Bucure tișBucure tiș este capitala României i, în acela i timp,ș ș cel mai populat oraș, centru industrial i comercial al ării. Popula ia de ș ț ț1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009[4]) face ca Bucure tiul să fie al zecelea ora ca popula ie dinș ș ț Uniunea Europeană. În realitate Bucure tiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar speciali tii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul ș șva depă i patru milioane.ș [5]. La acestea se adaugă faptul că localită ile din preajma ora ului, care vor face parte din ț șviitoarea Zonă Metropolitană, însumează o popula ie de aproximativ 430.000 de locuitori.ț [6]

Prima men iune a localită ii apare înț ț 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind

centrul scenei artistice, culturale iș mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă i elita bucure teană ș și-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acela i nivel administrativ ca i unș ș județ i este împăr ită în ș țaseș sectoare.

Imagine din satelit a Bucure tiului în 2005ș

Geografie

A ezare geografică i reliefulș ș [modificare]

Bucure tiul se află în sud-estul României, întreș Ploie tiș la nord iș Giurgiu la sud. Ora ul se află înș Câmpia Vlăsiei, care face

parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat

deCâmpia Burnazului.

Câmpia Bucure tiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E i E până la Valea Pasărea, în S-E i S până la Câmpul ș ș șCâlnăului i Lunca Arge -Sabar, în S-V tot până la Lunca Arge -Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin ș ș șretragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mi cării de înăl are a Carpa ilor i Subcarpa ilor i a intenselor aluvionări. ș ț ț ș ț șÎn Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess i depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea șera complet exondată. În acest timp râurile î i prelungesc cursurile i î i intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess,ș ș șfragmentând astfel câmpia.

Câmpia Bucure tiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, i 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca ș șDâmbovi ei. Ora ul propriu-zis se desfă oară între 58 m i 90 m altitudine. Peste 50% din suprafa a sa se încadrează în ț ș ș ș țintervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depă esc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea șestică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) i văi (cu terase i lunci) care se succed de la nord ș șcătre sud:

•Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m i densitatea fragmentării mai ș

mare în sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele pot depă i 5o.ș•Valea Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) i puternic meandrată. La intrarea în Bucure ti are ș șlă imea de 0,5 km, iar la ie ire, de 1,5 km. În lungul ei apar două terase joase (de 2-3 m i de 4-6 m) i martori desprin i din ț ș ș ș șcâmpuri sau din terase. Lunca este largă i bine dezvoltată pe ambele maluri, însă din cauza lucrărilor de regularizare a fost șacoperită de apele lacurilor de acumulare. Se mai păstrează doar câteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov,

Dobroe ti i Pantelimon.ș ș•Câmpul Colentinei (sau Giule ti-Floreasca), cuprins între râul omonim i Dâmbovi a, acoperă circa 36% din teritoriul ș ș țMunicipiului, având o înclinare u oară pe direc a NV-SE (între 80 i 60 m altitudine). Densitatea fragmentării are valori ș ț șcuprinse între 0 i 1 km/km2.ș•Valea Dâmbovi ei este săpată în loess, având malul drept mai abrupt i înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât ț ș(între 4-5 m în amonte i 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului i sunt în număr de ș șpatru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave i maluri abrupte. În prezent seșmai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) i popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare).ș•Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcăre ti) se desfă oară între Valea Dâmbovi ei, la nord, i de râul Sabar, la sud. ș ș ț șScade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m i 80-90 m, iar densitateașfragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2 [7].

Apele, flora i faunașBucure tiul se află situat pe malurile râuluiș Dâmbovi aț , ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a

lungul râului Colentina, în perimetrul ora ului, precumș Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. i în Șcentrul ora ului există un lac, înș Parcul Ci migiuș . Acest lac, fostă baltă în vechiul ora medieval, este înconjurat deș Grădina

Ci migiuș , inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Ci migiu în Bucure ti mai există i ș ș șalte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) iș Grădina Botanică (cea mai mare din România i care cuprinde peste ș10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut i caș Parcul

Titan sau Parcul IOR), precum i multe parcuri mai mici i spa ii verzi amenajate de primăriile de sector. De remarcat este ș ș țprezen a nenumăra ilorț ț maidanezi în parcurile i pe străzile capitalei.ș [8]

Clima

Clima în capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru

anotimpuri, iarnă, primăvară,vară iș toamnă. Iernile în Bucure ti sunt destul de blânde cu pu ine zăpezi i temperaturi relativ ș ț șridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pâna la 40 de grade

la umbră) i cu pu ine precipita ii. Aceasta face ca diferen ele de temperatură iarnă - vară să fie de până la 60 de grade.ș ț ț ț

IstorieLegenda spune că Bucure tiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucure ti a fost ș șîntemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfâr it deș secol XIV.

Pe malurile Dâmbovi eiț i aleș Colentinei este atestată cultura paleolitică iș neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi

ale unor comunită i în zoneleț Dude tiș , Lacul Tei iș Bucure tii-Noiș de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone

printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului i până în anulș 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu

Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Pope ti-Leordeniș iș Pope ti-Novaciș sunt populate de indo-europeni (mai

precis geto-daci). Primele locuin e după retragerea aureliană dinț 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până în Evul

Mediu.

A ezarea este atestată documentar laș 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad epeȚ ș, domn al ării Române tiȚ ș , prin care

se întăre te o mo ie unor boieri. Cetatea Dâmbovi ei, cum mai apare în primii ani ora ul, avea rol strategic, urmând să ș ș ț șsupravegheze drumul ce mergea de la Târg orș la Giurgiu, în ultima a ezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, șBucure tiul se afirmă, fiind ales laș 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca re edin ă domnească. În aniiș ț 1558 - 1559,

la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel

mai vechi lăca de cult din ora păstrat în forma sa ini ială.ș ș ț

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucure tiul devine capitalaș ării Române tiȚ ș , din ordin turcesc, pentru a avea o

capitala in zona de campie si aproape de Dunare, mai usor de controlat in comparatie cu Targoviste. Din acel moment se si

trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înfiin ează prima institu ie de ț țînvă ământ superior,ț Academia Domnească (1694) i este construitș Palatul Mogo oaieiș (Constantin Brâncoveanu, 1702),

edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704, ia fiin ă la ini iativa spătaruluiț ț Mihai

Cantacuzino Spitalul Col eaț , care a fost avariat ulterior într-un incendiu i un cutremur i reconstruit înș ș 1888. În scurt timp,

Bucure tiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă cre terea numărului me te ugarilor, ce formau mai multe ș ș ș șbresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, alvaragiilorș , zăbunarilor .a). Odată cu acestea continuă șmodernizarea ora ului. Sunt create primele manufacturi i ci mele publice, iar popula ia se măre te continuu prin aducerea deș ș ș ț șlocuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 număra 10.000 de

case i 60.587 de locuitori).ș

Ateneul Român

Încet-încet apar o serie de institu ii de interes (ț Teatrul Na ionalț , Grădina Ci migiuș , Cimitirul erban VodăȘ , Societatea

Academică din Bucure tiș , Societatea Filarmonică din Bucure tiș ,Universitatea din Bucure tiș , Gara de Nord, Grand Hotel du

Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucure tiș , Ateneul Român, Banca Na ionalăț ,

cinematografe) i inova ii în materie de tehnologie i cultură (iluminatul cuș ț ș petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul

electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucure ti a fost până la instaurareaș regimului comunist în România re edin aș ț jude ului Ilfov (interbelic)ț . În aceea

perioadă era denumit "Micul Paris" datorită asemănării cu capitala franceză, dar i-a pierdut farmecul în perioada școmunismului. În ultimul timp dezvoltarea imobiliară a stârnit ingrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din ora , șîn special a acelora din centrul istoric.[10]

Tratate semnate •28 mai 1812 - la sfâr itulș Războiului Ruso-Turc, Principatul Moldovei pierde partea sa răsăriteană, Basarabia

•3 martie 1886 - la sfâr itul războiului întreș Serbia iș Bulgaria

•10 august 1913 - la sfâr itul celuiș de-al Doilea Război Balcanic

•4 august 1916 - tratatul de alian ă între România iț ș Antanta (Fran aț , Anglia, Rusia iș Italia)

•6 mai 1918 - tratatul între România iș Puterile Centrale, care nu a fost niciodată ratificat

Popula ieț

Evolu ia demograficăț

Structura etnică i confesionalăș [modificare]

Articol principal: Religia în România.

1877•177.646 persoane cu re edin a în Bucure ti. Din punct de vedere religios: predominau cre tinii, din care: 132.987 (75%) ș ț ș șortodoc i, 16.991 (10%) romano-catolici, 5.854 (3%) protestan i, 796 cre tini armeni i 206 lipoveni (ortodoc i de rit vechi). ș ț ș ș șDintre celelalte religii , cei mai numero i erau evreii (20.749 sau 12%, având 10 sinagogi i 20 capele), precum i un mic ș ș șnumăr de musulmani (predominant turci) care la vremea aceea nu de ineau încă o moschee. Ortodoc ii erau predominant ț șromâni, existând i mici grupuri de bulgari i refugia i albanezi ortodoc i. Romano-catolicii erau germani, maghiari i polonezi. ș ș ț ș șProtestan ii erau germani i maghiari.ț ș

1930

•Structura confesională: 486.193ortodoc iș (76,08%), 76.480 mozaici(11,96%), 36.414 romano-catolici(5,69%), 12.882 greco-

catolici(2,01%), 12.203 lutherani (1,90%),reforma iț (1,14%) .a.șEvolu ia structurii etnice la recensămintele din 1930, 1956, 1966, 1977, 1992 i 2002:ț ș

An Total Români Maghiari GermaniRomi

( igani)Ț Ucraineni Sârbi Ru iș Evrei Tătari Slovaci Turci

1930 639.040 495.122 24.052 14.231 6.797 443 1.400 3.569 69.885 15 1.856 927

1956 1.177.661 1.100.152 11.427 5.261 829 440 496 2.185 44.173 73 121 7241966 1.366.684 1.327.699 9.138 4.690 486 354 388 1.827 14.475 98 114 467

1977 1.807.239 1.764.591 9.786 5.471 9.147 416 362 1.773 9.195 178 77 8031992 2.067.545 2.018.107 8.301 4.295 24.990 533 338 1.209 3.877 258 59 910

2002 1.926.334 1.869.069 5.834 2.358 27.322 425 324 1.141 2.473 363 49 2.473Notă: În cazul persoanelor numărate drept "sârbi" este vorba în general de bulgari. La recensământul din 1930 lipovenii au

fost inclu i la categoria "al ii" (la recensămintele ulterioare au fost inclu i ru ilor), iar cehii au fost inclu i slovacilor. La ș ț ș ș șrecensământul din 2002 au fost număra i 21 ceangăi care au fost inclu i la categoria "al ii".ț ș ț

Evolu ia structurii religioase i confesionale la recensămintele din 1877, 1930, 1992 i 2002:ț ș ș

An TotalOrto-doc iș

Cre -știni de

ritvechi

(staro-veri)

Cre tinișarmeni

Greco-Catolici

Romano-Catolici

Evaghelici(Lutherani)

Refor-ma iț

(Calvini)

Penti-costali

Bap-ti tiș

Adven-ti tiș

1877 177.646 132.987 206 796 ? 16.991 5.854 ? - - -

1930 639.040 486.193 ? ? 12.882 36.414 12.203 7.322 ? ? ?1992 2.067.545 96,5 % ? ? 0,4 % 1,4 % ? 0,1% 0,2 % 0,1% ?

2002 1.926.334 1.850.414 729 ? 7.558 23.450 3.857 1.880 5.452 3.810 4.3812002 În anul 2002, structura confesională era: 1.850.414 ortodoc i (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), ș9.488 musulmani (0,49%), 7.558 greco-catolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381 adventi tiș .a. De asemenea 1068 persoane șs-au declarat fără religie i 2590ș atei.

•

Catedrala Patriarhală

•

Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif

•

Biserica greco-catolică Sf. Vasile cel Mare

•

Moscheea din Bucure tiș

Comunită i minoritarețArticol principal: Comunită i etnice în Româniaț .

Comunitatea igăneascățCea mai numeroasă comunitate minoritară in Bucure ti la recensământul din 2002 a fost comunitateaș igăneascăț (27.322

persoane, adică 1,4% din popula ie). În cursul anilor '90 mul i igani au emigrat în Occident sau s-au întors în localită ile din ț ț ț țprovincie din care emigraseră în anii 1970-1989. La recensământul din 1992 au fost număra i 32.984 igani (adică 1,6% din ț țpopula ie).ț

Teatrul evreiesc

Templul Coral, principala sinagogă din Bucureşti

Comunitatea evreiascăCea mai numeroasă comunitate minoritară din Bucure ti era odinioară ceaș evreiască. În 1930 trăiau în Bucure ti 69.885 de șevrei, reprezentând 10,93% din popula ia ora ului. Evenimentele celui de-al doilea război mondial i apoi emigrarea în Israel ț ș șau dus la scăderea masivă a popula iei evreie ti din Bucure ti. Pe locul cartierului evreiesc se află astăziț ș ș complexul comercial

Unirea i zona adiacentă. În Bucure ti func ionează în continuare un teatru evreiesc de stat. Continuă să existe mai multe ș ș țsinagogi i cimitire evreie ti (unul dintre cimitirele evreie ti esteș ș ș sefard). În 1992 au fost număra i 3.883 evrei, iar înț 2002 2.473

evrei.

Calvineum

Comunitatea maghiarăConform datelor recensământului din 1930, în acel an trăiau în Bucure ti 24.052 maghiari, reprezentând 3,76% din popula ia ș țmunicipiului. Era vorba îndeosebi de secui din jude eleț Trei Scaune (azi jude ul Covasnaț ), Odorhei iș Ciuc (azi jude ul țHarghita).

Comparativ, în anul 1992 trăiau 8.585 maghiari, reprezentând 0,36% din totalul popula iei ora ului, iar înț ș 2002 5.834 maghiari

(0,3%). În Bucure ti func ioneazăș ț Liceul Teoretic Ady Endre cu limba de predare maghiară. Casa Petőfi e centrul cultural al

comunită ii, unde func ionează i biblioteca. În Bucure ti apare cotidianul na ionalț ț ș ș ț Új Magyar Szó, iar lunar este editat i ziarul școmunită ii:ț Bukaresti Közlöny. Biserica Reformată (calvină) din Bucure ti oferă liturghii în limba maghiară. Printre șbucure tencele de origine maghiară se numărăș Vera Renczi , Daniela Gyorfi iș Eva Kiss.

Biserica Evaghelică C.A.

Comunitatea germanăComunitatea germană datează încă din secolul XVIII, fiind compusă preponderent din negustori sa iș . Din acest secol datează

i prima men iune a unei biserici luterane din lemn. În preajma Primului Război Mondial propor ia germanilor atingea 8%, fiind ș ț țvorba nu numai de sa i, ci i deș ș prusieni iș austrieci. În Bucure ti func ioneazăș ț Colegiul Goethe (fostul "Liceu Teoretic

Hermann Oberth") cu limba de predare germană. De asemenea continuă să existe biserica luterană (evanghelică) cu limba de

liturghie germană. La recensământul din 1977 popula ia germană era alcătuită din aproape 8.000 persoane. Înț 1992 au fost

număra i 4.391 germani, iar înț 2002 doar 2.358 germani.

Denumirea renumitei străzi Lipscani provine de la negustorii din ora ul germanș Lipsca (Leipzig).

Biserica armenească

Comunitatea armeanăO comunitate cu vechi tradi ii culturale i economice în Bucure ti este cea armeană. În anulț ș ș 1930 trăiau în Bucure ti 4.748 de șarmeni, reprezentând 0,74% din popula ia municipiului. La recensământul dinț 1992 au fost număra i 909, iar înț 2002 doar 815

armeni în Bucure i. Locuri precum Strada Armenească amintesc de prezen a armenilor în ora . Există o biserică i un cimitir ș ț ș șarmenesc în Bucure ti.ș

Biserica ortodoxă greacă

Comunitatea greacăO altă comunitate cu vechi tradi ii în Bucure ti este cea grecească. Aceasta datează încă din timpulț ș perioadei fanariote (1715-

1821). În 1930 trăiau în Bucure ti 4.293 de greci, reprezentând 0,67% din totalul popula iei ora ului.ș ț ș

Biserica catolică bulgară, Sfânta Născătoare de Dumnezeu

Fosta biserică ortodoxă bulgară

Comunitatea bulgarăPrezen a unei popula iiț ț bulgăre tiș în Bucure ti are o vechime de mai multe secole, existând încă din sec. XVII-lea, când ni te ș șcălugări catolici franciscani bulgari ridicaseră pe locul actualei biserici Bără iaț o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor din

Bucure ti sunt ortodoc i, fiind reuni i din 1954 până în aprilie 2009 în biserica ortodoxă bulgarească "Sf. prooroc Ilie" ș ș ț(actualmente "Sf. Ilie-Hanul Col ei", preluată de Biserica Ortodoxă Română, prin Arhiepiscopia Bucure tilor - protopopiatul III ț șCapitală). Precluare acestei biserici este considerată abuzivă de comunitatea bulgărească i de Biserica Ortodoxă Bulgarăș [11]

[12] [13] [14] , pe când Biserica Ortodoxă Română prive te acest gest ca fiind legitim.ș [15] De asemenea, se întâlnesc i bulgari șcatolici, reprezenta i deț Biserica Sfânta Născătoare de Dumnezeu. Motivele pentru care bulgarii au sosit în Bucure ti sunt șdiverse: fie politice (se refugiau din cale orpeli tii otomane înainte deș 1878), fie socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai

bun - mai ales în prima jumătate a sec. XX). Autorită ile comuniste au închisț Liceul bulgăresc, însă în toamna anului 1999, la

Bucure ti a fost redeschisă, in paralel cu Liceul român din Sofia, vechea coala bulgară cu 3 clase i un număr de 84 de elevi,ș Ș șcu predare în limba bulgară. Unele cartiere din Bucure ti continuă să aibă o popula ie numeroasă de bulgari:ș ț Giule ti-șSârbi[16], Dude ti-Cioplea (în bună parte catolici)ș [17]. Bulgari trăiesc i în cartiere din unele sate aflate în preajma Capitalei ș(în Brăne tiș , Bragadiru, Glina, Dobroe tiș , Pantelimon, Colentina, Chiajna,Ro uș sau bulgari catolici pavlicheni în Pope ti-șLeordeni [18] ).

Comunitatea polonezăÎn Bucure ti trăie te de asemenea o popula ie poloneză, aproape la fel de semnificativă ca i cea din Bucovina. Polonezii au ș ș ț șsosit în special înaintea Primului Război Mondial, dar i în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - în ambele cazuri ca șrefugia i care au hotărât să se stabilească aici. În cadrul emigra iei polone, un rol însemnat a jucat Uniunea Emigra iei Polone ț ț ț(1866-1871), care a avut o filială i la Bucure ti. Într-o propor ie semnificativă polonezii bucure teni sunt intelectuali, iar unul ș ș ț șdintre ei, H. Dąbrowski, a fost primarul Bucure tiului în perioada 1940-1942. Strada Polonă este numită după această școmunitate. Azi mai trăiesc în Bucure ti câteva sute de polonezi, însă în anul 1890 numărul acestora se ridica la aproximativ ș3.000 de persoane (aprox. 1,5% din popula ia ora ului).ț ș

Comunitatea albanezăBucure ti este centrulș comunită ii albaneze din Româniaț . Comunitatea albaneză bucure teană a început să se formeze în șprima jumătate a secolului XIX, când capitala ării Române ti a devenit un centru al ini iativelor culturale ale unor intelectuali Ț ș țprecum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto iș Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la Bucure ti în ș1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului na ional albanezț Hymni i Flamurit pe vremea când locuia în

Bucure ti. Cei mai mul i dintre ace ti intelectuali se refugiaseră în România din calea opreli tei otomane. În 1920 trăiau în ș ț ș șBucure ti aproape 20.000 de albanezi. Azi mai trăiesc doar câteva sute de albanezi în Bucure ti. Majoritatea albanezilor ș șbucure teni sunt cre tini ortodoc i, dar există într-un număr mai mic i albanezi musulmani.ș ș ș ș

Economie i infrastructurășArticol principal: Economia României.

Bucure tiul este cel mai mare centru economic al României. În anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% dinș Produsul

Intern Brut al României i împreună cuș jude ul Ilfovț 25,3% conform datelor institu iilor de specialitate, iar PIB/locuitor cu 240% țmai ridicat decat media na ională. În Bucure ti se regăse te cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Românieiț ș șexcluzând agricultura. Începând cu domeniul serviciilor i terminând cuș construc iileț . Întreprinderile constructoare de ma ini ș(utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, ma iniș iș utilaje

agricole, locomotive, vagoane, avioane iș elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnică, electronică, mecanică fină, optică.

Întreprinderichimice, de materiale de construc ieț , de prelucrare a lemnului. Bucure tiul este un importantș nod

feroviar, rutier iș aerian.

TransportArticol principal: Transport în Bucure tiș .

Transportul public

Troleibuzul Iveco-Citelis circulând pe traseul 91

Sistemul extensiv al transportului public din Bucure ti este cel mai mare din România. Este compus dinș sistemul de metrou de

71 km operat de către Metrorex i re eaua transportului de suprafa ă—ș ț ț autobuze (105 linii[19]), troleibuze (18 de

linii[19]), tramvaie (25 de linii[19]) iș metrou u orș —operată de către RATB. Adi ional, func ionează i re eaua minibuzelor ț ț ș țprivate. Există i companii de taxi (10.000 de taxiuri licen iate).ș ț [20]

Transportul aerian

Staţia de metrou Obor

În Bucure ti există în prezent două aeroporturi func ionale:ș ț Aeroportul Interna ional Henri Coandăț (ini ial „Otopeni”) țiș Aeroportul Interna ional Aurel Vlaicuț (ini ial „Băneasa”). Henri Coandă este cel mai mare aeroport al României deservind ț

cinci milioane de pasageri în 2007 i fiind centrul principal pentru operatorul na ionalș ț TAROM. De acolo pleacă i sosesc zilnic șzboruri din alte ora e din România precum i numeroase alte aeroporturi dinș ș Europa, America de Nord, Asia iș Africa. Aurel

Vlaicu este folosit de cătrecompaniile aeriene low-cost i pentru a deservi avioanele charter.ș

Transportul feroviarBucure ti este nodul feroviar principal al companiei na ionaleș ț Căile Ferate Române. Cea mai importantă sta ie feroviară țeste Gara de Nord din care pleacă i sosesc trenuri zilnice din diverse localită i române ti, precum i din ora e europene:ș ț ș ș ș

•Belgrad (Serbia)

•Budapesta (Ungaria)

•Sofia (Bulgaria)

•Viena (Austria)

•Chi inăuș (Republica Moldova)

•Kiev (Ucraina)

•Thessaloniki (Grecia)

•Moscova (Federa ia Rusăț )

•Istanbul (Turcia)

Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri ale operatorului de stat CFR Călători [21] i 2 ale operatorului privatș Regiotrans [22] .

De asemenea există i alte gări:ș Basarab, Băneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud iș Sud. Din ora pornesc 5 magistrale șferoviare: 300 (Bucure ti-ș Oradea), 500 (Bucure ti-ș Bacău-Suceava-Vere tiș ), 700 (Bucure ti—ș Brăila-Gala iț ), 800(Bucure ti-șConstan aț ), 900 (Bucure ti-ș Drobeta-Turnu Severin-Timi oaraș -Jimbolia) i 3 linii secundare interoperabile:ș 901 (Bucure ti-șPite tiș -Craiova), 902 (Bucure ti-ș Giurgiu) iș 903(Bucure ti-ș Olteni aț ).

Transportul rutierElementul de bază al re elei străzilor urbane din Bucure ti sunt bulevardele de mare circula ie, care pleacă din centrul urban ț ș țla suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-vest-sud-est) i douăș inele (interior iș exterior) contribuie la reducerea

aglomera iei din trafic. Străzile în municipiu sunt de obicei în esate în timpulț ț orelor de vârf din cauza cre terii numărului șma inilor în anii recen i. În fiecare zi, peste un milion de vehicule circulă în interiorul ora ului. Aceasta a rezultat în apari ia ș ț ș țgropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mare problemă de infrastructură a Bucure tiului.ș

Bucure ti este principalul nod al re elei drumurilor na ionale române, fiind punctul de începere pentru ș ț țtrei autostrăzi (A1 spre Pite tiș iș A2 spre Constan aț , A3 spre Ploiesti) i nouă drumuri na ionale ș ț(DN1 spre Oradea, DN1A spre Bra ovș , DN2 spre Suceava, DN3 spre Călăra iș , DN4 spre Olteni aț , DN5 spre Giurgiu, DN6 spr

e Timi oaraș iș Cenad, DN7 spreNădlac iș DN71 spre Sinaia).

Transportul pe apăÎn ciuda faptului că se situează pe malurile râului Dâmbovi aț , fiindcă acest râu nu este navigabil, Bucure ti nu a func ionat ș țniciodată ca port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte ora e, precumș Giurgiu iș Olteni aț , aceste ora e fiind amplasate la șdistan e mici: 65, respectiv 62 kilometri. În anul 2010, mai mul i politicieni au reluat ideea continuării construc iilor laț ț ț Canalul

Dunăre-Bucure tiș de lungime de 73 km, care va lega ora ul cuș Dunărea,prin canalizarea râurilor Dâmbovi a iț ș Argeș. Potrivit

primarului Capitalei, Sorin Oprescu, canalul este finalizat în propor ie de 65%. Totodată, ministrul Dezvoltării Regionale i ț șTurismului, Elena Udrea, declara, în iunie 2010, că inten ionează să includă proiectul în Strategia Uniunii Europene pentru țRegiunea Dunării. Se a teaptă ca acest canal să devină o componentă importantă a infrastructurii de transport oră ene ti.ș ș ș [23]

Administra iețArticol principal: Sectoarele Bucure tiuluiș .

România

Acest articol face parte din seria:Organizarea administrativ-teritorială

a României

• Nivel regional• 8 regiuni de dezvoltare• Nivel jude eanț• municipiul Bucure tiș• 41 de jude eț• Nivel local

• Zone metropolitane• 103 municipii (exclusiv Bucure ti)ș• 320 de ora eș• 2859 de comune• Alte diviziuni• Sate• Sectoare

Politica României · Atlas Portal Politica

Acest cadru: v • d • m

Bucure tiul are un statut special în ară, fiind singurul ora care nu apar ine nici unui jude . Totu i, popula ia sa este mai ș ț ș ț ț ș țnumeroasă decât a oricărui jude .ț

Primăria administrează ora ul i este condusă de un Primar General (actualmenteș ș Sorin Oprescu). Ora ul are o suprafa ă ș țtotală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse

radial ( i numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administra ie o parte a centrului ș țBucure tiului. Primăria Generală este responsabilă cu utilită ile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primăriile ș țsectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetă eni i consiliile locale, străzile secundare, parcuri, coli i serviciile de ț ș ș șsalubrizare.

Împăr irea pe sectoareț•Sectorul 1 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 227.717 locuitori i include șcartierele: Aviatorilor, Avia ieiț , Băneasa, Bucure tii Noiș ,Dămăroaia, Domenii, Doroban iț , Gara de

Nord, Grivi aț , Victoriei, Pajura, Pipera, Primăverii, Chitila, i o mică parte dinș Giule tiș . În urma alegerilor din 2012, în func ia dețprimar de sector a fost reales Andrei Ioan Chiliman (USL).

•Sectorul 2 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 357.338 locuitori i include șcartierele: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei,Fundeni, Floreasca. În urma alegerilor din 2012, în func ia de primar de sector ța fost reales Neculai On anuț (UNPR).

•Sectorul 3 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 399.231 locuitori i include cartierele:ș Vitan, Dude tiș , Titan, Balta

Albă, Centrul Civic [24] . În urma alegerilor din 2012, în func ia de primar de sector a fost alesț Robert Negoi ăț (USL).

•Sectorul 4 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 300.331 locuitori i include șcartierele: Berceni, Olteni eiț , Giurgiului, Văcăre tiș ,Timpuri Noi, Tineretului. În urma alegerilor din 2012, în func ia de primar de țsector a fost reales Cristian Popescu-Piedone (USL).

•Sectorul 5 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 288.690 locuitori i include șcartierele: Rahova, Ferentari, Giurgiului [25] , Cotroceni. În urma alegerilor din 2012, în func ia de primar de sector a fost țreales Daniel Marian Vanghelie (USL).

•Sectorul 6 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 371.060 locuitori i include cartierele:ș Drumul

Taberei, Ghencea, Militari, Crânga iș ,Giule tiș . În urma alegerilor din 2012, în func ia de primar de sector a fost alesț Rare șMănescu (USL).

Zona metropolitanăArticol principal: Zona Metropolitană Bucure tiș .

Zona metropolitană Bucure ti (pe scurtș ZMB) cuprinde actualmente aproximativ 2,4 milioane de locuitori (neoficial 3,4

milioane).[6]Conform proiectelor Primăriei Bucure tiș , ZMB urmează să fie mărită astfel încât să cuprindă 94 de unită i țadministrativ - teritoriale, întinse pe circa 5.000 Km2.

Calitatea vie iițConform studiilor despre calitatea vie ii în ora ele lumii, emise anual de firma de consultan ă Mercer, Bucure tii se aflau pe ț ș ț șlocul 94 în topul mondial al calită ii vie ii, în anul 2001,ț ț [26] i au coborât pe locul 108 în anul 2009.ș [27] Bucure tii sunt astfel pe șpenultimul loc în topul calită ii vie ii, între capitalele Uniunii Europene, pe ultimul loc fiind capitala bulgară, Sofia.ț ț

Steme i steagurișArticol principal: galeria de steme i steaguri ale municipiului Bucure tiș ș .

Institu ii, monumente i obiective turisticeț ș [modificare]

Clădirea de birouri Europe House în Pia a Victorieiț

În Bucure ti î i au sediulș ș Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul iș Pre edin ia Românieiș ț . De

asemenea, î i au sediul numeroase institu ii de cultură, precum sunt:ș ț Academia Română (fondată în 1866), peste 60 de

institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de învă ământ țsuperior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Na ionalăț , fondată în 1955,

7 milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată în timpul Revolu iei din ț1989), .a.m.d.ș

Parcurile mai importante din ora suntș Parcul Herăstrău (187 ha), Parcul Ci migiuș (13 ha), inaugurat în anul 1860, Parcul

Tineretului (200 ha) iș Parcul Carol (36 ha), inaugurat în 1906.

ArhitecturăArticol principal: Listă de clădiri importante din Bucure tiș .

Curtea Veche

Substan a medievală a Bucure tiului a fost de-a lungul timpului grav afectată de distrugeri i incendii. În plus, ora ul a pierdut ț ș ș șîn mod tragic o serie de monumente, mai ales biserici, i în decursul campaniei de "urbanism"ș [28] ini iate în secolul trecut țde Nicolae Ceau escuș . Din nucleul ora ului medieval de pe malurile Dâmbovi ei s-au păstrat vestigiile Cur ii Vechi (sec. XV - ș ț țXVI) cu Biserica Domnească Buna Vestire, care datează probabil din vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1554). Biserica are un

plan triconc, naosul ei este eviden iat printr-o turlă. Fa ada trădează unele influen e moldovene ti, dar zidăria formată din ț ț ț șasize de cărămidă alternând cu por iuni acoperite de mortar, imitând piatra fă uită, apar ine deja formelor tipice ț ț țarhitecturii ării Române tiȚ ș . Portalul vestic cu decoruri în stil baroc brâncovenesc a fost a ezat mai târziu, înș 1715, în timpul

scurtei domnii a lui tefan CantacuzinoȘ . În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din vremea edificării i din 1714/15, iar șrestul bisericii adăposte te picturi murale ale arti tilor academi tiș ș ș Constantin Lecca i Mi u Popp, dinș ș 1852. Turla a fost înlocuită

în 1914.

Secolele XVI-XVIIMănăstirea Radu Vodă (Sfânta Troi ăț ) a fost ridicată pe vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost distrusă deja

în 1595 de Sinan Pa aș , pentru a fi în secolul al XVII-leareconstruită i fortificată de cătreș Radu Mihnea (1613-1620)

iș Alexandru Coconul (1623-1627). Atât elementele tradi ionale (planul triconc, turla pe naos), cât i pronaosul supralărgit, ț șîncununat de trei turle, sunt influen ate de formele bisericii mănăstirii dinț Curtea de Argeș. Decorul fa adelor este format din țdouă registre de arcaturi din ciubuce, despăr ite de un brâu median.ț

Din ansamblul Mănăstirii Mihai Vodă, ctitoria marelui domnitor (1589-1591), s-a păstrat doar biserica de plan triconc

tip Vodi aț II, care reprezintă prin pastoforiile supralărgite, cele două turle pe proscomidie i pe diaconicon i prin împodobirea ș șfa adelor de cărămidă cu două registre de arcade oarbe o capodoperă a arhitecturii muntene ti. Construc ia a fost, împreună ț ș țcu turnul-clopotni ă din secolele XVI-XVIII, translată din fosta incintă monastică înț 1986. Clădirea mănăstirii, care adăpostise

până atunci Arhivele Statului, a fost distrusă.

Din secolul al XVI-lea datează i biserica mănăstirii Mărcu a (ș ț 1586-1587), o ctitorie pe plan triconc cu turlă pe naos a marelui

vistier Dan. În 1733 biserica a fost reînnoită i împodobită cu picturi murale, iar dinș 1945 până în 1957 ea a fost restaurată.

Alte importante mărturii ale secolului al XVI-lea, Biserica Alba-Postăvari i bisericaș Spirea Veche, au fost distruse în primăvara

lui 1984.

Biserica Domnească

În epoca lui Matei Basarab a fost rezidită Mănăstirea Plumbuita (1647) după modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu,

pentru a comemora victoria din 1632 împotriva turcilor. Din Casa Domnească construită atunci s-a păstrat doar o latură

interioară a cur ii. Biserica de plan triconc fusese ridicată pe vremea luiț Mihnea al II-lea Turcitul (1577-1583, 1585-1591), dar

suferise în 1595 mari distrugeri.

Biserica Patriarhiei cu hramul Sf. Dimitrie cel Nou, ridicată sub domnia lui Constantin erban BasarabȘ (1654-1658), dezvoltă

modelul dat de biserica episcopală din Curtea de Argeș, folosind propor ii mai masive, mai ales în cazul unui monumental țpridvor vestic. Interiorul bisericii a căpătat în secolul al XIX-lea un caracter unitar, prin înlăturarea zidului care despăr ea țpronaosul de naos i prin împodobirea cu un ansamblu de pictură murală înș 1830. Deasupra u ii spre pronaos s-au păstrat șimaginile ctitorilor din 1669. După mutarea mitropoliei de la Târgovi teș la Bucure ti înș 1668, ea a devenit Catedrală

Mitropolitană, i înș 1925, după ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie, Catedrala Patriarhală. În apropierea

acestei biserici se află ansamblul re edin ei mitropolitane, dispus în pantă peș ț Dealul Viilor. În incinta acestui complex s-au

păstrat unele construc ii dinț 1698, apar inând fostei mănăstiri, printre care se numără poarta principală a edificiului, un țparaclis cu galerie i treptele care duc spre portal. Acestea au fost reînnoite înș 1723.

Mănăstirea Cotroceni din 1679 a fost complet demolată în 1985. Ea adăpostea mormântul lui erban CantacuzinoȘ , biserica ei

se distingea prin propor iile armonioase i printr-o tâmplă bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitoruluiț ș erban ȘCantacuzino este iș Biserica Doamnei (1683), care con ine un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos ți Ioan.ș

Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirii Antim (1713-1715), o ctitorie a

mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de

motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane i de un fronton semicircular care denotă influen a barocului ș țitalian. Notabile sunt de asemenea porticele mănăstirii, cu coloane de piatră în torsadă, i bucătăriile ei cu bol i etajate pe ș țtrompe. Aripile de nord i de est ale edificiului monastic au fost demolate în 1984. Înș epoca brâncovenească este întemeiat de

spătarul Mihail Cantacuzino iș Spitalul Col eaț (1702), prima institu ie spitalicească dinț ara RomâneascăȚ . Alte monumente

ale stilului brâncovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogo oaiaș (1702) i Biserica Col ea (ș ț 1695-

1702), din ansamblul căreia s-a păstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al u ii spre pronaos precum iș șcanaturile din lemn ale acestei u i. Picturile din paraclis apar in luiș ț Gheorghe Tătărescu. O fază târzie a stilului brâncovenesc

era reprezentată de Mănăstirea Văcăre tiș (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusă în ultimii ani ai dictaturii

comuniste. Lăca ul monastic avea o ornamentică deosebit de bogată i era considerat drept o sinteză a arhitecturii sacrale ș ștradi ional române ti. Alte monumente ale acestei epoci suntț ș Biserica Kre ulescuț (1722) iș Biserica Stavropoleos (1724-1730),

cu un pridvor bogat ornamentat. A a-numitaș Biserică a lui Bucur Ciobanul, Biserica Bolni eiț Mănăstirii Radu Vodă, este, în

pofida numelui care sugerează o ctitorie legendară, tot o construc ie gra ioasă dinț ț secolul al XVIII-lea. Din vremea lui

Constantin Brâncoveanu datează i viitoareaș Cale a Victoriei, stradă numită ini ial Podul Mogo oaiei, deoarece făcea legătura ț șîntre re edin a domnească de la poalele dealului Mitropoliei i palatul de la Mogo oaia.ș ț ș ș

Secolele XVIII-XIXSecolele XVIII i XIX constituie pentru arhitectura Bucure tiului perioada unei mari înfloriri. După o perioadă de tranzi ie, ș ș țreprezentată prin bisericile Sf. Elefterie (1743), Olari (1758) continuă par ial formele tradi ionale ale epocii brâncovene ti, aparț ț șprimele edificii construite în stil neoclasic (Palatul Ghica-Tei, 1822) sau neogotic (Casa Su u dinț 1830, Biserica Sf. Spiridon

Nou din 1852-1858). Din punct de vedere urbanistic Bucure tiul a cunoscut sub domnitorii fanario i, deci până în 1821, i o ș ț șputernică influen ă orientală, evidentă mai ales în amenajarea pie elor după modelul constantinopolitan, a a a-numitelor ț ț șmaidane, i în arhitectura caselor particulare i a celebrelor hanuri. Reprezentativ pentru aceste influen e esteș ș ț Hanul lui

Manuc, construit în 1808 de către un negustor armean. Influen aț Parisului, a metropolei europene îndrăgite de români, i a școlii franceze de arhitectură devine hotărâtoare odată cu desăvâr ireaș ș Palatului tirbey de către arhitectul francezȘ Michel

Sanjouand, în 1835. Lui Sanjouand i se datorează i planul paraclisului Palatului tirbey cu un pridvor sus inut de coloane ș Ș țdorice, precum i primele încercări de a dirija evolu ia ora ului conform unui plan urbanistic. Caracterul neoclasicist al palatuluiș ț ș

tirbey este respectat i de modificările efectuate înȘ ș 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li

se datorează fa ada împodobită de cariatide i aripile laterale supraînăl ate.ț ș ț

Casa de Economii şi Consemnaţiuni

Casa de Economii şi Consemnaţiuni la 1900

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea planul ora ului căpătă treptat, i datorită proiectelor urbanistice ini iate de Sanjouand,ș ș țun caracter reprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de edificii monumentale

pentru institu iile din administra ie i cultură, precum i prin amenajarea unor areale întinse ca parcuri. Astfel, parcul central al ț ț ș șBucure tiului,ș Ci migiulș , ia fiin ă la mijlocul secolului, după proiectele arhitectului peisagist germanț Wilhelm Meyer. Acesta va

contribui i la continuareaș oselei KisseleffȘ , care prelungea Calea Victoriei spre nord încă din 1832. Din păcate, noile curente

în arhitectură au dus i la demolarea unor biserici, mănăstiri i hanuri medievale, precum i la impunerea cu orice pre a ș ș ș țcanonului francez în restaurare i reconstruc ie. Clădirile "micului Paris" au schimbat aspectul vechiului ora , din care s-au ș ț șpăstrat mai ales spa iile subterane greu de recuperat datorită impunerii unei noi structuri urbanistice. Numero i arhitec i ț ș țfrancezi, printre care nu s-a numărat nici unul de prim rang, au contribuit la impunerea neoclasicismului, apoi a romantismului

i a eclectismului de coală franceză. Astfel, Palatulș ș Băncii Na ionaleț (corpul vechi) este o operă din 1883-85 a

arhitec ilorț Cassien Bernard iș Albert Galleron. După planurile lui Paul Gottereau s-a construit Casa de Economii i șConsemna iuniț de pe Calea Victoriei, cu o alură de catedrală eclectistă purtând o cupolă centrală de sticlă i metal, care îi șconferă transparen ă. Acela i Gottereau a proiectat i clădirea Funda iilor Regale, astăzi unul dintre corpurileț ș ș ț Bibliotecii

Centrale Universitare. Ion Mincu a fost ini ial un promotor al colii franceze de arhitectură, datorită anilor de studii petrecu i ț ș țla Paris. Palatul Cur ii Supreme de Justi ie, o operă din această perioadă a lui A. Ballu la care a colaborat Mincu, a devenit ț țazi, după o perioadă îndelungată de renovare, sediul Cur ii de Apel Bucure ti i a Judecătoriei Sectorului 5. Remarcabile mai ț ș șsunt Catedrala Sfântul Iosif, construită de Friedrich Schmidt (1873 - 1884) în stil neogotic, iș Ateneul Român, conceput

de Constantin Baicoianu iș Albert Galleron, construit între 1885 iș 1888, a cărui perspectivă dinspre Calea Victoriei este

dominată de o cupolă barocă i de un monumental portic de ordin ionic. Ateneul este o clădire caracteristică pentru stilul șeclectic al capitalei, bazat pe structuri clasiciste, a a cum a fost el cultivat în Fran a.ș ț

Secolul XXAcest stil a prevalat i în arhitectura de la începutulș secolului al XX-lea în Bucure ti, în pofida diverselor curente secesioniste șale vremii. Astfel, fostul Palat al Po telor, aziș Muzeul Na ional de Istorie a Românieiț , construit în anul 1900 după planurile

arhitectului Alexandru Săvulescu (1847-1902), are un pridvor masiv de ordin pseudodoric, un parament cu rustica i diverse șelemente decorative datorate în parte rena teriiș , în parte clasicismului. Un concept asemănător a stat la baza fostului Palat al

Parlamentului (1907), azi Palatul Patriarhiei, după planurile lui Dimitrie Maimarolu (1859-1926). Clădirea Primăriei Municipiului

Bucure tiș , ridicată între anii 1906 iș 1910 de Petre Antonescu, ilustrează anumite tendin e retrospective ale începutului de țsecol, care vizau o rena tere a tradi iilor na ionale în arhitectură, mai ales a stilului brâncovenesc. Idealul unei coli de ș ț ț șarhitectură neoromânească se face remarcat i în opera lui Ion Mincu, de pildă în „Bufetul de la osea” de pe oseaua ș Ș ȘKisseleff, din 1892. Tradi ia arhitecturală moldovenească l-a inspirat pe arhitectulț Nicolae Ghica-Bude tiș , de exemplu

în Muzeul de etnografie, artă na ională, artă decorativă i industrialăț ș , azi Muzeul ăranului RomânȚ , construit în etape între

anii 1912 iș 1939. Stilul neoromânesc nu a putut însă depă i canonul francez, reprezentat în primele decenii ale secolului de șPalatul Regal al arhitectului Nicolae Nenciulescu (1932-1937), azi Muzeul Na ional de Artă al Românieiț , o construc ie alcătuitățdintr-un corp central i două aripi laterale care expunea un nu tocmai riguros neoclasicism, i deș ș Arcul de Triumf, o operă a

arhitectului Petre Antonescu (1922 i 1935/36). În anii '30 î i fac apari ia primele modernisme ale secolului; astfel, cuș ș ț Palatul

Telefoanelor se ridică pe Calea Victoriei un mic Zgârie-nori de tip american.

În anii '50 ai secolului al XX-lea au fost ridicate în centru unele clădiri reprezentative ale noii puteri, de exemplu Casa

Scânteii (1956) sau Opera Română (1953). Opera, de i după un proiect stalinist, expune elementele de eclectism tipice șpentru sfâr itulș secolului al XIX-lea. De asemenea, în primul deceniu al dictaturii comuniste suprafa a ora ului s-a mărit în modț șsemnificativ prin construc ia de noi cartiere de locuin e, care aveau par ial caracterul deț ț ț ora -satelitș : Balta Albă, Drumul

Taberei, Floreasca, Jiul-Pajura, Berenci, Calea Grivi ei. În primii ani ai lui Ceau escu arhitectura s-a putut elibera în mare ț șmăsură de canonul stalinist. Între 1968 i 1970 a fost edificatș Hotelul Intercontinental, până în 2004 cea mai înaltă construc ie-țturn din România, i tot în 1970 a fost terminată noua clădire aș Teatrului Na ionalț , a cărei modernism a fost ulterior denaturat,

la ordinul lui Ceau escu, prin fa ade cu arcade. Epoca luiș ț Nicolae Ceau escuș a adus cu sine schimbări grave în structura

urbanistică a capitalei. Construirea unui nou palat preziden ial i a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a făcut cu pre ul ț ș țdistrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova i Antim. Foarte contestată în noul ansamblu esteș Casa Poporului a

arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al Parlamentului României. Lucrările la acest edificiu megaloman, care se întinde pe o

suprafa ă de 350 000 m², au început în anulț 1984. Construc iei i se impută lipsa de unitate stilistică i propor iile care ignoră ț ș țmodelul clasicist după care se orientează de fapt.

Lăca e de cult i monumente dispăruteș ș•Biserica Sf. Nicolae-Sârbi, începutul secolului al XVI-lea, demolată în 1985.

•Biserica Crânga iș (1564) i cimitirul adiacent, distruse în 1986 pentru a face locș Lacului Morii.

•Biserica Alba-Postăvari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolată în martie 1984.

•Biserica Sf. Nicolae-Jitni ă (1590) din Calea Văcăre ti, demolată în iulie 1986.ț ș•Clădirea Mănăstirii Mihai Vodă, 1591, demolată în 1984.

•Biserica Spirea Veche, secolul al XVI-lea, reînnoită în secolul al XVIII-lea, demolată în aprilie 1984.

•Biserica Enei (1611), avariată de o macara în timpul lucrărilor de reconstruc ie după cutremurul din 1977 i demolată în ț șprimăvara aceluia i an. Acest lăca de cult cu un ansamblu important de pictură murală a fost prima victimă a demolărilor ș șregimului ceau ist.ș•Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul al XVII-lea, demolată în iunie 1987, doar la câ iva ani după renovare. Biserica era țîmpodobită cu picturi de Dumitru Belizarie.

•Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul al XVII-lea, demolată în iulie 1987. În timpul demolării a fost furată icoana dăruită

bisericii de către Patriarhul Silvestru al Antiohiei la 1748.

•Mănăstirea Cotroceni din 1679, cu biserica din 1598, demolată în 1985.

•Biserica Olteni, ctitorită în 1696, demolată în iunie 1987. În 1821, în timpul luptelor dintre eteri ti i otomani, biserica servise ș șarnău ilor drept loc de rezisten ă i fusese avariată de bombardamente. Între 1863 i 1865 biserica fusese restaurată în stil ț ț ș șneogotic[30]. Picturile murale executate de Gheorghe Tattarescu au fost par ial distruse, par ial furate în timpul demolării.ț ț•Aripile de nord i de est aleș Mănăstirii Antim (1713-1715), demolate în 1984.

•Mănăstirea Văcăre tiș (1716-1722), cea mai însemnată mănăstire din Bucure ti, demolată între 1984 i 1987. Dintr-o ș șsuprafa ă de cca 2.500 m² de frescă datând din timpul edificării au putut fi salva i de către prof.ț ț Dan Mohanu i studen ii săi deș țla Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m²[31]. Pictura murală care împodobea paraclisul locului de

închinare a voievodului a fost aproape complet distrusă, cu excep ia unor fragmente cu icoane sau scene biblice care au fost țprobabil furate de muncitorii antierului de demolare.ș•Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurată în 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolată în octombrie 1987. Odată cu biserica a

dispărut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai vechi decât biserica.

•Biserica Mănăstirii Pantelimon, 1750, demolată în 1986.

•Casa boierească a lui Dinicu Golescu (1777-1830), devenită ulterior re edin ă domnească i completată subș ț ș Carol I, între

1882 i 1885, cu un corp proiectat de cătreș Paul Gottereau, a fost distrusă în 1927 de un incendiu i înlocuită cuș Palatul Regal,

ridicat între 1932 i 1937.ș•Biserica Izvor, 1785, demolată în 1984.

•Biserica Sf. Troi ă-Izvor, 1804, descrisă deț Barbu tefănescu DelavranceaȘ în nuvela Hagi-Tudose, demolată în octombrie

1987. Odată cu demolarea au dispărut numeroase obiecte de cult.

•Teatrul Na ional, ridicat între 1846 i 1852 după planurile arhitectului Joseph Heft, demolat după avariile suferite din cauza ț șbombelor germane din august 1944.

•Clădirile de la sfâr itul secolului al XIX-lea de pe Calea Mogo oaiei.ș ș•Două corpuri de clădire i capela Institutului Medico-Legal "Prof. Mina Minovici" din 1892, demolate în 1985. Capela din șincinta institu iei fusese o operă a arhitectuluiț Paul Petricu. Mare parte din inventarul ei s-a pierdut în timpul demolării:

lambriurile i stranele din stejar sculptat, mozaicul de deasupra intrării, pictura din absida altarului i vitraliile executate în ș șFran a la începutul secolului al XX-lea.ț•Vilele i blocurile ridicate în perioada interbelică pe Splaiul Independen ei, demolate între 1984 i 1987.ș ț ș•Biserica Gherghiceanu, 1939, demolată în 1984.

•Biserica Crânga i 2, 1943, demolată în 1982.ș•Biserica Mărgeanului, 1946, demolată în 1981.

•Biserica Doamna Oltea, 1947, demolată în 1986.

Vechi hanuriPrin arhitectura i mărimea lor, hanurile bucure tene reprezentau o atrac ie pentru călătorii care vizitau Bucure tii. Câteva din ș ș ț șhanurile remarcabile prin arhitectura lor:

•Hanul Constantin Vodă

•Hanul Manuc

•Hanul cu Tei

•Hanul Bazaca

•Hanul Galben

Educa iețArticol principal: Lista universită ilor din Bucure tiț ș .

Universită i de stat:ț

•Universitatea din Bucure tiș•Academia de Studii Economice

•Universitatea Politehnica Bucure tiș•Universitatea Tehnică de Construc ii din Bucure tiț ș

•Universitatea Na ională de Arte Bucure tiț ș•Universitatea Na ională de Muzică din Bucure tiț ș

• coala Na ională de Studii Politice i AdministrativeȘ ț ș•Universitatea de Medicină i Farmacie Carol Davila din Bucure tiș ș

•Universitatea de tiin e Agronomice i Medicină Veterinară din Bucure tiȘ ț ș ș•Universitatea de Arhitectură i Urbanism Ion MincușUniversită i particulare:ț

•Universitatea Româno-Americană

•Universitatea Spiru Haret

•Universitatea Cre tină Dimitrie Cantemirș

•Universitatea Nicolae Titulescu

•Universitatea Hyperion

•Universitatea Artifex

•Universitatea Ecologică

•Universitatea Titu Maiorescu

•Universitatea Athenaeum

•Universitatea Bioterra

Echipe sportiveFotbal•A.S.C. Venus Bucure tiș

•Colentina A.C. Bucure tiș•Româno-Americana FC Bucure tiș

•ASC Venus Bucure tiș•Juventus Bucure tiș

•Rapid Bucure tiș•Steaua Bucure tiș

•Progresul Bucure tiș•Dinamo Bucure tiș

•Sportul Studen escțRugby•RC Dinamo

•RC Steaua

•RC Aurel Vlaicu

•RC Olimpia

Baschet•C.S. Rapid Bucure tiș

•C.S. Dinamo Bucure tiș•CSA Steaua Turabo Bucure tiș

•B.C. Dan Dacian Bucuresti

Handbal•Steaua HC

•Dinamo Baumit

•CSM Bucure ti (ș feminin i masculin)ș

•Rapid Bucure tiș (feminin)

Arte mar ialeț•C.S. Italo

•A.S. Dacic Taekwondo Club

•C.S. Dinamo Bucure tiș•C.S. Bushido Taekwondo

•Steaua Wu-Shu

•Ju Jitsu Club

•Chelsea Bucuresti

Ora e înfră iteș țSunt 13 ora e înfră ite cu Bucure ti:ș ț ș

• Londra, Anglia

• Moscova, Rusia

• Atena, Grecia

• Atlanta, Statele Unite din 1994

• Beijing, China din 21 iunie 2005

• Budapesta, Ungaria din 1997

• Chi inăuș , Republica Moldova

• Hanovra, Germania

• Montréal, Canada

• Sofia, Bulgaria

• Nicosia, Cipru din 2004

• Lagos, Nigeria

• São Paulo, Brazilia

BibliografieGhiduri turistice•Arety Anastasescu (ed.): Bucure ti. Ghidul străzilorș , Bucure ti: Stadion 1973.ș•Dan Berindei .a.:ș Bucure ti. Ghidș , Bucure ti: Editura Meridiane 1963.ș•Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu: Bucure ti. Ghid turisticș , Bucure ti: Editura Ed. Sport-Turism. 1980.ș•Sebastian Bonifaciu, Emanuel Valeriu: Bucure tii de la A la Z, Ghidș , Bucure ti: Editura Meridiane 1969.ș•Vasile Boroneant: Ghidul muzeelor, Bucure ti; Editura Cinor 1992.ș•Bucure ti. Mic îndreptar turisticș , Bucure ti: Editura Meridiane 1963.ș•Bucure ti. Monografieș , Bucure ti: Editura Sport Turism 1985.ș•Raul Călinescu: Excursii în împrejurimile capitalei, Bucure ti: Editura Uniunii de Cultură Fizică i Sport 1962.ș ș•Silvia Colfescu: Bucure ti. Ghid turistic, istoric, artisticș , Bucure tiș : Editura Vremea 2001.

•Consiliul Primăriei Municipiului Bucure ti (ed.):ș Bucure ti la a 50-a aniversare a P.C.R.ș , Bucure ti 1971.ș•Direc ia Topografică Militară (ed.):ț Bucure ti. Ghidul străzilorș , Bucure ti 1991.ș•Gh. Graur Florescu: Popasuri în împrejurimile Bucure tilorș , Bucure ti: Editura Sport Turism 1983.ș•Florian Georgescu, i Paul I. Cernovodeanu:ș Muzeul de Istorie a Ora ului Bucure tiș ș , Bucure ti: Sfatul popular al Capitalei șR.P.R. 1960.

•Alexandru Ionescu, Dan Emanoil, Constantin Vlădescu: Bucure ti. Ghidul străzilorș , Bucure tiș : Ed. consiliului na ional pentru țeduca ie fizică i sport 1969.ț ș•Alexandru Ionescu, Constantin Kiriac (ed.): Bucure ti. Ghidul străzilorș , coordonare cartografie tefan Pandele, Mircea Vlad, ȘBucure ti: Editura Sport Turism 1982.ș•Ion Iordan: Împrejurimile Bucure tilor, ghid turisticș , Bucure ti: Societatea R 1992.ș

•Gheorghe Leahu: Bucure ti. Arhitectură i culoareș ș , pref. de Alexandru Balaci, Bucure ti: Sport Turism 1989.ș•Gheorghe Leahu: Lipscanii, centrul istoric al Bucure tilorș , Bucure ti: Editura Arta Grafică 1993.ș•Hedy Löffler: Bucure tiș , cuvînt înainte de Ioan Grigorescu ; pagini de istorie de Panait I. Panait, Bucure ti Sport Turism 1984.ș•Leon Magdan: Ghidul pelerinului. Bucure ti i împrejurimiș ș , Bucure ti: Editura Sfântul Alexandru, 2001.ș•George erban:Ș Hoinărind prin Bucure tiș , Bucure ti: Editura Meridiane 1968.ș•Gh. Ciocioi, Dragne, .a.ș Ghidul mănăstirilor din România, edi ia a II-a, Bucure ti: Editura Sophia, 2011.ț șIstorie•Constantin Bacalba aș : Bucure tii de altădatăș , Bucure ti 1930, reprintsș Bucure tii de altă dată (1878-1884)ș , Bucure ti: Editura șEminescu 1993 iș Bucure tii de altă dată (1885-1888)ș , Bucure ti: Editura Albatros 2000.ș•Victor Bilciurescu: Bucure ti i bucure teni de ieri i de aziș ș ș ș , Bucure ti: Ed. Paideia 2003.ș•Mircea Diaconu: În Bucure tii de odinioarăș , Bucure ti: Bucure ti: Editura Paideia 1998.ș ș•Florian Georgescu (ed.): Istoria ora ului Bucure tiș ș , Bucure ti: Muzeul de Istorie a ora ului Bucure ti (MIMB) 1965.ș ș ș•Florian Georgescu, Panait I. Panait, Petre Dache: Muzeul de Istorie a ora ului Bucure ti 1921-1971ș ș , Bucure ti 1971.ș•Constantin C. Giurescu: Istoria Bucure tilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastreș , Bucure ti 1966.ș•Emanoil Hagi-Mosco: Bucure ti. Amintirile unui ora , Ziduri vechi. Fiin e dispăruteș ș ț , ed. îngrijită de tefan Ple ia, Bucure ti: Ș ș șEditura Funda iei Culturale Române 1995.ț•Ion Iona cu (ed.):ș Bucure tii de odinioarăș , Sfatul popular al capitalei, Muzeul de Istorie a orasului Bucure ti (MIMB), șBucure tiș : Editura tiin ifică 1959.Ș ț•Ionel C. Ioni ă:ț O "lună" din istoria Bucure tilorș , Bucure tiș : Arcub, 1998.

•G. I. Ionnescu-Gion, Istoria Bucurescilor, Bucure ti: Socec 1899.ș•Nicolae Iorga, Istoria Bucure tilorș , Bucure ti 1939.ș•Ulysse de Marsillac: Bucure tiul în veacul al XIX-leaș , prefa ă, note i antologie de ilustra ii de Adrian-Silvan Ionescuț ș ț ;

traducere din limba franceză de Elena Rădulescu, Bucure ti: Editura Meridiane 1999.ș•Radu Olteanu, Bucure tii în date i întâmplăriș ș , Bucure ti: Editura Paideia 2002.ș•Dimitrie Pappasoglu: Istoria fondării ora ului Bucure ti. Istoria începutului ora ului Bucure tiș ș ș ș , Bucure tiș : Ed. Culturală

Gheorghe Marin Speteanu, 2000 (= Memoria Bucure tilor 2).ș•Dimitrie Pappasoglu: Istoria fondării ora ului Bucure ti. Capitala Regatului Român - de la anul 1330 până la 1850ș ș , Bucure ti șEd. Asocia iei Române pentru Educa ie Democratică, 2000.ț ț•George Potra (ed.): Documente privitoare la istoria ora ului Bucure tiș ș , vol. 1: 1594-1821, Bucure ti 1961; vol. 2: 1821-1848, șBucure ti 1975; vol. 3: 1634-1800 Bucure ti 1982, Bucure ti: Editura Academiei Republicii Socialiste România 1961-1982.ș ș ș•George Potra: Din Bucure tii de altădatăș , Bucure ti 1981.ș•George Potra: Din Bucure tii de ieriș , Bucure ti: Editura tiin ifică i Enciclopedică 1990.ș Ș ț ș• erban Rădulescu-Zoner, Beatrice Marinescu:Ș Bucure tii în anii primului război mondial, 1914-1918ș , Bucure ti: Editura șAlbatros 1993.

•Adrian Rezeanu: Toponimie bucure teanăș , Bucure ti: Academia Română 2003.ș•Mihai Tătărâm: La margine de Bucure tiș , Bucure ti: Editura Sport Turism 1983.ș•Virgiliu Z. Teodorescu: Cronică bucure teană 1877-1878ș , Bucure ti: Editura Ministerului de Interne 1997.ș•Nicolae Vătămanu: Istorie Bucure teanăș , Bucure ti: Editura Enciclopedică Română 1973 (= Orizonturi 46).ș•Mărcule I. (coordonator),ț Superlativele României - mică enciclopedie, Editura Meronia, Bucure ti, 2010.ș ISBN 978-973-

7839-60-2

•Cristian Romano: Iosif Romanov librar, editor i tipograf din Bucure ti in prima jumatate a secolului al- XIX -leaș ș , în Anuarul

Arhivelor Municipiului Bucure ti nr.1/1996.șImpresii de călătorie, memorialistică i eseuriș•Tudor Arghezi: Cu bastonul prin Bucure tiș , Bucure ti: Editura pentru literatură 1961.ș•Christian d'Auchamp: Bucure ti văzut de un străinș , pref. de Amelia Pavel, Bucure ti: Editura Sport Turism 1982.ș•Gheorghe Cru escu:ț Podul Mogo oaiei, povestea unei străziș , Bucure ti: Editura Meridiane 1986 (= Biblioteca de artă 438).ș•Catherine Durandin: Bucure ti. Amintiri i plimbăriș ș , Pite ti: Paralela 45 2003.ș•Rodica Iană i:ș Povestea caselor, Bucure ti: Editura Simetria 2000.ș•Horia Liman: Timpurile i anotimpurile Bucure tiuluiș ș , Bucure ti: Editura Tineretului 1960.ș•Adrian Majuru: Bucure tii mahalalelor sau periferia ca mod de existen ăș ț , Bucure ti: Editura Compania 2003.ș

•Paul Morand: Bucure tiș , trad. de Marian Papahagi i Ion Popș ; Pref. i note de Ion Pop, Cluj: Echinox 2000. (Paul șMorand: Bucharest, Paris: Editions Plon 1934, 1935)

•Irina Nicolau, Ioana Popescu: O stradă oarecare din Bucure tiș , Bucure ti: Nemira 1999. (v. recenzia Gabrielei Trifescu șîn Observator Cultural Nr. 6, online)

•Constantin Olteanu: File din istoria Bucure tilor. Însemnările unui primar generalș , Bucure ti: Editura Aldo 2004.ș•Alexandru Predescu: Vremuri vechi bucure teneș , Bucure ti: Editura pentru Turism 1990.ș•Tudor tefănescu:Ș Ora ul cu amintiriș , Bucure ti: Editura Ion Creangă 1979.ș•Lelia Zamani: Bucure tii în sărbătoareș , 2 vol., Bucure ti: Editura Cartea de Buzunar 2003.ș•Mustafa Balel: Bükre Günleriș , Sivas, Türkiye: Eylül Yayınları, 1985.

Imagini•Aurel Bauh: Bucure tiș . album foto, Bucure tiș : Editura de Stat pentru Literatură i Artă 1957.ș•Bucure ti - Starea ora uluiș ș , (Bucharest - the Condition of the City), catalog al expozi iei la Sala Dalles Bucure ti 1990.ț ș•Adrian C. Corbu: Bucure tii vechi, documente iconograficeș , Bucure ti 1936.ș•Henri Stahl: Bucure tii ce se ducș , cu 93 fotografii originale, Vălenii de Munte : Neamul Românesc 1910, reprint Bucure tiș :

Do-minoR 2002.

•Gheorghe Leahu: Bucure tiul dispărutș , Bucure ti: Editura Arta Grafică 1995.ș•Bucure ti 1459-2009. 550 de ani de la prima atestare documentarăș , volum îngrijit de Radu Oltean - recenzie

Monumente •D. Alma , I. Panait:ș Curtea Veche din Bucure tiș , Bucure ti 1974.ș•Ansamblul Sala Palatului, Bucure ti: Editura Meridiane 1963.ș•Articol Bucarest / Bucharest / Bukarest în catalogul de imagini al expozi ieiț ICOMOS pro Romania Paris. Londra, München,

Budapesta, Kopenhaga, Stockholm 1989/1990, ICOMOS - Journal of the German National Committee 1, p. 31-40.

•Gheorghe I. Cantacuzino: Biserica Mărcu aț , Bucure ti 2003.ș•Vasile Drăgu :ț Dic ionar enciclopedic de artă medievală româneascăț , Bucure ti 2000, p. 105-107.ș•Florentina Dumitrescu: Biserica Mihai Vodă, Bucure ti 1969.ș•George D. Florescu: Din vechiul Bucure ti. Biserici, cur i boere ti i hanuri după două planuri inedite dela sfâr itul veacului al ș ț ș ș șXVIII-lea , Bucure ti 1935.ș•Nicolae Ghica-Bude ti:ș Evolu ia arhitecturii în Muntenia i Oltenia.ț ș I. Înrâuririle străine de la origine pâna la Neagoe Basarab,

în: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) XX (1927), fasc. 53-54, p. 121-158.

•Nicolae Ghica-Bude ti:ș Evolu ia arhitecturii în Muntenia i Oltenia.ț ș II. Vechiul stil românesc din veacul al XVI-lea, în BCMI,

XXIII (1930), fasc. 63-66.

•Nicolae Ghica-Bude ti:ș Evolu ia arhitecturii în Muntenia i Oltenia.ț ș III. Veacul al XVII-Iea, în: BCMI XXV (1932), fasc. 71~74.

•Nicolae Ghica-Bude ti:ș Evolu ia arhitecturii în Muntenia i Oltenia.ț ș IV. Noul stil din veacul al XVIII-lea, în: BCMI, XXIX (1936),

fasc. 87-90.

•Dana Harhoiu: Bucure ti, un ora între orient i occidentș ș ș (Bucarest, une ville entre orient et occident ), text ro./fr., ed. de

Uniunea Arhitec ilor din România, Bucure ti: Ed. Simetria 1997.ț ș•Aurora Ilie :ș Biserica Mănăstirii Col eaț , Bucure ti 1969.ș•Grigore Ionescu: Bucure ti: Ora ul i monumentele saleș ș ș , Bucure ti 1956.ș•Neculai Ionescu-Ghinea: Altare ucise, în: Magazin istoric decembrie 2005, p. 30-32.

•P. E. Miclescu: Monumentele de pe Dealul Patriarhiei, Bucure ti 1967.ș•Cristian Moisescu: Biserica Curtea Veche, Bucure ti 1967.ș•I. Panait: Hanul Manuc: cercetări arheologice, în: Buletinul Monumentelor Istorice (BMI) 2/1972, p. 3.

•I. Panait: Curtea Domnească din Bucure ti în secolul al XVI-leaș , în: Buletinul Monumentelor Istorice (BMI) 2/1973, p. 3.

•Cornelia Pillat: Biserica Cre ulescuț , Bucure ti 1969.ș•Andrei Pippidi, Bucure ti istorie i urbanismș ș , Bucure ti: ed. Do-minoR, 2002.ș•Corina Popa: Mănăstirea Plumbuita, Bucure ti 1968.ș•Corina Popa i Dumitru Năstase:ș Biserica Fundenii Doamnei, Bucure ti 1969.ș•Radu Popa: Mogo oaia. Palatul i muzeul de artă brîncoveneascăș ș , Bucure ti: Editura Meridiane 1962.ș•George Potra: Istoricul hanurilor Bucure teneș , Bucure ti: Editura tiin ifică i Enciclopedică 1985.ș Ș ț ș•Simion Săveanu: Enigmele Bucure tilorș , Bucure ti: Editura pentru turism 1973.ș

•Paul Simionescu, Paul Cernovodeanu: Cetatea de scaun a Bucure tilorș , Bucure ti: Editura Albatros 1976.ș•Nicolae Stoicescu: Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure tiș , Bucure ti 1961.șStatistici, urbanistică•Direc ia Centrală de Statistică, Direc ia Oră enească de Statistică Bucure ti (ed.):ț ț ș ș Anuarul statistic al ora ului Bucure tiș ș ,

Bucure ti 1959.ș•Florian Georgescu, Alexandru Cebuc, Petre Daiche: Probleme edilitare bucure teneș . 1. Alimentarea cu apă, 2. Canalizarea

Dîmbovi eiț , 3. Asanarea lacurilor din nordul capitalei, Bucure ti: Muzeul de Istorie a Ora ului Bucure ti (MIMB) 1966.ș ș ș•Dumitru F. Mihalache (ed.): Bucure ti la a XX-a aniversare a eliberării patriei. Cifre i imaginiș ș , Sfatul popular al ora ului șBucure ti. Dir. centr. de statistică, Dir. oră enească de statistică Bucure ti 1964.ș ș ș•Vintilă M. Mihăilescu: Evolu ia geografică a unui oraț ș, Bucure ti: Paideia 2003.ș•Grigore Posea, Ioana tefănescu:Ș Municipiul Bucure ti cu sectorul agricol Ilfovș , Bucure ti: Editura Academiei 1984.șTransport în comunVezi RATB iș Metroul din Bucure tiș / Metrorex

Economie•Ghidul unită ilor comerciale ale capitalei, Bucure ti: Ministerul Comer ului Interior 1962.ț ș ț•D. Hagi Theodoraky: Amintiri din trecutul negustoresc, Bucure tiș : Do-minoR 2003.

Bucure tiul în literaturăș•Isac Peltz: Calea Văcăre tiș , roman, Bucure ti:ș Editura Minerva 19892.

•Florentin Popescu: Carte de dragoste pentru Bucure tiș , Bucure ti:ș Editura Eminescu 1986.

•Tudor Arghezi, Cu bastonul prin Bucure tiș , Bucure ti:ș Editura Minerva 1972.

•Mircea Cărtărescu, Orbitor, Bucure ti:ș Editura Humanitas 2007.

•Octav Dessila, Bucure ti - ora ul prăbu irilorș ș ș , Bucure ti:ș Editura Cartea Româneasca.