branch wood eco-iq
TRANSCRIPT
marina cionca alin olărescu lidia gurău
Branchwood Eco – IQ
- un proiect de eco-inovare -
Editura Universităţii Transilvania din Braşov 2008
© 2007 EDITURA U!IVERSITĂŢII TRA�SILVA�IA BRAŞOV Adresa: 500091 Braşov,
B-dul Iuliu Maniu 41 A
Tel: 0268 - 476050
Fax: 0268 – 476051
E-mail: [email protected]
Tipărit la:
Tipografia Universităţii Transilvania din Braşov
B-dul Iuliu Maniu 41 A
Tel: 0268 - 476050
Toate drepturile rezervate Editură acreditată de C!CSIS Adresa nr.1615 din 29 mai 2002 Coperta: Antónia Czika
Tehnoredactare: Alin M. Olărescu
Foto: Alin M. Olărescu şi Rodica Nicoleta Dateş
Referenţi ştiinţifici: prof.univ.dr.ing. Valentin !ĂSTASE prof. univ.dr.ing. Virgiliu ISTRATE
Descriere CIP a Bibliotecii !aţionale a României CIO!CA, MARI!A, OLĂRESCU, ALI!, M., GURĂU, LIDIA Branchwood Eco – IQ: un proiect de eco-inovare/ Marina Cionca, Alin M. Olărescu, Lidia Gurău., pref. Ştefan
Ungurean – Braşov: Editura Universităţii “Transilvania”, 2008
Bibliogr.
ISBN 978-973-598-377-2
CUPRINS
PrefaŃă ……………………………………………………………… 1 1. Dezvoltarea durabilă în viziune europeană. Cercetări privitoare la recuperarea unor resurse forestiere irosite în România………………..6 2. Eco-panouri cu textură transversală din crengi de răşinoase………18 2.1. Crengile – resursă irosită ……………………………………..18 2.2. Scurt istoric al utilizării crengilor ……………………………..32 2.3. Caracteristicile lemnului din crengi …………………………...54 2.4. Tehnologia, randamentul de fabricare şi condiŃiile calitativ
dimensionale ale panourilor cu textură transversală din crengi de răş inoase ş i ale semifabricatelor ce intră în componenŃa acestora …………………………………………………………. 83 2.5. ProprietăŃile fizico-mecanice şi tehnologice ale eco-panourilor cu textură transversală obŃinute din crengi de răşinoase ……………108
3. Eco – design de mobilier şi alte produse din lemn ………………117 4. Bibliografie ……………………………………………………...137
1
PREFAłĂ
Perspectiva teoretică asupra mediului ,, a lăsa o lume la fel de bună precum cea moştenită” este supusă unei serioase reexaminări căci ea presupune că ar fi posibil un transfer egal al cantităŃii de libertate dinspre o generaŃie la alta şi presupune că viitorul nu ar fi decât un trecut actualizat. Ori, viziunea asupra libertăŃii s-a modificat, în sensul că fiecare generaŃie trebuie să se străduie să lase generaŃiei următoare o creştere a spaŃiului de libertate. Ar trebui, prin urmare, ca decidenŃii ce acŃionează într-un anumit moment să aibă conştiinŃa a ceea ce azi se aparŃine sferei de cuprindere definită de noŃiuni precum ,,consecinŃe neanticipate” şi de ,,posibilism”. Am putea gândi relaŃia între generaŃii în termenii sistemului referenŃial propus de Hayek, când a abordat relaŃia între determinism şi libertate. Libertatea, afirmă Hayek, se produce în contextul în care individul ajunge să aibă ,,sfera privată asigurată, iar în mediul său să existe un ansamblu de circumstanŃe asupra cărora alŃii să nu poată interveni”*. Cu alte cuvinte, dacă dorim să mărim spaŃiul de libertate al generaŃiilor care ne urmează, ar trebui să nu le lăsăm în grijă consecinŃele deciziilor noastre care au produs efecte perverse negative. Avem puterea să anticipăm acest fapt? Oare această realitate nu va micşora propriul nostru spaŃiu de libertate? Aceasta este o problemă.
Pentru a putea rezolva chestiunea de mai sus, cei implicaŃi în domeniu au stabilit câteva principii care respectate, ar da posibilitatea să evităm spaŃiul efectelor perverse ce ar putea afecta viaŃa noastră. Unul dintre ele postulează importanŃa naturii, a mediului şi a spaŃiului verde şi a unei abordări ,,medicalizate”. Faptul că vorbim de ,,starea de sănătate a solului” sau de ,,corpul apei” ilustrează orientarea spre îngrijirea naturii, ca efort conştient şi specializat.
O altă latură a chestiunii libertăŃii Ńine de un aspect social, aspect ce are două subcomponente. Prima este definită de sintagma ,,şanse egale la viaŃă demnă” şi vizează modul în care se utilizează bogăŃia socială. Este vorba, în fapt de noŃiunea de ,,cheltuire” **. În fapt, problemele de mediu, de echilibru financiar şi economic şi de solidaritate socială sunt strâns legate de modul în care se produce ____________________________________________________ * Hayek, F., (1998) ConstituŃia libertăŃii, Editura Institutul European, Iaşi, pp.37. ** Bataille, G., (1994) Partea blestemată, Editura Institutul European, Iaşi.
2
,,cheltuirea”, drept consum ostentativ al unor grupuri privilegiate sau ca formule de creştere a ,,bunului public” de care să beneficieze cât mai mulŃi membri ai societăŃii. În acest sens, în aceste zile, cei ce se ocupă de analiza crizei actuale financiare vorbesc despre întoarcerea la paradigmele fundamentale ale economiei capitaliste, aceea a muncii şi responsabilităŃii sociale. Aceasta ar însemna ca prin ,,cheltuire” să producem îmbunătăŃirea ,,şanselor egale la viaŃă demnă” a câtor mai mulŃi oameni, iar mediul să nu fie afectat. Vorbim prin urmare, de o remodelare a acŃiunilor noastre în calitate de consumatori, dar şi ca producători, dând întâietate produselor care folosesc resurse minore şi alternative, produselor care nu poluează mediul, produselor obŃinute prin reciclare. Cealaltă latură a problemei sociale vizează obŃinerea unei solidarităŃi intergeneraŃionale, care este mai importantă decât maximizarea bunăstării unei generaŃii.
În al treilea rând, problema dezvoltării durabile impune o analiză a tehnologiei. Se cuvine să reevaluăm maximele axiologice care au stat la baza procesului tehnologic, aşa cum le defineşte Mario Bunge: ,, I. omul este independent de natură şi mai valoros decât ea. II. omul are dreptul (sau chiar datoria) de a supune natura spre binele său individual sau social (amintiŃi-vă de lauda pe care Bacon o are pentru natura vexată faŃă de ceea ce el numeşte natura liberă). III. omul nu are nici un fel de responsabilitate faŃă de natură: el poate fi paznicul fratelui său (sau chiar gardian la închisoare), dar nu este doica naturii. IV. sarcina supremă a tehnologiei este să ne ajute la realizarea deplină a exploatării resurselor naturale şi umane - creşterea nelimitată a venitului naŃional la cel mai scăzut cost posibil fără a mai Ńine seama de alte considerente. V. tehnologii şi tehnicienii sunt moralmente iresponsabili: datoria lor este să-şi ducă la îndeplinire sarcina fără ca atenŃia să le fie distrasă de scrupule morale sau estetice. Acestea din urmă reprezintă responsabilitatea exclusivă a celor care elaborează politica tehnologică , în special politicienii *.
Acestea sunt principii care aparŃin genezei industrialismului şi ele încă sunt în stare de funcŃionare, fiind în conflict însă cu principiile dezvoltării durabile. Este nevoie, aşa cum arată Bunge, criticând cele definite mai sus, de o nouă tehnoetică care presupune abandonarea unora dintre aceste principii care au stat la baza civilizaŃiei industriale. După cum se poate observa cu uşurinŃă între aceste principii există o * Bunge, M., (1984) ŞtiinŃă şi filozofie, Editura politică, Bucureşti, pp.393.
3
profundă întrepătrundere, cu alte cuvinte, iresponsabilitatea tehnologilor este strâns legată de viziunea că ,,omul nu are nici un fel de responsabilitate faŃă de natură” cu aceea că ,, omul are dreptul de a supune natura pentru binele său individual”. Dacă chestiunea responsabilităŃii tehnologilor şi inginerilor este strâns legată de modul în care ei înşişi se raportează la natură, atunci implicarea într-un proiect care are legătură cu dezvoltarea durabilă nu se poate realiza în absenŃa unei conştiinŃe etice.
În aceşti termeni, cartea de faŃă odată cunoscută, poate influenŃa modul de gândire al celor care intră în contact cu această tehnologie, căci aşa cum am arătat mai sus, orice tehnologie este purtătoare de valori. Problema dezvoltării durabile intră astfel în mintea muncitorilor, inginerilor, managerilor, cu condiŃia rezolvării câtorva probleme ce Ńin de domeniul ,,eco-tehnologiei”. Cu alte cuvinte, ar trebui ca înainte de implementarea ei într-o fabrică sau atelier, să existe în prealabil un training prin care să se definească relaŃia dintre tehnologie şi dezvoltare durabilă.
O chestiune care merită a fi pusă în discuŃie este rolul universităŃii în relaŃia cu producŃia de cunoaştere tehnologică. Pentru a analiza această relaŃie se cuvine să intrăm în câmpul epistemologiei. Vom utiliza în acest demers o perspectiva propusă de Rorty. Filosoful în cauză face o clară distincŃie între afirmaŃia că lumea este în afara noastră şi afirmaŃia că adevărul este în afara noastră*. Prin urmare, tehnologia înseamnă şi o propunere de adevăr. Acest fapt are o serie de consecinŃe, când proiectul tehnologic este rezultatul unei acŃiunii petrecute în spaŃiul universitar. Este vorba de a defini care este rolul dintre cunoaşteri, care este raportul dintre cunoaşterea teoretică şi practică.
OpŃiunea se produce între o metafizică a perfecŃiunii, care uneori poate să nu aparŃină spaŃiului public, ci celui privat şi o teologie definită prin solidaritate, nu de puŃine ori, în universitate, s-a optat pentru prima. Sau cum defineşte Rorty fenomenul, autocreaŃia se *,, a spune că lumea e în afara noastră, că nu e creaŃia noastră, înseamnă a spune , potrivit cu simŃul comun, că majoritatea lucrurilor din spaŃiu şi timp sunte efecte ale unor cauze ce nu includ stări ale minŃii omului. A spune că adevărul nu e în afara noastră înseamnă pur şi simplu a spune că acolo unde nu sunt propoziŃii nu este adevăr, că propoziŃiile sunt elemente ale limbajelor umane şi că limbajele umane sunt creaŃii umane” (Rorty, R., (1998) ContingenŃă, ironie şi solidaritate”, Editura All, Bucureşti, pp.36)
4
opune angajamentului*. Cu alte cuvinte, acest proiect** este oarecum atipic, el aparŃine, dacă ar fi să preluăm termenii lui Rorty, unei teologii definite prin solidaritate.
Cercetătorii implicaŃi în proiect gândesc în termenii dezvoltării durabile şi transmit studenŃilor acelaşi mesaj. Cum ar spune filosoful, subiectul se ridică la înălŃimea adevărului. Când un profesor arată studenŃilor nu numai la nivel de discurs cum stau lucrurile într-o problemă, el indică o cale de succes, dar se şi legitimează. ArăŃi Ńinta, dar prezinŃi şi drumul. Acesta ar fi primul beneficiu al proiectului, care defineşte o direcŃie, orientarea educaŃiei pe o dimensiune pragmatică. Ideea părăseşte câmpul ei propriu pentru a deveni acŃiune. Ori, pentru a produce schimbări legate de dezvoltarea durabilă, cei care susŃin mesajul trebuie să fie credibili, competenŃi şi convingători.
Universitarii implicaŃi în proiect lucrează împreună, vor colabora cu tehnologi, vor avea ocazia să abordeze reviste de specialitate şi prin intermediul lor, clienŃii. În toate aceste relaŃii, ei vor trebui să evite un discurs al impunerii, ce ar Ńine de paradigma ,,tare” a raŃionalităŃii, aceea care presupune o distincŃie clară dintre obiectiv şi subiectiv. Ar fi fost de preferat ca ideea de obiectivitate să fie înlocuită cu aceea de ,,acord neforŃat", după expresia lui Rorty ***. În consecinŃă, experŃii ar fi trebuit să caute nu adevărul dezvoltării durabile, şi să-l impună, ci solidaritatea intelectuală şi morală cu alŃi experŃi, cu tehnologii, cu oamenii din mass-media, în căutarea de noi puncte de vedere, de noi date şi idei. Ca atare implementarea acestui proiect va fi realizată de o echipă de oameni care gândesc similar în termeni de dezvoltare durabilă, adică de oameni care îmbrăŃişează cam aceleaşi principii de filosofie politică, legate de comunicare şi democraŃie, şi înŃeleg mecanismul schimbării sociale.
Un ultim aspect este cel legat de client. Produsele proiectate şi realizate prin tehnologia propusă în proiect ar trebui să ajungă în anumite spaŃii, la anumiŃi clienŃi care pot valoriza ideea, sunt atraşi de ea. Aceşti clienŃi ar putea constitui nucleul unui bulgăre de zăpadă care
* Rorty, R., (1998) ContingenŃă, ironie şi solidaritate, editura ALL, Bucureşti, pp.25. ** Proiectul intitulat Eco-concepŃie şi eco-tehnologie pentru mobilier şi alte produse, realizate prin modelarea, simularea şi structurarea unui nou material obŃinut din resurse secundare care a generat întreaga tematică a acestei cărŃi este prezentat la în capitolul 1. *** Rorty, R., (2000) Obiectivitate, relativism şi adevăr - Eseuri filosofice 1", Editura Univers, Bucureşti, pp.102.
5
ar genera o avalanşă, adică un mod estetic şi unul moral, în ceea ce priveşte mobilarea unei încăperi. Cercetătorii (Bras, 1997) subliniază că educaŃia privitoare la eco-concepŃie şi diseminarea efectivă a informaŃiilor sunt factori mult mai importanŃi pentru rezolvarea problemelor de concepŃie decât nivelul tehnologic al utilajelor şi echipamentelor.
La toate aceste lucruri ar trebui adăugate şi altele. Este vorba în primul rând, de nivelul accesibilităŃii tehnologice, al faptului că toate costurile de implementare şi de susŃinere sunt mici. Altul ar fi beneficiile economice care s-ar îndrepta spre un anumit grup de oameni, spre anumite comunităŃi sărace. Este vorba de faptul că aceşti oameni ar putea, cu surse financiare reduse, să realizeze aceste produse, care vândute fiind, le-ar îmbunătăŃi situaŃia economică.
În sfârşit, un ultim aspect, cel al deteriorării. Sunt frigidere care odată ce se strică produc o problemă ecologică. Ori, în cazul de faŃă, obiectele de mobilier odată deteriorate (nimic nu este veşnic), nu încarcă mediul şi nu-l poluează în exces, se reîntorc cu uşurinŃă la stadiul de natură.
În rezumat putem spune ca un asemenea proiect reprezintă prin satisfacerea condiŃiilor mai sus enunŃate o încercare reuşită de a da un răspuns tehnologic la chestiunea dezvoltării durabile.
Dr. Ştefan UNGUREAN, sociolog Universitatea Transilvania din Braşov
6
CAPITOLUL 1.
DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN VIZIUNE EUROPEANĂ. CERCETĂRI PRIVITOARE LA
RECUPERAREA UNOR RESURSE FORESTIERE IROSITE DIN ROMÂNIA.
“Viziunea 2030” (Vision 2030) a Platformei Tehnologice
Forestiere Europene este documentul fundamental care promovează cercetarea inovativă şi dezvoltarea în sectorul forestier european.
Sectorul forestier european joacă un rol cheie într-o societate sustenabilă. El cuprinde industria competitivă, bazată pe cunoaştere, care determină utilizarea extensivă a resurselor regenerabile.
Sectorul forestier îşi asigură contribuŃia societală în contextul unei economii europene global competitive, bio-fundamentată şi orientată spre consumatori.
Raportul Brundtland din 1987 defineşte dezvoltarea sustenabilă astfel: “O dezvoltare care răspunde cerinŃelor prezentului fără a compromite capacitatea viitoarelor generaŃii de a răspunde propriilor lor cerinŃe.”
(Sustainable development: Development that meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs.)
Ce este sectorul forestier, in viziunea abordării europene?
El include toŃi actorii cu interese majore în domeniul forestier, precum şi în cel al materialelor şi produselor provenite din domeniul forestier. El asigură produse şi servicii esenŃiale pentru o societate mai sustenabilă. Sectorul forestier determină un procent de 8% din realizarea valorii adăugate în UE şi asigură între 3 şi 4 milioane de locuri de muncă în industrie. Greutatea sa economică şi socială este de asemenea demonstrată de cei 16 milioane de proprietari de păduri şi de marile companii de anvergură mondială care se află în Europa. Sectorul forestier european se bucură de leadership tehnologic mondial şi deŃine o poziŃie de frunte în privinŃa cercetării ştiinŃifice şi a afacerilor la nivel internaŃional .
7
Ce este o Platformă Tehnologică? Platformele Tehnologice Europene joacă un rol major în mobilizarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a eforturilor de inovare pe plan european. Ele grupează actorii cheie, respectiv industria, autorităŃile publice naŃionale şi europene, comunitatea academică, comunitatea financiară, consumatorii şi utilizatorii, în jurul unei viziuni comune privitoare la dezvoltarea tehnologiilor din domeniu. Platformele au ca obiective primare definirea unor Agende NaŃionale de Cercetare pe termen mediu şi lung, precum şi stabilirea parteneriatelor public-private necesare pentru implementarea acestei agende.
Care este rolul managementului Platformei Forestiere Europene în anii
următori? - Facilitarea, comunicarea şi monitorizarea implementării Agendei
Strategice de Cercetare, de exemplu prin mobilizarea Grupurilor NaŃionale de Sprijin
- Dialogul constructiv cu Comisia şi Parlamentul European - Facilitarea întemeierii şi implementării de consorŃii, iniŃiative de
finanŃare şi planuri de acŃiune pentru implementarea cu succes a Agendei Strategice de Cercetare
- Coordonarea unei baze de date a proiectelor din cadrul PTF - Asigurarea unor platforme pentru diseminarea rezultatelor
cercetării şi dezvoltării. - Asigurarea resurselor necesare pentru activitatea europeana a
FTP - Asigurarea comunicării, transparenŃei şi implicării
Cine susŃine financiar Platforma europeană? Platforma Tehnologică Forestieră Europeană este susŃinuta financiar de către confederaŃiile patronale fondatoare: European Confederation of Woodworking Industries CEI-Bois, European Forest Owners CEPF şi Confederation of European Paper Industries CEPI, ca şi de către European State Forest Association EUSTAFOR. Un suport financiar important al secretariatului FTP este asigurat de către Programul Cadru 6 al Comisiei Europene, precum şi de către Holzabsatzfonds (German Timber Promotion Fund), Verband Deutscher Papierfabriken e.V. şi European Forest Institute.
8
Dom
eniil
e se
ctor
ului
fore
stie
r O
biec
tive
stra
tegi
ce
Silv
icul
tură
P
rodu
se d
in le
mn
Pro
duse
din
cel
uloz
ă şi
hâr
tie
Bio
ener
gie
Spec
ialit
ăŃi
1.D
ezvo
ltare
a de
pro
duse
in
ovat
ive
pent
ru p
ieŃe
le
în s
chim
bare
şi
nevo
ile
cons
umat
orilo
r
Com
erci
ali-
zare
a va
loril
or c
u ro
l de
recr
eere
ale
pă
durii
- O n
ouă
gene
raŃie
de
amba
laje
fun
cŃio
nale
- S
ă tr
ăim
înco
njur
aŃi
de le
mn
- Să
cons
trui
m c
u le
mn
- Nou
ă ge
nera
Ńie d
e co
mpo
zite
- O n
ouă
gene
raŃie
de
amba
laje
fu
ncŃio
nale
- H
ârtia
ca
part
ener
în
com
unic
are,
învă
Ńăm
ânt ş
i ed
ucaŃ
ie
- Igi
enă
avan
sată
şi g
rijă
pent
ru
sănă
tate
- C
elul
oză,
ene
rgie
şi s
ubst
anŃe
ch
imic
e di
n bi
oraf
inar
ea
lem
nulu
i - O
nou
ă ge
nera
Ńie d
e bi
ocom
pozi
te
-Să
pune
m E
urop
a în
miş
care
cu
aj
utor
ul b
io-
com
bust
ibili
lor
- Cel
uloz
ă en
ergi
e şi
sub
stan
Ńe
chim
ice
din
bior
afin
area
le
mnu
lui
- Cel
uloz
ă en
ergi
e şi
sub
stan
Ńe
chim
ice
din
bior
afin
area
le
mnu
lui
- Sub
stan
Ńe
chim
ice
spec
iale
, ec
olog
ice
- O n
ouă
gene
raŃie
de
com
pozi
te
2.D
ezvo
ltare
a de
pro
cese
de
fabr
icaŃ
ie
inte
ligen
te ş
i ef
icie
nte
incl
uzân
d co
nsum
uri
redu
se d
e en
ergi
e
- T
ehno
logi
i ava
nsat
e pe
ntru
pre
lucr
area
pr
imar
ă a
lem
nulu
i - N
oi te
hnol
ogii
de
fabr
icaŃ
ie p
entr
u pr
odus
ele
din
lem
n
-Rei
ngin
eriz
area
lanŃ
ului
val
oric
ba
zat p
e fib
re
- Mai
mul
tă p
erfo
rman
Ńă c
u m
ai
puŃin
con
sum
în p
rodu
cŃia
de
hârt
ie
- Red
ucer
ea c
onsu
mul
ui d
e en
ergi
e în
fab
ricile
de
celu
loză
şi
hârt
ie
- Red
ucer
ea
cons
umul
ui d
e en
ergi
e în
fa
bric
ile d
e ce
lulo
ză ş
i hâr
tie
- Teh
nolo
gii
pent
ru m
ărire
a că
ldur
ii şi
pr
oduc
erii
de
cure
nt e
lect
ric
9
Dom
eniil
e se
ctor
ului
fore
stie
r O
biec
tive
stra
tegi
ce
Silv
icul
tură
P
rodu
se d
in le
mn
Pro
duse
din
ce
lulo
ză ş
i hâ
rtie
Bio
ener
gie
Spec
ialit
ăŃi
3.Îm
bună
tăŃir
ea
disp
onib
ilită
Ńii ş
i ut
iliză
rii b
iom
asei
pă
duri
i pen
tru
prod
use
şi e
nerg
ie
- Cop
aci p
entr
u vi
itor
- Apr
oviz
iona
rea
cu le
mn
după
ce
rinŃe
le
bene
ficia
rulu
i
- Apr
oviz
iona
rea
cu
lem
n du
pă c
erin
Ńele
be
nefic
iaru
lui
- Rec
icla
re
a pr
odus
elor
din
lem
n –
o no
uă r
esur
să
mat
eria
lă
- Apr
oviz
io -
na
rea
cu le
mn
după
cer
inŃe
le
bene
ficia
rulu
i
-Apr
oviz
iona
rea
cu le
mn
după
ce
rinŃe
le
bene
ficia
rulu
i
Apr
oviz
iona
rea
cu le
mn
după
cer
inŃe
le
bene
ficia
rulu
i
4. Î
ndep
linir
ea
ceri
nŃel
or
mul
tifun
cŃio
nale
ale
re
surs
elor
păd
urii
şi
man
agem
entu
l lor
du
rabi
l
- Păd
urile
pen
tru
nevo
i mul
tiple
- C
unoş
tinŃe
în
curs
de
perf
ecŃio
nare
de
spre
ec
osis
tem
ele
pădu
rii
- Ada
ptar
ea
silv
icul
turii
la
schi
mbă
rile
clim
atic
e
5. S
ecto
rul î
ntr-
o pe
rspe
ctiv
ă so
cial
ă - E
valu
area
per
form
anŃe
i gen
eral
e a
sect
orul
ui
- Ins
trum
ente
pen
tru
o gu
vern
are
bună
a s
ecto
rulu
i for
estie
r -
Perc
epŃii
le c
etăŃ
enilo
r
10
Tabelul.1.1. PoziŃia Europei în contextul mondial al sectorului forestier
ProducŃie mondială
Din care în Europa
Export net
Buşteni 1600 Mil. mc 20% - 25.0 Mil. mc Celuloză 185 Mil. tone 25% - 6.5 Mil. tone Hârtie reciclată 200 Mil. tone 30% 2.5 Mil. tone Hârtie 340 Mil. tone 30% 8.5 Mil. tone Cherestea 405 Mil. mc 25% 0.5 Mil. mc Panouri 200 Mil. mc 30% 0.5 Mil. tone
Tabelul.1.2. ProducŃia, comerŃul şi consumul principalelor produse forestiere la nivel
naŃional, european şi mondial . România Sortimentul
ProducŃie Import Export Consum Lemn de foc [mii mc] (RO) 3015 0 72 2943 Buşteni [mii mc] (RO) 12794 144 114 12824 Cherestea [mii mc] (RO) 4588 21 2840 1769 Panouri [mii mc] (RO) 951 555 692 814 Celuloza [mii tone] (RO) 262 6 32 236 Hârtie si carton [mii tone] (RO) 454 321 225 550 Lemn de foc [mii mc] (EU) 115857 2680 3612 114968 Buşteni [mii mc] (EU) 503935 58771 79327 483379 Cherestea [mii mc] (EU) 138015 47114 67012 118117 Panouri [mii mc] (EU) 72437 30305 33737 69007 Celuloza [mii tone] (EU) 49871 18241 13068 55044 Hârtie si carton [mii tone] (EU) 109693 52626 68107 94213 Lemn de foc [mii mc] (M) 1766925 3221 3911 1766278 Buşteni [mii mc] (M) 1644318 122008 119689 1646667 Cherestea [mii mc] (M) 421801 132278 132031 422047 Panouri [mii mc] (M) 229051 80323 77910 231464 Celuloza [mii tone] (M) 189732 42505 40744 191493 Hârtie si carton [mii tone] (M) 353496 111055 112624 351928
(RO) – România; (EU) – Europa; (M) – Mondial.
PoziŃia Europei în contextul mondial al sectorului forestier se prezintă în tabelul 1.1. iar producŃia, comerŃul şi consumul principalelor produse forestiere la nivel naŃional, european şi mondial este redată în tabelul 1.2..
11
Din punct de vedere tehnologic, Europa este leaderul mondial în sectorul forestier, dar ea nu are această poziŃie în toate ariile tehnologice. Odată cu dezvoltarea societăŃii post-industriale, accesul la bunuri în Europa a devenit mai mult sau mai puŃin nelimitat. A crescut astfel competiŃia dintre producătorii din sector, au crescut importurile de bunuri din Ńările low-cost şi au scăzut preŃurile pentru consumatorii europeni. Acest trend a afectat deja câteva segmente de produse din sectorul forestier, de exemplu mobilierul, iar în următorii 5-10 ani vor afecta toate produsele. ConsecinŃa este că presiunea costului se va amplifica în toate domeniile sectorului. ConcurenŃa provine din acele Ńări care nu numai că prezintă costuri scăzute de materie primă, energie şi manoperă, ci şi disfuncŃii manageriale, mai ales în privinŃa gestionării mediului.
Sectorul forestier trebuie să asigure produse şi servicii care corespund schimbărilor societăŃii şi schimbărilor care se petrec în structura utilizatorilor. El trebuie să urmărească îndeaproape schimbările obiceiurilor în societate, printre cei tineri, printre adulŃi precum şi din cadrul vârstei a treia. De exemplu, trebuie să răspundă cerinŃelor celor vârstnici şi să dezvolte soluŃii de locuire flexibile şi adaptabile, mobilier multifuncŃional şi ergonomic, sau să prevadă ambalaje mai uşor de utilizat.
Conştientizarea clienŃilor şi consumatorilor referitoare la responsabilităŃile de mediu şi cele sociale este un stimul de mare importanŃă. Utilizarea unor materii prime regenerabile şi neutre din perspectiva CO2, ca şi conceptul ”more from less” (mai mult din mai puŃin) precum şi reciclarea materialelor, tipice pentru sectorul forestier, sunt alte elemente de mare importanŃă.
Cunoaşterea este forŃa motrice cheie a sectorului forestier european, fiind în acelaşi timp o componentă esenŃială a valorii adăugate. Multe produse şi servicii noi rezultă din cunoaşterea bazată pe cercetare, deseori dintr-o combinaŃie de mai multe discipline ştiinŃifice. Cu cât cunoaşterea devine mai importantă, cu atât ea îmbătrâneşte mai repede. Asta înseamnă că sectorul forestier trebuie să-şi sporească cunoaşterea şi să investească mai mult în cercetare. Posesia de drepturi asupra proprietăŃii intelectuale (patente şi brevete) devine astfel tot mai importantă.
Cercetarea este şi fundamentul a noi tehnologii. A face accesibil sectorului un sistem de cercetare inovativ, eficient şi bine structurat este
12
o acŃiune crucială. Mai mult decât atât, sectorul trebuie să atingă un stadiu în care administrarea pădurilor precum şi dezvoltarea produselor şi a proceselor să fie efectiv întemeiate pe cercetare. Prin urmare, sectorului i se adresează mai mult ca oricând o suită de provocări, privitoare la întemeierea acŃiunilor de dezvoltare a produselor pe o înŃelegere mai ştiinŃifică atât a materialelor sale de bază cât şi a modului de interacŃiune a acestora cu alte materiale.
Se vor dezvolta procese de producŃie mai flexibile, unele de mai mică anvergură, incluzând unităŃi de producŃie pentru produse de tip nişă. EficienŃa producŃiei rămâne şi ea o problemă cheie. De asemenea este necesar să fie minimizat, prin schimbări de proces radicale, consumul de energie în toate stadiile relevante ale producŃiei.
O altă misiune obligatorie a sectorului este aceea de a dezvolta noi tehnologii legate de mediu. Dezvoltarea proceselor trebuie să Ńină seama de sistemele avansate în domenii cum sunt tehnologiile de control şi tehnologia materialelor. Sunt deci necesare legături mult mai strânse şi mai intense cu comunitatea ştiinŃifică.
Accelerarea tranziŃiei de la un sector bazat pe resurse la un sector bazat pe piaŃă şi cunoaştere este cea care va determina succesul.
Rezultă că sectorul are nevoie să-şi extindă baza de cunoaştere de la nivelul pur tehnologic către includerea şi a ştiinŃelor umane. Sectorul trebuie să se angajeze plenar în programe de educaŃie şi training, precum şi în acŃiuni concrete de comunicare cu publicul. Trebuie să devină capabil să atragă tinere talente în domenii relevante ale educaŃiei şi muncii. Va trebui să pună mai mult accent pe dezvoltarea de noi competenŃe, atât în învăŃământul superior cât şi în industrie. Dezvoltarea competenŃelor se adresează diversităŃii şi interdisciplinarităŃii viitorului, pentru a asigura baza dezvoltării cunoaşterii şi spiritului antreprenorial. Impactul forŃei de muncă în plin proces de îmbătrânire în Europa trebuie să fie luat în considerare, ca şi capacitatea industriei de a identifica, absorbi şi gestiona noile tehnologii, precum şi de a se orienta către pieŃe globale competitive.
Pentru punerea în practică a ‘Viziunii 2030”, este necesar să fie îndeplinite câteva obiective strategice. Pe scurt acestea includ:
- Rezolvarea cerinŃelor multifuncŃionale referitoare la resursele forestiere şi gestiunea lor sustenabilă.
13
- Creşterea disponibilităŃii şi utilizării biomasei forestiere, pentru produse şi energie.
- Dezvoltarea proceselor de prelucrare inteligente şi eficiente, cu consum redus de energie.
- Dezvoltarea de produse inovative pentru pieŃe în schimbare şi cerinŃe specifice ale utilizatorilor.
- Stabilirea unui sistem de inovare specific, structurarea mai bună a comunităŃii de cercetare ştiinŃifică, a cărei eficienŃă trebuie să crească.
- În adâncirea bazei ştiinŃifice a sectorului se va Ńine seama şi de ştiinŃele emergente.
- Elaborarea unor scheme educaŃionale şi de training care corespund unor cerinŃe înalte.
- ÎmbunătăŃirea comunicării cu publicul şi cu autorii politicilor din sector.
În spiritul obiectivelor strategice menŃionate mai sus, în
Universitatea Transilvania din Braşov, in perioada 2006-2008 s-au derulat activităŃile de cercetare ştiinŃifică din cadrul Grantului CNCSIS* tip A 450, câştigat prin competiŃie naŃională, proiect al cărui cadru a permis nu numai întemeierea şi echiparea, în cadrul FacultăŃii de Industria Lemnului din Braşov, a Laboratorului de cercetări Eco-design şi valorificarea resurselor lemnoase secundare, ci şi cunoaşterea aprofundată a calităŃilor care permit lemnului din crengi să fie utilizat, în anumite condiŃii, sub formă de panouri cu textură transversală, la realizarea de mic mobilier şi alte produse din lemn. Proiectul a avut în vedere activităŃi de natură inter - şi transdisciplinară, având finalităŃi eco-socio-economice şi educaŃionale.
Grantul CNCSIS tip A 450/2006-2008 este intitulat Eco-concepŃie şi eco-tehnologie pentru mobilier şi alte produse realizate prin modelarea, simularea şi structurarea unui nou material obŃinut din resurse naturale secundare. Proiectul fundamenteaza ştiintific şi operational cunoaşterea şi utilizarea unui material nou, obŃinut prin valorificarea unei resurse naturale secundare. Au fost create instrumente destinate analizei şi evaluării proprietăŃilor unor structuri destinate validării eco-concepŃiei de produs; acestea determină mărirea fiabilităŃii şi a valorii adăugate a unor produse, prin *Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior, aparŃinând Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului.
14
deplasarea centrului de greutate al tehnologiilor clasice către eco-tehnologii. Proiectul a permis dezvoltarea unui sistem conceptual tehnic şi tehnologic destinat recuperării parŃiale a unei resurse practic irosite: crengile. A fost creat şi utilizat un pachet de procedee destinate reducerii presiunii antropice asupra unei componente de bază a mediului natural, propunându-se şi un model de dezvoltare durabilă pe axa eco-socio-economică.
In schema din figura 1.1. se desfasoară dinamica eco-socio-economică a proiectului, cu menŃionarea principalelor activităŃi care au detaliat obiectivele urmărite, pe cei trei ani pe parcursul cărora acesta s-a derulat (2006-2008).
Proiectului i s-a recunoscut semnificaŃia majoră pentru cercetarea ştiinŃifică din sectorul forestier datorită în primul rând actualităŃii sale pe plan european şi desigur naŃional. Cunoaşterea şi realizarea unui material nou, configurat din resurse neglijate, se încadrează în priorităŃile industriei lemnului pe plan european. Eficientizarea ecologică a unor etape ale procesării, precum şi recuperarea relaŃiei cu mediul a unor tehnologii actualizate poate avea şi un număr sporit de aplicaŃii derivate (efect de multiplicare).
Eco-designul pe de altă parte, fundamentează orientarea proiectării produselor din lemn spre o compatibilizare majoră cu mediul. CunoştinŃele obŃinute prin derularea acestui proiect sunt în mare măsură utile şi inginerilor tehnologi sau de întreŃinere care în mod tradiŃional nu sunt instruiŃi în domeniile eco-tehnologiilor şi eco-designului şi încă nu deŃin valoarea culturală a respectului faŃă de bio-integritatea mediului şi a valenŃelor resurselor secundare. Realizarea proiectului a permis dezvoltarea unui pol de competenŃă în învăŃămâmantul superior românesc din domeniul proiectării, testării şi evaluării unor structuri inovative din materiale lemnoase cu caracter neconvenŃional, ca de altfel şi în designul unor produse de mobilier şi obiecte ecologice din lemn cu valoare adaugată majoră, compatibile cu o serie de cerinŃe europene şi din alte spaŃii culturale din acest domeniu.
Efectele în planul cercetării şi al formării resurselor umane înalt calificate pentru cercetarea de excelenŃă în Universitatea Transilvania, generate de Grantul CNCSIS tip A 450/2006-2008 sunt destul de semnificative şi le vom menŃiona în cele ce urmează:
- Două teze de doctorat, dintre care una în curs de finalizare : Modelarea, simularea şi definirea proprietăŃilor fizico-mecanice şi de prelucrabilitate
15
ale unui nou produs obŃinut din resurse lemnoase secundare, autor drd.ing. Alin M. Olărescu, care este şi câştigătorul unui grant tip TD cod 179-2007 cu o tematică axata pe conŃinutul tezei, precum şi Contributii la modelarea tangibilă şi simularea unor eco-structuri pe baza de lemn juvenil, autoare drd.ing. Ramona Dumitraşcu, conducător ştiinŃific prof.dr.ing. Loredana Anne-Marie Bădescu.
- Un nou grant de cercetare tip IDEI-PCE, cod 856, câştigat prin competiŃie naŃională de către prof. Cristina Timar cu tema Crearea şi implementarea unei metodologii de cercetare ştiinŃifică performantă privitoare la restaurarea-conservarea lemnului (mobilei) şi eco-design în viziunea dezvoltării durabile.
- Configurarea, în noua structură a cercetării din Universitatea Transilvania, a unui Departament de cercetare intitulat Eco-design, restaurare şi certificare în industria lemnului (D 11)
- Configurarea unei specializari de master de cercetare intitulată Eco-design de mobilier şi restaurare, în cadrul Departamentului 11 şi al FacultăŃii de Industria Lemnului.
În figura 1.2. este prezentată structura cercetării ştiinŃifice în
Universitatea Transilvania din Braşov, în perspectiva imediată a demarării construirii noului Institut de Cercetări Produse High-tech pentru Dezvoltare Durabilă, pentru care s-a câştigat o finanŃare substanŃială din fonduri structurale, în anul 2008.
16
Dezvolta
cunoaste
rea u
nei
resurs
e n
atu
rale
noi: cre
ngile
Elabore
aza m
eto
de si
tehnici experim
enta
le
noi
Org
anizeaza si dote
aza
labora
toru
l pilot pentru
testa
ri, in
cerc
ari si fa
bricare
pro
totipuri
Dezvolta cunoaste
rea
unei re
surs
e n
atu
rale
cu p
ote
ntial ridicat de
utilizare
ECHIPA DE CERCETARE
Pro
iecte
aza
tehnologii d
e
realizare
si
pre
lucra
re u
lterioara
a structu
rilor
Teste
aza p
relu
cra
bilitate
a
structu
rilor obtinute
Disem
ineaza
rezultate
le p
artiale
obtinute
Realizeaza teste
ecologice si de
reziste
nta
, in
cerc
ari
fizico-m
ecanice
Fabricare
a
modelelor
functionale
2006
Desig
nul pro
duselor
realizate
pe b
aza
structu
rilor te
sta
te
si/sau in a
sociere
cu
mate
riale lem
noase
clasice
Expozitii
Mark
eting
Publicitate
Org
anizare
curs
uri,
confe
rinte
, work
shopuri
Stu
diu
de im
ple-
menta
re la u
n
pro
ducato
r pilot;
fundam
enta
re
managem
ent
inte
gra
t eco-
socio-e
conom
ic
2007
2008
Fig
. 1.1
. Din
amic
a ec
o-so
cio-
econ
omic
ă a
proi
ectu
lui C
NC
SIS
cod
450/
2006
.
17
Fig
. 1.2
. Str
uctu
ra c
erce
tări
i ştii
nŃifi
ce în
Uni
vers
itate
a T
rans
ilvan
ia d
in B
raşo
v
Renewable Energy
Systems
Energy
Efficiency
Energy
Saving
Advanced Electrical
Systems, D7
High-Tech
Automotive Products, D2
High Precision Mechanics
and Mecatronics, D4
Eco-Biotechnologies in
Food and Agriculture, D6
Furniture Eco-Design,
Restoration and Certification
in Wood Industry, D11
Embedded Systems, D13
Renewable Energy
Systems and Recycling, D1
Advanced Manufacturing
Technologies, D5
Sustainable Forrest
Development, D3
Virtual Reality
and Robotics, D10
Wood Innovative
Technologies
and Products, D14
Process
Control Systems, D9
Advanced Metal
Materials and
Technologies, D8
Advanced Welding
Eco-Technologies, D12
Economic-Financial Analysis,
Marketing and Management, D16
Law and Intellectual
Rights, D21
Quality Management, D18
Communication and PR, D19
Life Quality and
Human Performance, D17
Advanced HR Education
and Training , D20
Mathematic Modelling and
Software Products, D15
18
CAPITOLUL 2.
ECO-PANOURI CU TEXTURĂ TRANSVERSALĂ DIN CRENGI DE RĂŞINOASE
În concepŃia colectivă s-a înrădăcinat ideea că termenul de cracă reprezintă un sortiment mai gros, pe când cel de creangă reprezintă un sortiment mai subŃire. Cercetările recente au vizat clarificarea acestui aspect şi evidenŃierea tendinŃei actuale a limbii române literare privind folosirea acestor doi termeni. Conform acestor cercetări, cei doi termeni sunt perfect sinonimi, atât din punct de vedere lingvistic dar şi din punct de vedere silvo-cultural, iar tendinŃa limbii române actuale este de utilizare a cuvântului creangă în defavoarea celui de cracă, acesta din urmă intrând zona arhaică a vocabularului (Olărescu, 2008 a; Olărescu, 2008 b; Olărescu, 2007 a).
Aşadar, în conformitate cu tendinŃa actuală a limbii române literare şi potrivit conceptelor silvo-culturale definim: Crengile ca totalitatea porŃiunilor laterale ale părŃii supraterane a arborilor în afara fusului. 2.1. Crengile - resursă irosită
A. Introducere
În lume, domeniul lemnului este considerat un domeniu strategic având ca obiect de activitate gestionarea şi valorificarea masei lemnoase. Această resursă naturală a devenit din ce în ce mai importantă, mai ales în ultimele 5-6 decenii, când, odată cu evoluŃia fără precedent a progreselor tehnicii, poluarea a crescut în progresie geometrică la nivel mondial. Valoarea socială a lemnului este afectată de o gamă complexă de factori, iar disponibilitatea lemnului în diferite domenii de utilizare, inclusiv mobilier se raportează de cele mai multe ori la capacitatea industriei de a spori valoarea adăugată, utilizarea sa raŃională, şi, din ce în ce mai insistent, stimularea regenerabilităŃii sale. Galeano, 1996 şi Hyde, 1997, coordonatori ai unor echipe de cercetare internaŃionale, anticipau de acum zece ani că proiecŃiile efectului activităŃii umane de recoltare a lemnului din păduri în viitor trebuie să
19
reflecte schimbări în componentele care conectează consumatorii, producătorii şi forestierii la natură, într-o concepŃie mai largă, gestionarea materiei prime. În mare măsură cercetările, (English, 1994; Hilton, 2001), pe plan european în domeniul metodelor de valorificare a masei lemnoase excluzând domeniul mobilierului se îndreaptă spre industria materialelor compozite, prelucrarea chimică a lemnului, identificând tehnologii alternative.
Conceptul utilizării complete a arborilor este cunoscut încă din antichitate (Cionca, 2006), însă după criza petrolului şi a energiei din anii ’70, acest concept a devenit din ce în ce mai actual şi a stat la baza numeroaselor studii şi cercetări pe această temă, elaborate în diverse părŃi ale lumii (Efthymiou, 2008).
La nivel global problema valorificării resurselor lemnoase secundare este abordată în 1992, când în urma ConferinŃei NaŃiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării, de la Rio de Janeiro, a fost adoptată Agenda 21. Una dintre activităŃile de îndeplinire a obiectivelor Agendei 21 privitoare la păduri: Crearea şi îmbunătăŃirea capacităŃii de cercetare pe diferite aspecte al pădurii şi produselor forestiere, ce cuprind, de exemplu, cercetări asupra gestionării durabile a pădurilor, diversităŃii biologice, efectului poluării atmosferice, asupra utilizării tradiŃionale a resurselor forestiere de către populaŃiile locale şi populaŃiile autohtone, şi asupra valorificării comerciale şi a altor produse fără valoare comercială (în prezent) pe care le procură gestionarea durabilă a pădurilor.
Enviromental Defense Fund Paper Task Force, 1995, indică o suită de consideraŃii economice nu numai în gestionarea pădurilor ci şi în posibilităŃile de recoltare a resurselor lemnoase secundare, indicând, pentru SUA, potenŃialul pe care acesta îl oferă.
La ConferinŃa InternaŃionala de la Atlanta, Georgia, în 1996, cercetătorii au pus în premieră problema potenŃialului real al resurselor lemnoase secundare, evaluate şi monitorizate de FAO. Cercetătorii britanici apreciază la nivelul anului 2001, că resursa secundară reprezintă până la o treime (25-32%) din totalul materiei prime lemnoase, având destinaŃii ca: lemn de foc, lemn de mină, etc. Din aceasta, cca. 10% se poate valorifica prin redirecŃionare, devenind o sursă alternativă (Hilton, 2001).
Cercetătorii implicaŃi în programele naŃionale de cercetare din Marea Britanie şi Canada susŃin creşterea valorii adăugate la mobilier şi la produse din lemn în regim industrial, respectiv artizanal, menŃionând
20
generic potenŃialul resurselor secundare, fără a-l detalia însă (Mamet, 2004; Gienssen, 2004; Nielsen, 2002).
Uneori guvernele şi sistemul privat alocă sume importante de bani cercetărilor care au evidenŃiat utilizarea speciilor dificile, provenite din arbori de mici dimensiuni (de ex, castanea sativa), prevăzând tehnici speciale de procesare în produse finite de calitate superioară, competitive pe piaŃa de mobilier, determinând şi un comportament etic precum şi o atitudine culturala specifică la consumatori, legate de modul de abordare-generare a unor produse cu valenŃe ecologice superiore (Saunders, 2004).
Pe baza cercetărilor fundamentale şi de tip aplicativ, s-au elaborat la nivel european strategii privind managementul durabil al resurselor forestiere precum şi regulamente. La 8 iulie 1999 a intrat in vigoare Regulamentul Consiliului European referitor la Măsurile de Promovare ale Conservării şi Gestionării Pădurilor, în care resursele secundare cu potenŃială valorificare (în afara compozitelor, celulozei, etc.) se situează intre 9-10% şi se recomandă a fi supuse cercetărilor spre a fi mai bine cunoscute.
Conform Programului Forestier NaŃional Român elaborat în anul 2005, principalele acŃiuni ce trebuie întreprinse pe linia intensificării funcŃiilor de producŃie ale pădurii, în condiŃiile, menŃinerii şi accentuării rolului ecologic şi social al acestora sunt: ecologizarea activităŃilor de exploatare şi prelucrare a lemnului prin promovarea unor metode şi tehnologii de exploatare cât mai puŃin agresive pentru componentele ecosistemelor forestiere şi a unor tehnologii de prelucrare cu impact redus asupra mediului; iniŃierea unor acŃiuni susŃinute de valorificare a deşeurilor din lemn, inclusiv a rumeguşului, vizând atât evitarea/limitarea poluării, cât şi diminuarea presiunilor/solicitărilor privind tăieri din păduri pentru nevoi care ar putea fi evitate, cel puŃin parŃial, prin valorificarea respectivă.
În valorificarea resurselor lemnoase secundare trebuie Ńinut seama şi de constrângerile pe care aceste sortimente le impun. Aceste constrângeri pot fi grupate în trei categorii (Efthymiou, 2008):
1. Tehnologice: structura şi proprietăŃile materiei prime provenite din lemn de mici dimensiuni; problemele tehnologice, cauzate în principal de dimensiunile mici, în fazele de exploatare, transport şi utilizare industrială.
21
2. Ecologice: aceste constrângeri provin din faptul că o valorificare integrală a arborilor, duce la dezechilibrarea ecosistemului forestier, deoarece lemnul din crengi subŃiri (diametru sub 3 cm) împreună cu frunzele au un rol deosebit de important în asigurarea ciclului nutritiv al solului, în reglarea densităŃii solului, în asigurarea capilarităŃii acestuia şi în stoparea fenomenului de eroziune.
3. Economice: aceste constrângeri sunt cauzate în special de dimensiunile reduse ale acestor sortimente, dimensiuni ce se reflectă în special în creşterea manoperei şi a preŃului de transport din cauza volumului aparent mare.
În concluzie abordarea eco-concepŃiei de către echipe internaŃionale de tip multidisciplinar este realizată încă la nivel foarte general, valorificarea resurselor lemnoase secundare prin structurare specială, s-a abordat numai pasager şi punctual, este adevărat cu rezultate bune, care însă nu oferă suficiente informaŃii substanŃiale. De aceea orice abordare a subiectului trebuie sa pornească de la o cercetare fundamentală referitoare la caracteristicile şi potenŃialul real elementelor de mici dimensiuni provenite din resurse secundare. B. Crengile – evaluarea resursei de materie primă B.1. Biometria crengilor
Interesul redus pentru folosirea în scopuri industriale a crengilor a determinat o rămânere în urmă în ceea ce priveşte biometria lor, cu atât mai mult cu cât tehnica de măsurare este foarte complicată (Giurgiu, 1979).
Cubarea crengilor se face în două cazuri pentru arborii doborâŃi şi pentru arborii în picioare.
Cubarea crengilor la arborii doborâŃi. Cubarea exactă a crengilor la arborii doborâŃi se face prin metode fizice.
În cazul în care crengile au grosimi mari, la arborii bătrâni de foioase, se pot întrebuinŃa pentru cubare aceleaşi metode după care se cubează trunchiurile. Pentru crengi cu diametrul sub 7 cm, operaŃia este migăloasă şi rezultatul nu este pe măsura ostenelii. Pentru cubarea acestora se folosesc următoarele metode de cubare: metoda xilometrică; metoda gravimetrică şi metoda hidrostatică (Stinghe et.col, 1955). Metoda xilometrică constă scufundarea materialului într-un vas cu apă şi măsurarea volumului dislocat de acesta, egal cu volumul
22
crengilor. Este o metodă destul de exactă dar răpeşte mult timp prin operaŃia de scufundare şi scoatere a crengilor, fără a Ńine seama de rezultatele mai mici atunci când se cubează crengi uscate, o parte din lichid fiind absorbit de către materialul lemnos (Stinghe et.col, 1955). Metoda gravimetrică constă în a cântări materialul lemnos şi a trece de la greutate la volum cu ajutorul relaŃiei dintre greutatea g, volumul v, şi greutatea specifică γ, exprimată prin egalitatea g= v γ. Şi această metodă are dezavantajul că lemnul îşi schimbă greutatea specifică în timpul zilei, mai ales în verile călduroase (Stinghe et.col, 1955).
Metoda hidrostatică constă în cântărirea lemnului succesiv în aer în stare uscată, şi apoi scufundat în apă şi este bazată pe principiul lui Arhimede conform căruia un corp cufundat în apă pierde din greutatea sa o cantitate egală cu cea a apei dislocate. DiferenŃa de greutate dintre cele două cântăriri reprezintă greutatea apei dislocate şi dat fiind faptul că 1 g de apă la temperatura de 4oC este egal cu 1cm3, lemnul va avea atâŃia centimetri cubi câte grame de apă s-au pierdut. Apar erori datorită faptului ca apa nu poate fi menŃinută la 4oC şi datorită absorbŃiei de apă a lemnului uscat (Stinghe et.col, 1955). Dat fiind faptul că metodele amintite anterior sunt destul de greoaie pentru aplicarea în practică s-au stabilit pe cale experimentală factori de cubaj pentru crengi. Mărimea factorului de cubaj pentru crengi depinde de: grosimea crengilor, specie, regimul de cultură (codru sau crâng), felul produsului (provenite din rărituri sau tăieri de regenerare), modul de aşezare, lungimea, ş.a. (Giurgiu, 1979). Cercetările întreprinse (Decei, 1975 citat în Giurgiu, 1979) au evidenŃiat diferenŃe semnificative numai în raport cu specia şi felul produsului:
- factorul de cubaj 0,09 m3/ster pentru crengile provenite de la arborii recoltaŃi prin tăieri de regenerare;
- factorul de cubaj 0,11 m3/ster pentru crengile provenite de la arborii recoltaŃi prin tăieri de îngrijire.
Cubarea crengilor la arborii în picioare. Cubarea volumului de crengi la arborii în picioare nu se poate face prin metode directe. Pentru cubarea crengilor la arborii în picioare se aplică metode indirecte bazate pe cunoaşterea relaŃiilor dintre volumul crengilor şi caracteristicile dimensionale ale arborelui. Pe specii volumul crengilor se
23
corelează cu: diametrul la bază, proporŃia coroanei, înălŃimea totală, vârsta (Giurgiu, 1979; Giurgiu, 2004 a).
Procentul de crengi creşte o odată cu scăderea consistenŃei arboretului (Hakkila 1989; Giurgiu, 1979). Chiar pentru arborii cu aceleaşi dimensiuni procentul de crengi diferă în funcŃie de poziŃia arborelui în arboret, de bonitatea staŃiunii, de provenienŃa arborilor (lăstar sau sămânŃă) şi de structura arboretului (Giurgiu, 2004 a). Volumul crengilor exprimat în procente este întotdeauna mai mare la speciile al căror fus se ramifică în a două jumătate a înălŃimii (gorun, stejar, fag, etc.) şi mai mic la cele la care ramificarea se produce în treimea superioară (salcâm, cer, ş.a.) (Giurgiu, 2004 a). Primele propuneri valoroase în ceea ce priveşte stabilirea volumului crengilor au fost făcute de Pressler şi Kunze care au întocmit tabele de cubaj a crengilor pe specii în funcŃie de înălŃimea punctului de inserŃie a coroanei şi vârsta arborelui (Stinghe, Toma, 1958, citaŃi de Leahu, 1994) Pentru pin, conform relaŃiei propuse de Tiurin (relaŃia 2.1.1), volumul crengilor se calculează în funcŃie de diametrul la bază (Leahu, 1994).
dvram 1,010% += (2.1.1.) În care:
%ramv - reprezintă proporŃia ramurilor din volumul trunchiului cu coajă; d – diametrul de bază al arborelui exprimat în centimetri; Pe de altă parte s-a constatat că proporŃia crengilor este dependentă de gradul de zvelteŃe (d/h), care reprezintă valoarea reciprocă a coeficientului de zvelteŃe ce caracterizează forma mai plină sau mai trasă a arborelui potrivit relaŃiei 2.1.2. (Leahu, 1994).
h
daavram 10% += (2.1.2)
În care: %ramv - reprezintă proporŃia ramurilor din volumul trunchiului cu
coajă; d – diametrul de bază al arborelui exprimat în centimetri; h – înălŃimea arborelui.
24
În practică este dificil de luat în considerarea un număr atât de mare de caracteristici factoriale, în consecinŃă au fost elaborate tabele de cubaj a crengilor simplificate în funcŃie de specie, diametrul de bază şi înălŃimea arborelui (Giurgiu, 2004 a). Pentru unele specii forestiere s-a putut evidenŃia şi structura dimensională a crengilor, ceea ce este important din punct de vedere economic şi ştiinŃific. În primul rând s-a făcut o distincŃie între crengile cu diametrul mai mare de 5 cm, care pot avea utilizări industriale şi crengile cu diametru mai mic de 5 cm avându-se în vedere grosimea acestora pe segmente de 1 – 2 cm. Metoda de determinare a volumului crengilor a constat din măsurători executate din 2 în 2 m la fiecare creangă a cărei grosime depăşeşte 2 cm şi înregistrarea ca număr a celor mai subŃiri de 2 cm (Giurgiu 1972; Giurgiu, 2004 a). Modul de variaŃie al volumului şi proporŃiei crengilor la arborii din diferite specii este următorul (Giurgiu, 1972): - indiferent de specie, volumul crengilor variază numai în raport cu
diametrul arborelui, fiind cu atât mai mare cu cât diametrul de bază al arborelui este mai mare;
- la acelaşi diametru de bază procentul crengilor scade cu o dată cu creşterea înălŃimii arborelui;
- procentul mediu al crengilor variază relativ puŃin în funcŃie de diametrul de bază, fiind mai ridicat la salcâm (10%), plop tremurător, salcie (7-9%) etc.
În lucrarea Metode şi tabele dendrometrice (autori Giurgiu, V., Decei, I., Drăghiciu, D., Editura Ceres, Bucureşti, 2004), sunt prezentate următoarele:
1. Tabele de cubaj a crengilor în funcŃie de înălŃime şi diametrul la bază al arborelui pentru următoarele specii: molid, brad, pin strob, fag, paltin de munte, scoruş păsăresc; mesteacăn, anin alb, plop tremurător; măr pădureŃ, cireş; gorun de sămânŃă, gorun de lăstar, carpen; tei, stejar de sămânŃă, stejar de lăstar; jugastru, cer de sămânŃă, cer de lăstar, gârniŃă, stejar roşu, nuc negru, mălin, anin negru, ulm, păr pădureŃ, vişin turcesc, salcâm, plop alb şi plop negru, plopi euramericani selecŃionaŃi, salcie albă.
2. Tabele de cubaj privind proporŃia crengilor cu diametrul sub 5 cm, exprimată în procente din volumul total al arborelui, în funcŃie de înălŃime şi diametrul la bază al arborelui pentru următoarele specii: fag, gorun de sămânŃă; gorun de lăstar, stejar de sămânŃă, stejar de lăstar, cer de sămânŃă; cer de lăstar şi salcâm.
25
3. Tabele de cubaj a crengilor în funcŃie de diametrul la bază al arborelui şi lungimea coroanei pentru următoarele specii: fag, gorun de sămânŃă; gorun de lăstar, stejar de sămânŃă, stejar de lăstar, cer de sămânŃă; cer de lăstar şi salcâm. În aceste tabele se redă proporŃia crengilor cu d<5cm şi proporŃia totală de crengi.
4. Tabele cu repartiŃia dimensională a volumului crengilor pe sortimente dimensionale la arborii de: molid, brad, fag, gorun de sămânŃă; gorun de lăstar, stejar de sămânŃă, stejar de lăstar, cer de sămânŃă; cer de lăstar şi salcâm. Volumul sortimentului dimensional este dat în procente din volumul total al crengilor.
Precizia determinărilor este relativ redusă, ceea ce se explică prin marea variabilitate a volumului crengilor, cauzată de o multitudine de factori cunoscuŃi sau necunoscuŃi (Giurgiu, 2004 a).
B.2. Model matematic pentru evaluarea resursei de materiei prime provenite din crengi
Pentru a stabili potenŃialul unei resurse trebuie estimată sau calculată cantitatea precum şi disponibilitatea resursei respective în anumite coordonate temporale şi spaŃiale.
Pentru stabilirea potenŃialului crengilor este necesar a se stabili cât reprezintă crengile din volumul total de masă lemnoasă exploatată anual. Cercetările recente (Olărescu, 2007; Olărescu, Bădescu, 2008) au condus la elaborarea unui model matematic pentru calculul volumului total de crengi recoltat anual în România, în funcŃie de procentul de crengi al unui arbore ajuns la vârsta exploatabilităŃii, ponderea speciei respective în cadrul fondului forestier naŃional şi posibilitatea anuală de recoltare. Paşii acestui algoritm sunt:
1. Calcularea diametrului mediu la vârsta exploatabilităŃii cu relaŃia 2.1.3.. :
][1exp cm
n
D
Dm
n
i
i
l
∑== (2.1.3.)
În care: Dmexpl – diametrul mediu la vârsta exploatabilităŃii, măsurat în centimetri; Di – diametrele medii la vârsta exploatabilităŃii, în funcŃie de specie, clasa de producŃie şi sortimentul principal, măsurat în centimetri (Leahu, 2001).
26
2. Calcularea înălŃimii medii a arborilor ajunşi la exploatabilitate în funcŃie de diametrul mediu la exploatabilitate, cu relaŃia 2.1.4.:
][1exp m
n
h
h
n
i
i
lm
∑== (2.1.4.)
În care: hmexpl – înălŃimea medie arborilor la vârsta exploatabilităŃii, măsurată în metri; hi – înălŃimile la care ajung arborii vârsta exploatabilităŃii, în funcŃie de specie, şi diametrul mediu la exploatabilitate, în metri.
3. Determinarea, din tabelele de cubaj, a volumului arborelui în funcŃie de diametrul mediu la exploatabilitate şi înălŃimea medie la exploatabilitate.
4. Determinarea, procentului de crengi, din tabelele de cubaj a crengilor în funcŃie de specie, diametrul mediu la exploatabilitate şi înălŃimea medie la exploatabilitate. Valoarea rezultată va fi în procente din volumul total al arborelui (fus plus crengi) pentru foioase respectiv în procente din volumul fusului pentru răşinoase.
5. Calcularea volumului crengilor în funcŃie de procentul de crengi şi volumul arborelui cu relaŃia 2.1.5.:
][100
*3m
PVV
crengia
crengi = (21.5)
În care: Vcrengi – volumul crengilor, măsurat în metri cubi; Va – volumul arborelui, măsurat în metri cubi; Pcrengi – procentul de crengi determinat din tabelele de cubaj ale crengilor, în funcŃie de diametrul şi înălŃimea medie la exploatabilitate.
6. Determinarea, din tabele de cubaj pentru crengi, a procentului fiecărui sortiment dimensional al crengilor în funcŃie de specie şi diametrul mediu la exploatabilitate. Valoarea determinată va fi în procente din volumul total al crengilor.
27
7. Calcularea volumul fiecărui sortiment dimensional de crengi în funcŃie de proporŃia sortimentului dimensional şi volumul total al crengilor cu relaŃia 2.1.6.:
][100
*3m
PVV
sortcrengicrengi
sortcrengi = (2.1.6)
În care: Vsortcrengi – volumul sortimentului dimensional al crengilor, măsurat în metri cubi; Vcrengi – volumul crengilor, măsurat în metri cubi; Psortcrengi – procentul sortimentului dimensional al crengilor determinat din tabelele de cubaj ale crengilor, în funcŃie de specie şi diametrul şi mediu la exploatabilitate.
8. Calcularea posibilităŃii anuale a crengilor în funcŃie de posibilitatea speciei şi procentul de crengi cu relaŃia 2.1.7.:
]/[100
*3 anmmilioane
PPosPos
crengispecie
crengi ⋅= (2.1.7)
Unde: Poscrengi – posibilitatea anuală a crengilor, milioane m3/an; Posspecie – posibilitatea anuală a speciei, milioane m3/an, calculată cu relaŃia 4.1.8 în funcŃie de posibilitatea de pădurilor naŃionale şi proporŃia speciei respective în cadrul fondului forestier naŃional, în procente; Pcrengi – procentul de crengi.
]/[100
*3 anmmilioane
PPosPos
specieiiffanuala
specie ⋅= (2.1.8)
În care: Posspecie – posibilitatea anuală a speciei, milioane m3/an; Posanuală – posibilitatea anuală de recoltare stabilită prin hotărâre de guvern, milioane m3/an; Pspecieiiff – ProporŃia speciei în fondul forestier naŃional.
28
9. Calcularea posibilităŃii fiecărui sortiment dimensional al crengilor în funcŃie de proporŃia sortimentului dimensional din volumul total de crengi şi posibilitatea anuală a crengilor cu relaŃia 2.1.9.:
]/[100
*3 anmmilioane
PPosPos
sortcrengicrengi
sortcrengi ⋅= (2.1.9)
În care: Possortcrengi – posibilitatea anuală a sortimentului dimensional al crengilor, milioane m3/an; Poscrengi – posibilitatea anuală a crengilor, milioane m3/an; Psortcrengi – procentul sortimentului dimensional al crengilor din totalul volumului de crengi;
Conform algoritmului elaborat, s-a calculat posibilitatea anuală a crengilor principalelor specii, ce alcătuiesc 59 % din fondul forestier naŃional: fag, molid şi brad, precum şi posibilitatea anuală sortimentelor dimensionale ale crengilor. Rezultatele acestui calcul sunt redate sintetic în tabelele 2.1.1. – 2.1.4.
Tabelul 2.1.1.
Posibilitatea anuală a crengilor de fag, molid şi brad Specia Indicatorul
Fag Molid Brad Dmexpl, (cm) 36 40 36 hmexpl, (m) 26 36 26 Varbore, (m
3) 1,316 1,993 1,247 Pcrengi, (%) 16 4,2 5,8 Vcrengi, (m
3) 0,21056 0,0837 0,0723 Posspecie, (milioane m3/an) 5,797 4,301 0,935 Poscrengi, (milioane m3/an) 2,992 0,180642 0,05423
29
Tabelul 2.1.2.
Posibilitatea anuală a sortimentelor dimensionale ale crengilor de fag Indicatorul Fag Diametrul sortimentului, (cm) < 3 3…5 5…8 8….10 10…12 12…14 >14 Psortcrengi, (%) 20 24 17 13 14 8 4 Vsortcrengi, (m3) 0,0421 0,0505 0,0358 0,0274 0,0295 0,0168 0,0084 Possortcrengi, (milioane m3/an) 0,5984 0,7181 0,5086 0,389 0,4189 0,2394 0,1197 Possortcrengi, (mii m3/an) 598,4 718,08 508,64 388,96 418,88 239,36 119,68
Tabelul 2.1.3. Posibilitatea anuală a sortimentelor dimensionale ale crengilor de molid Indicatorul Molid Diametrul sortimentului, (cm) 1 2 3 4 5 Psortcrengi, (%) 8 42 36 11 3 Vsortcrengi, (m
3) 0,0067 0,0352 0,0301 0,0092 0,0025 Possortcrengi, (milioane m3/an) 0,0145 0,0759 0,065 0,0199 0,0054 Possortcrengi, (mii m3/an) 14,451 75,87 65,031 19,871 5,4193
Tabelul 2.1.4
Posibilitatea anuală a sortimentelor dimensionale ale crengilor de brad
Indicatorul Brad Diametrul sortimentului, (cm)
1
2
3
4
5
Psortcrengi, (%) 7 46 37 8 2 Vsortcrengi, (m
3) 0,0051 0,0333 0,0268 0,0058 0,0014
Possortcrengi, (milioane m3/an) 0,0038 0,0249 0,0201 0,0043 0,0011
Possortcrengi, (mii m3/an) 3,7961 24,946 20,065 4,3384 1,0846
30
C. Concluzii privind evaluarea resursei de materie primă
Cea mai mare parte a cercetărilor privind biometria crengilor
arborilor în picioare s-au efectuat, în România, în perioada 1950 – 1989. Pe baza acestor cercetări s-au elaborat tabelele de cubaj a crengilor arborilor în picioare. Conform cercetătorilor, care au avut drept obiect de studiu biometria crengilor, precizia determinărilor este relativ redusă, ceea ce se explică prin marea variabilitate a volumului crengilor, cauzată de o multitudine de factori cunoscuŃi sau necunoscuŃi.
Pe baza datelor din literatura de specialitate şi a modelului matematic de calcul a posibilităŃii anuale a crengilor, s-a putut estima potenŃialul anual pe care îl au crengile principalelor specii forestiere din Ńara noastră.
Posibilitatea anuală a crengilor pentru principalele specii forestiere este de 3, 2268 milioane m3/an, ceea ce reprezintă 30% din posibilitatea anuală a speciilor respective. Sub raportul speciilor posibilitatea crengilor se prezintă astfel: la fag 2,992 milioane m3/an; la molid 180,642 mii m3/an; la brad 54,23 mii m3/an. Posibilitatea sortimentelor dimensionale ale crengilor cu diametrul peste 3 cm, posibil a fi valorificate industrial, este: pentru fag 2004,6 mii m3/an; pentru molid 90,32 mii m3/an; pentru brad 25,48 mii m3/an.
Pentru stejari nu s-a putut calcula posibilitatea crengilor deoarece nu există date privind proporŃia fiecărei specii de stejar în fondul forestier naŃional, iar procentul de crengi diferă foarte mult de la o specie la alta.
În prezent structura arboretelor a cunoscut modificări majore în ceea ce priveşte consistenŃa, arboretele fiind mai mult sau mai puŃin antropizate, degradate sau chiar brăcuite. Este unanim acceptat faptul că arboretele care au consistenŃă slabă au şi un procent ridicat de crengi din cauza dezvoltării pe orizontală a arborilor. łinând cont de aceste aspecte, în prezent, proporŃia de crengi este mai mare decât datele prezentate în literatura de specialitate.
Pentru molid şi brad, conform datelor înregistrate în teren, proporŃia crengilor de molid şi brad cu diametrul peste 5 cm, este cu cel puŃin 10% mai ridicată faŃă de datele prezentate în literatura de specialitate.
31
Conform normelor silvice în vigoare volumul înscris în actele de punere în valoare include volumul trunchiului şi al crengilor cu diametru mai mare de 5 cm la răşinoase respectiv diametrul mai mare de 3 cm la foioase, ceea ce reprezintă din volumul total al unui arbore cca. 81% pentru răşinoase respectiv cca. 79% pentru foioase.
Chiar dacă avem normative care pun în valoare crengile, situaŃia pe teren este diferită: crengile de răşinoase sunt lăsate în grămezi, la cioată, indiferent de diametrul acestora. O parte din crengile de foioase, cele cu diametru mare, sunt valorificate ca lemn de foc, iar restul sunt lăsate sa putrezească în pădure creând un microclimat favorabil dezvoltării agenŃilor dăunători, împiedicând regenerarea naturală şi creând un peisaj dezolant.
Crengile reprezintă o resursă secundară lemnoasă de primă importanŃă şi preocupările privind cunoaşterea şi valorificarea acestora prezintă relevanŃă pentru dezvoltarea cercetării ştiinŃifice datorită în primul rând actualităŃii sale pe plan european şi desigur în România. Cunoaşterea şi realizarea unor materiale noi provenite din resurse secundare reprezintă una din priorităŃile industriei lemnului pe plan mondial. Eficientizarea ecologică a tuturor etapelor de prelucrare precum şi recuperarea relaŃiei cu mediul a unor tehnologii actualizate se prevede a avea un număr sporit de aplicaŃii derivate (efect de multiplicare).
32
2.2. Scurt istoric al utilizării crengilor Deşi dovezile materiale sunt puŃine, este de netăgăduit faptul că
a existat o epocă a lemnului înainte de epoca pietrei. Începutul acestei epoci a lemnului pare a fi fost folosirea băŃului sau bâtei de către strămoşul omului.
Pentru a obŃine un băŃ sau o Ńepuşă, strămoşul omului trebuia să rupă dintr-o creangă sau dintr-o tulpină subŃire o bucată convenabilă căreia, apoi, îi rupea vârful şi ramificaŃiile (Bernal, 1964; Baciu, 2000).
De la prima creangă culeasă de către omul primitiv folosirea crengilor ca unelte a evoluat de a lungul timpului, căutându-se formele cele mai adecvate pentru diversitatea de scopuri în care erau folosite. De asemenea de a lungul timpului s-au realizat o serie de obiecte de mobilier care înglobau crengi brute sau prelucrate sub diverse forme precum şi semifabricate care aveau drept sursă de materie primă crengile.
Un rol important l-au avut crengile în detectarea apelor subterane. În acest scop se foloseşte o creangă de salcie, nuc sau alun în formă de furcă cu coada scurtă, pe care experimentatorul o apucă de cele două coarne cu câte o mână şi le întinde ca să ajungă în poziŃie orizontală. Principiul experienŃei constă în aceea că pielea şi nervii omului sunt încărcaŃi cu sarcină electrică pozitivă datorită efortului pe care îl face să întindă orizontal ramificaŃiile crengii, iar apa subterană încărcată cu sarcină electrică negativă produce încărcarea crengii cu acesta atunci când se află deasupra locului cu apă, în acest moment nervii omului capătă electricitate pozitivă şi muşchii se contractă, în acest moment capătul liber al crengii se întinde sau se dă peste cap* (Longinescu, 1922).
Pe lângă rolul practic, crengile, în evoluŃia utilizării lor au căpătat şi rol sacru, ritualic. Acest rol se datorează unor proprietăŃi ale crengilor. Conform cercetărilor recente (Gheorghe, 2001), originea cuvântului „Crăciun” provine de la de la sărbătorea crengilor de aur (crăci+un) celebrată în timpuri străvechi în multe zone ale Europei de azi, însă numai în spaŃiul de formare a popoarelor europene şi-a păstrat numele său primitiv. Crengile de aur erau crengile de vâsc (Frazer, 1980), care erau recoltate într-un ritual special în timpul solstiŃiului de * Un astfel de experiment s-a desfăşurat cu succes în iarna anului 1992, în satul Stroeşti – Argeş, cu ocazia săpării unei fântâni în curtea lui Virgil Andrei.
33
iarnă, şi cărora li se atribuiau puteri magice, vindecătoare. Aceste puteri atribuite vâscului se datorează proprietăŃilor tămăduitoare ale acestuia, proprietăŃi recunoscute de medicina modernă. În spaŃiul Carpatic, se găseau numeroase mânăstiri în care vieŃuiau după principiile dreptăŃii, sihaştri – isihaşti, ce posedau cunoştinŃe de fitoterapie. Aceştia în timpul iernii recoltau vâsc, şi porneau cu desaga plină de crengi prin sate învăŃând oamenii cum să-l folosească ca medicament, în principal contra scorbutului, cauzat de lipsa de vitamine din timpul iernii. În prezent, ca de altfel şi în vechime vâscul este răspândit pe tot teritoriul Ńării noastre, cauzând chiar degradarea pădurilor de stejar cum este cazul la Floreşti Prahova. De asemenea în bătrânii stejari, ce înconjoară poienile cu nume dacic, Bucura de Jos, Bucura de Mijloc şi Bucura de sus din partea de vest a satului Stroeşti – Argeş, se găseşte o importantă cantitate de vâsc, însă valoarea sacră, ritualică şi tămăduitoare a acestuia s-a pierdut în negura vremurilor.
În antichitate, încununarea cu crengi de măslin sau laur constituia acordarea celui mai important merit. La intrarea în Ierusalim Iisus Hristos a fost întâmpinat cu crengi de măslin şi osanale ca un împărat.
Acest rol sacru, ritualic al crengilor l-a determinat pe Sir James George Frazer (1 ianuarie 1854 – 7 mai 1941) să scrie monumentalul său studiu „The Golden Bough (Creanga de aur ) ” apărută într-o primă ediŃie în anul 1890 în două volume, a doua ediŃie a fost editată în trei volume în anul 1900, iar între 1911 şi 1915 apare ediŃia definitivă a cărŃii în 12 volume. În anul 1936 apare cel de al treisprezecelea volum al Crengii de aur numit Aftermath în care autorul aduce noi argumente, obŃinute ulterior publicării ediŃiei definitive, argumente ce sprijină teoriile şi ipotezele lansate anterior. În 1922, Sir James George Frazer dându-şi seama că „The Golden Bough” publicată în 12 volume nu este la îndemâna unui cerc larg de cititori, alcătuieşte un volum prescurtat al acestei. Conform celor pe care le scria Sir James George Frazer, la 8 noiembrie 1889, editorului său George Macmillan „Cartea este o explicare a legendei Crengii de Aur, astfel cum o redă Servius în comentariul său despre Virgilius. Potrivit relatării lui Servius, Creanga de Aur creştea pe un anumit arbore dintr-o dumbravă sacră a Dianei de la Aricia şi funcŃia de preot al dumbrăvii era deŃinută de un bărbat care o moştenea rupând Creanga de Aur şi omorându-l apoi pe preot într-o luptă în doi….Sânt convins că pot arăta că Creanga de Aur, era vâscul, şi cred că legenda, în întregimea ei, poate fi pusă în
34
legătură, pe de o parte, cu veneraŃia druidică pentru vâsc şi cu sacrificiile umane care însoŃeau cultul druizilor şi, pe de altă parte, cu legenda norvegiană a morŃii lui Balder”. Referitor la opera lui Sir James George Frazer, Mircea Eliade afirma „pentru a citi operele complete ale lui Frazer, am început să învăŃ englezeşte” (Eliade, 1978), iar Lucian Blaga afirma „Cert, lucrările unor Frazer, E.B. Tylor, Andrews Lang echivalează cu tot atâtea date în mersul triumfal al etnologiei. Rezultatul strădaniilor lor nu e numai o bogată recoltă informativă, ci şi organizarea materialului în spiritul unei înŃelegeri pozitive” (Blaga, 1987).
În tradiŃia populară românească sunt foarte frecvente obiceiurile, ritualurile în care se folosesc crengi sau mănuchiuri de crengi. În prezent, în satul Stroeşti – Argeş, ca de altfel şi în alte sate, locuitorii întâmpină primăvara prin împodobirea gospodăriilor cu crengi verzi. Această împodobire se face la două date calendaristice semnificative: la Sf. Gheorghe (23 aprilie) când în stâlpii porŃii se pun crengi de fag înfrunzite, numite în unele zone ale Ńării arminden şi la Duminica Floriilor când se împodobeşte interiorul caselor cu crengi de salcie înmugurite sau înfrunzite, după ce în prealabil au fost sfinŃite la Biserică (Robea, 1980; Ciauşanu, 2007). Aceste obiceiuri au corespondenŃe pe tot spaŃiul european, demonstrând vechimea acestora şi caracterul lor arhetipal. DiferenŃele constau în datele calendaristice ori ciclu al vieŃii la care se practică un anume ritual precum şi în specia de lemn din care proveneau crengile (fag, măr dulce, păr, brad, stejar, mesteacăn) (Ciauşanu, 2007). În societatea tradiŃională, aceste obiceiuri căpătau dimensiunea unor adevărate sărbători.
De asemenea crengile sunt întâlnite frecvent în creaŃia literară (M. Eminescu „Ce te legeni codrule/Fără ploaie, fără vânt/Cu crengile la pământ/” ; „Somnoroase păsărele/ Se ascund în rămurele/” ; M.Sadoveanu, romanul Creanga de Aur), în folclor şi proverbe („La copacul tăiat toŃi aleargă să-i taie crengile” ; „Parcă ai fi cu crăci” )
În afară de obiceiuri, literatură, folclor, proverbe crengile se regăsesc şi în toponimie: Cracii Ghinii, (pădurea Şoptana din Stroeşti – Argeş); în onomastică sunt întâlnite frecvent următoarele antroponime: Cracă, Cracan, Cracană, Crăcană, Crăc, Crăcănea*, Crăcănici*, Crăcea*, CrăcuŃ, Crăcănel, Crăcănete, Crăcănescu, Crăcănuş, Crăcăoanu, Crăcăuanu, Crăcănău, Crăcăileanu, Crăcăleanu provenite de le cuvântul cracă şi Creangă, Crengaşu, Creangăniş, Crengăniş, Crengănuş provenite de la cuvântul creangă (Olărescu, 2007; Olărescu,
35
2008 b). Un rol important îl au crengile în heraldică şi sfragistică – adică în alcătuirea stemelor respectiv a alcătuirea peceŃilor şi sigiliilor (Giurescu, 1975).
Istoria evoluŃiei utilizării crengilor, de la prima creangă culeasă de către omul primitiv, la folosirea acestora la diverse obiecte de uz gospodăresc, la înglobarea acestora în diverse materiale şi produse, folosirea crengilor în scopuri ritualice, influenŃa acestora asupra literaturii culte sau populare, asupra toponimiei, onomasticii, heraldicii şi sfragisticii reprezintă o provocare.
În cele ce urmează se prezintă o încercare de redare a istoricului utilizării crengilor în scopuri practice, în măsura în care sursele de documentare au permis-o, deoarece multe din informaŃiile despre crengi nu provin din surse neapărat tehnice sau de specialitate, ele provin şi din surse bibliografice din diferite domenii cum ar fi: istoric, cultural, etnografic sau de cultură generală. A. Epoca preistorică
Omul primitiv folosea crengi sub diferite forme şi diferite grade de prelucrare: băŃ, bâte, ghioage, reteveie, etc.. Aceste forme şi grade de prelucrare erau dictate de nevoile şi scopurile pentru care erau folosite. Multe dintre uneltele agricole derivă din crengile folosite de omul primitiv. Forma primitivă a plugului la daco-geŃi, preromani şi la alte popoare din sud estul Europei a fost aceea de creangă cu cioc (fig.2.2.1.) (Bernal, 1964; Baciu, 2000).
Fig.2.2.1. Forma plugului primitiv la daco-geŃi, preromani şi la alte popoare din sud estul Europei a fost aceea de creangă cu cioc (Baciu,
2000).
36
B. Utilizări tradiŃionale ale lemnului din crengi în gospodăria Ńărănească
a. Unelte agricole
Mânerul coporâiei de coasă. Acesta este realizat din lemn de crengi ales special în funcŃie de forma lui (fig.2.2.2.), formă care să îndeplinească cerinŃele ergonomice impuse de utilizarea sa.
Fig.2.2.2 (a) Coasa; (b) Forma mânerului coporâiei de coasă. 1 – coporâie; 2 – mâner; 3 – brăŃară; 4 – călcâiul coasei; 5 – vârful coasei; 6 -
distanŃa de la călcâiul coasei la jumătatea mânerului coporâiei; 7 - distanŃa de la vârful coasei la jumătatea mânerului coporâiei.
De altfel, coasa reprezintă un model de obiect perfect
ergonomic, având o corelare perfectă între dimensiunile coporâiei şi dimensiunile corpului cositorului, astfel: înălŃimea coporâiei este egală cu înălŃimea cositorului; distanŃa de la piciorul coasei până la mânerul coporâiei este egală cu înălŃimea şoldului cositorului; distanŃa de la călcâiul coasei la jumătatea mânerului coporâiei este egală cu distanŃa de la vârful coasei la jumătatea mânerului coporâiei. De această distanŃă depinde efortul depus de cositor şi calitatea cositurii astfel: dacă distanŃa este mai mare “coasa este dată mai mult la iarbă” adică coasa se înfige mai mult în iarbă, lucru care duce la un efort mai mare al cositorului şi la o calitate mai proastă a cositurii deoarece rămân paie netăiate; dacă
37
coasa este dată mai puŃin la iarbă, adică distanŃa este mai mică efortul depus de cositor este mai mic dar frecvenŃa mişcărilor pentru a tăia aceeaşi suprafaŃă de iarbă ca în cazul normal este mai mare, acest lucru obosind cositorul. Această distanŃă se măsoară cu o sfoară Ńinând ca punct fix jumătatea mânerului coporâei şi rotind celălalt capăt de la călcâi la vârf.
Cârlige. Se realizează diverse tipuri de cârlige în funcŃie de modul de folosire. Sunt realizate dintr-o creangă cu o bifurcaŃie la partea inferioară (fig.2.2.3.).
Fig.2.2.3. Cârlig.
Furcă lungă. Pentru a pune vârful căpiŃelor de fân este
necesară o furcă cu coada lungă (cca. 3 m). Deoarece confecŃionarea unei furci clasice la o asemenea lungime presupunea existenŃa unei materii prime de bună calitate, aceasta fiind greu de găsit din cauza lungimii, s-au folosit furci realizate dintr-o prăjină lungă terminată cu o bifurcaŃie. Crengile din bifurcaŃie se retezau la o lungime de 30...40 cm şi se ascuŃeau la capete pentru a se putea înfige în fân. Furca era cojită şi rareori şlefuită (fig.2.2.4).
Fig.2.2.4. Furcă lungă.
ProŃap (Culegător de mere). Se realizează dintr-o prăjină
crestată în patru la vârf. La baza crestăturii se introduce o clanŃună din lemn pentru a Ńine sferturile depărtate. Pe exteriorul prăjinii, sub crestătură se cercuieşte cu o brăŃară metalică pentru a nu se crăpa mai mult decât este necesar. Pari, Ńepuşe, Ńăruş pentru sădit. În gospodăria tradiŃională se foloseau diverse tipuri de pari şi Ńepuşe cu diverse forme adaptate diverselor scopuri. Printre acesta amintim Ńepuşa pentru fân şi Ńăruşul de sădit răsaduri.
38
Fig.2.2.5. łepuşa pentru fân. łepuşa pentru fân este confecŃionată dintr-o creangă dreaptă din specii lemnoase tari precum ulm, frasin, stejar. La capătul superior este ascuŃită, la partea inferioară prezintă o cioată de creangă care face ca acesta să nu alunece. łepuşa pentru fân este utilizată la aşezarea fânului în căruŃă (fig.2.2.5.). łăruşul de sădit răsaduri este realizat dintr-o creangă cu formă aproximativă de “L” ascuŃită la un capăt. Acesta serveşte la realizarea gropilor în care se sădesc răsadurile (fig.2.2.6.).
Fig.2.2.6. łăruşul de sădit răsaduri
Grapa din crengi (târşuri). Este realizată din mai multe crengi şi vârfuri din specii tari şi elastice. Sunt preferate acele specii, precum mărăcinele (Crataegus monogyna Jacq.), care cresc stufoase şi prezintă numeroase crengi. Aceste crengi sunt fixate între două şipci prin cuie. Grapa de nuiele se foloseşte în special pentru întinderea bălegarului pe semănături şi mai puŃin pentru nivelarea arăturii.
b. ConstrucŃia căruŃelor
În construcŃia căruŃelor din lemn crengile erau folosite pentru realizarea diverselor elemente. Astfel de elemente sunt: leuca, brăcinarul, coşeriile.
Leuca. Este elementul care împiedică ieşirea roŃii de pe osie. Este realizată dintr-o creangă de ulm, frasin sau alte specii tari cu formă corespunzătoare, cioplită la dimensiunile necesare (fig.2.2.7.a.). Brăcinarul. Este realizat din două crengi cu diametrul considerabil cioplite. Aceste crengi trebuie să aibă forma de semi-
39
acoladă. Brăcinarul îndeplineşte un rol esenŃial în funcŃionarea căruŃei şi anume acela de a asigura virarea acesteia (fig.2.2.7.b.).
(a) (b)
Fig.2.2.7. (a) – Leuca; (b) – brăcinarul. Coşeriile. Reprezintă coşul căruŃelor realizat din nuiele împletite într-o formă deosebit de estetică. În prezent acestea numai sunt utilizate (fig.2.2.8.a.).
Coada de bici. Se confecŃionează dintr-o nuia, de obicei din esenŃe tari care prezintă la capăt o bifurcaŃie iar mai jos, la cel mult 2 cm, una sau două crenguŃe. BifurcaŃia din capăt are rolul de împiedica aruncarea curelei biciului când este folosit iar cioturile crenguŃelor de a împiedica alunecare acesteia spre cotor atunci când nu este folosit. Cureaua biciului este fixată printr-un laŃ. Cozile de bici pot fi cojite şi şlefuite în cazul în care sunt mai groase sau necojite atunci când sunt mai subŃiri (fig.2.2.8.b.).
(a) (b)
Fig.2.2.8. (a) - Coşerii la o căruŃă din Oaş; (b ) - Coadă de bici.
c. Obiecte de uz gospodăresc
Cuiere. În trecut se foloseau frecvent cuiere realizate din crengi bifurcate (sub forma de cârlig aşezate invers) (fig.2.2.9. a şi b)
40
atât în gospodărie cât şi la stâni, grajduri şi saivane aflate departe de sat. Astăzi utilizarea lor în gospodărie a scăzut foarte mult, aproape dispărând. Pentru aceste cuiere nu era importantă specia lemnoasă în alegerea lor ci doar dimensiunile, în special diametrul crengilor, corelate cu greutatea lucrului care trebuia agăŃat. Cârligele erau fixate pe perete, pe grinzi sau stâlpi prin cuie.
(c)
Fig.2.2.9. Cuiere din lemn de crengi: (a) - cuier dublu prins în cuie de grindă; (b) cuier simplu prins de perete; (c) - crăcane din lemn de fag
folosite la pregătirea hranei. Crăcanele. Crăcanele sunt realizate din crengi verzi, bifurcate
la vârf şi sunt utilizate pentru pregătirea hranei. Crăcanele sunt bătute în pământ, iar în bifurcaŃiile lor se aşează o creangă dreaptă de care se atârnă vasul (de regulă un tuci) (fig.2.2.9.c). În prezent se folosesc la stâni şi la ieşirile în natură. În trecut erau folosite pe scară largă, mai ales de către chirigii.
Culmea. Culmea pentru uscat rufe era realizată dintr-o prăjină subŃire, lungă şi dreaptă sprijinită la capete pe aceleaşi tip de cârlige ca la cuier (fig.2.2.10.). De obicei o astfel de culme era amplasată pe prispa casei dar sunt şi cazuri când se amplasa în interior. Se preferau lemnele de esenŃă tare, fără nici un fel de defecte. Prăjina era cojită cu ajutorul cuŃitoaiei şi apoi era lăsată să se usuce legată de o grindă sau de stâlpi pentru a nu se deforma. După ce se usca era şlefuită prin răzuire cu o bucată de sticlă.
Furca de tors. În unele zone ale Ńării (partea de nord a judeŃului Argeş, zonele de câmpie, etc.) se foloseau furci de tors
41
neornamentate (fig.2.2.11.b). Acestea erau realizate dintr-un vârf de brad sau molid căruia i se tăiau ramurile la o distanŃă de circa 3…5 cm faŃă de trunchi şi apoi era cojit. După cojire era lăsat să se usuce legat de un stâlp pentru a nu se deforma. Cioturile ramurilor servesc la buna prindere a caierului pe furcă. La unele furci ramurile se tăiau la o distanŃă mai mare faŃă de trunchi şi erau cojite şi apoi înfăşurate pe un băŃ mai gros şi lăsate să se usuce. După ce se uscau acestea aveau formă de spirală realizându-se astfel şi decorarea furcii.
Fig.2.2.10. Culme susŃinută de cârlige prinse în cuie de grinzi.
(a) (b)
Fig.2.2.11. (a) - Răşchitor. (b) - Furcă de tors. Răşchitorul. Acest obiect de uz casnic necesită găsirea unei
crengi ale cărei capete să se bifurce într-un simetric faŃă de axa crengii, de preferinŃă unghiul să fie mai mare de 90o. Creanga care îndeplineşte cerinŃele enunŃate este cojită, i se realizează la capătul opus bifurcaŃiei
42
un cep pentru asamblarea capătului şi apoi este şlefuită prin răzuire cu sticlă (fig.2.2.11.). Răşchitorul este utilizat la realizarea clucilor, (sculelor, pănurilor) din fire după tors.
d. Cercurile realizate din nuiele şi crengi subŃiri.
Diferite vase realizate prin dogărie aveau cercuri realizate din nuiele sau din lamele subŃiri (1...3 mm) mai late sau mai înguste obŃinute prin prelucrarea crengilor cu cuŃitoaia. Acestea era înfăşurate şi împletite în jurul doagelor realizând strângerea acestora. Un aport important la etanşarea doagelor şi strângerea cercurilor îl avea umiditatea care duce la umflarea lemnului realizându-se astfel etanşarea şi strângerea. Erau folosite speciile de lemn cu elasticitate mare precum salcia, răchita sau alunul.
e. Măturile. Măturile realizate din crengi subŃiri de mesteacăn sunt de două feluri: mături cu coadă şi mături fără coadă. Crengile de mesteacăn sunt legate în mănuchiuri cu legături realizate în acelaşi mod ca cercurile din nuiele de alun. Este de preferat ca legarea crengilor să se facă după ce s-au uscat deoarece dacă sunt legate în stare verde, după uscare se slăbesc legăturile şi nuielele cad. La măturile fără coadă capetele crengilor sunt ascuŃite şi legate cu o legătură în formă de “∞” pentru o mai bună strângere şi prindere în mână. Măturile cu coadă au coada realizată dintr-o creangă cojită şi rareori şlefuită.
f. Coşurile Se deosebesc două feluri de coşuri:
Coşurile din nuiele împletite realizate prin împletirea nuielelor subŃiri şi rotunde de răchită.
Coşuri din împletituri de lamele. Sunt realizate din lamele subŃiri (1...3 mm) şi înguste (5...7 mm) obŃinute prin prelucrarea crengilor de alun cu cuŃitoaia. Aceste lamele se împletesc pe un suport format din nuiele de alun rotunde şi lamele subŃiri (1...3 mm) şi late (cca. 3...5 cm), numite speteze, obŃinute prin prelucrarea crengilor de alun cu cuŃitoaia.
g. Gardurile din nuiele împletite.
La realizarea gardurilor se foloseau pari bătuŃi în pământ printre care se împleteau nuiele provenite din diverse specii şi cu diverse
43
diametre ce variau între 0,5 – 3 cm. Împletirea nuielelor se făcea într-un mod deosebit de decorativ. În prezent acest tip de gard se foloseşte din ce în ce mai puŃin în mediul rural de către Ńărani, însă au apărut diverse pensiuni şi obiective turistice care sunt împrejmuite cu un astfel de gard.
h. Ieslea de protecŃie.
Construită după acelaşi sistem ca şi gardurile din nuiele aceasta are rolul de protecŃie a versanŃilor, a văilor, torentelor şi a gardurilor. Aceasta este încă folosită frecvent în localităŃile de deal şi munte reprezentând sistemul arhaic de amenajare a torentelor ce-şi făceau drum prin sate inundând gospodăriile (fig.2.2.12).
Fig.2.2.12. Iesle de protecŃie realizată din crengi de salcie împletite.
(Stroeşti – Argeş, 2008).
i. Răbojul. Este făcut dintr-o creangă de alun, care poate ajunge şi la 2,5 m lungime şi chiar mai mult. Ea se taie şi se finisează sub forma unei prisme cu secŃiunea dreptunghiulară sau pătratică. În trecut, în satul românesc arhaic, răbojul se folosea pe scară largă. Era folosit pentru operaŃii vaste de recenzare, astfel pe cele patru feŃe ale răbojului se treceau: faŃa A – proprietăŃile; faŃa B – dările; faŃa C – numărul caselor din sat; faŃa D – numărul oilor. În prezent răbojul este folosit numai de către ciobani. Pe acesta se notează numărul de oi şi cantitatea de lapte pe care o dau acestea (Leonăchescu, 2003; Leonăchescu, 2007).
44
C. Utilizarea crengilor fabricarea mobilierului şi a obiectelor de uz casnic
Din datele cunoscute până acum, primele utilizări ale lemnului din crengi la mobilier îşi au originea în Roma Antică. În perioada Evului Mediu nu s-a găsit nici o menŃiune privind utilizarea crengilor la mobilier. Începând cu perioada Renaşterii au reapărut piese de mobilier ce înglobau material lemnos provenit din crengi.
Forma ce mai înaltă a utilizării crengilor în producŃia de mobilier a constituit-o placarea pieselor de mobilier cu secŃiuni transversale din lemn de crengi provenit din specii valoroase cum ar fi măslinul (fig.2.2.14.).
Cea mai scumpă masă din perioada romană era o masă care avea tăblia realizată dintr-o secŃiune transversală a unei specii numite de Cicero, citron. Din cauza faptului că specia era rară trunchiul de citron (Tetraclinis articulata) care ajungea la diametre mari aveau o valoare inestimabilă (Frienlaender, 1934; Cionca, 1991, Cionca, 2006).
Friedlander, 1934, menŃionează faptul ca filozoful Lucius Annaeus Seneca (2 î.e.n – 65 e.n), învăŃătorul împăratului Nero, deŃinea 500 de asemenea mese fiecare în valoare de 500 000 sesterŃi, sumă enormă pentru acele timpuri.
O altă însuşire a acestei specii, Tetraclinis articulata, este faptul că secretă răşina denumită sandarac, obŃinută prin incizarea coajei trunchiului. Această răşină fiind produsul de bază în prepararea unor lacuri, şi de asemenea fiind folosită de către arabi în scopuri medicinale sub formă de mastic (Friendlander, 1934; Cionca, 1991, Cionca, 2006).
Când diametrul trunchiului era prea mic pentru a realiza o placă de masă, trunchiul împreună cu crengile erau tăiate transversal. SecŃiunile rezultate aveau grosime mică. Micile secŃiuni transversale erau asamblate şi folosite la placarea mobilierului. Prin placarea cu secŃiuni transversale se obŃinea un efect estetic deosebit. În afară de crengile de Tetraclinis articulata pentru placări se foloseau şi crengile de castan şi măslin (fig.2.2.13.) Această tehnică poartă denumirea de “oyster veneering”, numele fiind dat în secolul XVI, în perioada barocului
45
englezesc, când această tehnică a reapărut (Frienlaender, 1934; Andrews, 2006; Cionca, 1991; Cionca, 2006).
Fig.2.2.13. Modele formate din secŃiuni transversale din lemn de măslin
prin tehnica “Oyster veneering” (Cionca, 2006).
(a) (b) Fig.2.2.14. Mobilier placat cu secŃiuni transversale din lemn de crengi de
măslin prin tehnica oyster veneering: (a) Secreter placat cu secŃiuni transversale din lemn de măslin, sec. XVIII; (b) Secreter placat cu secŃiuni transversale din lemn de măslin, 1690 (Andrews, 2006).
În secolul XIX ia amploare mobilierul de grădină realizat din crengi brute (fig.2.2.15.) (Lessard, 1999). Această utilizare a crengilor este foarte frecvent întâlnită şi în prezent. Acest mobilier este realizat din crengi uscate şi prezintă o foarte puternică personalizare a
46
obiectului, personalizare datorată faptului că nu se pot găsi două crengi identice (fig.2.2.16.).
Fig.2.2.15. Mobilier de grădină realizat din crengi brute , secolul XIX,
regiunea Quebec, Canada (Lessard, 1999).
(a) (b) (c)
Fig.2.2.16.Obiecte de realizate din crengi : (a), (c) – bancă (Pangjati Rustic Furniture); (b) - lampă (Wood West Gallery).
Pe lângă obiectele de mobilier din crengi brute au apărut în
ultima perioadă si obiecte mobilier realizate printr-o prelucrare foarte atentă a crengilor brute (fig.2.2.17. a şi b) sau obiecte care nu utilizează crengile în construcŃia lor dar fac trimitere la acestea prin formă (fig.2.2.17.c)
În ultima perioadă de timp pe lângă obiectele de mobilier care sunt realizate din crengi brute au apărut şi obiecte realizate prin încleierea crengilor în blocuri realizându-se astfel structuri de o simplitate uimitoare şi un design deosebit (fig. 2.2.17.).
Pe lângă aceste produse de mobilier mai apar şi mici obiecte artizanale realizate din crengi cum ar fi sfeşnice, scrumiere, suporturi de pahare, etc. (fig.2.2.18).
47
(a) (b) (c)
Fig. 2.2.17. Mobilier realizat printr-o prelucrare minuŃioasă a crengilor brute: (a) - Twisted Stick Stool (Ebner, 2008); (b) - Katai II Chair
(Martin, 2008); (c) – Branch Shelf (Westelm, 2008).
(a) (b)
Fig.2.2.18. Structuri realizate prin încleierea în bloc a crengilor: (a) structuri de mese (Coomber, 2005); (b) – banca “Twig” realizată de
Russel & John Pinch din crengi de mesteacăn (Abitare, 2006).
(a) (b) (c) Fig.2.2.18. (a) - Penar din creangă de măslin; (b) – cutie din secŃiuni transversale; (c) – bol din creangă de măslin (Bethlehem olive wood,
2008).
48
D. Utilizarea crengilor în industrie ca materie primă pentru diverse produse
Diverse cercetări s-au direcŃionat în trecut spre valorificarea
lemnului din crengi ca materie primă pentru produse pe bază de lemn cum ar fi: celuloză, plăci din aşchii de lemn, plăci din fibre de lemn, lemn pentru mangalizare şi combustibil.
În anii ’70 în S.U.A. a luat amploare valorificarea crengilor ca materie primă pentru industria papetară, însă în prezent se renunŃă pe scară tot mai largă la folosirea acestora din cauza problemelor tehnologice cauzate de procentul mare de coajă pe care îl au crengile (Bowyer, Shmullski, Haygreen, 2003).
În aceeaşi perioadă, şi în Ńara noastră se punea problema valorificării lemnului de mici dimensiuni şi a crengilor ca materie primă pentru diverse produse Astfel prin legea 2/1976 privind Programul naŃional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976 – 2010, se prevedea: „valorificarea integrală a lemnului de mici dimensiuni, a crengilor, a deşeurilor, prin recircularea acestora în procesul de producŃie” (ChiriŃă et al , 1980; Legun, 1977).
Căile de valorificare al lemnului din crengi precum şi caracteristicile normalizate ale acestora, rezultate în urma cercetărilor aplicative (Istrate, 1983) sunt redate în continuare: - crengi pentru celuloza provenite din speciile brad, molid şi pin
(N.T.R 9789-80): cu diametrul de minim 2 cm livrate sub formă de snopi cu diametrul de 25 – 30 cm şi lungimea de 0,3 - 1,0 m. Calitativ nu trebuie să prezinte putregai, gâlme, cancer, lemn pârlit, şi corpuri străine vizibile (Zlate, Brenndörfer, 1985).
- crengi de foiase şi răşinoase pentru plăci din fibre de lemn şi aşchii de lemn (STAS 7149-80): Diametrul fără coajă 2...4 cm şi lungimea 0,3...1,0 m . Snopi cu diametrul de 25-30 cm şi lungimea peste 0,3 – 1,0 m legaŃi cu sfoară în două sau trei locuri (fig.2.2.19 – fig.2.2.21.) (Istrate, 1983; Zlate, Brenndörfer, 1985).
- Lemn de steri si crengi pentru mangalizare si combustibil (STAS 2340-80): crengi în snopi L=1m±20cm, diametru maxim 5 cm la capătul gros şi minim 2 cm la capătul subŃire; crengi în grămezi, lungimea naturală a crengii şi diametrul maxim 5 cm la capătul gros (Zlate, Brenndörfer, 1985).
49
(a) (b)
Fig.2.2.19. (a) Pregătirea crengilor în parchetul experimental nr.548, sectorul de exploatare Finiş, C.E.I.L Oradea, 1971; (b) Crengi legate în
snopi pregătite pentru fabricarea plăcilor din fibre de lemn, C.P.L Turnu Severin, (Anca, 1971).
Fig.2.2.20. Alimentarea tocătorului cu crengi legate în snopi, C.P.L
Turnu Severin, (Anca, 1971).
(a) (b)
Fig.2.2.21. (a) Crengi legate în snopi în pâlnia tocătorului; (b) Aşchii tocate în momentul deversării în sortator, C.P.L Turnu Severin, (Anca,
1971). Modul depozitare al crengilor legate în snopi este: stivă în
rânduri; stivă compactă, haldă (Istrate, 1983).
50
E. Utilizarea lemnului din crengi pentru obŃinerea colofoniului şi terebentinei Lemnul, scoarŃa şi conurile unor specii forestiere de răşinoase, în timpul vieŃii arborilor, acumulează oleorezine, depozitate în canale sau în pungi balsamifere sau rezinifere. În momentul rănirii arborilor oleorezinele sunt evacuate spre exterior, acoeprind rănile cu un strat protector. Oleorezinele în stare lichidă, acumulate în lemn, scoarŃă sau conuri se numesc balsam, iar după ce vin în contact cu aerul şi se solidifică poartă denumirea de răşină (CorlăŃeanu, 1984). Balsamul de răşinoase este o masă fluidă, transparentă şi lipicioasă, cu viscozitate ridicată, cu miros caracteristic de răşină şi gust înŃepător. Acesta este alcătuit dintr-o componentă volatilă numită ulei de terebentină sau terebentină şi alta nevolatilă numită colofoniu sau sacâz (CorlăŃeanu, 1984). ProducŃia de balsam diferă de la o specie la alta dar şi în cadrul aceleaşi specii în funcŃie de: locul lemnului în arbore (rădăcini, trunchi, crengi), vârstă, sezon de recoltare, staŃiune, expoziŃie, umiditatea solului şi a aerului, temperatura aerului, metoda de rezinaj, compoziŃia balsamului. În ceea ce priveşte specia cel mai mare conŃinut de balsam se găseşte în lemnul pinilor, iar dintre aceştia pe primul loc se situează Pinus Maritima. În tabelul 2.2.1 este data producŃia de balsam pentru lemnul din rădăcini şi cioată, lemnul din trunchi şi lemnul din crengi şi vârfuri pentru speciile molid (Picea Abies), pin silvestru (Pinus Sylvestris) (CorlăŃeanu, 1984). În conformitate cu datele din tabelul 2.2.1. se observă că producŃia de balsam scade de la baza arborelui, până la o nivelul coroanei când înregistrează din nou o creştere fără a atinge, însă, valorile din rădăcini şi cioată. Din totalul pădurilor de răşinoase, în România, molidul (Picea Abies) ocupă locul cel mai important - 74,25% în anul 1980 respectiv 74, 19 în anul 2005 –, urmat de brad (Abies Alba) al cărui lemn este lipsit de balsam – 16,83% în anul 1980 respectiv 16,12 în anul 2005 – şi de larice (Larix Decidua), pini, ş.a. – numai 8,91% în anul 1980 respectiv 9,67 în anul 2005 (ChiriŃă et al , 1980; Olărescu, 2007). Având în vedere proporŃia speciei în cadrul fondului forestier naŃional, numai molidul a prezentat importanŃă din punct de vedere al extragerii substanŃelor oleorezinice.
51
Tabelul 2.2.1.
ProducŃia de balsam în funcŃie de specie, locul în arbore şi umiditatea lemnului. După (CorlăŃeanu, 1984)
ProducŃia de balsam, in g/kg lemn
Caracteristici specie
Locul de provenienŃă al lemnului in arbore
Starea lemnului minima medie maxima
verde* 41,33 52,81 59,83 Lemn de rădăcini si cioate uscat** 108,92 113,37 121,31
verde 11,47 15,00 21,32 Lemn de trunchi uscat 32,42 38,42 44,25
verde 21,16 28,91 33,29
Molid peste 60 ani
3
3
/482441
/834755
mKg
mKg
u
v
−=
−=
ρ
ρ
Lemn de crengi şi vârfuri uscat 58,39 64,55 74,24
verde 88,47 93,17 98 Lemn de rădăcini şi cioate uscat 144,21 148,92 150,32
verde 36,44 39,42 45,38 Lemn de trunchi uscat 51,71 57,88 62,49
verde 50,48 64,31 68,45
Pin silvestru peste 60 ani
3
3
/581536
/770695
mKg
mKg
u
v
−=
−=
ρ
ρ
Lemn de crengi şi vârfuri
uscat
91,65
99,45
109,02
* - lemn verde, proaspăt tăiat, îi corespunde densitatea ρv; ** - lemn uscat natural timp de 4 luni de la doborâre, îi corespunde densitatea ρu; Tehnologia exploatării crengilor şi vârfurilor de molid se poate realiza în două modalităŃi în funcŃie de utilizarea materiei prime, şi anume: a. Crengi şi vârfuri de molid fără cetină destinate numai extragerii colofoniului şi terebentinei. Se aplică după cepuirea (curăŃirea de crengi) arborilor şi constă în: toaletarea crengilor şi vârfurilor prin desprinderea lujerilor cu cetină, ce au diametrul mai mic de 10 cm; formarea mănunchiurilor cu greutatea până la 150 Kg, se face concomitent cu toaletarea. Într-un mănunchi toate crengile se aşează cu capătul gros în aceeaşi parte; scoaterea mănunchiurilor se execută manual, cu tracŃiune animală sau motorizată; fasonarea şi legarea în snopi cu lungimea de 1 m; transportul snopilor de crengi la unitatea prelucrătoare (CorlăŃeanu, 1984). b. Crengi şi vârfuri de molid cu cetină, atunci când pe lângă extragerea substanŃelor oleorezinice se valorifică şi cetina prin
52
extragerea uleiurilor eterice, a făinii furajere şi a făinii biostimulatoare. Se aplică după cepuirea (curăŃirea de crengi) arborilor şi constă în: adunarea crengilor şi vârfurilor cu cetină în grămezi amplasate pe linia de cea mai mare pantă, formarea mănuchiurilor, scoaterea acestora la mijlocele de transport şi transportul la unitatea prelucrătoare (CorlăŃeanu, 1984). Prelucrarea industrială a lemnului cu oleorezine presupune: depozitarea lemnului, tocarea, mărunŃirea aşchiilor, sortarea aşchiilor mărunŃite, transportul aşchiilor conforme, însilozarea aşchiilor, prelucrarea aşchiilor prin extracŃie, prelucrarea extractului, purificarea terebentinei (CorlăŃeanu, 1984). Consumurile pentru fabricarea unei tone de colofoniu sau terebentină sunt: 9 tone aşchii de lemn, 335 tone de apă, 22 de tone abur tehnologic, 2000 kg de solvent (benzină tehnică) şi 280 – 300 kW/h energie electrică. Din materialele tehnologice utilizate se recuperează doar solventul în proporŃie de 75%, de asemenea aşchiile utilizate pot fi folosite pentru brichetare (CorlăŃeanu, 1984). F. Concluzii privind utilizarea lemnului din crengi
Din cele studiate se poate afirma faptul că în primul rând utilizarea crengilor a fost dictată de diversele forme pe care le iau acestea precum şi de unele proprietăŃi chimice şi mecanice ale acestora (în special conŃinut de oleorezine şi elasticitatea mare). În sprijinul acestei afirmaŃii vine utilizarea crengilor începând cu epoca preistorică, utilizarea crengilor în gospodăria Ńărănească, utilizarea crengilor în cea de a doua jumătate a secolului XIX pentru mobilier cu caracter rustic precum şi utilizarea crengilor pentru extragerea colofoniului şi a terebentinei.
În cel de al doilea rând folosirea crengilor a fost dictată de avantajele de ordin estetic pe care le au crengile precum şi de utilizarea la maximum a speciilor valoroase cum este cazul mobilierului placat cu secŃiuni transversale.
În cel de al treilea rând s-a pus problema utilizării la scară industrială unor resurse lemnoase importante şi în mare parte irosite. Acest lucru ducând la utilizarea crengilor ca surse de materie primă pentru diverse produse (celuloză, plăci din aşchii de lemn, plăci din fibre de lemn, lemn pentru mangalizare şi combustibil).
BineînŃeles că aceste trei direcŃii care au dus la valorificarea lemnului din crengi s-au interpătruns de a lungul istoriei, neputând fi
53
delimitate strict. La acestea se adaugă şi alte criterii precum costul scăzut al materiei prime, puternica personalizare a obiectelor realizate.
Treptat s-a renunŃat la utilizarea crengilor ca materie primă pentru industria papetară şi plăcile din fibre din cauza problemelor tehnologice cauzate de excesul de coajă pe care îl prezintă lemnul din crengi, respectiv din cauza lungimii mici a fibrelor în lemnul din crengi, ştiut fiind faptul că lungimea fibrei influenŃează direct proporŃional rezistenŃele mecanice ale plăcilor din fibre.
Un alt aspect ce a cauzat reducerea utilizării crengilor în industrie, este costul ridicat al transportului pe metru cub de material lemnos, dat fiind faptul că grămezile de crengi au un volum aparent mare. Factorul de cubaj este de 0,09 m3/ster, pentru crengi provenite de la arborii recoltaŃi prin tăieri de regenerare şi 0,11 m3/ster pentru crengi provenite din arbori recoltaŃi prin tăieri de îngrijire.
Fig.2.2.22. Schema bloc a cerinŃelor actuale de valorificare a lemnului
din crengi. În prezent se pune problema utilizării superioare a crengilor
conform noilor cerinŃe ecologice. Aceste cerinŃe pornesc de la locul de formare al materiei prime (arborele, arboretele), metodele de recoltare şi curăŃire a pădurilor, modul de transformare a materiei prime în produs, ciclul de viaŃă al produsului, posibilităŃile de reparare, reciclare sau reintegrare în alte materiale sau produse precum şi impactul social pe care îl poate produce o unitate de producŃie asupra unei anume comunităŃi (fig.2.2.22.).
54
2.3. Caracteristicile lemnului din crengi Arhitectura coroanei arborelui este rezultatul direct al condiŃiilor
de mediu în care a crescut arborele. DiferenŃele dintre anatomia lemnului din crengi, trunchi şi rădăcini reflectă aceste condiŃii precum şi schimbările de natură fiziologică şi mecanică ale acestora în decursul vieŃii arborelui (Schweingruber, 2007; Schweingruber, Börner, Shulze 2008).
Lemnul din crengi se deosebeşte de cel din trunchi atât la nivel de structură macroscopică, la nivel de structură microscopică cât şi la nivel de compoziŃie chimică. Aceste diferenŃieri la diverse nivele de investigare şi cunoaştere a lemnului din crengi duc la proprietăŃi fizico-mecanice diferite ale lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi.
Pentru a considera lemnul din crengi drept resursă secundară demnă de luat în seamă pentru realizarea unor produse cu real potenŃial ecologic trebuie cunoscute şi înŃelese aceste diferenŃe. A. Caracteristici macroscopice ale lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi
Prin caracteristici macroscopice ale lemnului se înŃeleg caracteristicile vizibile cu ochiul liber sau cu lupa cu putere de mărire până la zece ori.
A.1. LăŃimea inelului anual
LăŃimea inelului anual este un important criteriu de calitate al lemnului deoarece determină proporŃia de lemn timpuriu şi de lemn târziu. În practică sunt apreciate speciile care au proporŃie mare de lemn târziu datorită proprietăŃilor de rezistenŃă mai mari ale lemnului târziu faŃă de lemnul timpuriu.
În general, la speciile răşinoase creşterea lăŃimii inelelor anuale duce la creşterea proporŃiei de lemn târziu şi implicit la creşterea densităŃii. La speciile de foioase, cu porii dispuşi tipic inelar odată cu creşterea lăŃimii inelelor anuale scade proporŃia de lemn târziu. La speciile de foioase cu pori dispuşi împrăştiat nu există o regulă clară de variaŃie a proporŃiei de lemn târziu odată cu variaŃia lăŃimii inelelor anuale (Pescăruş, 1982).
55
LăŃimea inelelor anuale este mai mică la lemnul din crengi decât la lemnul din trunchi. Media valorilor lăŃimii inelelor anuale este prezentată comparativ la lemnul din crengi faŃă de lemnul din trunchi în tabelul 2.3.1., (Fegel, 1941, citat de Hakkila, 1989). Acest lucru duce implicit la o densitate mai mare a lemnului din crengi faŃă de lemnul din trunchi.
Tabelul 2.3.1.
Media lăŃimii inelelor anuale şi densitatea pentru 8 specii de răşinoase, 8 specii de foioase cu pori împrăştiaŃi şi 4 specii de foioase cu porii tipic
inelari. După (Fegel 1941, citat de Hakkila, 1989). Media lăŃimii
inelelor anuale (mm)
Densitatea (kg/m3)
Tipul speciei
Trunchi Crengi Trunchi Crengi Răşinoase 1.7 0.7 363 488 Foioase cu pori împrăştiaŃi 2.2 1 489 536
Foioase cu porii tipic inelari 2 1 540 573
A.2. ProporŃia de coajă în crengi comparativ cu lemnul din trunchi
Coaja fiind diferită din punct de vedere anatomic, fizic şi al compoziŃiei chimice, este un criteriu important din punctul de vedere al valorificării lemnului din crengi. Procentul ridicat de coajă al crengilor provoacă dificultăŃi tehnologice la fabricarea hârtiei şi a plăcilor din fibre (Hakkila, 1989; Bowyer et.all, 2003).
Procentul de coajă în crengi variază foarte mult, fiind dependent de specia lemnoasă şi de diametrul crengii. ProporŃia de coajă descreşte o dată cu creşterea diametrului crengii astfel: pentru crengi de pin silvestru (Pinus sylvestris) şi molid (Picea Abies) cu diametrul de 5 mm, grosimea dublă a cojii este de 2 mm; grosimea dublă a cojii pentru diametrul de 50 mm este de 4 respectiv 7 mm, în crengi cu diametrul sub 1 cm proporŃia de coajă depăşeşte proporŃia de lemn (Hakkila, 1989).
În medie diametrul crengilor creşte o dată cu creşterea diametrului arborelui, rezultând descreşterea procentului de coajă ConŃinutul de coajă în crengi şi trunchi în funcŃie de diametrul arborelui este redat în tabelul 2.3.2.. InfluenŃa dimensiunii arborelui asupra procentului de coajă este foarte mare, dar pentru toate categoriile de
56
diametre conŃinutul de coajă în crengi este de 2,5 ori mai mare decât conŃinutul de coajă în trunchi (Clark, Taras, 1976 citaŃi de Hakkila, 1989).
Pentru crengile de brad (Abies Alba Mill) cu diametrul cu coajă cuprins între 60 – 75 mm, provenite din O.S. Braşov, grosimea dublă medie a cojii este de 8,05 mm, la un diametru mediu al crengii cu coajă de 68,35. Din aceste date rezultă că 11,8% din suprafaŃa transversală a crengii o reprezintă suprafaŃa cojii (Olărescu, 2007).
Tabelul 2.3.2.
ConŃinutul de coajă în crengi şi trunchi în funcŃie de diametrul arborelui pentru patru specii de pin. După (Clark, Taras, 1976 citaŃi de
Hakkila, 1989).
Diametrul arborelui (cm)
15 20 25 30 35 40 45 Partea din
arbore Procentul de coajă (%)
Trunchi 15 14 12 11 10 10 9
Crengi 36 34 30 28 26 25 24
Tabelul 2.3.3. Procentul de coajă comparativ între lemnul din trunchi şi lemnul
din crengi pentru opt specii de foioase. După (Phillips, 1977 citat de Hakkila, 1989).
Procentul de coajă (%) Specia
Trunchi Crengi Trunchiuri tinere
Lriodendron tulipifera 20,2 31,2 21,8 Liquidambar styraciflua 22,7 29,3 23,8 Acer rubrum 16,7 23,4 18,1 Quercus alba 24,3 35,2 25,6 Quercus prinus 23,9 31 24,8 Quercus falcata 29,7 29,9 29,7 Cornus florida 15,4 17,7 16,1 Carya sp. 27,7 30,9 28
57
Pentru crengile de fag (Fagus sylvatica L.) grosimea dublă medie a cojii este de 2,675 mm, la un diametru mediu al crengii cu coajă de 58 mm. Din aceste date rezultă că 4,5% din suprafaŃa transversală a crengii o reprezintă suprafaŃa cojii (Olărescu, 2007).
Procentul de coajă comparativ între lemnul din trunchi şi lemnul din crengi pentru opt specii de foioase este redat în tabelul 2.3.3. (Phillips, 1977 citat de Hakkila, 1989).
B. Caracteristici microscopice ale lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi
Caracteristicile microscopice ale lemnului reprezintă caracteristicile nevizibile cu ochiul liber, vizibile cu lupa cu putere de mărire de peste zece ori sau cu microscopul. B.1. Dimensiunile elementelor anatomice ale lemnului din crengi comparativ cu ale lemnului din trunchi
DiferenŃa dintre dimensiunile celulelor în lemnul de trunchi şi
dimensiunile celulelor în lemnul din crengi este în multe cazuri remarcabilă. Însă această diferenŃă depinde de foarte mulŃi factori cum ar fi: vârsta arborelui, dimensiunile arborelui, locul de unde s-au recoltat probele şi tehnica de cercetare (Hakkila, 1989).
Lungimea celulei, diametrul celulei, diametrul lumenului, grosimea peretelui celular reprezintă un important indicator calitativ al lemnului când acesta este folosit ca sursă de materie primă pentru plăcile din fibre. În alte potenŃiale utilizări ale lemnului dimensiunile celulelor au o importanŃă minoră (Hakkila, 1989). O importanŃă deosebită se atribuie lungimii celulei deoarece majoritatea proprietăŃilor mecanice sunt influenŃate de aceasta (Hakkila, 1989; Mitişor, Istrate, 1982).
Studiul asupra variaŃiilor dimensionale ale celulelor lemnoase a fost iniŃiat de Karl Gustav Sanio (5 feb.1832 – 3 feb.1891). În anul 1872, el a publicat rezultatele investigaŃiilor sale asupra variaŃiei dimensiunilor traheidelor în cuprinsul arborilor de pin silvestru (Pinus Sylvestris). El a ajuns la următoarele cinci concluzii (Bailey, Shepard, 1915):
1. În trunchi şi crengi traheidele cresc în dimensiuni de la interiorul secŃiunii transversale spre exteriorul acestei, într-un anume număr de inele anuale,
58
până când ating o anumită dimensiune, care apoi rămâne constantă în următoarele inele anuale.
2. Dimensiunea constantă finală variază în trunchi în aşa fel încât creşte în mod constant de la bază spre vârf, până atinge maximul la o anumită înălŃime, apoi descreşte spre vârf.
3. Dimensiunea finală a traheidelor în crengi este mai mică decât în trunchi, dar este dependentă de aceasta. Deoarece acele crengi care cresc direct din trunchi au traheidele de la bază cu dimensiuni mari, comparabile cu cele din trunchi, dimensiunile traheidelor descrescând de la baza spre vârful crengii; faŃă de crengile care nu cresc direct din trunchi şi care au dimensiuni mai mici ale traheidelor.
4. În crengile noduroase ale vârfului dimensiunea constantă în inelele exterioare creşte spre vârf şi apoi scade brusc, apărând neregularităŃi de creştere ce la crengile normale nu s-au înregistrat.
5. În rădăcină grosimea elementelor creşte, apoi scade brusc şi imediat creşte până la o dimensiune constantă. O creştere în lungime are loc de asemenea dar n-a putut fi exact determinată.
Aceste concluzii au fost unanim acceptate şi, în prezent, poartă denumirea de Legile lui Sanio (Bailey, Shepard, 1915; Hakkila, 1989).
În general lungimea elementelor anatomice ale lemnului din crengi este mai mică decât lungimea elementelor anatomice ale lemnului din trunchi. În tabelul 2.3.4. se prezintă comparativ rezultatele obŃinute în urma măsurării lungimii elementelor anatomice pentru diverse specii, comparativ în lemnul din crengi cu din lemnul trunchi (Fegel, 1941, citat de Hakkila, 1989).
Pentru lemnul normal din crengi de răşinoase lungimea traheidelor este mai mică în crengi decât în trunchi. Lungimea traheidelor în crengi cu lemn de compresiune este mai mică decât lungimea traheidelor în lemnul de compresiune al trunchiului. Lungimea traheidelor din lemnul din crengi creşte odată cu creşterea diametrului crengii (Timell, 1986, citat de Hakkila, 1989).
Lungimea traheidelor variază şi în cadrul aceleiaşi crengi, descrescând de la bază spre vârf. După Panshin şi de Zeeuw, 1980, lungimea traheidelor din vârful crengilor este cu 40% mai mică decât lungimea traheidelor aflate la baza crengii în acelaşi inel anual.
În urma studierii a numeroase specii de foioase s-a constatat că lungimea fibrelor în lemnul din crengi este mai mică cu 25 - 35% faŃă de lungimea fibrelor în lemnul din trunchi (Manwiller 1974, Taylor 1977, Phelps, et.al 1982, citaŃi de Bowyer, Shmullski, Haygreen, 2003).
59
Rezultate similare s-au obŃinut şi pentru lemnul de răşinoase (Brunden 1964, Lee 1971, citaŃi de Bowyer, Shmullski, Haygreen, 2003).
La speciile de foioase lungimea fibrelor şi a elementelor de vas creşte de la măduvă spre scoarŃă şi descreşte de la bază spre vârf (Vurdu, Bensend, 1979).
Pentru foioase diametrul fibrei, diametrul lumenului, grosimea peretelui celular şi lungimea fibrei sunt mai mici în lemnul de crengi decât în lemnul de trunchi. Fegel, 1941, citat de (Hakkila, 1989) arată că diametrul fibrelor din lemnul din crengi este cu aproximativ 20% mai mic decât diametrul fibrelor din lemnul din trunchi (tabelul 2.3.6).
Tabelul 4.3.4. Lungimea elementelor anatomice comparativ între lemnul din trunchi şi lemnul din crengi pentru două specii de pin, şase specii de alte conifere,
opt foioase cu porii împrăştiaŃi şi patru foioase cu porii tipic inelari. După (Fegel, 1941, citat de Hakkila, 1989).
Lungimea celulei (mm) Grupul de specii Tipul celulei
Trunchi Crengi
Pin Traheide 3.17 1.93 Alte conifere Traheide 3.53 1.77 Foioase cu porii împrăştiaŃi Fibre 1.16 0.83
Foioase cu porii tipic inelari Fibre 1.24 0.94 Foioase cu porii împrăştiaŃi Elemente de vas 0.54 0.45 Foioase cu porii tipic inelari Elemente de vas 0.31 0.25
Tabelul 2.3.5.
Diametrul vaselor comparativ în crengi şi trunchi pentru paltin şi fag (Olărescu, 2007).
Specia
Paltin Fag
Crengi Trunchi Crengi Trunchi Diametrul vaselor (µm) Ltp Ltz Ltp Ltz Ltp Ltz Ltp Ltz Minim 16 12 40 20 16 8 26 16 Mediu 47,53 27,32 58,58 43,86 34,77 22,5 55,73 34 Maxim 66 44 72 72 56 40 88 64
60
Cercetări recente au evidenŃiat diferenŃele în ceea ce priveşte diametrul vaselor în lemnul din crengi şi lemnului din trunchi, atât în lemnul timpuriu cât şi în lemnul târziu. Rezultatele acestor cercetări sunt redate în tabelul 2.3.5.
Tabelul 2.3.6.
Dimensiunea secŃiunii transversale a elementelor anatomice comparativ între lemnul din trunchi şi lemnul din crengi pentru două specii de pin,
şase specii de alte conifere, opt foioase cu porii împrăştiaŃi şi patru foioase cu porii tipic inelari. După (Fegel, 1941, citat de Hakkila, 1989).
Diametrul celulei (µµµµm) Grupul de specii Tipul celulei
Trunchi Crengi
Pin Traheide 28 23
Alte conifere Traheide 26 20
Foioase cu porii împrăştiaŃi
Fibre 15 12
Foioase cu porii tipic inelari
Fibre 14 11
Foioase cu porii împrăştiaŃi
Elemente de vas
60 40
Foioase cu porii tipic inelari
Elemente de vas
100 71
B.2. ProporŃia elementelor anatomice în lemnul din crengi comparativ cu lemnul din trunchi
Vasele. Volumul de vase în lemnul din crengi este mai mic decât volumul de vase în lemnul din trunchi. Astfel la speciile de foioase cu porii împrăştiaŃi volumul elementelor de vas în lemnul din crengi este de 22,4% din totalul masei lemnoase faŃă de 27,2% din totalul masei lemnoase în lemnul din trunchi. La speciile de foioase cu porii tipic inelari volumul elementelor de vas în lemnul din crengi este de 18,2% din totalul masei lemnoase faŃă de 26,5% din totalul masei lemnoase în
61
lemnul din trunchi (Fegel, 1941 citat de Hakkila, 1989). Pentru Alnus glutinosa L. Gaertn. procentul de vase în crengi este 21,39 faŃă 28, 88 în trunchi şi de 15,30 în rădăcini (Vurdu, Bensend, 1980). Privitor la volumul de vase cercetările recente au scos în evidenŃă faptul că pentru fag numărul de vase în crengi este mai mare cu 27,4% decât în trunchi, iar pentru paltin numărul de vase în crengi este mai mare cu 13,9% decât în trunchi (tabelul 2.3.7.) (Olărescu, 2007).
Razele medulare sunt elemente anatomice caracterizate prin celule cu pereŃi subŃiri ce duc la slăbirea rezistenŃei mecanice ale lemnului, mai ales atunci când direcŃia de solicitare coincide cu planul razei medulare.
Privitor la volumul de raze medulare, cercetările experimentale efectuate au scos în evidenŃă faptul că, pentru foioase nu există diferenŃe majore între crengi şi trunchi, însă tendinŃa este aceea de creştere a volumului de raze medulare în crengi faŃă de trunchi (tabelul 2.3.7.)
Tabelul 2.3.7.
Numărul de vase şi raze medulare pe o suprafaŃă de 243,2849 mm2 comparativ între lemnul din crengi şi lemnul din trunchi (Olărescu, 2007)
Specia
Fag Paltin Caracteristica
Crengi Trunchi Crengi Trunchi
Numărul de vase 394 286 151 113 Numărul de raze medulare 17 17 15 11
Procentul de raze medulare este puŃin mai ridicat în lemnul din
crengi faŃă de lemnul din trunchi la speciile de foioase, la speciile de răşinoase volumul de raze medulare este mai mare în lemnul din trunchi faŃă de lemnul din crengi (tabelul 2.3.8.) (Fegel,1941, citat de Hakkila, 1989). Pentru Alnus glutinosa L. Gaertn. procentul de raze medulare în crengi este 15,63 faŃă 12,90 în trunchi şi de 11,70 în rădăcini (Vurdu, Bensend, 1980).
62
Tabelul 2.3.8.
Procentul de raze medulare în lemnul din crengi comparativ cu lemnul din trunchi. După (Fegel, 1941, citat de Hakkila, 1989).
Procentul de parenchim lemnos longitudinal şi de fibre este mai
ridicat în lemnul din crengi faŃă de lemnul din trunchi. Pentru Alnus glutinosa L. Gaertn. procentul de fibre în crengi este 62,02 faŃă 57,62 în trunchi şi de 72,29 în rădăcini, iar numărul de celule de parenchim lemnos longitudinal pe aceeaşi suprafaŃă de referinŃă în crengi este 39,67 faŃă 26,23 în trunchi şi de 26,09 în rădăcini, (Vurdu, Bensend, 1980). Acest lucru prezintă un avantaj deoarece fibrele lemnoase sunt elemente de rezistenŃă, ce duc la creşterea performanŃelor mecanice ale lemnului. În tabelul 2.3.9. este redată proporŃia volumului pentru diverse tipuri de celule comparativ între lemnul din trunchi şi lemnul din crengi.
Tabelul 2.3.9.
ProporŃia volumului pentru diverse tipuri de celule comparativ pentru lemnul din crengi faŃă de lemnul din trunchi, valori medii pentru 22 specii
de foioase. După (Koch,1985, citat de Hakkila, 1989).
La speciile de răşinoase, în ceea ce priveşte canalele rezinifere,
datele din literatură sunt contradictorii, astfel: numărul acestora este mai mic în lemnul din crengi faŃă de lemnul din trunchi (Rîmbu, 1978). Fegel, 1941, citat de (Hakkila, 1989), a făcut măsurători pentru cinci specii de
Tipul speciei Crengi Trunchi
Răşinoase 5.1 5.2
Foioase cu porii împrăştiaŃi 12.5 11.1
Foioase cu porii tipic inelari 15.3 14.1
ProporŃia volumului (%) Tipul celulei
Crengi Trunchi Vase, traheide vasculare 19,7
20,5 Fibre 45,6 44,4
Raze medulare 15,9 17,0 Parenchim longitudinal 18,8
18,1 Total 100 100
63
răşinoase şi a ajuns la concluzia că valoarea medie a canelelor rezinifere este de 0,45 canale rezinifere/mm2 în lemnul din trunchi şi de 1,09 canale rezinifere/mm2 în lemnul din crengi. De asemenea, tot Fegel, 1941, citat de (Hakkila, 1989), a arătat că diametrul maxim al canalelor rezinifere în lemnul din trunchi este de 120 µm iar diametrul maxim al canalelor rezinifere în lemnul din crengi este de 85 µm. Creşterea numărului de canale rezinifere duce la micşorarea proprietăŃilor de rezistenŃă a lemnului (Pescăruş, 1982).
C. CompoziŃia chimică a lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi
C.1. CompoziŃia chimică elementală
În ceea ce priveşte compoziŃia chimică elementală lemnul este alcătuit din carbon, oxigen şi hidrogen ca substanŃe de bază şi azot în proporŃie redusă (Petrovici, Popa, 1997; Pescăruş, 1982; Filipovici, 1964).
ProporŃia acestor elemente în lemn raportată la materia lemnoasă uscată variază în limite mici de la o specie la alta cât şi în cadrul aceleaşi specii. De aceea se poate considera că lemnul este alcătuit din cca.50% carbon, cca.44% oxigen, cca.6,3% hidrogen şi 0,8-1,2% azot (Petrovici, Popa, 1997).
VariaŃia compoziŃiei chimice elementale în lemnul din crengi comparativ cu lemnul din trunchi este redată în tabelul 2.3.10. (RişcuŃă, citat de Petrovici, Popa, 1997).
În afară de substanŃele organice, lemnul mai conŃine şi substanŃe anorganice. SubstanŃele anorganice în ordinea ponderii lor sunt: calciu, potasiu, magneziu, carbonaŃi, fosfaŃi, silicaŃi şi sulfaŃi (Kollmann, Côté, 1968).
PrezenŃa substanŃelor minerale în lemn reduce punctul de saturaŃie al fibrei prin interpunerea lor în spaŃiile intermicelare şi interfibrilare. Un punct de saturaŃie al fibrei mai mic duce implicit la un joc al lemnului pe interval mai redus. SubstanŃele minerale pot avea un rol benefic asupra stabilităŃii lemnului în detrimentul încleierii şi finisării. PrezenŃa unor minerale cum ar fi siliciul duce la o uzură accentuată a sculelor prelucrătoare (Hakkila, 1989).
Lemnul din crengi are un conŃinut de cenuşă mai ridicat faŃă de lemnul din trunchi. Koch, 1985, citat de (Hakkila, 1989), arată că la lemnul provenit din crengi conŃinutul de cenuşă este de 0,94% faŃă de
64
0,75% la lemnul provenit din trunchi, aceste rezultate reprezintă media valorilor obŃinute pentru douăzeci şi două de specii de foioase.
Tabelul 2.3.10.
VariaŃia compoziŃiei chimice elementale în diferitele părŃi ale arborelui la unele specii de răşinoase şi foioase. După (RişcuŃă citat de
Petrovici, Popa, 1997).
Specia lemnoasa
Par
tea
din
ar
bor
e
Ele
men
tul
chim
ic, %
Stejar Fag Mes-teacăn
Salcie Ulm Molid Pin
C 50,64 50,89 50,61 51,75 50,31 51,39 H 6,23 6,07 6,23 6,19 6,32 6,11 O 41,85 42,11 42,04 41,08 42,39 41,56 T
run
chi
N 1,28 0,93 1,12 0,98 0,98 0,94 C 52,04 52,15
H 6,07 6,18
O 40,77 41,09
Ram
uri
N 1,12 0,58
C 50,89 50,08 51,93 54,03 51,04 H 6,16 6,23 6,31 6,56 6,28 O 41,94 42,61 40,69 37,93 41,65 C
ren
gi
N 1,01 1,08 1,07 1,48 1,05
Rezultate similare s-au obŃinut şi pentru speciile de răşinoase, astfel: pentru Picea Abies conŃinutul de cenuşă la lemnul provenit din crengi este de 0,32% faŃă de 0,169% conŃinut de cenuşă la lemn provenit din trunchi (Vanin, 1953).
Analizele chimice ale tocăturii de crengi de răşinoase (molid şi brad) cu 6,11-8,56 % coajă, în comparaŃie cu ale lemnului din trunchi au dat următoarele rezultate: conŃinut de cenuşă 0,7-0,8 % în crengi şi 0,4 -0,5% în trunchi (RişcuŃă, 1979). ConŃinutul mai mare de cenuşă al lemnului din crengi faŃă de lemnul din trunchi este confirmat şi de (Young şi Carpenter, 1967, citaŃi de Hakkila, 1989), care au făcut
65
determinări atât pe specii de foioase cât şi pe specii de răşinoase, rezultatele la care au ajuns sunt redate în tabelul 2.3.11.
Tabelul 2.3.11. Media concentraŃiilor de substanŃe minerale în crengi uscate şi trunchi
pentru răşinoase şi foioase. Date înregistrate de Young şi Carpenter, 1967, citaŃi de (Hakkila, 1989)
ConcentraŃia elementelor primare în trunchi şi crengi (%)
ConcentraŃie elementelor primare în trunchi şi crengi (ppm)*
Elemente primare Elemente primare
Componentele arborelui
N P K Ca Mg Mn Fe Zn Al Răşinoase Trunchi 0,15 0,02 0,06 0,33 0,03 157 46 30 36 Crengi 0,31 0,07 0,14 0,53 0,05 256 115 51 96 Foioase Trunchi 0,25 0,03 0,13 0,49 0,03 115 41 63 24 Crengi 0,43 0,05 0,17 0,58 0,06 204 46 71 28
*ppm – parte pe milion din materie uscată.
C.2. ComponeŃii chimici principali ai lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi
Lemnul este un complex de compuşi macromoleculari formaŃi în timpul vieŃii arborelui din combinaŃia elementelor chimice constitutive.
Cu toate că lemnul are o compoziŃie chimică destul de uniformă, componenŃii chimici principali ai lemnului variază în limite foarte largi în funcŃie de specia lemnoasă, iar la aceeaşi specie după partea din arbore (rădăcini, trunchi, crengi), vârstă, condiŃii de climă (Pescăruş, 1982; Petrovici, Popa, 1997; Arno, 1989). Schema de clasificare a componenŃilor chimici ai lemnului este redată în figura 2.3.1.
Celuloza este o polizaharidă cu structură macromoleculară şi fibroasă a cărei compoziŃie chimică este redată de formula brută (C6H10O5)n unde C6H10O5 reprezintă unitatea monomeră iar n gradul de polimerizare (n = 300-2000 şi chiar mai mult) (Filipovici, 1964, Pescăruş, 1982).
66
Fig.2.3.1. Schema de clasificare a componenŃilor chimici ai lemnului. După (Petrovici, Popa, 1997).
În compoziŃia elementală a celulozei intră proporŃional următoarele elemente chimice: C-44%, H2 – 6,22% şi O – 49,34 % (Filipovici, 1964).
Celuloza este cel mai important component chimic al lemnului constituind substanŃa de schelet a membranei celulare (Kollman, Côté, 1968, Pescăruş, 1982)
Un conŃinut mare de celuloză duce la îmbunătăŃirea proprietăŃilor de rezistenŃă şi la mărirea higroscopicităŃii lemnului (Pescăruş, 1982).
Privitor la distribuŃia conŃinutului de celulozei în arbore, acesta scade de la bază spre vârf şi este normal ca lemnul din crengi să conŃină mai puŃină celuloză decât lemnul din trunchi.
Lemnul din trunchi, atât de răşinoase cât şi de foioase are un conŃinut mai mare de celuloză decât lemnul din crengi (Pescăruş, 1982). J. Filipovici, 1964, arată că lemnul din crengi conŃine mai puŃină celuloză 43,9 – 48,2% faŃă de lemnul din trunchi 48,2%.
Valori ale conŃinutului de celuloză în lemnul din crengi comparativ cu lemnul din trunchi pentru pinul silvestru (Pinus Sylvestris L.) şi molid (Picea abies L.) au fost înregistrate şi de (Hakilla, 1989) şi sunt redate în tabelul 2.3.12.
67
Tabelul.2.3.12.
ComponenŃii chimici principali ai lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi, pentru Pinus sylvestris şi Picea abies.
După (Hakilla, 1989) ProporŃia(%) Componenta
Lemn din trunchi
Lemn din crengi
necojite
Lemn din crengi subŃiri
Pinus sylvestris
SubstanŃe extractive 3,0 3,3 Lignină 28,1 31,2
Celuloză 40,8 32,1 Picea abies
SubstanŃe extractive 0,8 1,7
Lignină 28,2 37,0 Celuloză 42,7 29,1
Tabelul 2.3.13.
Valori privind conŃinutul de celuloză al lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi, pentru diverse specii de foioase. După (RişcuŃă,
1979).
Specia ConŃinutul de celuloză Crengi cojite 37,62
Crengi cu coajă 25,75% 35,52 Fag
Trunchi 43,61-49-96 Crengi cojite 48,7
Crengi cu coajă 45,2% 40,32 Plop
Trunchi 46,64-53,40 Crengi cojite 47,53
Crengi cu coajă 22,4% 47,05 Salcie
Trunchi 46,53-53,66 Crengi cojite 41,51
Crengi cu coajă 39,4% 36,97 Stejar
Trunchi 45,08
68
Analizele chimice ale tocăturii de crengi de răşinoase (molid şi brad) cu 6,11-8,56 % coajă, în comparaŃie cu ale lemnului din trunchi au dat următoarele rezultate: celuloză 35-40 % în crengi şi 46-47% în trunchi (RişcuŃă, 1979). În tabelul 2.2.13. sunt prezentate date privind conŃinutul de celuloză pentru diverse specii de foioase comparativ între lemnul din crengi şi lemnul din trunchi (RişcuŃă, 1979).
Lignina este al doilea component chimic important, în constituŃia lemnului, fiind asociată cu celuloza şi hemicelulozele în structura membranelor celulare. Lignina este componentul principal al stratului de lipire dintre celule, îndeplinind rolul de realizare a legăturii între celule. Este un factor important în creşterea rigidităŃii şi întărirea pereŃilor celulari. ConŃinutul ridicat de lignină duce la creşterea rezistenŃei la compresiune şi tracŃiune. Datorită caracterului său puŃin hidrofil, lignina măreşte rezistenŃa membranelor la penetraŃia umidităŃii (Pescăruş, 1982).
Lignina este o substanŃă chimică complexă, de natură aromatică, amorfă, insolubilă în apă şi în solvenŃi organici. În stare uscată se prezintă sub formă de praf. Lignina este mai bogată în carbon şi mai săracă în oxigen şi nu se hidrolizează sub acŃiunea acizilor minerali (Pescăruş, 1982).
Valorile conŃinutului de lignină, înregistrate de (Hakilla, 1989), în lemnul din crengi comparativ cu lemnul din trunchi pentru pinul silvestru (Pinus Sylvestris L.) şi molid (Picea abies L.) sunt redate în tabelul 2.3.12.
În tabelul 2.3.14. sunt prezentate date privind conŃinutul de lignină pentru diverse specii de foioase comparativ între lemnul din crengi şi lemnul din trunchi.
Analizele chimice ale tocăturii de crengi de răşinoase (molid şi brad) cu 6,11-8,56 % coajă, în comparaŃie cu ale lemnului din trunchi au dat următoarele rezultate: lignină 36-37 % în crengi şi 28-30% în trunchi (RişcuŃă, 1979).
Pe baza datelor arătate se poate afirma că lemnul din crengi conŃine mai multă lignină decât lemnul din trunchi.
Lignina având higroscopicitate mai mică decât celuloza contribuie la creşterea rezistenŃei lemnului, la absorbŃia de apă perpendicular pe fibră. Pe de altă parte, cu cât creşte conŃinutul de lignină cu atât scade coeficientul de umflare şi contragere perpendicular pe fibră.
69
Tabelul 2.3.14.
Valori privind conŃinutul de lignină al lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi, pentru diverse specii de foioase. După (RişcuŃă,
1979).
Specia ConŃinutul de lignină Crengi cojite 22,29
Crengi cu coajă 25,75% 22,7 Fag
Trunchi 18,25 - 24,75 Crengi cojite 24,75
Crengi cu coajă 45,2% 25,56 Plop
Trunchi 17,48 – 23,75 Crengi cojite 24,06
Crengi cu coajă 22,4% 29,44 Salcie
Trunchi 22,22 – 28,64 Crengi cojite 22,01
Crengi cu coajă 39,4% 25,95 Stejar
Trunchi 26,32
SubstanŃele extractibile. Componentele organice sub formă de substanŃe extractibile contribuie la câteva proprietăŃi ale lemnului cum ar fi: culoarea, mirosul, gustul, rezistenŃa în timp, duritate, rezistenŃele mecanice, higroscopicitate şi inflamabilitate (Little, 1997; Hakkila, 1989). SubstanŃele extractibile sunt: taninurile, materiile colorate, uleiurile, grăsimile, răşina, cauciucul, amidonul, etc.. Ele reprezintă 5-10% din totalul masei lemnoase. ConŃinutul în substanŃe extractibile depinde de specie şi condiŃiile de vegetaŃie. Când se găsesc în conŃinut mare creează probleme la prelucrarea chimică şi tehnologică al lemnului.
În urma cercetărilor s-a stabilit că lemnul din crengi are un conŃinut mult mai mare în substanŃe extractibile decât lemnul din trunchi. Eskilsson şi Hartler, 1973, citaŃi de (Hakkila, 1989) au arătat că pentru Pinus Sylvestris, conŃinutul de substanŃe extractibile în lemnul din crengi este de 3,3% faŃă de 3% în lemnul din trunchi, iar pentru Picea Abies conŃinutul de substanŃe extractibile în lemnul din crengi este de 1,7% faŃă de 0,8% în lemnul din trunchi.
Koch, 1985, citat de (Hakkila, 1989) a ajuns la câteva concluzii pentru foioase experimentând pe câteva specii de frasin, astfel: conŃinutul de substanŃe extractibile în lemnul din crengi este de 5,66% faŃă de 4,90% în lemnul din trunchi.
70
Tabelul 2.3.15.
Valori privind conŃinutul de substanŃe extractibile al lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi, pentru diverse specii de foioase. După
(RişcuŃă, 1979). ConŃinutul de substanŃe
extractibile, (%) Specia
Extract cu apă caldă
Extract cu NaOH 1%
Crengi cojite 6,5 25,0 Crengi cu coajă 25,75% 11,98 33,95
Fag
Trunchi 0,83 – 3,80 12,05 – 20,27
Crengi cojite 4,62 25,2 Crengi cu coajă 45,2% 12,8 26,84
Plop
Trunchi 2,21 – 6,89 18,43 – 23,32
Crengi cojite 7,52 21,51 Crengi cu coajă 22,4% 12,10 31,44
Salcie
Trunchi 2,34 – 8,33 15,18 – 21,58
Crengi cojite 5,29 24,27 Crengi cu coajă 39,4% 16,13 35,06
Stejar
Trunchi 8,12 23,80 Analizele chimice ale tocăturii de crengi de răşinoase (molid şi brad)
cu 6,11-8,56 % coajă, în comparaŃie cu ale lemnului din trunchi au dat următoarele rezultate: extract apă caldă 6-13% în crengi şi 2% în trunchi, extract NaOH 1%, 21-33 % în crengi şi 11-14% în trunchi (RişcuŃă, 1979).
În tabelul 2.3.15. sunt prezentate date privind conŃinutul de substanŃe extractibile pentru diverse specii de foioase comparativ între lemnul din crengi şi lemnul din trunchi (RişcuŃă, 1979). D. ProprietăŃile fizice ale lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi
Dintre proprietăŃile fizice, o importanŃă deosebită o au umiditatea şi
densitatea acestea având cele mai numeroase şi strânse corelaŃii cu majoritatea celorlalte proprietăŃi ale lemnului.
71
D.1. ConŃinutul de umiditate ProporŃia de Ńesuturi vi şi alburn creşte de la baza arborelui spre
vârful acestuia, rezultând astfel creşterea conŃinutului de umiditate de la bază spre vârf (Vanin, 1953; Hakkila, 1989).
În stare verde conŃinutul de umiditate în crengi este mai mare decât conŃinutul de umiditate în trunchi (tabelul 2.3.16.) (Phillips, 1977, citat de Hakkila, 1989).
Majoritatea speciilor prezintă la baza crengilor groase duramen caracterizat prin conŃinut bogat de substanŃe extractibile şi densitate ridicată. Spre vârful crengilor proporŃia de duramen scade scăzând şi procentul de substanŃe extractibile şi mărindu-se proporŃia de Ńesuturi vii cu rol de conducere a sevei. Din cele enunŃate anterior rezultă că în crengi conŃinutul de umiditate creşte de la bază spre vârf; pe de altă parte conŃinutul de umiditate scade odată cu creşterea diametrului crengii (tabelul 2.3.17.) (Hakkila, 1989).
Tabelul 2.3.16
ConŃinutul de umiditate în lemnul verde din crengi comparativ cu lemnul verde din trunchi. După (Phillips, 1977 citat de Hakkila, 1989).
Tabelul 2.3.17. ConŃinutul de umiditate în funcŃie de diametrul crengii în stare verde.
După (Hakkila, 1989). ConŃinutul de umiditate (%) în funcŃie de
diametrul crengii (mm) Specia
10-20 20-40 40-60 60-80 80-100
Pinus sylvestris 55.8 54.8 52.2 48.2 54.1
Picea abies 43.8 41.5 36.7 - 42.3
ConŃinut de umiditate U, (%) Specia
Trunchi Crengi
Acer rubrum 45.8 46.8
Quercus alba 41.3 42
Cornus florida 44.1 44.9
Carya sp. 37.1 39.4
72
D.2. Densitatea lemnului din crengi
Densitatea reprezintă proprietatea fizică principală a lemnului deoarece ea influenŃează direct proprietăŃile mecanice ale lemnului. TracŃiunea, compresiunea, încovoierea şi duritatea lemnului sunt corelate direct cu densitatea acestuia. Densitatea diferă în funcŃie de specie, dar diferă şi în cadrul aceleiaşi specii precum şi de poziŃia lemnului în arbore.
Densitatea lemnului este influenŃată de structura microscopică şi macroscopică a acestuia. Speciile care au procent ridicat de elemente anatomice cu pereŃi groşi şi lumen mic, ca traheidele din lemnul târziu la răşinoase şi fibrele la foioase, au densitate mare. ProporŃia de lemn târziu este direct proporŃională cu densitatea. De asemenea densitatea este influenŃată şi de conŃinutul de substanŃe extractibile şi substanŃe minerale (Pescăruş, 1982).
După (Fegel, 1941, citat de Hakkila, 1989); (Pescăruş, 1982) densitatea lemnului din crengi este mai mare decât densitatea lemnului din trunchi. Acest lucru ar trebui să influenŃeze pozitiv proprietăŃile mecanice ale lemnului din crengi precum şi ale produselor pe bază de lemn provenit din crengi. La molid densitatea lemnului din crengi este de două ori mai mare decât densitatea lemnului din trunchi, la foioase diferenŃa de densitate între crengi şi trunchi este mai mică (Bowyer, Shmullski, Haygreen, 2003). VariaŃia densităŃii pentru diferite specii comparativ la lemnul din trunchi faŃă de cel din crengi este dată în tabelul 2.3.18
Tabelul 2.3.18 Valorile medii ale densităŃii pentru 8 specii de răşinoase, 8 specii
de foioase cu porii împrăştiaŃi şi 4 specii de foioase cu porii tipic inelari. După (Fegel, 1941, citat de Hakkila, 1989).
Densitatea (kg/m3) Tipul speciei
Trunchi Crengi
Răşinoase 363 488
Foioase cu porii împrăştiaŃi 489 536
Foioase cu porii tipic inelari 540 573
În tabelul 2.3.19 sunt prezentate date comparative privind
densitatea lemnului din crengi şi a lemnului din trunchi pentru speciile de
73
fag (Fagus Sylvatica), paltin (Acer pseudoplatanus) şi pin silvestru (Pinus sylvestris) provenite din O.S. Braşov.
Tabelul 2.3.19 Valoarea medie a densităŃii comparativ între lemnul din trunchi şi lemnul
din crengi pentru paltin (Acer pseudoplatanus), pin silvestru (Pinus sylvestris) şi fag (Fagus Sylvatica) provenite din O.S. Braşov
Densitatea, (Kg/m3)
Specia Trunchi Crengi
Paltin 597,81 678,08
Pin silvestru 586,23 491,9
Fag 668,51 805
Fig. 2.3.2. VariaŃia densităŃii în lungul crengilor de pin silvestru (Pinus
Sylvestris) de molid (Picea Abies) (Hakkila, 1971).
Lemnul din crengi de răşinoase conŃine la partea inferioară a secŃiunii transversale lemn de compresiune cu densitate mare, iar la
74
partea inferioară lemnul opus cu densitate mai mică. Studiul asupra variaŃiei densităŃii în secŃiunea transversală a
crengii a fost început în anul 1878, când H. Nördlinger publică studiul „Liegt an schiefen Bäumen das bessere Holz auf der dem Himmel zugekehrten oder auf der unteren Seite”. În 1896, R. Hartig publică studiul „Das Rothholz der Fichte”. Timell, 1986, în primul volum al enciclopediei sale „Compresion wood in Gymnosperms”, ajunge la concluzia că densitatea în partea inferioară a secŃiunii transversale a crengilor este cu 10 – 40 % mai mare decât densitatea în partea superioară a secŃiunii transversale a crengii (Hakkila, 1989).
În lungul unei crengi densitatea descreşte de la bază spre vârf mai întâi rapid, apoi lent începând să crească spre vârf (fig.2.3.2., fig.2.3.3.) (Hakkila, 1989).
Variatia densitatii intr-o creanga de molid (Picea Abies)
0
200
400
600
800
0 1 2 3 4 5 6
Distanta fata de trunchi, [m]
Densitatea, [Kg/mc]
Densitatea [kg/mc]
Fig. 2.3.3.VariaŃia densităŃii în lungul unei crengi de molid (Picea Abies) cu lungimea de 5 m. Date prelucrate după (Hakkila, 1989).
Pentru speciile de pin densitatea creşte o dată cu creşterea
diametrului crengii (Phillips et all. citaŃi de Hakkila, 1989). E. ProprietăŃile mecanice ale lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi
RezistenŃa mecanică a lemnului este influenŃată de mai mulŃi factori cum ar fi: structura anatomică, densitatea, proporŃia de lemn matur, vârsta arborelui şi conŃinutul de umiditate. Este cunoscut faptul
75
că prin creşterea grosimii peretelui celular, densităŃii şi proporŃiei de lemn matur se măresc rezistenŃele mecanice ale lemnului (Panshin, de Zeuw, 1980).
Lemnul din crengi prezintă lemn de reacŃie în proporŃie mare. Lemnul de reacŃie prezintă foarte multe diferenŃe faŃă de lemnul normal care afectează decisiv multe din proprietăŃile de rezistenŃă ale lemnului din crengi. Pentru frizele debitate longitudinal din crengi de brad cu diametrul cuprins între 60 – 70 mm, provenite din O.S. Braşov, proporŃia suprafeŃei cu lemn de compresiune variază între 32 – 61%. În ceea ce priveşte dispunerea pe secŃiune transversală a lemnului de compresiune în crengile de brad acesta este dispus sub formă de sector circular cu un unghi la centru cuprins între 110o – 165o (Olărescu, 2007).
Lemnul de compresiune este foarte dur, are rezistenŃă la compresiune şi încovoiere mult mai mare decât lemnul normal, în timp ce modulul de elasticitate şi rezistenŃa la tracŃiune este mai mică (Timell, 1986 citat de Hakkila, 1989).
Lemnul de tensiune are rezistenŃă mai mică la compresiune şi încovoiere decât lemnul normal din crengi. În stare verde, lemnul de tensiune are rezistenŃă mai mică la tracŃiune decât lemnul normal pe când în stare uscată are rezistenŃă mai mare la tracŃiune faŃă de lemnul normal din crengi (Pescăruş, 1972).
Lemnul din crengi are o elasticitate ridicată faŃă de lemnul din trunchi. Răşinoasele au elasticitate mai redusă decât foioasele, iar dintre foioase speciile cu porii tipic inelari au elasticitate mai mare decât speciile cu porii împrăştiaŃi.
ConŃinutul de umiditate influenŃează invers proporŃional rezistenŃele lemnului. RezistenŃele mecanice ale lemnului cresc odată cu vârsta arborelui, însă sunt unele rezistenŃe cum ar fi rezistenŃa la despicare care nu depinde de vârstă (Vanin, 1953).
După Vanin, 1953, lemnul din crengi cu diametrul 5-10 cm, lemn normal, are rezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele şi rezistenŃa la şoc similară cu a lemnului din trunchi.
Până în momentul de faŃă, lemnul din crengi a fost foarte puŃin cercetat din punct de vedere al proprietăŃilor mecanice. În literatura de specialitate se găsesc foarte puŃine date privind proprietăŃile mecanice ale lemnului din crengi şi oarecum contradictorii. Cercetările recente (Gurău et all, 2006; Gurău et all, 2007) au vizat următoarele proprietăŃi mecanice ale lemnului din crengi: rezistenŃa
76
la compresiune paralelă cu fibrele, modulul de elasticitate şi rezistenŃa la încovoiere statică. Rezultatele acestor cercetări sunt redate în tabelele 2.3.20 – 2.3.23. Din analiza rezultatelor obŃinute se pot formula următoarele concluzii: În ceea ce priveşte rezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele se pot formula următoarele concluzii: 1. În concordanŃă cu datele din literatura de specialitate, densitatea lemnului din crengi de paltin de câmp a fost mai mare cu 11,83 % decât densitatea lemnului din trunchi de paltin de paltin de munte. RezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele la lemnul din crengi de câmp a fost cu 6,68% mai mică decât rezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele la lemnul din trunchi de paltin de munte. 2. Contrar literaturii de specialitate, densitatea lemnului din crengi de pin silvestru a fost cu 16,19% mai mică faŃă de densitatea lemnului din trunchi de pin silvestru. RezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele la lemnul din crengi de pin silvestru a fost cu 42,70% mai mică decât rezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele la lemnul din trunchi de pin silvestru. 3. In concordanŃă cu datele din literatura de specialitate densitatea lemnului din crengi de fag fost mai mare cu 16,95 % decât densitatea lemnului din trunchi de fag. RezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele la lemnul din crengi de câmp a fost cu 0,5% mai mică decât rezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele la lemnul din trunchi de fag.
4. Valorile obŃinute pentru rezistenŃa la încovoiere a epruvetelor debitate din trunchi sunt similare cu cele din litaratura de specialitate.
5. Nu s-a găsit nici o corelaŃie între densitate şi rezistenŃa la compresiune paralelă cu fibrele. Lemnul din crengi deşi are densitate mai mare decât lemnul din trunchi, are rezistenŃă mai mică la compresiune paralelă cu fibrele.
6. Comportamentul de tip „Brooming” – încovoiere fără rupere prin forfecare şi alunecare, al epruvetelor din crengi, în momentul încercării, indică o elasticitate mare lemnului din crengi.
7. Din analiza raportului σc/ρ (raportul dintre rezistenŃă şi densitate, reprezintă un indice calitativ al materialelor, deoarece la valori mari ale acestuia arată faptul că un material uşor suportă forŃe mari) rezultă faptul că lemnul din crengi este inferior calitativ lemnului din trunchi.
77
Tab
elu
l 2.3
.20.
R
ezis
ten
Ńa la
com
pre
siu
ne
par
alel
ă cu
fib
rele
com
par
ativ
într
e le
mn
ul d
in t
run
chi
şi le
mn
ul d
in c
ren
gi
(Gu
rău
et
all,
2006
; Gu
rău
et
all,
2007
).
Val
oril
e ρ
şi σ
măs
ura
te p
entr
u
um
idit
atea
in
mom
entu
l in
cerc
ării
V
alor
ile
ρ şi
σ c
alcu
late
pen
tru
U
=12
%, c
f.IS
O 3
787-
76
Spec
ia /
Par
tea
din
ar
bor
e U
(%)
ρ u(K
g/
mc)
σ c
(MP
a)
U(%
) ρ 1
2(K
g/
mc)
σ c
(MP
a)
Pal
tin
câm
p (
cren
gi)
16
,86
691,
92
43,1
4 12
67
8,08
51
,53
Pal
tin
mu
nte
(tr
un
chi)
11
,84
597,
33
55,5
8 12
59
7,81
55
,22
Pin
sil
vest
ru c
ren
gi
20,9
8 51
7,92
23
,44
12
491,
9 31
,86
Pin
sil
vest
ru t
run
chi
15,3
59
5,87
50
12
58
6,23
56
,61
Fag
cre
ng
i 33
,78
855,
75
28,6
9 12
80
5 49
,34
Fag
tru
nch
i 13
,35
678,
12
43,7
3 12
66
8,51
49
,59
T
abel
ul 2
.3.2
1.
Mod
ulu
l de
elas
tici
tate
la î
nco
voie
re c
omp
arat
iv la
lem
nu
l din
cre
ng
i cu
lem
nu
l din
tru
nch
i.
Val
oril
e ρ
şi E
măs
ura
te p
entr
u
um
idit
atea
in
mom
entu
l in
cerc
ării
V
alor
ile
ρ şi
E c
alcu
late
p
entr
u U
=12
%, c
f.IS
O 3
349
Spec
ia /
Par
tea
din
ar
bor
e U
(%)
ρ u
(Kg/
m3 )
E
(N
/mm
2 )
U(%
) ρ 1
2
(Kg/
m3 )
E
(N/m
m2 )
P
alti
n c
amp
(cr
eng
i)
16,5
9 71
2,84
84
14,3
33
12
699,
84
9265
P
alti
n m
un
te (
tru
nch
i)
9,98
60
9,9
1054
2,2
12
615,
82
1076
4 P
in s
ilve
stru
cre
ng
i 37
,46
565,
7 21
22,5
12
49
1,73
33
16
Pin
sil
vest
ru t
run
chi
14,1
7 55
8,08
10
027,
5 12
55
1,86
11
708
78
T
abel
ul 2
.3.2
2.
Rez
iste
nŃa
la î
nco
voie
re s
tati
că c
omp
arat
iv î
ntr
e le
mn
ul d
in c
ren
gi
şi le
mn
ul d
in t
run
chi.
V
alor
i p
entr
u u
mid
itat
ea i
n
mom
entu
l in
cerc
arii
R
ecal
cula
re p
entr
u
U=
12%
, cf.
ISO
378
7-76
Sp
ecia
/ P
arte
a d
in
arb
ore
U(%
) ρ u
(Kg/
m3 )
σ(
MPa
) U
(%)
ρ 12(
Kg/
m3 )
σ(
Mpa
) P
alti
n c
amp
(cr
eng
i)
16,5
9 71
2,84
99
,271
1 12
69
9,84
11
7,50
P
alti
n m
un
te (
tru
nch
i)
9,98
60
9,9
105,
2448
12
61
5,82
10
6,18
P
in s
ilve
stru
cre
ng
i 37
,46
565,
7 32
,426
12
49
1,73
55
,77
Pin
sil
vest
ru t
run
chi
14,1
7 55
8,08
82
,339
12
55
1,86
98
,95
T
abel
ul 2
.3.2
3.
Săg
eata
max
imă
la î
nco
voie
re c
omp
arat
iv î
ntr
e le
mn
ul d
in c
ren
gi
şi le
mn
ul d
in t
run
chi
Să
gea
ta m
axim
ă, (
mm
)
Spec
ia
Cre
ng
i T
run
chi
Pal
tin
17
,63
9,49
Pin
sil
vest
ru
30,0
5 10
,91
79
În ceea ce priveşte modulul de elasticitate şi rezistenŃa la încovoiere se pot formula următoarele concluzii: 1. În concordanŃă cu datele din literatura de specialitate densitatea lemnului din crengi de paltin a fost mai mare cu 12,00 % decât densitatea lemnului din trunchi de paltin. Modulul de elasticitate la încovoiere pentru lemnul din crengi de paltin a fost cu 13,92% mai mic decât modulul de elasticitate la încovoiere la lemnul din trunchi de paltin. RezistenŃa la încovoiere statică a lemnului din crengi de paltin a fost cu 9,63% mai mare decât rezistenŃa la încovoiere statică a lemnului din trunchi de paltin. 2. Contrar literaturii de specialitate densitatea lemnului din crengi de pin silvestru a fost cu 10,89% mai mică faŃă de densitatea lemnului din trunchi de pin silvestru. Modulul de elasticitate la încovoiere la lemnul din crengi de pin silvestru a fost cu 71,67% mai mic decât modulul de elasticitate la încovoiere la lemnul din trunchi de pin silvestru. RezistenŃa la încovoiere statică a lemnului din crengi de pin silvestru a fost cu 43,58% mai mică decât rezistenŃa la încovoiere statică a lemnului din trunchi de pin silvestru. 3. Din analiza raportului σi/ρ rezultă faptul că lemnul din crengi este inferior calitativ lemnului din trunchi.
4. Modul de rupere a epruvetelor din paltin a prezentat tipul caracterizat "simple tension", cu lungime mai mare a zonei de forfecare la epruvetele din crengi comparativ cu epruvetele din debitate din trunchi. Zona mai lungă de forfecare în cazul crengilor se poate explica printr-o rezistenŃă sporită la solicitarea de întindere caracteristică lemnului din crengi, care prezintă frecvent lemn de tensiune.
5. Forma de rupere frecvent apărută în cazul crengilor de pin silvestru a fost "brash failure" tipică pentru lemnul de compresiune şi lemnul matur. Acestui tip de rupere îi corespunde o rezistenŃă foarte scăzută la solicitarea de tracŃiune în zona întinsă.
6. Epruvetele debitate din trunchi de pin silvestru s-au rupt după tipul "splintering", ceea ce ilustrează o rezistenŃă mai ridicată la solicitări de tracŃiune în zona întinsă, decât în cazul crengilor. F. Concluzii
Pentru a considera lemnul din crengi ca resursă secundară demnă de luat în seamă pentru realizarea unor produse cu real potenŃial
80
ecologic trebuie cunoscute şi înŃelese diferenŃele la nivel de structură microscopică şi macroscopică între acesta şi lemnul din trunchi. Structura lemnului din crengi reprezintă un factor de reală importanŃă privind proprietăŃile mecanice ale lemnului din crengi şi a produselor obŃinute din lemn de crengi
Lemnul din crengi a fost cercetat din punct de vedere macroscopic şi microscopic doar din perspectiva variaŃiei dimensiunilor şi proporŃiilor anumitor caracteristici în cuprinsul arborelui. Această abordare a fost făcută tangenŃial şi nu în scopul evidenŃierii structurii macroscopice şi microscopice a lemnului din crengi în vederea valorificării acestuia.
De asemenea, uneori, există date contradictorii privind anumite caracteristici ale lemnului din trunchi comparativ cu lemnul din crengi cum este cazul procentului de raze medulare şi de vase.
Din cercetările bibliografice, documentările şi cercetările experimentale se desprind următoarele concluzii:
1. Lemnul din crengi are o lăŃime a inelului anual mai mică decât lemnul din trunchi. De asemenea prezintă frecvent creştere excentrică a inelelor anuale.
2. Crengile au o proporŃie de coajă ridicată faŃă de trunchi, acesta descreşte o dată cu creşterea diametrului crengii şi creşterea diametrului arborelui.
3. Dimensiunile tuturor tipurilor de celule sunt mai mici în crengi decât în trunchi atât pentru răşinoase cât şi pentru foioase.
4. Procentul volumului de fibre şi parenchim lemnos longitudinal este mai mare în lemnul din crengi faŃă de lemnul din trunchi.
5. Numărul canalelor rezinifere este mai mare în lemnul din crengi decât în lemnul din trunchi.
6. Privitor la volumul de vase cercetările experimentale efectuate au scos în evidenŃă faptul că pentru fag numărul de vase în crengi este mai mare cu 27,4% decât în trunchi, iar pentru paltin numărul de vase în crengi este mai mare cu 13,9% decât în trunchi.
7. Privitor la volumul de raze medulare, cercetările experimentale efectuate au scos în evidenŃă faptul că, pentru foioase nu există diferenŃe majore între crengi şi trunchi, însă tendinŃa este aceea de creştere a volumului de raze medulare în crengi faŃă de trunchi.
81
8. ProporŃia elementelor chimice raportată al masa uscată a acestuia variază foarte puŃin de la o specie la alt precum şi in cuprinsul aceluiaşi arbore. Conform datelor înregistrate şi prelucrate nu există diferenŃe semnificative între compoziŃia chimică elementală a lemnului din crengi şi compoziŃia chimică elementală a lemnului din trunchi, aceasta variind în limite foarte mici fără să existe o regulă clară de variaŃie.
9. În ceea ce priveşte componentele anorganice atât la foioase
cât şi la răşinoase, lemnul din crengi are un conŃinut mai mare de cenuşă, respectiv de substanŃe anorganice decât lemnul din trunchi. PrezenŃa acestora în concentraŃie mai ridicată poate avea un rol benefic asupra stabilităŃii lemnului în detrimentul încleierii şi finisării. PrezenŃa unor minerale cum ar fi siliciul duce la o uzură accentuată a sculelor prelucrătoare.
10. Lemnul normal din crengi conŃine mai puŃină celuloză şi mai multă lignină faŃă de lemnul din trunchi. ConŃinutul de celuloză în crengi variază, în funcŃie de specie, între 29,1– 48,2%, iar în trunchi între 40,8–47%. ConŃinutul de lignină în crengi, în funcŃie de specie, variază între 22 – 37%, iar in trunchi intre 17,48 – 28,2 %. ConŃinutul mărit de lignină face să crească rezistenŃa la compresiune şi să scadă higroscopicitatea. 11. Crengile conŃin mai multe substanŃe extractibile faŃă de lemnul din trunchi. ConŃinutul de substanŃe extractibile în crengi, pentru răsinoase, variază între 1,7–3,3 % iar în trunchi între 0,8–3%; pentru foioase în crengi 5,66% iar în trunchi 4,90%. Din cauza abundenŃei substanŃelor extractibile pot apărea probleme în prelucrarea mecanică şi chimică a lemnului.
12. Lemnul din crengi are un punct de saturaŃie a fibrei redus. După autorii români (Ghelmeziu, 1957; Cismaru, 2003; Beldeanu, 1999; Lunguleasa, 2002) umiditatea de saturaŃie a fibrei în crengi este de cca. 9% . Umiditatea de saturaŃie a fibrei fiind umiditatea ce se stabileşte în lemn în momentul în care toate spaŃiile intermicelare şi interfibrilare din membranele celulare sunt umplute cu apă, iar spaŃiile intercelulare şi golurile sunt lipsite de apă . Umiditatea de saturaŃie a fibrei este o însuşire foarte importantă a lemnului, dat fiind faptul că apa legată din lemn influenŃează majoritatea rezistenŃelor mecanice ale lemnului, în sensul
82
micşorării acestora. La umiditatea de saturaŃie a fibrei rezistenŃele mecanice sunt minime. Creşterea umidităŃii peste punctul de saturaŃie al fibrei nu influenŃează majoritatea proprietăŃile mecanice ale lemnului, însă duce la o creştere a elasticităŃii acestuia.
13. Lemnul din crengi are densitate mai mare decât lemnul din trunchi. Acest fapt se datorează pe de o parte prezenŃei lemnului de reacŃie care are densitate cu 10 – 40% mai mare decât lemnul normal, iar pe de altă parte faptului că lemnul din crengi este alcătuit din elemente anatomice cu diametru mic, respectiv lumen mic. În lungul unei crengi densitatea descreşte brusc de la bază spre vârf, apoi lent începând să crească spre vârf. De asemenea densitatea variază şi în secŃiunea transversală a lemnului din crengi, acesta fiind mai dens la partea inferioară a crengii faŃă de lemnul de la parte superioară, din cauza lemnului de reacŃie.
14. Chiar dacă densitatea lemnului din crengi este mai mare decât
densitatea lemnului din trunchi, rezistenŃele mecanice ale acestuia sunt mai mici. Acest fapt poate fi cauzat de umiditatea de saturaŃie a fibrei care în lemnul din crengi are valori mici.
Rezultatele obŃinute aduc încă o dovadă asupra diferenŃelor între proprietăŃile fizico-mecanice ale lemnului din crengi şi ale lemnului de trunchi. Aceste diferenŃe sunt cauzate de structura macroscopică, structura microscopică, compoziŃia chimică şi proprietăŃile fizice diferite ale lemnului de crengi fată de cea a lemnului de trunchi precum şi de prezenŃa unor defecte cum ar fi lemnul de reacŃie întâlnit frecvent în crengi. Totodată aceste rezultate îmbogăŃesc literatura de specialitate lărgind spectrul cunoaşterii şi investigării lemnului din crengi şi deschizând calea spre utilizarea optimă a acestuia.
83
2.4. Tehnologia, randamentul de fabricare şi condiŃiile calitativ dimensionale ale panourilor cu textură transversală din crengi de răşinoase şi ale semifabricatelor ce intră în componenŃa acestora A. Exploatarea şi prelucrarea primară a crengilor. Tehnologia de fabricare a panourilor cu textură transversală din crengi de răşinoase
Crengile au provenit din grămezi de curătură de răşinoase (brad şi molid), rămase în urma exploatării în O.S. Braşov.
La desfacerea grămezilor de curătură s-au ales şi curăŃat de cetină crengile cu diametrul peste 3 cm şi cu porŃiuni prelucrabile mecanic în proporŃie de 75% din lungime. Aceste operaŃii au constituit sortarea primară la cioată a crengilor şi curăŃirea de cetină a acestora.
După curăŃire crengile au fost aşezate în grămezi de cca. 1 – 1,5 m steri. Apropiatul şi scosul lor s-a realizat cu un tractor tip TAF, fiind urmat de transportarea crengilor la punctul de prelucrare.
Următoarea etapă a constituit-o sortarea calitativă a crengilor prin eliminarea zonelor cu crăpături, zonelor cu noduri, a zonelor curbe şi a capetelor cu spărturi.
În urma acestei sortări au rezultat: - sortimente conforme procesului de fabricaŃie ulterior în
proporŃie de 75%; - sortimente neconforme procesului de fabricaŃie în procent
de 25%. Sortimentele neconforme au fost utilizate pentru încălzirea unei
locuinŃe particulare. Etapa următoare a constituit-o sortarea pe specii şi diametre a sortimentelor conforme urmată de depozitarea lor rezultând astfel depozitul de materie primă
În etapa iniŃială a abordării proiectului s-au propus şase variante tehnologice de fabricare a panourilor prin asamblarea progresivă, cant la cant, a secŃiunilor transversale din crengi, recurgându-se atât la încleierea în stare verde cât şi la încleierea după ce în prealabil crengile au fost uscate. Aceste variante au fost realizate în Laboratorului de Cercetări Eco-design şi Valorificarea Resurselor Lemnoase Secundare din cadrul FacultăŃii de Industria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov.
84
Fig. 2.4.1. Panouri cu textură transversală din crengi de brad (Abies Alba
Mill.). În paralel cu realizarea, analizarea şi caracterizarea modelelor
experimentale tangibile s-a recurs la analiza multicriterială avansată a variantelor tehnologice de realizare a panourilor. Această analiză reprezintă o metodă ştiinŃifică de departajare a mai multor variante pe baza unor criterii bine stabilite. În această analiză au fost luate în considerare opt criterii ecologice, economice şi estetice: manoperă (M); consum de energie (E); estetica produsului final (Es); posibilitatea realizării în regim de atelier (RA); posibilitatea realizării în regim industrial (RI); timpul de încleiere (T); gradul de control asupra instalaŃiei de presare (CI); costul adezivului (CA).
Atât pe cale teoretică cât şi pe cale experimentală s-a ajuns la aceeaşi concluzie în ceea ce priveşte varianta tehnologică optimă de realizare a panourilor cu textură transversală din crengi de răşinoase. Schema bloc a acesteia este prezentată în fig.2.4.2. Tehnologia de fabricare a panourilor cu textură transversală din crengi cu răşinoase presupune: debitarea în prisme a crengilor cu coajă uscate până la umiditatea de 12%. OperaŃiile de debitare presupun: îndreptarea unei feŃe şi a unui cant la maşina de îndreptat obŃinându-se bazele tehnologice de lucru; obŃinerea celei de a doua feŃe şi a celui de al doilea cant prin spintecare la ferăstrăul circular; rindeluirea la grosime a feŃei şi cantului obŃinut prin spintecare.
După obŃinerea prismelor are loc operaŃia de pregătire a prismelor pentru formarea blocului liniar, aceasta cuprinde aranjarea şi notarea (însemnarea) prismelor în ordinea descrescătoare a lungimii acestora. De asemenea, ştiut fiind faptul că tensiunile interne dau naştere la crăpături numeroase la capătul gros al crengii, crăpături ce
85
Crengi Uscate
1.Îndreptare faţă/cant
6. Condiţionare bloc liniar
8. Debitare frize transversale
10. Aplicare adeziv, presare panou
11. Conditionare panou
12. Calibrare panou
7. Calibrare bloc liniar
9. Sortare frize transversale, însemnare , formare panou
2. Spintecare
3. Rindeluire la grosime
4. Sortare prisme, însemnare, formare bloc liniar
5. Aplicare adeziv pe prisme, presare bloc liniar
13. Formatizare panou
14. Ambalare panou, depozitare
Deb
itare
pri
sm
ă
Fig
.2.4
.2. V
aria
nta
tehn
olog
ică
optim
ă de
fabr
icar
e a
pano
urilo
r cu
text
ură
tran
sver
sală
din
cre
ngi.
86
avansează în sensul creşterii lemnului din crengi, se recomandă ca toate prismele să fie aşezate cu capătul gros în aceeaşi parte, deoarece o parte din tensiunile interne de creştere ale lemnului din crengi se elimină după asamblarea prismelor în blocul liniar, provocând crăpături, care se pot înlătura prin operaŃia de debitare transversală a blocului liniar.
Următoarea operaŃie este aceea de aplicare a adezivului pe cantul prismelor. Aplicarea adezivului se poate face manual cu şpaclul sau pensula, ori mecanic la maşina de aplicat adeziv cu valŃuri. Modalitatea de aplicare şi consumul specific de adeziv este dat de tipul adezivului, astfel adezivii cu vâscozitate mică pot fi aplicaŃi cu pensula sau mecanic la maşina de aplicat adeziv, pe când aplicarea unui adeziv cu vâscozitate mare aplicarea nu se face decât cu şpaclul. După aplicarea adezivului prismele sunt asamblate prin strângere laterală şi strângere de sus; strângerea de sus împiedică alunecarea prismelor între ele, iar forŃa de strângere de sus este aproximativ jumătate din cea de strângere din lateral. Caracteristicile regimului de lucru sunt: temperatura de lucru t=20±2oC; presiunea specifică ps= 0,01 N/mm2; timp de presare 3 ore. După presare, blocul liniar este condiŃionat timp de 8 ore la temperatura de 20±2oC şi umiditatea relativă a aerului φ=60±5%, şi apoi calibrat sau îndreptat şi rindeluit la grosime pentru a înlătura defectele de presare.
Următoarea operaŃie este aceea de obŃinere a frizelor transversale prin retezarea – secŃionarea blocului liniar; operaŃia se execută pe ferăstrăul circular echipat cu o pânză pentru tăieri transversale, ascuŃită corespunzător. În cazul în care pânza nu este ascuŃită corespunzător vor apărea rupturi ale fibrelor pe feŃele de ieşire. Deoarece se întâlnesc cazuri în care eliminarea tensiunilor interne din lemn se produce după asamblarea frizelor transversale în panou, provocând crăpături ale modulilor, se recomandă ca frizele transversale să fie numerotate şi asamblate în ordinea debitării acestora din blocul liniar, în felul acesta putându-se recupera mai eficient prin formatizare, un panou care are crăpături în primele două – cel mult trei frize transversale (fig.2.4.3.a.), decât unul la care nu s-a Ńinut cont de ordinea debitării din blocul liniar şi crăpăturile au apărut la mijlocul panoului (fig.2.4.3.b.). Aplicarea adezivului pe canturile frizelor transversale precum şi presarea frizelor transversale pentru realizarea panoului se face prin
87
aceleiaşi metode ca şi aplicarea adezivului pe prisme respectiv presarea blocului liniar. Caracteristicile regimului de lucru sunt: temperatura de lucru t=20±2oC; presiunea specifică ps= 0,02 N/mm2; timp de presare 3 ore.
(a) (b) Fig.2.4.3. Recuperarea panourilor prin formatizare în cazul în care apar crăpături din cauza eliberării tensiunilor interne din lemn: (a) cazul în care frizele transversale sunt asamblate în ordinea debitării din blocul liniar; (b) în cazul în care nu se Ńine cont de ordinea debitării din blocul liniar. Li – Lungimea iniŃială a panoului; Lf, Lf1, Lf2 – lungimile finale ale panourilor obŃinute în urma eliminării zonelor crăpate; 1 – crăpăturile apărute. După presare panourile sunt condiŃionate timp de 8 ore la temperatura de 20±2oC şi umiditatea relativă a aerului φ=60±5%, şi apoi calibrate pe maşina de calibrat. Dacă este necesar după calibrare se va face o formatizare a panoului pe ferăstrăul circular de formatizat.
Ordinea operaŃiilor cu evoluŃia formei reperelor pornind de la creanga uscată cu coajă până la panoul finit, precum şi uneltele, dispozitivele şi maşinile – unelte este redată în tabelul 2.4.2.
Conform certărilor efectuate (Olărescu, 2007), uscarea crengilor se face în coajă, deoarece dacă sunt cojite vor apărea crăpături iar dacă sunt debitate în prisme apar deformări şi crăpături profunde ale materialului. Fazele unui proces de uscare pentru crengi în coajă precum şi parametrii acestuia sunt redate în tabelul 2.4.1. În figura 2.4.4. şi 2.4.5. este redată pierderea de masă respectiv de umiditate pentru probele martor supuse uscării. De asemenea după uscare, crengile vor fi menŃinute în coajă până în momentul debitării, deoarece dacă sunt cojite apar crăpături pe suprafaŃa laterală a acestora. Timpul de la uscare şi până la debitare nu trebuie să depăşească 6 luni deoarece în caz contrar apar fenomene de degradare a lemnului sub influenŃa bio-
88
dăunătorilor, în special din cauza atacului insectelor xilofage care se instalează între coajă şi lemn în zona cambiului.
Evolutia pierderii de masa la probele martor
0
100
200
300
400
500
600
Masa i
nit
iala
, [g
]
0
100
200
300
400
500
600
Masa f
inala
, [g
]
Fig.2.4.4. EvoluŃia pierderii de masă la probele martor supuse uscării.
Evolutia pierderii de umiditate la probele martor
0
10
20
30
40
50
Um
idit
ate
a i
nit
iala
,
[%]
0
10
20
30
40
50
Um
idit
ate
fin
ala
, [%
]
Fig.2.4.5. EvoluŃia pierderii de umiditate la probele martor supuse
uscării.
89
Tabelul. 2.4.1.
Fazele şi parametrii regimului de uscare al crengilor în coajă
Temperatura, [oC]
Umiditate relativa aer, [%]
Timpul, [h] Faza procesului
30 50 2 Încălzire iniŃială 40 80 4 Încălzire+umezire
45
90
6
Încălzire în profunzime si compensare eventuale cementări
45
80
60
Uscare propriu-zisa faza I; deasupra PSF
50 80 2 55 80 2 60 80 2
Trecere treptată spre uscare propriu-zisa sub PSF
60 70 96 60 60 75 60 55 24
Uscare propriu-zisă faza II; sub PSF
50 55 6 40 55 6 30 60 6
Răcire treptată
20 65 99 20 60 99
CondiŃionare
90
Tab
elul
. 2.4
.2.
Ord
inea
ope
raŃii
lor
şi e
volu
Ńia
form
ei r
eper
elor
la fa
bric
area
pan
ouri
lor
cu te
xtur
ă tr
ansv
ersa
lă d
in c
reng
i cu
coaj
ă E
volu
Ńia fo
rmei
rep
erul
ui
Nr.
C
rt.
Ope
raŃia
te
hnol
ogic
ă În
aint
e de
pre
lucr
are
Dup
ă pr
eluc
rare
Maş
ina
unea
ltă
1.
Îndr
epta
re o
faŃă
Maş
ină
de
îndr
epta
t
2.
Îndr
epta
re c
ant
Maş
ină
de
îndr
epta
t
3.
Spin
teca
re fa
Ńă
Fer
ăstr
ău
circ
ular
de
spin
teca
t
91
Tab
elul
. 2.4
.2. (
cont
inua
re)
E
volu
Ńia fo
rmei
rep
erul
ui
Nr.
C
rt.
Ope
raŃia
te
hnol
ogic
ă În
aint
e de
pre
lucr
are
Dup
ă pr
eluc
rare
Maş
ina
unea
ltă
4.
Spin
teca
re c
ant
Fer
ăstr
ău
circ
ular
de
spin
teca
t
5.
Rin
delu
ire
la
gros
ime
faŃă
Maş
ina
de
rind
elui
t la
gros
ime
6.
Rin
delu
ire
la
gros
ime
cant
Maş
ina
de
rind
elui
t la
gros
ime
92
Tab
elul
. 2.4
.2. (
cont
inua
re)
Evo
luŃia
form
ei r
eper
ului
N
r.
Crt
. O
pera
Ńia
tehn
olog
ică
Înai
nte
de p
relu
crar
e D
upă
prel
ucra
re
Maş
ina
unea
ltă
4.
Spin
teca
re c
ant
Fer
ăstr
ău
circ
ular
de
spin
teca
t
5.
Rin
delu
ire
la
gros
ime
faŃă
Maş
ina
de
rind
elui
t la
gros
ime
6.
Rin
delu
ire
la
gros
ime
cant
Maş
ina
de
rind
elui
t la
gros
ime
93
Tab
elul
. 2.4
.2.
(con
tinua
re)
Evo
luŃia
form
ei r
eper
ului
N
r.
Crt
. O
pera
Ńia te
hnol
ogic
ă
Înai
nte
de
prel
ucra
re
Dup
ă pr
eluc
rare
Maş
ina
unea
ltă
7.
For
mar
e
bloc
lini
ar.
Ara
njar
e şi
num
erot
are
pris
me
în o
rdin
ea
desc
resc
ătoa
re a
lung
imii
şi c
u ca
pătu
l gr
os în
ace
eaşi
par
te
Mas
ă de
lucr
u sa
u te
jghe
a
8.
Apl
icar
e ad
eziv
pe
cant
uri
Man
ual c
u ro
le,
pens
ulă
ori
şpac
lu.
Maş
ină
de
aplic
at a
dezi
v cu
val
Ńuri
9.
Pre
sare
blo
c lin
iar
Dis
pozi
tiv
de
pres
are
cu
şuru
buri
m
ecan
ice
sau
pneu
mat
ic
94
Tab
elul
. 2.4
.2. (
cont
inua
re)
Evo
luŃia
form
ei r
eper
ului
N
r.
Crt
. O
pera
Ńia
tehn
olog
ică
Înai
nte
de p
relu
crar
e D
upă
prel
ucra
re
Maş
ina
unea
ltă
10.
Con
diŃi
onar
e bl
oc
linia
r
Stiv
uit p
e pa
leŃi
cu ş
ipci
di
stan
Ńiere
11.
Cal
ibra
re b
loc
linia
r sa
u ri
ndel
uire
la
gros
ime
Maş
ină
de
calib
rat
Maş
ina
de
rind
elui
t la
gros
ime
12.
Deb
itare
tr
ansv
ersa
lă
bloc
lin
iar
Fer
ăstr
ău
circ
ular
cu
mas
ă m
obilă
13.
Sort
are
friz
e tr
ansv
ersa
le ş
i fo
rmar
e pa
nou
Mas
ă de
lucr
u sa
u te
jghe
a
95
Tab
elul
. 2.4
.2. (
cont
inua
re)
Evo
luŃia
form
ei r
eper
ului
N
r.
Crt
. O
pera
Ńia
tehn
olog
ică
Înai
nte
de p
relu
crar
e D
upă
prel
ucra
re
Maş
ina
unea
ltă
14.
Apl
icar
e ad
eziv
pe
cant
urile
friz
elor
tr
ansv
ersa
le
Man
ual c
u ro
le,
pens
ulă
ori
şpac
lu.
Maş
ină
de
aplic
at a
dezi
v cu
val
Ńuri
15
. P
resa
re
pano
u
Dis
pozi
tiv
de
pres
are
cu
şuru
buri
m
ecan
ice
sau
pneu
mat
ic
16.
Con
diŃi
onar
e ec
o -
pano
u
Stiv
uit p
e pa
leŃi
cu ş
ipci
di
stan
Ńiere
96
T
abel
ul. 2
.4.2
. (co
ntin
uare
) E
volu
Ńia fo
rmei
rep
erul
ui
Maş
ina
unea
ltă
Nr.
C
rt.
Ope
raŃia
te
hnol
ogic
ă În
aint
e de
pre
lucr
are
Dup
ă pr
eluc
rare
17.
Cal
ibra
re
eco
- pan
ouri
Maş
ină
de
calib
rat
18.
For
mat
izar
e
eco
- pan
ouri
Fer
ăstr
ău
circ
ular
de
form
atiz
at
97
B. Calculul randamentului la fabricarea panourilor cu textură transversală din lemn de crengi
În funcŃie de tehnologia de fabricare, caracteristicile panourilor cu structură transversală obŃinute din crengi de răşinoase şi relaŃia generală de calcul a randamentului s-a elaborat modelul matematic de calcul al randamentului total la obŃinerea acestora. Randamentul total la fabricarea panourilor cu textură transversală din crengi de răşinoase este dependent, conform tehnologiei de fabricare, de randamentul de debitare a crengilor cu coajă în prisme. B.1. Randamentului de obŃinere a prismelor din crengi
Conform relaŃiei generale de calcul a randamentului randamentul la obŃinerea prismelor din crengi cu coajă se calculează cu relaŃia 2.4.1.
[%]100∗=
crc
p
V
VR (2.4.1)
În care: Vp – volumul prismei, în [m3]; Vcrc – volumul crengii cu coajă, în [m3].
Determinările experimentale pentru stabilirea randamentului de
debitare a prismelor din crengi cu coajă s-au efectuat pe epruvete cu lungimea de 400 mm din crengi cu coajă de brad (Abies Alba Mill.) şi trei clase de diametre 50, 80 respectiv 100 mm. Lungimea de 400 de mm a fost aleasă deoarece această dimensiune reprezintă dimensiunea medie a porŃiunilor din crengi posibil a fi prelucrate mecanic prin operaŃii de îndreptare, spintecare şi rindeluire la grosime. Această calitate, a posibilităŃii de prelucrare mecanică, este dată în special de curbura crengilor, zonele drepte pentru crengile de răşinoase se găsesc în medie la lungimea de 400 mm. În figura 2.4.6. este prezentată schema de debitare împreună cu materializarea pierderilor pentru crengile cu diametrul cu coajă de 50 mm, iar în tabelul 2.4.3 dimensiunile secŃiunii prismelor debitate din crengi cu coajă, precum şi pierderea şi randamentul la debitare acestor.
98
Fig.2.4.6. Schema de debitare cu materializarea pierderilor pentru crengi
cu coajă cu diametru de 50 mm. Tabelul.2.4.3.
Randamentul la obŃinerea prismelor din crengi Diametrul crengii cu coajă, [mm]
50 80 100 Lungime creangă, [mm] 400 400 400 Volum creangă cu coajă, [m3] 0,000785 0,00201 0,00314 Latura prismei, [mm] 32 52 65 Volum prismă, [m3] 0,00041 0,001082 0,00169 Pierderea, [m3] 0,000375 0,000928 0,00145 Pierderea, [%] 47,82166 46,17834 46,17834 Randamentul, [%] 52,17834 53,82166 53,82166
Randamentul la debitarea prismelor din crengi cu coaja comparativ cu
randamentul la debitarea cherestelei, [%]
51
57
60
68
53
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Cherestea Stejar Gatere
Cherestea Fag Gatere
Cherestea Fag Ferestrau Panglica
Cherestea Răşinoase Gatere
Prisme din crengi
Fig.2.4.7. Randamentul la obŃinerea prismelor din crengi comparativ cu
randamentul la debitarea cherestelei. După (Olărescu, 2007) pentru prisme din crengi şi Popa, citat de (Ene, Bularca, 2000) pentru celelalte
sortimente.
99
B.2. Randamentul total la obŃinerea panoului
RelaŃia generală de calcul a randamentului este dată în expresia
2.4.2.
[%]100∗=
b
n
V
VR (2.4.2.)
În care: R – randamentul, în procente; Vn – volumul net al produsului finit; Vb – volumul brut de material consumat pentru realizarea produsului. Particularizând pentru panourile cu textură transversală obŃinute din crengi de răşinoase obŃinem relaŃia generală de calcul a randamentului la fabricarea acestora redată prin expresia 2.4.3
[%]100∗=
bcr
np
tV
VR (2.4.3.)
În care: Rt – randamentul total la obŃinerea panourilor, în procente; Vnp –volumul net al panoului, în [m3 ], este calculat în funcŃie de caracteristicile structurale ale acestuia cu relaŃia 2.4.4. Vbcr – Volumul total al crengilor introduse în fabricaŃie, în [m3] este calculat cu relaŃia 2.4.5.
][10*392 mglV crfrfmnp
−∗∗∗= (2.4.4.)
În care: Vnp –volumul net al panoului, în m3 ;
ml - dimensiunea laturii modulului, în mm; gf - grosimea finală a panoului, în mm; Nfr – numărul de frize transversale obŃinute prin debitarea blocului liniar, în bucăŃi; Ncr – numărul de crengi introduse în fabricaŃie pentru un panou, în bucăŃi;
100
][10*4
392
mLd
Vcr cr
−∗∗
∗=π
(2.4.5.)
Unde: Vcr – Volumul total al crengilor introduse în fabricaŃie, în m3 d - diametrul crengii, în mm; L – lungimea crengii, în mm; Ncr – numărul de crengi introduse în fabricaŃie, în bucăŃi; Înlocuind în relaŃia 2.4.3. rezultă randamentul total la fabricarea panourilor din crengi (Rt):
[%]1004
2
2
∗∗∗
∗∗∗=
Ld
glR
frfm
tπ
(2.4.6.)
Unde:
ml - dimensiunea laturii modulului, în mm; gf - grosimea finală a panoului, în mm; Nfr – numărul de frize transversale, în bucăŃi; d – diametrul crengii, în mm; L – lungimea crengii, în mm;
Randamentul total la obŃinerea panourilor din crengi cu coajă este de 40%, în condiŃiile în care 11% din suprafaŃa transversală a crengilor de brad este reprezentă de coajă (Olărescu, 2007) şi randamentul de obŃinere a semifabricatelor prismatice este de 53%. C. CondiŃii calitativ - dimensionale ale semifabricatelor şi panourilor cu textură transversală din crengi
Conform tehnologiei de fabricare a panourilor cu textură transversală din crengi, materia primă trece prin trei mari faze, definitorii pentru produsul finit: prisme debitate din crengi, frize transversale şi panou.
În aceste trei mari stadii de prelucrare materia primă respectiv semifabricatele trebuie să îndeplinească anumite condiŃii calitativ-dimensionale. Aceste condiŃii sunt redate sintetic în tabelele 2.4.4. – 2.4.7.
101
Tabelul 2.4.4.
CondiŃii calitativ-dimensionale ale prismelor debitate din lemn de crengi Defectul Cauza Admisibilitate Crăpături Eliminarea
tensiunilor interne ale lemnului din crengi după debitarea in prismă. Apare frecvent la capetele prismelor pe o lungime medie de 40 mm
Nu se admite pentru o lungime mai mare a crăpăturii de 50 mm. Eliminarea crăpăturilor se face după asamblarea blocului liniar deoarece în timpul presării apar tensiuni care pot provoca alte crăpături
Coajă Apare frecvent la prismele debitate din crengi cu diametru la limita inferioară a clasei de diametre
Nu se admite decât în cazul în care poate fi eliminată prin calibrarea blocului liniar
Pungi de răşină Apar frecvent la lemnul de răşinoase, vizibile
Nu se admit
Noduri Structura lemnului Se admit cele sănătoase Găuri şi galerii de insecte
Atacul insectelor xilofage. Acest atac se produce asupra crengilor în coajă uscate, după un interval de timp mai mare de 6 luni de la recoltare.
Nu se admit
DeformaŃii de la forma paralelipipedică
Eliminarea tensiunilor interne ale lemnului din crengi după debitarea in prismă. Defecte de prelucrare.
Nu se admit
Lemn de reacŃie
Frecvent la lemnul din crengi
Se admite
Găuri Rezultate în urma nodurilor căzătoare
Nu se admit.
102
Tabelul 2.4.5.
CondiŃii calitativ - dimensionale ale frizelor transversale
Defectul Cauza Admisibilitate Crăpături Eliminarea tensiunilor interne ale
lemnului din crengi după debitarea in prismă şi în timpul presării blocului liniar. Apar frecvent la frizele de capăt.
Nu se admit
Coajă Sortare necorespunzătoare a prismelor înainte de asamblare bloc liniar
Nu se admite
Pungi de răşină
Apar frecvent la lemnul de răşinoase şi nu sunt vizibile până la debitarea transversală
Nu se admit
Noduri Structura lemnului Se admit numai cele sănătoase
Găuri şi galerii de insecte
Atacul insectelor xilofage. Acest atac se produce asupra crengilor în coajă uscate, după un interval de timp mai mare de 6 luni de la debitare.
Nu se admit
Arsuri Rezultate în urma prelucrării cu pânze circulare neascuŃite sau alegerea unui regim de avans necorespunzător.
Se admit în măsura în care pot fi eliminate prin calibrarea panoului.
Ruperi de fibre pe feŃele de ieşire
Rezultate în urma prelucrării cu pânze circulare neascuŃite sau din alegerea unui regim de avans necorespunzător.
Nu se admit.
Găuri Rezultate în urma nodurilor căzătoare
Nu se admit.
103
Tabelul 2.4.6.
CondiŃii calitativ-dimensionale ale panourilor cu textură transversală din crengi
Admisibilitate Defectul Cauza FaŃa eco-
panoului
Dosul eco-
panoului Crăpături ale modulilor
Eliminarea tensiunilor interne ale lemnului din crengi după asamblarea panoului. ForŃă de strângere mare peste 0,5 N/mm2
Nu se admit
Nu se admit
Coajă Sortare necorespunzătoare a prismelor şi frizelor transversale înainte de asamblare
Nu se admite
Nu se admite
Pungi de răşină
Sortare necorespunzătoare a frizelor transversale înainte de asamblare
Nu se admit
Se admit
Noduri - Se admit Se admit Crăpături în zona de îmbinare
Regim de presare necorespunzător
Nu se admit
Nu se admit
Arsuri Rezultate în urma prelucrării cu pânze circulare neascuŃite sau alegerea unui regim de avans necorespunzător
Se admit în măsura în care pot fi eliminate prin calibrarea panoului.
Se admit în măsura în care pot fi eliminate prin calibrarea panoului.
Deplasări ale frizelor transversale
Regim de presare necorespunzător
Nu se admit
Nu se admit
Lovituri, zgârieturi
Lovituri mecanice Nu se admit.
Se admit
104
Tabelul2.4.7 Defecte ale panourilor din crengi apărute la presarea în dispozitive de
strângere mecanice. Cauze, mod de prevenire şi de eliminare Defectul Cauza Mod de
prevenire Mod de eliminare
Deplasarea în plan vertical a frizei de capăt (fig.2.4.8.a.)
Strângere laterală necorespunzătoare a frizelor transversale: Axa şurubului nu coincide cu jumătatea grosimii frizei (fig. 2.4.8.b.) Şuruburi lungi, uzate, cu joc între şurub şi piuliŃă (fig. 2.4.8.c.)
Utilizare de şuruburi de strângere scurte şi groase (fig. 2.4.8.d.)
Formatizare panou şi eliminare porŃiune cu defect
Deplasarea în plan vertical a frizelor interioare
Strângere de sus necorespunzătoare a frizelor transversale: - într-un singur punct cu riglă rigidă (fig. 2.4.9.a) - într-un punct cu riglă de strângere insuficient de rigidă (fig. 2.4.9.b) - strângere parŃială cauzata de lungimea mică a riglei de strângere (fig. 2.4.10.a)
Strângere de sus pe toată lăŃimea panoului în minim două puncte şi cu utilizarea unei rigle de strângere foarte rigide(fig. 2.4.10.b)
Prin calibrare cu grosimi de aşchiere mai mari, rezultând panou cu grosimi mai mici
Deplasarea în plan orizontal a frizelor interioare (fig.2.4.11.)
Necorelarea forŃei de strângere în plan vertical cu cea din plan orizontal
După ce a fost aplicat adezivul pe canturile frizelor se face o uşoară strângere de sus a acestora, urmată de strângerea din lateral. Se strânge concomitent sus – lateral până la forŃa dorită (Fsus= ½ Flateral)
-
105
(a)
(b)
(c)
(d) Fig. 2.4.8. (a) - Deplasarea în plan vertical a frizei de capăt; (b), (c) –
cauze; (d) – strângerea corectă
(a)
(b) Fig. 2.4.9. Deplasarea în plan vertical a frizelor transversale: (a) strângere într-un singur punct cu riglă rigidă; (b) strângere într-un punct cu riglă
de strângere insuficient de rigidă.
106
(a)
(b) Fig. 2.4.10. Deplasarea în plan vertical a frizelor transversale: (c) strângere parŃială în două puncte cauzată de lungimea mică a riglei de strângere; (d)
strângerea corectă.
Fig. 2.4.11. Deplasarea în plan orizontal a frizelor transversale.
107
D. Concluzii Panourile cu textură transversală din crengi de răşinoase prezintă următoarele avantaje de ordin ecologic, economic şi estetic:
1. Gestionarea durabilă a pădurilor prin: creşterea indicelui de utilizare a masei lemnoase pe picior, la răşinoase, cu 10%; valorificarea în proporŃie de 75% a crengilor de răşinoase cu diametru peste 5 cm; eliminarea microclimatului favorabil dăunătorilor cauzat de crengile în descompunere;
2. Cost foarte mic al materiei prime şi produs final cu valoare adăugată mare.
3. Produs ecologic cu nivel estetic ridicat, obŃinut prin tehnologii puŃin poluante.
4. Costuri minime de implementare în producŃie a tehnologiei de fabricare a acestora, atât ca unitate de sine stătătoare cât şi ca secŃie anexă la altă unitate de producŃie. 5. Deschidere de noi perspective pentru eco - designerii de mobilier, prin utilizarea acestora în creaŃiile lor.
Pentru micşorarea consumurilor energetice se propun următoarele: utilizarea uscătoarelor solare pentru uscarea crengilor. Conform ultimelor cercetări (Kóbor, 2006; Viglasky, 2006; Viglasky et al, 2008) acest tip de uscător are o capacitate de patru metri cubi, dând randament optim şi pe timp de iarnă; utilizarea tuturor deşeurilor rezultate din procesul de fabricaŃie ca materie primă pentru producerea energiei termice sau electrice.
Pentru asigurarea ciclului de viaŃă trebuie avute în vedere următoarele aspecte: ambalarea produsului să se facă cu materiale biodegradabile sau reciclabile; disponibilitatea firmei producătoare de a recupera panourile după încetarea ciclului de viaŃa al acestuia; proiectarea metodelor de reciclare a produsului.
108
2.5. ProprietăŃile fizico-mecanice şi tehnologice ale eco-panourilor cu textură transversală obŃinute din crengi de răşinoase
Dat fiind faptul că aceste panouri reprezintă un produs nou, este necesară studierea proprietăŃilor fizico – mecanice şi tehnologice a acestora pentru a putea fi definit domeniul de utilizare al acestora.
Metodologia de testare a proprietăŃilor fizico-mecanice şi tehnologice ale EPTTCR s-a realizat în conformitate cu prevederile normelor europene în vigoare, referitoare la panouri. De asemenea, în funcŃie de caracteristicile structurale ale acestor panouri, au fost necesare, adaptări ale respectivelor norme la specificul panourilor. Pentru testarea unor proprietăŃi, cum ar fi coeficientul de umflare în grosime şi lăŃime, a fost necesară elaborarea metodologiei de testare, în conformitate cu datele din literatura de specialitate. În cazul măsurării abaterii de la planeitate, a fost necesară adaptarea modului de calcul a acesteia în funcŃie de specificul maşinii de măsurat.
Exprimarea rezultatelor, acesta s-a făcut în concordanŃă cu normele actuale şi cu literatura de specialitate. În ceea ce priveşte valorile admisibile, acestea provin din standardele europene şi din literatura de specialitate. Există şi încercări pentru care atât standardele europene cât şi literatura de specialitate nu dau valori admisibile pentru rezultate, acestea sunt descriptive şi reflectă starea de fapt. Pentru acest tip de rezultate s-au comparat datele cu cele existente în literatura de specialitate.
În tabelul 2.5.1. sunt redate sintetic încercările la care au fost supuse EPTTCR, rezultatele obŃinute, valorile admisibile, metodologia încercării, precum şi norma ce reglementează valoarea admisibilă. În coloana 2 a tabelului (Metodologia după care s-a realizat încercarea), primele rânduri, scrise drept, reprezintă norma după care s-a realizat încercarea, iar ultimul rând, scris italic şi între paranteze rotunde norma care dă valoarea admisibilă
Testele privind proprietăŃile fizico-mecanice şi tehnologice ale EPTTCR, au fost efectuate în Laboratorul de Testare a Preciziei de FabricaŃie in Industria Lemnului (acreditat RENAR începând cu data de 09.06.2008, conform certificatului nr. LI 665) şi în Laboratorul de
109
Cercetare Testare a Produselor din Lemn Aliniat la Normele Europene (acreditat RENAR începând cu data de 09.06.2008, conform certificatului nr. LI 664).
Tabelul 2.5.1. Centralizatorul proprietăŃilor fizico-mecanice şi tehnologice ale
EPTTCR
Nr. crt.
Caracteristica
Metodologia după care s-a realizat încercarea
Valoare
UM
Maxima 1,3045 Medie 0,0333 Minim -0,0095
1.
Abaterea la lungimea nominala
EN 324 - 1: 1993 EN 324 - 2: 1993
(EN 13353:2003) Admisibilă ±2
mm
Maxima -1,6475 Medie -0,629 Minim -1,55
2.
Abaterea la lăŃimea
nominala
EN 324 -1: 1993; EN 324 -2: 1993 (EN 13353:2003) Admisibilă ±2
mm
Maxima 0,9606
Medie 0,4714 Minim 0,06
3.
Abaterea la grosimea nominala
EN 324 -1: 1993 EN 324 -2: 1993
(EN 13353:2003) Admisibilă ±1
Mm
Maxima 1,19
Medie 1,3045 Minim 0,32
4.
Abaterea de la planeitate
(Florescu, 1963) Admisibilă 2
mm
Maxima 716,4
Medie 687,051
Minim 674,13
5.
Densitatea aparentă la
U=9,1%
EN 323:1993
Admisibilă -
kg/m3
Maxima 8,8633 Medie 5,6159
Minim 4,5202 6.
RezistenŃa încleierii
panoului la U=9,1%
DD CEN TS 13354:2004
Admisibilă 2,5
N/mm2
110
Tabelul 2.5.1. (continuare)
Nr. crt.
Caracteristica
Norma după care s-a realizat încercarea
Valoare
UM
Maxima 7,5700
Medie 4,2227
Minim 2,7242
7.
RezistenŃa încleierii panoului după imersie 24 h în apa rece 20oC
DD CEN TS
13354:2004 (EN 13353:2003) Admisibilă 2,5
N/mm2
Maxima 1292,04
Medie 1027,38
Minim 994,33
8.
Modulul de elasticitate la încovoiere statică
EN 310:1993
(EN 13353:2003)
Admisibilă 600
N/mm2
Maxima 7,26
Medie 5,57578
Minim 4,08
9.
RezistenŃa la încovoiere statică
EN 310:1993
(EN 13353:2003) Admisibilă 5
N/mm2
Maxima 5,5579 Medie 4,1413
Minim 3,2102 10.
RezistenŃa la forfecare paralela cu planul plăcii
DD CEN
TS:14966:2005
Admisibilă -
N/mm2
Maxima 2,4061 Medie 1,8869
Minim 1,3005 11.
RezistenŃa la forfecare perpendiculara pe placă
DD CEN
TS:14966:2005
Admisibilă -
N/mm2
Maxima 31,7044
Medie 31,3030
Minim 29,5202 12.
RezistenŃa la smulgerea şuruburilor inserate perpendicular pe placa
EN 13446:2002
Admisibilă -
N/mm2
Maxima 27,2376
Medie 30,82
Minim 26,8849 13.
RezistenŃa la smulgerea şuruburilor inserate in planul plăcii
EN 13446:2002
Admisibilă -
N/mm2
111
Tabelul 2.5.1. (continuare)
Nr. crt.
Caracteristica
Norma după care s-a realizat încercarea
Valoare
UM
Maxima 2,2244
Medie 1,3340
Minim 0,8547
14.
Coeficientul de umflare in grosime după imersie in apa rece (20oC) timp de 24 ore
Conform cu literatura de specialitate
Admisibilă -
%
Maxima 4,0241
Medie 2,4079
Minim 1,4056
15.
Coeficientul de umflare în lăŃime după imersie in apa rece (20oC) timp de 24 ore
Conform cu literatura de specialitate
Admisibilă -
%
Maxima 14,18 Medie 13,55
Minim 13,38 16. Greutatea
Conform cu literatura de specialitate
Admisibilă -
Kg/m2
Rezultatele obŃinute se încadrează în totalitate în cerinŃele normele europene în vigoare, unele fiind chiar mai bune decât ale altor materiale existente pe piaŃă în prezent. Rezultatele obŃinute sunt redate comparativ cu alte materiale în figurile 2.5.1. – 2.5.4 şi 2.5.6 – 2.5.8.
0
2
4
6
σ [
N/m
m²]
Tipul materialului
Rezistenta la incovoiere statica
σ [N/mm²] 5 4,5 6 5,6
EN 13353:2004 PAL 20 PFL DUR >4 EPTTCR 20
Fig.2.5.1. RezistenŃa la încovoiere statică comparativ pentru diverse tipuri de materiale. Valorile pentru PAL şi PFL sunt după (Curtu,
Ghelmeziu, 1984).
112
0
1000
2000
3000
4000
E [
N/m
m²]
Tipul materialului
Modulul de elasticitate la incovoiere statica
E N/mm² 600 2800 3500 1027,681
EN 13353:2004 PAL 20 PFL DUR >4 EPTTCR 20
Fig.2.5.2. Modulul de elasticitate la încovoiere statică comparativ pentru diverse tipuri de materiale. Valorile pentru PAL şi PFL sunt după (Curtu,
Ghelmeziu, 1984).
0
1
2
3
4
5
Rezis
ten
ta la f
orf
efe
care
para
lela
Tipul materialului
Rezistenta la forfecare paralela cu planul placii
Rezistenta la forfecare[N/mm2]
1,1737 4,1413 1,8 1,5
PAL 20 furniruit
EPTTCR PAL 20PFL dur
g>16
Fig. 2.5.3. RezistenŃa la forfecare paralelă cu planul plăcii pentru diverse
materiale. Valorile pentru PAL 20 şi PFL dur g>16 sunt după (Curtu, Ghelmeziu, 1984)
113
0
0,5
1
1,5
2Rezistenta la
forfecare
perpendiculara,
[N/m
m2]
Tipul materialului
Rezistenta la forfecare perpendiculara pe planul placii
comparativ pentru diverse materiale
ζf┴ [N/mm2] 1,887 0,4 0,4
EPTTCR 20 PAL 20 PFL dur >4
Fig.2.5.4. Rezistenta la forfecare perpendiculară pe placă comparativ între EPTTCR g=20 mm, PAL g=20, PFL dur cu g >4 mm. Datele
pentru PAL, PFL sunt după (Curtu, Ghelmeziu, 1984). În cazul rezistenŃei la smulgerea şuruburilor s-a urmărit şi influenŃa zonei de îmbinare asupra acesteia. Astfel, în funcŃie de caracteristicile structurale ale panourilor, şuruburile au fost inserate în trei moduri atât pe faŃa epruvetei cât şi pe cantul acesteia. Modurile de inserarea şuruburilor şi codificarea acestora sunt redate în fig.2.5.5.
(a) (b) (c)
Fig. 2.5.5. Forma, dimensiunile şi modul de inserare a şuruburilor în epruvetele testate: a – Pe faŃa epruvetei şurubul a fost inserat la
intersecŃia a patru linii de încleiere (Tip A);, pe cant şurubul a fost inserat pe direcŃia liniei de îmbinare (Tip A C1 /Tip A C2); b - Pe faŃa epruvetei şurubul a fost inserat pe o linie de îmbinare (Tip B); pe un
cant şurubul a fost inserat numai în lemn (Tip B C1) iar pe celălalt cant şurubul a fost inserat pe direcŃia liniei de îmbinare (Tip B C2) ; c – pe
faŃa epruvetei şurubul a fost inserat în lemn (Tip C), iar pe cant în lemn dar străbate şi o zonă de îmbinare (Tip C C1/Tip C C1)
114
0
50
100
150R
ezis
ten
ta la s
mu
lgere
a
su
rub
uri
lor,
[N
/mm
]
Tipul materialului
Rezistenta la smulgerea suruburilor comparativ pentru
mai multe materiale
Rezistenta, [N/mm] 133,1586 137,2754 123,9849 80 80 100 150
EPTTCR Tip A Fata
EPTTCR Tip B Fata
EPTTCR Tip C Fata
PAL ρ =600
Rasinoase ρ =500
Lemn masiv ρ
Lemn masiv ρ
Fig.2.5.6.Rezistenta la smulgerea şuruburilor pentru diverse tipuri de materiale. Pentru plăci şurubul a fost inserat perpendicular pe planul
plăcii; pentru lemn masiv şurubul a fost inserat paralel cu fibrele. Pentru celelalte materiale în afară de EPTTCR, datele sunt preluate după
(Curtu, Ghelmeziu, 1984).
0
50
100
150
200
Rezis
ten
ta la s
mu
lgere
a
su
rub
uri
lor,
[N
/mm
]
Tipul materialului
Rezistenta la smulgerea suruburilor pentru maI
multe tipuri de materiale
Rezistenta, [N/mm] 129,26 113,89 115,82 80,185 114,91 119,91 75 110 170
EPTT
CR
EPTT
CR
EPTT
CR
EPTT
CR
EPTT
CR
EPTT
CR
PAL ρ
=600
Rasin
oase
Lemn
masiv
Fig.2.5.7. Rezistenta la smulgerea şuruburilor pentru diverse tipuri de
materiale. Pentru plăci şurubul a fost inserat paralel cu planul plăcii (pe cant); pentru lemn masiv şurubul a fost inserat perpendicular pe fibre. Pentru celelalte materiale în afară de EPTTCR, datele sunt preluate
după (Curtu, Ghelmeziu, 1984).
115
0
2
4
6
8
10
12
14
16C
oe
fic
ietu
l d
e u
mfl
are
, [%
]
Materialul
Coeficientul de umflare grosime dupa imersie in apa rece 24
ore
αg 12 12 15 8 12 1,33
PAL MDF OSB PLACAJMasiv
rasinoaseEPTTCR
Fig. 2.5.8 Coeficientul de umflare în grosime după imersie în apă rece timp de 24 h. Pentru celelalte materiale în afară ECTTR datele provin
după (Barbu, 1999).
Concluzii În urma celor constatate se pot formula următoarele concluzii: a. Din punct de vedere al abaterilor dimensionale şi al planeităŃii EPTTCR se încadrează în cerinŃele impuse de normele europene în vigoare. b. Din punct de vedere al proprietăŃilor mecanice EPTTCR se încadrează în cerinŃele impuse de normele europene în vigoare, având în unele cazuri proprietăŃi mult mai bune decât materialele existente pe piaŃă la momentul actual. c. Din punct de vedere al proprietăŃilor tehnologice, în special al asamblărilor cu şuruburi, EPTTCR se încadrează în cerinŃele impuse de normele europene în vigoare, depăşind cu mult valorile semifabricatelor pe bază de lemn, având valori comparabile cu ale lemnului masiv din specii tari. d. Din punct de vedere al proprietăŃilor fizice, în special umflarea în grosime, EPTTCR se încadrează în cerinŃele impuse de normele
116
europene în vigoare, coeficientul de umflare în grosime fiind foarte mic comparativ cu alte materiale pe bază de lemn. Având în vedere aceste aspecte, considerăm că EPTTCR poate fi folosit cu succes în producŃia de mobilier şi articole de amenajare interioară, deoarece proprietăŃile fizico-mecanice şi tehnologice îi conferă această calitate.
117
CAPITOLUL 3.
ECO-DESIGN DE MOBILIER ŞI ALTE PRODUSE DIN LEMN
Dezvoltarea sustenabilă este caracterizată prin existenŃa a trei piloni: pilonul economic, cel social şi cel ecologic. În sectorul forestier, pilonul ecologic are următoarele semnificaŃii:
- Lemnul este unica resursă cu adevărat regenerabilă de care omul dispune
- Lemnul provine din păduri administrate sustenabil - Produsele din lemn ajută la reducerea încălzirii globale - Lemnul şi produsele pe bază de lemn pot avea o viaŃă foarte
lungă, pot fi reutilizate şi reciclate Lemnul şi produsele pe bază de lemn vor deveni materialele
favorite în anul 2010. Recunoaştem pretutindeni o creştere a nivelului de îmbunătăŃire continuă a eco-eficienŃei produselor, proceselor, sistemelor şi oamenilor, în scopul dezvoltării sustenabile. În ceea ce priveşte designul de produs, este necesar să se dezvolte produse mai curate, mai “verzi”, în aceasta constând de fapt valoarea lor adaugată. Aici, eco-eficienŃa este recunoscută ca unul din elementele cheie ale competitivităŃii. Din cauza creşterii importanŃei aspectelor de mediu, eco-designul este acum inclus în învăŃământul referitor la dezvoltarea de produse.
Dintre strategiile uzuale de eco-design menŃionate în manualul NaŃiunilor Unite (Brezet H., van Hemel, C., 1997): Ecodesign – a promising approach to sustainable production and consumption. UNEP 1997) amintim următoarele:
- cunoaşterea şi alegerea unor materiale cu impact redus asupra mediului
118
- acŃiuni de reducere a consumului de materiale - optimizarea tehnicilor de producŃie - optimizarea sistemelor de distribuŃie - reducerea impactului asupra mediului în timpul utilizării
produsului conceput - prelungirea duratei de viaŃă iniŃiale - previziuni asupra utilizării după încheierea vieŃii iniŃiale - dezvoltarea de noi concepte Aceste strategii pot fi urmărite în proiectare la patru nivele: - îmbunătăŃirea incrementală - reproiectarea completă a conceptelor existente - proiectarea unor funcŃionalităŃi alternative - adecvarea conceptelor la societatea sustenabilă Designul sustenabil tinde spre crearea de valoare sustenabilă prin
realizarea de beneficii economice, de mediu şi social-etice. Eco-designul urmăreşte integrarea aspectelor de mediu în designul şi dezvoltarea de produs. Designul pentru reciclare urmăreşte o economie cu buclă închisă, utilizând resurse naturale inclusiv energie cât de intens posibil.
Eco-designul presupune următoarele etape: - Analiza şi planificarea strategică - Formularea/ determinarea conceptului - Eco-designul de produs propriu-zis, EDP - Realizarea şi testarea modelului funcŃional/ a prototipului - Lansarea produsului pe piaŃă - Reexaminarea produsului/proiectului Pentru etapa de analiză şi planificare strategică, propunem utilizarea
matricilor EDP/RNECP, a raporturilor dintre recomandari si necesitati in eco-designul de produs si respectiv DPM/LCA/EL, a raporturilor dintre designul pentru mediu, analiza ciclului de viata si eco-eticheta, prezentate mai jos.
119
Mat
rice
a ra
port
urilo
r di
ntre
reco
man
dări
şi n
eces
itaŃi
în e
co-d
esig
nul d
e pr
odus
RN
EC
P
Rec
oman
dări
O
bser
vaŃii
N
eces
itaŃi
Polit
ici d
e pr
odus
inte
grat
e Se
vor
pro
iect
a ci
clur
i de
viat
a m
ai d
egra
bă d
ecât
sim
ple
prod
use
Util
izar
ea u
nor
inst
rum
ente
si
şabl
oane
pen
tru
eco-
desi
gn
Eco
-con
cept
ia d
e pr
odus
însă
şi
înse
amnă
gân
dire
a su
sten
abila
a
intr
egul
ui c
iclu
de
viat
a (E
co-
Indi
cato
r 99
)
- Des
ign
pent
ru c
onse
rvar
ea r
esur
selo
r - M
ater
iale
cu
impa
ct r
edus
Cic
lu d
e fa
bric
aŃie
cur
at
Con
sum
de
ener
gie
redu
s
- Usc
are
natu
rala
a c
reng
ilor,
sau
in u
scat
oare
cu
celu
le fo
tovo
ltaic
e (E
co-in
dica
tor
Val
7.2
, la
3kW
p,
celu
le m
onoc
rista
line)
- I
nter
venŃ
ia m
ecan
ica
asup
ra
cren
gilo
r in
ved
erea
obŃ
iner
ii pa
nour
ilor
sa f
ie r
edus
a - M
ai m
ulta
man
oper
a –
mai
puŃ
in
cons
um d
e en
ergi
e?
Des
ign
pent
ru e
ficie
nta
ener
getic
a D
esig
n pe
ntru
con
serv
area
ape
i D
esig
n pe
ntru
con
sum
min
im
Des
ign
pent
ru o
pro
ducŃ
ie c
urat
a A
dezi
vi s
i lac
uri e
colo
gice
)
Dur
ata
de v
iata
a p
rodu
selo
r sa
fie
cat
mai
mar
e
- Dur
ata
de v
iata
a m
obili
erul
ui in
R
oman
ia, i
n m
od tr
adiŃi
onal
est
e de
pes
te 1
0 an
i. In
ulti
mii
20-2
5 de
ani
insa
, mob
ilier
ul in
tra
in
cate
goria
bun
urilo
r de
con
sum
de
dura
ta s
curt
a, u
neor
i sub
5 a
ni.
- Mot
ivul
din
ce
in c
e m
ai
frec
vent
al s
curt
ării
dura
tei d
e ut
iliza
re e
ste
uzur
a m
oral
a (ie
şire
a di
n m
oda)
, nu
uzur
a fiz
ica,
de
grad
area
sau
det
erio
rare
a.
Des
ign
pent
ru r
epar
abili
tate
D
esig
n pe
ntru
dur
abili
tate
120
Proi
ecte
ază
serv
icii
mai
deg
rabă
de
cât s
impl
e pr
odus
e
Serv
icii
: - p
roie
ctar
e pr
odus
e si
am
bala
je
- con
sulta
nta
- s
ervi
cii c
omer
cial
e - s
ervi
cii e
duca
Ńiona
le s
i tra
inin
g - s
ervi
cii d
e tr
ansp
ort
- cre
are/
dez
volta
re p
agin
a w
eb
- cat
aloa
ge, p
ublic
itate
Des
ign
pent
ru u
n tr
ansp
ort e
cono
mic
, am
bala
je e
colo
gice
, ref
olos
ibile
, des
ign
pent
ru d
istr
ibui
re e
ficie
nta.
(Eco
-Ind
icat
or
99)
(Val
96/
hârt
ie 6
5%re
cicl
ata/
Val
6.
6/le
mn
mas
iv c
onf
FSC
)
Util
izar
ea u
nor
mat
eria
le r
ecic
late
M
ater
iale
dis
poni
biliz
ate/
reci
clat
e ut
iliza
bile
: obi
ecte
din
plu
ta,
elem
ente
met
alic
e (a
lam
a), h
artie
re
cicl
ata,
alte
le
Rea
lizar
ea u
nei b
aze
de d
ate
priv
itoar
e la
m
ater
iale
le r
ecic
late
Prod
usul
pro
iect
at v
a fi
reci
clab
il -D
eşeu
rile
din
lem
n nu
sun
t po
luan
te
- Util
izăr
ile d
upă
înch
eier
ea
cicl
ului
de
viat
a su
nt p
revi
zibi
le:
aşch
ii si
fib
re p
entr
u in
dust
ria d
e pa
nour
i
Des
ign
pent
ru r
e-ut
iliza
re
Des
ign
pent
ru r
e-fa
bric
are
Des
ign
pent
ru d
emon
tare
D
esig
n pe
ntru
deş
euri
neto
xice
Efe
cte
soci
al-c
ultu
rale
St
udiu
al u
tiliz
ator
ilor
si v
alor
ilor
lor,
eco-
educ
atia
util
izat
orilo
r D
esig
n pe
ntru
util
izar
e cu
impa
ct r
edus
as
upra
med
iulu
i (pr
iete
noas
a)
Com
unic
are,
dia
log,
pro
mov
are
121
Mat
rice
a D
PM
/LC
A/E
L L
CA
(A
naliz
a ci
clul
ui d
e vi
ata)
D
esig
n pe
ntru
Med
iu
(DP
M)
Pri
ncip
ii de
baz
a al
e ec
o-de
sign
ului
M
etod
a L
CA
(A
naliz
a ci
clul
ui d
e vi
ata-
AC
V)
Met
odol
ogia
L
CA
/ IS
O
1404
0/ 1
4041
/ 14
042
/140
43
Ges
tiona
rea
mob
ilier
ului
la
sfâr
şitu
l pri
mul
ui
cicl
u de
via
ta
Eco
-lab
el
(eco
-etic
heta
)
1.T
ehni
ci u
tiliz
are
pent
ru in
corp
orar
ea
unei
com
pone
nte
de
med
iu in
pro
duse
si
serv
icii
inai
nte
de
intr
area
in fa
za d
e pr
oduc
tie. U
rmar
este
de
scop
erir
ea
inov
arilo
r de
pro
dus
priv
itoar
e la
obi
ecti
vele
de
cos
t si
perf
orm
anta
re
duca
nd p
olua
rea
si
risi
pa d
e-a
lung
ul
cicl
ului
de
viat
a.
1. C
ostu
l pro
duse
lor –
valo
area
eco
nom
ica
a
perf
orm
ante
i VP
1. D
efin
irea
pro
dusu
lui
(DP
)des
crie
viz
iune
a ,
cale
a as
umat
a,
incl
uziu
nile
, exc
luzi
unile
si
uni
tate
a de
impa
ct
func
Ńiona
l
1. R
eutil
izar
e (d
upă
o re
para
re)
a. L
emn
cert
ifica
t –
se v
a ut
iliza
cel
pu
tin
70%
lem
n di
n su
rse
cert
ifica
te
122
2. I
mpa
ctul
, car
e re
prez
inta
val
oare
a su
sten
abili
tatii
si
influ
enta
asu
pra
med
iulu
i glo
bal
IMG
2. I
nven
taru
l (IM
) id
entif
ica
si e
valu
eaza
fie
care
inpu
t de
mat
eria
l, pr
oces
are
si u
tiliz
are,
pe
o ev
iden
ta a
num
e
2. R
eutil
izar
e cu
mod
ifica
ri
fata
de
utili
zare
a in
itial
a
b. A
dezi
vi s
i m
ater
iale
de
finis
are
isi
limite
aza
e
mis
iile
VO
C
3. D
ecla
raŃia
ca
ract
eriz
ează
el
emen
tele
con
form
sc
alei
TR
AC
I a
fact
orilo
r de
impa
ct
c. F
orm
alde
hida
: -s
e vo
r lim
ita
emis
iile
de
form
alde
hida
la
max
. 50%
din
st
anda
rdul
E1
(ech
ival
ent c
u ni
velu
l 0.0
5 pp
m a
l pa
nour
ilor
rece
nt
eval
uate
la n
ivel
eu
rope
an
d. G
az d
e se
ra:
crite
rii p
entr
u c
alcu
lul e
mis
iilor
G
HG
(in
clus
iv la
tr
ansp
ort)
.
2. S
trat
egii
de d
esig
n su
sten
abil
pent
ru
prod
use
si s
ervi
cii.
Stan
dard
ele
din
seri
a IS
O 1
4000
–m
anag
emen
tul
sist
emel
or d
e m
ediu
3. V
aloa
rea
inte
grat
a a
unui
pro
dus
al e
co-
desi
gnul
ui s
e m
asoa
ra
prin
rap
ortu
l din
tre
valo
area
per
form
ante
i si
impa
ct
VP
/IM
G
4.
Int
erpr
etar
ea a
sigu
ra
opor
tuni
tati
pt. R
e-de
sign
pri
n af
ilier
ea
prod
uctie
i cu
impa
ct
redu
s as
upra
med
iulu
i. T
oate
met
odel
e L
CA
(A
CV
) de
pind
in m
are
mas
ura
de r
igoa
rea
celu
i ca
re le
util
izea
za.
3. V
alor
ifica
rea
mat
eria
lelo
r
care
alc
atui
esc
pies
a de
m
obili
er
e. C
onse
rvan
te:
- lim
itart
ea
con
sum
ului
de
mat
eria
le c
him
ice
toxi
ce s
peci
fice
prez
erva
rii
lem
nulu
i pan
tru
mob
ilier
ul d
e
123
exte
rior
f. P
VC
: - e
xist
a co
ntro
vers
e pr
ivito
are
la
utili
zare
a sa
.
g. F
acto
ri d
e im
pact
- p
rin
utili
zare
a ec
oind
icat
orilo
r di
n E
I99
A
ctiv
itate
a E
DP/Eco-design de produs d
in c
adru
l Gra
ntul
ui C
NC
SIS
tip A
450
va
fi pr
ezen
tată
în
cele
ce
urm
ează
.
124
PROIECTE
125
126
127
128
ET
AP
E Î
N R
EA
LIZ
AR
EA
PA
NO
UR
ILO
R
G
răm
ezi d
e cr
engi
de
răşi
noas
e ră
mas
e în
urm
a ex
ploa
tării
în O
.S. B
raşo
v.
E
xplo
atar
ea c
reng
ilor
de r
ăşin
oase
în O
.S. B
raşo
v (S
telia
n N
. Ciu
rean
u şi
Alin
M. O
lăre
scu,
14
– 18
mar
tie 2
007)
.
129
Dep
ozit
prim
ar, s
ortim
ente
con
form
e, d
epoz
itare
pe
spec
ii şi
dia
met
re
M
ater
ie p
rimă
pano
u, în
drep
tare
faŃ
ă cr
eang
ă.
130
În
drep
tare
can
t, st
ivui
rea
sem
ifabr
icat
elor
în v
eder
ea s
prin
tecă
rii
Măs
urar
e în
ved
erea
reg
lării
dim
ensi
unii
de p
relu
crar
e, s
pint
ecar
e se
mifa
bric
ate,
stiv
uire
pris
me
în v
eder
ea
rinde
luiri
i la
gros
ime
131
Măs
urar
e în
ved
erea
reg
lării
dim
ensi
unii
de p
relu
crar
e, r
inde
luire
a la
gro
sim
e a
pris
mel
or, s
tivui
re p
rism
e pr
eluc
rate
Sort
are
pris
me,
înse
mna
re, a
plic
are
adez
iv p
e pr
ism
e, fo
rmar
e bl
oc li
niar
.
132
Pr
esar
e şi
con
diŃio
nare
blo
c lin
iar
R
inde
luire
la g
rosi
me
bloc
lini
ar, b
locu
l lin
iar
rinde
luit
la g
rosi
me
înai
nte
de d
ebita
rea
friz
elor
tran
sver
sale
133
Deb
itare
friz
e tr
ansv
ersa
le
Sort
are
friz
e tr
ansv
ersa
le, a
plic
are
adez
iv p
e fr
izel
e tr
ansv
ersa
le
134
Form
are
şi p
resa
re p
anou
Pa
nou
înai
nte
de c
alib
rare
, pan
ou d
in c
reng
i de
brad
res
pect
iv d
e ci
reş
după
cal
ibra
re.
135
PRODUSE REALIZATE
Masa Şoptana. Dimensiuni: 620x430x410 mm. Data realizării aprilie 2007.
Design Alin M. Olărescu.
Trofeul Sesiunii de Comunicări ŞtiinŃifice a Şcolii Doctorale a UniversităŃii
Transilvania din Braşov, ediŃia 2008. Dimensiuni: 105x70x70 mm. Data realizării: mai 2008. Design : Alin M. Olărescu.
136
A
B
C
A
- M
ăsuŃ
a T
rayb
le. D
imen
siun
i: 58
0x35
0x32
0 m
m. D
ata
real
izăr
ii: iu
nie
2007
. Des
ign
: Rod
ica
Nic
olet
a D
ateş
. B
- M
ăsuŃ
a B
ranc
h T
able
. Dim
ensi
uni:
600x
520x
280
mm
. Dat
a re
aliz
ării:
iuni
e 20
07. d
esig
n: R
amon
a E
lena
Dum
itraş
cu.
C -
ram
a pe
ntru
ogl
indă
θ’s
. Dim
ensi
uni:
500x
340x
65 m
m. D
ata
real
izăr
ii: iu
nie
2008
. Des
ign
Rom
elia
Geo
rgia
na A
det.
137
137
BIBLIOGRAFIE
ANDREWS, J, (2006) British Antique Furniture. Price Guides and Reasons for Values. Antique Collectors’Club, London. ANCA, (1971) ContribuŃii la stabilirea necesarului, resurselor şi posibilităŃilor de satisfacere a populaŃiei cu combustibil, în perspectiva creşterii utiliazării industriale a lemnului de foc, Teză de Doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov. ARNO, S.P., (1989) Concise encyclopedia of wood & wood – based materials, First Editon, Pergamon Press. BACIU, E., (2000) Omul şi spiritul bâtei, Editura UniversităŃii din Piteşti, Piteşti. BARBU, M., C., (1999) Materiale compozite din lemn, Editura Lux Libris, Braşov. BARBU, M., C., (2002) MDF: Plăci din fibre de lemn, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov. BARBU, M.C., (2005) Economia forestieră la început de nou mileniu. Partea 1: Sectorul forestier si prelucrarea primara a lemnului în revista Pro Ligno. Vol. 1, Nr.1, pp. 11-19. BARBU, M.C.(2005) Economia forestieră la început de nou mileniu. Partea a 2 - a: Plăcile compozite din lemn, în revista Pro Ligno. Vol. 1, Nr.2, pp. 39-51. BARBU, M.C.(2006) Economia forestieră la început de nou mileniu. Partea a 3 - a: Mobila şi construcŃiile din lemn, în revista Pro Ligno. Vol. 2, Nr.1, pp. 43-52. BĂDESCU, L.A.M., (2002) Optimizarea ferăstruirii lemnului, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov. BĂDESCU, L.A.M., (1990) Cercetări privind reducerea consumurilor energetice si a zgomotelor la tăierea lemnului cu pânze circulare, in Buletinul UniversităŃii Transilvania din Braşov, vol.XXXII, Braşov. BĂDESCU, L.A.M., (1997) ContribuŃii la studiul tăierii fine a lemnului cu pânze circulare – teza de doctorat, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov. BĂDESCU, L.A.M., (1994) Proiectarea dispozitivelor utilizate in industria lemnului, Reprografia UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov.
138
BĂDESCU, L.A.M., (1999) Dispozitive pentru industria lemnului, Editura Lux-Libris, Braşov. BĂDESCU, L.A.M., (2005) Dezvoltare durabila, modelare optimizare şi valorificare in IL , Strategia de Dezvoltare CCSPL, Brasov. BĂDESCU, L.A.M., (2004) Retea de excelenta stiintifica pentru industria lemnului din Romania in contextul integrarii tarii noastre in UE in 2007, CCSPL, Braşov. BELDIE, AL., (1953) Plantele lemnoase din R.P.R.. Manual de determinare, Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti. BELDEANU, E., (1999) Produse forestiere şi studiul lemnului, Vol. I, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov. BERNAL, J.D., (1964) ŞtiinŃa în istoria societăŃii, Editura Politică, Bucureşti. BLAGA, L., (1987) Despre gândirea magică, în Opere X, Editura Minerva, Bucureşti. BOBANCU, Ş., (2006) Creativitate şi inventică, suport de curs şcoala doctorală, Universitatea Transilvania din Braşov. BOEGLIN N.(1999) La Promotion de la qualite ecologique des produits et des ecolabels, Techniques de l’Ingenieur G6 250 BOWYER, J.L., SHMULLSKY, R., HAYGREEN, J.G., (2003) Forest Products and Wood Science: an introduction, Fourth Edition, Blackwell Publishing, Ames, Iowa, USA. BRAS, B., (1997) Incorporating Environmental Issues in Product Design and Realization. Industry and Environment. Vol.20. Issues 1-2. ISSN 0378-9993. BREZET H., VAN HEMEL, C., (1997) Ecodesign – a promising approach to sustainable production and consumption. UNEP . BREBAN, V., (1980) DicŃionar al Limbii Române Contemporane, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti. BRISSAUD, D., (2002) Environment and Design. Methods and Tools for integration and Cooperation. BROWN, L.R., (2001) Eco-economie, Editura Tehnică, Bucureşti. BROWN, L.R., (1988) Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnică, Bucureşti. BROWN, L.R., (2006) Planul B: salvarea unei planete sub presiune şi a unei civilizaŃii în impas, Editura Tehnică, Bucureşti. BULARCA, M., (1996) Fabricarea plăcilor din aşchii şi fibre de lemn. Tehnologii moderne, Editura Tehnică, Bucureşti.
139
BULGĂR, GH., (1993) DicŃionar de sinonime, Editura Palmyra, Bucureşti. BULGĂR, GH., (2000) DicŃionar de sinonime, EdiŃie îmbogăŃită şi revizuită, Editura Palmyra, Bucureşti. BULGĂR, GH., (2007) DicŃionar de sinonime, EdiŃie îmbogăŃită şi revizuită, Editura Palmyra, Bucureşti. CIAUŞANU, GH.F., (2007), SuperstiŃiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi, EdiŃia a II – a revăzută şi adăugită, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, ISSBN 978-973-642-121-1. CHARLOTTE & PETER FIELL, (2005) 1000 chairs, Taschen, Köln, Germany. CHIHAIA, L. et. al, (2001) Dictionar enciclopedic, Editura Cartier, Chişinău. CISMARU, M., (2003) Fizica lemnului şi a materialeleor pe bază de lemn, Editura UniversităŃii Transilvania, Braşov. CIONCA, M., GURĂU, L., ZELENIUC, O. (2005). Propuneri referitoare la concepŃia ecologică a unor produse din lemn, în Buletinul ConferinŃei NaŃionale ŞtiinŃa şi ingineria lemnului in mileniul III, vol.I. Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, vol I, pag.180-183. ISBN 973-635-599-3. CIONCA, M., BĂDESCU, A.M.L., GURĂU, L., ZELENIUC, O., OLĂRESCU, A., (2006) Wooden Branches. A New Approach in Furniture Design, In Proceedings of the International Science Conference: Trends of Woodworking Forest and Environmental, Zvolen, Slovakia. CIONCA, M., BĂDESCU, A.M.L., GURĂU, L., ZELENIUC, O., OLĂRESCU, A., (2006) Eco-Design Approach. A Research Regarding the Potential Use of Branches in New Wooden Products, , In Proceedings of Ecowood 2006 – 2nd International Conference of Enviromentally – Compatible Forest Products, Fernando Pesso University, Oporto, Portugalia. CIONCA, M., BĂDESCU, A.M.L., GURĂU, L., ZELENIUC, O., OLĂRESCU, A., (2006) Panels made of crosscut branches/Panouri obŃinute din crengi, Revista ProLigno,Vol.2., Nr.4., decembrie, Braşov. CIONCA, M., (1991) Stiluri şi ornamente la mobilier, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
140
CIONCA, M., (2007) History of Furniture. The Ancient Roman Lifestyle, House and Furniture, Editura UniversităŃii Transilvania, Braşov. CIONCA, M., MUSCU, I., GURĂU, L. (2007) Thinking with Your Hands/Designing with Your Hands, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov. CIONCA M., GURĂU, L., ZELENIUC, O., OLĂRESCU, A., (2007) Mechanical Properties of Branch Wood Compared to Stem. Compression Parallel to the Grain, MOE and MOR, in Proceeding of International Conference Wood Science and Engineering in the Third Millennium, ICWSE 2007, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, pag.32-39, ISSN 1843-2689. CIONCA M., DATEŞ, R., DUMITRAŞCU, R., OLĂRESCU, A., (2007) Furniture Design, With Panels Made of Branches Wood, In proceeding of International Simposium: Perspectives and Challenge in Wood Technology, Skopje, 24th – 26th oct. 2007, pag.331-336, ISSN 9989-132-10-0. CIONCA, M., GURĂU, L., BĂDESCU, LOREDANA ANNE-MARIE, OLĂRESCU, A., ZELENIUC, O., (2008) Branchwood for eco-design, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov, ISBN 978-973-598-376-5. CIUBOTARU, A., (1998) Exploatarea pădurilor, Editura Lux Libris, Braşov. CHAFFEY, N.J., (2002) Wood formation in trees. Cel land molecular Biology Techniques, Taylor & Francis, London and New York, ISBN 0 -415 – 27 – 215 – 7. CHIRIłĂ, C., coord. et. col, (1981) Pădurile României. Studiu monografic,Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti. CORLĂłEANU, S., (1984) Produse accesorii ale pădurii, Editura Ceres, Bucureşti. COLBERG, R. E., (1996). Emerging trends in southern timber supply and demand relationships. Paper presented at the International Wood Fiber Conference, Atlanta, Georgia. Available from Decisions Support, Columbus, Georgia. CORNWELL, M., COOPER, G., (2004) Adding value to British-grown timber – joinery, cladding and flooring, In Building Research Establishment, BRE, Issue 5, London.
141
CURTU, I., GHELMEZIU, N., (1984) Mecanica lemnului şi materialelor pe bază de lemn, Editura Tehnică, Bucureşti. CURTU, I., s.a., (1981) Calculul de rezistenŃă în industria lemnului, Editura Tehnică, Bucureşti. CURTU, I., (1976) RezistenŃa materialelor. Vol. I, Reprografia UniversităŃii Transilvania din Braşov. CURTU, I., (1977) RezistenŃa materialelor. Vol. II, Reprografia UniversităŃii Transilvania din Braşov. DAGUZÉ, D., (1992) Conception des structures en bois lamellé-collé, Edition Eyralles, Paris. DANCIU, V., (2006) Marketing ecologic, Editura Economică, Bucureşti. DIETZ, T., ROSA, E.A., (1994). Rethinking the environmental impacts of population, affluence, and technology. Human Ecology Review Summer/Autumn 1, 277–300. DINULICĂ, F., (2008), Cercetări privind factorii de influenŃă asupra formării lemnului de compresiune la brad, Teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Silvicultură şi exploatări forestiere, Braşov. DULBECCO, P., LURO, D., (2001) L’essentiel sur le bois, Centre technique du bois et de l’ameublement, Paris. DUMITRIU-TĂTĂRANU, I., GHELMEZIU, N., FLORESCU, I., MILEA, I., MOŞ, V., TOCAN, M., (1983) Estimarea calităŃii lemnului prin metoda carotelor de sondaj, Editura Tehnică, Bucureşti. DONIłĂ, N., CEIANU, I., PURCELEAN, ST., BELDIE, AL., (1977) Ecologie forestieră, Editura Ceres, Bucuresti. DGfH, (2001) Holz=Rohstaff der Zukunft nachhaltig verfugbar und Unweltgerechtm, Informationdienst Holzm, Munchen, ISSN 0466=2114. ELLIOTT, G. K., (1984) Forests. Encyclopedia Britannica, 15th ed. 7: 542 ELIADE, M., (1978) L’épreuve du labyrinthe. Entretiens avec Claude-Henri Rocquet, Edition Pierre Belfond, Paris. EFTHYMIOU, P.N., (2008) Main technological, ecological and economic constraints in utilizing small-sized wood, Proceedings of 3rd International Scientific Conference Fortenchenvi, may 26 -30, Prague, pp. 18-25, ISBN 978-80-7375-182-1.
142
ENE, N., BULARCA, M., (2000) Proiectarea fabricilor de cherestea şi a secŃiilor anexe, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov. ENGLISH, B., (1994) Wastes into wood: Composites are a promising new resource. Environmental Health Perspectives 102(2) 168–170. ENVIRONMENTAL DEFENSE FUND PAPER TASK FORCE, (1995) Economic considerations in forest management. White paper no. 11. Washington, DC: Environmental Defense Fund. FEDKIN, J., (1989) The evolving use and management of the nation's forests, grasslands, croplands, and related resources. U.S. Department of Agriculture (USDA). Forest Service Report GTR-RM-175. Washington, DC. FILIPOVICI, J., (1964) Studiul lemnului, vol. I, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti. FILIPOVICI, J., (1965) Studiul lemnului, vol. II, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti. FILIPOIU, M., BURLACU, G., FRUMOSU, L., coord. ştiinŃific DRIMER, D., (2006) Ecologia – dicŃionar enciclopedic, Editura Tehnică, Bucureşti. FLORESCU, I.,P., (1963) Tehnologia fabricării mobilei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. FRAZER, G.J., (1980) Creanga de aur,Vol. I-V, Editura Minerva, Bucureşti. FRIEDLAENDER, L., (1934) Sittengeschichte Roms, Phaidon Verlag, Wien. GALEANO, S.F.,(1996) Enhancement of the LCI methodology to reflect forest products characteristics. Proceedings Technical Association of Pulp and Paper Industry, Symposium on LCA Applied to Forest Products Atlanta Georgia. GIESSEN, K., (2004) Die zukunft der Fortzirtschaft in Europa. Holz-Zentralblatt nr. 34, pag. 423 GIURESCU, C.,C., (1975) Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, EdiŃia a II – a revăzută şi adăugită, Editura Ceres, Bucureşti. GIURGIU, V.,DECEI, I., ARMĂŞESCU, S., (1972) Biometria arborilor şi arboretelor din România. Tabele dendrometrice, Editura Ceres, Bucureşti. GIURGIU, V., (1979) Dendrometrie şi auxologie forestieră, Editura Ceres, Bucureşti.
143
GIURGIU, V.,DECEI, I., DRĂGHICIU, D., (2004 a) Metode şi tabele dendrometrice, Editura Ceres, Bucureşti. GIURGIU, V., DRĂGHICIU, D., (2004 b) Modele matematico-auxologice şi tabele de producŃie, Editura Ceres, Bucureşti. GHELMEZIU, N., SBURLAN, D., ORĂDEANU, T., MACEDON, A., PANĂ, G., VINTILĂ, E., DUMITRESCU, N., (1957) Manualul inginerului forestier. 84. Utilaje, maşini, tehnologia lemnului, produse semifinite, uscarea lemnnului, Editura Tehnică, Bucureşti. GHEORGHE, G., (2001) Studii de cultură şi civilizaŃie românească, Editura FundaŃiei Gândirea, Bucureşti. GRUNER, C., (2001) Strategy based design for environment. Methodology and implementation in industry, ICED 01, Glasgow. GURĂU, L., CIONCA, M., ZELENIUC, O., (2005) CompoziŃie chimică, proprietăŃi fizice şi caracteristici microscopice şi macroscopice ale lemnului din crengi, în Buletinul ConferinŃei NaŃionale ŞtiinŃa şi Ingineria lemnului in mileniul III, vol.I. Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, pag. 175-179, ISBN 973-635-599-3. GURĂU, L., CIONCA, M., ZELENIUC, O., (2006) Physical, Mechanical Properties and Chemical Composition of Branch Wood, As a Secundary Resource, Compared to Wood from Stem, în Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Vol.13 (48). GURĂU, L., CIONCA M., MANSFIELD-WILLIAMS, H., OLĂRESCU, A., (2007) Bending Strength and Siffness of Panels Made of Crosscut Branches, in Proceeding of International Conference Wood Science and Engineering in the Third Millennium, ICWSE 2007, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, pag.325-328, ISSN 1843-2689. GURĂU, L., CIONCA, M., OLĂRESCU, A., ZELENIUC, O., (2008), Processing Roughness of New Eco-Panels with Unconventional Cross Grain Display, In Proceeding of 3rd International Conference & Exhibition on Enviromentally – Compatible Forest Products ECOWOOD, september 10 – 12, Fernando Pessoa University, Porto, Portugal, Ed. Fernando Caldeira Jorge, pp. 43-48, ISSN 978-989-643-016-0. GURĂU, L., CIONCA, M., OLĂRESCU, A., ZELENIUC, O., (2008), New method to objectively evaluate the effect of sanding on wood surfaces, In Proceeding of First International Scientific Conference Wood Procesing and Furniture Production in South East
144
and Central Europe: Innovation and Competitiveness 2008, June 25 – 27, Faculty of Forestry, Belgrade University, Belgrade, Serbia, pp.55-64, ISBN 978-86-7299-149-9 HAKKILA, P., (1989) Utilisation of Residual Forest Biomass. Springer Verlag. Berlin. Heidelberg. HILTON, M., (2001) Design for Sustainable Development Success Factors. European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions. In: Building Research Establishment, Spring 2004, Issue 5, BRE Centre for Timber Technology and Construction (BRE, Garston, Watford, Hertfordshire). HYDE, W. F. ,(1997). Policies today and for the future. In National Research Council: Wood in our future, pag. 95. Washington, DC: National Academy Press. HOADLEY, R. B, (2000) Understanding Wood. A Craftsman’s Guide to Wood Technology, Taunton Press. INCE, P. J., (1994) Recycling of wood and paper products in the United States. A report for the UN Economic Commission for Europe Timber Committee Team of Specialists on New Products, Recycling, Markets, and Applications for Forest Products. Madison, WI: USDA Forest Products Laboratory. INCE, P.J., (1995) What won't get harvested where and when: The effects of increased paper recycling on timber harvest. Working paper no. 3, School of Forestry and Environmental Studies, Yale University. INL Bucuresti, (2003) Strategii privind utilizarea durabila a lemnului si a celorlalte produse forestiere. Consfătuire Poiana Brasov IONESCU, A., SPRANGATE ŞT., (1936) DicŃionar Technic Silvic, Tipografia „Tirajul” Popa Savu 9,Bucureşti. IONESCU, C., (2005) Managementul mediului: ISO 14001:2004, calea spre excelenŃă, Editura Economică, Bucureşti. ISTRATE, V., (1966) Utilajul şi tehnologia de fabricaŃie a produselor stratificate din lemn, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. ISTRATE, V., (1983) Tehnologia produselor din aglomerate din lemn, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. JANE, F.W., (1956) The Structure of Wood, Edition Adam & Charles Black, London. JEWITT, J., (1999) Using Wood Bleach, in in Fine Woodworking,May/June
145
KOLLMANN F.F.P, CÔTÉ W.A., (1968) Principles of Wood Science and Technology. Vol. I. Solid Wood. Springer-Verlag, Berlin. KOLLMANN, F.F.P, KUENZI, E.W., STAM, A.J., (1975) Principles of Wood Science and Technology. Vol. II. Wood Based Materials. Springer-Verlag, Berlin. KÓBOR, T., (2006) Napenergia és felhasználásának lehetısége a fairban, University of West Hungary, Faculty of Wood Sciences, International Student Scientific Conference, December 7, Sopron, , Hungary. KONKLE, J. E., (1999) Oscillating-Spindle Drum Sander, in Fine Woodworking, March/April. KUCERA, L.J., PHILIPSON, W.R., (1977) Growth excentricity and reaction anatomy in branchwood of Drimys winteri and five native New Zealand trees, In New Zealand Journal of Botany, Vol. 15, pp. 517 – 524. LAURENZI, W., (2004) Programarea si proiectarea asistata de calculator, suport curs. LAVERS, G. M., (1983) The Strength Properties of Timber. Building Research Establishment Report. Garston, Watford, UK. LEAHU, I., (1994) Dendrometrie, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti. LEAHU, I., (2001) Amenajarea pădurilor. Metode de organizare sistemică, modelare, fiabilitate, optimizare, conducere şi reglare structural-funcŃională a ecosistemelor forestiere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. LEE, B.J., MCDONALD, A.G, JAMES, B., (2001) Influence of Fiber Length on the Mechanical Properties of Wood-Fiber/Polypropylene Prepreg Sheets. Materials Research Innovations, vol.4, no.2-3, pag. 97-103. LEONĂCHESCU, N.P., (1992), Istoria şi condiŃiile la limită tip Dirichlet, în Getica, Tom 1, Nr.3-4, pp.32-40, ISSN 1221-082X, Bucureşti. LEONĂCHESCU, N.P., (2003) Sâmbra oilor, o instituŃie originală de metrologie, în Destine şi proiecŃii, Editura Drim Edit, Târgu-Jiu. LEONĂCHESCU, N.P., (2007) Premise istorice ale tehnicii moderne româneşti, Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 978-973-720-153-9. LESSARD, M., (1999) Meubles anciens du Québec : quatre siècle de création, Édition de l’Homme, Québec, Canada.
146
LEGUN, N., (1977) Valorificarea superioară a lemnului, Editura tehnică, Bucureşti. LONGINESCU, G.G., (1922) Cronici ştiinŃifice, Editura Cultura NaŃională, Bucureşti. LUNGULEASA, A., (2001) Physics and Mechanic of the Wood, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov. LUNGULEASA, A., (2002) Studiul lemnului şi managementul calităŃii acestuia, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov. MAMET, J.M. (2004) Methodologie d’eco conception applicable dans les PME francaises de produits d’ameublement. In: Procedings ICWSE, Brasov. MIHĂILESCU, T., (2003) Finite element analysis of mortise au tenon joints in parametric form, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov. MILESCU, I., ALEXE, A., NICOVESCU,H., SUCIU, P., (1967) Fagul, Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti. MITIŞOR, AL., ISTRATE, V., (1982) Tehnologia furnirelor, placajelor şi plăcilor din fibre de lemn, Editura Tehnică, Bucureşti. NĂSTASE, V., (1977) Tehnologia fabricării mobilei, vol.I., Reprografia UniversităŃii Transilvania, Braşov. NĂSTASE, V., (1986) Tehnologia fabricării mobilei, vol.II., Reprografia UniversităŃii Transilvania, Braşov. NIELSEN, P., (2002) Integration of environmental aspects in product development: a stepwise procedure based on quantitative lifecycle assessment, Journal of cleaner production. Vol. 10. OLĂRESCU, A., DATEŞ, R., DUMITRAŞCU, R., (2006 a) Lemnul din crengi – o nouă abordare a designului de mobilier” lucrare susŃinută în cadrul sesiunii internaŃionale „Wood Industry, Enviroment Protection and Forestry”, Braşov, 11-12 mai 2006. OLĂRESCU, A., DATEŞ, R., DUMITRAŞCU, R., (2006 b) Panels made by crosscut branches, University of West Hungary, Faculty of Wood Sciences, International Student Scientific Conference, December 7, Sopron, , Hungary. OLĂRESCU, A., DATEŞ, R., DUMITRAŞCU, R., (2006 c) Chemical composition, macroscopic and microscopic characterics of branches wood compared to stem wood, University of West Hungary, Faculty of Wood Sciences, International Student Scientific Conference, December 7, Sopron, , Hungary.
147
OLĂRESCU, A., CIONCA M., BĂDESCU, L.A.M., GURĂU, L., (2007) Chemical Composition of Branch Wood Compared to Wood from Stem, in Proceeding of International Conference Wood Science and Engineering in the Third Millennium, ICWSE 2007, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, pag.79-86, ISSN 1843-2689. OLĂRESCU, A., CIONCA M., MUSCU, I., (2007) Designing Furniture with Branch Wood Panels, in Proceeding of International Conference Wood Science and Engineering in the Third Millennium, ICWSE 2007, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, pag.411-418, ISSN 1843-2689. OLĂRESCU, A., BĂDESCU, L.A.M., CIONCA M., (2007) Aspecte privind proiectarea şi evaluarea nivelului ecologic al unui produs rezultat din utilizarea resurselor secundare, in Proceeding of 31st ARA Congres – Pro-Active Partnership in Creativity for the Next Generation, the American Romanian Academy of Arts and Sciences, pag. 684 - 687 ISBN 978-2-553-01412-3 OLĂRESCU,A., CIONCA, M., BĂDESCU, L.A.M., MUSCU, I., (2007) Designing and Manufacturing Furniture with Branch Wood Panels, in Proceeding of 5-th International Conference on Challenges in Higher Education and Research in the 21-th Century, Sozopol, Bulgary, pag.119, ISBN 978-954-580-227-0. OLĂRESCU, A., (2007 a) Lemnul din crengi. Structură, proprietăŃi şi mod de valorificare, Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, 250 pag., ISBN 978-973-598-157-0. OLĂRESCU, A., (2007 b) Propuneri de mobilier ce integrează panouri din crengi, lucrare susŃinută în cadrul Sesiunii ŞtiinŃifice a Şcolii Doctorale, Universitatea Transilvania din Braşov, Departamentul Doctorat, 26 mai, Braşov. OLĂRESCU,A., (2007 c) Software for Dimensioning panels made of Branch Wood for Furniture Manufacturers, in Proceeding of 5-th International Conference on Challenges in Higher Education and Research in the 21-th Century, Sozopol, Bulgary, pag.227, ISBN 978-954-580-227-0. OLĂRESCU, A., (2007 d) Valorificarea resurselor lemnoase secundare. Trecut, prezent şi perspective, lucrare susŃinută în cadrul celei de – A XXXV-a Sesiuni Cultural – ŞtiinŃifice de vară “Stroeşti – Argeş”, Stroeşti – Argeş, 28 – 29 iulie.
148
OLĂRESCU, A., (2008 a) Crăci sau crengi? I. Definirea termenilor din perspectivă lingvistică şi silvo-culturală, în Şoptana, PublicaŃie Trimestrială a SocietăŃii Cultural ŞtiinŃifice „Stroeşti – Argeş” şi a Clubului „Tineri Stroeşteni”, An III, nr.1 (7), martie, pag.19 - 22, ISSN 1844 – 2420. OLĂRESCU, A., (2008 b) Crăci sau crengi? II. EvidenŃierea tendinŃei actuale a limbii române literare în privinŃa utilizării cuvintelor cracă şi creangă, în Şoptana, PublicaŃie Trimestrială a SocietăŃii Cultural ŞtiinŃifice „Stroeşti – Argeş” şi a Clubului „Tineri Stroeşteni”, An III, nr.2 (8), iunie, pag.15 - 20, ISSN 1844 – 2420. OLĂRESCU, A., (2008 c) ConsideraŃii asupra situaŃiei actuale şi evoluŃiei pădurilor României, în Şoptana, PublicaŃie Trimestrială a SocietăŃii Cultural ŞtiinŃifice „Stroeşti – Argeş” şi a Clubului „Tineri Stroeşteni”, An III, nr.2 (8), iunie, pag.25 - 27, ISSN 1844 – 2420. OLĂRESCU, A., (2008 d), Mini-ghid pentru alegerea unei pânze circulare, în revista Intarzia - Castor serie nouă, , Nr. 120, pag. 158 – 159, ianuarie, Odorheiu Secuiesc, ISSN 1453 - 4487. OLĂRESCU, A., (2008 e), Maşini portabile de şlefuit, în revista Intarzia - Castor serie nouă, Nr. 120, pag. 160 – 163, ianuarie, Odorheiu Secuiesc, ISSN 1453 - 4487. OLĂRESCU, A., BĂDESCU, L.A.M., (2008) Tangible and mathematical model for branch wood utilization, In Proceeding of 3rd International Scientific Conference Fortenchenvi, may 26 -30, Prague, pp.219 – 227, ISBN 978 – 80 – 7375-182-1. OLĂRESCU, A., BĂDESCU, L.A.M., CIONCA, M., (2008), Functional models of small products made of cross-textured panels obtained from softwood branches, In press of Proceedings of 6th International Conference „Challenges in Higher Education and Research in the 21st Century”, Technichal University of Sofia, june, 4 – 7, 2008, Sozopol, Bulgary. OLĂRESCU, A., (2008) Modelarea, simularea şi definirea proprietăŃilor fizico-mecanice şi de prelucrabilitatea pentru un nou material obŃinut din resurse lemnoase secundare, Teză de doctorat, manuscris OPREAN, C., KIFOR, C.,V., SUCIU, O., (2005) Managementul integrat al calităŃii, Editura UniversităŃii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu. PARASCAN, D., DANCIU, M., (1983) Morfologia şi Fiziologia Plantelor Lemnoase cu Elemente de Taxonomie Vegetală, Editura Ceres, Bucureşti.
149
PARASCAN, D., DANCIU, M., (1996) Botanică Forestieră, Editura Ceres, Bucureşti. PANSHIN, A.J., HARRAR, E.S., BETHEL, J.S., BAKER, W.J., (1962) Forest products. Their sourcesm production, and utilization, Second Edition, McGraw-Hill Book Company, New York. PANSHIN, A.J., DE ZEUW, C., (1980) Textbook of Wood Technology, Fourth Edition, McGraw-Hill Book Company, New York. PESCĂRUŞ, P., (1982) Studiul Lemnului. Curs, Reprografia UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov. PESCĂRUŞ, P., CISMARU, M., (1979) Studiul Lemnului. Îndrumar pentru lucrări practice, Reprografia UniversităŃii Transilvania din Braşov, Braşov. PETROVICI, V., (1987) Chimia Lemnului, Reprografia UniversităŃii ”Transilvania” din Braşov. PETROVICI, V., POPA, V., (1997) Chimia şi prelucrarea chimică a lemnului, Editura Lux Libris, Braşov. POPESCU-ZELETIN, I., et. al. (1957) Tabele dendrometrice, Editura Agro-Silvică de stat, Bucureşti. POPOVICI, T., et.col., (1978) Terminologia Forestieră Română, Vol.I, A – K, Reprografia UniversităŃii Transilvania din Braşov. RÎŞCUłĂ, S., (1979) Chimie: Chimia lemnului, Reprografia UniversităŃii Transilvania din Braşov. RIZEA, A., (2003) Industria mobilei din Romania. Buletinul Conferintei Nationale Stiinta si Ingineria Lemnului in Mileniul III, Brasov. RÎMBU, I., (1978) Tehnologia prelucrării lemnului, vol.I, Editura tehnică, Bucureşti. RÎMBU, I., (1980) Tehnologia prelucrării lemnului, vol.II, Editura tehnică, Bucureşti. ROGOWSKI, G., (2002) An Edge-Jointing Primer, in Fine Woodworking, March/April ROBEA, M.M., (1980) Folclorul poetic din Stroeşti-Argeş, Societatea Cultural ŞtiinŃifică Stroeşti – Argeş, Bucureşti. SAUNDERS, D., (2004) Adding value to small-diameter hardwoods in South-East England. Proceedings at 4th international Conference Wood Science and Engineering in the 3rd Millenium, Braşov. SECHE, L., SECHE, M., (1983) DicŃionarul de sinonime al limbii române, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti
150
SECHE, L., SECHE, M., (1997) DicŃionarul de sinonime al limbii române, EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti. SHARP, J., POYNTER, A., ARNO, J., (1993) The Art of WoodWorking Encyclopedia of Wood, St. Remy Press, Montreal-New York. SILVA, A.C., (1992) Variagão dimensional dos elementos xilemáticos em duas espécies madeireiras da Amazônia. Lingua Por Acta Amazonica. 22(2)., pag.261-273. SUCIU, P., (1975) Lemnul – Structură, proprietăŃi tehnologice, Editura Ceres, Bucureşti. STANDISH, M., (2001) All-Purpose Sawblades, in Fine Woodworking, Sept/Oct. STĂNESCU, V., (1979) Dendrologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. STEVELS, A., ROMBOUTS, J., (1999) Application of LCA in Eco-design: A Critical Review. The Journal of Sustainable Product Design. Issue 9.ISSN 1367-6679 STINGHE, V., coord. et. col., (1955) Manualul inginerului forestier 80. Cultura pădurilor şi bazele naturalistice, Editura Tehnică, Bucureşti. STINGHE, V., coord et. col.,, (1955) Manualul inginerului forestier 81. Organizarea producŃiei forestiere, Editura Tehnică, Bucureşti. STINGHE, V., coord et. col., (1958) Manualul inginerului forestier. 85. Semifabricatele superioare din lemn şi produsele finite din lemn, materiile prime şi auxiliare, arta decorativă, industrializarea chimică, organizarea şi planificarea, Editura Tehnică, Bucureşti. STUGREN, B., (1975) Ecologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. STUGREN, B., (1994) Ecologie teoretică, Casa de editura Sarmis, Cluj - Napoca. SWENSSON, C., (2001) Designing the Wedget Mortise and Tenon, in Fine Woodworking ,March/April. SCHWEINGRUBER, F.H., (2007) Wood Structure and Enviroment, Springer – Verlag, Berlin, Heidelberg, ISSN 1431 – 8563, ISBN – 13 978 – 3 – 540 – 48299 – 4. SCHWEINGRUBER, F.H., BÖRNER, A., SHULZE, E.D., (2008) Atlas of Woody Plant Stems. Evolution, Structure, and Enviromental
151
Modifications, Springer – Verlag, Berlin, Heidelberg, ISBN 978 – 3540 –32523 – 9. TÂRZIU, D., (1997) Pedologie şi staŃiuni forestiere, Editura Ceres, Bucureşti. TSOUMIS, G., (1968) Wood as raw material. Source, Structure, Chemical Composition, Growth, Degradation and Identification, Pergamon Press, London. VANIN, S.I., (1953) Studiul lemnului, Editura Tehnică. VIGLASKY, J., (2006) Slovak research and development on renewable and clean energy technologies, paper presented in 3rd Future Energy Technologies for Enlarged European Union, info Day in Romania, Institute for Studies and Power Engineering,Bucharest. VIGLASKY, J., LANGOVA, N., DANIHELOVA, A., SUCHOMEL, J., ANDREJCAK, I., (2008) A binary energy source of a timber-drier, In Annals of DAAAM for 2008 & Proceedings of the 19th International DAAAM Symposium, Vol.19, No1, ISSN 1726-9679, ISBN 978-3-901509-68-1, Editor Branko Katalinic, pp. 1473-1474. VURDU, H., BENSEND, D.W., (1979) Specific Gravity and Fiber Length in European Black Alder Roots, Branches, and Stems, In Wood Science, Vol. 12, No.2, octomber, pp. 103 – 105. VURDU, H., BENSEND, D.W., (1980) Proportions and Types of Cells in Stems, Branches, and Roots of European Black Alder (Alnus glutinosa L. Gaertn.), In Wood Science, Vol. 13, No.1, july, pp. 36 – 40. YOUNG, W.T., (2000) Threated inserts for strong connection, in Fine Woodworking, May/June. ZELENIUC, O., BUDĂU, G., (2005) ActualităŃi şi perspective in Industria Lemnului, Revista Industria Lemnului Mileniul III, pag. 23-26. ISSN 1841/3919. ZELENIUC, O., CIONCA, M., GURĂU, L., (2005) Resurse lemnoase secundare o noua opŃiune pentru designerii de mobilier. Proceedings of the National Conference of Wood Engineering . Transilvania University Brasov, vol. I pag.170-174. ISBN 973-635-599-3, ISBN 92-5-203390-4. ZLATE, GH., BRENNDÖRFER, D., (1985) Bazele culturii,exploatării şi valoficării lemnului, Editura Ceres, Bucureşti. Étude FAO Forêts, (1995) Evaluation des ressources forestière, ISSN 1014-2894, ISBN 92-5-203285-1.
152
Étude FAO Forêts, (1999) Evaluation économique des impacts des projets, ISSN 1014-2894. ***, (1955) DicŃionarul Limbii Române Literare Contemporane, Vol.I, A-C, Editura Academiei Republicii Populare Române,Bucureşti. ***, (1996) DicŃionarul explicativ al Limbii Române, EdiŃia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti. ***, (1998) DicŃionarul explicativ al limbii române, EdiŃia a II-a, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti. ***, (2004) Report on the Enviromental State in Romania During 2003, Ministry of Enivroment and Waters Resources, Bucharest. ***, (1994) Charpentes en bois lamellé-collé – Guide practique de conception et de mise en oeuvre, Edition Eyralles, Paris. ***, (2000) Eco-indicator 99. Manual pentru designers. A damage oriented method for Life Cycle Impact Assessment, Ministry of Housing, Spatial Planning an the Enviroment, Hague, Netherlands. ***, (2002) Energia pentru lumea de mâine, DeclaraŃia CME 2000, Consiliul Mondial al Energiei, Editura Academiei Române, Editura AGIR, Bucureşti. ***, ASTM, (1997) Annual Book of ASTM Standards. Section 4. Volume 04.10. Wood. ***, (1980) Anuarul statistic al Republicii Socialiste România, DirecŃia generală de statistică, Bucureşti. ***, (2006) Anuarul statistic al României, Institutul NaŃional de Statistică, Bucureşti. ***, Revista Abitare, Milano, Italia, nr.457, ianuary, 2006. ***, Revista Kartell Casa, Milano, Italia, march, 1991. ***, Revista ProLigno, Braşov, colecŃia 2005 – 2008. ***, Revista Intarzia, Odorheiu Secuiesc, colecŃia 2005 – 2008.. ***, Revista Industria Lemnului, Bucureşti, nr.2,3/2005. Surse de documentare sub formă de adrese de internet: ALTEYRAC, J., (2005) Influence de la densité de peuplement et de la hauter dans l’arbre sur les propriétés physico-mécaniques du bois d’épinette noire (Picea mariana (Mill) B.S.P.) Ph.D thésis, from http://www.theses.ulaval.ca/cocoon/meta/2005/22792.pdf BAILEY, W., I., SHEPARD, H.,B., (1915) Sanio’s laws for the variation in size of coniferous tracheids, Botanical gazette:
153
Vol.60,No.1(Joule.,1915) pp.66-71, sursa: http://links.jstor.org/sici?sici=0006-8071%28191507%2960%3A1%3C66%3ASLFTVI%3E2.0.CO%3B2-Z&size=LARGE&origin=JSTOR-enlargePage PANGJATI Rustic Furniture (web site: http://www.geocities.com/pangjati) WOODS WEST GALLERY. Custom Handicrafted Furniture (web site: http://www.woodwest.com/html/lr-lamps.htm/) ADEMIR CASTRO E SILVA, (1992). Variagão dimensional dos elementos xilemáticos em duas espécies madeireiras da Amazônia. Lingua Por Acta Amazonica. 22(2) 261-273, web site: http://www.inpagov.br/sites/codi/tecn.html COOMBER, B., (2005) Brent Coomber’s Fallen Branch Furniture (web site: http://www.treehugger.com/files/2005/05/brent_coomber_1.php) WOODS WEST GALLERY. Custom Handicrafted Furniture (web site: http://www.woodwest.com/html/lr-lamps.htm/) CASTAÑEDA, F., (2003) Les critères et indicateurs de l'aménagement durable des forêts: initiatives internationales, situation actuelle et perspectives, Vol. 51 – 2000/4, FAO, http://www.fao.org/docrep/x8080f/x8080f06.htm ***, FAO, (2007 a) Promotion de la gestion durable des forêts et des terres boisées, source : www.fao.org/forestry/site/18227/fr ***, FAO, (2007 b) Promotion de la gestion durable des forêts et des terres boisées, source : www.fao.org/forestry/site/24447/fr ***, FAO, (2007 c) CRITÈRES ET INDICATEURS DE GESTION DURABLE DES FORÊTS source :www.fao.org/forestry/site/16588/fr ***, FAO, (2007 d) Comment définir les critères et indicateurs de gestion durable des forêts? source www.fao.org/forestry/site/16833/fr ***, FAO, (2007 e) Situation des forêt du monde 2007, source www.fao.org/forestry/site/fr ***, FAO, (2006) Évaluation des Ressource Forestiéres Mondiales 2005, Progrés vers la gestion forestiére durable, sursa: www.fao.org/forestry/site/fr ***, FAO, (2005) Situation des forêt du monde 2005, sursa www.fao.org/forestry/site/fr
154
***, FAO, (2003) Situation des forêt du monde 2003, sursa www.fao.org/forestry/site/fr ***, FAO, (2001) Situation des forêt du monde 2001, sursa www.fao.org/forestry/site/fr ***, FAO, (1999) Situation des forêt du monde 1999, sursa www.fao.org/forestry/site/fr ***, (2003) Conférence internationale sur la contribution des critères et indicateurs pour la gestion forestière durable: perspectives futures, Raport Volume 1, Guatemala, sursa: http://www.fao.org/DOCREP/005/Y8694F/Y8694F00.htm ***, (1992) Agenda 21, sursa: http://www.un.org/french/events/rio92/agenda21/index.html ***, (2002) Report of the World Summit on Sustainable Development, Johannesburg, South Africa, sursa: http://www.un.org/french/events/wssd/coverage/summaries/envdev33.htm ***, (1992) Rapport de la Conference des Nations Unies sur l’Environnement et le Developpement, Annexe III - Declaration de principes, non juridiquement contraignantemais faisant autorite, pour un consensus mondial sur la gestion, la conservation, et l’exploatation ecologiquement viable de tous les types de forets, Rio de Janeiro, http://www.un.org/documents/ga/conf151/french/aconf15126-3annex3f.htm FOREST PRODUCTS LABORATORY, (2006) Wood Handbook. Wood as an Engineering Material. General Technical Report FPL-GTP-113. (web site : http://www.fpl.fs.fed.us/documnts/fplgtr/fplgtr113/fplgtr113.htm HEADY,R.,( 2005) Woolemi Pine Research, web site: http://www.rbgsyd.nsw.gov.au/information_about_plants/wollemi_pine/research_projects/wood_anatomy,. MURPHY, M., Fine Wood Products by Artist, (web site: http//:www.superiorsights.com/wolfsongrustics/)/ Wilde Wood Rustic Furniture, (2006) Canada, (web site: http://groups.yahoo.com/group/twigfurniture/). ARMSTRONG, W.P., (1999) The Anatomy of Wood. Microscopic Structure and Grain of Wood. (web site: http://waynesword.palomar.edu/trjuly99.htm ).
155
LITTLE, C. O. (1997) An Introduction to Wood Anatomy Characteristics Common to Softwoods & Hardwoods. University of Kentucky. College of Agriculture (web site: http://www.ca.uky.edu/agc/pubs/for/for59/for59.pdf). FINNISH THERMO WOOD ASSOCIATION, (2003) Thermo Wood Handbook, (web site: http://www.thermowood.fi.pdf.). DEPT. OF WOOD SCIENCE & ENGINEERING, Oregon State University, (web site: http://woodscience.oregonstate.edu/ ). WARENSJÖ, M., BRÄNDSTRÖM, J., LUNDGREN, C., (2004) X-ray Micro Densiometry and Microscopical Analysis of Compression Wood in Relation to an Image Analysis Method (web site: http://www2.spm.slu.se/compwood/bilder/p2.pdf ). ***, (2005) Program forestier naŃional, Ministerul agriculturii, pădurii şi dezvoltării rurale, web site: http//www.mapam.ro/pages/page/php. ?self=02&sub=0202&tz=020202&lang=2) http://www.smithindustries.com/Natural tree furnitureTM Blending Nature with Creative Imagination ***, (2008) http://www.bethlehemolivewood.net/Olive-Branch-Box.htm accesat la 1.11.2008. Martin, C., (2008) Katai II Chair, https://www.artfulhome.com/servlet/Guild/ProductSalesPage?pageId=30268 accesat la 1.11.2008. Ebner, D.N., (2008) Twisted Stick Stool https://www.artfulhome.com/servlet/Guild/ProductSalesPage?pageId=1081 accesat la 1.11.2008. Norme europene: EN 325 – Wood –based panels- Determination of test pieces. EN 323 – Wood –based panels- Determination of Density. EN 322 – Wood –based panels- Determination of moisture content. EN 1058:1996 – Wood –based panels- Determination of characteristic values of mechanical proprieties and density. EN 789:2004 – Timber structures - Test methods – Determination of mechanical properties of wood based panels. EN 408 – Timber structures – Structural timber and glued laminated timber – Determination of some physical and mechanical properties.
156
EN 392:1995 – Glued laminated timber – Shear test of glued lines. EN 388:2003 – Structural timber – Strength classes. EN 1194:1999 – Timber structures – Glued laminated timber - Strength classes an determination of characteristic values. SR EN 204 – Classification of non-structural adhesives for joining of wood and derived timber products EN 205:2003 – Adhesives – Wood adhesives for non-structural applications – Determination of tensile shear strength of lap joints. SR EN 301 – Adezivi de natură fenolică şi aminoplastă pentru structuri portante de lemn. Clasificare şi condiŃii de calitate. ISO 3131 (1975) Wood. Determination of Density. International Organisation of Standardisation. ISO 3387 (1976) Wood. Testing in Compression Parallel to Grain. International Organisation of Standardisation. BS 2846-2:1981.Guide to Statistical interpretation of data. Part 1: Routine analysis of quantitative data. BS 2846-2:1981; ISO 2602-1981 Guide to Statistical interpretation of data. Part 2: Estimation of the mean. Confidence interval. BS 2846-3:1975; ISO 3207-1975 Guide to Statistical interpretation of data. Part 3: Determination of a statistical tolerance interval. BS 2846-4:1976; ISO 2854-1976 Guide to Statistical interpretation of data. Part 4: Techniques of estimation and test relating to means an variances. BS 2846-6:1975; ISO 3301-1975 Guide to Statistical interpretation of data. Part 6: Comparison of the means in the case of paired observation. BS 2846-7:1997; ISO 5479-1997 Guide to Statistical interpretation of data. Part 7: Test for departure from normality. BS 2846-8:2001; ISO 16269-2001 Guide to Statistical interpretation of data. Part 8: Estimation and confidence intervals. BS 373-1957 . Methods of testing small clear specimens of timber. BS EN 408:1995. Timber structures. Structural timber and glued laminated timber. Determination of some physical and mechanical properties BS EN 384:1995. Structural timber. Determination of characteristics values of mechanical properties and density.
157
BS 373:1957. Methods of testing small clear specimens (Appendix B: Tests recommended to indicate the suitability of timber for specific uses) BS 6446:1997. Manufacture of glued structural components of timber and wood based panels. BS EN 386:1995. Glued laminated timber. Large finger joints. Performance. Requirements. BS 5268-2:2002. Permissible stresses. Timber, plywood, glued laminated timber (pag 45) panel products (MDF, OSB) Joints (pag.85) BS EN 1193. Structural timber and glued laminated timber. Determination of shear strength and mechanical properties perpendicular to the grain. BS EN 310: 1993. Wood – based panels - Determination of modulus of elasticity in bending and of bending strength. BS EN 321: 2002. Wood – based panels - Determination of moisture resistance under ciclyc test conditions. BS EN 318: 2002. Wood – based panels - Determination of dimensional changes associated with changes in relative humidity. BS EN 324-1: 1993. Wood – based panels - Determination of dimensions of boards. Part 1: Determination of thickness width and length. BS EN 326-1: 1994. Wood – based panels – Sampling, cutting and inspection. Part 1: Sampling and cutting of test pieces and expresion of test results. BS EN 13353: 2003. Solid wood panels (SWP) – Requirements. DD CEN/TS 13354:2003. Solid wood panels – Bonding quality – Test method. DD CEN/TS 14966:2005. Wood – based panels – Small scale indicative test methods for certain mechanical properties. BS 6446:1997. Specification for Manufacture of glued structural components of timber and wood based panels.
158
Autorii doresc să exprime mulŃumirile lor pentru sprijinul acordat coordonatorilor şi personalului din următoarele structuri ale UniversităŃii Transilvania din Braşov:
Laboratorului de Testare a Preciziei de FabricaŃie in Industria Lemnului (acreditat RENAR începând cu data de 09.06.2008, conform certificatului nr. LI 665) . Laboratorului de Cercetare Testare a Produselor din Lemn Aliniat la Normele Europene (acreditat RENAR începând cu data de 09.06.2008, conform certificatului nr. LI 664). Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică Prelucrarea Lemnului, CCSPL. Atelierului de PolifuncŃional de Prelucrarea Lemnului FundaŃiei ProLigno De asemenea mulŃumirile autorilor se adresează şi: Forest Products Research Centre. BCUC, Queen Alexandra Road, High Wycombe, HP136XP, United Kingdom. precum şi următoarelor firme: FESTOOL – producător de scule şi utilaje de prelucrarea lemnului. S.C. SIAROM S.A. – producător de materiale abrazive S.C. MAXIMO IMPEX S.R.L. – producător de mobilier şi jucării ecologice.
Nu în ultimul rând mulŃumirile autorilor se adresează Consiliul
NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior, CNCSIS, care a acordat finanŃarea proiectelor:
CNCSIS tip A 450/2006-2008 este intitulat Eco-concepŃie şi eco-tehnologie pentru mobilier şi alte produse realizate prin modelarea, simularea şi structurarea unui nou material obŃinut din resurse naturale secundare. Director de proiect: prof.univ.dr.ing. Marina Cionca
CNCSIS PN-2-RU-TD-2007-1 nr. 87/01.10.2007, cod CNCSIS 179/2007 - 2009, cu titlul: „Modelarea, simularea şi definirea proprietăŃilor fizico-mecanice şi de prelucrabilitate ale unui nou produs obŃinut din resurse lemnoase secundare”, aflat în derulare în perioada 01.10.2007 – 31.03.2009. Director de proiect: drd.ing. Alin M. Olărescu