C ETATEASI]B ASEDIU

ins ernnd,ri de spre u e din p,i,

ra{iune ;i terorisrn "

teccior beccnschi

doxologia

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiBACONSCHI, TEODOR

Cetatea sub asediu :insemniri despre credinfi,raliune 9i terorism / Teodor Baconschi;- lagi :Doxotogia,2016tsBN 978-60 6- 666-595- 7

JI

Copyright O 201 6 Editura Doxologia

Toate drepturile rezervate. Reproducerea in oriceformd, in totatitate sau a unei pErti din votumuI defatb se va face doar cu acorduI prealabitin scris aIed itu rii.

Redactor: Cezar lSb6rniCorector: Lia GociuCoperta: Jaaz

TIPARIT LA.

Xg^prmr"pJ

Tetefon: 0724 567 9I3 | 0257 250 670carmeIprint@gmai[.comArad, str Weitzer, nr. 12.

CUPRINS

Prefagi. .

DECTVITAIEDEI

Adwdrulpersonalesteviitorulfieciruia. .. - - -. '....21Incursinne in tainita unui sftnt catolic contemporan . . . . . .,, . 25

Athos: locul r.rnde urci spre Dumnezeu si cobori in sine . . . . . ' 31

Vitalitateasentimentuluimistic ..........38

Cregtinism&utopie. ...........44

Omulmuribund .. --.....48

Inteligengigiimpicarc.. --.......52

Fericirea ca bun simbolic.

Gologie;igilagie...... .......65

Utilitatealuilov .. -... -..69

BOReromAni,nurusi. ......:........-74Fapnrlreligios intrelibertatesimanipulare. . .' . . ..'. 80

Primacasi, ultimacasi... .1..... ' 86

Vitorulcaiubireaaproapelui. ...........89

CENTRU $I PERIFERIE

Elitelariscruce .........96

Ghinionul anomaliei: cum ne regisim normalitatea?. . . . . . . . 100

Iluziaantidemocrariciaegaliritiiabsolute ..... .. . 106

Centrul;iperiferia: osupersti$epolitice . .. .. ... .. 110

CumamtriitPiltinigul. ........115Firimodeledeviiunnimeni .....119Comunititiledigitale.... .......125Facebook, inue dramatizarea informa;iei;i amonrl propriu . . 129

Culturafotogra6ci,umanircaz,i. ...136Olumeplinidespectre. ........141

FRONTIERE GEOPOLITICE

Bucuresti-Moscova: uncaruselo<pIicabil... ..... 147

MAntuireaRusieicapotemkiniadi...... .........153America,Americal..... .........161Principiulgeamuluispart ........16gEurabia,sauEuropaislamice.... ........l73Islamofobiaesteo crimi? .......l,7gCrizarefugiagilor...... .........1g3inciutareaislamuluicumsecade. ....:........... lg6

Dusmanulextern .......191Lichidareacregtinilororientali. O crimiinserie ..... 195

Europeni, saumainimic.. .......200Dunirea:limes,an*iunegipotengial .....206DelaTiaianlaMitteleuropa. .....20g

() macroregiune europeani in formare. . ' ' ' 211

'li.rrcia,incotro? -.... -. '.215

lnlianostra .....220

I'cumenism;igeopoliticilaHavan^ -..... ...."'226

.semlul )C{: greu la dealul geopolitic. . . . . . 231

BIBLIOTHECA ALEXANDRINA

Oistorieaumanititiialese . '.....238(loethe,mereufatxtic. .. '.... -..244

Un monument de for public Ezra Pound in limba romani . . 250

Mareacarteainumanitigii '......256Stalin,vizutdePaulJohnson . - -..262

Diavolul provincial: epopeea Sovietelor intre Prut 9i Nistru' ' ' 266

Anca Manolescu: cercuri de studiu 9i prietenie spirituali' . - . .273

Despi4ireacadescoperireasinelui'..... .........279

Unneo-martircregtinlnAlgeria. ......--.2B6

In Bizangul latin. O carte despre credintauniversali . . . . . . .' 292

$tirilecavehiculal ororiiumane. . . - -. -...296

unvis. ""l"zoz

DE CIVITATE DEI

ADEVARUL PERSONAL

ESTE VIITORUL FIECARUIA

Evanghelistul Ioan i-a asigurat pe creitini ci ',ade-

virul ii va face liberi". E una dintre cele mai puternice

flgiduinge mesianice ale Noului Testament. Firegte

ci, aici, vorbim despre Adevirul intrupat in persoana

teandrici a lui Iisus Hristos. in definitiv, aceasta e no-

tutatea ultiml gi pereni a revelagiei creqtine. Nu mai

ciutim un adevir filozofic (degi Logosul ingelepgilor

pigini avea si fie asimilat traditiei patristice), oprim

certurile preaomenegti dintre unii 9i algii, refuzim

din start ideea ci adevirul poate face obiectul unui

monopol ideologic, doctrinar, politic sau empiric'

Adevirul ca Persoani (in comuniune treimici) in-

clude Te4ul 9i ne elibereazi de ciutirile prin care au

riticit societigile umane premergitoare momentului

kairotic al intrupirii.

c1

DE CIVITATE DEI

Avem mai sus un rezumat hristologic pe careteologii il pricep, dar care le rimAne fie stri,in, fieinaccesibil celor care n-au, cum ar spune Kierkegaard,

,,adevirul subiectiv" al credingei. Fapt e ci, in ordineaspirituali, identifi carea sinelui cu adevirul_personali-zat are o detenti eliberatoare pe care fiecare generatiecregdna a verificat-o, independent de meridiane sicontexte istorice sau socio_culturale. Agadar, ade_virul nu sunt eu insumi. Nici exploririle la care se

dedi intelectul meu. Nici consensul epistemologicsau politic asupra lui. Adevirul e Cineva, nu Ceva.Cineva care are o genealogie davidici, un decor istoric,o invitituri clari gi o ,,functie expiatorie".

Natural ci omul (post)modern, in care s_a reaprinsprometeismul rationalist, care a transformat narurasi lumea prin spiritul siu cercetiror, omul din noiinsine, declinat in milioane de ipostaze atitudinaleantropocenrrice, are _ in ultimii 500 de ani _ tot mailargi posibilitigi (si ispite) de a pune la indoiali MareaNaragiune biblici. insi.si dezvoltarea constiintei desine, dar si evolutia nivalnici. a cunoasterii gtiingificedepindeau de aceasti indoiali metodici, pusi la lucru

/.1

TEODOR BACONSCHI

irr .lcscendenEL caneziani. Drumul pe care a purces

,rrrrt'rrirea (cu tot cu centrul ei civilizagional occidental)

v.r [i fost cu sigurangi inevitabil. Filozofia creqdni

,r istoriei este liniari gi ascendenti (de la Creatie,

.1,r'r., veacul eshatologic), aga incit e necrestineascS'

rrostalgia unei ,,intoarceri" la mentalitigi sau stiri de

slririt premoderne. Suntem exact in punctul la cate

lcbuia si ajungem, daci ne puneam la bS.taie (a9a

( unr am ftcut-o, frenetic) resursele de creativitate 9i

rrcvoia de a fi liberi. Validim azi o alti cosmologie

rlt'cit cea din vremea unui Cosmas Indicopleustes'

I )c;iToma deAquino afirma, in Summatheologiae, cL

,,rrrul e incapabil si conceapi infinitul, acum suntem

( urnva in stare s-o facem, cu ajutorul investigagiilor

pr-in sateligi, sonde spagiale gi ipoteze fizico-matematice

.lc'spre structura materiei, originea universului sau

lirnitele expansiunii acestuia in urmitoarele miliarde

tle ani-lumini.

Dupi mine, e doar aparent conflictul (petttru

unii ireductibil) dintre credingi si gtiinge, sau bitilia

simbolici dintre antropologia cregtini 9i cosmologia

contemporani. $i nu-i dau api la moari biologului

DE CIVITAIE DEI

iezuit Gilhard de Chardin, cel care a ci.utat o rran-scriere cosmologici a hristologiei traditionale, ima-ginAnd, pe remeiul principiului anrropic, un puncr

Omega. Mi gAndesc doar la faptul ci si stiingele tarisunt bazate pe Naratiuni, ca si ,,mitul" hristic. Suntnaratiuni derivate, nu substitutive. Penrru ci si ade-

virul stiintific are prerenria de a ne elibera, asemenea

adevirului intrupat in persoana lui Iisus Hristos. $io face in acelagi spirit: al cunoasrerii aproape misrice,

extra-senzoriale, supra-empirice, in care metaforaepistemologicd. joaci un rol parabolic. Conflicruldintre religie, filozofie si stiinte - consumat pe ungantier politic anti-clericalist si in numele unei religiipozitiviste - ar trebui ingropat acolo unde si-a atins

paroxismul: in ,,stupidul secol XIX". Am relativizat

adevirul, i-am arribuit o pluralitate sincronizati" si

anihilanti. RimAnem insi. animati de dorul unuiadevir singular si personal, in stare si. ne mAntuiasci

din condiEia noasrri. muritoare, limitati, precari.

24 25

INCURSIUNE IN TAINITA

UNUI SFANT CATOLIC

CONTEMPORAN

La un deceniu de la moartea Papei Ioan Paul al

ll lca, Editura Humanitas publici volumul intitulat

I tt arkinile Dorunului. insemnari personale 1962-2003.

Ascrnenea papilor de dinaintea Marii Schisme (1054),

Wojtyla a fost un pontif ecumenic, pe care Biserica

rrniversali si apostolici trebuie (sau poate) si-l re-

vcrrdice fari griji. Ca teolog si pistor, ca slujitor al

slrr jitorilor lui Hristos, el a triit idealmente tensiunea

spirituall a unui crestinism nedivizat. in plus, virt'amintesc interesanta asimetrie care ne apropie,

c rr romAni, de neamul polonez, din care s-a ridicat

rrrarele om: ei, singurii slavi majoritar catolici, noi,

singurii latini majoritar ortodocgi. Am simEit aceasti

rr(initate paradoxali in toate situagiile care mi-au

pcrmis sil vid, sil aud sau micar sl-l citesc pe Ioan