Poluarea reprezinta contaminarea mediului nconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vie?ii sau func?ia naturala a ecosistemelor (organismele vii ?i mediul n care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului nconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erup?iile vulcanice, cea mai mare parte a substan?elor poluante provine din activita?ile umane.Sunt doua categorii de poluan?i:Poluan?ii biodegradabili - substan?e, cum ar fi cele con?inute n apa menajera, care se descompun rapid prin procese naturale. Ace?ti poluan?i devin o problema cnd se acumuleaza mai rapid dect pot sa se descompuna.Poluan?ii nedegradabili - substan?e care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, n mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se ndeparteze ace?ti poluan?i din mediu. Compu?ii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii policlorura?i ?i materialele radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare ?i pot sa urce n lan?ul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compu?ilor toxici pot sa se depuna pe suprafa?a plantelor acvatice fara sa distruga acele plante. Un pe?te mic care se hrane?te cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un pe?te mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu pe?ti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se nume?te bioacumulare.Cuprins [ascunde] 1 Poluarea aerului2 Poluarea apelor3 Poluarea solului4 Combaterea poluarii5 Poluarea n Romnia6 Note7 Bibliografie8 Legaturi externe9 Vezi ?iPoluarea aerului[modificare | modificare sursa]Ac?iunea umana asupra atmosferei Pamntului poate lua multe forme ?i a existat de cnd oamenii au nceput sa utilizeze focul pentru agricultura, ncalzire ?i gatitul alimentelor. n timpul revolu?iei industriale (secolele XVIII ?i XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.Poluarea aeruluiPoluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon ?i compu?i organici proveni?i din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii ?i de dioxid de sulf de la impurita?ile din combustibili. n timp ce smogul reac?ioneaza cu oxigenul, acizii organici ?i sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, nte?ind cea?a. Pna n secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate.Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput sa reduca calitatea aerului deasupra ora?elor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor ?i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot ?i elibereaza hidrocarburi din combustibilii near?i. Razele solare fac ca oxizii de azot ?i hidrocarburile sa se combine ?i sa transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, rane?te plantele ?i irita plamnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substan?e care se condenseaza ?i formeaza o cea?a vizibila ?i patrunzatoare.Majoritatea poluan?ilor sunt eventual spala?i de catre ploaie, zapada sau cea?a, dar dupa ce au parcurs distan?e mari, uneori chiar continente. n timp ce poluan?ii se aduna n atmosfera, oxizii de sulf ?i de azot sunt transforma?i n acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri ?i paduri unde poate duce la moartea pe?tilor sau plantelor ?i poate sa afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urma, lacurile ?i padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de via?a. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa ?i estul Statelor Unite ?i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot sa afecteze ?i sanatatea umana ?i obiecte create de oameni; ele dizolva ncet statui istorice din piatra ?i fa?ade din Roma, Atena ?i Londra.Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este ncalzirea globala, o cre?tere a temperaturii Pamntului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili n secolul XX, concentra?ia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon ?i alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamnt dar nu blocheaza radia?iile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4 C pna la 5,8 C pna n anul 2100. Chiar daca aceasta tendin?a pare a fi o schimbare minora, cre?terea ar face ca Pamntul sa fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd produc?ia agricola, modificnd distribu?ia animalelor ?i plantelor ?i crescnd nivelul marii.Poluarea aerului poate sa afecteze zona superioara a atmosferei, numita stratosfera. Produc?ia excesiva a compu?ilor care con?in clor cum ar fi clorofluorocarbona?ii (CFC) (compu?i folosi?i pna recent n frigidere, aparate de aer condi?ionat ?i n fabricarea produselor pe baza de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, crend o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea directa la razele solare a afectat via?a acvatica ?i terestra ?i amenin?a sanatatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluarii aerului, majoritatea n Asia.[1]Poluarea apelor[modificare | modificare sursa]Canal-pollution.jpgArticol principal: Poluarea apei.Cererea de apa potabila este n cre?tere continua odata cu cre?terea popula?iei globului. Din anul 1942 pna n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rezervoare ?i surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n Statele Unite n 1995, 39% a fost pentru iriga?ie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilita?i; industria ?i mineritul au folosit 7% ?i restul a fost folosita pentru animalele domestice ?i n scopuri comerciale.Apa menajera, apa industriala ?i produsele chimice folosite n agricultura, cum ar fi ngra?amintele ?i pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. n Statele Unite, 37% din lacuri ?i estuare ?i 36% din ruri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n ?arile n curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata n ruri ?i golfuri, crend un risc major pentru sanatatea umana.ngra?amintele chimice cum ar fi fosfa?ii ?i nitra?ii folosi?i n agricultura sunt varsate n lacuri ?i ruri. Acestea se combina cu fosfa?ii ?i nitra?ii din apa menajera ?i maresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajunga sufocanta din cauza algelor care sunt n descompunere ?i care epuizeaza oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea pe?tilor ?i a altor forme de via?a acvatice. La sfr?itul anilor '90 n apele dintre Golful Delaware ?i Golful Mexic au murit mii de pe?ti din cauza dezvoltarii unei forme toxice de alge numita Pfisteria piscicida. Se crede ca motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost deversarea de?eurilor urbane ?i industriale n lacuri ?i ruri.Eroziunea contribuie ?i ea la poluarea apelor. Pamntul ?i namolul duse de apa de pe dealurile defri?ate, pamnturile arate sau de pe terenurile de construc?ie pot sa blocheze cursul apelor ?i sa omoare vegeta?ia acvatica. Chiar ?i cantita?i mici de namol pot sa elimine unele specii de pe?ti. De exemplu, cnd defri?arile ndeparteaza nveli?ul de plante al versan?ilor dealurilor, ploaia poate sa duca pamnt ?i namol n ruri, acoperind pietri?ul din albia unui ru unde pastravii sau somonii ?i depun icrele.Pescariile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursa esen?iala de proteine, mai ales pentru oamenii din ?arile n curs de dezvoltare. Totu?i, poluarea golfurilor amenin?a rezervele de pe?te care ?i asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. n 1989, 260.000 barili de petrol s-au varsat din petrolierul Exxon Valdez n Strmtoarea Prince William din Alaska, un vechi ?i bogat loc de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n apele ?i n jurul apelor Statelor Unite, devarsndu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.