W.illiam Cuthbert Falkner, cunoscut publicu-

lui ca \Tilliam Faulkner, s-a niscut pe 25 septembrie

1897,in New Albany. in scurt timp familia lui se

va muta la Oxford, unde Faulkner igi va Petrece totrestul viegii, oras pe care ll va reinventa in opera sa sub

numele deJefferson.

Chiar daci gi-a inceput cariera literari ca poet,

\Tilliam Faulkner a devenit cunoscut c" prozato.. inanul 1919 a publicat primul siu text, darintre 1929

gi 1942 va publica majoritatea scrierilor sale de refe-

rinEi. Pentru publicul larg va rimAne totugi in umbripAni in am:J 1949, cind ii este decernat Premiul

Nobel pentru Literaturi. Pe lingi acesta, de-a lungul

vieEii primegte doui premii Pulitzer Pentru Ficgiune,

in 1955 pentru volumvl O parabol,i (publicat in1 9 54) gi postum, in 1 963, pe ntru romarrul H o 1o rrt an ii(publicat in 1962).

in 1929 publici primul siu roman, Sartoris, dat

in atengia criticilor ;i a publicului va intra cAteva lunimai tArziu odati cu publicarea romanului Zgornotul

;ifuria.I7illiam Faulkner moare pe 6 ir;Jie 1962, in urma

unui infarct.La Editura Art vor mai apirea in seria de autor

Faulkner: Thilogia Snopes din care fac parte romanele

OraSuL Cdtunul, Casa cu coloane, o noui uaducere a

rcmarahtiLight in August, Pe patul d.e ruoarte, Pogoa-

r,i-te, Moise qi cartea pentru copii The Wishing Tiee.

\Tilliam Faulkner

Un randafirpentru Emily

gi alte poYestiri

Selecgie 9i cuvAnt-inainte

de Saxe Commins

Thaducere din limba englezi

de Bogdan-Alexandru Stlnescu

AEDroAF(T

CUPRINS

CuuLnt-inai.nrr de Saxe Commtns .'....-r'.-....t.. 5

Un trandafir pentru Emily ....,.... ...".....,.,........,.,. 7

CAinele ...............,........:,.:'.....*..'......i ",......,.......,... 29

Castor ..........",........,,,..............;.....r.. ........,.....r...-., 57

Septenrbrie ptrjolit ...................."...,.:.....,i.--. 149

O toanrni in Delti,.............;,..,r.,...*ri.,......... 175

Incendierea h4mbarului ...-...........'.i.:- .-.-.-- 223

Redactor: LauraAlbulescuTehnoredactor: Cristian VladCorector: Theodor ZamfirIlustragie coperti: Mircea Pop

DTP copertl: Alexandru Dag

ISBN 978-606-7 t0 -440-0

\7illiam FaulknerA Rosefor Ernill

Copyright @ 1931, 1934, 1938, 1939, 1942

by\flilliam Faulkner

This translation published by arrangementwith Random House,

a division of Penguin Random House LLC.All rights reserved.

@ Editura ART, 2016, pentru prezenta edijie

CUVANT-INEINTg

Atunci cAnd intocmegd o antologie repre-

zentativi de povestiri de lMilliam Faulkner,

singura restric$e valabiH este cea geografici.

Cu o singuri excepEie - Castor, care se insPi-

ri din experienga Primului Rizboi Mondial,

cdnd Faulkner a luptat in cadrul Forqelor Ae-

riene Regale ale Marii Britanii - toate aceste

poyesdri sunt localizate in lmpreiurimile ora-

gului Oxford din statul Mississippi,locul de

nagtere al autorului, dar;i locul unde gi-a pe-

trecut intreaga viagi. Spiritul lor este acela al

unui Sud nerefbcuq iar substanga lor se trage

din vieqile chinuite gi incremenite in evoluqie

ale oamenilor aflagi inci in umbra nenoroci-

rilor Rizboiului nostru Civil.

Datoriti frecvengei cu care aPare in anto-

logli, (Jn trandaf.r pennu Emily gi-a clgtigat

recunoagterea generali drept una dintre cele

mai morbide ;i mai obsedante Povestiri din li-

teratura americani. Imediat dupi ea in alegerea

6 / wnualt FAULKNER

editorilor vine Ciinele, un alt tur de forgi ma-

cabru, cu un finalplin de o ironie amari.

Ca studiu asupra fricii primitive, Soarele

acela diru aTrlurg redi intensitatea extremi a

terorii, pe cAnd Septenrbrie pnrjolit ilustreazi

silbiticia cruzimii pe care o simte o mulEime

porniti spre lingaj.

Scrisi mai tirzitt, Toarnna ln Debd re'

prezinti invocarea retrospectivi de citre un

bitrin al Sudului ce gi-a avut scurtul slu mo-

ment de glorie, iar apoi o lungi 9i lenti des-

compunere. Mult mai rizbunitoare in spirit

gi-n literl exe Incendierea barnbarului, o po-

vestire plinl de dramatism despre resentimen-

tele nemirturisite ;i despre rizbunarea plinide uri. in ftne, ar mai fiMireasma de uerbina,

o evocare in tradiqie romantici a unor oameni

mandri care incercau, chiar;i dupl RizboiulCivil, si creadi in propria lor invincibilitate.

Aceste opc povestiri reflectl profunda iu-

bire, dar gi scirbi, tandregea, dar gi dispregul,

identificarea, dar gi respingerea pe caretJfilliam Faulkner le-a manifestat fagi de

tradigiile 9i faEI de felul de viagi din propria

lui parte de lume.

Saxe Commins

Aprilie 1945

UN TRANDAFIR PENTRU EMILY

1

CAnd a murit domnigoara Emily Grierson,

intregul nostru orlgel a participat la inmor-

mAntarea ei: birbaqii dintr-un fel de ataga-

ment plin de respect pentru un monument

clzrt,femeile in general din curiozitatea de

a vedea cum arati interiorul casei ei, pe care

nimeni, cu excepqia unui servitor bitrAn - o

combinaqie de gridinar gi bucitar -, nu-l mai

vizuse de cel pugin zece ani.

Era o casi mare de lemn, pitrigoasl, ce

odati fusese albl, decoratl cu cupole 9i spi-

rale 9i balcoane ondulate in stilul excesiv de

frivol al anilor gaptezeci, agezatipeceea ce fu-

sese odinioari strada noastri cea mai selectl'

Dar garajele gi ma;inile de egrenat bumba-

cul invadaserS. si gterseseri chiar gi augustele

nume ale acelui cartier; doar casa domnigoarei

Emily fusese llsatl in picioare, inilgAndu-9i

descompunerea indiritnici ;i cocheti dea-

supra clruqelor cu bumbac gi a pompelor

8 / wTrrTAU FAULKNER

de benzini - o oroare printre alte orori. Iar

acum domnigoara Emily plecase si se aliturereprezentatilor acelor nume auguste acolo

unde zlceau ei, in cimitirul presirat cu cedri,

printre mormintele ordonate 9i anonime ale

soldaqilor Uniunii 9i ai Confedera{iei cecdzu-

serl in bltllia de laJefferson.

CAt cimp triise, domnigoara Emily fu-sese o rradigie, o datorie 9i o griji; un soi de

obligagie ereditari mogteniti de orag, datAnd

din acea zidin1894cAnd Colonelul Sarcoris,

primarul - chiar pirintele decretului ce spu-

nea ci nici o femeie neagrl nu are voie sI--truvapara pe strazr fara sa Poarte sor! -, o scutlse

de taxe, dispensa intrAnd in vigoare incepAnd

cu moarrea tatllui ei gi fiind valabill pe vecie.

Nu ci domnigoara Emily ar fi acceptat vreo

pomani. Colonelul Sartoris inventase o po-veste ce implica o anumiti sumi pe care tadlei o oferise oragului, oragul gisind de cuviinqlsi i-o restituie in acest fel. Numai un birbatdin generagia Colonelului Sartoris 9i cu unmod asemlnitor de a gAndi ar fi putut in-venta o asemenea poyeste, 9i numai o femeie

ar fi putut-o crede.

CAnd din generafia umitoare, cu ideile ei

mai moderne, au inceput si se aleagi primari

Un trandaf.r pentru Emi$ / 9

qi consilieri municipali, inEelegerea respec-

tivX a dat nagtere unei anumite nemulgumiri.

in prima luni a anului i-au trimis un aviz. Avenit 9i februarie, iar din partea. ei, nici un

rispuns. I-au trimis o scrisoare oficialI, ce-

rAndu-i si se prezinte la biroul gerifului cAnd

li va fi cu putinti. O siptimAni mai tArziu, i-a

scris chiar primarul, oferindu-se sI-i faci o vi-

ziti sau sl-i trimitl magina 9i a primit rispuns

pe o bucati de hirtie invechiti, cu o caligrafie

subqire, cursivi, ln cerneali splliciti, rezrtlta'

tul fiind ci n-a mai trebuit sI se prezinte de-

loc. Avizul de taxi era gi el inclus in plic, ftrInici un comentariu.

Au convocat o gedinql speciall a Con-siliului Municipal. Au trimis la ea o delegagie

care a bltut la uga dincolo de care nu mai

trecuse nici un musafir de cAnd ea lncetase

si mai predea ore de picturi pe porgelan cu

opt sau zece aniin urmi. Au fost condugi de

bltrAnul negru lntr-un hol intunecat, de unde

o scari urca intr-un intuneric 9i mai adAnc.

Mirosea a praf gi a nelocuit - un miros umed,

de inchis. Negrul i-a condus in salon. Era

mobilat cu piese masive, imbricate-n piele.

CAnd negrul a ridicat obloanele uneia din-

tre ferestre, au observat ci pielea era cripatl;

IO / VILLIAM FAULKNER

iar cAnd s-au agezat o peliculi subgire de praf

s-a ridicat lent deasupra coapselor lor, invAr-

tindu-se cu migciri lenege in unica razi de

soare. Pe un gevalet aurit, murdar, din dreptul

gemineului se afla un Portret in creion al tati-lui domnigoarei Emily.

S-au ridicat cAnd a intrat - o femeie micigi grasi imbrlcati in negru, purtAnd un lang

subqire de aur ce-i cobora pAni spre mijloc

qi se pierdea in cingltoare, sprijinindu-se

intr-un baston de abanos cu mAnerul poleit

in aur. Avea oase mici 9i ascugite, probabil

de-asta ceea ce ar fi flcut ca alt om sl pariplinug Ia ea didea impresia de obezitate. Pirea

umflati, ca un cadavru scufundat mult timp

in ape stitute, 9i avea aceeaqi paloare. Ochii ei,

pierdugi in gangurile de grisime ale fegei, pi-reau doui buclqele de cirbune infipte intr-o

grimadi de coci, aga cum se plimbau de la un

chlp la altul in dmp ce musafirii dldeau glas

doleangei lor.

Nu i-a invitat si ia loc. A rimas doar in ca-

drul ugii gi a ascultat in tlcere pAni cAnd pur-

titorul de cuvAnt s-a poticnit brusc. Apoi s-a

auzit ceasornicul invizibil ticiind la capitul

langului din aur.

Vocea ii era seaci si rece.

un trandaf.rpentruErnily / ll

- Eu nu am taxe de plitit in Jefferson.Colonelul Sartoris mi-a explicat. Unul dinrre

voi ar putea sI caute in arhivele oragului gi sivI satisfaci ctriozitatea.

- PIi, am ciutat. Noi suntem oficialitlEile

oragului, domnigoari Emily. Nu aqi primit o

inqtiinqare de la gerif, semnati de el?

- Am primit o hArtie, da, a rispuns dom-

nigoara Emily. Probabil ci el se considerigeriful... Eu nu am taxe de platit inJefferson.

- Dar nu existi nimic in arhive care siateste asta, vedegi dumneavoastri. Noi trebuie

sI ne supunem...

- Vorbigi cu Colonelul Sartoris. Eu nu

plitesc taxe in Jefferson.

- Dar, domnigoarl Emily...

- Adresagi-vi Colonelului Sartoris. (Colo-

nelul Sartoris murise de aproape zece ani.) Eu

nu am taxe de plitit lnJefferson. Tobe! Negrul

gi-a ficut apariqia. Condu-i pe acegti domni.

2

Aga i-a biruit, intreaga lor armati, cilare 9i

pe jos, tot aga cum ii biruise pe plrinqii lor cu

treizecide ani in urml in legituri cu mirosul.

12 /WLLIAMFAULKNER

Asta se intAmpla cu doi ani dupi moartea ta-

tllui ei gi la puqin timp dupi ce iubitul ei - cel

despre care credeam c-o s-o ia de so,tie - o PI-rlsise. Dupi moartea tatilui, incepuse si iasl

foarte pugin; dupi plecarea iubitului ei, oa-

menii n-o mai vedeau aproaPe deloc. CAteva

doamne au avut curajul de-a o vizita, dar n-au

fost primite, iar singura formi de viagl din

locul acela era Negrul - tinir pe atunci - ce

iegea 9i intra cu un cog Pentru cumpirituri.

- De parcl un blrbat - orice birbat -ar putea avea griji de o bucitirie aga cum se

cuvine, spuneau doamnele; a9a cl nu au fost

surprinse cind a apirut mirosul. Era incio punte intre lumea ordinari, a vulgului 9i

mireaqa, puternica familie Grierson.

O femeie, vecini, s-a plAns primarului, ju-

decltorul Stevens, un bltrAn de optzeci de ani.

- Dar ce a;i vrea si fac eu in legituri cu

asta, doamnl? a intrebat el.

- Pii, sl-i trimitegi vorbi si inceteze, a

rispuns femeia. Nu existi nici o lege in legl-

turi cu asta?

- Sunt sigur ci nu e cazul, a sPus judeci-

torul Stevens. Probabil e vorba doar de un

garpe sau un gobolan pe care l-a omorAt negrul

Ila al ei in curte. O sI vorbesc cu el.

tln trandafr pentru Ernily / 13

A doua zi a primit inci doul plingeri, una

dintre ele de la un blrbat care a venit cu o ati-

udine de dezaprobare govlielnici:

- Tlebuie realmente sI facem ceva, dom-

nule judecitor. Sunt ultimul om din lume care

arvrea s-o deranjeze pe domnigoara Emily, dar

chiar trebuie sI facem ceva.

in seara aceea s-a reunit Consiliul Muni-cipal - trei bitrAni cu blrbi albe gi un blrbatmai tAnlr, un membru al noii generagii aflate

pe val.

- E desul de simplu, a zis el. Tlimitegi-ivorbi sI faci curltenie. Dati-i o anumiti peri-

oadi de graqie gi ir.a ,ru...

- Ce naiba, a izbucnit judecitorul Stevens,

avegi de gAnd sl acuzagi ftri ocolig o doamni

ci miroase urit?Aga ci-n noaptea urmltoare, dupl mie-

zul nopgii, patru birbagi au traversat pehzadomnigoarei Emily gi s-au furigat pe lAnglcasa ei ca nigte riuflcltori, amuqinAnd la

baza construcqiei de cirimidl gi pe la aerisi-

rile pivniqei, in timp ce unul dintre ei fbcea

nigte migciri ca de insimAngare, preslrAndcu mina ceva dintr-un sac aternat de umlr.Au forqat uga de la pivnigi gi au presirat var