Biologie celulara si moleculara

Adresa: Str. Marinescu nr. 23,

Etajul III :Sala de lucrari practice

1. TITLUL CURSULUI: Biologie celular i molecular 2. OBIECTIVUL CURSULUI I LUCRRILOR PRACTICE: Cunoasterea:

structurii i funciilor membranelor biologice, organizarea i funciile materialului genetic (transcripia,

translaia i replicaia; factorii care le pot influena), ciclul celular, mitoza i substanele antimitotice.

n cadrul lucrrilor practice se studiaz tehnici citologice, histochimice, testarea substanelor cu potenial citostatic, tehnologia culturilor de esuturi i celule in vitro, aplicarea biotehnologiilor vegetale la producerea substanelor farmacologic active.

3. CONDIII PREALABILE (CUNOTINE NECESARE N PREALABIL):

Cunotine de biologie general de nivel liceal, botanica farmaceutica

Curs: Sem. I : 28 ore Importana biologiei celulare i moleculare pentru nvmntul

farmaceutic. Realizri recente ale biologiei celulare i moleculare. Metode de studiu ale celulei: tehnica histologic, tehnici citochimice i

citofizice, microscopia electronic. Organizarea molecular a membranelor biologice, importana lor

biologic i farmaceutic. Membrana eritrocitului. Lectine i lipozomi. Transportul prin membrane. Proteine canal i proteine transportor.

Transportul activ i pasiv. Difuzia simpl. Sisteme uniport, simport, antiport. Exocitoza, endocitoza, transcitoza.

Citoscheletul celular, centrul celular i modul de aciune a agenilor citostatici.

Rolul biologic al nucleului, organizarea ADN, transcripia, translaia, replicaia. Ciclul celular, agenii antimitotici i biologia celulei canceroase

1. Tehnica histologic i efectuarea practic de preparate microscopice.

2. Introducere n tehnica de cultivare in vitro i biotehnologii aplicate la plantele medicinale.

3. Analiza unor metabolii celulari farmacologic activi obinui din culturi in vitro.

4. Localizarea citochimic a acizilor nucleici 5. Colchicomitoza. Testarea fitobiologic a

substanelor cu potenial citostatic. 6. Tehnica efecturii preparatelor pentru microscopia

electronic, recunoaterea i interpretarea imaginilor electronomicroscopice

BIBLIOGRAFIE: Maillet M.: Biologie cellulaire, Masson Paris, 2000 Alberts B., et all: Molecular Biology of the cell, Garland Science, 5 th

ed., 2008

METODE DE NVMNT: Curs: Expunerea materialului conform programei prin prezentare power

point Lucrri practice: Experimente demonstrative i activiti practice

individuale METODE DE EVALUARE: Examen practic: evaluarea cunotinelor practice acumulate i a

abilitilor de interpretare a datelor experimentale (pondere la nota final: 20%)

Examen teoretic scris (tip gril) (pondere la nota final: 80%)

Definitie: biologia celulara este o

ramura a biologiei care se ocupa cu studiul celulei, a proprietatilor ei fiziologice, a constituentilor celulari, a relatiilor celulei cu mediul extern, a ciclului celular, al diviziunii celulare si al mortii celulare, la nivel molecular

PREMIUL Nobel pentru Fiziologie si Medicina 2011: The Nobel Prize in Physiology or

Medicine 2011 was divided,

one half jointly to Bruce A. Beutler and Jules A. Hoffmann "for their discoveries concerning the activation of innate immunity"

and the other half to Ralph M. Steinman "for his discovery of the dendritic cell and its role in adaptive immunity

The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2009

"for the discovery of how chromosomes are protected by telomeres and the enzyme

telomerase"

Elizabeth H. Blackburn Carol W. Greider Jack W. Szostak

1/3 of the prize 1/3 of the prize 1/3 of the prize

University of California

San Francisco, CA, USA Johns Hopkins University

School of Medicine

Baltimore, MD, USA

Harvard Medical School;

Massachusetts General

Hospital

Boston, MA, USA;

Howard Hughes Medical

Institute

Premiul Nobel pentru medicina 2007

Procesul de introducere tintita a

genelor cuprinde 2 etape:

Capecchi si Smithies au descoperit ca recombinarea

omoloaga poate fi folosita pentru

a modifica specific genele in

celulele de mamifere

Evans a identificat si izolat celule stem embrionare din embrioni

tineri de soarece (blastocite); el a

aratat de asemenea ca celulele

stem embrionare pot fi folosite ca

vehicul pentru a transmite

informatia genetica la soareci

Genele modificate in vitro pot fi apoi transmise generatiilor

viitoare.

Consecinta scoaterii din uz a unei gene ne poate da informatii despre functionarea acestei gene

Aceste schimbari controlate care pot fi activate intr-un anumit moment sau intr-un anumit tesut ne ajuta sa stabilim modul de functionare al unei gene la o anumita varsta intr-un anumit tip celular

Este de asemenea posibil sa se introduca modificari precise intr-o anumita parte a unei gene ce codifica o proteina

Acest lucru poate fi facut cu scopul de a imita o mutatie umana ce poate cauza anumite boli.

De asemenea un soarece poate fi facut sa produca proteine umane Aceste studii cresc posibilitatile noastre de a studia mecanismul maladiilor

umane si de a testa noi medicamente Astazi peste 10 000 de gene au fost introduse tintit la soareci; peste 500

de modele diferite de maladii umane au fost reproduse prin introducere tintita a genelor incluzand: hipertensiunea, ateroscleroza, cancerul, diabetul si fibroza chistica