c 5 - masaj clasic fasc 5

8/17/2019 C 5 - Masaj Clasic Fasc 5

1/8

1

MASAJUL CLASIC I REFLEX V

MASAJUL SEGMENTAR REFLEX

Masajul segmentar sau reflex se înscrie în vastul domeniu al fizioterapiei, efectul bazându-se pecorelaiile funcionale strânse între toate sistemele !i organele organismului. Acestea se produc prin aciuneadiferitelor procedee fizicale asupra receptorilor cutanai, esutului celular, musculaturii. Astfel aplicaiitegumentare strict localizate (diferite puncte de atac) ale unor varia i ageni fizici determin$ modific$ri aleesuturilor !i organelor interne prin intermediul reaciilor vasculare locale, sistem nervos vegetativ.

Aciunea masajului segmentar se explic$ !i se bazeaz$ pe transmiterea influxurilor nervoase prin c$i!i arcuri reflexe. Masajul reflex se bazeaz$ pe o semiologie în care caracterul algic se înso e!te cel maiadesea de alte semne vasculare, musculare, viscerale.

- arcuri reflexe periferice – reflexe vegetative transmise direct de la axon la axon f $r $ sinapse (ex.reflexe vasodilatatoare)

- arcuri reflexe prin m$duva spin$rii – reflexe viscero-cutanat, viscero-motor, viscero-visceral, cuti-visceral. Excitaia zonelor superficiale Head sau profunde McKenzie se transmite la m$duva spin$riisau etaje superioare (talamus, cortex).

Segmentarea nervoas$ metameric$ – un centru nervos medular de la care emerg r $d$cina ventral$ motorie, r $d$cina senzorial$ senzitiv$. Un teritoriu nervos corespunde zonei de influen$ a unui singur nervîncepând cu ie!irea sa din gaura de conjugare pân$ la ultima por iune. Un stimul cutanat, muscular, osteo-articular, vascular, visceral va putea da un semn sau va putea avea un efect terapeutic în cadrul aceluia !imetamer, prin circuite nervoase viscero-tegumentare dar !i cuti-viscerale.

-

dermatomul – piele !i esut subcutanat- miotomul – mu!chii cu aponevroze-

angiotomul- sclerotomul-

viscerotomul

Dermatomul este situat mai jos decât discul intervertebral corespunz$tor ie!irii nervului spinal.Dermatomul !i miotomul ce apar in aceluiasi segment nervos nu au întotdeauna acee!i localizare.

-

m. centurii scapulare de!i sunt localizai în zona toracal$ sunt inervai de filete nervoase cervicale- marele pectoral apar ine segmentului C5-C8-

marele dorsal apar ine segmentului C6-C8-

romboidul apar ine segmentului C4-C5

Sistemul nervos simpatic respect$ segmentarea rahidian$. Iat$ câteva relaii dintre unele dermatoame!i filetele simpatice:

Dermatom Simpatic Dermatom SimpaticT – C1................C8 D8 – D9.................D8

C2 – C3...............D1 D10 – D11..............D9C4 – C5...............D2 D11 – L1................D10C6 – C7...............D3 L2 – L3..................D11

C8 – D1...............D4 L4 – L5..................D12D2 – D3...............D5 S1 – S2...................L1D4 – D5...............D6 S3 – S4...................L2D6 – D7...............D7 S5 – coccis.............L3

Viscerotomul (reflexul viscero-musculo-cutanat – excitaia pleac$ prin fibrele viscerale de la organulrespectiv, trece prin ganglionul corespunz$tor lanului simpatic, ajunge în ganglionii rahidieni din m$duv$,de unde merge fie c$tre musculatur $ direct fie prin intermediul ramurilor comunicante ajunge la piele !iesutul subcutanat). O parte din durerea visceral$ este transmis$ prin intermediul fibrelor senzitive alenervului frenic de la diafragm pân$ la segmentul de origine (C3 – C4) – lucru care explic$ hiperalgia !icontractura trapezului de partea ce corespunde organului bolnav.

CURS DE MASAJ CLASIC, REFLEX (SEGMENTAR) I

REFLEXOLOGICCABINET MEDICAL SANFIZ - Dr. MARIANA MUTIC'


2/8


3/8

3

- modific$ri în funcionalitatea organelor interne (ex. excitarea termic$ !i chimic$ a segmentului cutanatD6 – D10 de partea dreapt$ modific$ tonusul !i motilitatea duodenului iar a segmentului D8 – D9 de

partea stâng$ modific$ funcia jejunului; un excitant hiperemiant aplicat pe segmentul dermic D7 –D9 determin$ cre!terea tonicit$ii !i motilit$ii gastrice, prin aplicarea de excitani vasoconstrictori seobine efect invers)

-

modific$ri umorale – eliberare de substane chimice active (acetilcolin$, histamin$ !i altele)- modific$ri hormonale – reglementarea ciclului menstrual la insuficienele ovariene

Stabilirea modific#rilor &esuturilor

Tegument – hiperalgezie (se determin$ prin alunecarea u!oar $ a unei g$m$lii de ac sau a degetelor pesuprafaa pielii), modificri de vasculariza # ie (vasoconstricie/vasodilataie), modificri ale rezisten # ei electrice (tehnici speciale de electrodermatografie).

)esut conjunctiv – modificrile superficiale se evideniaz$ prin palpare cu degetele flectate, prindereaunui pliu cutanat !i înaintare caudo-cranian; modificrile profunde se evideniaz$ prin tehnica liniar $ –senzaie nepl$cut$ de „zgârietur $” sau „t$iere cu cuitul” prin deplasarea plan$ a esutului subcutanat pefascie.

Mu!chi – hiperalgezie (durere la prinderea unei cute musculare între degete), hipertonus (evideniat prin palpare circular $ cu degetele întinse), miogeloze (se palpeaz$ mu!chiul în direcie transversal$ fa$ dedirecia fibrelor efectuând o netezire !i se constat$ o zon$ dur $, dureroas$ care se poate prinde între dou$ degete iar la presiune mai puternic$ nu reacioneaz$ prin modificarea consistenei), modificri devasculariza # ie (cu sonda de conductibilitate termic$)

„Puncte maximale” – locuri care prezint$ o sensibilitate accentuat$ la durere, pot fi dispuse în absoluttoate esuturile; se utilizeaz$ o bil$ cu diametru de circa 1 cm cu care se efectueaz$ mi!c$ri circulare subu!oar $ presiune manual$.

Tehnica de aplicare. Se acioneaz$ prin stimuli periferici asupra dermatomului !i apoi asupramiotomului cu scopul de a elimina în mod progresiv, de la suprafa $ spre profunzime, diferitele simptomereflexe determinate de tulbur $ri organice. Aceast$ tehnic$ determin$ influxuri nervoase cu r $spuns visceralreflex. Este necesar $ acordarea importanei segmentului nervos, adic$ preciz$rii topografice a segmentuluiinteresat prin palparea dermatoamelor !i miotoamelor ce corespund viscerotomului bolnav. Exemplific$m încontinuare câteva relaii între sistemul rahidian !i cel simpatic:

-

dermatoamele cervicale corespund fibrelor vegetative C8-D4 – dac$ acion$m pe aceast$ regiune vominfluena organe majore cum ar fi cordul

-

acionând asupra miotoamelor regiunii toracice cum ar fi marele dorsal, marele dinat sau romboid,vom influena în mod egal fibrele vegetative D2-D4 cu pericol de a irita cordul !i pulmonul

-

toat$ zona toracic$ este !i ea în coresponden$ direct$ cu organe importante !i, cât de puin ar fi elesensibilizate, stimularea lor prematur $ va determina reacii nefaste – colaps, vomismente, grea$

-

dermatoamele situate mai jos de vertebra D12 corespund fibrelor simpatice D9-L3; acionând peaceste dermatoame nu se vor produce recii violente !i dezagreabile, chiar dac$ excitaia va fi foarteintens$ (deoarece fibrele simpatice stimulate nu inerveaz$ nici un organ capabil s$ determine reaciimajore)

-

masajul regiunii sacrate determin$, prin reacii de natur $ simpatic$ !i parasimpatic$, o influen$ general$ de reechilibrare a sistemului vegetativTehnica masajului reflex dup$ DickeMasajul va începe în regiunea sacrat$ !i lombar $ în cadrul a!a numitei „construcii de baz$” alternativ

stânga/dreapta. Progresia ascendent$ pe torace anterior, lateral, posterior se face în trei etape:1.

D12 – D82. D8 – D7

3.

C7 – baza craniuluiEtapele 2) !i 3) sunt foarte importante pentru tratamentul afeciunilor membrelor superioare inervatede ramuri dorsale !i cervicale, iar construcia de baz$ pentru afeciunile membrelor inferioare inervate deramuri lombare !i sacrate. Se obine prin aceast$ tehnic$ o puternic$ stare de relaxare, explicat$ prin

predominena reaciilor vagale favorizând o reechilibrare neurovegetativ$. Nu acela!i lucru se obine prinmasarea iniial$ a regiunii toracice unde stimularea fibrelor simpatice predominante aici ar accentua reac iilecatabolice.

Masajul se execut$ cu ajutorul indexului deplasând esuturile în limitele extensibilit$ii. Un masajsuperficial se obine plasând degetele în plan paralel cu tegumentele iar mi!c$rile vor fi largi !i de intensitateredus$. Masajul esutului subcutanat se obine prin redresarea degetelor perpendicular pe suprafaa corpului,crescând u!or intensitatea. Pentru abordarea esuturilor profunde se folose!te marginea cubital$ a degetelor.


4/8

4

Manevrele nu trebuie s$ produc$ senzaie dezagreabil$ sau dureroas$ pentru pacient. Este suficient$ obinerea unui dermatografism u!or. Nu se indic$ folosirea pulberilor, unguentelor utilizate la masajul clasic.

Intensitatea excitantului. St$rile patologice se pot agrava când excitantul nu este corect dozat înfuncie de starea sistemului nervos vegetativ. În practic$ se dozeaz$ intensitatea prin limita de durere (semenine sub/sau la limita acestui prag). În condiii optime apare un eritem la nivelul zonelor cutanateaferente. Excitanii slabi stimuleaz$ procesele vitale, cei de intensitate medie le favorizeaz$, excitanii

puternici le inhib$, iar cei foarte puternici le anuleaz$. În scop terapeutic se vor utiliza dozele relativ mici deintensitate a excitantului.

Durata masajului este în medie de 20 minute, iar num$rul !edinelor este determinat de rezultateleobinute.

Indica&ii. În aplicarea masajului reflex se urm$re!te reechilibrare neuro-vegetativ$, influenarea net$ a parasimpaticului cu instalarea unei st$ri de detent$ general$. Prin aciunea reflex$ cuti-musculo-visceral$ maiîntâi se modereaz$ iar ulterior se suprim$ iritaiile viscerogene, îndep$rtând în acest fel transmiterea tisular $.În acest fel se întrerupe cercul vicios intrasegmentar !i survine vindecarea organului suferind.

Boli reumatismale (artroze, reumatismul abarticular, poliartrit$ reumatoid$, spondilit$ anchilopoetic$) – dup$ construcia de baz$, în funcie de localizare se va aciona cu masajul fie în sus fie în jos numai dup$ dispariia total$ a durerilor.

Boli vasculare (arteriopatii obliterante, boal$ Raynaud, acrocianoz$, deger $turi, varice, hemoroizi,staze limfatice) – zonele D9 – D12 'i toate segmentele lombare 'i sacrate. În suferinele arteriale se vaaciona în special asupra regiunii sacrate !i lombare (construcia de baz$), membrele inferioare fiinddependente de aceast$ regiune, masajul musculaturii contractate din regiunea fesier $, trohanterian$. Însuferinele venoase se va aciona u!or !i superficial, esuturile fiind moi !i foarte sensibile.

Tulbur $ri organice – primele !edine se vor începe cu construcie de baz$, ulterior dup$ obinerea uneidetente totale a diferitelor straturi ale esutului conjunctiv masajul se va orienta c$tre zonele afectate. Pe toat$

perioada de tratament vom observa reaciile subiective !i obiective ale bolnavului, vom controla simptomelereflexe !i algice !i vom regla în mod judicios intensitatea !i evoluia masajului.

-

afec # iuni pulmonare (astm, bron!ite, rinite, bron!iectazii)zonele D2 – D8, C3 – C4

puncte maxime D3 de ambele p$r i ale coloanei vertebrale.-

afec # iuni cardiace (tulbur $ri ale circulaiei coronariene, st$ri dup$ miocardite, endocardite, infarcte) –cu pruden$

zonele D1 – D8 de partea stâng#, C3 – C4 puncte maximale C5, D3, D5 – D6 (vârful cordului)

-

afec # iuni ale ficatului $i vezicii biliare (dischinezii, postcolecistectomie, insuficien$ hepatic$)zonele D6 – D10 de partea dreapt#, C3 – C4

puncte maximale D6 (ungiul inferior al omoplatului)D7 – D8 (rebordul costal inferior)D9 (pe torace lateral)

- afec # iuni ale stomacului (gastrite, ulcere, spasm piloric, difuncii postoperatorii, atonii) zonele D5 – D9 de partea stâng#, C3 – C4

puncte maximale D5 – D6 (vârful inferior al omoplatului), D7, D8- afec # iuni ale duodenului (ulcere)

zonele D6 – D8 de partea dreapt# puncte maximale D7 –D8

-

afec # iuni ale intestinului (constipaii, colite, postoperator) zonele D8 – D12, segmentul lombar 'i sacrat, C3 – C4

-

afec # iuni ale rinichilor (nefrite cronice, nefroze, disfuncii renale, enurezis) zonele D8 – D12, L1 – L3, C3 de partea rinichiului bolnav puncte maximale D4 de partea rinichiului bolnav

L3 deasupra rotuleiD8 subcostal

- afec # iuni ale vezicii urinare(cistite, tulbur $ri funcionale) zonele D9 – D12, L1 – L5, S1 – S2 bilateral

puncte maximale D11 bilateral


5/8

5

Tulbur $ri hormonale (amenoree secundar $, hipomenoree, dismenoree, menopauz$, postnatal, sdr.adiposo-genital, Basedow) – segmentul sacrat 'i lombar

Tulbur $ri de origine nervoas$ (migrene, cefalee postraumatic$, polinevrite, insomnii) – zonele D2 –D8; puncte maximale D2 bilateral

Contraindica&ii-

tuberculoza în diferite stadii – pericol de reactivare- tumori maligne – poate fi stimulat$ evoluia-

toate afeciunile infecioase acute

-

toate st$rile decompensate-

litiaza renal$ !i biliar $ (masajul reflex va fi aplicat numai dup$ eliminarea calculilor)Tehnica masajului reflex dup$ Teirich – LeubeDr. Teirich – Leube descrie trei forme de masaj reflex:1. Tehnica superficial$ („peau”) – baleiaj cu unul sau mai multe degete prin care se poate disipa un

infiltrat/induraie superficial$. Se poate aplica pe toat$ durata tratamentului (12 – 20 !edine).2.

Masajul rulare – tehnic$ preg$titoare pentru tehnica profund$ se adreseaz$ maselor muscularecontractate !i nu se face pe toat$ durata tratamentului.

3.

Tehnica profund$ – se acioneaz$ prin traciune sau presiune punctiform$ asupra aponevrozelor pentru obinerea st$rii de „t$iere” (coupure).

Tehnicile se adapteaz$ în funcie de starea esuturilor: esuturi normale – tehnica profund$, esuturilecontractate – masajul rulare urmat de tehnica profund$, esuturi infiltrate – tehnica superficial$. La copii seutilizeaz$ doar tehnica superficial$. Nu se efectueaz$ mai multe tehnici în aceea!i !edin$.

Conform acestei tehnici, zonele pentru masaj sunt situate pe faa dorsal$ a pacientului (pe spatele pacientului). Iniia, se palpeaz$ întreaga regiune (întreg spatele) pentru a pune în eviden$ zonele de masaj,confirmate totodat$ !i prin chestionarea pacientului.

Indica&ii:-

algoneurodistrofie-

tulbur $ri circulatorii ale membrelor- constipaie, colit$ spastic$ -

tulbur $ri funcionale ale ciclului menstrualContraindica&ii:

- tulbur $ri de sensibilitate-

st$ri infecioase- neoplasme-

menstruaia- tromboze venoase

1. Vezic$ 2.

Sistem venos !i limfatic3. Constipaie4.

Intestin5. Ficat, vezicul$ biliar $ 6.

Stomac7. Cord

8.

Extremitatea cefalic$ a) cefalee, migren$

b)

post-traumatic9. Membre superioare10.

Tulbur $ri menstruale11. Sistem arterial


6/8

6

Tehnica masajului reflex dup$ KohlrauschKohlrausch propune trei metode:1.

masajul esutului conjunctiv2.

masajul pe puncte maximale musculare3. masajul periostal (dup$ Vogler)

Modific$rile tonusului individual normal poate lua forma unei hipertonii, hipotonii sau miogeloze. Hipotonia este mai sensibil$ la exerciiul fizic decât masaj. Poate s$ apar $ prin inactivitate fizic$ sau

refelx, cum ar fi în cazul constipaiei atone sau tulbur $rilor catameniale la nivelul mu!chilor oblici externi(zon$ hipoton$ în mijlocul unei por iuni de fibre hipertone).

Hipertonia !i miogeloza sunt resimite la palpare ca o induraie. Hipertonia poate interesa tot mu!chiul, o por iune sau câteva fascicule. Este dureroas$. Semn cert de hipertonie este augmentarea tensiunii în urmaunei stimul$ri. Remisiunea se obine chiar !i în urma unui singur tratament dar persist$ atât timp cât nimic nuvine s$ reactiveze reflexul. O hipertonie veche poate conduce la apariia unor zone de miogeloz$ în

profunzime. Miogelozele sunt formaiuni dureroase care nu respect$ un teritoriu de inervaie, rotunde sauovalare de dimensiuni diferite. La presiunea lor se obine cre!terea durerii dar nu !i a tensiunii. Sunt necesaremai multe !edine de tratament pentru a obine o influen$ a metabolismului local. În jurul unei miogeloze se

poate constitui un perimetru de musculatur $ hiperton$.Masajul segmentar trebuie obligatoriu s$ se adreseze prin manevre adecvate tuturor esuturilor !i

modific$rilor acestora. Se utilizeaz$ atât tehnicile descrise la masajul clasic cât !i cele specifice masajuluisegmentar. Exemplific$m în tabelul de mai jos cele mai indicate tehnici de masaj în funcie de modific$rileesuturilor.

Localizarea !i felulfenomenelor reflexe

Tehnici generale Tehnici speciale

MusculaturaHipertonus circumscris

Hipertonus întins

Hipotonii, atrofii,miogeloze

vibraia fin$ direct sau indirect prinintermediul articulaiei mâinii maseurului

vibraii finefriciuni cu deplas$ri ale pielii

vibraii dure, fr $mânt$ri puternice

mi!carea de în!urubare

mi!c$ri de împingere

)esut conjunctivTumefieri

Retracii

vibraii foarte fine

friciuni, neteziri, fr $mântare profund$

ferestruire prindere (apucare)

Red$m mai jos principalele puncte musculare maximale a c$ror stimulare joac$ un rol favorabil înevoluia diverselor afeciuni.

1.

Mu!chii care particip$ sau declan!eaz$ cefaleea - m. trapez por iunea superioar $, m. scaleni, m.sternocleidomastoidian, m. temporal

2. Trahee – bandelete în mu!chiul trapez de la C6 la unghiul supero-medial al scapulei

3.

Bron!ii – bandelet$ în mu!chiul trapez de la T6 la T7 în mijlocul marginii mediale a scapulei4. Astmul infantil – bandelete fine în m. nazal; la aduli spaiul 5 intercostal sub marginea medial$ a

scapulei, spaiul 2 intercostal anterior5. Stomac – spaiul 7 sau 9 intercostal pe o por iune de circa 2 cm pe linia medio-clavicular $.6.

Ficat, vezic$ biliar $ – spaiul 8 intercostal drept lateral de linia medio-clavicular $ 7. Constipaie – fibre musculare hipertone în m. oblic extern (constipa ie spastic$) sau hipotone

(constipaie aton$)8. Inim$ – bandelete în m. mare pectoral !i m. romboidal spaiul 3, 4 intercostal stâng, spaiul 9, 10

intercostal în m. trapez între vertebre !i spina scapular $


7/8

7

Urm$ri nedorite ale masajului segmentar. Se întâmpl$ uneori s$ se instaleze în timpul tratamentuluisau imediat dup$ tulbur $ri la nivelul altor esuturi sau organe, care înainte nu au fost afectate. Masajul gre!itaplicat !i neglijarea factorilor de adaptare a bolnavului poate constitui un excitant suplimentar asupraechilibrului funcional deja tulburat.

- apariia unei sciatalgii în cazul mas$rii paravertebrale L3 !i L4-

masajul pmoplatului imediat deasupra sau sub spina scapular $, pe traiectul por iunii posterioare amu!chiului deltoid, poate provoca senzaie de furnic$turi la nivelul mâinilor

-

tratamentul aplicat în axil$, marginea superointern$ a omoplatului !i coloan$ poate determina apariia

unor tulbur $ri cardiace nepl$cute-

masajul musculaturii cervicale !i a segmentelor cervicale provoac$ uneori cefalee, ameeli, oboseal$,somn

- în cazul mas$rii segmentului lombar !i dorsal inferior pot ap$rea tulbur $ri în regiunea vezicii urinarecu senzaia de durere surd$ sau de ap$sare

- friciunile de deasupra sternului !i a inser iilor costale superuioare pot provoca senzaii nepl$cute decsete !i sufocare

- dup$ friciuni dure aplicate pe zona D10 – D12 pot ap$rea tulbur $ri vezicale dup$ terminarea unuitratament aplicat în scopul combaterii constipaiei

PRINCIPALELE MANEVRE DE MASAJ SEGMENTAR

MANEVRA DE ÎN*URUBAREPoziia pacientului – decubt ventral sau !ezândTehnic$ – se aplic$ policele drept de partea stâng$ a coloanei vertebrale (care este fixator) iar cu

celelate degete se prinde musculatura paravertebral$ dreapt$ efectuând mi!c$ri de în!urubare spiralat$, seînainteaz$ ascendent paravertebral; pentru musculatura vertebral$ stâng$ degetele 2-5 sunt fixatoare iar

policele execut$ manevra de în!urubare

MANEVRA INTERSPINOAS' Poziia pacientului – decubit ventralTehnic$ – 2-3 degete ale ambelor mâini se fixeaz$ pe coloan$ astfel încât s$ potrund$ printre

apofizele spinoase, se efectueaz$ mi!c$ri circulare în acela!i sens cu ambele mâini, apoi în sens opus

MANEVRA ÎN FER 'STR 'UPoziia pacientului – decubit ventralTehnic$ – se execut$ mi!c$ri în sens opus între police !i ar $t$tor care cuprind fasciculul cutaneo-

muscular, succesiv, în sens caudal spre cranial

MANEVRA DE TRANSLA)IEPoziia pacientului – decubit ventralTehnic$ – se aplic$ la nivelul bazinului – se aplic$ o mân$ pe creasta iliac$ a bazinului antebraul

fixându-se pe sacru, cu cealalt$ mân$ se fac mi!c$ri de vibrare de-a lungul musculaturii paravertebrale însens cranian

MI*CAREA ÎNTRERUPT' „ÎN FURCULI)'”Poziia pacientului – decubit ventral

Tehnic$ – cu degetele 2 !i 3 se fac mi!c$ri întrerupte în spaiile dintre apofizele transverse alevertebrelor, sensul manevrei fiind tot caudal spre cranian

MASAJUL PERIOSTALTehnic$ – presiune punctiform$ aplicat$ ritmic pe periostul segmentelor tratate cu degetele 2 !i 3

suprapuse !i cu pulpa aplicat$ pe tegument; nu se aplic$ acest masaj pe apofizele spinoase, craniu, r $d$cinanasului, maxilarul superior, rotul$, clavicul$.


8/8

8

SUCCESIUNEA *I DIREC)IA MANEVRELOR DE MASAJPentru ca un masaj segmentar s$ aib$ efecte scondate !i de lung$ durat$, trebuie s$ trateze toate

modific$rile reflexe !i nu numai punctele maximale care sunt manifest$ri reflexe dureroase. Se începe curegiunile radiculare segmentare de lâng$ coloana vertebral$ (de la sacru ascendent) în !anul paravertebralL5-D12, în unghiul format de ultimele trei vertebre lombare !i creasta iliac$ !i de-a lungul rebordului costalinferior, se continu$ înspre periferia acestor segmente. Progresia în sus se face etajat (în etape) de la a 12-ala a 8-a coast$ dorsal$ (de la rebordul costal inferior la unghiul omoplatului) acionând uni sau bilateral în!anurile paravertebrale, spaii intercostale. Apoi se acioneaz$ în !anul paravertebral D8-C7, asupra centurii

scapulare, axil$, marele dorsal !i marele dinat. Se ascensioneaz$ spre segmentul cervical. Membrele semaseaz$ în sensul circulaiei de întoarcere, dar se începe cu segmentele proximale !i apoi se continu$ cu celedistale.

•

Masajul regiunii dorsalePoziia pacientului – decubit ventral, braele în abducie orizontal$ Tehnic$ – se aplic$ pe regiunile radiculare succesiv manevre de în!urubare, interspinoas$, în fer $str $u, detraciune, mi!carea întrerupt$ în furculi$; se maseaz$ ulterior regiunea periscapular $ (friciuni, mi!c$rispiralate spre unghiul inferior al scapulei), fosetele supraspinoase (friciuni), mu!chiul trapez (friciuni,netezire, vibraii dinspre lateral spre vertebra 7 cervical$); se încheie cu vibraii ale musculaturii spatelui.

• Masajul bazinuluiPoziia pacientului – decubit ventral, apoi !ezândTehnic$ – cu pacientul iniial în clinostatism se execut$ netezire !i friciune începând cu creasta sacrat$ !iîncheind cu zonele articulare superioare, se continu$ cu manevre de în!urubare interspinoas$ !i în fer $str $u.Se trece în poziie !ezând !ui se maseaz$ mu!chii fesieri prin mi!c$ri spiralate începând de la articulaiacoxofemural$ spre sacru, apoi creasta iliac$ !i spina iliac$ antero-superioar $. Masajul pubelui se face tot în

poziie !ezând cu asistentul a!ezat în spate – se aplic$ pulpa degetelor pe marginea superioar $ a pubisuluialunecând cu mi!c$ri circulare mici de-a lungul ligamentelor inghinale

• Masajul toraceluiPoziia pacientului – !ezândTehnic$ – se aplic$ neteziri !i friciuni pe stern în direcia caudal spre cranial, se continu$ cu friciunicirculare !i neteziri în spaiile intercostale de la stern la coloan$, se încheie cu vibraii u!oare ale toracelui

•

Masajul cervical !i cefalicPoziia pacientului – !ezândTehnic$ – se începe cu masajul mu!chiului trapez de la inser ia clavicular $ pân$ în zonele radiculare, apoimu!chiul sternocleidomastoidian în sens ascendent (evitând zona de trecere s plexului brahial); se trece lamasajul capului (o mân$ fixeaz$ capul cealalt$ execut$ manevrele) efectuând mi!c$ri spiralate-circulare de lanivelul apofizei mastoide spre protuberana occipital$, masajul frunii de la r $d$cina nasului în sus, a regiuniitemporale, supraorbitare !i arcadele sprâncenoase prin neteziri !i friciuni.

•

Masajul extremit$ilorPoziia bolnavului – clinostatismTehnic$ – se începe totdeauna la nivelul coapsei !i se continu$ cu gamba, respectiv braul !i apoi antebraul,dinspre distal spre proximal; modific$rile reflexe ale musculaturii schel!etale a membrelor sunt favorabilinfluenate de friciuni !i manevre circulare m$runte combinate cu vibraii.

BIBLIOGRAFIE4. A. R $dulescu, Elena Teodorescu. Fizioterapie, masaj terapeutic, Bucure!ti, Editura medical$ 2002.5. Adriana Sarah Nica. Elemente de masaj în Compendiu de Medicin$ Fizic$ !i Recuperare, Bucure!ti, Editura

Universitar $ “Carol Davila” 1998 : 91 – 117.6. N. Teleche. Tratamentul balnear al bolilor reumatice în Tratat de Medicin$ Intern$ Reumatologie Volumul II sub

redacia Radu P$un, Bucure!ti, Editura Medical$ 1999 :1827 – 1834.7. S. Carasevici. Note de curs.8. Anne Charlish. R spunsuri alternative la artrit $i reumatism. Editura Aquila 1993. 9. L. Popovici, B. A!gian. Semiologia $i examenul sensibilit # ii în Bazele Semiologice ale Practicii Neurologice !i

Neurochirurgicale, Bucure!ti, Editura Medical$ 1991 : 144 – 160.

c 5 - masaj clasic fasc 5

Documents