c-17-1982 normativ
DESCRIPTION
normativ plaseTRANSCRIPT
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII
Biroul executiv
DECIZIA NR. 127 din 2 noiembrie 1982
PENTRU APROBAREA ”INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR
DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ”, INDICATIV C 1782
Având în vedere art. 5, litera d, din Decretul Consiliului, de Stat nr. 170/1976 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, avizul CTE nr. 437 din 31 august 1982 şi referatul Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii nr. 7289 din 25 octombrie 1982, Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii emite următoarea
DECIZIE:
1. Se aprobă ”Instrucţiunile tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială” având indicativul C 1782.
2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.
La aceeaşi dată încetează valabilitatea ”Instrucţiunilor tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, indicativ C 1778, aprobate de ICCPDC cu Decizia nr. 180/1978.
PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL
Ing. VALERIU CRISTESCU
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE
ŞI TENCUIALA Indicativ: C 1782
Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
Director adj. Ştiinţific ........ .................Dr. Ing. Romulus Constantinescu Şef laborator.......................................... Ing. Ştefan Enescu Responsabil de lucrare........................ Ing. Angela Stănescu Responsabil din partea ICCPDC......... Ing. Aurelian Rădulescu
Indicativ C1782 INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ Înlocuiesc C1778
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prevederile din prezentele instrucţiuni tehnice se referă la compoziţia, prepararea şi transportul mortarelor obişnuite de zidărie şi de tencuială la care liantul poate fi varul, şlamul de carbid, argila, cimentul, ipsosul, precum şi liantul mixt cimentcenuşă de centrală termoelectrică.
Mortarele de zidărie şi tencuială se referă la suport: cărămidă, înlocuitor de cărămidă, beton şi beton celular.
Indicaţii privind compoziţia mortarelor speciale (mortare cu rezistenţe mari la agresivitate chimică, mortare refractare, mortare pentru izolaţii hidrofuge) sunt date în reglementări tehnice speciale.
1.2. Mortarele de zidărie sunt caracterizate prin marcă. Marca mortarului reprezintă o valoare convenţională privind rezistenţa la compresiune
considerată la proiectare şi care trebuie realizată de mortarul pus în lucrare, verificarea efectuânduse conform STAS 263480.
Scara de mărci precum şi rezistenţa minimă care trebuie realizată sunt, stabilite prin STAS 103070.
2. MATERIALE
Lianţi 2.1. Var hidratat conform STAS 920180 ”Var hidratat în pulbere pentru construcţii”. Se poate utiliza oricare dintre cele 3 calităţi de var prevăzute în standard. 2.2. Var pastă conform STAS 14678 ”Var pentru construcţii”. Se poate utiliza oricare din cele 2 calităţi de var prevăzute în standard. Densitatea
aparentă a pastei de var corespunzătoare consistenţei 12 cm, este indicată în tabelul 1.
Tabelul 1 Calitatea pastei Densitatea aparentă a pastei de var
(kg/m 3 ) I II
1250 … 1300 1301 … 1350
În locul pastei de var se poate utiliza şlamul de carbid cu o densitate aparentă de 1301... 1350 kg/m 3 corespunzătoare consistenţei de 12 cm.
Şlamul de carbid trebuie să îndeplinească următoarele condiţii (determinate conform STAS 391076):
consistenţa max. 12 cm; conţinutul de substanţe inerte > 3 mm, max. 3% (CaO + MgO) activi raportaţi la substanţa uscată 50 % Pentru dozarea corectă a pastei de var sau şlamului de carbid de altă consistenţă şi deci de
altă densitate aparentă, se va aplica un coeficient de corecţie calculat cu formula:
1000 1000 12
− −
= a
a K δ
δ
în care: K coeficientul de corecţie; δa12 densitatea aparentă a pastei la consistenţa 12 cm; δa densitatea aparentă a pastei în momentul întrebuinţării. 2.3 Argilă conform STAS 468671 ”Argilă pentru mortare pe bază de ciment” sub formă
de pastă de consistenţă 1315 cm. 2.4 Ipsos de construcţii conform STAS 545/l80 ”Ipsos de construcţii”. 2.5 Se pot utiliza cimenturile prevăzute în STAS 1 50078 ”Cimenturi cu adaosuri”
conform prevederilor din ”Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat”, indicativ C 14079, anexa IV.1, tabelul 7.
2.6 Cenuşă de centrală termoelectrică care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS 8819/180.
Agregate 2.7 Nisip natural de carieră sau de râu, conform STAS 166776. Nisipul natural de carieră sau de râu poate fi parţial înlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale; nisip de mare. Aceste nisipuri trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 166776
”Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane uşoare”: Proporţia în care se vor utiliza în amestecul de mortar se va stabili prin încercări, asigurânduse însă un conţinut de cel puţin 50% nisip natural.
Nisipurile de mare se pot utiliza numai la mortarele de zidărie şi tencuială, având marca maximă 25.
Granulozitatea nisipului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 2.
LIMITELE DE GRANULOZITATE ALE NISIPULUI PENTRU MORTARE
Tabelul 2 % treceri în masă prin sita Ø mm: Granula
maximă 0,2 1 3,15 7,1 3 min. 5
max.30 min. 35 max. 75
min. 90 max. 100
7 min. 3 max. 12
min. 25 max.40
min. 54 max. 70
min. 95 max. 100
Apa 2.8 Se va utiliza apa de la reţeaua de alimentaţie. În cazul utilizării altei surse,
apa trebuie să corespundă condiţiilor STAS 79073. Aracet 2.9 La prepararea mortarelor adezive pentru zidării din blocuri mici de b.c.a. cu
rosturi subţiri se utilizează următoarele tipuri: aracet DP 25 sau DP 50, conform STAS 705880; aracet CPMB, conform MICh NII 531473, producător Uzina chimică Râşnov; aracet CIC, conform MICh NII 531473, producător Uzina chimică Râşnov. În locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080, fabricat de Uzina Chimică
Râşnov conform caietului de sarcini. Aditivi 2.10. Plastifianţi. În cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv
plastifiant antrenor de aer ”Disanul”, conform STAS 862570.
Dozarea plastifianţilor organici se va face pe bază de încercări preliminare. 2.11. Acceleratorii de întărire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de
întărire pentru mortarele de zidărie, de ciment şi cimentvar de marcă 50 sau mai mare, la lucrările executate pe timp friguros.
Clorura de calciu se adaugă în apă de amestecare, sub formă de soluţie cu concentraţia de 10% (cu densitatea 1,083) sau de 20% (cu densitatea 1,177), în proporţie de max. 3% faţă de masa cimentului.
Pentru evitarea apariţiei eflorescentelor, în cazul construcţiilor de locuinţe şi social culturale, se va limita adaosul de clorură de calciu la max. 2%.
Adaosul de clorură de calciu dă rezultate bune în cazul mortarelor cu consistenţă până la 8 cm la conul etalon.
În anexa 1 sunt date indicaţii cu privire la modul de preparare a soluţiei de clorură de calciu precum şi dozajul clorurei de calciu în mortare.
2.12 Întârzietori de priză. Pentru mortarele de ipsos se va utiliza întârzietorul de priză fabricat de ICPILA conform caietului de sarcini ”întârzietor de priză pentru ipsos”.
Se pot folosi şi alţi întârzietori pe bază de prescripţii speciale.
3. COMPOZIŢIA MORTARELOR
3.1. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidărie pe bază de var şi ciment, care pot fi utilizate fără încercări preliminare în cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS 166776), sunt indicate în tabelul 3, pentru mortarele de zidărie pe bază de ciment cenuşă de centrală termoelectrică şi var în tabelul 4, iar cele pentru mortarele de zidărie pe bază de argilă şi ciment sunt indicate în tabelul 5.
DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU VAR ŞI CIMENT
Tabelul 3 Materiale pentru 1 m 3 mortar
Ciment Nisip Marca
mortarului şi notaţia
Tipul mortarului
F 25 (kg)
M 30 (kg)
Var hidratat Var pastă sau şlam de
carbid (m 3 )
Var pastă sau şlam de carbid (kg)
(m 3 ) (kg)
M 10 Z M 25 Z M 50 Z M 100 Z M 100 Z
varciment cimentvar cimentvar cimentvar ciment
117 165 230
112 157 219 275 323
0,100 0,100 0,090 0,060
130 130 115 75
1,23 1,23 1,18 1,18 1,18
1 660 1 660 1 600 1 600 1 600
3.2 Compoziţiile uzuale pentru mortarele de zidărie pentru blocuri mici din b.c.a. sunt prezentate în anexa 5.
3.3 Dozajele uzuale pentru mortarele de tencuială pe bază de var şi ciment, în cazul nisipurilor naturale (STAS 166776), sunt date în tabelul 6, pentru mortarele de tencuială pe bază de cimentcenuşă de centrală termoelectrică şi var în tabelul 7, iar cele pentru mortarele de tencuială pe bază de argilăciment sunt date în tabelul 8.
Mortarele pentru tencuieli pentru pereţi interiori sau exteriori din blocuri mici şi plăci din b.c.a. sunt prezentate în anexa 5.
3.4 Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintrun mortar denumit ”tinci”, de aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var şi nisip fin
până la 1 mm. DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU CIMENT, VAR ŞI CENUŞĂ
DE CENTRALĂ TERMOELECTRICĂ (CONSISTENŢA LA CON ETALON = 8 cm)
Tabelul 4 Materiale pentru 1 m 3 mortar
Nisip sort 0...7 mm
Marca mortarului şi notaţia
Ciment F25
Ciment M 30
Cenuşă centrală termo electrică (kg)
Var hidratat, var pastă
sau şlam de carbid (m 3 )
Var pastă
sau şlam de carbid (Kg)
(m 3 ) (kg)
Apă (l informativ)
M 10 CTZ M 25 CTZ M 50CTZ M 100CTZ M 100CTZ
80 115 160
190 225
160 200 240 190 225
0,100 0,100 0,090 0,060
130 130 11575
1,1 1,04 1,04 1,00 1,00
1480 1400 1400 1350 1350
260 255 260 265 275
DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU ARGILĂ ŞI CIMENT
Tabelul 5 Materiale pentru 1 m 3 de mortar Ciment Argilă Nisip
Marca betonului
Tipul mortarului
F 25 (kg)
M 30 (kg)
(m 3 ) (kg) (m 3 ) (kg)
M 10 Z M 25 Z M 50 Z M 100Z
argilăciment cimentargilă cimentargilă cimentargilă
117 165 230
112 157 219 275
0,075 0,075 0,060 0,045
130 130 115 80
1,23 1,23 1,18 1,18
1660 1660 1600 1600
DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE TENCUIALĂ CU VAR ŞI CIMENT
Tabelul 6 Materiale pentru 1 m 3 mortar
Ciment Nisip Marca
mortarului şi notaţia
Tipul mortarului
F 25 (kg)
M 30 (kg)
Var hidratat, var pastă sau şlam de carbid (m 3 )
Var pastă sau şlam de carbid
(kg) (m 3 ) (kg)
M 4T M 10T M 25T M 50T M 100T M100T
var varciment varciment cimentvar cimentvar ciment
145 180 290
138 171 275 370 385
0,375 0,250 0,200 0,085 0,045
500 325 260 110 60
1,25 1,20 1,20 1,18 1,10 1,25
1 550 1 500 1 500 1 450 1 350 1 550
Obs. La mortarul de marcă 4 se pot adăuga 0,1...0,2 părţi ipsos pentru. 1 parte var, în scopul accelerării întăririi.
3.5 Pentru mortarele de zidărie sau tencuială de marcă 100 se poate utiliza şi cimentul Pa 35, în care caz se vor reduce dozajele de ciment cu 5 %.
3.6 Pentru calcularea dozajului de var hidratat în unităţi de masă se va ţine seama de densitatea aparentă a fiecărui lot de var care se determină conform STAS 3910/276.
3.7 În cazul în care varul hidratat se utilizează după o perioadă mai mare de 60 zile de la fabricarea sa, se va determina coeficientul de segregare al mortarului respectiv conform STAS 263480, verificânduse îndeplinirea condiţiei tehnice prevăzute în STAS 103070, pentru coeficientul de segregare.
DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZTENCUIALĂ CU CIMENT, VAR ŞI CENUŞĂ DE CENTRALĂ TERMOELECTRICĂ (CONSISTENŢA LA CON ETALON = 10 cm)
Tabelul 7 Materiale pentru 1 m 3 mortar
Nisip Sort 0...3 mm
Marca mortarului şi
notaţia Ciment F 25 (kg)
Ciment M 30 (kg)
Cenuşă centr. termo electr. (kg)
Var hidratat, var pastă
sau şlam de carbid (m 3 )
Var pastă sau şlam carbid (kg) (m 3 ) (kg)
Apă (1 informativ)
M 10CTT M 25CTT M 50CTT M 100CTT M 100CTT
110 140 225
295 280
165 140 170 220 210
0,200 0,200 0,085 0,045
260 260 110 60
1,06 1,06 1,02 0,98 0,98
1300 1300 1250 1200 1200
315 300 325 320 320
DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE TENCUIALĂ CU ARGILĂ ŞI CIMENT
Tabelul 8 Materiale pentru 1 m 3 de mortar
Ciment Argilă pastă Nisip Marca
mortarului şi notaţia
Tipul mortarului
F 25 (kg)
M 30 (kg)
(m 3 ) (kg) (m 3 ) (kh)
M 4T M 10T M 25T M 50T M 100T
argilă argilăciment cimentargilă cimentargilă cimentargilă
145 180 290
138 171 275 385
0,300 0,190 0,150 0,060 0,035
500 325 260 110 60
1,15 1,20 1,20 1,25 1,25
1400 1500 1500 1550 1550
3.8 Dozajele uzuale pentru mortarele pe bază de ipsos, utilizate la lucrările de zidărie şi tencuială sunt indicate în tabelul 9.
3.9 Dozajele indicate pentru mortarele de zidărie sunt stabilite pentru cazul utilizării nisipului natural sort 0...7 mm cu umiditate de 2% sau mai mare şi densitatea aparenta în grămadă de circa 1350 kg/m 3 . Dozajele indicate pentru mortarele de tencuială sunt stabilite pentru cazul utilizării nisipului natural sort 0...3 mm, cu umiditate de 2% sau mai mare şi densitatea aparentă în grămadă de circa 1220 kg/m 3 . În tabelele 3 şi 6 pentru calculul dozajelor sa considerat varul pastă calitatea I cu consistenţa 12 cm şi densitatea aparentă de 1 300 kg/m 3 .
Tabelul 9 Materiale pentru 1 m 3 mortar
Var pastă sau şlam de carbid Nisip Marca
mortarului
Tipul mortarului Ipsos
(kg) (m 3 ) (kg) (m 3 ) (kg)
40255050
ipsosvar ipsos ipsos
pastă de ipsos
300 490 750 1000
0,170
220
1,00 1,07 0,84
1 325 1 400 1 090
Obs. În mortarele de marcă 25 sau 50, în pasta de ipsos, pentru o mai bună elasticitate şi comportare în timp, se poate introduce pasta de var sau şlam de carbit în proporţie de 0,5 părţi la 1 parte ipsos.
În cazul folosirii unui var de altă consistenţă se va efectua corecţia conform prevederilor de la pct. 2.2.
Când se utilizează nisip uscat (sub 2% umiditate), cantităţile în volume de nisip din tabelele 2...8 se vor reduce în funcţie de sortul şi respectiv densitatea aparentă a nisipului, conform indicaţiilor din anexa 3.
3.10 În cazul în care se utilizează nisipuri care nu provin din balastiere omologate (nisip din exploatări locale, nisip de mare etc), sau atunci când se urmăreşte reducerea consumului de lianţi sau precizarea proporţiei de aditivi, stabilirea compoziţiei mortarelor se. va face pe bază de încercări preliminare. La definitivarea compoziţiilor se va avea în vedere realizarea condiţiilor tehnice prevăzute în STAS 103070, cu menţiunea că pentru rezistenţele mecanice valorile medii obţinute în încercările de laborator trebuie să depăşească cu minim 20% pe cele prescrise.
3.12 Cantitatea de apă adăugată la prepararea mortarelor variază în funcţie de consistenţa indicată pentru tipul mortarului şi felul lucrării (vezi pct. 4.3).
3.13 Alegerea tipului de mortar de zidărie se face de către proiectantul lucrării, ţinânduse seama de solicitările la care sunt supuse părţile de construcţii respective, de materialul şi grosimea zidăriei, umiditatea mediului exterior sau interior, vârsta la care urmează a fi supus la diferite solicitări, condiţiile specifice regiunii şi construcţiei (seismicitate, mod de exploatare), precum şi de prescripţiile tehnice specifice diferitelor materiale, solicitări etc.
Alegerea tipului de mortar de tencuială se face de către proiectantul lucrării, ţinânduse seama de felul lucrării, umiditatea mediului exterior sau interior, materialele pe care se aplică şi categoria mortarelor.
În funcţie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului, mărimea şi natura agregatului, precum şi marca mortarului.
Rezistenţa mortarelor folosite la diferite straturi trebuie să scadă de la suprafaţa suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizează pastă de ipsos, var sau pastă de var sau şlam de carbid cu adaos de ipsos; pentru profile se utilizează pastă de ipsos.
Mortarul M 10T se foloseşte numai în încăperi cu umiditate până la 60 %; în încăperi cu umiditate peste 60% se va folosi mortarul M 25T.
4. PREPARAREA MORTARELOR
4.1 Prepararea mortarelor pe bază de ciment şi var hidratat se face numai prin procedee mecanice, asigurânduse următoarele condiţii:
dozarea gravimetrică a componentelor solide ale mortarului ± 2% pentru lianţi şi
± 3% pentru agregate; amestecarea îngrijită a mortarului până la omogenizarea completă. În cazul utilizării varului hidratat nu mai este necesară operaţia de stingere a
varului. 4.2 Prepararea mortarelor pe bază de ciment şi varpastă sau şlam de carbid sau
argilăpastă şi a celor pe bâză de ciment cenuşa de centrală termoelectrică şi var hidratat se face prin procedee mecanice sau manuale, iar dozarea componentelor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectânduse toleranţele indicate la pct. 5.1, pentru lianţi şi agregate.
În cazul acestor mortare intervin operaţiile de stingere a varului sau de preparare a pastei de argilă conform anexei 4 şi respectiv 5.
4.3 În funcţie de tipul mortarului de aplicat şi de felul lucrării, consistenţa mortarelor trebuie să fie cuprinsă între lipitele indicate în tabelul 10, pentru mortarele de zidărie şi între limitele prevăzute în ”Normativul pentru executarea tencuielilor umede”, ind. C 1875, pentru mortarele de tencuială.
Tabelul 10
Prepararea mecanizată a mortarelor 4.4 Pentru prepararea mecanizată a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare
forţată sau betoniere cu cădere liberă. 4.5 În cazul în care prepararea mecanizată a mortarelor se face la locul de aplicare a
acestora, ordinea de introducere a componentelor este următoarea: pentru mortarele cu var hidratat: se introduce la început apă şi apoi componentele
solide; pentru mortarele cu varpastă sau şlam de carbid sau argilăpastă: se introduce la
început apa, apoi pasta de var sau şlamul de carbid sau pasta de argilă, se pune în mişcare tamburul până ce se obţine un lapte omogen şi numai după aceea se introduc agregatele şi cimentul;
pentru mortarele de cimentcenuşă de centrală termoelectrică şi var, ordinea de introducere a componentelor este următoarea: se introduce la început o parte din apa de amestecare, apoi componentele solide şi după malaxarea acestora se adaugă apa
Tiptil mortarului şi felul lucrării Consistenţa [cm] Mortare de zidărie
a) pentru zidărie de cărămizi pline sau din blocuri cu agregate naturale sau artificiale. 8...13
b) pentru zidărie de cărămidă cu găuri sau blocuri 7...8
c) pentru zidărie de piatră sau blocuri de beton 4.. .7 Mortare de tencuială:
a) Mortare de tencuială aplicate manual:
pentru şpriţ 9 pentru grund 7...8
pentru stratul vizibil executat din mortar care 9...12 pentru strat vizibil, executat din mortar fără 7...8
b) Mortare de tencuială aplicate mecanizat pentru şpriţ 12 pentru grund 10...12
suplimentară necesară obţinerii consistenţei, cerute. 4.6 În cazul în care prepararea mecanizată a mortarelor se face în staţia de mortare, de
unde urmează a fi transportate pentru a fi aplicate la lucrare, se va proceda după cum urmează: în funcţie de tipul şi de marca mortarului solicitat, la staţie se va prepara un mortar
format din apă, var sau şlam de carbid şi agregat dozate în cantităţile prevăzute pentru mortarul respectiv în tabelele 2, 3, 5 şi 6;
pentru mortarul pe bază de cimentcenuşă de centrală termoelectrică şi var hidratat, la staţie se va prepara un mortar format din cenuşă de centrală termoelectricăvar hidratat, agregate dozate în cantităţile prevăzute în tabelele 4 şi 7;
la punctul de aplicare se va adăuga cimentul în cantitatea prescrisă pentru tipul şi marca mortarului solicitat, se va amesteca manual mortarul de var cu cimentul adăugat şi se va suplimenta cantitatea de apă până la obţinerea consistenţei dorite.
4.7 Durata de amestecare a mortarului este în funcţie de caracteristicile tehnice ale utilajelor respective şi este limitată în general la un minut.
4.8 La prepararea mortarelor de ipsosvar cu întârzietor de priză, după ce sa introdus în malaxor sau betonieră apa necesară se adaugă şi întârzietorul de priză, amestecânduse bine. Amestecarea se consideră terminată când pe suprafaţa apei nu mai plutesc cocoloaşe de praf întârzietor de priză; după aceea se introduc celelalte componente în ordinea arătată mai înainte.
4.9 Pentru obţinerea unor mortare mai omogene se recomandă ca varul pastă să fie mai întâi transformat în lapte de var.
Ca urmare, în staţiile pentru prepararea centralizată a mortarelor, pasta de var de consistenţa 12 cm se introduce întrun buncăr prevăzut cu un agitator, se fluidifică şi se omogenizează, după care se introduce în toba de malaxare a utilajului respectiv.
4.10 La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării mortarului pe o durată mai mare de 1/2 oră, este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu apă amestecată cu pietriş.
4.11 Prepararea manuală a mortarelor se face conform indicaţiilor din anexa 6.
5. CONTROLUL CALITĂŢII MORTARELOR
5.1 Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se va face conform metodelor prescrise în STAS 263480 ”Metode de încercare a mortarelor, în stare proaspătă şi întărită”.
5.2 Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform STAS 103070 ”Mortare obişnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare şi condiţii tehnice”.
6. TRANSPORTUL ŞI PERIOADA DE PUNERE ÎN LUCRARE A MORTARELOR
6.1 Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face în funcţie de gradul de mecanizare a şantierelor, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care urmează a se face transportul.
6.2 Transportul pe orizontală, pe distanţe mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe, iar pe distanţe mari, de la staţia de preparare a mortarului până la punctul de punere în lucrare, transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
6.3 Transportul pe verticală se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.
6.4 Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport sunt următoarele:
să fie etanşe, să fie curate (fără mortar vechi aderent), să permită, fără eforturi, golirea totală şi rapidă.
Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spălate: la sfârşitul schimbului de lucru, ori de câte ori se schimbă natura materialului transportat, la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore. 6.5 Descărcarea mortarului din autobasculante sau autoagitatoare se face în: a) dispozitive aşezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului în: buncărul de transfer, din care la rândul său prin basculare se încarcă în pompe, bene
speciale pentru transportul pe verticală sau în tomberoane basculante; lăzi de primire, de unde se împarte în găleţi ce urmează a fi transportate cu
dispozitive speciale de agăţare, tip candelabru. b) dispozitive aşezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciale
aşezate în gropi prevăzute cu ramă de ghidaj a mortarului sau în bene speciale la nivelul solului sub ramele pe care vin autobasculantele).
Este interzisă descărcarea mortarelor direct pe pământ. 6.6 Durata maximă de transport va fi astfel apreciată, încât transportul şi punerea în
lucrare a mortarelor să se facă: în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau cimentvar fără
întârzietor; în maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau cimentvar fără
întârzietor. Punerea, în operă a mortarelor se va face conform normativelor în vigoare pentru
executarea zidăriilor şi tencuielilor.
7. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
7.1 La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din ”Normele republicane de protecţie a muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi din ”Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţiimontaj” aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.
În cazul utilizării varului hidratat, la manipularea acestuia la prepararea mortarelor se vor purta ochelari de protecţie şi mănuşi de cauciuc.
ANEXA 1
PREPARAREA SOLUŢIEI DE CLORURĂ DE CALCIU ŞI INDICAŢII PRIVIND STABILIREA NECESARULUI DE SOLUŢIE ÎN AMESTECUL DE MORTAR
1. Clorura de calciu se utilizează sub formă de soluţie de concentraţie 10% sau 20%; concentraţia de 20% este preferabilă în cazurile în care mortarele se prepară mecanizat. Cantitatea corespunzătoare de soluţie se adaugă în timpul preparării mortarului, după ce sa introdus aproximativ jumătate din apa de amestecare.
2. Soluţia de clorură de calciu se prepară prin dizolvare întrun litru de apă a cantităţii necesare de substanţă solidă (clorură de calciu tehnică tip C, conform STAS 207375), după cum urmează:
110 g pentru soluţia de 10% concentraţie şi respectiv 220 g pentru soluţia de 20% concentraţie. Se recomandă prepararea soluţiei în cantităţi corespunzătoare volumului de mortar
prevăzut a se prepara în ziua respectivă de lucru. 3. La prepararea soluţiei sau în cursul utilizării, se poate verifica concentraţia
soluţiei prin determinarea densităţii, ţinând seama de prevederile din tabelul 1.1. Densitatea se determină cu areometrul sau, în lipsa acestuia, în modul următor: se cântăreşte un vas de sticlă gradat, de 1 litru, mai întâi gol şi uscat, apoi plin
până la semnul de 1 litru cu soluţia de clorură de calciu şi în cele din urmă plin, până la semnul cu apă.
densitatea soluţiei se calculează cu formula:
G G G G D
− −
= 1
2
în care:
G greutatea vasului gol ; G1 greutatea vasului plin cu apă; G2 greutatea vasului plin cu soluţia de clorură de calciu.
4. Cantitatea de clorură de calciu ce se utilizează la prepararea mortarelor poate fi de 2...3% (exprimată în substanţa solidă, pură şi uscată, faţă de masa cimentului).
Cantitatea de soluţie, exprimată in litri, corespunzătoare pentru 100 kg ciment, în funcţie de concentraţia soluţiei şi de procentul ce se urmăreşte a se adăuga mortar, se determină din tabelul 1.1 (col. 1, 3, 4).
Tabelul 1.1 Cantitatea de soluţie de clorură de
calciu în litri la 100 kg ciment pentru procentul de clorură de calciu de:
Concentraţia, soluţiei %
Densitatea soluţiei
2% 3% 1020
1,083 1,177
20,0 10,0
30,0 15,0
ANEXA 2
EXEMPLE DE CALCUL PENTRU CORECŢIA DOZAJULUI VOLUMETRIC DE NISIP ÎN CAZUL UTILIZĂRII LA PREPARAREA MORTARELOR A NISIPULUI
USCAT, SORT 0...7 mm şi 0...3 mm
Exemplele de corecţie din tabelul de mai jos sunt calculate pentru: mortarul de zidărie de marcă 25 cu nisip 0...7 mm (tabelul 3); mortarul de tencuială de marcă 25 cu nisip 0...3 mm (tabelul 5).
Caracteristicile Nisip 0...7 mm Nisip 0...3 mm nisipului şi
componentele mortarului
Dozaj conform
tab. 3, pentru nisip umed
Dozaj corectat pentru
nisip uscat
Dozaj conform tab. 5, pentru nisip umed
Dozaj corectat pentru
nisip uscat
umiditatea vasului % densitatea aparentă în grămadă a nisipului kg/m 3
ciment m 3 /m 3 mortar var m 3 /m 3 mortar
nisip m 3 /m 3 mortar
nisip kg /m 3 mortar
2
1350 165 0,100
1,230
1660
0
1700 165 0,110
98 , 0 1700 1350 23 , 1 = ×
0,98x1700=1660
2
1220 180 0,200
1,200
1500
0
1550 180 0,200
95 , 0 1550 1220 2 , 1 = ×
0,95x1550=1470
Notă: Corecţiile de mai sus sau făcut pe baza densităţilor aparente în grămadă a nisipurilor de diferite sorturi cu sau fără umiditate, indicate informativ în tabelul alăturat.
(continuare ANEXA 2) Sortul nisipului
(mm) Umiditatea nisipului
(%) Densitatea aparentă
în grămadă
0...1 0 1 2
1450 1210 1100
0...3 0 1 2
1550 1340 1220
0...7 0 1 2
1700 1430 1350
ANEXA 3
STINGEREA VARULUI
1. Stingerea mecanizată Stingerea mecanizată, a varului se face cu stingătoare de var în conformitate cu instrucţiunile
de utilizare a stingătoarelor respective. Caracteristicile tehnice ale stingătorului de var termomecanic fabricat în R.S.R., sunt
indicate în ”Catalog de utilaje pentru lucrări de construcţie”, elaborat de INCERC şi publicat în 1972.
2. Stingerea manuală. Varul în bulgări trebuie să fie stins la interval cât mai scurt după ce a fost aprovizionat,
evitânduse pe cit posibil depozitarea lui pe şantier; stingerea se face după ce în prealabil au fost luate toate măsurile necesare pentru al feri de acţiunea umidităţii atmosferice.
Pentru stingerea manuală a varului este necesară o varniţă din scânduri prevăzută întrunul din pereţii laterali cu o deschidere în care se găseşte fixată o plasă metalică cu ochiuri de 3 mm şi o portiţă mobilă, prin care se scurge pasta de var în groapa de var.
Pentru a uşura scurgerea pastei, fundul varniţei va avea o uşoară înclinare spre portiţa de evacuare; varniţa se aşează pe un strat de nisip gros de 5...10 cm.
În ceea ce priveşte dimensiunile varniţei şi ale gropii de depozitare, se recomandă următoarele:
Varniţa: lungimea 2,50 m, lăţimea 2 m, înălţimea 0,35 m; dulapii din care se confecţionează varniţa vor fi de brad, cu grosimea de 23...40 mm; portiţa de evacuare va fi făcută întrunul din pereţii scurţi şi înspre groapa de depozitare.
La stabilirea volumului gropii de var, se va avea în vedere pentru fiecare lot de var, bulgări, un volum de 27 m 3 . Adâncimea gropii se va stabili ţinând seama de natura pământului, de durata de utilizare a gropii şi de problemele care le ridică consolidarea pereţilor. În cazul gropilor ai căror pereţi nu sunt sprijiniţi, se vor lua mâluri de tehnica securităţii muncii, ţinând seama şi de posibilitatea înmuierii pământului.
Stingerea varului se face astfel: în varniţă se toarnă apă până la 1/4 din volumul ei şi apoi se introduc bulgări de var cu lopata. Se mai adaugă apoi apă astfel încât cantitatea totală să fie de 2,5...3 ori volumul varului din varniţă. În timpul stingerii, muncitorul amestecă încontinuu cu sapa, până ce amestecul din varniţă se transformă întrun lapte de var consistent şi uniform.
După încetarea fierberii, se ridică portiţa varniţei şi prin sita existentă se scurge laptele de var în groapă.
După închiderea portiţei de evacuare, se procedează la stingerea altei cantităţi de var bulgări, procedânduse în acelaşi fel.
Varul stins manual nu se poate întrebuinţa decât după un anumit timp de la stingere şi anume:
pentru mortare de zidărie, după cel puţin două săptămâni de păstrare în groapă; pentru mortare de tencuială, după cel puţin 2 luni de păstrare în groapă. Pentru a se preîntâmpina uscarea excesivă a pastei de var in groapă, pasta se va acoperi cu
un strat de nisip de cca 15 cm.
ANEXA 4
PREPARAREA PASTEI DE ARGILĂ
Argila se utilizează în mortare sub formă de pastă având o consistenţă de 1315 cm determinată cu conul etalon. Această pastă se prepară în felul următor:
Argila sub forma în care a fost scoasă' la suprafaţă, după îndepărtarea stratului de pământ vegetal şi după ce sa stabilit că îndeplineşte şi condiţiile din STAS 468671 şi că este corespunzătoare în ceea ce priveşte conţinutul de argilă şi de nisip, se aşează în grămezi' şi se stropeşte abundent cu apă. Se menţine astfel saturată cu apă câteva zile, după care se pune întro ladă de scânduri asemănătoare cu varniţa pentru stins varul şi se adaugă apă, amestecânduse cu o sapă de lemn până ce se obţine o pastă cu aspect omogen şi cu o consistenţă între 13 şi 15 cm. În cazul mortarelor de mărci mai mari de M 10 pasta se trece printro sită cu ochiuri de 3 mm, după care se poate întrebuinţa; bulgării de argilă care au rămas pe sită se introduc din nou în ladă, împreună cu o nouă cantitate de argilă din care urmează a se prepara pasta aşa cum sa arătat mai sus. Prepararea pastei se poate face şi întrun malaxor obişnuit pentru mortare.
ANEXA 5
MORTARE DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ PENTRU ZIDĂRIE DIN BLOCURI MICI ŞI PLĂCI DE b.c.a.
1. MORTARE PENTRU ZIDĂRIE DIN BLOCURI MICI
a. Mortare pentru zidării cu rosturi obişnuite: Cimentvar marca 25, cu compoziţia, ciment; var pastă sau şlam de carbid: nisip
(1 : 0,7 : 7 părţi în volume); Cimentvar marca 10, cu compoziţia, ciment: var pastă sau şlam de carbid: nisip
(1 : 1 : 10 părţi în volume). b. Mortare adezive pentru zidării cu rosturi subţiri: Aracet DP 25 sau D 50, CPMB sau CIC: nisip 0...1 mm, nisip 1...3 mm: apă ( 1 :3 :
1 : 1 părţi în volume); în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080.
2. MORTARE PENTRU PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI NEARMATE
Cimentvar marca 50, cu compoziţia, ciment: var pastă sau şlam de carbid: nisip (1 : 0,4 : 5 părţi în volume).
3. MORTARE PENTRU TENCUIREA PEREŢILOR interiori şi exteriori din blocuri mici şi plăci cu rosturi obişnuite.
Tencuieli interioare: mortar M 10 cu compoziţia, ciment: var pastăsau şlam de carbid: nisip (1 : 2 :
8 părţi în volume).
Tencuieli exterioare: mortar cu compoziţia ciment: var: nisip (1 : 2 : 6 părţi în volume).
4. MORTARE PENTRU PEREŢI DIN ELEMENTE ARMATE
a. Mortar de poză din ciment şi nisip ( 1 : 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea unui mortar de consistenţă vârtoasă (determinată cu conul etalon).
b. Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare, din ciment şi nisip ( 1 : 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea uni mortar de consistenţă fluidă (determinată cu conul etalon).
c. Mortaradeziv pentru lipirea între ele a elementelor de beton celular autoclavizat.
Reţeta 1: amorsa preparată din Aracet CPMB sau ARACET C.I.C. amestecat cu apă în
raportul 1 : 3 părţi în volume; în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080; mortar adeziv preparat din nisip 0...1 mm şi amorsă în raportul 1 : 1 parte în
volume,
Reţeta 2: amorsă preparată din Aracet DP 25 amestecat cu apă în raportul 1 : 2 părţi în
volume; în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080; mortar adeziv preparat din nisip fin 0...0,2 mm şi Aracet DP 25 în raportul 2 : 1
părţi în volume. La prepararea mortarelor adezive se va adăuga apă până la consistenţa 13 cm
determinată cu conul etalon.
ANEXA 6
PREPARAREA MANUALĂ A MORTARELOR
1. Mortarul de var
Prepararea mortarului de var se face întro ladă de scânduri bine încheiată în care se pune pasta de var sau şlamul de carbid (consistenţa 12), în cantitatea corespunzătoare dozajului stabilit.
Peste pasta de var sau şlamul de carbid se adaugă apă, în cantitatea necesară pentru a o transforma întrun lapte consistent, care se omogenizează bine prin amestecare cu o sapă. Se adaugă apoi nisipul necesar şi se continuă amestecarea până ce mortarul capătă, un aspect omogen. Cu ajutorul conului etalon se determină consistenţa mortarului, care trebuie să corespundă prevederilor din STAS 103070. Dacă mortarul nu are consistenţa necesară, se mai poate adăuga apă, amestecânduse încontinuu până se obţine consistenţa dorită.
2.Pastă de ipsos
Pasta de ipsos se utilizează fără sau cu adaos de întârzietor de priză.
a) Fără întârzietor de priză Când nu se utilizează întârzietor de priză, trebuie să se respecte la prepararea
pastei următoarele reguli: ipsosul se va presăra întotdeauna peste apa de amestecare care trebuie să fie în
cantitate de 50...60% din greutatea ipsosului (nu se va turna apa peste ipsos); amestecarea se va face cât mai repede până când pasta obţinută capătă consistenţa
dorită; nu se admite diluarea pastei cu apa, după terminarea amestecării; pasta trebuie preparată în cantităţi mici, care să poată fi puse în lucrare în 10...
15 minute.
b) Cu întârzietor de priză Când se utilizează întârzietorul de priză în praf, acesta se va amesteca în
prealabil cu apa necesară amestecului, până când praful nu mai pluteşte la suprafaţă şi nu mai rămân cocoloaşe, în masa lichidului. Această operaţie se face cu 2...5 minute înainte de prepararea pastei de ipsos.
3. Pastă de ipsosvar
Prepararea pastei de ipsos var se face diluânduse mai întâi pasta de var sau şlamul de carbid cu apa necesară şi în laptele obţinut se presară ipsosul, amestecânduse bine cu o lopăţică până când se obţine o pastă cu aspect uniform.
Pasta de ipsos var sau şlam de carbid poate fi pusă în lucrare în circa 20 minute de la confecţionare. Dacă este necesar să se prelungească termenul de punere în lucrare peste această limită, se va utiliza întârzietor de priză, care se va amesteca în prealabil cu apa cu care se va dilua pasta de var.
4. Mortarul de ipsos
Mortarul de ipsos se prepară din ipsos, nisip şi apă, fără sau cu adaos de întârzietor de priză.
a) Fără întârzietor de priză. În cazul utilizării mortarului de ipsos fără întârzietor de priză în pasta de ipsos
fluidă preparată conform indicaţiilor de la pct. 2 a se introduce nisipul dozat în prealabil. Pentru obţinerea unei mai bune omogenizări, pasta se amestecă în tot timpul introducerii nisipului.
Toate aceste operaţii nu trebuie să depăşească timpul de 3 minute. Datorită prizei şi întăririi rapide, acest mortar nu poate fi folosit decât în amestecuri care să fie puse în lucrare în max. 10 minute.
b) Cu întârzietor de priză În cazul utilizării mortarului de ipsos cu întârzietor de priză prepararea mortarului
se face astfel: Întro ladă de scânduri se pune mai întâi nisipul peste care se adaugă ipsosul în
cantitatea necesară şi se amestecă cit mai bine cu lopata. Întrun vas se pune cantitatea de apă de 40...50% din greutatea ipsosului în amestec, peste care se toarnă cantitatea necesară de praf de întârzietor de priză. Cu ajutorul unei lopeţi se amestecă apoi bine, până când tot praful se desface în apă şi nu mai rămân cocoloaşe, de întârzietor de priză în masa lichidului.
În pasta astfel pregătită se toarnă amestecul de ipsos cu nisip având grijă ca înainte de turnare pasta să mai fie încă o dată bine amestecată cu lopata.
Se amestecă mortarulcu lopata până ce capătă un aspect uniform. Dacă mortarul astfel obţinut nu are consistenţa necesară, i se mai poate adăuga apă curată, amestecându se încontinuu până la obţinerea consistenţei dorite.
Mortarul astfel preparat poate fi utilizat întrun termen care este în funcţie de cantitatea de întârzietor de priză întrebuinţată şi de eficacitatea acestuia (vezi anexa 2). Nu se admite utilizarea mortarului după ce a început să se întărească.
5. Mortarul de ipsosvar
Mortarul de ipsosvar se prepară făcânduse întâi mortarul de pastă de var sau şlam de carbid, apă şi nisip, aşa cum sa arătat la pct. 1, pentru mortarul de var, apoi se adaugă ipsosul sub forma unei paste fluide, amestecânduse bine până la omogenizare.
Se recomandă ca ipsosul să se adauge la locul de muncă, iar după terminarea amestecării, mortarul să fie imediat întrebuinţat.
Deoarece varul pastă sau şlamul de carbid are o acţiune de întârziere a prizei, nu se recomandă la mortarele de ipsosvar folosirea unui întârzietor de priză special, dacă mortarul poate fi pus în lucrare în circa 20 minute de la preparare. Dacă este necesar un termen mai lung de punere în lucrare se va utiliza întârzietorul praf în acest caz cantitatea necesară de întârzietor de priză se amestecă cu apa de preparare a pastei de ipsos, conform prevederilor de la punctul 2 b.
6. Mortarul de ciment
Prepararea manuală a mortarului de ciment se face în felul următor: pe o platformă de beton sau de scânduri bine încheiate, se amestecă cu lopata cantităţile necesare de nisip şi de ciment. Se adaugă apoi treptat apă, amestecânduse încontinuu cu lopata până ce se obţine un amestec cu aspect uniform şi de consistenţă necesară punerii în lucrare.
7. Mortarul de cimentvar
Pasta de var sau şlamul de carbid, în cantitatea corespunzătoare dozajelor, indicate în tabelele 3 sau 5, se pune întro ladă de scânduri. În momentul măsurării volumelor componentelor, pasta de var sau şlamul de carbid trebuie să aibă consistenţa 12. Se toarnă apoi apă şi se amestecă bine până la omogenizare, cu ajutorul sapei de lemn. În acelaşi timp, pe o platformă alăturată se amestecă bine, până la omogenizare, nisipul împreună cu cimentul.
Se toarnă apoi amestecul de nisip şi de ciment peste pasta din ladă în cantităţi mici, amestecânduse bine până ce se obţine o pastă omogenă. Se verifică consistenţa cu ajutorul conului etalon şi dacă nu corespunde prevederilor STAS 103070, se mai adaugă apă, amestecânduse din nou până la omogenizare.
8. Mortar de cimentcenuşă de centrală termoelectrică
Prepararea manuală a mortarului de cimentcenuşă de centrală termoelectrica se face în felul următor: pe o platformă de beton sau de scânduri bine încheiate, se amestecă cu lopata cantităţile necesare de ciment, cenuşă, var hidratat şi nisip. Se adaugă apă până ce se obţine un amestec uniform şi de consistenţa necesară punerii în lucrare.
Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
Aprobate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,
PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII ICCPDC
cu decizia nr. 127 din 02 noiembrie 1982
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII
Biroul executiv
DECIZIA Nr. 80 din 25 noiembrie 1988
PENTRU APROBAREA COMPLETĂRILOR LA „INSTRUCŢIUNILE TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ" INDICATIV C 1782,
Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii;
Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d" din Decretul nr. 170/1976, precum şi avizul CTE— ICCPDC nr. 348 din 28 iulie 1988;
în temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, cit şi a Legii nr. 5/1978, emite următoarea
DECIZIE:
1. Se aprobă completările la „Instrucţiunile tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială" avînd indicativul C 1782, conform anexei la prezenta decizie.
2. Completările de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor.
PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV
DIRECTOR GENERAL.
Dr. arh. GHEORGHE POLIZU
ANEXA la Decizia ICCPDC nr. 80 din 15.XI. 1988
COMPLETĂRI LA „INSTRUCŢIUNILE TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI
PREPARAREA. MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ" INDICATIV C 1782
Pct. 2 .6 se completează cu subpunctul 2.6.1 cu următoarea redactare: „ 2.6.1, Calcar dolomitic cu brucit de la Exploatarea minieră Valea Mare Budureasa — jud. Bihor, care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute in anexa 7".
După pct. 3.13 se introduce pct. 3.14 cu următoarea redactare: „3.14. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidărie de marcă 25 şi de tencuială de
marcă 50 pe bază de calcar dolomitic cu brucit şi ciment sîiit indicate ui tabelul 11".
Tabelul 11 Marca
mortarului Marca cimentului
Dozajul : de ciment (kg/m 3 )
Dozajul de calcar dolomitic cu brucit (kg/m 3 )
Nisip (kg/m 3 )
Apa (1)
MZ 25CD MZ 25CD MT 50CD
302530
150 165 275
130 130 110
1 660 1 660 1 550
260 290 280
După anexa 6 se introduce anexa 7 după cum urmează:
ANEXA 7
CALCARUL DOLOMITIC CU BRUCIT. CONDIŢII GENERALE DE CALITATE
1. Prezentele condiţii tehnice de calitate se referă la calcarul dolomitic cu briicit de la Exploatarea minieră Valea Mare Budureasa — jud. Bihor, utilizat ca adaos activ la prepararea mortarelor.
2. Calcarul dolomitic cu brucit prezintă un indice de activitate puzzola nică de IA 24 min = 0,65. Activitatea puzzolanică trebuie verificată de staţia de betoane cel puţin o dată pe lună, conform STAS 881988.
3. Livrarea fiecărui lot de calcar dolomitic cu brucit va fi însoţită de un certificat de calitate.
4.Caracteristicile care trebuie verificate şi condiţiile de admisibilitate sînt conform tabelului 7.1.
Tabelul 7.1
Nr. crt.
Caracteristici U/M Condiţii de admisibilitate
Metode de verificare
1 Umiditatea % max. 5 STAS 383285
2 Indice de activitate puzzolanică IA 24 min. — 0,65 STAS 881988
3 Constanţă de volum Să nu prezinte fi în prezenţa cimen suri specifice fe tului — nomenului de
umflare sau con tracţie. STAS 238685
4 Densitatea aparentă g/dm 8
max. 1000 STAS 920180
5.Calcarul dolomitic cu brucit se depozitează în bazine, ferinduse amestecul de impurităţi sau alte substanţe. Bazinele de depozitare se marchează distinct cu menţiunea „Calcar dolomitic cu brucit".
6. Înainte de încărcarea calcarului dolomitic cu brucit, producătorul este obligat să verifice dacă mijloacele de transport sînt curate.
7. Calcarul dolomitic cu brucit se transportă cu a,celeaşi tipuri de mijloace ca şi cele utilizate la transportul varului pastă, marcate distinct cu menţiunea „Calcar dolomitic cu brucit".
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE IN CONSTRUCŢII Biroul executiv
DECIZIA Nr. 46 din 30 decembrie 1989
PENTRU APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PROVIZORII PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ CU
PLASTIFIANŢI” INDICATIV NP 6089
Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii;
Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d” din Decretul nr. 170 /1976, cît şi avizul CTEICCPDC nr. 450 din 12 septembrie 1989;
În temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, cît şi a Legii nr. 5/1978, emite următoarea
DECIZIE:
1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice provizorii privind poziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuiala cu plastifianţi avînd indicativul NP 6089.
2. Instrucţiunile provizorii de la pct. l intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor şi au valabilitate pînă la data de 31 decembrie 1991.
PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL,
dr. arh. GHEORGHE POLIZU
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ CU PLASTIFIANŢI
INDICATIV NP 6089
Elaborate de: I.C.C.P.D.C. FILIALA TIMIŞOARA
Şef filială: dr. ing. Victor Gioncu E laborator: dr. ing. Dan Vasiliu Responsabil din partea I.C.C.P.D.C: arh. Claudiu Popeşteanu
Indicativ: NP 6089
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALA CU PLASTIFIANŢI
Completează: C 1782
1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice provizorii se referă la compoziţia şi prepararea
mortarelor cu plastifianţi. La aceste mortare, care nu conţin var, efectul de realizare a unei bune lucrabilităţi la aplicare şi de reducere a segregării este asigurat de acţiunea unor substanţe denumite „plastifianţi pentru mortare”.
1.2. Mortarele cu plastifianţi au aceleaşi performanţe în stare proaspătă ca şi mortarele cu var: au o bună lucrabilitate la aplicare, aderă bine pe suprafeţele de cărămidă sau beton, se întind uşor în straturi subţiri şi se prelucrează foarte bine cu dreptarul sau cu drişca. Au o segregare redusă şi se pot transporta cu pompa de mortar. În stare întărită mortarele cu plastifianţi realizează rezistenţele la compresiune corespunzătoare mărcii pentru care sînt preparate şi au o bună adeziune la stratul suport din cărămidă sau beton. Mortarele din plastifianţi au o foarte bună rezistenţă la îngheţdezgheţ şi o durabilitate sporită.
1.3. Mortarele de zidărie şi tencuieli cu plastifianţi sînt caracterizate prin marcă. Marca mortarului este considerată, în acelaşi fel ca şi la mortarele cu var, conform Normativului C17 82.
Elaborate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII I.C.C.P.D.C. FILIALA TIMIŞOARA în colaborare cu INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC –
Aprobate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII ICCPDC cu decizia nr. 46 din 30.XII.1989
2. MATERIALE
Agregate 2.1. Nisip natural de carieră sau de rîu conform STAS 1667/76. Nisipul natural de carieră
sau de rîu poate fi înlocuit în proporţie de pînă la 50% cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale sau cu nisip de mare. Utilizarea nisipurilor de mare este permisă la mortarele de zidărie şi tencuială numai pentru mărcile 10 şi 25.
2.2. Cenuşa de termocentrală va trebui să îndeplinească condiţiile STAS 8819/188. Se poate utiliza cenuşa tip B STAS 8819/188.
Cimentul 2.3. Se vor utiliza cimenturile cu adaosuri STAS 150078 de tipul: F25; M 30; Pa 35.
Plastifiant pentru motoare 2.4. Plastifiantul pentru mortare se produce de către întreprinderea de detergenţi Timişoara
sub denumirea de „plastifiant pentru mortare UD” şi se livrează prin ICECHIM Laboratorul de detergenţi Timişoara. Plastifiantul UD se produce pe baza caietului de sarcini ICECHIM nr. 164 LD/89.
2.5. Plastifiantul UD este un lichid VÎSCOS, culoare brun închis, opac, fără miros. Nu este toxic, şi nu provoacă alergii. Concentraţia de livrare este de 46,5%. Se livrează în butoaie din tablă sau din material plastic. Se păstrează în încăperi cu temperaturi pozitive.
3. COMPOZIŢIA MORTARELOR
3.1. Compoziţiile uzuale ale mortarelor cu plastifianţi, care pot fi utilizate fără încercări preliminare, sînt indicate în tabelul 2 pentru mortarele de zidărie şi în tabelul 3 pentru mortarele de tencuială. Se menţionează că dozajele de ciment ale mortarelor cu plastifianţi sînt egale cu cele prevăzute de Normativul C 17/82 la mărcile aferente.
3.2. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintrun mortar cu nisip fin 0/1 mm, denumit „tinci”, care va avea aceiaşi compoziţie şi consistenţă ca şi cea a grundului.
3.3. La mortarele de zidărie şi tencuială marca 100 se poate utiliza şi cimentul Pa 35. In acest caz dozajele de ciment se vor reduce cu 5%.
3.4. Compoziţiile mortarelor de zidărie sau stabilit pentru cazul utilizării nisipului 0/7 mm cu o umiditate de 2% sau mai mare şi cu densitatea în grămadă de 1 350 kg/m 3 ,.
3.5. Compoziţiile mortarelor de tencuială sau stabilit pentru cazul utilizării nisipului 0/3 mm cu o umiditate de 2% sau mai mare şi cu densitatea în grămadă de 1 250 kg/m 3 .
3.6. În cazul utilizării nisipului uscat (sub 2% umiditate) volumele de nisip din tabelele 2 şi 3 se vor reduce în funcţie de sortul şi de densitatea în grămadă a nisipului, conform prevederilor din Normativul C 1782, anexa 2.
4. PREPARAREA MORTARELOR
4.1. Prepararea mortarelor cu plastifianţi se va face numai prin procedee mecanice, cu malaxoare cu amestec forţat sau cu betoniere cu cădere liberă.
4.2. Dozarea materialelor componente, cu excepţia apei, se va face cu o precizie de + 2% pentru ciment şi plastifiantul UD şi de + 3% pentru nis ip şi cenuşă de
termocentrală. 4.3. Mortarele cu plastifianţi se prepară astfel: se introduce în malaxor o parte din apa de amestec în care se dizolvă plastifiantul
UD; se introduce apoi cimentul, cenuşa şi nisipul; se completează cantitatea de apă pînă se obţine consistenţa prescrisă în tabelele 2 şi
3; după terminarea dozării apei se amestecă încă 30 s.
4.5. La începutul fiecărei zile de lucru plastifiantul UD se va amesteca energic 3 ... 4 minute pentru omogenizare. Amestecarea se va efectua în butoaiele în care este livrat, cu şipci sau cu lopeţi înguste de lemn.
4.6. La terminarea preparării mortarului sau la întreruperi mai mari de 1/2 oră, toba betonierei se va spăla cu apă amestecată cu pietriş.
5. CONTROLUL CALITĂŢII MORTARELOR
5.1. Determinarea caracteristicilor fizicomecanice ale mortarelor de zidărie şi tencuială cu plastifianţi se va face conform metodelor prescrise de STAS 263480.
5.2. Mortarele cu plastifianţi trebuie să îndeplinească cond iţ iile tehnice prescrise de STAS 103085.
6. TRANSPORTUL ŞI PERIOADA DE PUNERE ÎN LUCRARE A MOTOARELOR CU PLASTIFIANT
6.1. Transportul mortarelor cu plastifianţi pe distanţe mici se va face cu tomberoane, roabe, bene, sau pompe de mortar. Trasportul cu pompa de mortar este deosebit de indicat pentru acest tip de mortare.
6.2. Transportul pe distanţe mari se va face cu autoagitatoare, camioane, basculante
etanşe sau bene speciale. 6.3. Transportul pe verticală se va face cu tomberonul, bena sau cu pompa. 6.4. Mijloacele de transport şi modul de descărcare al mortarului va trebui să îndeplinească
condiţiile din NormativulC 1782 punctele 6.4 şi 6.5. 6.5. Durata maximă de transport şi manipulare, adică intervalul de timp dintre terminarea
preparării şi punerea în lucrare a mortarului, nu va depăşi valorile din tabelul 1.
Tabelul 1
Temperatura mediului ambiant ( o C) sub 18 18 ... 25 peste 25 Durata maximă de transport şi manipulare (ore) 6 5 4
În cazul depăşirii valorilor din tabelul 1 şi a modificării consistenţei mortarelor se interzice adaosul de apă şi reamestecarea în vederea realizării consistenţei de lucru.
6.6. Punerea în lucrare a mortalelor cu plastifianţi se va face în acelaşi fel ca şi în cazul mortarelor cu var, conform normativelor existente pentru executarea zidăriilor şi tencuielilor.
7. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII 7.1. La executarea lucrărilor cu mortare cu plastifianţi se vor respecta prevederile din
„Normele republicane de protecţie a muncii”, aprobat de Mnisterul Muncii cu ordinul nr.34/1975 şi de Ministerul Sănătăţii cu ordinul 60/1975, precum şi „Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţiimontaj” aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/1980.
Tabelul 2
COMPOZIŢIILE UZUALE ALE MORTARELOR DE ZIDĂRIE CU PLASTIFIANT UD
Consistenţa con etalon 10 cm
Materiale pentru 1m 3 mortar Ciment Nisip Plastifiant UD Marca mortarului şi
notaţia F 25 kg
M 30 kg m 3 kg
Cenuşă kg kg dm 3
MA 10 CTZ MA 25 CTZ MA 25Z MA 50CTZ MA 50Z MA 100CTZ MA 100Z
80 115 165 160 230 ——
—— 153 140 220 290 320
0.82 0.82 0.93 0.82 0.93 0.82 0.85
1 100 1 100 1 250 1100 1 250 1 100 1 150
310 233 —195 — 125 —
0.70 0.70 0.70 1.10 1.40 1.70 1.70
0.63 0.63 0.63 0.98 1.25 1.50 1.50
Tabelul 3 COMPOZIŢIILE UZUALE ALE MORTARELOR DE TENCUIALA CU
PLASTIFIANT UD Consistenta con etalon 12 cm
Materiale pentru 1m 3 mortar Ciment Nisip Plastifiant UD Marca mortarului şi
notaţia F 25 kg
M 30 kg m 3 kg
Cenuşă kg kg dm 3
MA 10 CTT MA 25 CTT MA 25T MA 50CTT MA 50T MA 100CTT MA 100T
110 140 180 225 290 ——
—— 170 210 270 295 370
0.88 0.88 1.00 0.88 0.95 0.88 0.88
1 100 1 100 1 250 1100 1 200 1 100 1 100
250 210 —175 — 100 —
2.10 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70
1.85 2.40 2.40 2.40 2.40 2.40 2.40