bobalna si bobalnenii

5/12/2018 BOBALNA SI BOBALNENII

1/51


2/51


3/51


4/51

Copyright (c) 1992,by Fr. Dr. Vasile Vasilachi

45-03 48th Ave., Woodside, N.Y. 11377

All Rights ReservedPrinted inthe United States of America

Fr. Dr. VASILE VASllACm

.,. J\BOBALNA SI BOBALNENII-Jurn~l Parohial -

Colectia Teologica"CUVANTUL VIEW"

New York, N. Y.U.S.A


5/51

"

"uv" nt I Vielii e colcct i C . col gica d c a r r , care. pa c cu d ri til f:' t a de a raspa di in lumeacr ntemp rana din com T i l r din tc i, C _ _ pc it In rnrude in u~i rn nc I:CU. r in : eca. t : - " II 01 c tic ", nadaj duim caluminile res inismuJui s a aduca mangaiere i 0 salvare ati 1puri o a tre.

Biblic tc in cun cu ca Viata i , uva tul uninsusi u nez 'U. rin puler Dumn zeiss a C 'intula c cat C S osul nivcr uI ell tate podo: lc lui, tar m aipre II de Laale Viata, Ornului i-a daruit un d osebit dar dvi' ~ a :Rat i n iCuvantu l prin care intra. in JegaLura ellDumnezcu i ell oamcnii, Pcntru aceasta i- a d 1 i . lapanir~J guve n: ret toata crca ia. . n oul c t am e t el i0 nczcu careCuvantul, Vi~la ~iAdcvarul, a Iacut din ornul Caltlt in pa t,in ptabusirc ~i distrugcrc, II laplura no ":"prin triiirca inHristo II (II orintcni 5:17).

A ' a La ~ lcct ic a "uvanl I iViCl i i cntru to tr~ j ul i nccrcstinul, prccum ~i pcntru nc .rcdinciosi c a i

pentru 0 ia v ni in lun ~ Durnnez u- 'uvan ul ca a - imfintui .

p"na" " .caru:

v '"tun u ap r t In ac

" ,L . B ZAJe s ug the ages, y T Dr.V' sil, -h i cw r1to re ...


6/51

2. We belong to Christ, by Fr. Dr. Vasile VasilachiDetroit

3. Another World, Memories from Communistprisons, by Fr. Dr. Vasile Vasilachi, New York

4. Supremacy of God, by Fr. Dr. Vasile Vasilachi,New York.

IN LIMBA ROMANA1. Dcla Antim la POCTOV. M;uturu i Marturisiri, de

Fr. Dr. Vasile Vasilachi, Detroit.2. Meditatii Evangheficc, de Pr. Dr. Durnitru Bodale,Detroit.3. Trairi in Hr istos, de Pro Dr. Dumitru Bodale,

Detroit.4. Pentru ce suntcm Ortodocsi, de Fr. Dr. Vasile

Vasilachi, Detroit.5. lntreita Iubire de Dumnezeu, Biscrica ~i Neam, deFI. Dr. Vasile Vasilachi, New York.G. Bobalna i Bobalneni, de Fr. Dr. Vasile Vasilachi,

New York (in curs de aparitie).7. Psahnii, 0 noua traducere in romancstc, de Fr. Dr.

Vasile VasiJachi, New York (in curs de aparitie).

-- ADRESELE COLECIIEI "CUVANTUL VIETH":in New York:45-03, 48th Avenue

Woodside/Queens, New York 113TIin Detroit, Michigan19959 Riopelle Street

Detroit, Michigan 48203

OMAGIU

SatuJui BOBALNA~ituturor satelor

din TR ANSIL VANIA,care,

prin ani ~iveacuride rastigniri i jertfe,au aparat Credinta Ortodoxa i Neamul Romanesc!


7/51

Prefata to ' " Pag. 1 1 'Bobalna prin veacuri '............................7Ortcdoxia Romaneasca a Bobalnei. 27M ......M M""" 36I_ o~ne,g !e , ',aJ" ..,' 0 0 "., 0 " _ '. o. '0 '., 'Masinaria vietii .,. OIOn u 41Si aa iau, ~iasa-i rau ., , , 45Mana ornnului ' _." _._ 5'U ,eugre~ie-c , '..~.55La ra pantie de viat~L u u 59Und esti f meie u , .64Acolo iiocul tau ",. ' , 68..."72Departarile au apropieri n 77

lind r dela Bobalna ' h 87eu rivire 1 1- Bobalna '0 OI 88Alte carli tiparit iin manu ris,d Fr. Dr. Va ile Va ..ilachi , 'u 93


8/51

Prefata' IBobalna e satul din, ordul Ardealului, care

a dat Rornanie i Mad un Prim Mini tru, peAlexandru Vaida Voevod,in ace t . at pe nume vechi Olpret in judetulSome 'a na cut i a vazut lumina zilei.jn anul1872, pruncul Alexandru, ce avea m nirea a fie'in fruntea Neamului Rornane c in calitate demini tru ' ide prim ministru, mai intai canational-tartinist l apoi ca reprezentant alpropriei .ale organizatii, pe care a numit-otl rontul omane cu.

A fa t di tins medic iom politic, pr gatit incolile dela Brasov i dela Viena.

Pe cand era student lin capitala u tnei, afacut parte din organizatiile udentesti care ausustinut deputatiunea romans ce a v nit s a

. . . .prezinte Imparatului "Mem randul",-- 11 --


9/51

Incepand din anul 1906, a fost mereu alesdeputat in Dieta Ungariei, ap ar a n d euvehernenta drepturiJe Romanilor in Parlamentuldela Budapesta.

El a fost eel eare la 1 Oetombrie 1918, aprezentat motiunea istorica prin care NatiuneaRornana se declara de sine statatoare in ArdeaJ,Banat i partite ungurene.

Si tot eLa facut parte i din Comisiunea carea prezentat la Bucuresti, In 1918, Actul Uniriideja Alba Julia, iar in 1919 a facut parte dinDelegatia Rornaniei la Conferinta pentru Pace.

A fast ministru in numeroase gnverne iprim-ministru in ani i 1932-1933.

lata numai cateva din chernarile istoriee aleNearnului irnpl init e de acest fin al satuluiBobalna.

Alexandru Va ida Voevod a fost, precurnbine s'a spus, "un om politic prestigios".Aici, la Bobalna, el venea totdeauna i lipetrecea vacantele, ca student ori ca ilustrureprezentant al intregului popor rornanesc; aicili pregatea In tihna proiectele cele mari pentrudobindirea marilor izb a nzi p e n tr u t o at aRomania.

Aici si-a facut Alexandru Vaida Voevod 0cas a potrivit de mnitatii sale, iar de alu ril eBobalnei le-a tmpodobit eu tot felul de pomi

-- 12 --

fructiferi, In care-si avea bucuria privirilorparadis.La Maria Sa Vaida Voevod, cum iispuneei din Bobalna, se dueeau toti satenii ca lparinte bun allor, i 1abucurii, dar i 1a necaprimind deJa el sfaturi intelepte l tot feluajutoare.Si in rnar inirnia sa, Vaida Voevod Imasina sa personala cand un bolnav din Bobtrebuia sa fie dus de urgenta la Spitalul din C

Era inima lui de doctor, care-l facea sain ajutorul celor 'in suferinta i In prirnejdiemoarte!Si acestor simpli corisateni ai lui,istorisea prin viu grai toate Juptele sale polifie din parlamentul dela Budapesta, in apardrepturiIor Rornanilor, fie de grija de propasitntregului Nearn Romanesc, ca rninistru irninistru al Rornaniei Mari,Cu aceasta iubire de frate mai maretoti cei din Bobalna, el li constituia infamilia sa, din toti eei nascuti pe acelasi parngraind aceeasi lirnba, lmpartasind una i aciubire de neam i de credinta crestineasca.

Vaida Voevod ii iubea pe cei din Olpret,i ei 11iubeau pre el, ca pe unul ce prirnisesus, misiunea sfanta de a f i fruntea NeamRornanesc de pretutindenea.

-- 13 --


10/51

S'a stins din v iaj a, regret at de to tiBobalnenii, In anul 1950.

** *Dupa iesirea noastra din 'inchisoarea delaGberla, in anul 1964, neprimindu-rna Patriarhul

sa fiu slujitor la Manastirea Antim din Bucuresti,"unde", dupa cum mi-a spus inspectorul carefacea incadrarea detinutilor eliberati, "ai dreptulconform DecretuJui de Amnistie, dar te urasteIustinian Patriarhul", atuncea m'am dus laMitropolia din Ia1.

Dar nici Mitropolitul Iustin Moisescu, carepatronase scoaterile noastre din manastiri ipunerea noastra in 'inchisoare, nu a vrut sa rnaprirneasca, asa c a nici preotul i nici levitul nus'au tngrijit de eel cazut intre talhari, precumspune Mantuitorul in pilda Sa, ci m'a pr irnitSamariteanul dela Cluj, Episcopul Teofil,nurnindu-ma ca preat in satul Bobalna de hlogaDej.

Bobalne nii, desi au aflat c a fusesem ininchisoare, nu s'au rusinat de Ianturile ce le-arnpurtat ca detinut politic, ei eu ei impreuna amrestaurat biserica, cu taate ca vremurile erauprotivnice.

- - 1 4 --

Aici am terrninat de tradus ultimele cartNoului Testament, incat rna gandearn ca latraducerea Bibliei, pe care 0 facusem, sa-"Biblia dela Boba lua". Acuma, Intregmanuscris al Bibliei traduse de no i se afla dla Biblioteca Academiei Romane din Bucure

Sfant a Liturghie se savarse a zilnicbiserica, iar In Postul Mare, zilnic amprivigherile de seara, cu totii cazand la milabogata a Bunului Dumnezeu, care l i revdarurile Sale asupra tuturor, incat nu numadin Bobalna luau parte la sfintele rugaciuni ,i cei din satele vecine i cei dela mari deparlncat eonducerea politica li pusese gandul smute de acolo, cat mai departe, ca sa stinlumina a credintei ce lumina atat de puternic.

Ca preot, vazand lipsurile imarea saraccare traia poporul, am Infiintat Casa Milei,care lmparleam tot felul de ajutoare la batracopii ila cei bolnavi.

De aceasta a aflat lnsa partidul deIacare prin trimisullui, inspectorul Albulescu,chemat imi-a spus:

- Vei fi pus iarai la inchiscare, daddesfiintezi "Casa Milei" imediat?- De ce, l-am mtrebat.- Pentruca prin aceasta aduci eea mai m

insulta conducerii partidului comunist, pentr-- 15 --


11/51

acuma, el a facut dreptate tuturor, acuma nu maisunt saraci in Tara i deci nici la Bobalna!

Sub aceasta grea amenintare, am desfiintatCasa Milei, dar am continuat personal sa ajut,dupa puterile mele, pe sarmanii Bobalneni - frati i surori intru Hristos Domnul.

In ce stare de sar acie tr aiau sar maniioameni, am ilustrat-o, In parte, in jurnalul nostrudin aceasta carte: "Bobalna i Bobalnenii",

Binecuvantarile Domnului, cu revarsari deDaruri bogate, sa fie de-a pururea cu PoporulRoman i cu scumpii mei Bobalneni!

AI tuturor, smerit rugator,Fr. Dr. VASILE VASlLACHI

New York5 Februarie 1991

-- 16 --

Bobalna prin veacuriSatul Bobalna, din Nordul Ardealului,afla intre faldurile inalte ale unor dealuri din

Dej i Zalau. La acest punet ge ografic Indealurile fac hora mare i larga vaii in ju"Muntelui Bobalna", cum Ii zie loealnicii.

Si asa, prin veaeuri pana astazi, Bobalnaare asezarea la piciorul lnalt al unui tronprivigheaza la miscarea din vale a tot "natului"

Satul ii are 0 asezare veche, putem spfara sa gresirn, dacica, din inceputul eel martreeutului fiintarii neamului rornanesc pe apam ant daruit lui de Dumnezeu.

Pana in zilele noastre, cand ai bucuriate urea pe acest munte al Bobalnei, pare ca sca te apropii de un Altar al Neamului undevaz du h , inca mai e 0 fumegare a jert

-- 17 --


12/51

tr ecu tu lui, iar departar ile albastr esc zari leinfinite ale Rornaniei de totdeauna.

Totul In jurul tau e plin de 0 mir e asrnaplacuta a inceputurilor indepartate ale acestorprirnaveri ale mosilor i strarnosilor nostri. Pea c e a s t a c u lrn e r e t u nji ta a muntelui aitncr e dintar e.a ca te afli 'int r'o cetate carelnmanuncheaza, In jurul ei, fortele fraternitatiiumane intru dreptate i omenie, tntru libertate ibucuria vietii pentru Bobalnenii din trecut i dintoate timpurile, in r e vo lu ti a cea d int ai apoporului roman, din anu11437.

De pe aceste InaWmi ale Bo ba ln ei, ro tin du -ti privirile 'in jur, pare c a i acuma apar Inmiscare umbrele celor din trecut, care cu cinciveacuri in urrna, au facut sa stralucea c a semnulso lidari tatii lor 'in tru aparar e a prestigiuluidemnitat i i umane 'in familia neamului lor i Infa ta omenirii de oriunde, in tot trecutul lor panain zilele noastre, cand un tanar al Bobalnei ,Alexandru Vaida Voevod, pe cand era Incastudent la Viena, a fost printre organizatoriirniscarilor studentesti, sustinand deputatiunearornana, care venise sa prezinte Imparatului"Memorandul".

lar dupa ce si-a terminat studiile intre 1906-1918, acelasi Alexandru Vaida Voevod a fost

-- 18 --

deputat in Camera Ungar a, unde a sustidrepturile Rornanilor.Si p e nt r u ca ori de care ori ilureprezentanti rornani, in frunte cu luliu ManAlexandru Vaida Voevod, apar eau In incparlamentului maghiar, In apararea drepturRornanilor din Transilvania, erau intampinatideputatii grofi cu strigate de "opincarii", atunspune Vaida Voevod, ne-am hotarit ca incand trebuia sa luarn cu asalt 0 problemadrepturilor de libertate a fratilor nostri rorn~~nt~egul grup de deputati romani sa aparernmcmta parlamentului din Budapesta, trnbrain costumele noastre nationale rornanesti, aIn picioare opinci aurite i frumos irnpodobite

Acesta a fost un spectacol unic, de 0demnitate, care a atras respectul chiaradversarilor nostri, dandu-ne castig de cauzacordarea drepturilor Rornanilor.Si la 1 Octombrie 1918, deputatul AlexaVaida Voevod dela Olpret a fost acela caprezentat motiunea prin care Natiunea Rorse decIara de sine statatoare 'in Ardeal, Banpartile ungare.

Si tot Alexandru Voevod a facut parteComisiunea care a prezentat la Bucuresti AUnirii dela Alba lulia.

Iar dup a Unire, a fost pr e se din t-- 19 --


13/51

Consiliului de Ministri i deJegat al Rornaniei, in1919, la Conferinta pentru Pace.

lata numai cateva mari misiuni pe care le-adus la bun sfarsit, cu injelepclune, care au atrasatentia tuturor asupra marelui om politic ce aprezentat eu demnitate i curaj drepturileTransilvaniei la libertate, i Drepturile RornanieiMari, de a fi luate in consideratie in Forurilecele mai inalte ale omenirii din acele timpuri!

Ca Moldovean, venit din tinutul unde s'anascut Domnitorui Unirii Principatelor Rornane,Alexandru loan Cuza, i marele om politic iistoric, Mihail Kogalniceanu, m'am bucurat eaam putut sa aduc omagiul meu cinstirii deosebiteBobalnenilor de jeri i de astazi, care i ei au dateroi din randurile lor, ehiar i in veaeul al 20-Jea,ce au fost, cu demnitate i curaj, in frunteaRornaniei Mari pe care au faurit-o, au aparat-o i au calauzit-o.Aceeasi flacarare de spirit ardea i in vasulcandelei lor.

Acest suflu al drepturilor lor, de a-si puneordine in casele i familiile lor, precum i incomunitatea lor de sateni, 1 1 aveau nu atat delaRomani, ci, prin intuitie, asi putea spune ca delaDaci.

Caci i pe copiii Bobalnenilor cand i-arnIntrebat, dupa de vazus er a fi lrnul luptei

-- 20 --

Romanilor cu Dacii, care v'au placut maiRomanii sau Daeii, toti copiii au raspuns inglas: "Dacii", care-si aparau acest parnant Ini ei se nascusera.

lata pentru ce la 1700, cand alt stapandin afar a venise sa-i tr e aca la Un iaBobalnenii au rarnas Ortodocsi, ca intr'o cein care nu primeau crezuri straine de credparintilor lor.

Ei au socotit ca e 0 mare irnpietateschimbe credinta mosilor ~i strarnosilorcredinta pe care prin eel dintai chemat dApostoli, prin Sfantul Apostol Andrei,prirnisera dela 'insusi Domnul nostruHristos.

Ceeace al tii zi ceau din gur a numBobalnenii traiau vechiul dicton latin: pemundus fiat justitia, sa piara pana i lumnumai dreptatea Ortodoxiei sa fie, caci epacat sa sari dintr'o credinta in alta.

Asa cum spunea i marele poet OctaGaga, in una din poeziile sale, ca:

"Nu-i pacat rnai mareDecat sa-ti lepezi Legea ta!"Si asa, In cele ale Credintei, Bobalnenii

s'au abatut dupa curentele de nedreptate v-- 21 --


14/51

din afara, nu s'au inchinat botaririlor irnparatilor~i chiar ale papilor, aparandu-si i pastrandu-sicredinta lor in Dumnezeu inu in oameni.

Pentru aceasta ei au suferit lipsuri i batai.Au vazut prin perdeaua lacrimilor cum generalulBukov le-a distrus manastire a depe culmeaCr aiulu i, dar ei au pastr at in suflet aceldumnezeiesc spirit al Ortodoxiei, pe care nu l-aputut atinge nici sabia, i nici tunul ,

** *

La Bobalneni, pana in zilele noastre, 'inca semai pastreaza datini i obiceiuri din cele dedemult, pe care Ie-au prirnit dela inaintasii lor,care oglindesc spirit din spiritul acelora ce aufacut r ascoala, pentru a 'inlatura pacatul inedreptatile.Astfel, in seara de Anul Nou practica unobicei pe care-l numesc Vil i -Vi l i .

La inceput de An Nou, tinerii se urea peculmile cele rnai Inalte ale dealurilor satului cufacie mari in mana ~i, de acolo, fac sa rasuneputernic din piepturile lor tineresti un strigat aladevarului i al dreptatii, cu privire la intregultineret al satului: "Fata lui Faur urnbla cu tanarulBaciu"; sau: "Augustin a gresi: cu Raveica

-- 22 --

Stuparu"; i asa tot ceeace se savarsea pe ascei dadeau la iveala, ca nimenea sa nu suferetarz iu de cele lucrate In taina spre pagufamiliilor lor.o alta traditie care se practica i In prezebriscari tul.In ziua Intai de Sfintele Pasti, pe ace lculmi ale satului, cau ta sa se faca judecatineretului satului, pentru toate cate a grescursul anului trecut.

Juriul este prezidat de un batran - de pde Mos Alexe, de 78 de ani.

Acest juriu judeca impartial pe tot tancare i-a pierdut vitele, ori hainele, ori a savrazbunari nedrepte, i caruia ise aplica pedeadela mustrare i pana 1abataia 1atal pi.

eel pedepsit este luat pe umeri de altulexecutorul ii aplica cele hotarite de juriu.

Este i acesta un spirit specific bobalneprin care se cauta sa se pastreze in satul lospirit al dreptatii i nevinovatiei,Cei care nu s'au corectat de cele datvileag la Anul Nou, se pedepsesc la SfinPa~ti.

Si asa, In sat, se pastreaza intre tinerispirit de curata fratie ~i loialitate, de pacbuna intelegere, de cinste ~i de iubire 'intre ei

-- 23 --


15/51

** *Dar sa arnintim i aIte atitudini bobalnene

de viata, care vadesc pana astazi spiritulinaintasilor lor lntru glorie.

Cand tu rogi pe cineva ca sa vesteasca pevecinul de langa el, sa vina la tine, el iti spune:

- "Fii odihnit, cad eu am sa-i poruneesc ..."Pe de 0 parte, pe tine te asigura "sa fii

odihnit", iar pe de alta parte, celuiluilalt ii"porunceste",

Eo relatie de sol revolutionar iIn aceasta.Iar ea Inche ier e, 'inca un fapt specificbobalnean.Cand un Bobalnean vine la tine, sa-t1 faca 0

vizita, bate la ua, dar nu asteapta poftirea ta,caci el a i intrat ca un sol, vrei nu vrei, sa-tispuna mesajul.

El este ca UIl trirnis al cauzei altuia, ori a sa,dar cand pleaca, el iti spune "ziua buna'', dar usanu 0 inchide dupa el, socotindu-se ca pe undomn, care duee eu el, prin veacuri, dernnitatealui de om i de bobalnean.

Pentruca, 'in salutarea cea dintai i In cea depe urrna, a Bobalneanului, nu e sfiala, nu eumilinta, ci e demnitatea omului stapan In casa

-- 24 --

lui, In satul iTara sa.in memoria satului a ramas i 0 alta amin

graitoar e In privinta dernnitatii rornanestisatenilor din Bobalna.

Unu isat e an i s'a tnchis vaca la opentruca a fost prinsa in irnasul curtii lui VVoevod.

Sa te anul nu s'a dus la administratorulparnantului, care era un ungur, ci s'a dus direst ap an ul l oc ul ui , s pu na nd u- i:

- Maria Ta, mi s'a Inchis vita la ocol, fiia trecut pe partea de paman t a Domniei Voa

Vaida Voevod a tnteles gresala i i-a spu- "Du-te si-i spune adrninistratorului ca

dea vaca".Bobalne anul i-a mul tumit, dar i-a

raspicat:- "Nu rna due. Lasa sa tina vita acolo pamuri i 0 cr ap a. Maria Ta te-ai luptatParlamentul dela Budapesta sa scaparnsupunerea ungureasca, i aeuma sa rna due srog de Ungur, sa-rni dea vita dela oeol? Nudue".

Maria Sa i-a tnteles acuma i mai mult oconsate anului sau roman i a ehemat eadministrator i i-a dat porunca sa-i deaRomanului,

E i in aceasta tntarnplare 0 marinirnie,-- 25 --


16/51

i 0 lectie de dernnitate rornaneasca, pe care, iunul i altul, au inteles ca e innascuta In firea lor,de a se soeoti eu toata demnitatea in casa lor, Inpamantul lor, In Tara lor.

Cas a lui Alexandru Vaida Voievod inBobalna.

-- 26 --

Ortodoxia Romaneascaa BobalneiSatul Bobalna are 0 asezare str ave

romaneas c a .Dupa fire, Bobalnenii se arata a fi mai

Daci decat Romani, daca ne luam dupa luptde veacuri pentru independenta i de aparacornorilor treeute ale neamului lor de bastina

Revolutia din 1437, cea mai veche din iscunoscuta a Nearnului Rornanesc, ei au facIn apararea dr eptu rilo r date de Dumnezoamenilor, de a fi liberi i stapani pe pamalor, in casa lor i in dernnitatea lor de fapturlui Dumnezeu.

Ortodoxia credintei lor, ei au primit-odela imparati sau deJa Roma, ci dela Dumnecare le-a dat-o prin Sfantul Andrei, eelchemat dintre Apostoli.

-- 27


17/51

Si pe acest dar ceresc, al credinte ilorcrestine Ortodoxe, ei nu l-au lepadat niciodata iniei nu au facut compromisuri "uniate" pentrubliduri de linte la 1700.

in cele ale Credintei, ei nu au primit sa sefaca adausuri ori scaderi ornenesti, ci, cu pretulviejii lor, au pastrat-o curata i sfanta, pentrucanumai singur Dumnezeu este bun ca sa Je ajute.Oamenii, fie irnparati sau papi, In tot trecutulEuropei, pe vremea cand i ei din Ardeal au fostsupusii lor, i-au dus pe sarmanii Romani inbataile gloantelor i a rnortii, InMuntii Italiei, inAustria iIn alte tari, ea ei, cei supusi, sa le apereambitiile lor istorice!

Bucuria celor dela poaJele MunteluiBobalna a fost totdeauna ca in cele ale credinteilor in Dumnezeu sa nu se amestece streinul decasa lor i nici vremelnicul stapanitor. Legaturaomului in cele ale credintei sa fie directa intre el i Dumnezeu.

Toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu, toti iimultumim Lui pentru binele ce El 11face fiecaruiom, i la Dansul alergam direct cand ne rugarn innecazurile noastre.

lar Bunul Dumnezeu ne r aspunde prinSfintele Seripturi pastrate eu sfinte nie inBiserica, apoi prin harurile p rim i e prinSfintele Taine i prin implinirea rugaciunilor

-- 28 --

facute, i darurile le da Dumnezeu direct fiecom.

lata pentru ee tot Rornanul i ea elBob alne nii li aveau i p as tr au eomoreLigio as a a Dumnezei rii 'in BisericileManastirile lor.

Satul Bobalna, 'in treeut, a avut doua bisepe cele doua culmi ale dealurilor, deopartealta, a satului. Si in jurul aeestor biserici de lla streasina lor era i eimitirul satului.

In 1700, cand imparatii habsburgi dela V i papa dela Roma, au facut trecerea la unicu forta, a unor Ardeleni, Bobalnenii n'ausa se lepede de cre.dinta orto doxa dataDumnezeu poporului roman. Cu forta arrnatvenit apoi generalul Bukov, in 1761, trimisMaria Tereza a Austriei, ea s a distruga eu taeeste bastio ane ale Ortodoxiei, bisericimanastiri, 500 la nurnar, dar nu a pututdararne ~ipe cele din sufletele oamenilor!

Dupa ce a trecut furtuna, Bobalneniirnaltat aite biserici ortodoxe de lemn, pedoua culmi ale satuIui, iar la inceputul veacal 20-lea, au zidit una din piatra scoasa dMuntele Bobalnei, strop ita cu sangele erodela 1437. Si asa satul intr eg, In fruntevrednicul preot Zaharia Manu, a inaljabise rica or tod oxa eu sapte tur le , mare

-- 29 - -


18/51

frumoasa, In mijlocul satului, cum nu este altaprin satele dimprejur. Si ca sa-i mare ascalncaperea, a fost prevazuta i cu balcoane.

Am putut vedea i eu, ca preot, dragosteaBobalnenilor fata de aceasta sfanta biserica,atunci cand, intre anii 1964 i 1969, s'a reinnoitacest sfant locas, fiind tencuit din nou, pictat i'impodobit cu policandre, introducandu-se ilumina e lectrica, si, astfel, ajungand de 0frumusete rara.Mai tot timpul, cand s'au Iacut acesteirnbunatatiri i infrumusetari la biserica, am avutca presedinte al Consiliului Parohial pe batranulNemes Augustin, un fost "unit" intre cele catevafamilii greco-catolice din acest sat. Acum,trecand la Ortodoxie i vazand din launtru toatafrumusetea crezului ortodox, intru rnfratireaRomanilor intre ei i Dumnezeu, tcata paceasuflete asca i bucuria tuturor la SfinteleSarbatori i Durninici, Nemes Augustin lucra cutot sufletul pentru intarirea Rornanilor intruOrtodoxie.Dar eu, stiindu-i trecutuI, l-am intrebatodata:- Nene Nemes, hai sa visarn, dad s'arlntoarce roata istoriei poporului roman, saajungem sa fim iarasi cum am fost i mai bine decum am fost, spune drept, te-ai mai intoarce

-- 30 --

iarai la "uniatie"?- Nu, Parint e. Acuma am vazut ee a

"uniatia" pentru noi Ardelenii, 0 Sarnan!avrajba aruncata intre noi Rornanii, de catrestr e ini de Neam i de Cr e d in ta n oastrarnoseasca, a Rornanilor. Streinii au cautane desbine unitatea noastra de RomaniOrtodocsi. Sa ne slabe asca ca Neam Credinta ca mai usor sa ne stapaneasca. Penoi Rornanii e bine sa fim in veci Una ca NeUna in Cre dinta, cum au fost toti RornaniiArdeal, pana la 1700...

Acestea sunt cuvintele de testament aleBobalnean tntru apararea Ortodoxiei romanEl traise i ca "unit" i ca crestin ortodox, vazeu amar despartirea prin "uniatia" eu RomaRornanism i de Sfanta ~i dreapta Credintacare Dumnezeu a dat-e poporului romPoporul nu vrea vrajba intre familiile romancare sunt chemate sa fie un neam, un postrans unit sufleteste, 'in pace i In fratie, unuCredinta, unul intr'un Dumnezeu in eer pamant, pe pamantul nostru rornanesc.In Duminici i sar bator i, bisericaBobalna era plina de popor. Batranii stateaufata, iar in spate tinereJe fete si, dupafcmeile, iar baietii, sus in balcoane, unde ezugravite icoane i lntre care domina ico

-- 31 --


19/51

ducerii Domnului Iisus Hristos la templu, la 12ani, pictata atat de frumos de maestrul pictorIvanescu.Iar in Postul Mare, In fiecare seara, timp desapte saptamani, venea tot satul la denii, sa seroage i sa asculte Cuvantul lui Dumnezeu. Ingenunchi, can ta tot poporul: "Camara Ta,Mantuitorule, 0 vad irnpodobita."

Pe atuncea era vremea s t a p a niiicomunismului ateu, i copiii erau opriti de a seduce la biserica. Scoala era vis-a-vis de biserica,i profesorul nota pe toti copiii ce intrau inbiserica. La denii, pe intunerec, treceeau garduldin dosul locasului sfant i intrau 'in biserica.

Luni dirnineata, profesoara lntreba in clasa:- Cine a fost ieri la biserica?Nu raspundea nimeni. Atuncea, cu manie, ~a

intreba a doua oar a. Si numai la a tr e iatntrebare, se scula in pieioare toata clasa.Pedeapsa data a fost aceea ca nimenea nu amai avut nota 10 la purtare. Si asa, de fiecaredata li se scade a copiilor nota la purtare, .pentruca veneau la biserica. Dar tOAtde ata~ea onle marea nota i Bunul Dumnezeu In ceruril

Se poate vedea i din aceste atitudinicrestine ortodoxe, spiritul bobalnean al acestorcopii, de a tnfrunta cu curaj pe profesorii lor in aapara libertatea lor r eligioasa, de a pastra

-- 32 --

credinta j de a se lnchina lui Dumnezeu.Desigur, profesorii executau ordinel

partidului, iar elevii, desi copii, li aparcredinta pe care stapanitorii vremelnici din actimpuri 0 prigoneau! Parintii erau alaturicopiii lor In acelasi sacrificiu, fiind sufletesufietele lor, i cunoscand c a mai mati scomo rile lui Dumnezeu decat cele ale omului!

Dar ce spectacol unic era in tot saBobalria In Noaptea Sfanta dela Nast erDomnului!

In case, pe drumuri i in vazduh, eraatmosfera de sarbatoare a Venirii pe lumeFiului lui Dumnezeu!

In Ajunul Crac iunului , pe cand Incaapunea soarele, copiii cei mid porneaucolindele pe la casele oamenilor, rasunandtntai glasurile lor argintii, ca de inger i,pamant.Cand perdelele inserarii cadeau, plecauco lind baietii cei mai mati i, dupa ei, urmaurand flacaii satului, iar In miez de noapte,porneau batranii, cu vocile lor batranesti, crasunau ea i clopotul eel mai mare ce incunuintr'o armonie divina sunetele clopotelor cemici!

Vazduhul satului rasuna de eu seara i pin revarsatul zorilor, de cantarea acelorasi sfi

-- 33 --


20/51

colinde, pe rnelodiile carora cobora Durnnezeudin ceruri, sa fie cu noi oamenii!

Iar a doua zi dirnineata, In biserica, la slujbasHl.nta se cantau de tot satul, copii, femei, tinerii batrani, toate colindele pe care le colindaseraIn Noaptea Sfanta!Asa Intampinau Bobalnenii i asa tntarnpinai pan a astazi, Nasterea Dornnului nostru IisusHristos.Precum se vede, putern i noi adauga laspusele cronicarului de dernult, "Ca In Moldovainca nasc oarneni", la care noi, pe dreptul, putemspune ca, nu numai tn trecut, dar i astazi i InArdeal inca nasc oarneni, la fel in haruri i iubirede Biserica i Nearn, ca i cei din trecut.

Cu privire la Bob alna, nu am a ilustraaceasta nadejde sfanta decat prin doua exemple:

Un fiu al satului Bobalna de astaz! estecopilul Stupar Mircea, care Inca dela varsta de 8ani si-a facut altarul lui de Sfinte Icoane in ca aparintilor, la care-si Ina1ta sfintele rugaciuni. Elparticipa deasemenea la toate slujbele dinbiserica satului, prin citiri i cantari la strana,fiind lnzestrat de Dumnezeu eu 0voce aleasa.

Prin comportarea i cumintenia lui, StuparMircea a devenit 0 bucurie i 0 frurnoas anadejde a Bobalnenilor de astazi. in prezent, sepregateste pentru preotie la Seminarul Teologic

-- 34 --

Ortodox din Baia Mare.Pe treptele mai inalte ale vieti i din timpu

noastre, s'a ridicat din Bobalna fiul satuDumitru Pop, care, dupa ce a trecut cu msucces prin scc lile Tar ii noastre, si-.adoctoratul in Litere la Universitatea din UtreOlanda.Dupa examene str alucite , BobalneanDumitru Pop a ajuns sa fie Profesor UniversDr. Docent, de Limba i Literatura Englezaace asta veche scoala europe ana de cultuf aim o as a in lumea in t r e a g a, careUniversitatea din Utrecht, Olanda.

Departe de Tara i de Bob al na, lonasterii sale, DI Durnitru Pop n'a uitat niciosatul copilariei sale i in fiecare an, 0 data sadoua ori, se duce cu drag ln mijlocul farniliconsatenilor sai, cu multe daruri pentru bisedin Bobalna i dragii lui Bobalneni,In prezent, pe Muntele Bobalna este pesa se inal te 0 Sfanta Cruce, mo nu meritalu m in a t a electric, care sa stea de std ep ar t ar il o r , in t ru In t ar ie a 'in cr e dstramoseasca a Bobalnenilor ~ia tuturor ccare 'i~ivor inalta privirile spre Inaltimile ceale Muntelui pe care t r o n e az a, 'in arnaiestatea ei!

- - 35 --


21/51

MAi, Mosnege, mai,, . ,du-te, mai ....Batr an a Dochia din satul Transilvaniei

Bobalna, era bolnava, zacand de mai mult timpin odaita rnosneagului ei, David.In acest salas de pastor, traisera Impreunamai tot timpul vietii lor, iarna ca i vara, toamnaca ~i prirnavara, pana in aI optzecilea an de viata,lara unu.Toata gospodaria lor era pe ei i in jurul lor.Cele cateva pasari le tineau in pod, ca sa fie maibine pazite de uliu i de hulpe. Langa pe:eteledin afara, capra i purceluI ii aveau tarcunle lorde nuiele.Odaia acestor p as to riera destul deincapatoare pentru un pat cu saltea de paie, 0plita, 0 rnesuta i 0 ladita. Policioara cu cele cese pot pierde, era tocmai sus la grind ina.

-- 36 --

Usa e drept ca in tinere tea ei avusesebr o asca, dar acuma Irn b atr anise i ealnchizandu-se i deschizandu-se, haita de batvanturilor. Pentru folosul ei, din vremuridemult, n'a lepadat clernpusul, ci l-au lasatstea in einstea m aini lor , doar i-au ceringaduinta de a leg a usa i eu 0 bucatacurmei, ca astfel, cu puteri unite, sa 0 strangamai bine In timpul noptii,

In aceasta incapere de odihna i siguranbaba Dochia i rnos David, au trait, mai depade sat, in singuratate, intre eer i parnant, avdoar in coasta tintirimul.

De sus ea i din paturile odihnei satului,venea toata pacea i tihna vietii. Iar candvalea satului era cineva adus, pe nasalie, la ccea vesnica din Darnbul Craiului, ei aveprivelistea inlacrimata la zadarniciile vietiil.,

Aa au dus-o sarrnanii oarneni, DochiaDavid, pana la adanci batranete, doar el fiindpatru ani mai tanar decat ea.

In viata lui de pastor al vitelor satului,avusese cinstea de erainie al satului, avanvoce tare i patrunzatoare, care usor puteaauzita din departari.

Ve s tie eele bune ea i poruncileautoritatilor satului, ii erau lui incredintateintai. Apoi el, indcosebi la vreme de seara, c

-- 37 --


22/51

fiecare sta linistit la casa lui, atragea mai intaiatentia ell bat ai e de toba, apoi cu glasulbarbatesc i leganat, rasuna la urechile intreguluisat, aducandu-le la cunostinta,

Dochia, s arrnan a lui femeie, nascusetreisprezece copii. Mama a treisprezece prunei!De treisprezece ori coborita in transeele vietii,dar tot de atatea ori ridicata iarasi la datoriile eide mama, pentru eel venit pe lume ...

Si pe vreme ce anii treceau, i copiii lor sedusesera dela vatra lor pe cararile vietii de aieeai din ceruri.

Iar ea, ca i el, ramasesera vlaguiti de ani ide puteri. Cu fiecare an, mai scutur ati depodoabele vietii i cu fiecare iarna mai 'inalbitipe cararile eele lntroienite ale vietii ...

Acuma, intrasera amandoi, de-a-binelea, inanii inzepezirilor i a slabelor nadejdi de alteprimaveri ale vietiil

in pragul unei ierni, ea se lmbolnavi greu,fiind i mai in varsta i mai slaba,

Cateva luni nu s'a dat jos de pe pat,vaitandu-se mereu de durerile intregului trup.Vedea ea prin ceata capatul drumului vietii ei!

Si asa, dupa 0 noapte lunga de iarna denesomn, cand umbrele se rniscau in jurul ei itoate se clatinau a plecare de aicea, batranaDoehia, eu glasul stins, zise batranului ei sot:

-- 38 --

- Mai, mosne ge, rnai, du-te i chearnapopa.

La auzul acestei rugaminti, batranul Dacare pana atuneea graia tncetinel i cu gJinmuiat de duiosie, deodata grai tare:

- Ce, vrei sa te duci? Ti-ai pus in gand salasi singur? Nu te gandesti i la mine, cuv A ?raman ....- Mai, mosnege, rnai, du-te i chearnapopa, ii repeta ea rugarnintea.

- Nu rna due, raspunse el. Tu nu stii ea ase Duminica dirnineata? Ce 0 sa zica popa?i satul?

- Mai, monege, mai, du-te rnai. .., de daceasta cu un glas i mai stins de puteri.

- La parintele rna due eu altadata cu ddar nu ca sa-l chern la ce te-ai gandit tu ...

Si a iesit mcs David din o daita lui, cacuma ise parea cu totul strampta i intnnecde dureri i de ganduri rnari i zguduitoare,iesit eu frunte a descoperita sub balta ceruinalt i in vazduhul iernii sa-i racoreasca fruni sa-i tnghete lacrarnile care-i curgeauincetare ...

Dupa acea rugarninte a babei lui, atreeut 0 zi. Tot uitandu-se la sotia lui eareadevarat se pregatea de plecare din easa lui,David s'a sculat Marti eu noaptea in cap

-- 39 --


23/51

vazut el ca nu e de gluma i s'a dus la preot sa-lcherne la capataiul bolnavei.

- Vino , Parinte, i 0 trece cu Hristos, cacitare a slabit baba mea.

- Vin, raspunse preotul, dar ca sa o intaresccu Hristos, cac i El e Acela care pe cele slabe leface iarasi tari.

Si preotul a luat Sfintele eu el ~i s'a dus cuHristos in casuta aceea de pastor, a lui MosDavid, ca sa aduca Daruri cer esti acestorsarmani oameni.

S i minunea s'a i ararat curand, did BabaDoehia, primind imp ar tasi rea eu Hr isto s,Doetoria Doctorului Celui vesnic, s'a facut iaraisanatoasa.. .., i iarasi s'au sters laerimile de peobrazul lui mos David, iar baba Dochia a intratintr'o noua prirnavara de viatal

Era in preajma Sfintelor Pasti, cand DomnulIisus adueea Invierea Sa, aprinz and luminilebiruintei i in casa sarmanilcr pas tori, Dochia iDavid, din Bobalna Transilvaniei.

Anul Mantuirii, 1967.

-- 40 --

Masinaria vietii,Atata vreme cat toate merg bine in v

totul pare numai 0 Infaptu ir e a mintii,planurilor i a mainilor noastre, la care noiadaugat i mainile i picioarele cele de fiertehnicii moderne.

Sub talpile picioarelor noastre, pamantulurnileste, iar vazduhul cosmic 11strabaterniute i mai sus decat pasarile sburatoare.Si asa, noi prin noi tnsine, suntem stapanrntregi i firi, fara sa ne mai arnintim de ziceBiblice, "ca Dumnezeu ne-a pus stapani pfire".

Oamenii zilelor noastre spun ea totulomul, iar ateii pretind ca nimeni nu e mai prde Om.1 0 familie totul suntem noi, pe ulitele vnimenea sa nu ne tre aca inainte, in salo

-- 41 --


24/51

luxoase, tot b e lsugul e numai pentru noi,osp a tandu-rie cu toate p lace ril e vi e tii. invorbirile noastre aparem eu fala mare, caci pestetoate i peste toti tree Eu, judecand nu numai peeele pamantesti, dar pana ~j pe eele ceresti ...

lata ins a, ea vine vremea cand lncep sa sestrice cate eeva la masinaria vie tii noastre.Atuneea, cu iuteala, cautarn sa repararn ori saoperant ce se strica, spre a scurta suferinta i anu ne pierde timpul.

Parul il faeem, din alb, negru sau castaniu,ne punem din ti i m ase le noi, iar pentrurejuvenarea elanului vital, luam grauncioare,pilule mid, cat mai multe ...

Vi ne v remea 'ins a ca n d pdf bu siiernasinar iilor timpului nostru se In mu ltesc,atuncea, de voie de nevoie, starn locului.

Cele zece-douazeci de droguri, pe care leluam zilnic, repara uneIe, dar strica alte piese aletrupului. ..

Abia atuneea ne punem pe gan duri iincepern a vedea ca dupa perdeaua vietii semisca i alte umbre. Apar multe necunoscute, pecare le-arn deseonsiderat pana atuncea.

Tocmai cand drumurile vietii se scurteaza,apar alte dimensiuni cu mult mai mari.

Toate, pe care eram siguri pana atuncea,s'au topit, au fost inselati. Marele Anonim de

-- 42 --

ieri ne apare acum ca Marele Necunoscut.Acuma, viata noastra nu e numai prezen

dar i viitor, i nu e numai la suprafata lucruriloEa are i adancirni i tnaltirni. Acuma ne apareun imponderabil pe eare nu I-am pipait, imister c ar ui a nu i-am dat a t enji , Ereintoarcere catre izvorul vietii noastre, camarele ocean al vesniciei ...

Si de pe aceste tararnuri care se clatinanoi, suspinarn ca Bobalneanul veacului treccare dandu-i bid vietii lui i dedandu-se lafelul de patimi, ajunsese sa fie pastor de porciDambul ros, unde-i fusese mosia sa.

E1 suspina tntr'una, spunand in versupopulare:

"Darnbu-i rosu,Fata-i neagra,Casa i mosia 'ntreagaMi le-arn dat pe vinul rosu ..."Si asa batranetile-i apar cu triste ganduri,

hainutele lui fierbinti de dureri, ajungand caharb aruneat langa troaea poreilor.

Toata rnasinaria viejii numai salta, numzornaie eu zurgalai, s'a inegrit, s'a topit i li eodihna pamantului din care a fost luat, pe casufletul, aeea scanteie divina, scuturandu-se

-- 43 --


25/51

poverile g r e s a l e lor vi e ti i, s tr ab at an dl ntune cirne.le norilor vie tii furnegande, seapropie de eternitatea tnsasi , suspinand:

- Parinte , am gresit impotr iva Cerului iimpotriva Tal Parinte, iarta-ma i rna prirneste safiu iarasi eu Tine, in veei. Amin!

Evlavia Bobalnencelor la Sfanta Liturghie.

-- 44 --

~i asa-i ran,si asa-i ran!

Pe la sfarsitul veacului trecut, tanarul ldin Bobalna, cand s'a casatorit, nu-si alesesotie 0 fata bogata, caci era sigur ea lnoehii efi fost dispretuita saracia lui, i nici una eu crnulta, fiindca el nu avea decat cele patru cprimare.Orfan i de tata i de mama, e] nu aveamacar 0 casa, unde sa-i plece capul, Era salipit parnantului, neavand nimic din eele eepe oameni sa fie eu fala in viata.

E drept, c a avea i el un dar deja Durnnezera frumos. Si atuneea, eu acest pre] cautasa se Insoare cu 0 fata de seama lui, care sa-placuta, neavand nimic din cele ce-i lipseadar sa fie frurnoasa da.

-- 45


26/51

Curand, tot cautand el printre tinerele dinsat, gas: pe una care era i frurnoasa, dar ifoarte saraca.

Dupa nunta se gasi i pentru ei un sala subsoare, chiar la administratorul mosiei, care aveanevoie de brate de rnunca.Fad teama, s'au invoit cu el, desi el erastrein cu neamul i credinta fiind un calvinungur.

Ca locuinta Ie dadu 0 odaie nu departe degrajd. Dealtfel, ei se simteau fericiti, fiindca maitot timpul erau la munca pe ogoare, subrevarsare a razelor calde i stralucitoar e alesoarelui i In vazduhul plin de miresmele florilor,i In cantecul a tot felul de pasari,

Dar iarasi era adevarat i Iaptul ca tottimpul erau sub ochii stapanului, de care, lainceput, nu urzeau nici un fel de banuieli, fiindcu totul strein, ea neam i credinta.Dar 0 lege veche a pacatului omenesc pusestapanire peste stapanul lor, i se apropie el de eii mai ales de ea.

El, calvinul, stia bine citi i spunea eu fala eael nu-si face cruce, dar citeste Biblia. Si din eaeunoscu i pacatul lui David irnparatul, carepacatui cu Bartseba, femeia lui Urie.

El insa retinu mai putin pocainta lui David,pre cum i eele spuse de profetul Natan, care-!

-- 46 --

mustra prin pilda, ca. lua pe singura rnieluseape care 0 avea ace Iom sarac, ca sa-i fospatul cu prietenii sai.

Si tocmai asa se i intampIa i cu sarrnaIon, caci stapanul pacatuia cu singurarnielusea pe care 0 avea.

E drept di, de data aceasta, administratornu-l ucise pe Ion, ca David pe Urie, dar vsarrnanului Ion ajunsese un iad.

Pacea sbur a din o daita lui, iar pacatstapanului 11 sbueiuma pretutindenea,indepar tate Ie ogoare. Si acolo, la hotarcarnpurilor, cand el era singur, in livezi candfel era singur, prin curte, totdeauna departeSOlie, ti izbueni asa 0 verba, de amaraciune,care-si potolea mereu revolta:

"S i asa-i rau",c a boeru traieste i cu femeia mea, ca rluat toata tihna i ajutorul, i mangaierea vimele, dar iarai dad m'asi duce i i -as i lasa,

"S i asa-i rau",c a eu sunt sarac i nu am niei un perete ducare sa r n a adapostesc ~i nici 0 perna a odihnmele:

"S i asa-i rau"Si asa-i rau

Si iarai se mai intarea in zicerea lui, eu elntarnplate cu patriarhul Avraam, care fii

-- 47 --


27/51

nevoit din pricina foamei sa se duca din CanaanIn Egipt cu femeia sa Sara, cand a ajuns lahotarul salvarii lui, se frarnanta grozav de chinulce-i state a tnainte:

"Ma rnantui eu de foame ln acest Egipt, darfemeia mea Sara fiind frurnoasa, paganii egipteniau sa caute sa rna omoare, did au s'o pofteascape ea".

In fata acestui pericol, el nu gasi alta scaparedecat sa-i spuna sotiei sale:

- "De cum trecem granita acestei tari - asalvarii noastre de foamete - tu nu te mainumesti sotia mea, ci sora mea. Si asa pe langatine vo i fi i eu scapat de foamete i de moarte ..."

Cu aceste planuri fiind in bataia gandurilori s arrnanu l Ion din Bobaln a veacului alnouasprezecilea, Ij pritocea sbuciumul vietii saletot spunand, la inceput in gand, apoi chiar cugrai auzit i de altii:"S i asa-i rai,

Si asa-i rau!"Dar nirnanui nu-i spunea lamurit taina

acestei ziceri, caci dad s'ar fi aflat, ar f i fost i"mai diu". Toata judecata el a lasat-o 'in seamalui Dumnezeu, care judeca i desleaga cum stieEl toate cele lncurcate i rasturnate de oamenipe pamant,

Nu trecu mult lns a i-I auzi i sojia-- 48 --

administratorului de zicerea lui oftata adesea.Si ea cu staruitoare dragoste si caldura

cobori pana In adancul inirnii lui, intrebandu-l:- "Bade Ioane, dece tot zici 'intr'una: "Si a

diu, i asa-i raul"Abia atuncea, i numai ei, iidestanui pric

acestei ziceri repetate.Iar ea care stia ce stia i care-si avea

obida sufletului ei, Infdilita cu aceeasarmanului Ion, Ii zise:. - "Nu-i nimica, bade Ioane, di om trai ibme impreuna i are sa fie bine",

Si asa s'a i intamplat, dar nu i In pacat,care eiarnandoi aveau scarba i te arnaDumnezeu care vede toate, jude cand "tofaptele ascunse, fie bune, fie rele" (EcJezia1 2: 1 4) ... Di.~ clipa aceea, bunatatile carnar ivistieriile casei erau deschise i lui badeaincat, dupa atata suferinta, elli schimba zicelui cea veehe, eu alta, eu totul noua:

"Si asa-i bine,i asa-i bine!"Pana ce Dumnezeu, care nu doarme i

cauta la obrazul omului, slobozi judecatile S. .izgonind din viata pe administratorul ee dadbid vietii lui cu tot feJul de pacate, iar atuncsotia lui se intoarse eu lacrimi de pocainta

-- 49 --


28/51

sotul ei Ion care se bucura de irnplinirea celorspuse In Biblie, la Cartea Proverbelor:

"Mai bine este pentru un sarac ce urnblalntru neprihanire, dedit pentru un om bogat alecarui cai sunt in desfranari" (28:6).

Uli~a din Bobalna In asfintitul soarclui.

-- 50 --

Mana Domnului

Cu pnVHe la poruncile lui Dumnezeuprofetul biblic de demult rnarturiseste 0 radeosebita, pentru a le cunoaste,

"Mainile Tale m'au facut i m'au zidit;da-mi pricepere ca sa pot invataporuncile Tale."Ratacit-am ca 0 oaie pierduta; cautape servul Tau,caci eu am uitat poruncile Tale" (Psa

118:73 i 176).Mana Ta, Doamne, sa rna calauzeasca

caile invataturii Tale, caci eu "m'am ratacit coaie pierduta".

E nevoie de mana Pastorului Celui vescare sa calauzeasca turma de furi i de prafiarelor care cauta sa 0 sfasie. Numai BuPastor calauzeste turma Sa la "pasunea

-- 51 --


29/51

buna", altfel oaia ce s'a rasletit de turma i dePastor, se duce i cade prin pr apas tii letnsingurarilor. Mana lui Dumnezeu da linisteaoilor i apararea de toti dusmanii vietii,Man tu ito ru l spune ucenicilor Sai detotdeauna, "Eu sunt Pastorul eel Bun, care-rnipun sufletul pentru oi" (loan, 10: 11). $iInal~andu-Se la eeruri, rnai intai a intemeiatBiserica Sa, imparatia Sa, staulul Sau, peste carea pus pastori pe Apostoli i urrnasii lor, IerarhiaBisericii. Si lor le-a spus:- "Merg eti In toat a lumea i p re d icatiEvanghelia la toata faptura, eel ce va crede i seva boteza, se va mantui, iar eel ee nu va crede, seva osandi" (Mareu 16:15-16).

$i iarai le-a spus:- "Cine pe voi va asculta, pe Mine rna asculta

ipe Cel ce M'a trimis pe Mine!"Si prin veaeuri, aceiasi Mana a Domnului setngrijeste sa fie .pururea cu noi pana la sfarsitul

veacului ...E drept ca fratele Vasile Zane, din Bobalna

veaeului nostru, cerceta Sfintele Scripturi euravna, dar nu i cu pricepere.Si asa a plecat el pe cai gresite, neascultandde Pastorul "Bisericii celei vii" a Domnuluinostru Iisus Hristos. Si asa s'a lipsit el, ani dezile, de a primi Sfintele Taine, de Impartasirea

-- 52 --

cu Sfantul Trup i Sange al Domnului IHdstos.

Caci fratele Vasile Zane s'a indepartat"Biserica ce este stalp i intarire a adevaruluS'a lipsit de calauzirea Mainii lui Dumnezecare duce Lapaunea eea buna.

E greu ca tu, sirnplu pamantean fiind,rastorni ceeaee Dumnezeul venit din cerurasezat pentru mantuirea tal E greu sa te lipsde Mana Dornnului, i sa ai tihna i odihna, cputerile tale descresc i se top esc.

Sarmanul frate Vasile Zane nu a maipace i nici 0 multurnire de cand iesisestaulul Bisericii lui Durnnezeu!

Vesnic in framantari, vesnic In ceartacautar izadarnice dupa comoara Invataturilosfinte pe care elle parasise ...

in cele din urrna se irnbolnavise i nu seducea nici la adunarile sectantilor, dela ctotdeauna, venea cu aprindere de discutii tirnpul eu judecarea fratilor lui, pe careparasise,

Deaceea, mai inainte de a muri, pe cumbrele sfarsitului Il zguduiau, cherna la sinecei apropiati ai lui i le spuse ca i la rnorrnansotiei lui, Maria, care murise de cativa ani, saridice 0 Sfanta Cruce.

Iar pentru sine a ehemat pe preot ca-- 53 --


30/51

spovedeasca ~i sa-i Iaca rugaciuni pentru iertarede pacate.Si s'a rugat sa ise faca, la inmorrnantare,slujba prohodirii Bisericii Ortodoxe a parintilorlui. Si asa a dobandit iertare ~i ca unui frate,venind ca ~i ta lharul de pe Cruce, is'a spuscuvintele lui Iisus Hristos: "Astazi vei fi cu minein Rai!"

larna la Bobiilna.

-- 54 --

Nu ell gresescBatranul Petru Baciu, din Bobalna, a m

curand dupa ce Implinise nouazeci de aniviata .Pentru vrednicia acestui dar tndelungatviata, primit dela Bunul Dumnezeu, el, personnu fusese un om bogat, cu rezerve imbelsugatecamari pline cu tot felul de bunatati, nu fusnici inalt ~iniei robust la trup.

Tot timpul avusese 0 fir ava faptura decumpatat, cu inratiare mereu tinereasca,

Si de cand stia el i cum it stiau i consatelui, nu dusese 0 viata de tihna i odihna, cadtirnpul slujise pe altii, incat odihna lui fusaceea a vantului, mereu fiind trimis la tot fde treburi.

Era departe de el gandul de a fi avut pade citiri de carti multe. Singura carte de teme

-- 55 --


31/51

fusese Cartea Cartilor, Biblia, eu cele ale ei douaTestamente. Ea era eterna Intelepciune.

Pentru Petru Baciu, "inceputul Intelepciuniia fost frica deDumnezeu", de a nu-I gresi Lui mailntai ~i apoi nici aproapelui san.

Singura lui tearna era sa nu calee poruneilelui Dumnezeu, pentru ca ele sunt porunei deviala, date noua de Parintele Vietii.,Poarta vietii de dincolo i-a deschis-o t rimi ulcerului, cand pe pamant el pasise peste ceinouazeci de ani i cand nu a mai facut nici unpas mai mult, caci numaratoarea lor se oprise peaceasta cuIme.

La prohodirea lui venise tot satul, ca la unadevarat bunic ce plecase dintre ei cu toatevorbele ~isfaturile lui, caci mai toti 1 1 avuseseraca pe 0 biblioteca plina de ganduri i amintiri dincele de demult, ale satului lor drag.

Deaceea, la inrnormantarea lui au luat parte~i pocaitii care se instrainasera de credinta, darnu i de sange i de neam. Si e drept di i ei auplans la slujba, alaturea de familie i de tOli ceidin Bobalna,

Dupa inmorrnantare Insa, la petrecanie, n'auvoit s a ia parte acesti instrei nati cu duhul decredinta mosilor i strarnosi lor aeestui sat.

Din ulita, ei strigau cu glas mare ca, "noi nucalcarn pragul casei In care se cinsteste la masa

-- 5 6 - -

fie numai i un paharut de hor i nca sau de vin"Atuncea, preotul i-a intrebat:- "D up a ce lege va conducet i voi?"- Dupa a lui Hristos, raspunsera ei cu fala- Dar bine, spuse preotul, Hristos Domn

la Nunta din Cana Galileii, daca a vazut caterminase vinul, rugat fiind de Mama Sa, nprefacut apa In vin?- Da, asa sc rie la Scriptura, puse GheorgTita, capul celor instreina]i de cre dinta,adauga el, Hristos n'a baut.

- Din contra, a spus preotul, noi stim altfe- Dovada, se Intarata Gheorghe.- E mar turisire a insai a Dornnului IiHristos, raspunse calm preotul. "loan a ve

nernancand i neband i voi ati spus ca are dlar de Fiul Omului, care a venit mancandband, voi ziceti, iata un om rnancator i bautSi apoi, El intra In casele oamenilor i era soe"prietenul varnesi lor i al pacatosi lor" ,

Ne mai avand ee raspunde, pocaitul, cnu-si piarda ratiunea fatariei lui, adauga euton profesoral:

- "Nu eu gresesc In acest caz, ei aicea a grHristos!..."

Atuncea preotul vazandu-i hula i cutezade a judeca pe Domnul lisus Hristos, invalatoeel vesnic al credintei, Ii arninti Insai cuvin

-- 57 --


32/51

Mantuitorului:- "Inapoia mea, satano, caci tu nu cugeti cele

ale lui Dumnezeu, ei eele omenesti ... Si orb fiindtu, dud ipe a1tii la pieire ..."

Dealtfel, 0 astfel de rnandrie oarba a avut-o,dintru inceput, i Adam i Eva, cand Insus!Dumnezeu le-a eerut socoteala pe ntru ce aup acatuit. Atuneea Adam a spus: "Eva m'aindemnat la gre seala". lar Eva a raspuns:"Sarpele m'a facut sa gresesc", amandoi avandcutezanta de a 'invinui pe Insusi Dumnezeu ca ede vina, pentruca El a creat pe Eva, i El a creatsarpele.

Dar ei nu au amintit ea Dumnezeu le daduseraiul, di El le poruncise sa nu manance dinpornul oprit, caci In ziua in care vor manca, vorrnuri ...

lata pentru ee, toti eei drept credinciosi seferesc de toate aceste invinuiri erpeti, mergandin calea poruncilor lui Durnnezeu, asa precum Elle-a dat, ca sa f im totdeauna cu El i pe parnanti in ceruri - in eternul paradis.

-- 58 --

La raspantie de viataViata oamenilor pe parnant se afla in

vesnica alergare pe drurnurile pe care fiecarapucat.

Si asa, eu fiecare clipa, sburam spre oceanemarginirilor,

La Incep ut pare p lacuta preumblareano astra prin viata, cu probleme usoar erezolvat.

Dar, pe m asur a ce tot ne ad ancimdepartari din ce in ce mai mari de viata, aframantari la fel de mari i griji care lncep scopleseasca.

Si incepi sa te intrebi, in care parte ebine sa apuci ca sa fie nurnai bine.

Si, Doamne, la raspantii de drumuri vi ata, apar i ispite mari, care intu ne czapacesc pe oarneni, ducandu-i adesea la m

-- 59 --


33/51

abateri de viata.Auzi pe unul dilti spune: "Vino cu mine", iar

alti i di te indearnna sa nu te iei dupa alti i, c i , incor, graiesc sa trecem de partea lor. Parca am fila targurile cele mari In eare toate se cumpara.

Pentru aeeea i o arn eniiau asez at laraspantii de drumuri "Troite" cu Sfanta Cruce,eare sa alunge norii eei tntunecosi prin lumina pecare Domnul Dumnezeu 0 revarsa peste focultuturor ispitelor ce Yin dela eel rau ...

Multe astfel de ispite au treeut i prin viatabatranei Rozalia din Osorhelul Bobalnei, panaIn anii batranetelor ei.

La inceputul vietii tineretelor ei, a avut 0calatorie frurnoasa i tihnita cu sotul ei Vasile, eafiind tot in caruta eu pruncii pe care i-a prirnitdela Dumnezeu, iar ornul ei, tot inainte i inapoi,eu grija pazei de cele rele.

Si asa drumul vietii le era tntr'o calatoriedornoala, pe drumuri ferite de primejdii.Dar, dupa zece ani de viata in casnicie,

deodata veni ca din senin 0 suferinta ce s'acuibarit in trupul sotului ei, fara de leaeuri, i,asa, el pleca in lumea de dineolo, lasandu-i petoti ai lui, pe sotie i pe eei trei copilasi, singuri.

Sarmana Rozalia, tanara Inca, deodata s'atrezit la 0 raspantie grea de viata.

Toate drurnurile dinaintea ei erau 'in ceata,-- 60 -- -- 61 --

cele din spate In lacrimi, iar In juru-i eeiprunei ai ei, orfani de tata.

Ce sa faca?Cu omul ei parca se dusese tot sfatul eel bde pe acest parnant.Se tot uita in parnant care i se parea aeu

mai negru ca altadata, i mai tacut.Atuneea un gand Ii veni in minte, sa se ula Sfanta Cruce a Domnului Iisus Hristos, lan

care plangea Maica Domnului.La picioarele eicazu i ea 'i n genunch

varsand potop de lacrimi, Intelegand acuma cEl sufere i inca i pentru ea!Privind la mainile Lui Intinse pe Cruc

parca un sprijin de lumina cobori adanc in iniei, i un glas tainic Ii grai, spunandu-i ca nu vsingura, ci cu Dumnezeu!

Si din clipa aeeea, nu a mai cautatimparta dragostea inimii ei cu nimeni, ci toatadat-o copiilor ei.

Si cu bratele ei de rnunca i-a hranit petrei copilasi, i-a irnbracat i i-a crescut, panaajuns mario

Sirntea un spor ce-i venea de sus, careajuta mereu sa izbandeasca 'in viata,

Bolnava n'a fost decat In ajunul rnortii ei.Copiii ei au ajuns in cinstea satului i chiar

a oraselor prin care si-au facut asezarea lor


34/51

familiile lor.Ba Inca ea ~i pe altii a ajutat, stiirid eu

prisosinta ee e nevoia ~i lipsurile cand Itiitra ~ipe usi ipe ferestre ...

lata insa, di tot rnergand in viata, Inainte, peealea evlaviei, i-a aparut la raspantie 0 alta. ispitanu tocmai usoara.

Veneau sectantii, care cautau sa 0 abata ~ipe ea pe caile eele gresite ale ratacirii lor...

Atuncea, In singuratate a ei, se uita la tottrecutul neamului ei, intrebandu-si parintii, mosiil li strarnosii:

- "Oare gresita a fost credinta voastr a pecare rni-ati dat-o i rnie? Oare voi n'aji avut 0sfanta idreapta judecata?

Si parca in incordarea credintei ei, ca dintr'ocutremurare de stanca, i-a aparut 0 scanteiere delumina, marturisindu-i cu glas de taina venitadela toate generatiile celor doua rnii de ani decr e d inja cr esti n a or to doxa, ~i graindu-i Infulgerarea inimii ei:

- "Lumina lui Hristos lumineaza tuturor, ~inoua acuma in ceruri, i voua pe parnant, atatavreme ca t s u nt e] i in hotarele BisericiiDumnezeului nostru Celui Viu!"

Din clipa aceea, ea s'a lipit i mai mult de"Cas a lui Dumnezeu", de Biserica AdevaratuluiDumnezeu, in care au crezut toti stramosii ei.

-- 62 --

Si asa a biruit i ispita aceasta!Sfarsitul calatoriei in aceasta viata i-a ven

i ei, la adanci batranete, "sfarsit crestinesc, rade durere, nerusinat, cu pace", urrnand sa draspunsu l eel bun, sus, in Ceruri, BunuluDumnezeu.

22 Ianuarie 1968.

Cruci ~iIlori in Bobalna.

-- 63 --


35/51

Un de esti, femeie?Tanarul Onufrie W dluta ~i el, Ia vremea Lui,

o femeie potrivita cu varsta lui, cu pregatirea luide viata ~icu stare a lui.

Dar curand, dupa Cununie, descoperi cuamar aciu ne ca ea nu-i fu "un dar al luiDumnezeu", cum se spune In Carte a Sfanta.

De-acurna lnainte numai avea ce face. Eracununat cu ea. Si apoi tot nadajduia ca se va maiImbuna tr e cand prin scoala vie tii i asa, 'intrunchiul ei paduret, po ate se va altoi ceva bun iales, care sa-i rodeasca i pentru el 0 bucurie deviata.Dela bun tnceput, ea li arata socotinta ei deviata, dupa care, In familie, trnparatia este numaia ei.

Astfel, ea rasturnase de pe capul sotului eicununa vietii, lasandu-i sa poarte numai clopul,

-- 64 --

iar ea, ca mai isteata, lua comanda vietii de usingura.

Lucrurile lnsa nu mergeau bine. Ba chianapoda, fiind 0 rasturnare a predaniei puseCreatorul Vietii, de a fi sot i sotie, regeregina.

Pe sot, ea IIsocoti bun numai de a aduceceeace trebuie unei casnicii, i nu cumva sa iadin cuvantul ei.De har nica era harnica, dar comanda vievroia s'o aiba ea intru totuJ. .. Si comanda ei edesbracata de toate gandurile cele bune:

- "Ce fratie, ce bunatate, ce mila?", spuneea. "Acestea-s ca i moarte. Astazi, de vreibirui 'in viata, trebuie sa fii aspru, sa lovesti, sacruti pe nimeni, sa mergi pana l a i nl at ur ar e dcaile vietii ... Nu te uita ee spun Cartile SfintEle nu mai au nicio pr e tu ir e pentru noTimpurile s'au schimbat. Oarnenii nu mai creAcele Carti sunt din ceruri i pentru eerurAicea trebuie sa asculti de mine, care traiescacest pamantt Eu tiu ce-i bun. Am capul meunu rna iau dupa vazduhuri. Totul e aicea ..."

"Nu te uita nici la gandurile visur ilornoapte ce-ti yin ca sa te faca sa te induiosezimila aceluia pe care l-ai visat! Afar a de minaeeJea-s dahii, fii barbat i nu te uita la vaetefemeilor sarace, lngenunchiate de viata!"

-- 65 --


36/51

Si asa mereu eu ganduri sfredelitoare cautaea pe sotul ei sa-l desbraee de arice gand bun ide oriee simtarnant omenese. In el nu lasa saprinda radacini nimic sacru, nimic sfant. Niciolegatura eu cerul, dar niei cu oamenii!

In bataia furtuno asa a acestor ganduriintunecoase, ea mereu tinea pe sotul ei, Onufrie.

Nieio abatere dela aceste principii, cacialtfel focu l se aprindea.

Din aceasta pricina, ei nu aveau niciun harde viata deosebita, nici dela Dumnezeu !ii nicidela oameni.

Si nicio bucurie de viata nu infl or e a lafereastra vietii lor!

Dar, ceva mai mult, simtea el ca i sufletullui s'a hainit cu totul, ajungand ca 0 pustietate 'incare haladuiesc tot ganduri intunecate.

Chiar Incepu a-) bate gandul, cum ar puteascapa de Suzinica lui.Si asa, eu acest gand talharesc, statea lapanda, cautand parca vreme cu prilej, pe care celrau sa i- l dea ...

Si iata ca, dupa 0 zi de toarnna zorita lamunca pe ogor, incarcasera arnandoi carul bine,parca mai mult acum ca altadata, i, ca de obicei,ea in car, pornira spre inserate catre sat.

Cum perdelele inserarii cazuser a, el grabeacu ca rul peste ponoare, dar iata c a , intr 'un

-- 66 --

hartop, carul se rasturna cu toata povarapeste femeie!

Disperata, ea striga dupa ajutor.Si la strigatele ei, el Incepu sa 0 caute cascape, tot Intreband:- "Unde esti femeie?Scoase mai intai boii dela jug, ca sa poa

rasturna carul, ~iiara~i intreba:- "Unde esti femeie?"Dar glasul ei amutise.- "Unde eti femeie?" "Unde esti femeie?"In aceste strigate 11gasira, cu carul rasturn

toti cei ce venisera sa-l ajute sa scoata femedar cand au dat de ea, acuma ea era sub roatevietii, rara glas i lara suflare de viata In ea!...

7 Ianuarie 1969

-- 67 --


37/51

Acolo ii locul tau!Inca din cei dintai ani ai casatoriei, din casa

lui Turcanas din Bobalna, sburase pacea ~i tihnadin familia lui.

EI, dintru lnceput apucase pe cai cu totulgresite de viata, care-I dusesera in tovara~ia celormai rai oameni din sat.

Si toti acesti ra i ai sa tului, aveau care 0meteahna din cele mari, care sigur rasturna carulvietii lor.

Unii erau betivi, altii desfranati, altii dii degura, incat un sat intreg nu Ie putea sta inaintecand se porneau.

S i acest snap cu tot felu! de rieghina ! i imatraguna, era legat ~i cu 0 Impletitura de furt ~jde lene!

De astfel de oarneni e bine sa tot fugi, candte Intalnesti cu ei.

-- 68 --

Dar vai ~i amar de familiile lor, cand totiintoarceau pe la casele lor, noaptea tarziu.

Totul se rasturna inaintea lor, totul sfararnaIn tandari, lampa se stinge a, iar urnbrele lintunecate alergau dupa cei pe care-i cautau sloveasca.Bietele femei, marne ~i sotii, tipau ! i ivaitau de Ioviturile ce Ie primeau!Acuma, gurile ~i bolborosirile eec1oeotitoare ale iadului forfoteau 'in revarsarelor In toata casalSi dupa trasnete, veneau ~i varsari de acare i le aruneau unii altora!...

Sarrnana Gafita, multe a mai Indurar eaviata eu Turcanasul ei!

Nu tia ee sa mai faca.Nu avea tihna cu el decat cand nu era aca

ori cand horcaia in somnullui eel tulburat defe lu l de duhuri.Unde era sa se duca sarrnana de ea, cefaca eu cei trei copilasi, manson ~ie i?

Parintii ei murisera de mult, frati nu avusedecat numai 0 sora ~i aceea maritata in alt speste trei dealuri dela Bobalna, ~i ea cu 0 cde copii!A tot lndurat sarrnana asteptand 0 zi bunapentru ea, dar ace a zi tntarzia ~inu mai ve~ea.

Nadajduia ca sotul ei se va lasa de betie ~l- - 69 --


38/51

alte rele, insa in el numai ramasese nimic sfant,sufletul dandusi-l eu totul relelor!

lar el tot dadea bici vietii, ea sa ajunga catmai de graba acolo unde eel rau ll impingea delaspate. Si asa li cuibarise in trup tot felul desuferinte, care-i jaruiau i-i macinau puterile ...

A i murit la Inceput de iarna, in PostulCraciunului, cand frigul incepuse de-a-binelea,iar noptile se tot rnareau, luand luminile zilelor i micsorandu-le cu totuI.

Ca incremenita de durere, Gafita nu a varsatnicio lacrirna la capataiul sotului ei mort, cad petoate Ie varsase in vaetele batai lor lui!

Nu-i venea nici macar un suspin sec, asa deochii lumii, eu toate ea celelalte femei 0 tottndernnau sa se cante i ea, zicandu-i:

- Tu nu stii cum muerile se plang cand lemoare cineva? Cum se canta ele cand vine popasa-l prohodeasca pe mort?

"Domnule Parinte drag,Coboara-te de pe prag,Si te-aseaza dupa masaSi nu mi-l scoate din casa.;.", sau:"Parinte popa sfintit,Bine-rni pare c'ai venitDar tare rn'ai pagubit..."La casa Gafitei veni cur and i Parintele i ea

-- 70 --

tot nu se pregati sa jeleasca i doara iarasispus suratele:

- Vine pop a, canta-te i tu?Dar ea le raspundea:- Lasa ca stiu eu cand sa-l cant!La fel i cand se sfarsise prohodirea i tot

miscau sa scoata mortul din casa, ferneile i-auiar:

- Canta-te i tu?Dar ea tot acelasi raspuns le-a dat:- Lasa c a tiu eu cand trebuie sa-l cant!La fel au fost ziceri i la poarta, i in drum

cand au ajuns la cimitir. Dar ea de fiecare dataspunea:

- Lasa c a stiu eu cand trebuie sa-l cant.Cu acest raspuns, Gafita le marise tutur

curiozitatea la maximum.Toate clipele cele grele ale de.spar t

tr e cuser a i mortul fusese coborit acurngroapa, Preotul pecetlui mormantul "pana Ldoua venire a Domnului i Mantuitorului noslisus Hristos".

Abia atuncea, sotia rnortului se canta ieu glas tare, auzit de toata lurnea:

"Acolo ii locu1 tau,Nu'n crasma la HlgadauSi cu rnana'n parul meu ..." 28 Ianuarie 19

-- 71 --


39/51

Sarmanii oameni-Tnsemnari -

in anul 1969, la 15 Ianuarie, treeuse Ia eelevesnice batranul Ionas din satul Bobalna.

Era incheierea unei vieti de om sarrnan,toernai 'in ziua 'in care Biserica sarbatorea peSfantul loan Colibasul, ziua trecerii lui din viatapamanteasca la gloria Imparatiei lui Dumnezeu.

Sfantul loan Colibasul a trait tot tirnpullntr'o coliba si, 'in ultimul an al vietii lui, fara saIe spuna cine este, a cerut ingaduinta parintilorlui, care mai erau inca in viata, sa-i fad colibain fata portii lor.

Mai era 'in el lnca 0 faramitura de dor, sa-ivada pe parintii lui In alergarea vietii lor dupabelsugul laranei care era de neasernanat cu slavabucuriei lui de a fi eu totul harazit de Dumnezeu.

in ziua ple carii lui din iume, cherna pe-- 72 --

mama sa sa-l spuna:- "Eu sunt feciorul vostru i spre incredinta

iata Sfanta Evanghelie ferecata in aur, pe cmi-ati dat-o cand am pleeat dela voi, harazindrna eu totul lui Dumnezeu ..."

Nu pot uita ultirnile euvinte ce mi le-a sraposatul Ionas:

- "Am fost un om sarac toata viata, ampastor de vite pana am cazut la pat. Cat amtanar, rn'au dus stapanii Ardealului prin biitiicele mari prin tari streine, prin Ungaria, AustItalia si'n Germania, luptand pentru mandriilelacorniile lor, i in tot felul de jafuri, de undene retrageam In saracia i obida vietii noastre,marea multarnita c a Dumnezeu ne-a scapatviata, avand numai cateva gloante 'in trupul mcare mereu rna jeruiese ..."

- Frate loane, mari au fost bogatiile aeelpentru care ai luptat, dar iata di de multinumai sunt nici ei i nici cornorile i stapanirlor. Toti i toate s'au dus "In cele de mai deale pamantului", cum se spune in Biblie.

lar fratiei tale, oamenii nu !i-au s"Colibasul", ci "Holdeianul", caci toata viatatrait prin ogoare, printre holde, departepacatele lumii, departe de tot focul ispitelor.,fost ornul lui Dumnezeu!...

-- 73 --


40/51

Si sotiei tale care plangea mereu, i-ai spus pecand te pregateai sa pleci:

- "Numai plange, ci mai bine roaga-te luiDumnezeu, spunandu-le tuturor celor din casa ca.a venit i pentru mine ceasul de a rna duce laBunul Dumnezeu, Parintele nostru eel ceresc!"

** *La Intampinarea Domnului, sarbatoarea cea

mare a Cr e dinte inoastre, a trecut la celevesnice , sa intampine i ea pe Dumnezeu,batrana Ana din satul Bobalna ...

A doua zi, la 3 Februarie, se face pornenireaBatranului Simeon i a batranei proorocite Ana,care arnandoi au intampinat pe Domnul lisus, Ia40 de zile dela Nasterea Sa i ca Om.Si toemai In ziua praznuirii lor, i batranaAna din Boba lna trecea In marea familiecereasca a Patronului ei.

Toata viata ei a fost credincioasa la toatesarbatorile Bisericii.

Pardi 0 vad venind la Sfintele Slujbe eu unbuchet de flori de rozmarin i 0 rarnura debusuioc, pe care mi le dadea sa Ie pun pe SfantaMasa in Altar, sa-i pomenesc cand pe Leontina,

-- 74 --

cand pe Augustin, cand pe Aurel, cand pe sei loan, iar pe dansa lasandu-se uitata totdeaunavand tncredintarea ca Dumnezeu vede toatestie toate.

Totusi irni spunea adesea eum a muncithotarele acestui pamant, cum se dueea ellcopil in covata, la subsioara i in cealalta mcu oala de mancare, hat departe, unde munetoata ziua pana'n noapte, i a doua zi Ia fel.

Si pe copiii ei i-a crescut i i-a asezat pecasele lor, iar cand a murit Aurel, fiul ei, eeiprunci ai lui i-a crescut tot ea.

Dar despre sot Irni spunea mereu ca abeteag i ea nu putea face prea mu1t In viata.

Pardi 0 vad in prirnavara anului treeut, cmerge a sprintara, avand pe urnarul ei saeulrnalai, pe care-I aducea dela rnoara ...

Aa in rnunca i suferinta i-a dus traiulpana la 71 de ani de viata pe acest parnant.

In ultirnele trei luni de suferinta, Irni spun- "Parinte, imi doresc odihna Ianga parin

mei, sub cerul Bobalnei ...*

* *in marginea satului Bobalna, ferit de drum

mare, ascunzandu-si oareeum saracia, traia-- 75 --


41/51

om batrfm in casuta lui ce avea 0 singura odaila,cu 0 u~a pe un prag mai tnalt, ca :3 nu inAtreap~in cas a dar in ace las t irnp Incercand saIngenun~he &ivijeliile iernii, care bateau ~ila u~alui de pastor. .. . ~ .Nu pot uita dragostea lUI de Biserica ~l ~~ aparticipa eu contribulia lui la toate chemanlecele mari pentru Biserica.Era Duminica Ortodoxiei din Postul Mare,cand porunca primeam dela Episcopie sa facemcolecra de oua pentru Fondul Misionar alPatriarhiei, spre a-si 'implini marile ei misiuni 'inTara ~i in strainatate. .Femeile ee eolectau ouale, nu s'au dus l lael, il ocolisera, stiindu-i saracia.

A doua zi vine el la mine, eu darul sau,spunandu-mi eli tremurare in glas: . ._ "Parinte am adus i eu contributia mea, unoue, caci n'arn mai mult. Gaina atata mi-aouat.;."Cu lacrirni i-arn primit darul, dandu-i 'insehimb din parte-mi tot ceeace am socotit ca-ipoate fi spre mdestulare.

- - 76 --

Departarile au apropieriPe dreptul s'a spus, ea dorul de acasa Ince

de cand ai pait pragul plecarii din ea.Din clipa aeeea, tu ieicu tine, in tai

sufletului tau, aeeste amintiri scumpe, pe carevei purta, de-a-pururea, de-a-lungul anilor,indepartatele locuri, pe unde iti va fi alergarevietii,

in clipele de insingurare i liniste, cu eleretrai inceputurile vietii in care, cei dragi aiau sadit, in tine, dragostea lor, ori tu ai ziditdintai iubire a ta pentru binele altora.In chipul acesta, departarile istorice i egeografice, ale v ie tiitale, nu vor r amandepartari, ci apropieri, avand pe ele pecetea ueternitati, care nu se poate da uitarii.

Cuvintele p ar intilor, ale bunicilor,fr a til or i ale sur or ilor , ale rudelor i

-- 77 --


42/51

vecinilor, ~i ale tuturor celor ce ~i-au fostpovatuitori, mereu le vei avea prezente, pentru arasturna eu ele obstaeolele ce-ti vor aparea Invia~a.Chiar ~i ale aeelora, care acum se afl a intintirime, tu le vei pastra miscarea lor de viata,care In veci nu este apusa.

Si asa, treeutul rarnane de-a-pururea prezenteu satul tot ~i cu ora~ulln care te-ai nascut, cucei sarmani si cu cei ce au condus institutii, dejacei mai mici ~i pana la aeei ee au fost ~efi aiStatului.Cu aeeste ganduri ~i imagini vii, m'am lntors i eu 'intr'o vizita ce am Iacut-o In Tara, intoamna anului 1990, dupa 21 de ani tdii~i InmareJe Continent al Arnericii, In Statele Unite tin Canada.Cand am pa~it treptele Catedralei SfinteiPatriarhii din Bucur esti, parca era 0 revenirenumai de ieri, iar nu dupa 46 de ani!

Cu ace e asi smerenie am mers sa depunmetanie la Moastele Sfantului Dirnitrie eel Nou,a carui Via~a ~i Acatist le-am tiparit, apoi, dupaSfanta Liturghie, slujita langa Patriarh, am tinutIn aceeasi Catedral3. eea de a 401-a predidi!Dupa 46 de ani, de cand eomuni~tii m'aualungat dela chemarea ce am avut-o dePredicator al Catedralei, iata insa ca a sosit

-- 78 --

timpul sa graiesc din nou, pornind dela espuse In Biblie, ca "timp este sa taci i timp es a graiesti".

La fel, ~i la Manastirea Antirn din Bucuresunde am fost stare! intre anii 1944 i 1948, cam zidit frumoasele turnuri ale Bisericii, sucar ora bolti am facut astazi pomenirea tuturgeneralilor ~i Cornitetului care m'au ajutatrestaurarn faima acestei Manastiri.

Intr'alta zi, pasind printre morminteleManastirii Cernica, m'am dus eu oehii lacrirnla locul de veei al scurnpului nostru FratArhimandritul Mitrofor Haralambie, fratesange, de cu ltur a teo logica, de pr e o ti eduhovnieie, de suferinta i de inchisoare!

Pe el nu l-arn mai vazut din 1959, cand neluat la Inchisoare, unde el a i murit Ja Gherdar bunii crestini, dupa sapte ani, l-au aduslnmormantat la Cernica, unde el fusese Stare].In Catedrala Patriarhiei, am facut parastde pornenire 1amorrnantul Patriarhului Nicod

In Moldova, am f a cu t pomenirernorrnantul parintilor, Protoiereul GheorghePresvitera Aglaia, care sunt ctitorii Biserie"Sfantul G heorghe" din satul Vutcani, judeFalciu, i la mormintele bunieilor, PreotGheorghe Nestian i Presvitera Maria, ifratilor Mihai i Eugen, care sunt lnrnorrnanta

-- 79 --


43/51

langa biserica "Sfintii Voievozi" din acelasi sat,unde au fost inceputur ile mele de predicator,dela varsta de cincisprezece ani.

La Iasi am citit rugaciuni de pomenire lamormintele Mitropolitilor Veniamin Costachi ~i10sH Naniescu, ale carer vieti Ie-am scris itiparit, iar In biserica "Sfintii Trei lerarhi", lamormintele lui Dimitrie Cantemir i AlexandruIon Cuza, ai nostri conjudeteni.

Bucurii am avut sa vizitez 'in Dobrogea, laMacin, pe sora no astr a Zenobia i sotul eiPreotul Lascar, cu famiIiile lor, la fel Familiafratelui Eugen dela Vutcani, Vaslui iBucuresti .

lABOBALNALa Bobalna Transilvaniei m'am dus acuma,

din nou, dupa 26 de ani, de cand prin bunatateaArhiepiscopului Teofil dela Cluj, am fost numitpreot, dupa ee iesisern din inchisoarea comunistadela Gherla,

Si precum atuncea, i acuma, bunii crestiniai Bobalnei m'au prirnit eu aceeasi dragoste.

Scumpii mei Bobalne ni i Bobalnericelem'au asteptat cu toata dragostea i bueuria pecare i eu Ie-am adus-o din tot plirrul vietii mele.

Ne-am uitat cu drag unii Ja altii i, peste unii,eei douazeci i unul de ani de cand nu ne mai

- - 80 --

vazuseram, adusesera descresteri iar pestecresteri i infloriri.Ma aflam in fata unui Neam care in vecpiere!Si unii i a l ti iam fost ad a nc miesufletete, pana la lacrimi.Tacerea parca era i mai mult graitoare!Dorinta i a unora i a altora era sarevedem!Buchetele de flori, i ale celor batrani

celor tineri, cuvintele pline de sirntir] sincere"Bine ati venit" i de "Bine V'arn gasit", exprimtotu1.

Ca i ieri, in 1964, i astazi in 1990, intalnirs'a facut in fata Iocasului sfant al lui Durnnezeu

Ne aflam in fata eternitan: lnsesi!Biseriea 0 lasasem impodobitj; eu pictusfinte i in lumini de candelabre!Aeuma, cand i-am pasit pragul, am regasitIn a ce e as i s t r a.luc ir s, ba ceva rn ai mulImpodobita, "ca 0 rnireasa a lui Hristos".Atuncea am putut martunsi i eu euvintepsalmistului de demult: "Cat deiubite su

locasurile Tale, Doamne!", la scumpii i bunmei crestini bobalnenil.Pasind din nou pragul aeestei Sfinte Biseric

am rostit eu toata dragostea rugaciunea: "Intrvoi in Casa Ta, lnchina-ma-voi In Biserica Ta e

-- 81 --


44/51

Sfanta, lntru frica Ta, Doamne ..."In fata f'iecar ei sfinte ico ane am Hicutmetanie de tnchinare, cerandu-le iertare ca amplecat de langa ele in strainatali, i ca intr'ovreme asa de 'indelungata n'am venit sa le sarutbinecuvantata lor mana i sa le marturisescdragostea cuvenita ...Dumnezeiasca Slujba a Sfintei Liturghii amtnceput-o sub tncredintarea revarsarii aceluiasidar divin, ca i in cei cinci ani cat am fost slujitorla acest Sf an t Altar, ca nd, Du m in ic a deDuminica, i Sarbatoare de Sarbatoare, i Inzilele de peste saptamani, Bunul Durnnezeu neasculta Sfintele Rugaciuni, cum marturiseau ceipentru care faceam rugaciuni ...Raspunsurile la Sfanta Slujba, i In deosebila Sfanta Liturghie, acuma ca i atuncea, le-audat toti cre dinciosii, sub conducerea DiaculuiDaniil Stuparu, atunci, iar acuma de uceniculsau, copilul Mircea Stuparu, tnzestrat eu 0 vocetot atat de frurnoasa.Melodia e eea ardeleneasea, p lina deduiosie, usor leganata, eu accente de doina,izvorita din suflete curate, care te invaluie intr'oevlavie calda ce pleura tn suflete textele SfintelorScripturi, care te patrund adanc in inima!Simti ca in atmosfera e ceva divin, parca nu

-- 82 --

ai. mai :rea sa pleci, ci sa stai sa asculti SfaLiturghie, cu melodiile ei sfinte, 0 eternitate!, Iar credinciosii, adanc rniscati sufleteste

rru-au spus: "Ramai cu noi!"Lacrimile bucuriei revederii ne-au facut

mu11umi~ lui Dumnezeu, di ne-a dat acest btut,~r~r, sa ne revedem aevea, din nou, uniialtii.fn Casa Slavei Sale!. Am~muljurnit Par intelui Ceresc, ca najutat sa vedem cum a scapat Tara de robiagr~a a co~unis~~lui, care a adus atataatatea suferinte l lipsuri, atata ura i atata jal

Le-am grait aces tea i multe altelecuv an t u l de "Bine V'am gas it l" d. ., upaindelungata vreme de 21 de ani., ~L~-am spus, ca acuma, dupa atata tacelar~l le pot grai i putem spune cu tocuvin te l e de b ucu rie ale Voevodului PeRar es, e~re suindu-se a doua oar a pe troMoldovei, a grait aceste cuvinte de duh: "Iasunt ce am fost imai mult decat am fost!"

~a,. Scumpi,i mei Bob alrie ni i Scurn~o~a.nte, a verut vremea sa spunem eu toIaral Tara este ce a fost i mai mult dedifost, va fi!"

Scu~pii .~ei Bvobalneni, ca i in trecut,acuma ~l In vntor, va indernn "sa va iubiti unulaltul", precum ne-a poruncit noua Mantuitor

-- 83 --


45/51

nostru lisus Hristos.sa cautati sa fiti, dupa cum a spus unul din

cei rnari pr cse dinti ai Statelor Unite aleAmericii, Abraham Lincoln: "cu rautate catrenirneni, dar eu dragoste catre to]i".

Sa iubiti Biserica Ortodoxa, care ne-a dat-oDumnezeu prin Sfantul Apostol Andrei, cel intaichemat dintre Apostoli.

Sa iubiti Neamul Rornanesc, eu tot trecutullui de glorie!

Sa fiti mandri ca sunteti din Bobalna, caaveti 0 asezare pe acest pamant pe care vi I-a datmosii i strarnosii vostri!

Va multurnesc pentru dragostea ee mi-atipastrat i mi-ati pus chipul in Biserica pe careVoi i noi atata 0 iubim, facandu-o prin jertfatuturor sa fie atat de frumos tmpodobita.

Bunul Durnnezeu sa Va binecuvinteze, pevoi pe toti, cu Darurile Sale cele bogate, de-apururea!

Har i pace sa aveti dela Parintele Ceresc ispor intru toate eele bune!

in sufletul srnereniei noastre am de-a-pururiimaginea fiecarei Familii din Bobalna, fiindu-Varu g at o r si doritor pentru tot bineleDurnneavoastra!

Deie Dornnul sa avern bucuria i a altorrevederi!

ADDENDA

18 Iunie 1991-- 84 --


46/51

Ce vedere minunata,Laga Betleem s'arata:Cerul stralucea,Ingerul venea,Pe-o raza curata,Pastorii cum auzira,Spre loca ul {ant porniraUnde au aflatPruncul minuna tSi 1 1 prearnarira,in coliba pastoreasca,Vrut-a Domnul a e nasca,FiulLui eel Sfant,Noua pe pamantSa ne mantuia c a .E Iisu pa torul mar ,Turma ca 1nimen in' are,Noi tl laudamSi ne lnchinam,Cu credinta tare.

- - 87


47/51

Cu privire la BobalnaCu privire la rascoala dela Bobalna, marele

istoric Nicolae Iorga scrie urrnatoarele In carte asa: Istoria Romanilor din Ardeal ~iUngaria,aparuta In Editura Stiin~ifidi ~iEneiclopedica,Bueure~ti, 1989, pagina 84:"Retragerea Romanilor iobagi, tmpreuna cualte elemente populare din Ardeal, tot asa denedreptatite, elemente de origine ungureasea, pemuntele Bohalna, langa 01pret, parlamentareaacelora care stateau 'in fruntea rasculati1or, nunumai cu organele oficialitatii, ci i eureprezentanlii clasei superioare din Ardeal,respingerea oricaror cereri ~i schingiui rea devoevodul Ladislau de Csak a trirnisilor, lupta cudregatorii Ardealului, sangeroasa lupta fadirezultat, noua discu tie eu delegati! ~efilorrebelilor, trei magistri, - dieci, am zice -, un fiude magister i un al patrulea, din satele "Kend",

-- 88 --

"Zeck" (tot 'in comitatul Solnocului - Dobicli cmuntele), Vaidahaza, preeum ~i din Cluj,cali tate de capitani, voievozi (belligeri) ~i steg(vexilliferus), ai obstii (universitas) delegatii siobagi din Olpret ~i Bogata ungure asca. Ssfarsit, seria de concesiuni care se euprindactul de Impacare, smuls pentru un momentirnprejurari neobisnuite.

Evident, ca in actul acesta nu se eupridecat eoneesii de natura economica i sociaprimirea banilor marunti, dreptul de strarnutadupa aehitarea datoriilor catr e s t apin laturar ea d ar ilor de una la noua asupgranelor ~ivinului, dreptul de mostenire penvaduve, dand numai 0 oaie la trei ani, dreptula face testament In lipsa rudelor de sanpotrivit cu "legile Sf. Stefan", oarnenii sunt gada In ziua hramului sfantului rege zeee dinarian i, in cable de ovaz ~i turte, darea rnorii, pziua de robota la coasa sau secere ori repararmorilor; domnii de parnant nu vor avea drepde a lua dijma pe porci i albine, destina, caredadea de iobagii cetatilor; desi satenii cer ascadea "quinquagessima" fata de rege, ei 0plati; "camerarii" regali dela oene nu vor puface sila iobagilor impotriva datinei, nici a vivin afara din locuinta lor i a opri pe altii dacest castig; in jurul expeditiilor se va c

-- 89 --


48/51

jurarnant dela sateni i targoveti ca nu vor vindecu pret crescut, dar nu li se va smulge nirnic larabani; tara nu va f i chernata sub arrne in zadar,lara stiri sigure culese de spionii platiti de nobili;cruzimile nobililor vor fi oprite, vinovatii fiindIasati lara aparare, precum satenii primesc i eica acela dintre dansi: care s'ar rasscula sa fiepedepsit cu moartea. De altfel, ei sunt gata a mainegocia cu nobilii i, dad se ami chiar cartileS f a n t u lu iStefan - asemenea cu carj il eImparatului Iosif al Il-lea in miscarea lui Horea -ei renunta la cele capatate, tncredintati fiind caacolo trebuie sa fie i mai bine. Pentru garantietnsa In fiecare an se vor aduna pe acelasi muntecapitanii ~i dOLbatrani din fiecare sat (6 Iulie),

Se vede foarte bine - spune Nicolae Iorga -ca sunt reve ndicari populare ... Oficialitateap r e g a ti0 e x p e d i ti e contra acelora cerndraznisera a opune obstea lor obstii domnilor...Ei se adunasera la Somes. La 16 Septembrie inCapalnea se 'incheie "0 unire fditeasca", decredinta, fala de Sigismund, care va putea finurnai implorat in genunchi..." (pag. 84).

supere nimeni. in Decembrie 1633, el eraBrasov, cu suita, i revenea acolo la 16391636 bolnav el seria din Bobalna, vechiul een,al r asco ale idin 1437, aratarid ca a faprotopop bistritean pe Jonas din Jalovu, iarMiron preot la Sangiorz ..." (N. Iorga, idem,117)

** *

"S'a ales ca vladica, inca dela sfarsitul an1697, probabil Hira sobor i desigur lara diploguvernatorului, Atanasie Anghel, om foatanar, feci or de oameni cu stare, ca unulcrescuse in cas a preotului din Bobalna,regiunile atinse de catolicism ..." (Idem, ibidpag.228).

** *

*"Este yorba ca Sofronie - Stan preot

Chioara in comitatul Albei, care aparu ca udoilea Visarion Sarai, intre laranii care-i facstraja pe care se zice ca-i platea; el purta pece"cat un taler", in buzunar. .., cu caciula in capopinci. Se intitula tnsa "vicarul al Sfantului So

* *"Vladica Ghenadie-si face datoria fara s3-1

-- 90 -- -- 91 --


49/51

din Carlovat ... " Inca din toamna anului 1759,Sofronie anunta libertatea legionara, apropiatadeosebire a unitilor de neuniti, cerand declaratiiscrise i aratand ca se pot lndrepta pentru oricela dansul, care sta la Deva; dela bisericile careau fost facute de ortodocsi i unde unitii i-auimpus preotii, sa se ia cheile.

Era vorba ca Sofronie, inchis la Bobalna, safie strarnutat In ternnitel e sigure ale ce tatiiirnparatesti din Alba Iulia, dar multi mea aJergacu ce gasi sub mana i-l facu scapat. El seintoarse in acele parti ale Zarandului, unde,venind de pe la Inidioara, ' i i capatase caldurosisprijinitori ..." (Ibidem, pag. 288-289).

ALTE CARTI TIPARITESI IN MANUSCRIS

de Fr. Dr. VASILE VASILACHI

*

IN ROMANIA:-- "Lauda Moldovei, Sfanta Paraschiva"-- "Predica In Evul Mediu", Teza de Doctorat-- "Dumnezeu este lumina" (Predici)-- "Mitropo!itu! losif Naniescu"-- Biblia in Ortodoxie-- "Buciurn al Dumnezeiescului grai" (Prediccolaborare)-- "Un binefacator, IIarion Radu"-- "Sfantul Dimitrie eel Nou Basarabov"-- "Mitropolitul Veniamin Costachi"-- "Pe caile Domnului", Predici la Radio-- "Pacea crestina"-- "Duminicile Prirnaverii", Predici la Radio-- "Paraclisul, Aeatistul i viata SfantuDimitrie eel Nou Basarabov" (in eolaborare)-- "Cerurile graiesc", Predici la Radio

* *Decaderea elementului tadinesc din Ardeal

- alcatuit din Romani In eea mai mare parte _,decadere pe care 0 zguduie revolutii (cea din1437 del a muntele Bobalna, a "Tarului Negru"pela 1520, a lui Doja Secuiul, dupa aceasta) sepetree Intr'o vreme cand In Europa apuseanaclasa rurala tocmai se ridica. Fenomenul acestase intalneste numai In trei tlhi: Ungaria i maiales Ardealul, Principatele Ro mane sti iPolonia ..." (Idem, ibidem, pag. 316).

-- 92 -- -- 93 --


50/51

-- "Pentru ee suntem Ortodocsi", Editia I-- "Vasian del a Poerov"-- "Doetorie suf leteasca pentru toate dureri le"-- "De vezi ca eel diu infloreste"-- "De nu 1 i s'au irnplinit eele dorite"-- "De suferi vrajmasia cuiva"-- "De induri 0 usoara sau grea paguba"-- "De te Imbolnavesti"-- "De-ti moare cineva seump tie"-- "De trnbatranesti''-- "Maiea Domnului"-- "Prooroci"-- "Apostoli"-- "Evanghelisti"- - " S fi nt ii Trei Ierarhi i Sfantul Neeulai"-- "Martiri"-- "Mucenite''-- "Mari duhovniei"- - "S fi nj i filosofi"-- "Sfinti impara]i"-- "Sfanta Paraschiva i Sfanta Filoteia"- - " S fan tu l Dimitrie i Nicodem eel Sfint i t"-- "Mitropolitul Veniamin Costaehi" -- La 0 sutade ani dela moartea sa -- Conf'erinta tinuta laAteneul Roman.-- "Prietenii lui Dumnezeu", Prediei la Radio

IN STA TELE UNITE:(In Iirnba rornana-- ::Oela Antim la Poerov", Marturii i martur-- Pentru ce suntem Ortodocsi", Editia II-a-- "Intreita iubire de Dumnezeu de Bise .d N ,fleae earn(In limba engleza)-- "Jesus Christ through the Ages"-- "We belong to Christ"-- ."Another World," Memories from CommunPnsons.-- "Supremacy of God"CARTJ IN MANUSCRIS:-- "Biblia in 0 noua tradueere in rornaneste"-- "Viata lui Iisus"-- "Paterieul rornanesc. Cuvinte de folos adunadela Cuviosi Romani"-- "Fii intelept, fii bun"-- "Istoricul manastirilor din Muntii Nearntului"-- "Pacat i Pedeapsa"-- "Predici la Apostolii din Duminici i sarbator"Moiseul Maramuresului"-- "Bobalna i bobalneni"-- "Cuvantari pentru cei ce ered i pentru eeinu cred"-- "Ferecari i desferecari istorice"

-- 94 -- -- 95 --


51/51

Monumentul Eroil r d pc M'unh'l. Buh.IIII .

bobalna si bobalnenii

Documents