
Page 34 of 120
B. Se pot manifesta prin incarcarea hepatocitelor si a tubulilor renali cu glicogen;
C. Se pot trata prin transplant de ficat;
D. Se manifesta prin liza hematiilor imbatranite;
E. Pot cauza lipsa rezistentei la efort fizic.
15. Etape ale suntului pentozofosfatilor sunt: A. Fosforilarea glucozei cu obtinerea de glucozo 1 fosfat de catre hexokinaza;
B. Dehidrogenarea glucozo 6 fosfatului cu obtinerea 6 fosfo glucono lactonei de catre glucozo 6 fosfat dehidrogenaza NADP+ dependent;
C. Hidroliza 6 fosfo gluconolactonei cu obtinerea de 6 fosfogluconat de catre transcetolaza;
D. Transformarea 6 fosfogluconatului in 3 ceto 6 fosfogluconat (instabil) de catre 6 fosfogluconat dehidrogenaza;
E. Transformarea glucozo 6 fosfatului in glucozo 1 fosfat de catre fosfoglucomutaza.
16. Etape ale suntului pentozofosfatilor sunt: A. Decarboxilarea spontana a 3 ceto 6 fosfogluconatului cu formarea ribulozo 5 fosfatului;
B. Epimerizarea ribulozo 5 fosfatului cu obtinerea xilulozo 5 fosfatului;
C. Izomerizarea gliceraldehid 3 fosfatului cu obtinerea dihidroxi aceton fosfatului;
D. Izomerizarea citratului in cis-aconitat;
E. Crearea unei legaturi 1-6 glicozidice intre doua molecule de glucozo 6 fosfat.
17. Etape ale caii acidului glucuronic sunt: A. Oxidarea UDP glucozei cu generarea de UDP-glucuronat de catre UDP glucozo dehidrogenaza;
B. Reactia glucozo-1 fosfatului cu UTP, cu generarea de UDP glucoza;
C. Izomerizarea glucozo 6 fosfatului la glucozo 1 fosfat de catre fosfoglucomutaza;
D. Izomerizarea gliceraldehid 3 fosfatului cu obtinerea dihidroxi aceton fosfatului;
E. Hidroliza 6 fosfo gluconolactonei cu obtinerea de 6 fosfogluconat de catre transcetolaza.
18. Amplificarea sintezei de acid glucuronic pornind de la glucoza poate fi indusa de: A. Uree;
B. Barbital;
-
Page 35 of 120
C. Clorobutanol;
D. Glucoza in exces;
E. Acidul piruvic.
19. Dintre bolile de tezaurizare a glicogenului fac parte: A. Sindromul McArdle;
B. Neuropatia optica ereditara Leber;
C. Maladia Cori;
D. MELAS;
E. Alcaptonuria.
20. In urma contractiei musculare: A. Glicogenogeneza se amplifica in muschi de cateva sute de ori;
B. Glicogenoliza se amplifica in muschi de cateva sute de ori;
C. Are loc activarea rapida a glicogen fosforilazei prin fosforilarea sa;
D. Are loc activarea rapida a glicogen sintazei prin defosforilarea sa;
E. Are loc sinteza amplificata de glicogenina.
21. Suntul pentozo fosfatilor: A. Este o cale majora de obtinere a energiei din moleculele de glucoza;
B. Nu genereaza ATP;
C. Genereaza potential reducator pentru catena respiratorie;
D. Se desfasoara in matricea mitocondriala;
E. Cuprinde doua etape, dintre care una oxidativa.
22. Reactiile suntului pentozo fosfatilor: A. Se petrec in citosol;
B. Se petrec in matricea mitocondriala;
C. Se petrec in reticulul endoplasmatic;
D. Cuprind o etapa oxidativa si una neoxidativa;
-
Page 36 of 120
E. Cuprind doua etape oxidative care se desfasoara in doua compartimente intracelulare diferite.
23. In prima etapa a suntului pentozo fosfatilor: A. Are loc transformarea ribulozo-5-fosfatului in glucozo-6-fosfat;
B. Participa la procesul catalitic transcetolaza;
C. Are loc dehidrogenarea glucozo-6-fosfatului cu formarea de 6 fosfogluconolactona;
D. Sunt generate 2 molecule NADPH;
E. Are loc transferul unei unitati cu 2 atomi de carbon de la o cetoza catre o aldoza.
24. O mutatie genetica care induce deficit de functionare al enzimei glucozo-6-fosfat dehidrogenaza: A. Are drept consecinta blocarea caii glicolitice;
B. Are drept consecinta blocarea caii acidului glucuronic;
C. Are drept consecinta blocarea producerii de NADPH;
D. Are drept consecinta liza eritrocitara la administrarea de antimalarice;
E. Are drept consecinta anemia falciforma.
25. Dintre diferentele de catabolizare ale glucozei prin cele doua cai majore fac parte: A. Generarea de pentoze fosforilate in cadrul suntului pentozo fosfatilor;
B. Locul diferit de desfasurare al reactiilor;
C. Generarea de potential reducator sub forma de NADH in cadrul suntului pentozo fosfatilor;
D. Generarea de legaturi fosfat macroergice in cadrul glicolizei;
E. Existenta unor intermediari comuni.
26. Suntul pentozo fosfatilor: A. Se desfasoara cu mare intensitate in glanda mamara in lactatie;
B. Se desfasoara cu mare intensitate in muschii scheletici;
C. Se desfasoara cu mare intensitate in tesuturile in care au loc biosinteze reductive;
D. Este activat de insulina;
E. Produce NADH pentru mentinerea glutationului in stare oxidata in eritrocite. 147 Calea acidului glucuronic:
27. UDP-glucuronatul:
-
Page 37 of 120
A. Este forma activa a glicogenului;
B. Este forma activa a glucuronatului;
C. Reactioneaza cu bilirubina pentru a genera bilirubina conjugata;
D. Reactioneaza cu acidul uric pentru a genera acidul uric conjugat;
E. Se excreta exclusiv pe cale digestiva.
28. Calea acidului glucuronic: A. Genereaza ATP;
B. Nu genereaza ATP;
C. Genereaza NADPH;
D. Nu genereaza NADPH;
E. Porneste de la glucoza-6-fosfat.
29. Spre deosebire de glicogenul hepatic, glicogenul muscular: A. Are rolul de a pune la dispozitie hexoze pentru propriile celule;
B. Se gaseste in procent mult mai mic in celule;
C. Se gaseste in celule in procent de peste 16%;
D. Are rolul de a pune la dispozitie hexoze pentru mentinerea constanta a glicemiei;
E. Are structura moleculara neramificata.
30. Calea acidului glucuronic: A. Are ca semnificatie biologica generarea de potential reducator pentru biosinteze
B. Are ca semnificatie biologica excretarea compusilor straini organismului (xenobiotice);
C. Are ca semnificatie biologica excretarea produsilor de catabolizare ai organismului
D. Se desfasoara in muschii scheletici;
E. Se desfasoara in ficat.
-
Page 38 of 120
Capitolul 6. Metabolismul lipidelor. Catabolismul acizilor grasi: digestia si
absorbtia lipidelor, -oxidarea acizilor grasi, cetogeneza. Aspecte clinice
Complement Simplu
1. Digestia lipidelor din aport alimentar incepe din:
A. Cavitatea bucala;
B. Traiectul esofagian;
C. Stomac;
D. Citosolul celulelor enterale;
E. Colonul transvers.
2. Deficientele in structura acil gras translocazelor au ca manifestari clinice: A. Pierderi de memorie si neuropatie dupa exercitii fizice exesive;
B. Voma, diaree si crampe musculare in urma dietelor sarace in lipide;
C. Hiperglicemie si poliurie;
D. Crampe muscular care se accentueaza dupa mese, diete bogate in lipide sau exercitii fizice;
E. Inflamarea tesutului adipos.
3. Locul majoritar de acumulare al triacilglicerolilor la mamifere este: A. Citoplasma hepatocitelor;
B. Citoplasma neuronilor;
C. Citoplasma adipocitelor;
D. Citoplasma miocitelor;
E. Eritrocitul matur.
4. Chilomicronii: A. Sunt sintetizai n intestin n timpul absorbiei lipidelor si secretai n sistemul limfatic i de acolo, n snge;
B. Nu contin colesterol din aport exogen;
C. Sunt sintetizati in adipocite si secretati in sistemul limfatic i de acolo, n snge;
D. Sunt particule monomoleculare cu forme neregulate;
-
Page 39 of 120
E. Sunt agregate lipidice.
5. Evenimentul iniial n beta oxidarea acizilor grasi este: A. Activarea acizilor grasi prin formarea unui tioester cu Coenzima A;
B. Formarea unui acil adenilat cu ATP;
C. Hidroliza triacilglicerolilor de catre lipaze;
D. Secretia epinefrinei, nor-epinefrinei si insulinei;
E. Intrarea acizilor grasi in mitocondrie.
6. Activitatea lipazelor din adipocite este reglata de catre: A. Estradiol;
B. ACTH;
C. Testosteron;
D. Ocitocina;
E. Cortisol.
7. Inhibitia activitatii lipazice este realizata de: A. Glucagon;
B. Adrenalina;
C. ACTH;
D. Insulina;
E. Nor-adrenalina.
8. Degradarea oxidativa a acizilor grasi are loc in: A. Citosol;
B. Reticul endoplasmatic;
C. Citoplasma adipocitelor;
D. Membrana mitocondriala interna;
E. Matricea mitocondriala.
9. Transportul acizilor grasi in compartimentul celular unde are loc -oxidarea lor se face prin intermediul:
-
Page 40 of 120
A. Coenzimei A;
B. Carnitinei;
C. ATP;
D. Proteinei transportoare de grupari acil;
E. Chilomicronilor.
10. Degradarea catenelor saturate de acizi grasi activati are loc prin: A. Clivarea secvenialde uniti cu cte doi atomi de carbon din catena acidului gras;
B. Clivarea secvenialde uniti cu cte trei atomi de carbon din catena acidului gras;
C. Clivarea secvenialde uniti cu cte un atom de carbon din catena acidului gras;
D. Oxidarea secventiala a fiecarui atom de carbon din catena pana la CO2;
E. Nici un raspuns corect.
Complement Multiplu
11. Etape ale oxidarii acizilor grasi sunt:
A. Oxidarea acil gras-Coenzimei A de catre acil CoA dehidrogenaza cu formare de enoil CoA;
B. Transportul gruparilor acil gras activate in matricea mitocondriala dupa conjugarea lor cu carnitina;
C. Sinteza malonil-CoA pornind de la acetil CoA si HCO3-;
D. Elongarea catenei acidului palmitic in reticulul endoplasmatic al hepatocitelor;
E. Carboxilarea biotinei pe baza energiei furnizate de ATP la nivelul acetil Co A carboxilazei.
12. Degradarea oxidativa a acizilor grasi nesaturati: A. Necesita fata de procesul de oxidare al acizilor grasi saturati doua enzime suplimentare:
B. o izomeraza si o reductaza;
C. Se desfasoara in matricea mitocondriala dupa activarea gruparii acil gras si transportul ei din citosol;
D. Se desfasoara in cisternele lizozomale dupa activarea gruparii acil gras si transportul ei din citosol;
E. Necesita fata de procesul de oxidare al acizilor grasi saturati un set de enzime complet diferit;
13. Cetogeneza: A. Implica sinteza si descompunerea 3-hidroxi-3 metil glutaril CoA de catre doua enzime;
-
Page 41 of 120
B. Genereaza molecule-combustibil destinate tesuturilor extrahepatice;
C. Generaza molecule-combustibil destinate tesutului hepatic;
D. Este reglata prin controlul mobilizarii acizilor grasi liberi din tesutul adipos prin mecanisme hormonale;
E. Are loc numai in conditii patologice.
14. Cetogeneza este reglata prin: A. Controlul mobilizarii acizilor grasi liberi din tesutul adipos, efectuat preponderant hormonal;
B. Activarea carnitin palmitoil transferazei I hepatice;
C. Raportul de repartizare al acetil CoA generate din oxidarea acizilor grasi intre procesul de cetogeneza si ciclul aciilor tricarboxilici;
D. Pompele de protoni ale catenei respiratorii din membrana mitocondriala interna;
E. Procesul de homeotermie realizat la nivelul hipotalamusului.
15. Acil CoA sintetaza: A. Catalizeaza oxidarea Acil Co A la enoil Co A;
B. Catalizeaza reducerea catenei acil activate;
C. Induce formarea unei duble legaturi in configuratie trans;
D. Induce formarea unei duble legaturi in configuratie cis;
E. Utilizeaza pentru cataliza energia furnizata de doua legaturi macroergice.
16. In reactia de formare a trans enoil Co A, in cadrul caii metabolice a oxidarii acizilor grasi: A. Are loc hidrogenarea unei molecule FAD;
B. Are loc hidrogenarea unei molecule NAD;
C. Catalizatorul este enoil Co hidrataza;
D. Catalizatorul este acil Co A dehidrogenaza;
E. Are loc hidroliza unei molecule ATP.
17. Enoil Co A hidrataza: A. Este o enzima stereospecifica;
B. Nu hidrateaza legaturile duble cu structura cis;
-
Page 42 of 120
C. Hidrateaza si dublele legaturi cu structura cis;
D. Are ca produs de reactie L-3 hidroxiacil CoA;
E. Este o enzima citosolica.
18. Acil Co a dehidrogenazele: A. Catalizeaza reactia de transformare a 3 ceto acil Co A in acil Co A;
B. Catalizeaza reactia de transformare a acil Co A in trans enoli Co A;
C. Utilizeaza ca acceptor de potential reducator molecula NAD;
D. Utilizeaza ca acceptor de potential reducator molecula FAD;
E. Utilizeaza pentru reactia pe care o catalizeaza energie furnizata de ATP.
19. Acil Co A dehidrogenazele: A. Cuprind enzime specifice de grup pentru catene hidrocarbonate lungi (12-18 atomi de carbon);
B. Cuprind enzime specifice de grup pentru catene hidrocarbonate medii (9-4 atomi de carbon);
C. Genereaza exclusiv legaturi duble in conformatie cis;
D. Genereaza exclusiv legaturi duble in conformatie trans;
E. Genereaza atat duble legaturi cis cat si trans.
20. In cazul oxidarii acizilor grasi nesaturati: A. Calea oxidarii este identica cu a acizilor grasi saturati;
B. Sunt necesare doua enzime suplimentare fata de calea oxidarii acizilor grasi saturati: o dehidrogenaza si o oxidaza;
C. Sunt necesare doua enzime suplimentare fata de calea oxidarii acizilor grasi saturati: o izomeraza si o reductaza;
D. Mecanismul de transport a acizilor in matricea mitocondriala este identic;
E. Este necesara modificarea configuratiei trans a dublei legaturi din catena acidului gras nesaturat in configuratie cis cu ajutorul unei izomeraze.
21. In cazul oxidarii acizilor grasi polinesaturati: A. Sunt necesare trei enzime suplimentare fata de calea oxidarii acizilor grasi saturati: 2,4 dienoil CoA reductaza,o izomeraza si o reductaza;
B. Sunt necesare doua enzime suplimentare fata de calea oxidarii acizilor grasi saturati: o izomeraza si 2,4 dienoil CoA reductaza;
-
Page 43 of 120
C. 2,4 dienoil CoA reductaza transforma compusul 2,4 dienoil CoA in cis 3 enoil CoA;
D. 2,4 dienoil CoA reductaza transforma compusul 2,4 dienoil CoA in trans 3 enoil CoA;
E. Calea metabolica se desfasoara in citosol, nemainecesitand transportul acizilor grasi in matricea mitocondriala.
22. oxidarea acizilor grasi in peroxizomi: A. Conduce la malonil CoA;
B. Difera de cea mitocondriala prin catalizatorul si acceptorul de hidrogen al reactiei de oxidare a L-3-hidroxiacli Co A;
C. Difera de cea mitocondriala prin catalizatorul si acceptorul de hidrogen al reactiei de oxidare a acil Co A;
D. Conduce la acetil CoA;
E. Genereaza peroxid de hidrogen.
23. Cetogeneza are loc: A. In cazul unei rate foarte crescute a oxidarii acizilor grasi;
B. Exclusiv in tesutul hepatic;
C. In tesutul hepatic si tesutul nervos;
D. Numai in situatii patologice;
E. In tesuturile care utilizeaza corpii cetonici drept molecule-combustibil.
24. Corpii cetonici sunt: A. D (-) 3-hidroxipropionatul;
B. Acetoacetatul;
C. Acetona;
D. Acetobutiratul;
E. D (-) 3-hidroxibutiratul.
25. Cetogeneza implica: A. Sinteza 3-hidroxi-3 metil glutaril CoA;
B. Descompunerea 3-hidroxi-3 metil glutaril CoA;
-
Page 44 of 120
C. Sinteza si descompunerea 3-hidroxi-3 metil glutaril CoA;
D. Actiunea HMG-CoA sintazei;
E. Actiunea HMG-CoA liazei.
26. Corpii cetonici sunt oxidati: A. In tesutul hepatic;
B. In tesuturile extrahepatice;
C. Pana la saturarea caii de conversie (12 mM/L corpi cetonici in sange);
D. Producand o intensificare semnificativa a consumului de oxigen de catre organism;
E. Cu generare de cetonurie.
27. Cetogeneza: A. Poate fi privita ca un mecanism alternativ de oxidare a acizilor grasi in conditiile saturarii ciclului Krebs cu acetil CoA;
B. Este o cale metabolica patologica;
C. Este o cale metabolica care se poate exacerba in anumite conditii fiziologice sau patologice;
D. Este exacerbata numai in situatii patologice;
E. Se produce in matricea mitocondriala a celulelor hepatice.
28. Deficienta in carnitina: A. Se poate intalni la nou-nascutii prematuri;
B. Se poate trata prin administrare orala de carnitina;
C. Induce acidoza si cetonurie;
D. Induce hipercetonemie;
E. Impiedica un transport optim al acizilor grasi in mitocondrie.
29. Reglarea cetogenezei prin activitatea carnitin palmitoil transferazei I hepatice presupune: A. Stabilirea exacta a proportiei dintre cantitatea de acizi grasi metabolizati prin oxidare si cantitatea de acizi grasi care sunt esterificati cu glicerol;
B. Controlul eliminarii acetonei pe cale pulmonara;
C. Inhibitia acestei enzime atunci cand perioada de repaus alimentar se prelungeste excesiv;
-
Page 45 of 120
D. Activarea lipazelor din tesutul adipos;
E. Activarea acestei enzime in perioadele de repaus alimentar.
30. Dintre corpii cetonici: A. Acetoacetatul este cu usurinta oxidat in tesuturile extrahepatice;
B. Acetona este cel mai usor de utilizat drept molecula combustibil de catre tesuturile extrahepatice;
C. D(-) 3 hidroxibutiratul este dificil de oxidat in vivo si se evapora in mari cantitati prin plamani;
D. D(-) 3 hidroxibutiratul este cu usurinta oxidat in tesuturile extrahepatice;
E. Nici unul din corpii cetonici nu este utilizat drept molecula-combustibil.
Capitolul 7. Metabolismul lipidelor. Biosinteza acizilor grasi; biosinteza
colesterolului, transportul si excretia sa. Aspecte clinice
Complement Simplu
1. Calea principala de biosinteza de novo a acizilor grasi este activa:
A. In mitocondrii;
B. In citosol;
C. In cisternele lizozomale;
D. In membrana interna mitocondriala;
E. In vacuolele celulelor adipoase.
2. Gruparea furnizoare de unitati cu 2 atomi de carbon pentru elongarea catenei in calea biosintezei de novo a acizilor grasi este legata de:
A. Coenzima A;
B. Biotina;
C. Proteina transportoare de grupari acil;
D. Acil gras elongaza;
E. GTP.
3. Unitatile cu 2 atomi de carbon utilizate in procesul biosintezei colesterolului sunt furnizate de: A. Malonil CoA;
-
Page 46 of 120
B. Fosfoenol piruvat;
C. Acetil Co A;
D. Hidroximetil glutaril CoA;
E. Geranil pirofosfat.
4. Dintre cofactorii enzimatici care participa la biosinteza acizilor grasi face parte: A. NADH;
B. FADH2;
C. Tiamina;
D. NADPH;
E. Niacina. 185 Etapa initiala in sinteza acizilor grasi este:
5. Enzima care controleaza calea metabolica a biosintezei acizilor grasi este: A. Acil gras sintaza;
B. Pirofosfataza;
C. HMG CoA reductaza;
D. 3 cetoacil CoA sintaza;
E. Acetil CoA carboxilaza.
6. Precursorul in sinteza colesterolului il constituie gruparea: A. Malonil;
B. Citrat;
C. Acetil;
D. Mevalonil;
E. Carbonat.
7. Un nivel de control al concentraiei colesterolului l constituie: A. Numarul receptorilor membranari pentru LDL;
B. Numarul de molecule de triacilgliceroli din vacuolele adipocitelor;
C. Concentratia de acetona produsa de ficat;
-
Page 47 of 120
D. Activitatea acil gras sintazei;
E. Activitatea acetil CoA carboxilazei.
8. n procesul n care colesterolul tisular este transportat la ficat: A. Principalele vehicule sunt LDL;
B. Principalele vehicule sunt HDL;
C. Principalele vehiculesunt chilomicronii;
D. Principalele vehicule sunt IDL;
E. Principalele vehicule sunt VLDL.
9. Absena patologica receptorilor LDL conduce la: A. Hipercolesterolemie i ateroscleroz;
B. Maladia Cori;
C. Acidoza metabolica;
D. Diabet zaharat;
E. Sindromul McArdle.
10. Etapa initiala in sinteza acizilor grasi este: A. Sinteza acetil-Co A
B. Sinteza aceto acetil-Co A;
C. Sinteza geranil-Co A;
D. Sinteza mevalonatului;
E. Sinteza malonil-Co A.
Complement Multiplu
11. Etapa initiala a biosintezei de novo a acizilor grasi:
A. Are loc in reticulul endoplasmatic hepatic;
B. Este catalizata de o enzima allosterica avand drept coenzima piridoxal fosfatul;
C. Consta in sinteza malonil-CoA pornind de la acetil CoA si HCO3-;
D. Este catalizata de o enzima avand drept coenzima biotina;
-
Page 48 of 120
E. Se desfasoara in citosol.
12. Procesul de elongare a catenei acidului palmitic provenit prin sinteza de novo a acizilor grasi: A. Are loc in reticulul endoplasmatic hepatic;
B. Se produce prin adaugare la catena acil gras-Co A de unitati de 2 atomi de carbon prin intermediul malonil Co A;
C. Se produce prin adaugare la catena acil gras-Co A de unitati de 2 atomi de carbon prin intermediul acetil Co A;
D. Utilizeaza ca agent reducator NADPH, H+;
E. Utilizeaza ca agent reducator NADH, H+.
13. Ateroscleroza este caracterizata ca: A. depunere a colesterolului sau a esterilor colesterolului din lipoproteinele care contin apo B-100 in tesutul conjunctiv al peretilor arteriali;
B. depunere a colesterolului sau a triacil glicerolilor din chilomicroni in tesutul conjunctiv al peretilor arteriali;
C. depunere a lipidelor polinesaturate din lipoproteinele care contin apo B-48 in tesutul conjunctiv al peretilor arteriali;
D. depunere a colesterolului sau a esterilor colesterolului din lipoproteinele de tip LDL, VLDL sau IDL in tesutul conjunctiv al peretilor arteriali;
E. depunere a colesterolului si glucidelor din lipoproteinele circulante in tesutul conjunctiv al peretilor arteriali.
14. Enzima-cheie a procesului de biosinteza de novo a colesterolului: A. Catalizeaza sinteza mevalonatului;
B. Este inhibata de colesterolul in exces adus prin aport alimentar;
C. Are ca substrat geranil pirofosfatul;
D. Utilizeaza ca donor de potential reducator NADH, H+;
E. Utilizeaza ca donor de potential reducator NADPH, H+.
15. Acizii biliari primari: A. Sunt sintetizati la nivelul ficatului;
B. Sunt sintetizati la nivelul veziculei biliare;
C. Sunt acidul colic si acidul chendeoxicolic;
-
Page 49 of 120
D. Sunt acidul colic si acidul deoxicolic;
E. Sunt sintetizati pe baza de potential reducator adus de NADH, H+.
16. Procesul de sinteza al eicosanoizilor: A. Are ca substrat comun arahidonatul;
B. Presupune aport alimentar de linoleat;
C. Presupune aport alimentar de stearat;
D. Are ca substrat comun 5, 8, 11, 14 eicosantetraenoatul;
E. Nu are loc in celulele animalelor superioare.
17. Deficitul de vitaminC: A. Interfer n sinteza acizilor biliari n reacia de hidroxilare iniial;
B. Conduce in final la acumularea de colesterol i la ateroscleroz;
C. Nu afecteaza in mod direct metabolismul colesterolului;
D. Are consecinte asupra procesului excretiei colesterolului;
E. Nu are consecinte in procesul excretiei colesterolului atunci cand exista NADPH suficient in celule.
18. Despre procesul de excretie al colesterolului sunt adevarate afirmatiile: A. Colesterolul se elimina din organism numai sub forma esterificata;
B. Jumatate din colesterolul excretat este eliminat prin fecale, dupa transformarea sa in acizi biliari;
C. Jumtate din colesterolul excretat este eliminat ca atare;
D. Principala forma de eliminare a colesterolului sunt agregatele HDL;
E. Colesterolul se elimina din organism conjugat cu acid glucuronic.
19. Hipercolesterolemia familialeste: A. O maladie infectioasa;
B. O maladie n care colesterolul este depozitat n diverse esuturi datoritconcentraiei mari n colesterol a HDL plasmatice;
C. O maladie ereditara;
D. O maladie in care apar noduli de colesterol subcutani numiti xantomas;
-
Page 50 of 120
E. O maladie care are drept consecinte ateroscleroza, cauzata de depozitarea unui strat de colesterol pe peretii vaselor sanguine i ingustarea lor.
20. Ateroscleroza este: A. Depunere a colesterolului sau a esterilor colesterolului din lipoproteinele care conin apo B100 proteine n esutul conjunctiv al pereilor arteriali;
B. Corelata cu nivelul colesterolului seric;
C. O consecinta a defictului genetic care provoaca hipercolesterolemia familiala;
D. Corelata cu concentratia acizilor biliari primari;
E. Corelata cu nivelul celular al acetil CoA.
21. Controlul enzimatic al procesului de biosinteza de novo a colesterolului este realizat prin urmatoarele mecanisme:
A. Inhibitia biosintezei mARN specific al HMG-CoA reductazei in prezenta excesului de steroli;
B. Inhibitia biosintezei ADN specific al HMG-CoA reductazei in prezenta excesului de colesterol esterificat;
C. Inhibitia biosintezei mARN specific al enzimei-cheie a procesului in prezenta excesului de steroli;
D. Inhibitia vitezei procesului de translatie al informatiei mARN specific enzimei-cheie a procesului in prezenta metabolitilor nesterolici derivati de la mevalonat;
E. Numarul receptorilor membranari pentru LDL.
22. Controlul enzimatic al procesului de biosinteza de novo a colesterolului este realizat prin urmatoarele mecanisme:
A. Cresterea vitezei de degradare a HMG-CoA reductazei in prezenta unui continut scazut de derivati ai colesterolului si de mevalonat;
B. Cresterea vitezei de degradare a HMG-CoA reductazei in prezenta unui continut ridicat de derivati ai colesterolului si de mevalonat;
C. Modularea capacitatii catalitice a HMG-CoA reductazei prin fosforilare-defosforilare;
D. Amplificarea biosintezei colesterolului o data cu scaderea concentratiei de ATP;
E. Inhibarea HMG-CoA reductazei de catre excesul de colesterol adus prin aport alimentar la nivelul ficatului.
23. Controlul procesului de biosinteza de novo a colesterolului este realizat prin urmatoarele mecanisme: A. Modularea vitezei de sinteza a proteinelor-receptor membranar pentru LDL prin elementul de reglare (SRE) situat pe gena responsabila de sinteza acestei proteine;
B. Absenta patologica a receptorilor LDL;
-
Page 51 of 120
C. Inhibitia HMG-CoA reductazei prin fosforilare sub actiunea unei protein kinaze-AMP dependente;
D. Marirea aportului de oxigen necesar sintezei prin amplificarea ritmului respirator;
E. Aparitia de noduli de colesterol subcutani si la nivelul articulatiilor.
24. Controlul procesului de biosinteza de novo a colesterolului: A. Este foarte strict in organism, deoarece excesul provoaca stari patologice, contribuind la formarea placii aterosclerotice;
B. Este reglat numai la nivelul ficatului, organul in care se realizeaza biosinteza acestui compus;
C. Poate fi dereglat prin mutatii genetice;
D. Se realizeaza exclusiv la nivelul enzimei-cheie a procesului;
E. Implica formarea de xantomas la nivelul tendoanelor.
25. Transportul colesterolului in tesuturi: A. Se realizeaza prin intermediul lipoproteinelor;
B. Se realizeaza de la nivelul ficatului prin intermediul VLDL, care contin exclusiv colesterol liber;
C. Se realizeaza de la nivelul ficatului prin intermediul VLDL, care contin colesterol liber si colesterol esterificat;
D. Se realizeaza de la nivelul ileonului prin intermediul chilomicronilor;
E. Se realizeaza de la nivelul ileonului prin intermediul HDL.
26. Boli in care se inregistreaza nivele sanguine ridicate de: VLDL, IDL si reziduuri de chilomicroni sau LDL sunt: A. Hipertiroidismul;
B. Hepatita virala cu virus A;
C. Diabetul zaharat;
D. Nefroza lipidica;
E. Anemia pernicioasa.
27. Acizii biliari primari: A. Sunt deversati in vezica biliara sub forma libera;
B. Sunt deversati in vezica biliara sub forma conjugata cu glicina sau taurina;
C. Se gasesc in secretia biliara sub forma de saruri de calciu si magneziu;
-
Page 52 of 120
D. Se gasesc in secretia biliara sub forma de saruri de sodiu si potasiu;
E. Necesita pentru sinteza O2 si NADPH.
28. Colesterolul este: A. Un compus intalnit in toate organismele vii de pe Pamant;
B. Precursorul de biosinteza al hormonilor corticosteroizi;
C. Precursorul de biosinteza al hormonilor tiroidieni;
D. Precursorul de biosinteza al hormonilor sexuali;
E. Un compus ubicuitar la organismele eucariote.
29. In legatura cu sinteza mevalonatului, in cadrul caii metabolice de biosinteza a colesterolului, sunt adevarate: A. Reactia este catalizata de HMG CoA reductaza;
B. Reactia este ireversibila;
C. Reactia consuma potential reducator adus de FADH2:
D. Precursorii de sinteza sunt acetil-CoA si metil malonil-CoA;
E. Reactia are loc in citosol.
30. In cadrul caii metabolice de biosinteza a colesterolului, mevalonatul: A. Este transformat in epoxid de squalen prin trei reactii consecutive, care consuma 3 molecule ATP;
B. Trece in izopentenil pirofosfat pe baza energiei furnizate de hidroliza a 3 legaturi macroergice din ATP;
C. Este sintetizat pornind de la acetil CoA si aceto acetil CoA;
D. Este izomerizat in dimetil alil pirofosfat;
E. Este un modulator al vitezei de desfasurare a caii metabolice.
Capitolul 8. Metabolismul lipidelor. Notiuni privind metabolismul acil glicerolilor
si al sfingolipidelor, aspecte clinice. Schema generala a repartizarii si utilizarii
lipoproteinelor in organism, aspecte clinice privind dislipidemiile
Complement Simplu
1. Utilizarea glicerolului rezultat in urma hidrolizei acilglicerolilor depinde de:
-
Page 53 of 120
A. Lipazele hormon sensibile din tesutul adipos;
B. Lipazele independente de hormoni;
C. Tipul de acizi grasi care au esterificat glicerolul;
D. Prezenta in tesut a glicerol kinazei;
E. Corecte A. si C.
2. Sinteza ceramidelor are loc in: A. Mitocondrii;
B. Citosol;
C. Nucleol;
D. Ribozomi;
E. Reticulul endoplasmatic.
3. Sinteza VLDL (very low density lipoproteins) se desfasoara la nivelul: A. Intestinului;
B. Ficatului;
C. Rinichilor;
D. Corecte A. si B.;
E. Corecte B. si C.
4. Initierea catabolismului acilglicerolilor consta in: A. Transportul lor in tesutul adipos;
B. Legarea acizilor grasi eliberati din esteri de albumina serica;
C. Hidroliza lor, catalizata de catre lipaze specifice;
D. Eliberarea acizilor grasi in plasma sanguina;
E. Includerea lor in agregate lipoproteice.
5. Maladia Tay-Sachs se manifesta din punct de vedere biochimic prin: A. Absenta patologica a receptorilor membranari pentru LDL;
-
Page 54 of 120
B. Deficitul de hexozaminidaza A, cu acumularea de lipide glicozilate in organism;
C. Deficitul de carbamoil fosfat sintaza I;
D. Acidemie arginino-succinica moderata si acidurie;
E. Nici o varianta corecta.
6. Maladia Niemann-Pick se manifesta din punct de vedere biochimic prin: A. Deficitul de sfingomielinaza, cu acumularea de sfingomielina;
B. Deficitul de HMG CoA reductaza;
C. Deficitul de chilomicroni in plasma sanguina;
D. Triacilglicerolemie;
E. Deficitul de ceramide tisulare.
7. Dintre cele cinci tipuri de lipoproteine, in tesutul hepatic sunt sintetizate: A. Chilomicronii si VLDL;
B. VLDL si HDL;
C. LDL si HDL;
D. IDL si LDL;
E. Toate.
8. Modificarile biochimice care survin in maladia Tangier constau in: A. Deficiente in biosinteza sfingozinei;
B. Deficiente in biosinteza ceramidelor;
C. HDL reduse ca numar sau absente in plasma sanguina;
D. Mobilizarea excesiva a acizilor grasi din tesutul adipos de catre insulina si de subutilizarea lipidelor din chilomicroni sl LDL;
E. Sintetizarea unor chilomicroni de dimensiuni prea mari.
9. Dintre cele cinci agregate lipoproteice circulante, cele mai mari dimensiuni le au: A. VLDL;
B. Chilomicronii;
C. IDL;
-
Page 55 of 120
D. HDL;
E. LDL.
10. Hipolipoproteinemie (a beta lipoproteinem