Biomul reprezintă un complex de ecosisteme, având un teritoriu mare, factori abiotici specifici şi o floră şi o faună specifică.

Exemple de biomuri

Biomuri terestre : o Tundră ;o Taiga ;o Pădure de foioase :

Pădure de foioase temperată ; Pădure de foioase subtropicală ; Pădure de foioase tropicală ; Pădure ecuatorială ; Pădure musonică ;

o Pădure de conifere : Pădure de conifere temperată ; Pădure de conifere subtropicală ;

o Pădure mixtă : Pădure mixtă temperată ; Pădure mixtă subtropicală ;

o Biomuri, a căror vegetaţie este ierboasă : Stepă ; Silvostepă ; Savană ; Preerie ; Pampas ;

o Deşert ;o Semideşert ;o Mangrovă ;o Biom montan .

Tundra este o zonă de vegetaţie situată la nord de zona pădurilor, ocupând regiunile cu climă subarctică (extremitatea nordică a Europei, Asiei şi Americii de Nord şi unele regiuni din sudul Oceanului Îngheţat sau Arctic).

Biotopul

Biotopul tundrei este neprielnic organismelor. Creşterea şi înmulţirea organismelor vii este foarte dificilă din cauza condiţiilor naturale. Temperatura nu depăşeşte -18° C iarna si 0° C vara. Luminozitatea este redusă. Solurile sunt foarte sărace. Vânturile sunt reci şi micşorează temperatura simţită subiectiv de organisme.

Flora

Flora tundrei este foarte săracă. Condiţiile specifice (perioadă scurtă de vegetaţie, vânturi, îngheţ peren, soluri reci şi suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariţia unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălţimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomină muşchii şi lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuştii pitici şi tufişurile scunde (salcie polară, mesteacăn pitic).

Fauna

Este şi ea la fel de variată precum flora. Zona de tundră este slab populată cu rozătoare mici şi câteva feluri de păsări care trăiesc în tunele făcute în zăpadă şi hrănindu-se cu muşchi şi licheni- plantele specifice tundrei.

1

Taigaua, sau pădurea boreală, este unul din cele mai mari biomuri, ocupând aproximativ 21 milioane de ha, adică aproximativ 16% din suprafaţa terestră a Terrei. Este situată în nordul (şi parţial centrul) Europei, Asiei şi al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite oraşe mari, aşa cum ar fi Toronto şi Quebec în Canada, Oslo în Norvegia, Stockholm în Suedia, Helsinki în Finlanda şi Moscova în Rusia se află la extremitatea de sudică a acestui biotop

Biotopul este unul prielnic vara şi neprielnic iarna. Astfel, temperatura medie vara este de 5-10 C, iar iarna este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitaţii, dar sunt doar două anotimpuri principale: iarna şi vara. Iarna este foarte rece, cu destule precipitatii, ce cad sub formă de nea. Vara este caldă şi umedă, majoritatea precipitaţiilor căzând vara. Solurile sunt relativ sărace, iar vânturile sunt puternice.

Flora

Taigaua este o pădure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alcătuită din brazi, pini şi molizi. Totuşi, în extremităţile sudice ale taigauei pot fi întâlniţi şi arbori foioşi, precum plopul, mesteacănul şi aninul. Alte specii de plante des întâlnite în taiga sunt muşchii şi lichenii.

Fauna

Fauna este formată din animale rezistente la aceste condiţii climatice excesive:

carnivore: râsul, ursul, lupii, vulturii, bufniţa şi mustelidele; erbivore: cerbul, elanul, iepurele polar, gâsca, veveriţele; omnivore: corbul.

În taiga viaţa animală este bogată, în cea nord-estică întâlnindu-se peste 300 de specii de păsări. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blana preţioasă; reptilele şi batracienii sunt extrem de rari. În stepe sunt comune rozătoarele şi erbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici şi cămila cu doua cocoaşe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, şi ea parte componentă a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni şi ursul panda uriaş (în munţii din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul (cămila cu o cocoaşă), originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice.

Pădurile de foioase sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă şi angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele temperate, cât şi în cele subtropicale şi tropicale.

Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcţie de relief, substrat şi microclimat, care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie. [1]

Vegetaţie

Arborii pădurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, acacia, sicomorul, plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacănul, ulmul, arţarul, frasinul etc.

Toamna, când arborilor le cad frunzele, funcţia lor de fotosinteză încetează.

Condiţii ecologice • climat răcoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte şi moderate sub raport termic. • anotimpurile de tranziţie, respectiv primăvara şi toamna, caracterizate prin coup de frig, joacă un rol capital. • perioadele marcante de secetă sunt inexistente • precipitaţiile sunt abundente (cca 500 mm/an) şi repartizate uniform pe parcursul anului • solurile sunt brune de pădure, mai mult sau mai puţin levigate; în funcţie de gradul de aciditate şi de umiditate, ele corespund unor asociaţii vegetale clar diferenţiate

Faună

În aceste păduri trăiesc: lupul, vulpea, căprioara, mistreţul, jderul, veveriţa, pisica sălbatică, sturzul, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, piţigoiul, sticletele.

2

Adaptări ecologice ale speciilor floristice: • forma coronamentului este funcţie de locul de creştere: arborii izolaţi au coroana în formă de cupolă sau de sferă, în timp ce, în cadrul masivelor forestiere, dezvoltarea acesteia este limitată • în funcţie de intensitatea luminii, frunzele prezintă caracteristici anatomo-morfologice şi fiziologice diferite:frunzele de lumină sunt mai mici, mai groase, cu o reţea de nervuri mai densă şi stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbră • indicele suptrafeţei foliare (ISF) depinde de valoarea aprovizionării cu apă şi cu substanţe minerale; el se micşorează în cazul unei aprovizionări insuficiente cu apă şi substanţe minerale; la pădurile pure de stejar ISF= 5 (în anii umezi poate fi mai mare), iar în arboretele amestecate de pe soluri reavene, ISF poate depăşi 8, pentru toate speciile, inclusiv arbustive (H. Walter, 1974) • singura formă de adaptare a speciilor vegetale împotriva temperaturilor scăzute din timpul iernii o reprezintă călirea (modificări fizico-chimice în protoplasmă) proces fiziologic care se produce toamna; prin călire, rezistenţa la frig a mugurilor arborilor poate creşte de la -50 C în toamnă, până la -250C şi chiar -350C iarnă;; prin călire, arborii care cresc la latitudini medii sunt protejaţi împotriva vătămărilor provocate de ger; decălirea se produce primăvara, odată cu încălzirea aerului

Pădurile ecuatoriale se întâlnesc în regiunea ecuatorială, de o parte şi de alta a Ecuatorului (în medie până la 5° latitudine nordică şi sudică) precum bazinul fluviului Congo, câmpia Amazonului, Nordul Australiei, şi insulele Filipine.

Acesteia îi sunt specifice: numărul mare de specii şi genuri cu ritm rapid de creştere; distribuţia etajată a componentelor(arbori foarte înalţi ce ajung pana la 50 m, cu dispoziţie discontinuă, sub care se află arbori cu înalţime de 25-30 m care au o dezvoltare largă, arbori sub 10 m înalţime şi arbuşti, iar la bază un strat de muşchi, graminee, ciuperci, un număr ridicat de liane, alge, muşchi, ferigi, orhidee).

Pădurea Ecuatorială tipică există pe soluri bine drenate şi cu reacţie bazică. În locurile cu drenaj redus, ea capătă alte caracteristici, în funcţie de durata intervalului de exces de apă. La latitudini mai mari (5° - 10°) se realizează trecerea de la pădurea tipic ecuatoriala (devine mai rară) la vegetaţia de savană. Între arborii cu valoare economică deosebită sunt: în Brazilia - arborele de cauciuc(Hevea braziliensis), arborele de cacao (Theobroma cacao), palmierul de fibre textile (Astnocaryum vulgare), palmierul de vin ( Maurita vinifera); în Africa - acaju (Khaya), abanosul (Diospyros), palisandrul (Dalbergia), arboraşul de cafea (Coffea liberica), palmierul de ulei (Elaeis guineensis); în Asia de SE - abanosul, mango, arborele de scorţişoară, palmierul de zahar, bananieri, bambusi 9 Bambusa procera). Unele suprafeţe ale pădurii ecuatoriale ( mai ales în Asia de Sud-Est) au fost defrişate, locul lor fiind luat de culturile de orez, bananieri, etc.

Fauna

În desişurile acestor păduri găsim leopardul, antilopa de padure iar in copaci mai multe specii de maimute ,printre care :gorila ,cimpanzeul şi pavianul.

Pădurile musonice reprezintă un tip de păduri foioase, ce se află în zonele de manifestare a musonilor, aflate în special pe ţărmul nordic al Oceanului Indian, subcontinentul indian şi peninsula Indochina.

] Vegetatie

Vegetaţia este reprezentată de arbori şi arbuşti mari, specifice şi zonelor subecuatoriale, precum bambusul, santalul, mahonul,palmierul,abanosul.Padurile musonice se deosebesc de cele ecuatoriale.In anotimpul secetos,cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele.De asemenea padurile musonice sunt mai putin dese fiind intrerupta de portiuni de savana.Arborii au trunchiuri masive si scoarta aspra,iar odata cu pierderea frunzelor,infloresc.

Fauna

Fauna este alcătuită din tigri, elefanţi, maimuţe(giboni,macaci), pantere, veveriţe zburătoare, şoparle, şerpi şi diverse specii de păsari.

Clima

Clima este dominată de vânturile musonice, care creează 2 anotimpuri total diferite, sezonul ploios şi sezonul secetos.

3

Pădurile de conifere sunt zone de vegetaţie, în care predomină vegetaţia arboricolă (arbori şi arbuşti) şi gimnospermică (brazi, pini). Ele sunt răspândite în zonele subarctice, temperate si subtropicale.

Flora

Aici trăiesc foarte multe specii de plante,arbuşti şi arbori. Dintre aceştia reprezentanţii sunt:molidul,pinul,bradul alb,zada,jneapănul care este singurul arbust din padurile de conifere,tuia care mai este numit şi arborele vieţii şi tisa.Pădurile de conifere se numesc taiga Fauna

Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere.[necesită citare] Unele dintre ele au blănuri preţioase. Ursul este unul dintre mamiferele care trăieşte în pădurile de conifere. Cel mai mare urs trăieşte în America de Nord şi se numeşte ursul Grizzly. Cerbul este un alt reprezentant a pădurilor de conifere şi este tot un mamifer. El îşi naşte puii vii şi îi hrăneşte cu lapte. Căprioara naşte numai un pui. Alţi reprezentanţi mai sunt: veveriţa,hermelina şi samurul.

Stepa reprezintă o zonă de vegetaţie în care flora este reprezentată de plante ierboase şi condiţiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice, dar pot fi întâlnite, cu unele modificări, şi în Africa, Australia, în America de Nord şi în America de Sud. În România, regiuni de stepă sunt cele din estul Câmpiei Române, o parte din Dobrogea şi un sector din sud-estul Podişului Moldovei.

Biotop

Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puţine precipitaţii, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10°C...-5°C, iar vara poate ajunge până la 30...35°C.

] Flora

Flora este dominată de graminee şi din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiţii favorabile), dar şi din tufărişuri şi plante spinoase. Exemple: ovăz, salvie, etc. Arborii Fauna

Fauna este reprezentată de diferite:

rozătoare: o Popândău ;o şoarece-de-câmp ;o hermină ;

lagomorfe: o iepure ;

carnivore: o lup .

În stepe sunt comune rozătoarele şi ierbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici şi cămila cu două cocoaşe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, componentă şi ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaş (în munţii din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul, originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. În India, fauna este în cea mai mare parte tropicală şi se aseamănă cu cea a Africii. Se întalneşte: leul (în peninsula Kathiawar şi sud-estul Iranului), tigrul (arhipelagul indonezian), şacalii şi hienele (India). Maimuţele specifice sunt gibonul (prezent în nord-estul Indiei şi în Myanmar) şi urangutanul (prezent în insulele Sumatera şi Borneo).

Silvostepa este o zonă de vegetaţie intermediară între o stepă şi o pădure de foioase. Silvostepele se găsesc mai mult în Europa de Est, la graniţa dintre pădurile de foioase şi stepa europeană.

Biotop

Biotopul este asemănător celui al stepei.

4

Flora

Flora este dominată de plante ierboase (graminacee), arbuşti şi unii arbori (tei, arţari, stejari).

Fauna

Fauna este una diversă, având aspecte atât ale celei de stepă (mici rozătoare), cât şi ale celei de pădure

Savana este un tip de stepă africană, semiaridă, situată în regiunea tropicală din partea centrală a Africii.

] Biotop

Biotopul este diferit de cel al altor stepe. În savană cad mai puţine precipitaţii decât în stepa europeană. Clima în savană este mai caldă, iar anual sunt înregistrate secete. Solurile sunt mai puţin fertile, iar luminozitatea este maximă. Sunt 2 anotimpuri principale: sezonul secetos şi sezonul umed.

Flora

Flora savanei este una adaptată condiţiilor climaterice neprielnice din savană. Astfel în savană se întâlnesc aşa arbori, precum baobabul, care oferă faunei fitofage a savanei hrana necesară. Însă vegetaţia dominantă este cea ierboasă. Astfel, pentru a supravieţui, arborii şi arbuştii depozitează în trunchi apă pentru a supravieţui sezonului secetos, iar plantele ierboase îşi usucă partea superioară a corpului (situată deasupra solului), transportând substanţele hrănitoare şi apa la rădăcini, şi astfel reduc evaporarea apei.

Fauna

Fauna este reprezentată de mai multe tipuri de animale:

carnivore: o leul ,o hiena ,o leopardul ,o ghepardul ;

primate: o babuinul ;

cornute: o antilopa ;o antilopa-gnu.

Preeria este un tip de stepă nord-americană, având condiţii climaterice similare celei europeane. Ea este prezentă mai mult în centrul continentului nord-american, având soluri foarte fertile pentru agricultură.

Biotopul preeriei este similar stepei euroasiatice, condiţiile climaterice fiind aceleaşi. Preeriile sunt însă în general mai umede decât alte stepe. Iar solurile sunt puţin mai fertile decât solurile altor stepe.

Flora este una specifică continentului american. Preeriile au iarbă deasă şi înaltă, fiind formată din diferite plante . Arborii sunt mai rari în preerii şi, sunt întâlniţi mai mult arborii mici şi arbuştii lângă râuri.

Înainte în preerii erau întâlnite foarte des aşa mari cornute, precum bizonul. Însă din cauza vânării excesive şi a cultivării terenurilor, acestea au dispărut.

Pampasul este un fel de stepă sud-americană. Acesta este situat în partea centrală a Americii de Sud.

] Biotop

5

Pampasul are un biotop asemănător preeriei. Cad destul de multe precipitaţii, luminozitatea este maximă. Solurile sunt fertile. Sunt prezente în principal anotimpuri principale: vara şi iarna. Pampasul este un fel de stepă sud-americană. Acesta este situat în partea centrală a Americii de Sud.

Această stepă cu ierburi specifice, este situată în America de Sud fiind mărginit la sud-est de vărsarea râului Río de la Plata, în vest de Anzii Cordilieri, în est de Oceanul Atlantic, iar în nord de regiunea tufişurilor ţepoase a savanei Chaco. Pampasul se întinde pe teritoriul statelor Argentinei, Uruguayului şi Braziliei. Alcătuieşte în partea centrală a Americii de Sud, regiunea principală de creştere a vitelor. Subîmpărţirea pampasului în est fiind "pamapasul umed" unde cad precipitatţii periodice tot timpul anului, pe când în vest "pampasul arid" aici fiind munţii Sierras Pampeanas.

Clima este temperată umedă în estul regiunii , datorită prezenţei oceanului, cu diferenţe de temperatură relativ mici între iarnă şi vară, pe când în vest predomină o climă continentală cu veri fierbinţi şi ierni reci şi uscate.

Deşertul sau pustiul este o zonă care primeşte foarte puţine precipitaţii, aproximativ 250 mm pe an. Deşerturile au reputaţia de a susţine foarte puţine forme de viaţă deşi, la o comparaţie mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viaţă din deşert sunt de cele mai multe ori variate şi rămân în general ascunse pentru a-şi păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafaţa Terrei este acoperită de deşerturi. In regiunile de deşert sunt în general diferenţe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetaţie dintr-un deşert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii necesare vieţii.

] Tipuri de deşert

Deşerturi aride

In aceste pustiuri carenţa de apă, pământul uscat este cauza esenţială, a lipsei vieţii în regiune.

Deşerturi nisipoase (Erg)

In ţinut stratul superior este alcătuit din nisip în care predomină cuarţul care a luat naştere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acţiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mişcătoare. Condiţiile de viaţă în aceste regiuni sunt vitrege, unul dintre deşerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.

Deşerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)

In acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezulat din crăparea rocilor cauzat de diferenţele mari de temperatură şi îngheţului

Deşerturi cu pietriş ( Serir)

I-au naştere prin procesele de eroziune şi depunere a materialui adus de gheţari astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).

Deşerturi de sare

Au luat naştere în regiuni aride unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.

Pustiuri de gheaţă

Pustiuri de gheaţă pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munţii înalţi unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltara vegetaţiei. Apa fiind sustrasă solului prin îngheţ, precipitaţiile cad sub formă solidă (zăpadă). In această categorie se pot amiti regiunile polare, Wright Valley din Antarctica.

] Cele mai mari pustiuri de pe glob

6

Nr.   suprafaţa (km²)   denumire   continent  1. 13.200.000 Antarctica Antarctica2. 8.700.000 Sahara Africa3. 1.560.000 Deşerturile Australiei Australia4. 1.300.000 Arabia Asia5. 1.040.000 Gobi Asia6. 900.000 Kalahari Africa7. 330.000 Takla Makan Asia8. 320.000 Sonora America de Nord9. 273.000 Karakum Asia

10. 273.000 Tharr si Cholistan Asia

In aceste regiuni aride trăiesc plante şi animale adaptate la carenţa de apă, ca:

plante crassulaceae, amaricaceae, euphorbiaceae, cactaceae xerophyte (cactus, salcâm, tamarix) animale ca: mustelidae de stepă, reptile, insecte, arthropode, scorpioni, păianjeni, gazele, dromaderi,

cămile.

Semideşertul reprezintă o regiune de tranziţie între stepă sau savană şi deşert cu vegetaţie rară şi semiaridă, (formată din arbuşti şi ierburi adaptate la uscăciune). Aceste biomuri sunt prezente în zonele temperate în vestul şi centrul Americii de Nord, în estul şi, parţial, sud-estul Europei (mai ales malurile Mării Caspice), în interiorul Australiei, în regiunile periferice ale Saharei şi în Asia Centrală. Semideşerturile au multe din caracteristicile deşertului şi unele caracteristici din cele ale stepei.

Biotopul semideşerturilor este foarte asemănător cu cel al deşerturilor. Astfel temperatura este una foarte ridicată, depăşind uneori ziua în timpul verii 30 °C, iar iarna temperatura medie este de 4 °C. Luminozitatea este una ridicată. Anual cad 400-500 mm de precipitaţii, în Flora este mai bogată decât cea a deşertului. Vegetaţia este repartizată neuniform. În semideşert sunt multe specii de plante, precum:

Arbuşti : o Coleogyne ramosisima ;o Artemisia tridentata ;o Atriplex canescens ;

Ierburi perene: o Poa fendleriana ;o Hilaria jamesii ;o Tridens pilosus ;o Tridens muticus .

Fauna semideşertului este destul de variată, cuprinzând mai multe specii:

Zoofage sau carnivore: o Puma americană ,o Linxul ,o Coiotul ,o Vulpe cenuşie ,o Sconcsul ;

Fitofage sau ierbivore: o Ratonul ,o Oposumul .

Rezervaţie naturală

Salt la: Navigare, căutare

7

Rezervaţia naturală este o arie[1]în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice [2] , faunistice [3] sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente geologice etc. de interes ştiinţific sau peisagistic.

Tipuri de rezervaţii naturale

Rezervaţiile naturale se pot împărţi în următoarele categorii:

1. Rezervaţii botanice (floristice)2. Rezervaţii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice3. Rezervaţii geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sau locuri fosilifere)4. Rezervaţii speologice5. Rezervaţii peisagistice [4] 6. Rezervaţii mixte7. Rezervaţii de zonă umedă8. Rezervaţii de resurse genetice

Cele mai multe rezervaţii au un caracter complex.

Listă de rezervaţii naturale din România

Salt la: Navigare, căutare

Aceasta este o listă de rezervaţii naturale în România'.

] Rezervatii ale biosferei

Nume Suprafaţă JudeţeDelta Dunării 580.000 ha Tulcea, ConstanţaPietrosu Rodnei 900 ha MaramureşRetezat 2.700 ha Hunedoara

] Parcuri naţionale

Nume Suprafaţă JudeţeRetezat 35.347 ha HunedoaraRodna 55.800 ha Maramureş, Bistriţa-Năsăud, SuceavaDomogled-Valea Cernei 60.100 ha Caraş-Severin, Mehedinţi, GorjCheile Nerei-Beuşniţa 45.561 ha Caraş-SeverinApuseni 37.900 ha Alba, Bihor, ClujBucegi 35.700 ha Prahova, DâmboviţaSemenic-Cheile Caraşului 36.665 ha Caraş-SeverinCeahlău 17.391 ha NeamţCozia 17.100 ha VâlceaCălimani 15.300 ha Bistriţa Năsăud, SuceavaPiatra Craiului 14.800 ha Braşov, ArgeşCheile Bicazului-Hăşmaş 11.600 ha Harghita, Neamţ

Pentru mai multe detalii vezi si Parc naţional] Parcuri naturale

Parcul Natural Porţile de Fier Parcul Natural Vânători Neamţ Parcul Natural Apuseni Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

8

Pentru mai multe detalii vezi şi Parc naţional

Rezervaţii naturale

Rezervaţia Naturală Piatra Bulbuci Rezervaţia Naturală Cheile Ampoiţei Rezervaţia Naturală Poiana cu narcise Tecşeşti Rezervaţia Naturală Cheile Întregalde Rezervaţia Naturală Cheile Râmeţului Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului Rezervaţia Naturală Huda lui Papară Rezervaţia Naturală Cheile Mănăstirii Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝ . Rezervaţia naturală Piatra Rea . Rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei” . Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca . Rezervaţia speologică Peştera Cobăşel . Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala” . Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor” . Rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna . Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăiesei . Rezervaţia naturală Cheile Turzii - jud. Cluj Rezervaţia naturală Ostrovul Mare, Islaz - jud. Teleorman Rezervaţia botanică de la Suatu - jud. Cluj Rezervaţia Lacul Ştiucii - jud. Cluj Rezervaţia ornitologică "Lacul şi Valea Legii" - jud. Cluj Rezervaţia naturală Pădurea Troianu REZERVAŢIILE FORESTIERE şi BOTANICE: Bădeana, Bălteni, Hârboanca, Seaca_Movileni - jud.

Vaslui. REZERVAŢIILE BOTANICE: "Movila lui Burcel", "Coasta Rupturile Tanacu", "Fânaţul de la

Glodeni" - jud. Vaslui. Rezervaţia paleontologică Nisipăria Hulubăţ - municipiul Vaslui. PUNCT FOSILIFER MALUŞTENI - jud. Vaslui . Rezervaţia ornitologică Mlaştinile Satchinez - jud. Timiş

] Monumente ale naturii

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită, Comăna, judeţul Braşov

] Arii de protecţie avifaunistică

] Arii speciale de conservare

] Rezervaţii ştiinţifice

Pestera Ursilor Perimetrul experimental Sabed

Parc naţional se referă la un teritoriu delimitat clar unde se respectă anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural în faţa activităţii omului. Alte forme de protecţie a naturii asemănătoare se regăsesc în cadrul parcurilor naturale şi a rezervaţiilor naturale.

Parcul Naţional (din Bucureşti) este un parc public în centrul capitalei.

Exemple de parcuri naţionale şi naturale:

[modifică] România

9

Parcul Naţional Retezat Parcul Naţional Piatra Craiului Parcul Natural Bucegi Parcul Naţional Buila-Vânturariţa Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa Parcul Naţional Munţii Rodnei Parcul Naţional Ceahlău Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş Parcul Naţional Călimani Parcul Naţional Cozia Parcul Naţional Munţii Măcinului Parcul Natural Vânători Neamţ Parcul Natural Porţile de Fier Parcul Natural Putna-Vrancea

PARCURI NATIONALE Si REZERVATII

Parcurile nationale Si rezervatiile sunt locuri unice,de pamant sau de apa dintr-o tara stabilite de catre guvern pentru a proteja ecosistemul,specii de plante Si animale,cascade in lant,formatiuni geologice sau locuri istorice Si arheologice.Parcurile nationale sunt amenajate Si pentru recreerea publicului,oferind locuri exceptionale unde vizitatorii pot admira viata salbatica Si se pot bucura de imprejurimi.In general aceste locuri protejate sunt in afara zonei de vanatoare,extragerii de gaze naturale,mineritului Si a altor activitati de exploatare a resurselor.Cateva parcuri comemoreaza evenimente istorice importante ca de exemplu:Parcul National Militar Gettysburg creat in anul 1895 in Pennsylvenia in memoria razboiului civil american.Rezervatiile naturale sunt localizate in interiorul sau in apropierea parcurilor nationale.Acestea sunt create de catre guvernele tarilor pentru protejarea vietii salbatice sau cercetare Stintifica Si nu pentru recreere Si ofera

laboratoare vii in care cercetatorii observa speciile de plante Si animale in habitatul lor natural.� �Primul parc national a fost creat in 1872 in vestul Statelor Unite:Yellowstone National Park avand o suprafata de 8983kmp.De atunci tari din intreaga lume au stabilit mai mult de 4000 parcuri nationale Si rezervatii.Din tundra arctica Si pana la tinuturile inverzite tropicale,parcurile nationale Si rezervatiile,protejeaza o mare diversitate de plante Si animale atat pe uscat cat Si in apa.Dezvoltarile politice,economice Si necesitatea protejarii mediului inconjurator a influentat dezvoltarea parcurilor nationale Si a rezervatiilor pe toate continentele,dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.Refacandu-se dupa dezastrele razboiului,liderii politici Si sociali recunosc o nevoie de pastrare Si restaurare a arealurilor naturale odata cu dezvoltarea economica.Conservarea,folosirea controlata Si protectia sistematica a resurselor naturale a fost intotdeauna primul motiv pentru crearea parcurilor nationale,dar cel de-al doilea Razboi Mondial limiteaza acest efort intre anii 1930 Si 1940.Dar o data cu instaurarea pacii in 1945 naturaliStii promoveaza conservarea mediului inconjurator Si stabilirea de parcuri nationale cu mai mare intensitate.Astfel in Anglia parlamentul adopta actul:

National Parks and Contryside in 1949 prin care 10 parcuri au fost create intre anii 1951 Si 1957.Astazi � �aceste parcuri pastreaza numeroase tipuri de plante Si animale,formatiuni geologice,locuri de recreere,comori arheologice Si oraSe sau sate istorice.In 1971 U.N.E.S.C.O Si N.Y.Z.S.(Societatea Zoologica din New York) incurajeaza Etiopia sa creeze Parcul National Bale Mountains- un larg ecosistem muntos care protejeaza munti,paduri,mlaStini,plante Si 64 specii mamifere incluzand antilopa montana Nyala etc.Incepand cu 1960 un lider in creerea Si protejarea parcurilor nationale Si rezervatiilor a fost World Wide Fund For Nature,cunoscuta Si ca World Wildlife Fund (W.W.F).Una dintre realizarile majore ale acestei fundatii a fost in 1973 cand a ajutat guvernul indian sa organizeze proiectul:-TIGRUL-,un program pentru protejarea tigrilor in habitatul lor natural.Tigrii era transportati in Asia pe piata neagra pentru organele lor folosite in medicina populara dar Si din cauza defriSarilor s-a redus foarte mult habitatul acestora.In Statele Unite un numar mare de parcuri nationale Si rezervatii, incluzand arii extinse din Alaska, au fost adaugate sistemului national de parcuri in 1980.Exista foarte multe parcuri nationale Si rezervatii in toata lumea,insa pe teritoriul Statelor Unite sunt cele mai multe.Yellowstone Este cel mai mare parc national din lume.Infiintat in 1872,printr-o lege a Congresului American,parcul a fost denumit dupa felul cum numeau indienii din tribul Minnetaree apa care strabatea tinutul: mi tsi a-da-zi ceea � �

10

ce inseamna: raul care izvoraSte din piatra galbena .ASezat in inima Muntilor StancoSi, parcul ocupa o � �suprafata de 5470kmp,de-a lungul Si de-a latul caruia sunt amenajate Sosele Si poteci marcate.In iarna 1806-1807,Jhon Colter a inceput sa exploreze zona Yellowstone.In 1870 au fost descoperite cascadele raului Yellowstone, vulcanii noroioSi,lacul Yellowstone Si gheizerul Marea Fantana.2 ani mai tarziu,regiunea a fost declarata parc national.Din punct de vedere geologic,Yellowstone a traversat 3 perioade vulcanice active care au generat un platou vulcanic aflat la 1950-2550m altitudine deasupra nivelului marii.Apar de asemenea 4 tipuri de fenomene geotermale:gheizerele,izvoarele termale,vulcanii noroioSi Si mofetele.Marele Canion al raului Yellowstone este sapat in roci vulcanice-riolite.Raul in drumul sau formeaza 2 cascade:Upper Falls de 33m Si Lower Falls de 93m.Malurile lacului Si imprejurimile sale reprezinta mediul de viata al unor specii rare de pasari:Soimi,vulturi pleSuvi,pelicani albi etc.Yellowstone este habitatul ideal al bizonilor,elanilor,urSilor grizzly,coiotilor Si lupilor.Acest rai al naturii a suferit in 1988 o grea pierdere,cand din cauza unui incendiu 700000 acri de teren au � �fost devastati.In urma acestui dezastru,oamenii de Stinta Si administratorii parcului au decis sa nu mai intervina in ciclul naturii.Parcul Yellowstone ramane o creatie impresionanta a naturii care indeamna,an de an,turiStii sa-l viziteze.Printre parcurile nationale din America de Nord se numara Si:Parcul Great Soky Mountain cu 130 specii de copaci,26 specii de salamandre,Parcul Denali National Park din interiorul Alaskai,Parcul Candias Wood Buffalo etc.Parcurile nationale din America Centrala protejaza padurea tropicala Si o mare diversitate de plante Si animale:sute de reptile,amfibieni,specii de plante,jaguari etc.Teritoriul rezervatiei in Mexic dateaza din secolul al-XVI-lea cand Montezuma II ,conducatorul imperiului Aztec,creaza rezervatii botanice Si zoologice.Primul parc national mexican in timpurile moderne a fost creat din decret prezidential in 1917. Intre anii 1934-1940 au fost stabilite 40 parcuri nationale Si 7 rezervatii acestea incluzand Si 18 kmp ai Parcului National Palenque care protejaza ruinele vechilor cetati Maya Si densa padure tropicala ce le inconjoara.Ca Si in America de Nord Si in America de Sud iSi fac aparitia o multitudine de parcuri nationale Si rezervatii. In urma cu aproape doua miliarde de ani, doua mari blocuri continentale s-au ciocnit cu o forta de neimaginat, generand un lant muntos de 1000 km lungime. Acesta, aflat astazi pe teritoriul Braziliei Si numit Serra do Espinhaco, pastreaza amintirea timpului geologic atat de indepartat, etaland roci care trezesc interesul oamenilor de Stiinta. Din statul Minas Gerais pana in Bahia muntii de pana la 2500m altitudine formeaza un complex magnific de ecosisteme, dominat de comunitati vegetale de tip cerrado. Serra do Cipo este zona muntoasa care apartine bazinului hidrografic al raului Cipo. Primii oameni au venit aici acum 12000 ani Si au lasat pe stanci desene infatiSand animale Si zei. Regiunea in care este situat Parcul National Serra do Cipo are putine paduri, multe paSuni Si ferme pentru creSterea vitelor dar Si foarte multe cerrado. Fermele sunt destul de mici, aici folosindu-se metode traditionale de preparare a branzeturilor Si a tuicii din trestie de zahar, metode ce nu polueaza mediul. Raurile de aici sunt pietroase, semanand cu raurile de munte de la noi, numai ca apa lor este calda Si de multe ori are culoare bruna, cauzata de substantele dizolvate din fundamentul geologic. In Serra do Cipo exista o varietate deosebita de plante. Pe o suprafata de 200kmp exista 1590 specii ceea ce demonstreaza ca este una din cele mai bogate regiuni de pe glob, din acest punct de vedere. Multe plante se gasesc numai aici, adica sunt specii endemice Si dau valoare deosebita zonei. Fauna este dominata numeric de insecte, insa nu lipsesc paianjenii, scorpionii, Serpii, broaStele cu pielea plina de secretii toxice, colibri, pume Si jaguari. Apele sunt bogate in peSte.In Europa, prima tara care a stabilit un parc national a fost Suedia in 1909: Parcul National Abisko Si Parcul National Peljekajse. Ii urmeaza Elvetia in 1914 cu Parcul National Swiss.In scopul asigurarii protectiei Si gestionarii durabile a florei Si faunei, parcurile nationale sunt organizate astfel incat sa reprezinte adevarate muzee naturale. In acest context se incadreaza parcurile nationale existente in Alpii Meridionali desfaSurati pe teritoriul Frantei Si Italiei: Mercantour (Franta), Gran Paradiso Si Stelvio (Italia). Situat la cateva zeci de kilometri de Marea Mediterana, la nord de Nisa, Parcul National Mercantour ofera o incredibila varietate peisagistica, desfaSurata incepand de la altitudinea de 1700 m Si pana la 2500m. Celebritatea regiunii este conferita de urmele lasate in peisaj de glaciatiunea cuaternara, de Sisturile scrijelite de gheata din Valea Minunilor, ornate cu aproximativ 100000 gravuri rupestre. In acelaSi timp Mercantour reprezinta un adevarat taram al florei Si faunei montane: cele peste 1500 specii apar ca efect combinat al influentelor alpine, mediteraneene Si orientale. In timpul glaciatiunilor regiunea a servit drept refugiu pentru numeroase specii floristice, marturie in acest sens fiind astazi cele aproximativ 200 specii rare adapostite de acest spatiu. In etajul subalpin, laricele, singura specie cu frunze cazatoare dintre coniferele europene, contribuie la splendoarea peisajului prin tenta aurie pe care toamna o da frunzulor. DeSi Parcul National Mercantour poseda o avifauna variata Si specii de mamifere precum capra neagra Si muflonul, din punct de vedere faunistic el nu se bucura de aceeaSi celebritate ca Si Parcul National Gran Paradiso, cel mai vechi dintre parcurile Italiei gratie caruia a putut fi salvata capra Ibex Si vulturul monah.

11

In nordul Italiei, in prelungirea Parcului National Engadiene din Elvetia se desfaSoa-ra Parcul National Stelvio care formeaza una dintre cele mai mari arii protejate din Europa. Principalele elemente faunistice sunt: cerbul lopatar, capra neagra, ursul brun, cocoSul lira, cocoSul de munte.In Israel, deSerturile ocupa o suprafata apreciabila, ceea ce a impus inca de la formarea statului un vast program de valorificare a acestor terenuri. Regimul de ocrotire a naturii in DeSertul Negev din Israel are un caracter temporal diferit, de aceea, rezervatiile pot fi permanente Si sezoniere.Dintre rezervatiile permanente:Rezervatia de corali Eilat: aici s-au format din scheletele coralilor coloniile mari de corali Anthozoa. In acest biotop traiesc o mare varietate de peSti, melci otravitori, crustacee.Rezervatia raurilor mari: a fost creata pentru ocrotirea unor elemente floristice Si a unor animale rare: caprioarele de Negev Si numeroase specii de broaSte testoase.Relieful varit, inveliSul biotic complex, care abunda in elemente floristice Si faunistice cu valoare de unicat, conditiile climaterice submediteraneene, la care se adauga un bogat patrimoniu religios-istoric imprima o nota de originalitate peisajului din arealul Portilor de Fier. Este motivul pentru care in acest spatiu a fost infiintata una dintre cele mai intinse arii protejate din Romania: Parcul National Portile de Fier. De indata ce Soseaua lasa in urma constructiile municipiului Drobeta Turnu Severin se patrunde pe taramul fascinant in care apa, muntele, cerul Si soarele se contopesc intr-o feerie incantatoare. Privirile nu pot pierde spectacolul maret oferit de versantii impaduriti care insotesc culoarul Dunarii, de abrupturile calcaroase impresionante care par sa creasca din apele fluviului, cu numeroase izvoare Si cascade, de golfurile aparute la gurile de varsare ale raurilor o data cu amenajarea lacului de acumulare, de multitudinea elementelor floristice Si faunistice sau de relieful carstic care abunda in forme de suprafata Si adancime. Dintre acestea cele mai semnificative sunt: lacul carstic Vartacul lui Pitra, peSterile Filipo-Dira, Veteranii sau abruptul calcaros ce domina golful Mraconiei in care se sculpteaza chipul lui Burebista. Din totalul speciilor de plante care vegheaza in perimetrul parcului, peste 4000, 14 iSi au mediul de viata numai in culoarul Dunarii. Potentialul turistic natural este completat de obiectivele cultural-istorice care atesta continuitatea locuirii in regiunea Defileului Dunarii.Un spectacol grandios oferit de creatorul natural il constituie Si formatiunile de bazalt de langa localitatea RacoS una dintre rezervatiile naturale ale Romaniei.In partea de vest a Muntilor PerSani exista o zona relativ intinsa, unde apare o interesanta formatiune eruptiva bazaltica. Perimetrul intre ale carui limite sunt prezente bazaltele poate fi definit ca un triunghi, cu un varf in est, la RacoS, altul in vest la Rupea Si al treilea in sud in valea Comanei. Fiecare dintre cele trei varfuri este marcat de aparitii ieSite din comun ca dezvoltare a bazaltelor, fapt pentru care aceste zone au fost declarate rezervatie naturala. Bazaltele din Muntii PerSani au format candva o placa unitara, care a fost dezmembrata prin efectele eroziunii. Bazaltele pot fi observate in numeroasele cariere in care sunt exploatate.Roca esteneagra,compacta sau poroasa,uneori cu vacuole umplute cu coart.In timpul consolidarii, masa bazaltica a curgerilor s-a separat pe linii verticale,care au dus la structura prismatica, tipica pentru aceasta roca. Separatia este perpendiculara pe suprafete de depunere Si cum acestea sunt orizontale, prismele stau inevitabil pe ax vertical. Inca de la intrare in perimetrul exploatarii de bazalt se intalnesc movile mici de bazalt scoriaceu Si pe alocuri compact. Apoi, coloanele de bazalt se arata in toata maretia lor, ca dovezi copleSitoare ale anilor de framantare geologica.In Africa, animalele salbatice au fost vanate masiv in secolul al IXX-lea, dar Si in secolul XX.Africa de Sud a facut primul pas pentru crearea de parcuri nationale Si rezervatii. Parcul National Elephant creat in 1931 are acum mai mult de 200 elefanti intre granitele sale. Parcul, acoperind o suprafata de 241 kmp, este casa mai multor specii de animale printre care rinocerul alb Si 180 spcii de pasari. Kenya poseda Si ea cateva parcuri nationale printre care Parcul National Muntele Kenya. Muntele este un vulcan aparut in timpul unei intense activitati tectonice. El ofera un ambient unic pentru vegetatie,81 dintre plantele de inalta altitudine, desco-perite aici, fiind specii endemice. Solul vulcanic bogat Si climatul racoros Si umed au dat naStere unui excelent teren agricol. Din cauza cerintelor tot mai mari de terenuri agricole, padurile de aici sunt serios amenintate prin defriSeri masive. Aceasta expansiune agricola distruge versantii Si padurile indigene Si duce la construirea unor drumuri ilegale pe teritoriul rezervatiei forestiere.Putine regiuni se pot compara cu padurea tropicala, cu abundenta sa de forme variate de viata: copaci, arbuSti, lujeri, plante agatatoare, orhidee, ferigi, ciuperci. Mai importante sunt: stejarul Meru, camforul gigant, lemnul galben, cedrul creion, maslinul est african. Printre animalele Si pasarile intalnite aici sunt: pasari argintii, papagali cu ciocul roSu, uliul de munte Sorecar, pupaza cu cap alb, lei, elani,zebre, leoparzi, bivoli, elefanti, hiene.In Asia, Parcul National Corbett infintat in 1936 a devenit primul parc national al Indiei. Servind la protejarea tigrilor cei 521 kmp protejaza de asemenea leoparzi, cateva specii de maimute, crocodili, pasari Myna. Guvernul Indian lupta de asemenea pentru protejarea leului asiatic, un var mai mic al leului african, in Parcul National Gir Si Sanctuarul Leului creat in 1975.China Si-a inceput protejarea tinuturilor abia in 1956, acum China avand 463 arii protejate.Cea mai mare bariera coraligena de pe glob desfaSurata in Marea Coralilor, paralel cu tarmul nord-estic al

12

Australiei, este alcatuita din aproximativ 2500 de ingramadiri de recifi Si insulite coraligene. Coralii au culori fascinante, dintre cele mai diferite: alb, corai, roSu, bleu. Marea Bariera atrage turiStii, gratie lumii animale extrm de bogate Si variate care populeaza apele de aici. Numai in zona insulitei Heran, din sud, au fost identificate aproape 100 specii de corali, 700 specii de peSti, 25 specii de holoturii, 34 specii de moluSte conusoide, o mare varietate de anemone viu colorate, broaSte testoase marine uriaSe,numeroase pasari, plus cea mai mare scoica de pe planeta:tridacna.La baza continentului australian, adica in partea sa cea mai sudica, se afla o peninsula stancoasa,Wilson s �Promotory. Latindu-se in forma triunghiulara, in prelungirea unui istru, The Prom, cum i se mai spune cu alint, pare sa fie piatra de temelie a Australiei. Promotoriul este un conglomerat de roci granitice care constituiau odinioara capatu nordic al unui lant muntos indreptat spre Tasmania. Fara sa aiba munti impresionanti The Prom este spectaculos prin tarmul sau dantelat, prin contrastul dintre plajele albe Si versantii intunecati ai colinelor. Peisajul este traversat de rauri care taie plajele, baltind in nisipuri sau croindu-Si estuare ca niSte defilee prin blocurile de granit. Cea mai mare parte din Wilson s Promotory �este acoperita cu vegetatie deasa, ca o jungla, in care se regasesc 740 specii de plante, din medii foarte diferite, inclusiv paduri de eucalipti Si de ferigi. Acest habitat este foarte prielnic unei game largi de vietuitoare de la marsupiale la pasari.Oricat s-ar stradui omul, geniul naturii nu poate fi egalat. Ea a creat forme uimitoare care bucura Si incanta privirea. Pamantul in decursul evolutiei sale a dobandit o zestre bogata de minereuri, animale Si plante. Parcurile nationale Si rezervatiile se bazeaza pe biodiversitate tocmai pentru a proteja toate resursele naturale. Omul a avut un mare efect negativ asupra pamantului. Prin cariere, mine Si sonde, el a extras tot ce putea fi utilizat, insuSindu-Si bunurile Terrei pe care a saracit-o treptat. Influenta pagubitoare a omului asupra lumii vegetale Si animale este un alt capitol grav scris de om in marea carte a naturii. Prin imensele sale industrii omul creeaza bunuri indispensabile civilizatiei, dar arunca inapoi in natura tot felul de produse nefaste care polueaza mediul Si distrug toate formele de viata. ASa cum spunea marele naturalist Jean Dorst in cartea sa Si daca am discuta despre viata : Cu fiecare zi � � �imi apare mai clar acest adevar: degradarea este cea mai grava amenintare ce planeaza asupra Biosferei. Disparitia sau rarirea pronuntata a unei specii este adesea putin spectaculoasa, afara de cazul cand este vorba despre un animal prestigios, precum elefantii africani, tigrii din India sau Panda, a carui silueta este simbolul celei mai celebre organizatii mondiale de protectie a naturii W.W.F.. Dar, in acest timp, dispar sub ochii noStri, care nu Stiu sa le vada, sute Si mii de specii de mici dimensiuni, componenti obscuri Si fara grad ai lumii vegetale Si ai celei animale. Multe dintre insecte, apoi moluSte Si alti locuitori ai marilor Si apelor dulci au disparut inainte chiar sa fie cunoscute de Stiinta.�Tocmai de aceea trebuie sa avem grija Si sa protejam minunatiile create de acel arhitect inegalabil, natura, sa-i pastram miile de plante Si vietuitoare care populeaza atat uscatul cat Si apa. Fiecare tara iSi are padurile, lacurile, stepele, vietuitoarele ei fara seaman de frumoase. Toate acestea sunt bogatia Pamantului nostru,al tuturor. El este luminos Si multicolor ca un curcubeu, Si fie ca lumina lui sa nu se stinga niciodata.

13