cadranul banilor de robert kiyosaki
TRANSCRIPT
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 1/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 2/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 3/169
It(
)lllilt
I
'1.
KIY()Sn
Kl
s-a
ni'lsr'rt[
;i
a t'tt'st'ttl
ttr I l,rn,,tit.
I'rovinc
rl.intr<l rcmilrcalbil2l
fanrilic rlc profesori;
tirlil
s.1rr
.r
condus
l)c'partarnentul de
Educalie al
Statului
Hawarii.
I )trpi'l
terminarea liceului,
gi-a
continuat studiile
la New
Yrrrk.
Absolvind
facultatea, a intrat in Marina
Americand
9i
a
luptat
in
Vietnam,
ca
ofifer
gi
pilot de elicopter.
int977,a infiinfat
o companie ce
a
scos
pe
piald primul porto-
fel din
nailon
pentru
surferi,
care in
scurtd
vreme a
devenit
un
produs de mare
succes.
Crealiile sale
au apdrut
in Runner's
World,
Gentleman's
Quarterly,
Success Magazine,
Netusweek
gi
chiar
in
Playboy.
La
47 de
ani
s-a
pensionat,
dar
se
ocupi in
continuare
de
in-
vestifii,
in special
in
domeniul
imobiliar.
in 7995, a
devenit cofondator al
unei organizalii
interna-
lionale
cu
profil
educalional,
care
funcfioneazdin
gapte
ldri
9i
care
gi-a
propus inilierea cursanlilor
in
arta afacerilor
gi
a
investifiilor.
in
calitate
de
specialist
in educafie, a
vorbit
de
la
cele
mai
importante tribune,
la fel
ca
9i
Og
Mandino,
Zig
Ziglar
sau
Anthony
Robbins.
Este
creatorul
jocului
CASHFLOW
in trei
variante
(pentru
copii, adulli
gi
avansali),
ce
reproduce
condiliile
unei
piefe
reale
gi
ii iniliazd pe
jucdtori
in
secretele
lumii financiare.
SHARON
L. LECHTER,
coautoare
a
volumului
de fald,
a
colaborat cu
Robert
Kiyosaki la
urmdtoarele
volume
apdrute
la Curtea Veche Publishtng:
Tatd
bogat, tntd
sdrac
(2000),
Copil
bogat,
copil iste
(2002), Profeliile
tatdlui bogat
(2007),
Tkndr
9i
bogat
(2007),
inainte de a demisiona
(2007),
Cine mi-n
luat baniiT
(2007),
Ghid
de investifii
(2007),
$coala
de
afaceri
(2007).
Dupd ce a absolvit Summa
Cum
Laude
Universitatea
de
Stat
din Florida,
oblinAnd
o
diplomd in
contabilitate,
Sharon
L.
Lechter s-a
angajat
la
o mare firmd de profil.
A
devenit expert
contabil
la
o
companie
Il
apoi
director de
impozite
la
o
com-
panie
nalionald de asigurdri.
Este fondatoare
a
primei
reviste
pentru
femei din
Wisconsin.
In
calitate
de
solie
9i
mamd
a
trei copii, s-a orientat
spre
in-
v5 5mAnt.
impreuni
cu
inventatorul
primei
cdrfi
electronice
(talking
book) a ajutat
la
extinderea acestei
industrii.
Este o
pionierd
in
dezvoltarea
noilor
tehnologii care
incearcd
si
readucd
pe
cAt posibil cdrtile in
viala
copiilor.
S-a
implicat
din ce
in
ce
mai
mult
in
formarea
celor
mici,
devenind
o
militantd in
domeniul
matematicii,
al calculatoarelor,
citi-
tului
gi
scrisului.
in
prezent, igi
concentreazd
eforturile
in direclia credrii
instrumentelor
educalionale
necesare
celor
interesafi
s5-9i
imbunitdteascd
educatia
financiar5.
CADRANUL
BAI{ILOR
Ghidul
tatdlui bogar
p
entru
lib
ertate
finan
ciard
ROBERT
T.
KIYOSAKI
in
colaborare
cu
SHARON
L. LECHTER
Ediqia
all-a
Traducere
din
limba englezl, de
Daniel-Mihai Dunci
%h
BUCURE9TI,2008
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 4/169
Descrierea
CIP
a
Bibliotecii
Nationale a Romdniei
KIYOSAKI,
ROBERT
Cadranul banilor :
ghidul tatilui
bogat pentru
libertate
financiari
/
Robcrt
T. Kiyosaki impreuni
cu
Sharon
L.
Lechtcr.
;
trad.: Danicl-Mihai
Dunci
-
Ed.
a
2-a.
-
Bucuresti
:
Curtea
Veche
Publishing,
2008
ISBN 978-973
-669
-612-1
I. Lcchtcr, Sharon
IL
Dunci,
Daniel Mihai
(trad.)
336
174.4
Coperta
colccqiei:
GmnroN
AND SvANS
PRouuctroNs
www.griffon.ro
ROBERT
T;
KIYOSAKI
with
SHARON L.
LECHTER,
C.P.A.
The CASHFLOW
Quad.rant
Ricb Dad's
Guide to Financial
Freed.om
Copyright
O
1998, 1999
by Robert T. Kiyosaki
and
Sharon
L.
Lechter
All rights
rcserved.
CASHFLO\7 is
the
tradcmark
of CASHFLOX7
Technologies, Inc.
@
CURTEA
VECHE PUBLISHING,20A6
pcntnr prezcnta
versiunc
in
limba romini
ISBN
928-973 -669-612-1
Dedicatie
,,Omul
s-a niscut
liber;
dar pretutindeni
el
se afli
in
lanquri.
Unii
se cred
stipinii
celorlalgi,
dar nu-gi
dau seama
ci sunt mai
sclavi decit
acegtia."
jean
Jacques
Rousseau
Tatil
meu
cel bogat
obignuia
si spuni:
,,Nu
pogi fi cu
ade-
virat
liber
decit
arunci
cind
dispui
de
libertaie
financiari.*
Apoi
continua:
,,Libertatea
e intr-adevir
la
dispozigia
ruturor,
dar are
totugi
un pre{.c
Cartea
de
fagi
se
adreseali
celor dispugi
si
pliteasci
acest
pre[.
Prietenilor
no$tri
Succesul
fenomenal
al
cirqii Tatd
bogat,
tatd
sdrac
ne-a adus
mii
de
noi
prieteni
in intreaga
lume.
Prietenia
qi
cuvintele lor
binevoitoare
ne-au
determinat
si
scriem
Cadranal
Banilor,
care
este
de
fapt
o continuare
a
lucririi
mentionate
mai
sus.
Prin
urmare,
dorim
si
mulgumim
tuturor
prietenilor
nogtri,
vechi
gi
noi, pentru
sprijinul
enruziast
pe
""re
l-a.,
acordat
celor
mai
extraordinare visuri
ale noastre.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 5/169
INTRODUCERE
Sunteti liber
din punct
de
vedere financiar ?
Cadranwl
Ba-
nilor
este
o
carte
scrisa
special pentru
dumneavoastri,
in
cazul
in
care
aqi ajuns
la o
riscruce financiari
pe
drumul
viegii.
Daci
doriqi si preluati
controlul asupra activitigii
pe
care o
desfiguraqi
in
prezent, in
vederea schimbirii destinului
dumneavoastri
financiar,
eavd"va
fi
un ghid devotat.
Iatd,
Cadranwl
Banilor:
Literele
din
fiecare
compartiment
reprezinti:
A
-
angajat
L
-
liber-profesionist
P
-
patron
I
-
investitor
In
ce
cadran
vd
aflayi
?
Este
cel
potriait
fentrw
t
*red,aod,strd,
?
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 6/169
C.qlneNur
BANTLOR
Fiecare
dintre
noi
aparqine
cel puqin
unuia
dintre
cele
patru
sectoare ale
Cadranulwi.lJnde se
situeazi
frecare
este
un
lucru
determinat
de sursa din care
ii
vin
banii.
Mulqi
dintre
noi
se
ba-
zeazd.pe salarii,
fiind
deci angaiaqi,
in
timp ce
algii
sunt
liber-pro-
fesionigti.
Angajaqii
gi
liber-profesionigtii
se
situeazi
in
partea
stinga a
Cadranwlwi
Banilor.
Partea
dreapta este
rezervata
per-
soanelor
care
i9i
obqin
banii
din afacerile
pe
care
le degin sau
din
investiqiile pe
care
le
fac.
Cadranul
Banilor
se
refera
la
cele
patru categorii
de
oameni
care
alcituiesc
lumea afacerilor
-
cine sunt
9i
ce
anume
ii face
unici.
El vi va ajuta
sa identificaqi
sectorul
in care
vi aflaqi
in
prezent
gi
si
definiqi
traseul
spre
Punctul
in
care dorigi
sa
ajungegi,
in demersul
dumneavoastri
citre
libert aea
financrati.
Chiar
daca
libertatea
financiara
poate
fi
gisiti
in
toate
cele
patru
cadrane,
aptirudinileprevd,zute
de
,,P"
$i
,,I"
vivot
aiuta
si
vi
atingegi
obiectivele financiare
mult
mai rapid.
Totodati,
un
,,A"
de succes
ar
trebui
si
devina,
in acelagi
timp,
un
,,I"
de
succes.
Ce arei sd
te
faci
cknd
o sd
fii
mdre
?
Aceasti carte
este,
in
multe
privinqe,
partea
a
II-a a
volumu-
lur Tatd
bogat,
tatd
sdrac.
Pentru aceia
dintre
dumneavoastri
care
nu atr citit
Tatd
bogat,
tatd
sdrac, trebuie
mentionat ci se
referi
la
diferitele
lecqii pe care
cei doi taqi
ai
mei
mi
le-au
oferit
despre
bani
9i
alegerile
ce trebuie
ficute
in
viaqa.
lJnul
era
tatil
meu biologic, iar
celalalt
era
tatal celui mai bun
prieten
al
meu.
Unul
avea
studii superioare,
iar celilalt
renun{ase
la gcoali
dupa
ce
fusese
exmatriculat
din
liceu. Unul
era
sirac,
iar
celilalt
era
bogat.
Ori de cite
ori eram
intrebat
,,Ce
vrei sa te
faci atunci
cind
vei
fi mare
?",
tatdl
meu
cel
erudit, dar
sirac,
imi reitera
accca;i
recomandare:
,,Du-te
la
gcoali,
invaqa
bine
9i
ia
notc
bune,
dupi
carc gascgte-qi
o slujba
siguri."
l-i
.ccclnancla
un drutn
?n
viagi
cAl'c,
c.rttltrrnt
()ntlrtttt'tlu'i,
irr
{:i
rritirt
tstfcl:
Sfatwl
tatdlwi sd.rac
Tatil
sirac
imi recomanda
sa devin
ori un
,,A"
(angajat)
cu
un
salariu
bun,
ori
un
,,L"
(liber-profesionist)
bine
plitit,
pre-
cum
medicii,
avocagii
sau contabilii.
Tatil
meu
cel si.rac era
foarte preocupat
de ideea constangei
in
salariu
gi
beneficii,
cit
9i
de
aceea a
siguran(ei in
slujbi.
Acesta este
gi motivul
pentru
care
ocupa un post
de
oficial
guvernamental
bine
pl;tit
-
geful
sis-
temului
de educaqie
in
statul
Hawaii.
Pe de
alta parte,
tatil
cel
bogat, dar
lipsit
de
educaEie,
imi
didea sfaturi total
diferite.
El imi
recornanda astfel:
,,Du-te
la
;coala,
absolvi o
facultate,
clidegte o afacere
gi
invaqi
si
devii
un
investitor
de succes."
Ma indemna
si rtrmez un
dmm
in viaga
care, conform
Cadranwlui, ar
fi
ardtat
astfel:
Sfatwl tatdlui bogat
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 7/169
10
CanneNur
BAMLoR
Aceasti
carte
descrie
procesul
mental,
emoqional
gi
educa-
gional
pe
care l-am
traversat
urmind
sfatul
'atilui
bogat.
Cui
i se
adreseazd
(tcedstd
cd.rte
Cartea defata
e scrisd
pentru
cei
care
sunr
pregitigi
si
schimbe
cadranele.
Ea
se
adreseazd,inspecial
p.rro"nilor
care
se
regisesc
in
sectoarele
,,A"
gi
,,L",
dar
intentio
neazd.
si
devina
,,P"
sau
,,I".
Este recomand,atd
celor
dispusi
si
renunge
la
siguran(a
unei
sluj-
be gi
si
inceapi
si-;i
cladeasci
siguranga
frnanciari.
Nu
este
o
cale
ugor
de
urmat,
dar
risplata
de
la
capatul
cilitoriei
meriti tot
eforml. Este
o
cilitorie
spre
libertateahnanciard.
Cind
aveam
t2 am,
tatLl
cel bogat
mi-a
spus
o
povestioar;
care mi-a
servit drept
ghid
citre
bunistare
si
libertate
financia-
ri.
A fost
modul
prin
care
tatil cel
bogat mi-a
explic
at
dlferenqa
dintre
partea stingi
a Cadranului,
segmenrele
,A"
gi
,,L",
gi
partea
dreaptd",
adici
sectoarele
,,P"
$i
.I".
Povestea
suna
afa:
,,A
fost
odatl.
ca niciodati
un
situc oarecum
bizar.
Era o
plicere
si locuiesti
in
el, cu
o singuri
excepgie:
localitatea
nu
avea apd,
decit
atunci
cind
ploua. Pentru
a
rezolva
aceasti pro-
blemi
o dati
pentru
totdeauna,
inqelepqii
sarului
au
decis
si
organizeze
o
licitaqie
pentru
a
incheia
un contract
prin
care
si
se
asigure zilntc
aprovizionarea
cu
apd. a localitiqii.
Doi
birbaqi
s-au
oferit
si
se ocupe
de
treabd., iar
bitrinii
au
decis
si
ii
insircineze
pe
amindoi
cu aceasti
responsabilitate.
Hotirirea
lor
era argumentati
de
faptul
ci pugini
comperitie
nu
strici
-
prequrile
ar
rdmine
mici,
in
timp
ce
riscul
ca
satul
si
ramini
vreodati
fird, apl,
ar
fi
redus
considerabil.
Primul
dintre
cei
doi
contractanti,
pe
nume Ed,
s-a
pus
ime-
diat
pe
treaba.
A
cumpirat
doua
galegi de
oqel
galvanizat
qi a
inceput
si
execute
curse
dus-intors
pini la
cel
mai
apropiat
lac,
aflat
la
o depirtare
de
1,5
kilometri. Banii
au
inceput
si
vini
imediat,
in
contextul in
care lucra
de dimineagi
pini scara,
scolind
api
din
lac
cu
cele
doui
gileqi ale
sale,
pe
carc
lc
golca
intr-un
bazin mare
de ciment,
aflat in
sat.
ln
ficcarc
clirnincaqri
era
ncvoit
si
se trczeasci inaintca
cclorlalgi
pcntru
:r
.sc
asigurr
ci
rczcrvorul
corrqinc
suficicnti
api,
astfcl
incit
sji
il('()pcrc
nccc
INtRooucrnr
11
sitigile sitenilor.
Muncea
din greu, dar
erafoarte
fericit
ci poate
face
bani
si
ci este
unul dintre
cei
doi
conrracrangi
exclusivi
ai
acelei
afaceri.
Cel
de-al
doilea
cistigator
al
conrracfului, Bill,
a dispirut
pentru
o vreme.
Nu
a
fost
vdzut
luni
la
rind,
fapt
ce
l-a bucurat
foarte
mult
pe
Ed, intrucit
nu avea
niciun fel
de
concuren{i.
Tot
profitul
ii
revenea
lui.
in
loc
si
cumpere
doud
gileqi,
in
ideea de
a
intra
in
competitie
cu Ed, Bill
gi-a
intocmit
un
plan
de afaceri, a
fondat
o corpora-
gie,
a
gisit patru investitori,
a angajat un
pregedinte care
s;.
administreze
afacereagi
s-a
intors
sase
luni
mai
tirziu
cu
o echi-
pi de
constructori.
ln
decursul unui
an,
echipa sa a
construit
o
conducti
uriagi
de
oqel
inoxidabil
de
la
lac
pini
in
sat.
La fastuoasa
ceremonie
de
deschidere,
Bill
a
anuntat ci
apa sa
este
mult
mai curati
decit
cea
a lui
Ed.
ii
.ra
cunoscut
faptul
ci
existaseri nemulgumiri
in
legiturd,
cu
apa
murdari
adusi
de
Ed
in sat. De
asemenea,
el
a
anuntat
ci
poate aproviziona
satul cu
apd,24
de
ore
din24,
gapte
zile pe
saptimini.
Ed nu
purea aduce
api in
sat decit la
sfirgit de
siptamini,
cind nu
trebuia si
meargd
la
slujbi.
Apoi,
Bill
a
precizat
cd
prequl
siu va
fr
cu
75o/"
mai
mic decit
cel
al
lui
Ed,
pentru
o
api
de
o calitate
superioari,
provenitd
dintr-o
sursi mult
mai
siguri.
Sitenii
au
primit
cu
multi
bucurie
aceste
vegti
9i
au
dat
fuga la
robinetul
dela capd"-
tul
conductei
lui Bill.
Pentru
aface faqi
concurenqei, Ed gi-a
redus
prequl
cu75o/o,
a
cumpirat
alte doui
gileqi, le-a
dotat
cu capace
si a
inceput
si
care
cite patru
gileqi,
la
fiecare drum.
in
intengia
de a
ofeii ser-
vicii
mai
bune, el
gi-a
angayat
cei
doi fii
pentru
a-l
ajutain
turele
de noapte
si
in
weekenduri.
Cind
baieqii sdi
au
trebuit
sd
plece
la
facultate,
el
i-a
luat
deoparte
gi
le-a spus:
"
Si vi intoarceqi
repede,
pentm
ci.,
intr-o
buni. zi,
aceastl
afacere
va fi a voastri
>>.
Din
diverse
motive,
dupi
ce
au
rerminat
facultatea, fiii
lui Ed
nu s*au
mai
intors.
itt
acest
context,
Ed
a
fost nevoit
sd,
angajeze
oamcni,
insi
n-a
trecur
mult
timp
si a
inceput
si
aiba
probleme
cu ci
Ei
cu
sindicatul.
Angajaqii
ii
cereau
salarii mai mari,
bene-
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 8/169
12
CenuNur
BAMLoR
ficii
mai
multe
gi
il
anunqau
ci nu
mai
sunr dispugi
si care
mai
mult
de o
singuri
gdleatd,la
un drum.
De
cealalti
parte,
Bill
gi-a dat
seama
ci,
dacd
satul
siu
are
nevoie
de api,
era foarte
probabil
ca
gi
alte
sate
si
se
giseasci
in
aceeagi situalie.
$i-a
revizuit planul
de afaceri gi
a
pornit si-gi
vindi
sistemul
de
furnizare
a apei
-
rapid,
ieftin, sigur gi de
capacitate
mare
-
in
sate din
intreaga lume.
Obqinea
profit de
doar
un cent
la
fiecare
gileati
de
api furnrzatd,dar livra miliarde
de gnleli
zilnic.
Indiferent
daci
muncea
sau nu, miliarde de
oarneni
consumau miliarde
de gileqi
de api,
fecind
ca
banii si-i
curga
firi
incetare
in cont.
Bill
concepuse
o conducti care si
aduci
nu numai
api
in
casele
oameniloi,
ci
9i
bani
in contul siu.
Bill
a
riit fericit
pini la
adinci bitrineqi,
in timp
ce
Ed a rru-
dit
din
greu
toati
viaga,
apisat
de
nenumirate
probleme
finan-
ciare.
Sfirgit."
Aceasti
poveste despre
Bill
gi
Ed
m-a cdliuzit
ani la
rind.
M-a
ajutat
de fiecare
dati in procesul
de
luare
a
deciziilor
cruciale.
Ori de
cite ori mi
aflu
in faqa
unui
moment
important, mi
intreb
asdel:
,,Construiesc
o
conducti
sau
car
gileqi ?"
,,Muncesc
pe brinci
sau
lucrez inteligent ?'
Rispunsurile
pe care mi
le-am
oferit
la
acesre
intrebiri mi-au
asigurat
libertatea financiari.
$i
acesta
este
subiectul cirqii
defaqa. Se
referi la
ce
trebuie si
faceqi
pentru
a
deveni
un
,,P"
sau
un
,,I".
Se
adreseazd,celor
care
s-au siturat
si care
gnleqi
si
se
simt
pregiriqi
si consrruiasci
o
conducti
prin
care
si
le
intre
bani
in
buzunare...
nu
si
le
iasi.
Aceastd
uffte
este strwctwratd.
tn tei
pdrgi
Partea
I:
Prima
parte
abordend" diferenqele
esen{iale
dintre
persoanele din cele
patru
cadrane. Se
referi
la
motivele
pentru
care
unii oameni
graviteazd.
in
anumite
cadrane gi
deseori
rimin
impotmoliti
intre
graniqele
lor, firi a-gi da
seama
de
asta.
Totodatl,
vi
va
rjuta si
identifica{i
segrnenrul
din
Cadran
in care
vi aflaqi
acum
qi
punctul
in
care
vi.
doriqi
si
fiqi
pcstc
cinci
ani.
IurRooucpRe
13
Partea a
ll-az
Cea de-a
doua
parte d
cdrlli vorbegte
despre
schimbarea
personala.
Se
referi
mai
degrabd"la
,,crne"
trebuie
sa
figi
gi
mai
pu[in
la
ce trebuie
sa faceqi.
Partea
a III-a:
Cea de-a
treia
parte
definegte
cei
Eapte
pagi
pe
care
ii
puteqi
urma
pe
drumul
catre
parte
a
dreaptd'
a
Cadranwlui.
Vi voi
impartisi altele dintre
secretele
tatilui
bogat
privind
apti-
tudinile necesare pentru
a
fi un
,,P"
sau
un
,,I"
de
succes.
Va
voi
ajuta
sa alegeqi
propriul
drum spre
libertatea
financiara.
Pe intreg parcursul
cirqii
voi continua
sa
subliniez
impor-
tanqa
inteligenqei
financiare.
in
cazulin
care
doriqi
si
operagi
in
partea
dreapta
a cadranului,
unde se
afli
segmentele
,,P"
sl
,,I",
trebuie
si
fiqi
mai
inteligent
decit
aceia care aleg
sa rimina
in
partea
stingi,
cum
ar
fi
,,A'
sau
,,L".
Pentru
a
fi
,,P"
sau
,,I",
e obligatoriu
si
fiqi capabili
si
con-
trolagi
direcqia in
care
curge
propriul
flux de
numerar.
Aceasti
carte este scrisi
pentru
oamenii
care
sunt pregitigi
si
practice
schimbari
in propriile
vieqi.
Se adreseazi
celor
dispu;i
si
renunqe la siguranqa unei slujbe
gi sa
inceapi si-gi construiasci
propriile conducte,
astfel
incit sa
atinga
libertatea
financiara.
Ne aflam
in zorii
Erei Informaqionale,
iar aceste
vremuri
ne
vor oferi
mai
multe
oportunitiqi
ca oricind
pentru
dobindirea
recompensei
financiare. Persoanele
inzestrate
cu
aPtitudinile
prevazute
de cadranele
,,P"
$i
,I"
vor
fi
cele
care
vor
avea
pu-
terea de a
identifica
9i
profita
de
aceste oportunitegi.
Pentru
a
avea succes
in Era Informaqionala,
o
persoani
va
avea
nevoie de
cunogtinle
in
toate
cele
patru
cadrane.
Din
picate,
qcolile noas-
tre
au
rimas in Era
Industriali si
ii
pregitesc
pe
tineri
doar
pen-
tru
partea
stingi a Cadranwlui.
Daci
va aflagi
in
cdutareaunor
noi raspunsuri pentru
a avansa
in Era Informaqionali",
atunci
aceasta
carte
este scrisi
Pentru
dumneavoastri.
Este
scrisa pentru
a
vi
insoqi
in
calitoria
pe care
rrmeazl, si
o intreprindegi
in
Era Informagionali. Nu
contine
toatc
rispunsurile...
dar va va
pune
la
dispozigie
toati
experienqa
pc carc am acurnulat-o
in
calatoria
mea
dinspre
partea
,,A-L"
a
()atlrrtnwlu.i
llanilar sprc partca
scgmentclor
,,P"
st
,,I".
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 9/169
14
CaoRlxur
BAMLoR
-.
Daci
sunteli
pe cale
si
porniqi
intr-o
calitorie
spre libertatea
financiara
sau daci
sunteti
deja
in
mijlocul
uneia,
Jtunci
aceasti
carte
este exact
cea de
care
aveti nevoie-
ln
sem.r
de
mulgumire
penrru
ci
aqi
citit
aceasta
carte
gi v-a[i
imbogiqit
cunostintele
despre
bani gi
afaceri,
vi
ofer
un material
audio
special intitulat
:
,,Ce
m-A
tnadpat
tatdl
bogat
despre
inaestipii."
Este vorba
despre
o
caseti
educaqionali
care prezinti
in
mod
detaliat
invi.titurile
tatilui
meu
cel bogat in
privinga
investiqiilor.
vi
este
oferitd
in
vederea
extinderii
orizontului
dumneavoastri
edu-
caqional
gi
a
explicirii
motir,"ului
penrru
care
creim
produse educa-
tive
pentru
oameni
ca
dumneavoastri.
Are
un
pret
cu
aminuntul
de
19,95
dolari, dar
noi v-o oferim
cadou.
Aceasti
caseti
nu
prezinti
ceea
ce
eu numesc
strategii
de
inves-
tiqii
pentru
,,clasa
de mijloc"...
si mi
refer
aici
mai
ales
la
cei care
depind
cu
precidere
de fondurile
muruale.
De fapt,
prin intermediul
ei veqi
descoperi
de ce
oamenii
bogaqi
nu
invesresc
in fondurile
mutuale.
Ca
9i
in cazul
celorlalte
produse pe
care
le
promovim,
facem
tot
posibilul
penrru
a
ilustra
diferenqele
dintre
modurile
de
gi.dire
ale
celor
trei
categorii
principale
de
oameni: bogagii,
siracii
si cei
ce
aparqin
clasei de
mijloc... lisindu-vi
apoi
pe
dumneavoas-
tri
si
alege$ modul
in
care
si
gindigi.
P6ni
ia
urmi.,
unul
dintre
be-
neficiile
traiului
intr-o
socierate
liberi
este acela
ci
avem
cu
tolii
posibilitatea
de
a
alege
si fim
bogaqi,
siraci
sau
oameni
ai
clasei
de
rnijloc.
Decizia
va
apargine, indiferent
din
ce caregorie
sociala faceri
parte
asti.zi.
Tot
ce trebuie
si
facegi
pentru
a
intra
in
posesia
acestei
casete
audio
este
si vizitaqi
website-ul
nosrru
special
la
www.richdadbook2.com
gi poate
fi
a
dumneavoastri
gratis.
Mulgumesc
I
I'ARTEA
I
Cad,ranul
banilor
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 10/169
CAPITOLUL
1
,rUe
ce rcw
rsd,
lwaqi
o slujbdi"
in
anul
1985,
eu
9i
sogia
mea, Kim, am
rimas
pe
drumuri.
Eram
gomeri
gi
din economiile
pe care
le ficuserim
ne
mai
rimisesera
puqini
bani; cirqile
de credit depigiseri
plafonul
maxirn; locuiam intr-o
veche
Toyota
maronie
cu banchete
rabatabile
care
ne
serveau
drept
paturi.
La
un sfirgit
de
sip-
timini,
cruda
realitate
a
inceput si-gi spuna greu
cuvlntul: cine
eram,
ce
ficeam
si
incotro ne indreptarn.
Perioada
in
care
am stat
ferl,
adepost a mai
durat
doui
sip-
ti.mini. Cind a constatat
situaqia
financiari
disperata
?n care
ne
aflam,
o prietend
ne-a oferit
o
cameri
la
subsolul
casei
sale.
Arn
locuit
acolo
timp
de
noui
luni"
N-am
dezvdlurt
niminui
situaqia
noastri. itt ."n
mai
rnare
parte
a
timpului, eu
gi
soqia
mea
pistram aparenta
unei
oarecare
rrormalitigi.
C6nd prietenii
si rudele noastre au
aflat de
nenoro-
cirea
care se abituse asupra
noastri,
prima
intrebare
pe care
ne-au
rrdresat-o
a
fost:
,,De
ce
nu va
luaqi
o slujbi?"
[.a
inccput,
am
incercat
si
le
explicarn
motivele,
dar,
in
cele
rrrai
rnultc
cazuri,
nu
ne-am
putut
face ingelegi.
Atunci cind
te
lfli
in
faga
cuiva carc
prequie;te
serviciul,
e
greu sa-i
explici
de ce
rru i1,i
rkrrcpti
ur-rul.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 11/169
18
ClnReltur
BAMLoR
Ocazional,
am
avut
cdteva
slujbe mirunte,
cigtigind ciqiva
dolari de ici-colo.
Dar
am
ficut-o
numai
pentru
a
nu rimine
cu
stomacul si
rezervorul
de
benzini
goale.
Acei
ciqiva dolari n-au
fost
altceva
decit
combustibilul
care ne-a
ajutat
si inaintim
spre
un
scop
bine
definit.
Trebuie
si,
recunosc
cd
in
momentele
de mare
indoiali, ideea
unui
loc
de munci
sigur,
stabil, cu
un
salariu
regulat,
a
fost
tentanti. Dar
pentru ci
siguranla
unei
slujbe nu
era ceea
ce cautam noi,
am
ribdat,
triind de
pe o
zi
pe
alta,
pe marginea
unui
abis
financiar.
Acel
an,
1985,
a
fost
nu numai
cel
mai
nefast din
viaga noas-
trd,
dar
gi
cel mai
lung. Toqi
cei
care
spun
ci banii nu
sunt
importanqi,
o fac
penrru
ci
n-au
triit
foarte
mult
timp
{dre
ei.
in
a"."
perioadi,
eu
9i
cu Kim ne-am
certatqi ne-am contrat
de
multe
ori.
Teama,
nesiguranta gi
foamea
supraincarci
circuitul
emo{ional
al
unui
om
si deseori
ne
certim
tocmai
cu
persoana
care
ne iubegte
cel mai
mult.
Pini la
urmi,
dragostea a fosr
cea
care
ne-a
tinut
impreuni,
iar legitura
noastri
de
cuplu, cilita
pe
fondul
greut;qilor,
a
devenir
si
mai
puternici.
$tiam
incorro
ne
indreptam;
singurul lucru
pe care
nu
il
cunoqteam era
daci
vom
ajunge
acolo.
$tiam
ci ne-am
putea gisi,
oricind, un
serviciu
sigur, stabil
gi
bine
pletit. Amindoi
eram
absolvengi
de
facultate,
aveam
aptitudini
valoroase
qi
o solidi
eticd. a
muncii.
Dar nu
asra
ne
doream;
nu
ciutam
siguranga
unei slujbe.
Ceea ce
urmiream
noi
era
libertatea financiari.
Pini in
anul 1989
eram
deja milionari.
Cu
roare ci
in
ochii
unora piream
a
fi
oameni de succes, noi
simgeam
ci
inci nu
ne
indepliniserim
visele.
Nu
arinsesem
adevarata
libertate finan-
ciard,.
Acest lucru
s-a
intimplat
abia
in
anu|1,994.
Pe-atunci,
nu
mai
trebuia
si
muncim
nici md.car
o
zi
din
viaga. Exceptind
eventualitatea
unui
dezastru
financiar
neprcvizut,
amindoi
dcvcniscrim
liberi
din
punct dc vcdcrc financiar.
La
acca
vrcnlc,
Kinr
avca
37 tlc
rrni,
iar
ct
47.
,,Dr
cr,
Nu
vA
r.u,L1r
o sruynA?"
Nu
ai
neaoie
de
bani
cct
sd
faci
bani
Am
inceput
aceasti carte
cu
relatarea
perioadei in
care nu
aveam
casi intruclt
deseori
aud oameni
spunind:
,,Ai
nevoie
de bani ca
si
faci
bani."
Nu
sunt
deloc
de acord cu
aceasri afirmatie.
Nu banii
au
fost
cei
care
m-au
ajutat sa devin
dintr-o
persoani
fira
casi in
1985
un
om
bogat
in 1989,
dupa
care unul liber
din punct
de
vedere
financiar
in
1994.
Nu
am
avut
niciun
ban
atunci cind
am
pornit
pe acest drum, ba
mai
mult
-
eram
datori.
De
asemenea)
pentru
a deveni bogat nu
e
nevoie
nici
de o
bund
educaqie formale.
Deqin
o
diploma care
atesri
ci
am
absolvit
o
facultate,
dar
vd"
spun
sincer
ci
atingerea libertaqii
financiare
n-a
avut
nimic
de-a face
cu
ceea ce
am
invdtat
la fa-
cultate.
in niciun
moment nu
am
simgit
nevoia
de
a apela
la
cunogdnqele
mele
de
matematici,
trigonometrie sferici,
chimie,
frzrca,
literatura
francezd,
sau
engleza.
Mulgi
oameni
de succes
au
renuntat
la
gcoalS
inainte de
a
primi
vreo
diploma.
Oameni
precum Thomas
Edison,
fonda-
torul
General
Electric; Henry Ford,
fondatorul
Ford
Motor
Co.; Bill
Gates,
fondatorul
Microsoft; Ted
Turner, fondatorul
CNN;
Michael
Dell,
fondatorul
Dell
Computers;
Steve
Jobs,
fondatorul
Apple
Computer; gi Ralph
Lauren, fondatorul
Polo. Educagia
de
nivel
universitar
esre
imporranri
pentru
pro-
fesiile
tradiqionale,
nu insi
gi
penrru
modul
in
care
acegri
oameni
au dobindit
averi
fabuloase.
Ei
gi-au
dezvoltat
propri-
ilc
afaceri
de succes
si exact
asta ne
striduiam
si
noi
sa
facem.
Atwnci,
de
ce anume
e
nevoie
?
Deseori,
sunt intreb
at:
,,Dacd.
nu
ai nevoie
de
bani
pentru
a
l:rcc
bani, ier gcolilc
nu
ne
invaqi
cum si
fim
liberi
din punct
de
vcdcrc
finar-rciar,
atunci
de ce
anume
e
nevoie
?"
l{ispunsul
mcu
cstc
invariabil
acelaqi:
E nevoie
de
un vis,
de
rnultri
rlctcrrninar-c,
clc
a
fi clispus
sa
invcqi
repede.si
dc abilitatea
rlc
ir
1i
lolosi
l,r
rn,rxirrrrrrrr;rptitr-rclinilc
cu
cxrc
tc-n
?nzcstrat
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 12/169
20
CnoneNur.
BANTT.oR
Dumnezeu.
Nu
in
ultimul rlnd,
c nevoie
sa stii
din care
sector
al Cadranwlwi
Banilor
sa
produci
venit.
Ce
este
Cadranwl Banilor?
Diagrarna
de mai
jos
reprezinti
Cadranul Banilor-
Literele
clin
fiecare
segfilent
reprezintS:
A
-
angajat
L
--
liber-profesionist
P
patron
tr
--
invr:stitor
Care sector
al Cadranwhi
,ud
poate
Ttrodwce
verrit
Cadranwl
Banilor
reprezinti gama
dc
rnetode
prin
care
sunt
produgi
banii sau
venitul.
Spre
exemplu,
un angajat
cigtiga bani
prin
pi.strarea
unei slujbe
si
prin
munca pe
care
o
depune
pen-
tru o
persoani sau pentru
o companie.
Liber-profesionigtii
igi
obgin
banii
lucrind
pentru ei ingigi.
lJn
patron deqinc o afaccrc
care
aduce
bani,
in
timp
ce
investitorii isi
traS; vcnitul
din
diversele investigii
pe carele {ac
-*
cr:
alte
cuvinte, bani
r;are
p,ro-
duc mai mulqi bani.
Mctode]e cliferite
de obqinere
l'.
urrr.ri
vcnil
iri,-:..'r;il:r
tilrrrri
rlc
gindirc
difcritc, alrilitirti
pr:rct-ic,: t{i{.-,
itr',
r.',ti i',rlui::rritrrrrlc
difcritc si
gcnr-rri
diltc,ritc
dc: o,rrrrc'rri Iiit'c',rrr'()nr
('iltr;rs
rlc
lrrrrrl
rlirttrt:
cclc' pltt
r.u
t'utlr',urr'.
,,De
ce Nu
vA
ruaTl
o
sruJBA
?"
21
E
adevirat
ca
ba.nii
sunr
ro[i la fel,
dar
felurile
in
care
pot fi
c.igtigaqi
variazd,de
la
un
cazlaakul.
privind
cele
parru
denurniri
diferite
ale
fiecdrui
cadran,
v-aqi
purea
intreba:
,,Care
dinffe
cadrane
imi
aduce
cel
mai
,orr.
,r.iit ?,'
Fiecare
cadran
se deosebegte
de celelalte.
pentru
a
produce,
simulhn,
venituri
din
mai
multe
cadrane
esre nevoie
de aptitu-
dini
diferite
gi
de
personalitiqi
diferite,
chiar
dacapersoaria
din
fiecare
cadran
e una
si
aceeasi.
,4.
te
transpune
dintrjun
caclran
in
altul
este
ca si
cum
ar
juca
golf
dimine ati, iar
seara ai
asista
la
un
spectacol
de
baler.
Pwte{i
obgine
aenitwi
din
toate
cele
patra
cadrane
.
cei
mai
rnulgi
dintre
oameni
au
potenqialul
de
a
produce
ve-
nituri
din
toate
cele
parru
cadrine.
Motivele
i.nt..,
"ur.
legem
un
anumit
cadran
din
care
si
ne
extrageri
venitul
de
bazd nu
prea
tin
de
ceea
ce
am
invaqat
la
gcoal;";
mai
degrabi,
e 9
au
legituri
cu
punctele
noastre
forr.,
cu valorile,
,hLi.ir-
nile
gi interesele
noastre
esen(iale.
Aceste
diferenge
primordiale
sunt
cele
care
ne
atrag
sau
ne
tin
departe
de unele
dintre
cele
patru
cadrane.
$i
totugi,
indiferent
de
activitatea
noastri
profesionali,
existi
posibilitatea
de
a
rnunci
in
roate cele
patru
Jad."rr..
IJn
medic,
de.pildd,
poare
alege
si
obgini
venit
iin ipostaza
unui
,,A..
_
adici
de
angajat
al unui
mare
spital
sau
mrincind
in
cadrul
unui
servrciu
guvernamental
de
sinitate
publici. Tot
ca
,,A..,
poate fi
medic
militar
sau
se
poare angajainir-o
agengie de
asiguri,
i,
care
are
nevoie
de
un
doctor
in
cadrul
personalului"
.
Acelagi
docror,
.insi,
ar
prrt."
decide
si
cigtige
bani
din
ipostaza
de
,,L",
adici
de
liber-profesionist.
Astfef
el ar
putea
sa-si
practice
meseria
in
sistemul
privar,
infiinqAnd
un
cJbinet
prop.riu,
angajdnd
personal
qi
formindu-gi
o listi
c,
clienqi
l'ideli.
Totodati,
medicul
nostru
ar
putea
hotiri
si
devini. un
,,p..
_
s:i
aiba
propria
clinica
sau
propriul
laborator,
a'gajand
"lqi
.o-
lcgi
clc brcasli
care
si
profcsezi
penrru el.
Acest
-"a;.
ar
purca
:rngljir
q;i
un
rnrrragcr
cxrc
si-i
adrninistrczc
afaccrcr.
lr.,^a<,,,.rr
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 13/169
22
CnoRlxur BAMLoR
caz, medicul respectiv
ar detine
o
afacere,
dar
nu
ar
fi
nevoit
si
lucreze in
cadrul
ei. Mai mult,
medicul
ar
putea decide
si
fondeze
o
afacere care
si
nu
aibi
nimic
de-a
face
cu
lumea me-
dicali,
in
timp ce ar
practica
medicina intr-un alt
loc.
itt a.ert
caz,
medrcul
gi-ar
atrage
venituri din
doui
rpostaze
diferite,
ca
,rAtt
gi
rrP".
Ca
,,I",
medicul gi-ar
putea
genera
venituri din
investiqii
ficute
in
alacerea altcuiva sau in
domenii precum
bursa, praqa
de
obligagiuni
sau
valorile
imobiliare.
Cuvintele importante
sunt
,,genereazl"
venituri din". Nu
conteazd"
atit
d,.e
mult
ceea
ce facem,
cit
metoda prin care
ne
obginem
veniturile.
Metode
diferite
de
generare
a aenitwlai
Mai mult decit
orice,
diferenqele
personale
intre
punctele
forte,
valorile,
slibiciunile
si interesele noastre
esentiale sunt
cele
care
afecteazd
alegerea
cadranului
ca.re ne va
genera veni-
tul.
IJnora dintre
oameni
le
place
si
fie
angajagi,
in
timp
ce algii
nu
suporti
ideea in
sine. Unii oameni adora si
deqini
o com-
panie,
dar
nu
doresc si
fie
cei
care
o conduc.
Altora
le
place si
fie
patroni si, in
acelasi timp,
si
administreze
companiile
pe
care
le
deqin. Sunt oameni care
preferi
investigiile, in
timp
ce
alqii nu vid intr-o
astfel
de
activitate
decit
un
risc
uriag de a
pierde
bani. Cei
mai multi
dintre
noi
au cite
puqin din fiecare.
A
obgine succes
infiecare
dintre cele
patru
cadrane inseamni,
adeseori, a
redirectiona
unele
dintre valorile
noastre
funda-
mentale.
Putegi
fi.
bogat
sau
sdrac
tn
toate
cele
patrw
cadrane
Este important
de
observat
ci
putegi
fi bogat
sau
sirac
in
toate cele patru
cadrane. Existi
persoane
care cigtigi
milioane
de
dolari gi altele care
egueazi
in fiecare dintre cele patru
ca-
drane.
A fi intr-unul
sau
altul
dintre
cadrane
nu
Harantcaziin
mod
obligatoriu
succesul financiar.
,,DE
cE NU
vA
LUATI
o
srulnA
?,,
Cadranele
nw
sunt
egale
intre
ele
Cunoscind
trisaturile
diferite
ale
fiecirui
cadran,veti
avea o
imagine
mai clari
in
privinga
cadranului
sau a
cadranelor
care
vi
se
potrivesc
cel mai
bine.
_
De
exemplu,
unul
dintre
numeroasele
motive pentru
care
am
ales
si activez
cu
precadere
in
cadranele
,,P"
$i
,,I"
a
fost
reprezentat
de
avantajele
din
domeniul
taxelor.
in general,
p.r-
soanele
care lucreazdin
partea
stlngi
a Cadranwti;
d;rp"i
de
p_utTe
cii legale
de
a
eluda
taxele.
in
schimb,
in
partea
dieaptd,
a
Cadranwlui
acestea
exista
din
abunden$.
Luind
hotirirea
de
a-mi
extrage
veniturile
din
cadranele
,,P"
fi
.I",
am putut
obgine
bani
intr-un
ritm
accelerat
gi
am
avut
posibilitatea
de
^
i^ce
ace$ti
bani
sa
lucreze
in
continuare
pentru
mine,
fara
afi
nevoit
si
renunt
la
o
mare
parte din
ei, pentru
plata
taxelor.
Moduri
diferite
de
a
cil;tiga
bani
Cind
oamenii
ne
intrebau,
pe
mine
gi pe Kim,
de
ce
nu avem
o
casi, le raspunde
am
c6
motivul
il reprezintd
ceea
ce :rrtelbogat
m-a
invaqat
in
privinta
banilor.
Penrru
mine,
banii au fost
intot-
deauna
importanqi,
dar
nu
mi-am
dorit
si muncesc
toatd, viaqa
pentru
a-i
obtine.
De aceea
nu
am
vrut
si-mi iau
o slujbi..
Daci
bra
si
devenim
cetigeni
responsabili,
eu
gi
Kim ne
doream
ca
banii
si
lucreze
pentru
noi, nu
si ne
irosim
viegile
trudind noi
pentru
ei.
Acesta
este morivul
pentru
care
Cadranul Banilor
este
atit
de
important.
El
face
distincqia
dintre
modalitiqile
diferite
prin
care
banii
pot fi
generati.
Existi
cii
de
a
fi responsabil
gi
d"
"
.r.,
bani,
altele decit
cea
in
care
trudegti din
greu pentru
ei.
Tapi
diferigi
-
idei
diferite despre
bani
Tatal
meu
cu
studii
superioare
era
condus de
conving
erea
cd
banul
e ochiul
dracului,
ci
a incerca
sa obqii
profituri
uriage
inscamni
a
fi
lacom.
S-a
simgir extrem
de
jenat
atunci
cind
z)trclc
au
public;rr
articolc
clcsprc salariul
pc carc
il
ciqtigi,
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 14/169
C.tpt.truut, BANrr.orr
intrucit
era de
pirere ci
este platit
prea bine
in
cornpararie cu
profesorii
pe care
ii
avea
in
subordine. Era un
orn bun, onest
gi
muncitor,
care
a facut
tot
pc,sibilulpentru
a-si
ap,ira ptinctul
dc
vederc: banii nu
sunt cel rnai
important
lucru in
viata.
Tat6l mell
clr
studii
superioare,
dar
totusi
siirac, obignuia
sI spuni:
,,Nu
mi
intereseazi banii."
,,Nu
voi
fi
niciodata
bogat."
,,Nu
imi pot
permite
acest
lucru."
,,Investiqiile
sunt riscante."
,,Banii
nu
inseamni
totul in
viat"i.."
Banii
tntre{in
vid{a
Tatal
bogat
avea un
punct
de
vedere
diferit.
Considera
ci e o
prostie si-qi
irosegti
viaqa
muncind
pentru
bani
gi
sa
pretinzi
ci
banii nu
sunt
importanti.
Tatal
cel
bogat
era de
pirere
c5.
viaqa
este
mult rnai
importanta
dccit
banii,
dar cd.
banii
sunt
impor-
tanti
pentru
intretinerea
ei.
Deseori,
el spunea
astfel:
,,O
zi
are
un numdr
limitat
de ore,
iar noi
nu
putem
face
altceva decit si
rnuncim
din greu.
De
ce sa
trudim
pentru
bani
?
invaga
sa
faci
bani
gi
sa-i pui
pe alqii
si
munceasci
pentru
tine"
Doar
a;a vei
putea fi
liber
sa
faci lucruri
cu adevirirt
irnportante."
Pentru
tat5l meu
cel bogat,lucrurile
importante erau:
1. Sa
aibi
tirnp
la
dispozigie
pentru
a-si creste
copiii.
2.
Sn aiba
bani
pe care
sa-i doneze organizaqiilor de caritate
gi
cu care sa finanteze
proiectele pe care le susqinea"
3.
Si
creeze
noi locuri
de
rnunci
gi
stabilitate
in
comunitate.
4.
Sn
aiba
tirnp gi
barii pentru a
se ocuipa
cle
propria silnatate.
5.
Si poati cdlitori
prin
lume,
aiituri
de
femilia
sa.
,,Aceste
lucruri
necesiti
bani", imi
sptulce
r-atil
ccl
l;ogat.
,,Dc
accea,
banii sunt
irnpclrterrti
pcll[rLr nrirrc.
l]rlnil
sr.rrrt
irrrpor'-
tangi,
dar nu
vrcall s:i-rrri
iroscsc
trxrtri vi:rtl
rrrurrr-irrrl
1lc'rrtrrr
a-i
rt[lqi rrc."
,.Dr
cr
Nu
vA I
u,\l I
o
sLUJtA
?,.
Alegerea
cadrarcelor
unul
dintre
rnotivele
pentru
care
eu
gi
sogia mea
ne-am
axat
pe
cadranele
,,P"
si
,,I"
in
perioa<Ja
?n
care
nu
avea.m
casa,
a fost
acela
cd,studiile
,si
experienta
mea
se
potriveau
cel mai
bine
cu
ele.
Mulgumita
sfaturilor
taraiui
cel
bogat, cunosteam
avanrajelc
financiare
si
profesio'ale
ale
fieci.rul
cadran.'
caclranele
din
partea
dreapta
-
,,P"
gi
,I"
-
imi
ofereau
cca
mai
buna
oportu_
nrtate
pentru
succes
si libertate
financiari.
I'.acelagi
timp,
la
varsra
de 37
de
a'i,
experimenrasem
rieja
egecul
in
toatc
cele
patru
cadrane,
lucru
ce
Li-"
p.rmis
si-rni
inqeleg
rnai
hine
-temperamentul,
preferingele,
antipatiile,
punctele
forte
gi
sl5biciunile.
$tiarn
in
ic cadran
ma
incajr
ez
ctl
mai
bine.
Pdrin{ii
sunt
ddevdraqii
invdydtori
ci'd
eram
doar
''
copil,^tatal
rneu
cel
bogat ficea
descori
referire
la
cadranwl
Banilor.
imi
explica
difereiga
dintre
o per-
soani
care
are
succes
in
partea
stinga
si
una
a
carei
reugiii
se
produce
in
parrea
dreapra.
Dat
fii'd
ii
"rn-
destul
de
rinar,
'u
rea
acordaln
mare
aten{ie
lucrurilor
pe
ca'e nii lc
spunea.
Nu
inqelegeam
diferenga
intre
rnentalitatea
unui
angajatgi".n
n
,rr.rri
om
de
afacert-
La
acea
vrerrle,
eram
mai
pr.olup"i
de cum
si
supravieguiesc
?n
gcoali,
decit
de
felul
in
.ar.
gittd.sc
oamenii.
Cu
toate
acestea,
i-arn
ascuitat
cuvintele
,ri,
pan; la
urmi,
acestea
au.inceput
si
capete
se's.
Aflandu-mi
intre
doi
taqi
clinamici
gi
de
succes,
sernnificagia
lucrurilor
pe
care
mi le
.spuneau
imi
deve'ea
din
ce in
ce mai
clari.
ceea
ce
m*a
ficut
?nsi..
si ofserw
9i
sa ingeleg
diferentele
dintre
parrea
,,A_L..
a
cadranulwi
gi
partea
,P-I"
a fost
de
fapt
".ii,rirur.,
lor.
La
i.ccput,
diferentele
au
fost
destul
de uedeilusite,
dar mai
tirziu
.ur
r{cvcnit
clalc.
I]"
cxcnrplu,
una
dintre
lectiile
dureroase
pe care
ie-arn
triit
ir
tirrcrcr,c
lfirst
lcgata
de
timpul
pe care
fiecare
c{intre
cei cloi
trrli
il
avc'ir le
cli.spoziqic
pcrrrlr
a-l pctre.c
imprcuni
cu ,ni.c.
in
('()rt('xl.lirr
r:'r'c'rlcvr:'crrn
<.li'ccir
cc nrai
inrp'r-t,anqi
si rr.r:ri
rlcr
25
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 15/169
26
CeonaNur BANTLoR
succes,
a devenit
evident
faptul
ca
unul
dintre
ei avea
tot
mai
puqin
timp
pentru
a-l
petrece cu soqia si
cei patru
copii
ai sai.
Tatil
meu natural
era mai
mereu
plecat, participind
la
intruniri
sau gribindu-se
spre
aeroport
pentru
a
participa
la
altele. Cu cit
succesul siu
crestea,
cu
atit
mai putine
mese luam
impreuni,
in
familie.
Sfirgiturile
de
siptimina
gi le
perrecea
acasi,
dar
nu
cu
noi,
ci
in
biroul siu
ingust
si
aglomerat,
ingropat
in hirtii gi
dosare.
+
In
contrast,
pe
misuri
ce
succesul
siu
crestea,
:atel cel
bogat
avea din
ce
in
ce mai mult
timp
liber
la
dispozigie. Unul
dintre
modvele
pentru care arn invaqat
atit
de
multe
despre
bani,
finanqe,
afaceri si viaga
a
fost
acela
cd. tatil cel
bogat a avut
din ce
in
ce
mai
mult
dmp liber pentru
copiii
sai
si pentru mine.
Un
alt exemplu
este
urmetorul:
ambii
tagi produceau bani
din
ce in
ce
mai
mulqi
pe
masurd
ce succesul
lor.era
mai pro-
nuntat,
dar tatal
meu
biologic,
cel
cu
studii
superioare, se afun-
da
tot
mai
mult
in
datorii.
Prin unnare,
a
inceput
s5.
tragd,
si
mai
tare,
ceea ce
l-a
facut
si se
trezeasca intr-o clasa
de
salariaqi cu
impozite
pe
misura
sumelor
cigtigate.
Bancherul si contabilul
l-au
sfatuit
si cumpere o casi mai mare,
pentru
a beneficia
de
aga-zisa,,scutire
de taxe".
Tatal
mcu
a
urmat
aceasti
recoman-
dare
9i
a
cumpirat
o
casi
mai
spatioasi, motiv
pentru
care
a
inceput
si se spetcasci muncind, pentru
a o
putea
pliti.
Toate
acestea l-au indepartat
si mai
mult
de
farnilie.
Situaqia
tatalui cel
bogat era diferita"
Veniturile
sale
cregteau
de
la
o
zila
alta,
dar taxele pe care
le plitea erau
tot
mai
mici.
Se
folosea, la
rindul
sau,
de serviciile unor bancheri
;i
contabili,
dar sfaturile
pe care
le
primea
de la acestia erau
total diferite
fatd,
de cel
primit
de
tatal meu cel
cu
studii
superioare.
Principalwl
motia
Realitatea
e
ci
forqa
care
m-a
ginut
departe
de
partca
stanfli a
Cadranului
a
reprezentat-o
ceea
ce
i
s-a
intimplat
tatalui
nrcu
cu
studii
superioare, dar sirac, in cuhnca caricrci
s,rlc.
[-a
inceputul
anilor'20
absolvi.scrn <lcj,r {:rrcrrltrrtr:rr".si
rnii
rrl'lrrnr
in
Pcnsac<>la,
Ill<lricla,
ttrr<lc urnrilnl r:rrr-sttr.i
tlt'llilot
l)('ntnr
,,DE
ce
rrru
vA
rue,1r
o
sru;nA ?n
27
For[ele
Marine,
in
ideea
de
a
participala
rdzboiul
din vietnam.
Tatil
meu
cel
educat fusese
deja
numir
in
funcqia
de
pef
al
sis-
temului
de
educagie
din statul
Hawaii,
ceea
ce-insemna
cd
era
membru
al echipei
guvernatorului.
intr-o
seard,,
in
timp ce mi
aflam
in
camera
mea
de la
unirare,
am primit
un teljon
din
partea
lui.
,,Fiule
-
mi-a
spus
el
-
am
sa demisionez
din acest
post si
voi
candida
penrru
funcqia
de
locqiitor
al guvernatorului
siatului
Hawaii,
din
partea
Partidului
Republican."
Am
inghigit
in
sec,
dupi
care l-am
intrebat:
,,Vei
candida
impotriva
gefului
riu
?"
,,Exact",
mi-a rlspuns
el.
,,De
ce ?",
a fost
intrebarea
mea.
,,Republicanii
nu
au
nicio
gansi
in Hawaii.
Partidul
Democrar
si
sindicatele au
o
influenta
foarte
mare
in
zond"."
.$tiu,
fiule.
$tiu
ci
nu
avem
nicio
sansi
de
reusiti.
Judeci-
torul
Samuel
King
va
candtda
pentru postul
de
guverrrator, iar
cu
voi
lupta
alituri
de
el in
cursa
electorala."
,,De
ce",
l-am
intrebat
iarigi.
,,De
ce
candidezi
impotriva
;cfului
tiu, daci
gtii
ci
vei
pierde
?"
,,Deoarece
constiinta
ma
obligi
si
fac
acest lucru.
Mi
deran-
jeaza
jocurile
pe care le
fac
acegti
politicieni...
,,Incerci
si
spui
ci
sunt
corupqi
?", l-am
intrebat.
.
,lN,
vreau
si spun
asta",
a
rispuns
tatil
meu
biologic.
Era
un
barbat
onest,
condus
de
morali,
care
rareori
vorbea-de
riu
pe
cineva'
Fusese
intotdeauna
un
diplomat.
Cu
toate
acest
ea,
am
sirngit
din tonul
vocii
sale
cd"
era
supirat
gi
furios
arunci
cind
a
s1-rus:
,,Ceea
ce
vreau
sd"
zic
e
urmitorul
lucru
-
constiinta
ru-mi
di
pace
cind
vid
ce
se
petrece
in
spatele
cortinei.
Nu
nr-as
putea
suporta
daci
m-as
preface
ci
nu
vad
nimic
si
nu
as
Iua
nicio
masuri.
Slujba
gi
salaiiul
pe
care il
primesc
nu
sunr
l;
It'l
dc importante
precum
congriinq;."
Dupi
o ticere
prelungi,
mi-am
dat
seama
cd tata era hotirit.
,,Succcs", i-am
urat cu
o
voce
joasa.
,,Sunt
mindru
ca daidovadi
<lr, un ascrncnea
curaj
si sunt
mindru
ci-qi
sunt fiu..,
_
l)upa
cu'r
cra
de
agteptat,
taril
meu
si
republicanii
au
fost
ztlr.biqi
ir
irlcgcri.
f)ori'd
sa
se rizburr.,
grr.i.rrratorul
reales
a
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 16/169
28
CeoReNur BANTLoR
ficut
tot
posibilul
ca tatdl meu
si
nu
mai
obqini
nicio
slujbi
in
cadr-ul
guvernului statului
Hawaii...
lucru
care
s-a
gi
intirnplat.
La
virsta
de
54
de
ani,
in
timp
ce eu
mI
aflam
?n
drum
spre
Vietnam,
tata
a inceput sa-gi caute
o
noui
slujbn.
Agadar,
la
o virsti
mijlocie,
tatil
meu
se
afla in
ciutarea
unui
nou loc
de
munci.
A
trecut
de
la
slujbe
cu
ritulaturi
mari
gi
salarii
mici la
altele
cu
titulaturi
la
fel
de
pompoase, dar salarii
gi
mai
mici. A fost
director-executiv IaXYZ Services,
o
organiza-
gie
non-profit,
dar
qi
director
administrativ la
ABC
Services,
o
alti organizagie non-profit.
Era
un barbat
inalq
extrem
de
inteligent
9i
dinamic, care
insi
nu mai
era
dorit
in
singura
lume pe
care o cunostea
-
cea a
angajaqilor
guvernamentali. A incercat
si puni bazele citona
afaceri
mici. Pentru
o vreme,
a
fost
consultant, iar
la
un moment
dat
a curnpdr^t
o
francizd" faimoasi,
insi
a
eguat de
fiecare dati.
Pe misuri
ce
imbitrinea,
puterile
incepeau
sa-l
piriseasci,
la fel
;i
imboldul
de-a
o lua
de la
capit;
lipsa
de
voingi
devenea
din
ce
in
ce
mai pregnanti
dupa
fiecare
afacere
e$uata.
Era
un,,A" de
succes, care
incerca
si supravietuiasca
in
ipostaza
unui
,,L",
un
cadranin
care nu
beneficia nici
de
pregitire
gi
nici de
experienli
9i
pentru care
nu
fusese
croit. El
iubea lumea educaqiei
publice,
dar, din
pdcate,
porfile
acesteia
i
se
inchiseseri. Interdicqia
de a
mai fi
prjmit in
institugiile
guvernamenrale se
pisrra,
tacit,
in
vigoare.
In unele cercuri,
expresia
folositi
pentru o astfel
de
situaqie
e,,afi pe
lista
ncagri.".
In lipsa Protecgiei
Sociale
si
Asistengei
Medicale,
ultimele sale
zile pe
pimint
ar fi
fost
un dezastru
absolut.
A murit
frustrat
gi
oarecum
furios,
dar cu
constiinta
curati.
Ce
m-a
determinat,
asadar, si merg inainte in
cea mai neagri
perioadi
a
viegii
mele
?
Tocmai
amintirea chinuitoare
a tatalui
meu
cu
studii
superioare,
stind acasi gi
agteptind
si
sune tele-
fonul,
striduindu-se
si
obqini
succesul
in
lumea
afacerilor, o
lume
despre
care
nu
gtia
absolut
nirnic.
Acesta
este
unul dintre motive,
iar
altui
este
reprezentat
de
amintirea
plini de bucurie
a tatilui meu
bogat, care, pe
misuri
ce inainta
in
virstl, devenea tot
mai
fericit
si
mai
prosper.
La
cei
54
de
ani ai
sai,
in
loc
si
decadd,,
tatil cel
bogat
inflorea
pur
gi
,,De
ct Nu
vA lue:rr
o srulnA
?,,
29
]Tpt"
Fuscsc'
bogat
si
i'ainte,
clar
acum
crevenise
urrrabog;rt.
Ltar.ele
e,ra'
pli'e
de gtiri
despre
el,
omul
carc
cumpirase
col_,"1_
paniile
vaikiki
gi i\,{aui.
A'ii
pe
care
?i
declicase
cu'mericurozi-
tate
investiqiilor
gi
dezvoltarii^rno,
afaceri
clicleau
acurrl roade.
I,n
scurt
Jimp,
a'ea
si
devina
unul
dintre
cei
mai
bogaqi
oaineni
din
Insulc.
Micile
diferenye
d.eain
marile
diferenpe
Mulqumita
tatilui.
mcu
ccl
_
bogat,
care
mi_a
explicat
Ca.dranul,
am
purur
distinge
rnicile
diTerenge
ce
devin
diferer.te
uriase
atunci
cind
sunt
misurate
in
a'ii pe
care
;
;";;;;;;;;
perrece
muncind.
l,4ulq'rnita
cadv"anulwr.,
lr'
;tiut
cf
important
e nu
si
decid
ce
vreau
sa fac,
ci
ce
vreau
sa
devin
de-a'lu'g,l
anilor
de
munca.
in
clipele
cele
mai
sumbre,
ceea
ce
,rr_"
",rro,
9a
mgrg
i'aintc
a
fost
aceasri
intclcgcr.c
profundi,
aliiuri
cic
iecqiile
primite
din
partea
a
cloi
taqi
pr"t"rrri-i.
Cadranwl
Banilor
nw
e
un
simplot
cadran
Cadranwl
BaniLor
i'seamni'rai
mulr
decit
doua
rinii
si
cite-
va
litere.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 17/169
30
CaoR,rrrtur-
BANTLoR
Daci
veqi
privi
aceasti
simpli diagrama dincolo
de
suprafaqa,
veli
descoperi
nu
numai
lumi
complet
diferite,
ci
gi
moduri
diferite de a privi
lumea. Din ipostazaunet
persoane
care a pri-
vit
lumea
atit
din
partea
dreapta
a
Cadranwlui,
cit
gi
din partea
stingi,
vi
pot spune
sincer ci
lumea
se
vede
diferit
in
funcgie
de
partea cadranului
din
care
o
privegti.
Cartea
pe
care
o
aveqi
in
miini
trateazd" tocmai aceste
diferenqe.
Niciunul
dintre
cadrane
nu
e
mai
bun
decit celelalte...
fiecare
are slabiciunile si punctele
lui forte.
Aceasti carte
a
fost
scrisi
pentru
a vi permite si
aruncaqi
o privire asupra
celor
patru
ca-
drane
;i
asupra
dezvoltirii
personale necesare
pentru
obginerea
succesului
financiar in fiecare
dintre
ele.
Speran\a
mea este
ci
ve[i
ajunge
la ingelegerea
necesari pentru a alege
calea
financia-
rd"
care vi se
potrivegte cel
mai
bine.
Multe dintre aptitudinile indispensabile succesului
in
partea
dreapti a
Cadranwlwi
nu
sunt
inv;qate la
gcoala,
ceea
ce
explici
de
ce
oameni
precum
Bill
Gates de la
Microsoft,
Ted
Turner
de
la
CNN si
Thomas
Edison
au
renun{at
de
timpuriu
la
gcoali.
Aceasti
carte
va
identifica
temperamentul
person al,
cit
gi
abi-
litngile
necesare
obginerii
succesului
ca
,,P"
$i
,I"
in partea
dreapti a
Cadranului.
Mai
intii, voi
oferi o imagine
generali
a celor
patru
cadrane,
iar
apoi
voi descrie
aminunlit
segmentele
.P"
gi
,,I".
Existi deja
o sumedenie
de cargi
care
explici
ce trebuie
sa
faci
si cum trebuie
si fii
pentru
a
avea
succes
in
partea
destinata
lui
,,A"
$i
.L".
Dupa citirea acestei carqi, poate
ca unii dintre
dumneavoastri
vor dori si
faci.
o schimbare
in modul prin care
i9i
cigtigi
banii,
in
timp
ce
algii
vor
fi
fericigi
si
rimini
acolo unde sunt.
Poate
c;
veli
alege si
operaqi in mai multe cadrane, eventual
in toate
cele
patru. Nu suntem
identici,
motiv
pentru
care
niciunul
dintre
Ladrane nu este
mai important
sau
mai
bun
decit
celelalte.
in
fiecare
sat, oras,,
metropola
sau
naqiune
din
aceasti
lume
este
bine
ca
oamenii
si opereze,
separat,
in
toate
cele
patru
cadrane,
astfel
incit
sa
asigure
stabilitatea
financiari a
comunitagii.
Totodati,
pe
misuri
ce
imbitrinim
;i
ne
diversificam
expe-
rienla,
interesele noastre
se
schimbi. Am
observat,
de
pilda,
ca
mulli
tineri care
tocmai au terminat
$coala
sunt
fcric:iti
clrci
,,De
cn
NU
vA ruATr
o SLUJBA
?"
casi,
ci
la
gisirea
uneia...
o casi
intr-un
cadran
sau i
ofere
idei
noi
de
atingerJ
a
obiectivelor
dorire.
Pe
scurt,
carte^
de
faqi
nu
se
referi
la
situatia
de
a
31
obqin
o
slujbi.
Totusi,
dupi
ciqiva
am,
unii
dintre
ei
isi
dau
seama
ci
nu
sunt interesafi
si
urce
scara
ierarhici
a companiei
sau.igi
pierd
interesul
fagd
de
domeniul
in
care
activeazd,.,{.".r,.
schimbiri
de
virsta
gi
experiengi
ii
determini,
deseori,
p.
""_
eni
sd
.1":"
l":
provoc;ri
gi noi
cii
de
d.zrroit"r.,
,..olrp.rr_
si
financ.iari.
gi fericire personah.
Sper
ca
aceasti
carte
si
vi
ln
avea
o
multe
cadrane.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 18/169
CAPITOLUL
2
Cadrane
diferit€.,,
odmeni-diferiyi
.
..Nl
pogi
invi.p
un
ciine
bitrin
si faci
noi
giumbuslucuri..,
obignuia
si-mi
spuni
tatil
cu
studii
superioare.
Am
incercat
de
citeva
ori
sa_i
."pii.
cit
de
bine
am
purur
Cadranul
Banilor,
incercind
se-i
arrt
noi
direcqii
financiare.
Apropiindu-se
de
virsra
de 60
de
ani,
igi
dadea
,."-"
li--utr"
dintre
visele
sale
vor
ramine
neindeprinir..
ri""i.rl*
Jistei
negre"
pireau
si
fi
depngit
sfera
guvJrrrului.
irr..p,rr"
si
se
Lreaci
singur
pe
acea
listi.
,,Am
incercat,
dar
nu
a mers..,
imi
spunea.
Tata
se
referea
la
tentarivere
sare
de:a
obgine
succesul
in
ca-
rl
ranul,,L"
:prin
intermediul
propriei
sale
;"*ri ;i;
[orr"r"
rrnui
consultant
privat
_,
.a
;iir,
."dr"rrul
,,p..,
.i"Jigi
irrrr.r_
trsc
o
mare
parte
a economiilor
de-o
viaqi
intr-o
faimoasi
fran-
t'iz,i
de
ingheqati,
care
a
esuar.
Iriind
un
om
inteligent,
a
inqeles
ra
nivel
conceptuar
ci fiecare
rli'tre
cele
parru
cadrane
,recesita
aptitudini
tehrrice
diferiie.
Stia
t:ri
lc
poare
dobindi
prin
inviqare
daci
ar
fi
vrur,
d"r;";";;.I;
il
irnpicdica
si.
faci
acesr
lucru.
lntr-o
zi,
Ia
masa,d,e
pri,nz,
am
discutat
cu
tatdl
cel
bogat
.lt'sprc
taril
mcu
crudit.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 19/169
34
C,crRaNuL
BANrr.oR
,,Tatdl
tiu
gi cu
mine
suntem oarneni
diferiqi la
baza",
imr
spuse el.
,,Chiar
daca
suntem
amindoi
fiinqe
umane
cu temeri,
indoieli,
credinge,
calitagi
gi
slibiciuni,
reacgionirn
si
manevrim
aceste aseminiri esentiale...
in mod diferit."
+.
,,Imi
poti
ar5.ta care
sunt
aceste
diferenqe
?", l-am
?ntrebat.
,,Nu
la
masi",
mi-a
raspuns el.
,,Important
e
si
gtii
ci
felul
in
care
reacqionam
in faqa
acestor
diferenqe
ne
determina
si
riminem
intr-unul
sau altul dintre cadrane. Cind
tatal
tdu a
incercat
si se
transfere din cadranul
..
A
',
in
cadrauul
..
P
tt,
a
putut
ingelege
acest
proces
din punct de vedere intelectual, dar
nu l-a
putut stipini ernolional. Cind
lucrurile au
?nceput
si
scirgiie,
cauzindu-i
pierderi
financiare,
nu
a
stiut
ce
si faca
pen-
tru
a
rezolva
problemele...
rnotiv
pentru
care s-a
intors
in
ca-
dranul in
care se
simgea
cel
mai
confortabil."
,,Cadranul
"
A
"
si
uneori
..
l
r>",
am adiugat eu.
Tatil
cel
bogat
a
clatinat
din
cap
in
sens afirrnativ.
,,Cind
teama de
egec
gi
de
a
pierde bani
-
o
teaml
pe care
o
impartigim
amindoi
-
devine
acut; inliuntrul nostru,
el
alege
si
caute si-
guranta,
in timp
ce
eu aleg si
caut
libertatea".
,,Iar
aceasta este
diferenga
fundamentali",
am
spus
eu,
ficAn-
du-i
semn
chelnerului
sa ne aduca
nota
de plata.
,,Chiar
daci
suntem cu toqii
fiinte
umane
-
a reluat
tatil
cel
bogat
-,
cind vine vorba
de
bani;i
de
sentimentele
legate de ei,
fiecare
reactioneazi in
mod diferit. Deseori,
felul in care
reactionim
in
faga
acestor emo{ii
determini alegerea
cadranului
din care dorim
si
ne
extragem
venitul."
,,Cadrane
diferite."" oameni
diferigi",
am
zis.
,,Exact",
a
confirrnat
tatdl cel bogat,
in
timp
ce
ne
ridicam
gi
ne
pregateam sa iegim
din restaurant.
,,Dacd.
vrei
sa ai
succes
in
oricare dintre
cele
patru cadrane,
este
insuficienta cunoagterca
aptirudinilor
tehnice. Mai trebuie
si
cunogti
diferentele esen{ialc
care
ii
determini
pe oameni sa aleagi
un
anume cadran.
Odati
ce ingelegi
acest
lucru, viata
iqi va
fi
mult
mai
ugoari."
In
timp
ce valetul
ii
aducea
tatilui
cel bogat
magina,
nc-iun
strins miinile
si
ne-arn luat
la revedere.
,,A,
inci
un lucru",
am
spus
cu
repezit.
,,Orc't,i
c:i tnta
sc
vlt
putce schinr[l,r vrcod:rti
?"
Ceoneur
DrFERrrE...
oAMENT
DTFERTTT
35
.,,Desigur",
a rispuns
tatil
cel
bogat.
,,Oricine
se
poate
schimba.
Dar
transpurrerea
dintr-un
cadran
intr_altul
nu
se
aseamini
deloc
cu
schimbarea
unei
slujbe
sau
a unei
foofesii.
schimbarea
cadranelor
presupune
deseori
o
transform
are radi-
cal.d
a
ce€a
ce
egti,
a
feiului
ir,
.ur.
gindegti
gi
"
..l.ri
1r,
.ur.
privegti
lumea.
Sch.imbarea-
poare
pirru
fn"id
p.rrrru
.r*, i'
timp
ce
penrru
alqii
poate
fi'un
chin.
Art"
perrtr.,
.i
pri_ii
o
I'iT.:"
cu
braqele
deschise,ln
timp
ce
ceila\i
i
,.
ild;;irr.r".
Schimbarea
cadranelor
este
determ^inati
de multe
ori
d.
expe-
rienqele
cruciale
din
viaqi.
Aceasti
schirnbare
esre
ra f.id.-pro-
fundi
ca gi p-ovestea
veche
de secole
a
omiziicare
devine
fruture.
Nu
te transformi
doar
ru, ci
si prietenii
tni.
Chia,
d"."rr.i
p;._
tra
legitura
cu
vechii
prieteni,
olirilo,
l.
.
"pro"f.
,r"p"*Uif
,;
f'aci
aceleagi
lucruri
f.
.u."
le
fac
fluturii.
Rg"drr,
,.ii*U;r;t.
sunt
intr-adevir
unele
semnificative,
ceea
c. ,,i
""pli"i
de ce
nu
loarte
mulgi
oameni
hotirisc
sale
facd,.,,
.
Valetul
a
inchis
portiera
si, in
timp
ce masina
se indepirra,
am
r
iirnas
locului
cu
gindul
la
acesre
diierente.
Ce
swnt
diferengele
?
.
Cum
ne
putem
da
seama
ci
un
om
este
,,A..,
,,p,,,
,,L,,
sau
,,I..
l'r'ri
a cunoagre
prea
multe
lucruri
despre
el ?
o
-oJaritate
este
.rccca
de
a-l
asculta
cu
atentie.
L/na
dintre
abilitiqile
e"tr"ordinrre
ale
tatilui
meu
cel
bogat
('r:r
Aceea
cd
putea
,,citi..
oamenii,
chiar
daca
tot
el spunea
ci
,,nu
1'.,qi
judeca
o
carre
d?l:
d"p1
coperqi...
T"ril
;j;;;"i'."
;i
lt''ry
Ford,
nu
beneficiase
de
o
educagie
,up"rir"r;l
J",
sr;"
r
r.r
.si
angajeze
qi
sa
lucreze
cu
oameni
c"re^benefi.i"r.r;.'ri
'i
e
cxplicat
de multe
ori
ca.gtiinga
d,e
auni
oameni
inteligengi
',i
,lc
a-i
face
sa
lucreze
in
echipi
a
fost
"",
d;;;;friffif.f.
',,r1,'
t'alitiqi.
lrrcji
dc
cincl
aveam
noui
ani,
a
inceput
si
mi invege
aptitu_
,
I r r r
i
lt'
rcccs.r-c
ati'gcrii
succesului
in
cadranel.
.t;;
qi,,f
;iU",
'lltrlr('irccstc.l
c'a
irccca
de
a
patrunde
dincolo
de
,,coaja.. unei
ll('r
s()illl(:
;i
rlc
a-i
rlc.sc.Pcri
,,.niczul,..
Tatil
cel
b,rf"t
.rl;pnu;"
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 20/169
CADRANUL
BANILOR
si spuna:
,,Daci
ascult
cuvintele
unei persoane,
ii
pot
vedea
9r
simqi
sufletul."
Prin urmare,
de
la
virsta
de
noua ani,
am
inceput
sa stau
ali-
turi
de el atunci
cind
angaja
oameni.
Din inter-viurile
pe
care
le
lua
candidagilor,
am
invigat si
ascult, acordind
atenqie
nu
neaparat
cuvintelor
rostite
de
acegtia,
ci
valorilor
fundamentale
care
reiegeau din
ele.
Valori
despre
care
tatil
tneu cel bogat
spunea
cd.rzvordsc
din suflet.
Cu'uintele
cadranulwi,,
A"
O
persoand
care
provine
din cadratrul
,,A",
adica
un
angaiat,
ar
putea
spune
ceva
de genul:
,,Caut
un
loc
de
munci
sigur,
stabil,
cu un
salariu
bun
9i
avantaje pe
misuri."
Cw'uintele
cadranului,L"
O persoani
care
provine
din
cadranul
,,L",
adici
un
liber-pro-
fesionist,
ar
putea spune
ceva de genul:
,,Munca
mea
valoreaza
35
de
dolari
pe
ori'"
Sau:
,,Cornisionul
meu
de
baza
este de
6"/"
din
pregul
total."
Sau:
,,Nu
prea
se
mai
gisesc
oameni
care sa-gi
doreasca
sa
munceasci
gi
sa
faca
treaba
aga
cum trebuie-"
Sau:
,,Am
investit
mai
mult
de
20 de
ore
in
acest
proiect."
Cwuintele cAdranwlwi,,P"
O
persoand.
care
provine
din cadranul
,,P",
adici
un
Patron'
ar putea spune
ceva
de genul:
,,Caut
un
nou pregedinte
care
si-mi
administreze
afacetea-"
Cwaintele
cadranwlui,,l"
O persoana
care
provine din cadranul
,,1",
iltlici
rtlr
ittvcsti-
tor, ar
putca spultc
ccva
dc
gcnul:
C.toRarve DIFIRITE...
oAMENI DTFERITT
37
,,Fluxul
meu
de numerar
se bazeazd
pe o rata
de
randament
intern
sau
pe
o
ratd,
de randament
net
?"
Cuvintele
sunt
instrwmente
Odatd
ce tatdl meu cel
bogat
realizace
fel
de
persoani
este,
in
esent;,
cea
pe care
o
intervieva,
qtia
-
cel
pugin pentru
moment
-
ce
igi
dorea
cu adevirat
persoana
respectiv;
qi".
"rea
de
ofe-
rit.
$tia,
de
asemenea,
ce cuvinte
si
uilizeze
atunci
cind
se
adresa
candidaqilor.
,,Cuvintele
sunt instrumente
extrem
de pu-
ternice",
obignuia
el
si
spuni.
Ne
rearnintea
mereu,
mie
gi
fiului
siu,
urmitoarea
idee:
,,Daci.
vrei
sa
fii
lider,
trebuie
si
fii
maestru
in
stapinirea cuvin-
telor."
_
Prin
urmare,
o aptitudine
obligatorie
pentru
a
fi
un
,,p..
exce-
Ient
este aceea
de
a
fi
un
rnaestru
intr-ale
cuvintelor,
adici
si
gtii
ce
fel
de cuvinte au
efect
asupra
fiecirui
rip
de
persoani.
El
ne_-a
inviqat
mai
intii
sa
ascultim
cu
atenrie
cuvintele
pe
care le
foloseste
cel
care
ni
se adreseazd,,intrucit
abra
apoi vom gti
ce
cuvinte
trebuie
si folosim
gi
cind
si
le
folosim,
aitfel
incit
si
le
raspundem
in
cel
mai
eficient
mod
cu purinqi.
Tatil
cel
bogat
ne
explica:
,,IJn
cuvint
ar
putea
emotiona
o
anume
persoani,
in
timp
ce
acelagi
cuvint
ar
putea si o inhibe
pe
alta."
Spre
exemplu,
cuvintul
,,risc"
poate declansa
entuziasm
in
cazul
unei
persoane
din
cadranul
,,I",
pe cind
cuiva
din
cadra-
nul
,,A"
i-ar
putea
provoca
un
sentiment
de
teami.
Pentru
a
fi
un
mare
lider
-
sublinia
raril
cel
bogat
-
rrebuie,
rnai
intii,
si fii
un
bun
ascultitor.
Daci
tr*,
"r.rrlqi
cuvintele
I'.losite
de
o
anume
persoani, nu-i
vei
putea ghici
sufletul. Prin
urmare,
daci
nu-i
vei
asculta
sufletul,
nu
vei
gti
niciodati
cu cine
vcrrbesti.
Diferenyele
esenyiale
-Motivul
pcntru
care
ne spunea
,,Ascultaqi
cuvintele,
simqiqi-le
srflctul"
crrr
accla
cii, i'
spatclc
cuvintelor
pc
care
o persoani le
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 21/169
utrlizeaztr,se
afla
valorile
sale de
baza
gi, prin
urmare,
diferenqele
esen[iale
faqi
de
celelalte
persoane.
in
continuare,
vi
voi prezen-
ta cdteva trasituri
generale
care ii
separi
pe cei dintr-un
cadran
de cei aflati
intr-altul.
Ceonexur
BANTLOR
1.
,A"
(angajatul).
Cind
aud cuvintele
,,siguranqi"
sau
,,bene-
ficii", imi fac
imediat o impresie
despre
valorile de baza
ale
unei
persoane. Cuvinrul
,,sigurangi"
este
deseori
rostit
ca
reacqie
la
sentimentul
de
teami. Daci cineva
devine
copleqit
de
frica,
atunci
nevoia
de
sigurangi
este, de
cele
mai
multe
ori,
o expresie
folositi de cei
care provin
mai
ales
din cadranul
,,A".
Cind
vine vorba
de
bani
sau
slujbi,
sunt
mul{i
oameni
care,
pur
gi
simplu,
urisc
senzaqia
de
teami
generat; din
incertitudin""..on"-ica...
de
aici
gi
nevoia
de
siguranla-
Folosirea cuvintului
,,beneficii"
semnifica
faptul
ci
persoana
in
cawzdigi doregte anumite
beneficii suplimentare:
comPen-
salii
garantate
9i
bine
definite, precum
asistenga
medicala
sau
un plan de
pensii.
Ideea e ca acegti oameni
vor si se
simti
in
siguranqi
gi
si aibi
astfel de
beneficii
stipulate
in
contracte.
Incertitudinea
ii ingrt)oreaza,
in timp
ce
certitudinea
ii
face
fericiqi.
Fropunerea pe care ei
o
fac
in mod
indirect
e:
,,Eu
iqi
dau
asta...
iar
tu
imi
promiqi
ci
imi dai aceste
lucruri
in
schimb."
Oamenii
din
aceasta
categorie doresc
cateama
si
le fie satis-
{acutd,
printr-un
anurnit
grad
de
certitudine,
de aceea,
atunci
cind se
va pune problema
angajerri,vor
ciuta
acorduri
sigure
gi
soiide.
Ei
nu
mint
atunci
cind
spun:
,,Nu
mi intereseazi
banii."
Pentru
aceste
persoane,
ideea de siguranqa
cstc, clcsec,ri,
mtllt
mai importanti
decit
banii.
Ceoneur
DrFERrrE,..
oAMENI
DrFERrrr
39
Angajagii
por"ocupa
funcgii
diverse,
de la
cea
de
presedinte
al
unei.companii
pini
la
cea
de
om
de
serviciu.
Importanti
nu
e actrvrtatea
pe
care
o
presteazd,,
ci
ingelegerea
contractuali
pe
care
o au
cu persoana
sau
organizatia
careii
angajeaza.
2.,Lu
(liber-profesionistul).
Reprezenranqii
acesrei
categorii
sunt
oameni
care
isi
doresc
si
fie
,,propriul
;ef..
sau
ciroia le
place
si
faci
lucrurile
,,pe
cont
prolriu...
Eu
ii
numesc,,pe-cont-proprigti...
Deseori,
cind
vine
vorba
de
bani,
unui
adevarat
,,L..
nu_i
place
ca v_enitul
propriu
si
depindi
de
algi
ou-.rri.
eitfa
spus,
un
,,L"
care
,,trage
din
greu..
se
agteapti
si
fie
risplitit
pe
misuri
penrru
munca
depusi.
Cei
din
aceasti
.rr"goii.
,r.,
aqr.eelza
situaqiile
in
care
banii
pe
care
ii
cigtigi
sirrt
dis-
tribuigi.de
o
altd
persoana
,au
d.
,r'grup
de
o"ri.rri
carenu
depun
la fel
de
multe
eforturi
""
gi
.il
Daci
muncesc
intens,
ci
se
agteapti
si fieplitiqi
consistent.
TotodaU,
"".gti
o"-.rri
sunt
con$tienfi
de
faptul
cd., dacd
nu
lucreazd"
bine,'nu
meriti
;a
fie
plntigi
bine.
Cind
se
pune
problema
banilor,
,"ff.r.f.
lor
isi
manifesti
feroce
independenga.
Sentimentwl
de
teamd
1.0".{"1,
in
timp
ce
,A",^adica
angajatul,
va reacriona
infaga
l'ricii
de
a nu
rimi
ne
ferd
bani
"eut6nd
,,sigura"F;,
"ri
rdinea
unui
,,L"
va
fi
diferiti.
persoanel.
.. rlp"rgi"
"..ri"i
:rdran
reactioneaz
a
la
teamd,
nu
ciutind
,igrrr"rri",
.t
;;._
Itri'cl
controlul
situaqiei
si
incercind
sa
faci
,or,rl
p.
Jorr,
pr..pliu.
Dc
accca,
ii-numesc
pe
cei
din
grupul
,,L..
,,1ie_cont_
1''r.rprigti".
Atunci
cind
se prrrre
probt"-"
m"i;
gi
a
riscului
lirr;rrrc:irrr,
ci
v<>r-si
ia
teurul-clc
coarnc.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 22/169
40
CADRANUL
BANILOR
itt
acest
grup veqi gd_si
,,profesionigti"
cu
studii
superioare,
care
au petrecut
ani
buni
de
ztle in
;coala,
precum
medicii'
avocaqii sau dentistii.
Tot
sub acoperigul
cadranului
,,L"
,,domtcllrazd"
oameni
care au
ut-"i
alte
cii
educaqionale
sau
au
continuat
cu
studii
suplimentare
invaqamintul
obligatoriu.
in
acest
grup
se
afla
atit comercianqii
cu comision
direct
-
agenqii
imobiliari,
de
pildn
-,
cit
;i
proprietarii
de
mici afaceri,
precum
cei
care
deqin
magazine
sau curiqitorii,
restauratorii,
consultanqii,
terapeulii,
agentii
de
turism,
mecanicii auto,
instalatorii,
tim-
plarii, predicatorii,
electricienii,
experqii
in coafuri
gi
artigtii-
Melodia
preferata
a
acestui
grup
ar putea
fi
,,Nobody
Does
It Better;
(Nimeni
nu
se pricepe
mai bine)
sau
,,I
Did
It My
Vay"
(Am
facut-o
in
felul meu).
Liber-profesionigtii
sunt,
de
cele mai multe
ori,
,per-
fecqionigti"
?nriiti. Vor intotdeauna
sa-gi
faci treaba
fara
nici-
un
cusur.
Convingerea
lor
e
aceea
ci
nimeni
nu ii
poate
intrece in
munca
pe
care o
fac,
motiv
Pentru
care
nu lasa
pe
nimeni
sa
ii
ajute
-
nu
exista
persoani
care
sd
execute
acea
treabi,
aga cum doresc ei...
aga
cum
consideri
ei
ci
e
,,bine".
Din
multe privinge, ace$ti
oameni
sunt adeviragi
artigti,
cu un
stil
original
si
metode
proprii
de a
face anumite
lucruri.
Acesta este
gi
rnotivul
pentru
care
ii
angaid'm-
Daca se pune
problema
si
apelaqi
la
un
neurochirurg,
vi
doriqi
cu siguranqi
ca acel
medic
si
aiba
in
spate
ani de
Practici
gi
experienqi,
dar, cel
mai important,
vi
dorigi si
fie
un
perfecqionist.
Acelagi
lucru
se
intimpla
gi
in
cazul
unui
de ntis
4
frizer, con-
sultant de
marketing,
instalator, electrician,
ghicitoare
in
cdrqi de tarot, avocat
sau
trainer.
Dumneavoastri,
din
ipostaza
de client
care apeleazd.la
servtciile
acestui
specialist,
vi dorigi sa
fie
cel mai bun
din
branga.
Pentru rnembrii
acestui grup, banii
nu sttnt
ccl
rtr,ti
ittrportilt.tt
xspcct
?n tnunca pc c:lrc
tt
practic:i.
lntlcpt'tttl.'tr1rt,
lilrt'r t.rrtcl
CaoR,tNe
DIFERII'E,,.
oAMENT DrFERrrl
41
de
a
face
lucrurile
asa
cum isi
doresc
ei,
sansa
de
a
fi
respec-
taqi
qi
considerati
experqi
in
sfera lor
de acrivitare
sunt
mult
mai importante
decit
banii.
Atunci
cind
apelati la
serviciile
lor,
cel
mai
bine
e si
le
spune ; ce
dorigi
s;iie f;.rrt,
iar
apoi
si-i
lisagi
sa-gi
duca
rreaba la
bun sfirsir,
pe
conr
prop.iu. illu
au nevoie
9i
nici
nu-si
doresc
sa
fie
rnprurr.gh"iqi.
bacn
vi
amestecati
prea
mult
in
munca
lor,
vor renunqa
sa
va mai
serveasci
si vi
vor
spune
si
angajagt
pe altcineva.
Nu banii
sunt
prioritarea lor,
ci
independenga.
De
obicei,
reprczentantii
acestui grup intimpini
dificultiqi
atunci
cind
se
pune
probl
ema
angajdrii
altor
persoane
care
sa
le faci
treaba,
intrucit,
pur
9i
simplu, in
mintea
lor
nimeni
nu
se
poate
ridica
la nivelul
agteptirilor.
Din
acest moriv,
dese-
ori ii
auzirn
spunind:
,,in
zilele
noastre
este
greu
si
gasesti
ajutoare
de
incredere."
De
asemenea,
dacd.
cei
din
aceaste
categorie instruiesc
alti
persoani.
pentru
a le prelua
munca,
invagicelul
ajunge
sa-i
paraseasci,
in
intentia
de
,,a
se
ocupa
de
propriile treburi.,,
pentru
a-gi fi
,,propriul
stipin",
pentru
aface lucrurile
,,in
stilul
sau"
si
pentru
a avea
sansa
,,si-;i
exprime individua-
litatea"
.
Mulqi
dintre
exponenqii
tipului
,,L"
sunt
ezitantiatunci
cind
existl
posibilitate
a de
a
angaja sau
instrui
alte
persoane,
intrucit,
odata
pregi.tiqi,
acestia
ajung
sa
devini .orr..rr.rrt".
In acest
context,
ei se
sirnt
nevoiti
si
munceasca
intens si
si
Faci
totul
pe cont
propriu.
I
,.
-O-
(patronul).
Accst
grup
de
oameni ar
purea
fi
tocrnai
|
,rPrl:;1'1
ccl.,r
rlin
,,L".
Adcviratilor
,,P"
lc
plice
si sc
incon-
|
;.r.rr','.'u
,r,urrr,rri
irrtr:ligcrrti
din toltc cclc
pltr-u catcgorii
,,A,
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 23/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 24/169
44
CnoneuurBANrloR
Prin
urmare, se
avanti
cu capul inainte
si
isi
lansea
za propria
afacere.
Acesta
este
tiparul
cel
mai
des
intilnir
la
cei
care isi
propun
si intre in
lumea
afacerilor.
Mulqi
ajung
si-si
lanseze
o
afacere
de
tipul
,,L", nu
,,P".
Repet,
asta nu
inseamni
ca unul
e
mai
bun
decit
celilalt.
Ambele
au
puncte forte qi
puncre
slabe, riscuri gi
compen-
satii.
Dar
mulqi
dintre
cei
care
isi
doresc si
inceapi
o
afacere
de
tipul
,,P",
sfirgesc
prin a avea una de
tip
.L",
impiedicin-
du-se
singuri
si
ajungi in
parrea dreaptd, a
Cadranwlui.
Mulqi
dintre noii
antreprenori
vor si
urmeze
aceasti
cale:
CaoR,cNE
DTFERITE.,.
oAMENI
DIFERTTI
si
urmeze
acest
traseu.
si
si rimina
impotmoligi
45
Dar
ajung
acolo.
In
acest
context,
mulgi incearci
sd. {acd,
asa:
Doar
puqini
dintre
cei
care
incearca
ajung
insa
;i
la
reugita.
[)c
cc ? Pentru
ci
abilitigile
practice
gi
cele
umane
indispen-
srbile
succesului
in fiecare
dintre
cele
patru
."d.rrr.
J.rrrt,
.lcsc'ri,
diferite.
Trebuie
si va
insusiqi
mentalitatea
gi
apritu*
tlirrilc rcc,lauratc
dc r.rn
cadran
pentru
a
obtine,
..,
o.lJ,rurrt,
sttc'cc'str
I
ilc()l( ).
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 25/169
46
C,clRelrur_
BAMLoR
Diferenpa
dintre
tipul
,,L,,
$i
tipwl
,,p,,
de
afacere
Adeviraqii
,,P"
i9i
pot
lasa
a{acerea
si meargi
singurl
un
an
sau
chiar
mai
mult,
iar
la intoarcere
o
vor
gesi mailrofitabild
gj mai
performanti
decit
arunci
cind
au
ple.at.
itrti-o
afacere
de
tip
,,L"
autenticd,,
dacd,,L" dispar.
i"rrt..,
unul
sau
mai
mulgi
ani,
existi
riscul
si nu mai-gaseasca
nicio
afacere
ra
intoarcere.
f)e
unde
vine,
agadar,
aceasti
diferenqa
i
Iata
o
explicatie
sim-
ple
-
,,L"
nu
face
altceva
decit
si
deqina
o ,l.rjb;,
pe
cind
,,P"
este
proprietarul
unui
sistem in
care
opereazd,
oameni
competenqr,
angajagr
special
pentru
a
adrninistra
sistemul.
Sau,
cu
alte
cuvinte:
in
majoritatea
cazurrlor,
,,L..
reprezinti
el
insugi
sistemul.
De
aceea
nici
nu-si
poate lisa
afalerea
si
meargi
singuri.
Si
luim,-de
pildi,
cazul
unui
dentist.
Un
dendst
perrece
ani
buni
in
facultate
penrru
a
invdga
si
devini
un si^stem
inde-
pendent.
Dumneavoastri,
clientul,
sunteti
chinuit
de
o
durere
de
masea.
Nu mai
suportagi
durerea
gi
apelagi
la
den-
tist.
El-vi
rezolvd,problema.
Dumneavoastr;
plitigi
gi plecaqi
acasd..
Sunteti
fericit,
motiv
pentru
care imprigtiaqi
in
cercul
de prieteni
vestea
ci
avegi un
dentist
*inuriat.
ln
majoritatea
cazurrlor,
dendstul
poate efectua
intreaga
munci
de
unul
sin-
gur. Problema
este
cd,, dacd
pleaca
in
vacanqi,
la
fel
o
face
gi
venitul
siu.
Proprietarii
unei
afacert
de
tip
,,p"
pot
pleca
in
vacanli
pen-
tru
tot_restul
vieqii,
deoarece
degin
un
sistem,
,ru
o ,lujb;.
Daci,
,,P"
pleaci
in
vacanqi,
banii
vor
continui
sa-i
curgl
in
cont.
Succesul
din
ipostaza
unui
,,P"
necesiti:
A.
Detinerea
sau
controlarea
unui
sistem.
B.
Abilitatca
cle coordonare
a
subordonatilor.
Cnnnem
DrFERrrE...
oAMENT
DrFERrl
47
Pentru
ca
un
,,L"
si evolueze
spre
,,P",
trebuie
si se supuni
unui
proces
{undamental
de schimbare
-
asupra
fiinqei
sale
gi
asupra
cunostintelor
pe
care
le
are
intr-un
sistem.
lnsi
mulgi
nu
reu$esc...
ori pentru
ci.
nu
sunt in stare
se
faci
acest lucru,
ori
pentru
ci
sunt mult
prea atagaqi
de
sistemul pe
care gi
l-au
creat.
Pute;i
face
bambwrgeri
mdi
buni
decilt
cei
de
la
McDonald's?
Multe
persoane
vin
la
rnine
pentru
a-mi
cere
sfatul
in
privinqa
lansirii
unei
companii
sau
pentru
a
mi
inrreba
currl sa
faca
rost
de
bani
pentru
un
nou
produs
sau
o
noui
idee.
De
obicei,
ii
ascult
circa 1O
minute,
interval in
care
imi
pot
da
seama
pe
ce anume
pun accent.
Pe
produs
sau
pe
sisternul
af.acerli?
in
acele
1O
;inute,
aud
de
rnr:lte
ori
crrrrilrre
precum
(nu
uitaqi
cit
de
imporrant
esre
si
figi
un
bun
ascul*ror,
si
lisagi
cuvintele
sa vi direcqion
eze
cdtre
valorile
fundamentale
din
sufletul
persoanei respective)
:
,,Acest
produs
este
de
departe
mai
bun
decit
cele
pe
care
le
comercializeazdXYZ."
,,Am
cercetat
peste
tot
si am
constatat
ci
nimeni
nu
are
acest
produs."
,,Sunt
dispus
si
ofer ideea
pentru
acest
produs; nu
vreau
decit 25o/"
din
profituri."
,,Lucrez
la
acest
lucru
(produs,
carte,
album
muzical,
invengie)
de
ani
de zile."
Aceste
cuvinte
apartin,
de obicei,
persoanelor
care
opereazd.
in
partea
stinga
a
Cadranului,
partea
lui
,,A"
$i
,,L...
Acegti
oameni
trebuie
luagi
ugor la
?nceput,
intrucit
avem
de-a
facc
cu
valori
si
idei
esenqiale
."r.
,-u.,
forti{icat
in
sufletele
l<rr
pc
parcursul
a ani
dc ztlc...
poate
chiar mo;tenitc
din ge-
rrcr':rqic
ir
gcrrc'rr1ic. Lipsa
dc m.tlcratic
;i
ribd"."
1r,r,it"
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 26/169
48
Caoneuur
BAMLoR
sparge
in
mii de
buciqi
o
idee
fraglld
gi sensibili
ce
a$reapri si
fie
pusi
in
practici
sau,
9i
rnai
riu,
o
fiinqa
umani pregitita
si
evolueze intr-un
alt
cadran.
Hambargerii
gi
afacerile
Agadar,
intrucit
trebuie
si
fiu grijuliu cu
astfel
de
oameni, in
acest punct
al conversaqiei
obi;nuiesc sa
apelez,
pentru
clari-
ficare,
la
exemplul
cu
,,hamburgerul
de
la
McDonald's".
Dupi
ce le ascult
povestea,
ii
intreb
domol:
,,Credeti
ci
puteqi face
un
hamburger
mai
bun decit
al
celor
de
la
McDonald's
?"
Pini
acum, dintre
toti
cei cirora
le-am
pus
aceasti
intrebare
niciunul
nu
a
oferit un rispuns negariv. Togi
cred ci pot
prepara gi
servi
un
hamburger
de
o
calitate superioari
celui
de la
McDonald's.
Apot,
le
pun urmitoarea
intrebare
:
,,Credegi
ci
putegi
clidi
un
sistem
de afaceri mai
bun decit
al celor de
la
McDonald's
?"
Unii sesiz
eazd, imediat diferenqa, in
timp
ce alqii
nu.
Convingerea
mea
e
ci diferen{a
consti
in
partea Cadranulwi
in
care
sunt
situate persoanele respective
-
cei din sectorul
sting
igi
axeazd atenfia
pe
ideea
unui
hamburger
mai
bun, pe
cind
in
partea
dreapti se
afld cei care se
concentreaza pe
sis-
temul
de
afacere.
Fac
tot
ce-mi sti
in
putinli
pentru a explica
faptul
ci
pe
piagi
existi
o mulqime
p"
"tttt.pi"nori
care
ofere
piod.rr.
,u,, ,.r-
vicii
superioare
celor
comerciahzate de
corporaqiile
multi-
naqionale
megabogate,
aga
cum
existi miliarde
de oameni
care
pot
face hamburgeri
mai
buni
decit cei de
la
McDonald's.
Ideea
e ci numai McDonald's
dispunc
tlc sis-
temul
care
aprodus miliarde de
burgeri.
CeoneNE
DrFERrrE...
oAMENT
DrI.ERrrr
49
Fartea
nersdzwtd
a lucrurilor
Daci
oanrenii
ar
incepe
si
vada
si
partea
nevl,zutd,
a
lucrurilor,
atunci le-ag
sugera si se duci
la
un
restaurant
McDonald's, si
curnpere
un
burger gi si
stea
si
analizeze
sis-
temul
care
i-a furnizat
acel
burger.
Gindigi-va
la camioanele
care
au transportat
burgerul crud,
la
fermierul
care a crescut
vaca,la
cel
care a cumpirat
carnea
de
vaci
gi
la
spoturile
pu-
blicitare
cu
Ronald McDonald.
Nu
pierdegi
din
vedere
felul
?n
care sunt instruigi
tinerii
angajagr,lipsiti de
experiengi, si
spuni rnereu
aceleagi cuvinte
,,Salut,
bine aqi venit
la
McDonald's",
$i
nici
decorul,
birourile
regionale,
brutiriile
care
pregitesc chiflele
si rnilioanele
de porqii
de
cartofi prijigi
care
au
acelasi gust,
oriunde in
lume.
Apoi,
mai
punegi
la
socoteali
agenqii
de bursi
care sporesc
profitul
McDonald's
pe
\Wall
Street.
Daci
cei
cd.rora le-am prezentat
acest exem-
plu
incep
sa
inteleagi
imaginea
in
ansamblu, atunci
au
o gansi
si
se
mute
din partea
stinga
in
partea
,,P"
sau
,,I"
a
Cadranwlui"
Ideea
e
urmitoarea
-
existi un
numir nelimitat
de
noi
idei,
miliarde
de
persoane
cu
servicii
sau produse de oferit,
mi-
lioane
de produse,
insi
doar
citiva
indivizi
care stiu cum
si
construiasca
sisteme
excelente de afaceri.
Bill
Gates de
la Microsoft nu
s-a
imbogatit
pentru
cd
a
creat
un produs
senzational. El
a
cumpi.rat
produsul
altcuiva
9i
a
construit
in
jurul
siu un
sistem
global extrem
de
puternic.
4.
,,I"
(investitorul).
Investitorii fac
bani
cu
ajutorul
banilor.
I"li
nu
sur-rt
ncvoiti
si
munceasci,
intrucit banii
sunt cei
care
nruncrcsc pcntru
ci.
n
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 27/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 28/169
52 CRoRnrvur
BANTLoR
siguranga si
libertatea
financiari.
Nu
ne-am dorit
si ne petrecem
fiecare
zr
dinviagi
cu obligaqia
de a
ne
trezi
dis-de-dimineati
pi
de
a munci pentru
bani.
Diferenga
dintre bogaqi
gi toqi
ceilalpi
Cu
clqiva ani
in
urmi,
am citit un articol
in care se
mentiona
ci cei
mai mulgi dintre oamenii cu averi
isi
genereaza
7A"/"
din
venit prin
intermediul investigiilor,
adici
al
cadranului
,,I",
gi
mai puqin de
30"h prin
intermediul
salariilor,
adica al cadranu-
lui
,,A".
in
cazul
celor
din
urmi,
cea
mai
mare
parte
a
lor erau
angajaqi
ai propriei companii.
Veniturile,
aga cum
au
fost
prezentate
in
articol, ardtau astfel:
Pentru
marea
majoritate
a celorlalgi
-
saracii
gi persoanele
din
clasa
de mijloc
-
cel
puqin 80% din
venituri
provin
din
salarii,
din
cadranele
,,A"
sau
,,L",
in timp ce sub
20%r
sunt
ge-
rleratc de
invcstitii,
adica
de
cadranul
,,I""
CeoRnNe DrFERlrt..,
OAMENI DIFERITI
Diferen{a
dintre
bogdgie
;i
prosperitate
in
capitolul 1,
am
precizat
ci
eu
gi
sogia mea
deveniseram
rrrilionari
pina in anul
1989,
dar cd,
nu
am
fosr
liberi
din punct
tlc
vedere
financiar
decit
in 1994.
Exista
o diferenqa intre
a
fi
bogat gi
a
fi
prosper. Pini
in
anul 1989,
afacerea
noasrri
ne
,rducea
o
multime
de bani.
Cigtigam surne
mai mari
gi
munceam
mai
puqin,
in
condigiile
in
care
sistemul afacerii se
rlczvolta
fara
ca
noi
sa
mai
fim nevoiqi
si depunem eforturi fi-
zicc
in acest
sens.
Atinseserim
ceea
ce
mulgi
oameni
consideri
;r
fi
succesul
financiar.
Simqeam,
totugi, nevoia
de
a
converti fluxul
de
numerar
pro-
rltrs
de
afacerein bunuri
mai
tangibile,
care
si
ne
aduci
p.ofituti
suplirncntare.
Afacerea
evoluase
intr-una
de
mare
succes
gi
vc:nisc
momentul
si
ne
axim
pe
cregterea
activelor noastre
pini
irr
puncnrl
in
carc
fluxul
de
numerar
provenit
din ele
ar
fi
rlt'vcrrit
rnrri rnarc:
clcc:it
chcltuiclile
clc
trai.
53
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 29/169
t4
CenReNut
BANTLoR
Diagrama
noastrd
arita
astfel:
ie
de venit
Afacere
Bilant
Active
I
Paslve
in
1994,
venitul pasiv
provenit din toate
acrivele
noasrre
depisea
cheltuielile.
Abia
atunci
ne-am
putut
considera
prosperi.
Active
I
Pasive
Afacerea noastri
putea fi, de
asemenea,
considerati
un
activ,
intrucnt
genera venit
si
opera
fdrd,'prea multe
inpwt-uri
fizice.
Pentru
a
simgi
ci
suntem
prosperi,
ne-am
asigurat
ci avem
destule
bunuri tangibile
-
proprietiqi
imobiliarc
sau
acqiuni
--
care
si
sporeasca veniturile
pasive
qi
sa
lc
cluci
rnult
pr:stc
chcl-
Declaragie de
venit
CelnaNr
DIFERITE...
oAMENT
DIFERITI
Serviciu
55
tuieli,
astfel
incit
s1
fytgm
spune
c;
sunrem
cu
adevirar
pros_
peri.
odati
ce
venitul
din
coloana
de
active
a
fost
*"i'-"r.
decit
sumele
produse
de
afacere,
am
vindut
^f^rrrru
p^ri.rr"r.r_
lui
nostru.
Atinseserim
deja
prosperitatea.
D
efiniyia
prosp
eritdqii
Definigia
prosperitagii
este
urmiroarea:
,,Numirul
de zile
in
carepogi
supraviequi
firi
si
depui
o rnunci
fiztca (atit
tu,
cit
si
cei. d-in
familie),
reusind
in
acelagi
timp
sa-qi
menqii
tr;,r.t.rt
a.
trai."
.
Dg.
exemplu:
Daca
avegi
cheltuieli
lunare
de 1
000
de dolari,
dar
dispunegi
de economii
de 3
0OO
de
dolari,
prorp"ri,"r"u
dumneavoastri
este
de
aproximativ
trei
l,rtri
s", 90
d,e
zile.
Frosperitatca
se
misoari
in
timp,
nu in
bani.
In
anul
1994,
eu
gi
soqia
*ea
deverriserirn
prosperi
pe
termen
nedefinit (exceptind,
fireste,
eventualele
r.hi*biri
.lorro-i".
rnajore),
deoarece
venitul
provenir
din
investigii
depigea.h.ltrr-
iclile
noastre
lunare.
Pini
la
urmi,
important
nu
este
cigi
bani
produceti,
ci
cit
puteqi
pistra
din
ei
;i
cir
rimp
lucreazi
acei
bani
penrru
dum-
reavoastrd,.
inti.lnesc
zilnic
oa-e"i
care
fac
o *rrlqi-"
de Larri,
da.r,care
ii
pierd
pe toti in
coloana
de
cheltuieli.
Diagram"
r.r*rr-
lui
lor
de
nurnerar
aratd
astfel:
Declaraqie
de
venit
Venit
\
Bilan
Active
qq^
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 30/169
56
C.ttR,tNur
BANILoR
Ori
de
cite
ori acegti
oameni
cigtigi o
anurniti
suma
de
bani,
dau
fuga
la
cumpirituri.
De obicei,
igi
cumpari o
casi
mai
mare
sau o
magini
noui,
ceea
ce
rezulta
in datorii pe termen
lung
9i
rnai
multa
munci,
fera a le
ramine
nimic
pe coloana
de
active.
Banii li
se evapori
atit de
repede
din buzunare,
incit
am
Putea
crede ci
au
luat
un
fel de laxativ financiar.
Finan{e
la
turagie
maxirnd.
in
lumea automobilelor,
exista o
vorba
rcferitoare
la
,,pis-
trarea
rnotorului la
turaqie
maximi".
Turaqia
maximi
e
aceea
?n
care
indicatorul
rotaqiilor pe
minut este
mentinut
aproape
de
,,linia
rosie"
-
adici
viteza
maxima
cu care
rnagina
resPectivi
poate
merge,
fara
ca
motorul sa explodeze.
Cind
vine vorba
despre situagia
financiari
personali, sunt
mulqi
oameni,
bogaqi sau
siraci,
care
opereazS'in mod
constant
la
,,linia
rogie" financiara.
Indiferent de
cigi
bani
produc,
acestia
ii cheltuiesc
imediat
ce
ii
obqin.
Problema
motorului
qinut la
turatie maximi e aceea
ca durata
sa
de
viaqa
se reduce
in
mod
considerabil.
La fel
se
intimpla
gi
in situagiile
in
care
finanqele
sunt
menqinute in
mod
constant
la
,,linia
rosie".
Cigiva
dintre
prietenii
mei medici
mi-au spus
ca
marea proble-
ma
a
epocii
moderne este stresul
caLtzat de
munca
intensa
gi
de
sentimentul
pacienqilor
ci
nu au
niciodata
suficienqi
bani.
Unul
dintre
acegti
prieteni
mi-a
spus
ci principala catzd
a
tulburirilor
de sinitate
este
ceea ce el
numeste
,,cancerul
de
portofel".
Banii care
fac
bani
Indiferent de cit
de mulqi bani
face un
om,
o parte
din
suma
obginuta
ar
trebui plasata
in
cadranul
.I".
Acest
cadran
estc
guvernat,
in
special,
de
ideea banilor
care produc
alqi bani.
Sau'
cu alte cuvinte,
de ideea
ca banii
pe care
ii
aveqi
mllncesc
Pcntrtl
dumneavoastrl
astfel
incit si
nu
mai fiti
ncvoit
si
trtrdigi.
Ctr
toatc
accstea, cstc
in-tportant
si
?nqclcgclrr ci cxistii
si rrltc ftrrtnc
dc
invcstiqii.
CeoRarue
DIFERIT[,..,
oAMENT DTFERITI
Ahe
forme
de investigii
Oamenii
investesc
in
propria
educaqie.
Insrruirea
traditio-
nala
este
importanti
intrucit
cu
cit
este mai
buni
educagia
primiti,
cu
at6"t
sunr mai
mari
sansele
de cigti
gare
a baniior.
Putegi
petrece
patru
ani
intr-o
facultate,
astfel
incit
sa
cre$teqi
propriul
potenlial
de
venit
de la 24 000
de
dolari
pe
an la 50
0OO
sau chiar
mai
mult.
Avind
in
vedere
ci
o persoani
normali
petrece
40
de
ani sau
chiar mai
mulr muncind
activ,
patru
ani
de facultate
sau orice
alt
tip de
educaqie
superioara
este
o
in-
vesti[ie
excelenta.
Loialitatea
si
munca intensi
sunr
o alti formi
de
investitie,
ca
in
cazul
unui
angaj
at care
a
lucrat
toati
viaga intr-o
companie
sau
intr-o
institugie
guvernamentala.
Drept
recompensi,
prin
intermediul
contractului,
acea
persoani
primegte
o p"rrri,
p"
viagi.
Aceasti
formi
de investiqie
a fosr
la
moda
in Era Indus-
triali,
dar
a
devenit
desueti
in
Era
Informationald.
Alti
oameni
investesc
in
a
avea
o
familie
numeroasi,
agrep-
tindu-se
ca
investitia
fd,cuta
sa se reflecte
in
grija
pe
care .opiii
lc:-o
vor
acorda
la batrinete.
Aceasta
formi
de
investiqie
era
('rlnon
in
trecut,
dar
astd,zi,
din cauza
constringerilor
econo-
rttic-e,
a
devenit
din
ce in ce
mai
dificil
penrru familii
sa se
des-
('urce
cu
cheltuielile
medicale
gi
de
viagi
ale
piringilor.
Programele
guvernamentale
de
pensii,
precum
Asigurarea
s.ciala
si Asistenga
Sociali,
plitite
deseori
prin reqi'eiil.
di"
srrleriu,
reprezintd,
o altd forma
de investiqie,
mandatata
prrn
k'gc.
Totugi,
din
pricina schimbarilor
demografice
masive
gi
a
lluctuagiei
cosrurilor,
exista riscul
ca
aceasti
formi
de
investitie
s,r
rru
mai
poata
respecta
promisiunile
facute.
Mai
existi
gi
modalitigi
independenre
de investigie
penrru
l)('nsic,
numite
programe
de fonduri
private
de
pensii. Deseori,
f.irrvcrnul
fcdcral
din
SUA stabilegte
raxe
srimularive,
atir
pentru
,rrgrrjator,
cit
si pcntru
angajat,
in vederea
participarii
la
astfel
,1.''
prograr'tr..
i,r
America,
unul
dintre
cele mai
p^oprl"r.
pro-
lir,unc
rlc
pcrrsii
cstc
401(k),
iar
in
alte
qari,
precum
Australia,
t'xistii
lirrrrluI
tlc
pcnsii
clcrrurrit
Supcrannuation.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 31/169
58
CeoneNur
BANTLoR
Venitwl
generat
de
inaestipii
Cu toate
ca cele
mentionate rnai
sus
sunt
toate
forme
de
investiqii,
cadranul
,,I"
se
axeazd.
pe investiqiile
care
genereazd.
venit in
mod
regulat,
pe
tot
parcursul
anilor
de
rnunci.
Prin
urmare,
pentru a va da
seama
daci
sunteqi
o
perso
and"
care
opereazd,
in
calitate
de
,,I",
folosiqi
aceleagi
criterii
utilizate
in
celelalte cadrane.
Vi
obginegi
venitul
curenr
din cadranul
,,I"
?
Cu alte
cuvinte,
banii
pe
care ii
deqinegi
lucreazd.
penrru
dum-
neavoastri,
generind
noi venituri
?
Si
luim
cazul
unei persoane care,
dorind
sa
faci
o
investiqie,
achiziqione
az|,
o
casd,
dupa care
o
inchiriaz
a.
Daca
suma obgi-
nuti
din chirie
este
rnai
mare
decit
chelruielile
presupuse
de
intretinerea
acestei
proprietigi,
atunci
acel
venit
provine din
cadranul
,,I".
Acelasi lucru
este
valabil
si
pentru persoanele
care
primesc
bani
din
dobinzile la
economii
sau din
dividendele
pentru acliuni
sau
obligagiuni.
Agadar,
facrorul
principal
care
va
califici
pentru cadranul
,,I"
este
reprezentat
de
mirimea
venitului
generat
prin
investiqii,
firi
sa fi fost nevoir
si
munciti
in
cadrul siu.
Este
contul de
pensie
o
formd
de inaestipie
?
Alimentarea
regulata
a unui
cont
de
pensie
este, fir;
indoiala,
atat
o
formi
de
investigie,
cit
qi un lucru
inqelept.
Cei
mai
multi
dintre noi
speri
sa
fie
considerati
investitori
dupi
iegirea
la
pensie...
dar
cadranul
,,I"
reprezrnti.
o
persoani
al
cirei
venit
provine
din investiqiile
facute in
timpul anilor de
munci..
Realitatea
este ci
pu{ini sunt
cei
care
investesc
cu
ade,
virat
in vederea
obginerii unui
venir penrru
anii de
pensie.
Cei
mai
mulgi igi
pistreazi
banii inrr-un
cont,
in
speranta
ci,,
odatd,
pensionaqi,
vor
dispune
de
o sumi mai
mare
decit
cea
economisiti.
Exista
o
diferenga intre
oamenii care isi pastreaz.a
banii
in-
tr-un
cont de
pensie
si cei
care,
prin
intermediul
invcstiliilor,
iqi
folosesc
in mod
activ banii pcntru
a-;i
.spori
vcrrirul.
Caonetn
DIFERITE...
oAMENI
DIFERITT
Sunt
inr.testitori
agen{i
de
bwrsd
?
.
-Mulqi
dintre
consultanqii
din lumea
investiqiilor
nu
sunr,
prin
definiqie,
oameni
care
igi
genercazd,venitul
din
cadrarr"i
,,f".
.
..P:
exemplu,
majoritatea
agenqilor
de
bursi,
agenqilor
imo_
biliari,
consilierilor financiarl, bancherilo,
9i
.'o"r"1i""glo"
sunt,
de
obicei,
membri
ai
grupurilor
,,A..
gi
,,L".
Altfel
spus,
venitul
lor
provine
din
activitatea
profesionali
pe care
o
depun,
nu
neapirat
din
active
Printre
prietenii
mei
se
afli qi
ciqiva
agenri
de
bursi.
Ei
cumpari
ac{iuni
la
pre{'ri
*ici
gi
speri
si i.
,rarrJ;
l"
fr.qrrri
mari.
Profesia
lor
este,
de fapt,
cea
df
,,.o-".ciant..,
"r.rir;rrer._
u-se
foarte
mult
cu
o
persoani
cate
are
un
magazin
si
care
cumpari
marfi
en
gros
pentru
a
o
vinde
la
prequri"m
ai
marr
en
detail.Agadar,
ei inci
suntrevoiqi
si depuni
;;;.ti;i
p.r_
tru
a-;i
genera
venitul,
motiv
p.rrir.,
."r.
,. incadreazd.-ai
tirre
in
comparrimentul
,L".al
Cadranwlui,
nefiind
adeviraqi
,,I...
..
Pot
fev;ni
toqi
acegti
oameni
investitori
?
Rispunsul
este unul
afrrmarrv,
insa
este
important
ca
ei
sa
inqereagi
diferenqa
dintre
o
persoani
care
cigtigi
bani
din
comisioane,
din
consultanti
sau
din
vinzarea
unor
mirfuri
la
pre{uri
mai
mari
decit
cere
"r,
."r.
".,
ost
cumpirate
gi
op.rro"ne
care
cigtigi
bani
pri'
id.rriifi.**
si
cr
ear
ea unor
invesriqii
prof
itabile.
Existi
o
singuri
modalitate
prin
care
pureqi
afla
cit
de buni
sunt
consulanqii
dumneavoastri:
intrebaqi-i
cite
procenre
din
venitul
lor
provin
din
comisioane
sau
onorarii
9i
c6ie
din
venitul pasiv,
adici
venitul
generat
de inve*tigii
sau de
afacerile
p.
.r..
i.
a'.qirr.
.-
.4f
cigiva
prieteni
cu
diplomi CpA
(de
"or,rrbil
_
Certiiied
Public
Accounranr)
care.mi-au
spus,
feie
^incirca
d.rig.rr.orr-
fldenqialitarea
informaqiilor
primit"
i.
r"
clienri,
ce
foa.ie
putirri
<l
intre
consultangii
profesionigti
pe
proble-e
firrarrciar;
r;i';;i;
vcnitul
din
investiqii.
Cu
alte
cuiirrie,
,,una
predici
g
Ar" f"";.
Aztantajele
venitului
generdt
de
cadranul
,,f
AEadar,
principala
caracteristici
vcrritul
din
catlranul
,,I"
cstc aceea
a persoanelor
care
isi
extrag
ci
se
axcazi
pc
procesul
irr
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 32/169
60
CaoneNur
BANTLoR
care
banii
pe
care
ii degin
produc
algi
bani. Daca
sunt
pricepugi
la
acest lucru,
pot face
banii
sa lucreze
pentru
binele
lor
gi
al
familiei
lor,
timp
de
sute de
ani"
Pe
lingi
beneficiile
evidente
ale
gtiinqei
de a face
bani din bani,
cum
ar
fi
de
pildn cel
ca nu mai
trebuie si te
scoli
dimineata
pen-
tru
a merge
la
slujba,
exista
si
rnulte
avantaje
privind
raxele, la
care
oamenii
nevoiqi
si
rnunceasci
pentm
bani
nu
au deloc
acces.
Unul
dintre
motivele
penrru
care
cei bogagi devin
gi
rnai
bogaqi
este
acela
ci,
uneori, se
por
face
profituri
de rnilioane
de
dolari
fdrd.
ca
legea
sa
impuni
plata
unor impozite
penrru
aces-
te sume.
Explicaqia
unei
astfel
de
situatii
consr;
in
faptul
ci per-
soanele
respective
produc
bani in
,,coloana
activelor",
gi nu in
cea
a
veniturilor.
Ei fac
bani din
ipostaza
de
investitori,
nu
din
aceea de muncitori.
Oamenii
care muncesc
pentru
bani nu
nurnai
ci
plitesc,
deseori, impozite
mult
prea mari,
dar mai
gi
sunt deposedagi
de
o
anumita
parte
din
salariu,
farx
a
vedea
vreodata
acei
bani.
De
ce
nu
existd
mai
mwl;i inaestitori
Cadranul
,,I"
estc
cadranul
in
care
se
munceste
mai
puqin,
se
cigtigi mai
mulgi
bani si
se
platesc mai
putine
impozite.
Daci
lucrurile
stau
asrfel,
de ce
nu
se
fac
tori
oamenii
investitori
? Din
aceeasi
cauzl,
pentru
care multi
nu-si
lanseaza
propria
afacere"
Totul
poate fi rezumat
printr-un
singur
cuv6.nt:
,,risc".
In
general,
oamenii
nu
agreeazi ideea
de
a-gi
investi
banii
cigtigagi
cu multa
trudi, riscind
sa
nu-i
mai
vada niciodata.
Mulqi
se
tem
atit
de tare de
esec,
incir
refuzd"
din
srarr
ideea
de
investigie
sau
de
incepere
a unei a[acerr.." indiferent
de
clt
de
mulqi
bani ar
putea
cigtiga
in
schimb"
O vedeta
de la
Hollywood
a
declarat
cindva:
,,Nr.l
profitul
obtinut
de pe
urma
investiqiei
mi.
preocupa
cel mai
mult,
ci
profitul investigiei
in
sine."
Teama
de
a
pierde
bani
pare sd-i
imparta
pe
investitori
in
patru
mari
categorii:
1.
Oameni
care eviti"
riscul
si
care
nu
fac
alrccv,r rlccit
si
rncargi
la
sigur,
pistrindu-si
banii in
banci.
CnoR,tNE DIFERrrE.,,
oAMENI
DIITERTTI
61
2. Oameni
care
lasa responsabilitatea
investiqiei
in
seama
.rltcuiva,
cum
ar
fi
de
pildn
un
consultant
financiar
sau
un
;rclrninistrator
de fonduri
muruale.
3.
Pasionaqii
de
jocurile
de noroc.
4. Investitorii.
Diferenqa
dintre
un pasionar
de
jocuri
dc
noroc
si
un
invcsti-
tor
este urmitoarea:
Pentru
jucator,
investitia
inseamn:i
un
joc
al
sorqii. Penrru
un investiror,
investiqia
e
ste
un
joc
al
inteligenqei.
Penrru
cei care lasa
responsabilitatea
investiqiei
in
scama
altcuiva,
investiqia
este,
cel nai
adesea,
un
joc
pe care nu
rloresc
s5-l
inveqe.
in
cazul acestora, important
"
.;-gi
aleaga cu
rnulti
grija
consultantul
financiar.
in unul
dintre
capitolele
urmiroare
ma
voi
referi la
cele gapte
'iveluri
de
investitori
si vom
aborda
mai in
profunzime
acest
subiect.
Riscurile pot
fi,
teoretic,
eliminate
Vestea
buna
despre
investitii
este aceea
ca riscul
poare fi
rnult
minimalizat
sau
chiar
eliminat
compler,
avind
gansa
sa obqinegi
o rnulgime
de bani,
cu
o
singuri
condigie;
si cunoagteti
jocul.
IJn
adevarat
investitor
va
fi
auzit
vorbind
astfcl:
,,Cit
de
r
cpede
imi vor
fi returnati
banii gi
ce venir voi
obqine
penrru tor
r.cstul
vieqii,
dupi ce voi
primi
inapoi
suma
investir;
i;itial ?*
Un adevirat
investitor
isi
doregte
sa gtie
clt
de repede isi
va
primi
banii investiqi
inapoi.
Persoanele
care detin
un conr
de
lrcnsie
trebuie
sa agtepte
ani
buni
pentru
a afla
dacaisi
vor
primi
vrcodata
banii inapoi.
Aceasra este
diferenta uriagd
dintie
un
irrvestitor
profesionist gi o
persoani
care
isi
pune
bani
deoparte,
l)cntru
momenrul
in care
va
iesi
la
pensic.
Teama
de
a
nu
pierde
bani
este
factorul
care
ii determini
pe
rrrulti
sa
caute
siguranta
financtara.
Cadranul
,,I"
nu
este,
insi,
;rtit
clc ncsigur
pe
cit
cred
unii.
Cadranul
,,I"
este la
fel
ca
gi
cc'lcl;rltc,
prcvazind
propriile
sale
aptitudini
qi
un mod
de
girrdirc
clifcrit.
Accsre
]ucruri
por fi
invitate
de cei
care
doresc
sir
obqini
slrcccsulin
cadranul
,,I",
clr
conditia
si.*si
rezerve
timp
itt ltccst
scns.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 33/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 34/169
64
CRIRRNuT
BANnoR
doar
banii
cu
care
agi
contribuit
dumneavoastrd.
gi
cornpania
la
care
a\i lucrat.
Daci
nu
aqi
depus
niciun
ban
in
fondul
de pensii,
nu ve{i
primi
absolut
nimic
in
schimb.
Vestea
buni
este ca, in
Era
Informationali,
speranga de
viali
va
creste.
Vestea
proasti
este
ci
s-ar
putea
sa triiqi mai mult
decit
vi
va
permite
pensia.
Programe
de
pensii
riscante
Mai
riu
e
ci
suma
pe
care
dumneavoastri
si
angajatorul
aqi
alocat-o
programului
de
pensii s-ar
putea sa nu
mai existe
atunci
cind
veqi iegi la
pensie. Aceasra
situagie
este
cauz,ati
de
faptul
ci
programe
precum 401(k)
si
Superannuarion
(din
Australia)
se
supun legilor
economiei
de piaqa.
Cu
alte cuvinte,la
un moment
dat
puteqi
avea
un milion
de
dolari,
dar daca
se
intimpla
si aibi
loc
o
pribusire
a
bursei
(ceea
ce
e
inevitabil
in
cazul
runrror
burselor)
suma pe care o
deginegi
se
poate
reduce la
jumatate
sau
poate
chiar
disparea
cu totul.
Garantarea
unei
sume
constante
primite de-a
lungul
vieqii
nu mai
exista...
gi
mi
intreb
cigi
dintre
cei
care
beneficiazd
de astfel
de
programe
igi
dau
seama
ce
inseamni
acest lucru.
inseamna
ci persoane
care
se
pension
eazd
la
vnrsta
de 65
de
ani gi
incep
si
traiasci
pe
baza
programului
fundamentar
pe
contributia
bine
definitd
ar
putea rimine firi
bani la
v6.rsta de
75
de
ani.
Oare ce se
intimpli
cu
acegti
oameni
dupi
aceea ?
Nici
nu
vreau
si mi
gindesc...
Cit
despre programul
guvernamental
de pensii
cu
beneficii
clare,
pot
spune
ci,
in
SUA,
se
preconi
zeazd.
ca
Asiguririle
Sociale
vor
da faliment
pina in
anul2032,
in
rimp ce
Asisrenra
Sociala
ar purea
avea
acelasi
destin
pini
in
anul
2005,
cind
gene-
rati,a
,,Baby
Boom"
(din
perioada
de crestere
a
ratei natalitigii)
va
ayea
cea
mai
mare
nevoie
de
ea.
Nici
micar
in zilele
noastre)
Asigurarea
SocialL
nu furnize
azd.
un
venit
cu
care
si
poqi
trai
decent.
Ce
se va
intimpla
cAnd
cei
77
de milioane
de
reprezen,
tanqi
ai
acestei
generaqii
igi vor
solicita
bar-rii depu;i
in for-rcl...
si
vor
afla
ca
acegtia
s-au
evaporat
?
CaonaNl
DITERITE...
oAMF.Nl
DTFERITT
5t
.
In
anul
1998,
p,roiectul
,,Salvaqi
Asiguri.rile
Sociale..,
propus
de
preEedintele
glil
cfinton,
a
fost
bine"primit
d. pop,rlqie.
cu
toate
acestea,
senatorul
democrat
Ernest
Hollings^a
qinut
si
avertizeze,
la
acea
vreme,
asupra
urmitorului
lrrcJr,
,,Este
clar
ci
primul
pas
ce
,I"g".i:.
f;.ut
perrtru
salvarea
Arigrrr;rilo,
Socialc
este
oprirea.jefuirii
lor.,,
2eci
de ani
I,
,a";;
;;vernul
tederal
american
a
fost
responsabil
de
,,impr-u_rrruril."..
ficute
din
fondurile
de
pensii
p"rriru
diverse
cheltuieli.
Mulri
dintre
politicieni
inclini
si
creadi
ci
Asigurarea
sociali
nu
reprezinta
altceva
decit
un
,,venit"
ce
trebuie'cheltu-
it,
gi
nu
unul
ce
trebuie
qinut
la
pistrare.
Frea
rnwlpi
oameni
t;i
pun
baza
tn
gwvern
.
4*
inceput
sa
scriu
carqi
,i
si creez
diverse
produse,
precum
jorcul
educagional
de masa
insgFrow,
tocirai;;,,-,,',
ci ne
3fl3*
la
sfirgitul
Erei Industriare
qi ne
pregatim
sa
irtrim
in
cea
Informaqionala.
Ingrijorare
a
mea
ca
cetiqean
este
ci,
incepind
cu
generatia
T:",
nu
sunrem
pregitigi
as,a
cum
se
cuvine
p.r,tr,,
aiace
fag,
dferenrelor
dintre
Era
Industriara
si
Era
Informationarr...
iar
una
dinfte
acesre
diferenqe
este
felul
ir,
."r.
rrl
fr.gi;,
a;"
punct
de
vedere
financiar,
penrru
anii
de
p"rrri.i
ta?1"
a.
,,,
merge.la
qcoali.
si
a-gi
gasi
o slujbn
buni
gi
siguri..
u
ior,
.rrr"
potriviti
penrru
cei
care
,-n,.,
,r"r.,rt
inainte
ie
1930.
Astizi,
toata
lumea
trebuie
sa meargi
ra
gcoari
pentru
a
invdga
cum
si
obqini
un
serviciu
bun,
dar,"i,
acelagi
ti-p,
u,
;.b"t
;;
q,i_
g;
cum
si
investim,
or
acest
lucru
nu seinvat,i
in
scoli.
una
dintre
reminiscengele
Erei
trndustriare
.rr.
n"u."
ci
rnurt
prea
mulqi
oameni
au,devenit
dependenqi
d.
g"".rrr,
"$t.p,a"a
lc
la
acesta
sa
le
rezolve
probremele.
Astazi
i.
.orrirrrrrr-f-
.r,
lrrobleme
si rnai
mari,
intiu
cit
am
ajuns
si
d.l.gi;;;;;rrr.rl.ri
r
csponsabilitatea
noastri
financrara.
.-_-S",.rriT
eazd
cd.,pina
in 2020,
populatia
americani
va
numira
275
dc
rnilioane
dc
pcrsoane,
dint.e
care
100
de
milioane
se
vor
artcp.ta
si
prinrcasci
sprijin,
inrr-o
formi
sau
alra,
din
partea
strrtulri.
I)r'i'r.r'c
rcc;ria
sc
vor
afra
arrgajaqi
ai
guvc'rului
fJJcral,
i
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 35/169
66
CeonaNur
BAMLoR
militari
aflaqi in
retragere,
angajagt ai
serviciilor
poqnle,
profe-
sori
si
alqi
angajaqi
de stat, dar
gi
pensionari
care-;i
vor
astepra
banii din Asiguririle
Sociale
si
Asistenqa
Medicali. Din
punct
de
ve dcre
contractual,
acegtia
au
dreptate a
d.e partea
lor,
intrucit,
intr-un
fel
sau
altul,
cei
mai
mulqi
dintre
ei au investit
in
aceasti
promisiune.
Din
nefericire,
de-a
lungul anilor,
s-au
ficut
mult
prea
multe
promisiuni,
iar
acurn oamenii
asteapta
ca ele
si
fie
puse
in
practici.
Personal,
nu
cred
ci
aceste promisiuni
financiare
pot
fi
respectate.
Daca autoritiqile
vor incepe
si
mireasci
gi
mai
mult
impozitele,
pentru
a-gi
putea onora
promisiunile, atunci
cei
care
vor avea
$ansa
vor
pleca in
qirile
care
au
impozite
mai
mici.
in
Era Informaqionala,
insi.,
terrnenul
,,offshore"
nu se va referi
la
o
gari.
straina,
vazutd.
ca un paradis
al
impozitelor,
ci
la
,,spaqiul
cibernetic".
Marea
scbimbare, la
tndemknd.
Mi-l
amintesc pe pregedintele
John
F.
Kennedy,
anungindu-ne:
,,Avem
la
indernini
o
mare
schimbare."
Ei
bine,
acea schimbare bate la
u;a.
Investiqi
farA
a
fi
in,uestitor
Trecerea
de
la programul
de
pensii
cu
beneficii
clare
la
cel
bazat pe contribugii
bine definite
obligi
rnilioane
de oameni
din intreaga
lume
si devina investitori, fere a avea prea
multe
cunogtinqe in
acest
sens.
Mulgi
dintre
cei care si-au
petrecut o
mare
parte a vieqii evitind riscurile financiare
sunt acum
forgagi
si
gi
le
asume...
riscuri
financiare
cu
viitorul,bdtri,netea
si
pensia.
Cei
mai mulqi
vor
afla
daci
au
fost
investitori
price-
pu{i
sau
doar
jucitori
de noroc
neglijengi abia dupa
ce
vor
iesi
la
pensie.
Astizi,
br.rrsa se
afla
pe
buzele
tuturor.
Ea
este alimcntata
dc
mulqi
factori, printre care
;i
de non-investitorii carc inccrrrcri
s:i
devinri
invcstitori.
Drumul
lor financ,iar arati
astfcl:
Ceonext
DIFERITE... OAMENT
DrFERrrl
Marea majoritate
a
acestor
oameni,
in
special
cei
din
ca-
dranele
,,A"
gi
,,L",
sunt
cei care, prin natura
1or,
sunt orientaqi
spre
siguranta
financiara.
Acesta este gi
motivul
pentru
care
igi
cauti
slujbe
sau
cariere
sigure-,
ori
incep
mici
afaceri pe care au
siguran{a
ci
le
pot controla. In zilele noastre,
din
pricina pro-
gramelor
de pensii
bazate
pe
contribugii bine
definite,
acegtia
mrgreazi,
spre
cadranul
,,I",
unde
speri
si gaseascd
,,siguranqi"
pentru
perioada
pensionarii. Din pd.catepentru
ei, siguranqa
este
unul
dintre
ultimele
lucruri
pe
care cadranul
,,I"
le
oferi.
Acesta
este
cadranul riscului.
intrucit
exista
atit de
multe
persoane din partea stingi
a
Cadranului Banilor
care
se
afh
in
cdutarea
sigurangei, bursa
rispunde
pe
misuri.
De
aceea
9i
auzim atit de des
urmitoarele
cuvinte:
l.,,Diversificare".
Oamenii
aflagi
in
cdutarea siguranqei
folosesc
des
cuvintul
,,diversifrcare"
. De
ce
? Pentru
ci
strategia
de
diversificare este una
lipsiti
de
risc. Nu
este
insa
o
strategie investigionald,
care
sa
aduci
un
cigtig.
Invcstitorii
de
succes
sau cei
bogaqi nu
folosesc
diversifi-
cerca.
Ei
isi
conce
ntreazd"
eforturile.
57
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 36/169
C,rlRRNur
BANTLoR
\Tarren Buffett,
poate
cel mai mare investiror
din
lume,
nu
are
o pirere foarte
buna despre
,,diversificare":
,,strategia
pe
care noi
am
adoptat-o
precede
dogma de diversificare
standard.
Prin urmare,
muhi
dintre
a9a-zigii experqi ar
spune
c;
strategia
trebuie sa fie mai riscantri decit
cea
pro-
movati.
de
investitorii
conventionali.
Nu
suntem de acord
cu
aceasti idee. Avem
convingerea
ci
politica
de concen-
trare
a
portofoliului
ar putea micsora
riscul
pe
mi.suri
ce
cregte,
aga
cum ar
trebui, atit intensttatea
cu
care
un
investitor
se g2ndegte
la
o
afacere, cit gi nivelul
de confort
pe
care
acesta
trebuie
sa-l simta
faqa
de
caracteristicile
sale
economice,
inainte de a
se
implica in
ea."
Cu
alte cuvinte, \(/arren Buffett
vrea
si
spuni
ci
strategia
de
concentrare
a portofoliului
sau
de axare pe citeva
investiqii
(gi
nu
cea
de diversificare)
este
mai eficienti. in
opinia
sa,
concentratea, spre deosebire de
diversificare,
te
obligi
s5. fii mai
inteligent
gi mai
hotarit in
gindire
gi in
acfiuni. in
articolul siu,
se adauga
faptul
ca
investirorii
mediocri
eviti
volatilitatea
intrucit
cred
ci
aceasta esre
riscanta.
\Tarren
Buffett
spune
asa:
,,De
fapt, adeviratul
investitor
nu fuge niciodati
de volatilitate."
i.t ceea
ce ne
priveste
-
pe rnine si
pe
sogia
rnea
-,
nu
diversificarea
a
fost
cea care
ne-a
ajutat sa
iegim
din crrza
financiara
si si atingem libertatea
financiari.
Noi
ne-am
concentrat
investiqiile.
2-
,,Actiuni
Blue
Chip"
1.
Investitorii
preocupaqi
de
siguranqa
cumpiri,
de obicei,
acliuni
ale
unor
companii
de
tip
,,Blue
Chip". De
ce
? Pentru
ci,
in
viziunea
lor,
acestea
sunt
mai
sigure.
Totu;i,
in timp
ce
o
companie poate
fi
sigura, bursa
nu
este
niciodati.
l.Actiunilc
Illtrc
Chip
sunt cclc calc firruizt'rrzrr
ciivi<lcndr: rr:gul:rl(',
fiirrrl crnis.:
tlc
comp,rniilc
gigirut
-
n.
tr'.
CanRaNE
DrFERrTE.,.
OAMENT
DII.ERrrr
3.
,,Fondurile
mutualeo'.
Persoanele
care
nu
cunosc foarte
multe
lucruri
despre
investigii
se
simt
mai
sigure
atunci
cind
igi
predau
banii
unui
administrator
de
fonduri,
in
speranqa
ci acesta
va face
o
treaba
mai
buni
decit
ei.
Strategia
este
una
potriviti
si
eficienti
pentru
persoanele
care
nu
au
nicio
intengie
si
devina
investitori
profesionisri.
Problema
este
ci, oricit
de eficienta
ar
fi
aceasti
strategie,
ea
n-u
presupune
ci
fondurile
muruale
ar
fi
lipsite
de
risc.
De
fapt,
in
cazul
unei pribusiri
a
bursei, am
putea asista la
ceea
ce eu
numesc
,,Topirea
Fondurilor
Mutuale",
o
catas-
trofi financiari
tot
atit
de
devasraroare
precum
criza
,,Tulipomania"
din 1610,
falimentul
fondurilor
,,South
Seas
Bubble"
din 1620
sau
dezasrrul
,,junk
Bond"
din
1990.
Astdzi,piata
este
plini
de milioane
de
oameni
care, prin
naru-
ra
lor,
sunt orienta{i
spre
siguranqa,
dar
care,
din
pricina
schirn-
birilor
survenite
in
economie,
sunr for{ali
si migreze
dinspre
partea
stinga
a
Cadranwlui
Banilor
spre
partea
dreapti,
unde
nunrai
siguranla
nu
ii
agteapti.
Acest lucru
mi ingrrjoreazi
pro-
fun{.
_Mglqi
oarneni
cred
ca^programele
de
petrsii
sunt
sigure,
cind
de
fapt
nu
sunr deloc.
in
evenrualitatea
unei
crize
econo-
mice
sau
a unei
pribugiri
a
bursei,
programele
lor
ar putea da
faliment
intr-o
singuri
clipi. Progr"*.I.
de
pension-are mo-
derne nu
sunt la fel
de sigure precum
cele
de .uru
"r
beneficiat
pnrinqii
noqtri.
Se
tntreadd schimbdri econornice
radicale
Scena
este
pregititi
pentru
transformiri
economice
radicale.
Astfel
de
schirnbiri
au marcat
intotdeauna
sfirgitul
unei
ere
gi
nasterea
uneia noi. La
capitul fiecirei
epoci,
au
existat
oameni
carc
au mers inainte
gi
alqii
care
s-au agdgat
de
ideile
trecutului.
Mi-e
teama
ci
cei care
se asteapti
ca
siguranqa
lor financiari
sa
rimina
in
responsabilitatea
unei mari
companii
sau
a
guvernu-
Itri
v.r fi
cxtr-crn
clc dcz.arnigiqi
in
anii
ce
vor
urrna.
Acestc
idci
lpaltin
Iirci
Inrlustrialc,
nu
cclci Irrforrnaticinalc.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 37/169
CaoRarvul
BANILoR
Nimeni nu
are
la
indemini
un
glob
de cristal. Eu,
unul,
mi-am
ficut
abonament la
mai multe
servicii de
gtiri
din dome-
niul
afacerilor. Lucrurile anunqate
de
acestea
se bat,
de
multe
ori, cap in cap.
Unele spun
ca
viitorul
apropiat
va
fi
unul
lumi-
nos,
in
timp ce
altele
spun
ca
dupa colq ne
agteapt; o
pribugire
a bursei
sau
o
crrzd.
economici
de
proporqii. Pentru
a
ramine
obiectiv,
ascult
ambele
pirgi, intrucit fiecare are
argumente care
rneriti
luate
in
considerare. Intengia mea
nu
este aceea
de
a
face
pe
profetul gi
de
a
incerca
s5" prezic viitorul; in
schimb,
ma
stri-
duicsc
sa
acumulez cit rmai multe cunogtinqe in
cadranele
,,P"
si
,,I",
pregitindu-rni pentru
orice scenariu. O persoani pregatita
va
prospera
indiferent
de
direcqia in
care
o
va
lua
econornia
gi
indiferent
de momentul
in
care
se
va
intimpla
acest
lucru.
Daci
istoria
este
un
indicator,
o persoani
care
traiegte
pini
la
virsta de
75
de
ani se poate
a$tepta
sd treacd. printr-o depresiune
economici
majord, gi
doui
recesiuni.
Ei
bine,
piringii
mei au
experimentat
o
crrzd
economica,
insi
genera{ia
,,Baby
Boom"
nu...
nu inca. Au
trecut
aproximativ
60
de ani
de
la ultima crrza
economici
de proporgii.
Astazi,
to{i
ar
trebui
sa
fim ingrijoragi
de
mai
multe
aspecte
ale vieqii, nu
numai
de siguranga
unei
slujbe.
Cred
ci este de
dorit si ne concentrirn
atengia
gi
pe
siguranga
financiari
pe
ter-
men lung...
evitind
si
lisim
aceasti
responsabilitate.pe
seama
unei
companii sau a
guvernului. Vremurile
s-au
schimbat atunci
cind companiile au
anuntat ci
nu mai
sunt
responsabile
pentru
anii de
pensie
ai
angajatrlor.
Atunci
cind
au
cotit
spre progra-
mul
de pensii
bazar
pe contribuqia bine definiti,
mesajul a fost
acela
ca responsabilitatea
investiqiilor
pentru
perioada pensio-
narii
va
cidea
numai
in seama
dumneavoastra.
in prezent, sun-
tem
obligaqi cu toqii
si devenim
investitori inteligengi, mai vi-
gilenqi ca
niciodatd
fata
de
fluctuaqiile
pieqelor
financiare. Va
recomand
sa
invigagi
sa
fiqi
un
investitor,
evitind si
daqi banii
altcuiva
pentru
a
face investiqii in
locul
dumneavoastra.
Daci
vi
lisagi
banii
in
grija
unor
fonduri
mutuale sau
a
unui
consultant,
existi
toate premisele sa agteptaqi
p6.ni
la
65
de
ani pentru
a
afla
dacd aceapersoani
a
facut
sau
nu
o
treaba
buna.
Daca
rispunsul
este
negativ,
veti
fi
nevoit
si
munciqi tot restul vict,ii.
Milioanc
CaoRem
DIFERITE,,.
oAMENI
DurERtI
71
oameni
se
vor afla
in
aceastd
situaqie,
intrucat
va
fi
prea tir_
pentru
a
mai
face investitii
ori pentru
a
invdta
sa invlsteasca.
inad;agi
sd redwceli
riscwl
.
Exista
posibilitarea
sa
investiti penrru
profituri
mari
sub
aus-
piciile
unui
risc
scdzut.
Tot
ceea
..
tr.b.ri.
si. faceqi
e
si invitaqi
cum
se
procedeazi..
Nu.esre
deloc
greu.
De
fapt,
e ca gi
.,r-'uii
invaqa
si.mergegi
pe bicicleti.
La
incepur,
s-ar
prrt."
si'cidegi
de
c.iteva
ori,
dar
dupi
un
timp
esecurile
incep
sa
se rireas
cd,,
rar
arta
de
a investi
devine
o
a doua
narur;.
lrrv;qim
si,
mergem
pe bici_
cleta,
iar
apoi
avem
impresia
ci
am
fost
ficugi
p.rrrri
u;r'..rr"...
Problema
cu parrea
stingi
a
cadranwlwi
binitorest
aceea
ca
oamenii
se refugiazi
acolo
pentru
a
evita
riscur
financiar.
in
locul
fugii
de risc,
,""o-rnd
inviqarea
manipuririi
riscului
financiar.
,Aswmagi-vd
riscul
Persoanele
care
gtiu
sa ri;te
schimba
lumea.
sunt
putini
aceia
:are.
s-.au
irnbogiqit
f,drd
se riste.
prea
mulgi
o"rrr.rri^a.r'ajuns
si
depindi
de
guvern
doar
penrru
ci
au
dorit
si
erimine
riscurile
vie.qii.
Inceputul
Erei
Informaqionale
reprezintd,sfirsitul
guver-
nului-gigant'
asa
cum
il
qtim
noi.
Guvernere
de
acest
;ip au
devenit
mult
prea
costisitoare.
Din
nefericire,
milioane
de
per-
soane
din_intreaga
lume
care
au
ajuns
si
depinda
de ideea
de
,,drepturi"
gi
pensii
pe
viaqi
vor
rimine
in
r.imi
din
punct
de
vedere
financiar.
Era
Informationali
ne cere
si
deveniri
cu
totii
mai
independenti
;_i
si
incepem
si
ne
dezvoltim
noi
aptitudini.
Ideea
de
,,a
srudia
intens
;i
de
a gasi
o
slujbi
certeii
siguri..
.s-a
niscur
in
Era
Industriali.
Am
depa;it
deja
acea
epoc;.
vr
emurile
se
schimbi.,
nu
insa
;i
menialiteqil.
o"-.i.ilor.
Acestia.
sunr
inci
de
pirere
ca au
dreptul
la
ceva.
Mulqi
?nci
sunt
convinrsi
ca
segmentul
,,I"
al
Cadrinwlui
nu.rr.
,.rporrsabili_
t:rtca
lor.
Co'tinua
sa
creada
ci guvernul,
o
mare
io-p"rri",
sirrclicatul,
fondul
lor
mutual
sau ]amilia
vor
avea
grij;
ie
ei,
tlrPri
cc
zilclc
dc.ru'ci.
vor
lua
sfirsit.
Spre
bi'crc
iirr,
rlr"r ri
de
ztu
i
rli
i
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 38/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 39/169
74
Cannauur
BANTLoR
Sfaturile
tatilui fari studii
superioare,
dar bogat, se
axau pe
partea
dreapta
a Cadranwlui:
,,Mergi
la
scoala,
obgine
note
bune,
dupa
care
infrinteaza-ti
propria
companie."
SCOALA
$
Sfaturile
lor
se
diferentiau
intrucit
unul dintre ta{i
era pre-
ocupat
de
siguranqa slujbei, in
timp
ce celalalt se gindea mai
mult la libertatea financiari.
De
ce caffiA
oamenii
sigwranla slujbei
Motivul
principal
pentru
care
oamenii cauti siguranqa
slujbei
este
urmi"torul:
aqa au fost inviqagi de-a lungul
timpului,
acasi
gi
la
scoala.
Milioane
de
oameni
continu; si
urmeze
invitatura
tradiqio-
nal;.
Mulgi
dintre noi
au fost
condiqionagi
de
la primele zrle
ale
existenqei
si se gindeasci mai
mult
la
siguranqa
unei
slujbe
gi
aproape
deloc
la
siguranqa
sau
libertatea
financiari.
$i
pentru ca
cei
mai mulqi
dintre
noi
nu
invaqd
nimic
despre
bani
nici
acasi
;i
nici
la gcoali,
este
normal
si
ne
agiqim cit se
poatc
de strins dc
ideea
siguranqei unui
serviciu...
in loc
sa
cautin-r li[rcrtatca.
Daci
priviqr Cadranwl Banilor, vc{i
obscrva ci p;u'tcir stirrgi
cstc motivati clc
siguranqi,
iar prrtcir
<lrcrrptri
rlc' lilrt'r
t;rtc.
De
cr
emc
oAMEMT
srcuRANTA
iNelxrEn
rmrnrAl.l
?
75
ry,..,","
Siguranfi
Prin;i
in
capcana
datoriilor
Motivul
primordial
penrru
care 90"/o
din
populagie
activeazd
i,n
partea
stinga
a
Cad.ranulwi
este
acela
cd. numai
despre
ea
?nvaqi
la..gcoala.
Apoi,
rermini
scoala
gi
se
gisesc
deja
inglodaqi
in
datorii;
atit
de adinc
afundagi
in
ele, incit
sunt
nevoil"i
sa
se
agaqe
gi
mai strins
de
slujbe,
sau de
siguranga
profesionald,
doar
pentru
a
ayea
cu
ce
si si
le
pliteasca.
Deseori
intilnesc
tineri
care igi
primesc
diploma
de
facultate
in
acelagi
timp
cu facturile
imprumuturilor
contr
^ctate
pentru
strstinerea
srudiilor. Mulgi dintre ei rni-au
spus ca
au
cizut in
tlcpresie
dupi
ce
au
vdzut
ca
au
de pl;rit
sume
de
50
o0o
sau
chiar
150
ooo
de
dolari
penrru
st.rdiile
urmare.
Daca
piringii
sunt
cei
care le
platesc
educaria,
atunci
acegtia
vor fi
pii"gi i"
(:rrpcana
datoriilor
pentru
multi
ani
la
rind.
Am
citit
recent
ca studentii
vor
primi
un card
de credit
in
t i.r'p,
cc
sc
afla
in
gcoala,
urmind
si
aibi datorii
pentru tot
restul
victii.
Accst lucru
se i'timpli
pentru
cd,,
de
cele
,nai
multe
ori,
tt'rrrcazi
ur.r
sccnariu
carc
a fost
foarte
popul:rr
in Flra
Irr<lustrirrl:i.
i
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 40/169
75
CaoRauut
BANTLoR
Re
sp
e ctare
a s c
e nariului
Daci
urmarim
viaqa
unei persoane
normale
cu educaqie supe-
rroard,
vom
observa
ci
scenariul financ
tar pe
care-l urmeazd"
decurge
asdel:
Copilul
merge
la scoala,
apoi
la
facultate,
isi
gaseste
un
loc
de
munci
si incepe
si
aiba bani
de
cheltuit. Tini.rul
adult
?si
per-
mite,
acum, si inchirieze
un
apartament, si-gi
cumpere un
tele-
vizor, haine noi,
ceva
piese
de
rnobilier
si,
desigur, un
automo-
bil.
Aici
incep
sa
inrre
in
scena facrurile
de plati. itrtr-o
buna zi,
adultul
intilnegte
o
persoani.
speciala,
fl;c;rile
pasiunii ii
cuprind
pe
cei
doi, se
indragostesc,
iar apoi
se cisatoresc.
O
vreme,
viaqa
lor
e
plini
de
fericire,
intrucit
pot
rrai
impreuni
cu
cheltuieli
mai
pugine.
AmAndoi
au
cire un venit,
dar plitesc
o
singurd
chirie,
context
in
care pot
pune ceva
bani deoparte,
pen-
tru
a
achizrtiona
visul
oricirui
cuplu dc
tine ri
--
propria lor
casa.
La un
moment dat
gasesc casa
visurilor
-
isi
retrag clin cont
banii
economisigi,
pentru
plata
unui avans,
dupi
care
se anga-
jeaza
sa
plateasca,
lunar,
o
sumi
care
si
acopere la
final
valoarea
totali
a
imobilului.
Avind
o casi noui, igi
dau seama
ci au
ne-
voie
de mobild,
aga
ci gisesc
un
magazrn
de specialitate
care-gi
promoveaza rnarfa
cu
urmitoarele
cuvinte
rnagice :
,,Firi
avans.
Cele mai mici
rate
lunare".
Viaqa
li
se
pare minunati.,
context
in
care
dau o petrecere
la
care
isi
invita
toqi
prieteniin pentru
a
se
lauda
cu
casa
cea noui,
ma;ina
cea noui,
mobilierul
nou-nouq
si
alte
noi
jucarii.
Sunt
afundaqi
in
datorii
penrru
tor restul
";"qi;.
Apoi,
-ri".
p" l.rrt.
primul
copil.
Dupa
ce
isi
lasl
copilul la
gridinigd,
cei
doi pirinqi
truditori
gi
cu studii
superioare
trebuie sa
se
inharne la
jug
gi sa
mearga la
serviciu.
Cad in
capcana
nevoii
de
a avea o
slujba
siguri,
pur
gi
simplu
din
cauza faprului
ca
se gisesc la rrei
luni
departare
de
falimentul
financiar.
Oamenii
aflati
intr-o
ast{el
de situatie
pot
fi
auzrtizicind:
,,Nu-mi
permit
si renunr la
serviciu.
Am
facturi
de
plitit"
sau,
curn
ar spune un
cantec
,,prelucrat"
drn
Alhd
ca
Zdpada
;i
cei
;apte
pitici,
,,Sunt
dator, sunt
claror,
rrr:i
rluc spr-c:
slujbi
repcjor."
Dr
cE
ar.Ec oAMENrr sTGURANTA
ix,trltEe ug[RrArrr
?
Capcana
succesului
Unul
dintre
motivele
pentru care am invaqat
atit de
multe
de
la
tatal meu
cel bogat
a
fosr
acela
ci avea
suficient
timp
liber
pentru
a
se
ocupa de mine. Pe masuri
ce devenea
tot
mai
pros-
per,
avea
tot
mai
mult timp
liber gi
rot
mai mulgi bani.
Din
moment
ce
afacerile
ii
mergeau
ca
pe
roate,
nu mai
era nevoit
si
munceasci
prea mult.
A
lasat,
pur
9i
simplu, totul
pe searna unui
presedinte
executiv,
care
a extins
sistemul
qi
a angajat mai
mulgi
oameni
care
si
munceasci
.
Daca investigiile
pe care
le ficea
se
dovedeau
profitabile,
reinvesrea
banii
cigrigaqi
gi
obqinea
si mai
mulqi.
Mulqurnita
succesului
de care
se bucura,
avea
tot mai
mult
timp
liber
la
dispoziqie.
Petrecea
ore intregi
cu
mine gi cu fiul
sau, explicindu-ne
tot
ce
facea
in materie de
afaceri
qi
investigii.
Am
invaqat
mai muke
de
la
el, decAt
am
facut-o
in
toti
anii
de
gcoali.
Asa stau lucrurile
arunci
cind depui eforturi
suslinute
in
partea
dreapta
a Cadranwlui,in
sectoarele
,,P"
si
,,I".
Tatil
meu
cel erudit
muncea
gi
el
din
greu,
doar ci o ficea in
partea
stinga
a
Cadlanwlwi.Trudtnd
din raspureri,
fiind
prolno-
vat
si
asumindu-gi
tot
mai
rnulte
responsabilitiqi,
avea
din
ce
in
ce mai
pulin tirnp
pentru
copiii
sai. Pleca
spre
slujba
la
ora 7
dimineaqa
si,
de
rnulte
ori,
se
intAmpla
si nu mai
apucim
si-l
vedem,
intrucit ne
duceam la
culcare
inainte
ca
el sa ajunga
acasi.
Aga
stau
lucrurile
amnci
cind
muncesti
intens
Ei
obtii
suc-
ces
in
partea
stinga
a
Cadranwlwi.
Succesul inregistrat
aici
iqi
educe,
intr*adevir,
un
venit
mai mare...
dar igi reduce
din ce in
ce
mai
mult
tirnpul
liber.
Capcana
barcilor
Succesul
in
partea
dreapta
a
Cad.ranului
necesiti,
cunostinte
.rrnplc
in
privinta
banilor,
ce
pot
fi rezumate
sub sintagma
de
,,intcligcnta
financiard".
Tatdl
cel
bogat
o
definea
astfel:
,,lrrtcligcnta
financiari.
nu
se
referi
neaplrat
la
citi
bani faci,
ci
l;r
cili poti
pistra, la
cit
de
binc lnuncesc
acestia pentrll
tine
;i
la
citc
gcncr-:rtii
pot
lrcrrclticil
<lc
ci""
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 41/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 42/169
80
CaoRaNur
BANlroR
1.
Impozitele.
2.
DobS,nzile
la datorii.
$i,
pentru
a
pune
cireasa pe
tort,
guvernul
ofera adeseori scu-
tiri
de taxe
doar penrru
a-i
afunda
9i
mai
riu
pe
unii
in
datorii.
Nu va
di puqin
de
binuit
acesr
lucru ?
Dupi
cum
definea
l.atel meu
cel
bogat
inreligenqa
financiara,
,,ea
nu
se
referi
neapirar
la
ciqi
bani faci,
ci
la
ciqi poti pistra, la
cit
de
bine muncesc
acestia
pentru
tine si
la
ciie'generagii
pot
beneficia
de
ei".
La
sfirgitul
vieqii
tatilui
meu
cu
studii superioare,
puginii
bani
pe care
ni i-a
lisat
mostenire...
au
inrrat
in
vistieria
gr,r.r-
nului,
ca
taxe pentnr
deschiderea
testamentului.
In cdwtarea
libertdtii
$tiu
ci mulgi
cauh libertatea
Ei
fericirea.
Probiema
este
ci
oamenii, in
cea
mai mare
parte
a cazurilor, nu
au
fost instruiqi
sa
munceasci in
cadranele
,,P"
si
,,I".
Din
pricina
acestui
deficit dc
pregatire,
a
programi.rii
lor
penrru
siguranga
unei
slujbe
gi
a
datoriiior
tot mai
mari,
rnajorrtatea
oamenilor
igi limiteaza
ciutarea
libertaqii
financiare
la
partea
sringi a
Cadranulwi
Banilor.
Din
nefericire
penrru ei, siguranga
si
libertatea
financia-
ri
pot
fi gisite
rareori
in segmentele
,,A"
$i
.L".
Siguranqa
reali
gi
adevarata
libertate
se gisesc
numai
in
partea dreapta
a
Cadranwlwi.
Trecerea
de l.a o
slwjbd
la aha,
in
cdwtared
libe "td{ii
Unul
dintre
motivele
pentru care
este folositor
Cadranwl
Banilor
e
acela ci urmireste
gi
observa rnodelul
de
viaqa al
unei
persoane.
Mulqi isi
petrec viaqa
ciutind
siguran{a
sau
libcrtatea,
dar nu fac
altceva
decit sa
rreaci
de
la
o
slujba
la
alta.
Sprc
exemplu:
Am un
arnic
din liceu,
de
la
care
aflu vesri
cam clin cirrc:i
irr
cinci
ani. intotdeauna
il
gascsc intr-o
sterc
clci culirr-ic',
r:rrrc
isi
rrr.r.
Dr, cg lrr.c
oAMENII
stcuttAN'tA
iN,rrtNtt"c
ltntnr,trll ?
sursa
in faptul
ca
a
dat
peste
slujba
perfecti. Este
fericit pentru
ci
a
gisit
compania
visurilor
sale.
Adori acea companie"
Se ocupi
cu
lucruri
extrem
cie
interesante. igi
iubegte munca)
are
un
post
plin de
importang5,
salariul este
foarte
bun, colegii
sunt
extraor-
dinari,
beneficiiie
sunt
grozave,
iar
sansele
de
promovare
sunt
foarte mari.
Dupa
aproape
patru
ani
9i
jurnatate,
primesc
iarigi
vegti de la
el, dar de
data
aceasta
este
total
nernullumit de
locul
sau
de
munci.
Cornpania
pentru
care
lucreazd.
este
corupte
gi
necinstiti;
nu
?gi traieazi.
angajalii
cu
respect.
igi
uraqte
geful;
a
fost
omis cu prilejul
unei
promovdri,iar
salariul
primit
este
insu-
f-icient.
Apoi,
dupa
alte
gase
luni, este
din nou
fericit.
Este
in cul-
mea
bucuriei,
pentru ca
a gisit slujba perfect5...
gi
tot
aga.
Drumul
vieqii
h-li
seamani,
?ntr-un
fel,
cu
un ciine
care in-
cearc1. sa-qi
prinda coada.
Acest
drum aratd
carn
aga:
iVlodelul
sau de
viaqa
consri
?n
trecerea
de
la
o
slujbi
la
alta.
[)ini.
acum,
a
dus o
viaqi
buna,
cleoarece
cste inteligent,
atragi-
tor
si sociabil.
Virsta
il
prinde
?nsa
din urmi,
iar acum
algii,
mai
tir-rcri,
primesc
posturiie pe
csre obisnuia
sa
le
urmareasca
el.
Arc
economii
cle citeva
mii de
dolari,
nimic
pus
deoparte pen-
t
rr-r
pcrioada
pensionirii, o casa
pe care
nu
o
va
deqine
niciodati,
lrcrr.sic
alimcntari
de plitit
copiilor
si
viitoare facturi
de
achitat
I)cntm
studiilc accstora. Copilul sau
cel
mic,
in
virsti
de
opt
ani,
Iocuicstc
cu
fosta
sotic, pe
cincl ccl lnare,
?n
vi.rsti" dc
14
ani,
Ior'ttit'slc <'u
cl.
81
li
n
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 43/169
82
CnnnaNur BAML0R
Obignuia
sa-mi spuni:
,,Nu
am de ce si-mi
fac
griji. Sunt
inci
tinir.
Am
destul timp."
Mi
intreb
daci, acum,
mai spune
acelagi
lucru.
Dupi
pirerea
lnea,
ar trebui
sa
depuna
eforturi
serioase
pen-
tru
a se
muta,
cit
mai
repede,
in
unul dintre
cadranele
,,P"
sau
,,I".
Are
nevoie
de
o
noui
atitudine
si
trebuie
si
se
supuna
unui
nou
proces
educagional.
Daca
nu
di
norocul
peste el
gi nu cfutigi
la loterie sau daci
nu intilnegte vreo femeie
bogati
cu
care si se
cisitoreasci",vafi
nevoit
si trudeasci pentru
tot
restul vieqii.
Totul
pe
cont
propriu
,,'4"-Lrl.
dewine
,,L"
Un alt model comun
este
cel al unei persoane
care
din
,,A"
devine
,,I-".
in
cursul acestui proces
masiv de
restringere
pro-
fesionali, mulgi
incep
si
ingeleaga mesajul
9i
si-gi
pardseasci
slujbele
la marile
cornpanii,
alegind calea lansirii unei afaceri
proprii.
itr
prezettt,
are
loc
o adevarati
explozie a aga-ziselor
.afaceri
de
acasd". O
mulgime de
oameni
au
luat
decizia
de
,,a-gi
incepe
propria afacere"
,
de
,,a
face
toml pe cont
propriu"
gi
de
,,a
fi propriii lor
sefi".
Drumul
carierei
lor
arat5.
asa:
Ds
ce
nr.tc
oAMENrr
STGURANTA
il,rrruln,q
rtsERrAlt
?
Dintre
toate
ciile
ce
pot
fi
urmate
in
viaqi,
aceasta
imi
produce
cele
mai mari
ingrijorari.
in
opinia
rnea,
a
fi
un
,,L"
poate
fi
o
activitate
plini de
satisfacqii,
dar
gi
de
mari
riscuri"
Cred
ci
,,L"
este
cel
mai dificil
si
mai
dur
cadran
dintre
toate
cele
patru. Exista
toate circumstantele
pentrx
esec.
Iar
daca totugi
rdzbigi in
acest
cadran,
succesul
poate
fi
mai rau
decit
egecul.
Asta
pentru
cd"
dacd.
sunteqi
un
,,L"
de
succes,
ve[i
munci r-nai rnult decit
aqi
fi ficut-o
in
toate
celelalte
trei
cadrane...
iar
acest
lucru
se
va
intirnpla
pen-
tru
o
lungi
perioadi
de
timp.
Pe
intreaga
durata
a succesului.
Motivul pentru care munca unui
,,L"
este
cea
mai
grea
dintre
toate este
acela ci
oamenii
din
acest cadran
sunt, cum
se
spune
in
zicala,
,,s,i
bucatari,
gi spalatori
de
vase".
Ei trebuie si
indeplineasci
sau sa
fie responsabili
pentru
toate activitiqile
care,
intr-o
mare
companie,
ar intra
in
sarcina
rnai rnultor
mana-
geri gi
angajati.IJn
,,L"
care
abia
si-a ?nceput adacerea se ocupi
singur
de
o rnulqime
de lucruri: raspunde
la
teiefon,
plategte
fac-
turile,
da
telefoane
pentru
a-si
promova produsul,
incearci
si-;i
faca
publicitate cu
un buget
redus,
se
ocupa de clienqi,
face
anga-
jari,
concedrazS,
angaiati, preia responsabilitngile
angajaqilor
ltunci
cind
acegtia
lipsesc
de
la
munci,
discuta cu perceptorul,
se
confmnti
cu inspectorii
guvernamentali
gi
aga
mai
departe.
Personal,
md ingrozesc
ori de cite ori
aud
pe
cineva
ca
intentioneaza
sa-si lanseze
propria
afacere.
Le
doresc tot binele
din lnme,
degi mi-e foarte
teami
pentru
ei"
Am
vdzut atitea per-
soane
,,L"
care si-au
folosit
econoneiile de-o viaqa sau
s-au
imprurnutat
la
prieteni
gi la
rude
pentru a-gi
?ncepe
propria
afacere.
Dupa
ciqiva ani de
eforturi si
munca intensi,
afacerea
?gi
da
duhul
si,
in
locul
economiilor
facute de-a
lungul
viegii,
acesti
oameni
se trezesc
cu
datorii pini peste
cap.
Fe
plan national, noua
din
zecc afaceri
de acest tip
egueazi
in
primii
cinci
ani.
Dintre cele
care supravietuiesc,
907o
dau
fali-
rncnt
in
urrnatorii
cinci
ani. Cu alte cuvinte,
99%
dintre micile
,rfeccri
clispar
in
decurs de 10 ani.
(lrccl
r:ir principala
cauzd.
a
egecului ior
in
primii cinci ani
t:t'xrstri
in lipsa
dc cxpericnta si
de capital" Cauza
egecului pe
care
il
iru"cl3istr-crrzi,
in
ur nrirtorii
cinci
ani, cclc carc
supravicquicsc
rrrr
colrstir irr
lips,r
<lc
crrpitrr.l,
ci
in
ccrr
<l<'crrcrgic.
()rclc
lLrngi
;i
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 44/169
84
Clonauut
sAMLoR
grele de
trud;
ajung sa il
epuizeze
pe proprietarul
afacerii
cu
p_ricina.
Mulqi
dintre
micii
intreprinzdtori
devin,
pur
gi
simplu,
sleiqi.
Acesta
este
qi
motivul
penrru
care
liber-profesioniEtii
cu
studii
superioare
se muti
de
la
o
firma la
alta,incearci
sa
inceapi
ceva
nou
sau,
pur gi simplu,
se
sting
diri
viaqa.
Poate
ci
gi de
aceea
speranqa
de viata
a
medicilor
sau
avocaqilor
se
afla la un
nivel
mult mai
scizut
decit
a celorlalte
categorii
profesionale.
Speranta
medie
de
viaqd.
a
acesrora
este
de
58
de
ani.
Pentru
togi
ceil3lgi,
ea
se
situeazaundeva
in
jurul
virstei
de
ZO
de
ani.
in
cazul
celor
care
totusi supraviequiesc,
acestia
par
si
se
fi
obignuit
cu
ideea de
a se trezt
de dimineagi,
de
a
merge la
serviciu
gi de
a munci
toat;
viaqa.
Existenqa lor
se
reduce
la
aceasti
rutina.
Situagia
in
care
se
afld.
piringii
unui
prieten
este
edificatoare in
acest sens.
De
mai
bine
de
45
de ani,
ei
perrec
ore
intregi,
in
fiecare
zi,
in magazinul
lor de
biuturi
alcoolice,
situat la colq
de
strada.
In
contextul in
care infracqionalitatea
a
crescut
in
cartierul
in
care
se
afla
magazrnul,
au
fost ncvoiti
sa se
baricadeze
cu
gratii
de oqel
la
ugi
;i
la ferestre.
Astazi,banii
cu
care clientii
le
cumpara
marfa
sunt
strecurati
printr-o
nrica
deschizaturd,,
ca la
banci.
Trec
ocazional pe la
ei, pcntru
a vedea
ce
mai
fac.
Sunt
niEte
oameni minunaqi
gi buni
la
suflet, dar ma intristeazi
si-i
vad
pri-
zonrert
ai
propriei
afaceri,
stind
de
la
10 diminea\a
pind"
la
2
noaptea
in magazin,
privind in
gol
din
spatele
grariilor.
Inainte
de
a ramine
fd.ra,,combusribil",
mulgi
dintre micii
intreprrnzatori
istegi
?9i
vind
afacerea,
atunci
cind aceasta
atinge
apogeul,
unei
persoane
pline de
energie gi
cu
destui
bani
la
indemina.
Isi
aloci
o
bine meritata
pauzd.,
dupi
care
o
iau
de
la
capit,
cu
o
noui.
afacere.
Adora saiaca
totuf
pe
cont propriu.
Important
e, insi,
sa
;tie
si se retraga
la timp.
Cel mai
prost
sfat
pe
care-l
pwte{i
da copiilor
Daci
v-agi
niscur
inainte
de
anul
1930,
sfatul
,,Mergi
la
gcoala,
obgine
nore
bune gi
gasegte-qi
o
slujba
stabili
si
siguri"
era
unul
demn
de urmat.
Dar
daci
ati
venit
pc
lurnc
dupi
accl
an,
sfatul nu
este
deloc
unul
bun.
Dccc?
Dr
ct amc
oAMEMT
srcuRANTA
irqerlrEa
ustRtAtrr
?
Rispunsul
se
afli
in:
1.
Impo
zite.
2.
Datorii.
.Penlru
persoanele
care
igi
obqin
rrerritul
din
cadranul
,,A..,
nu
cxisti,
in
mod
norma.l,
nicio
derogare
de
tu
pl",u
i-p
Jiaor.
Astazi,
in
SUA,
a fr
angajat
inse"amni
u fi
ir.tr_o
ielatie
de
parteneriat
50/50
".,
gurrein,rl.
Acest
lucru
inseamni
ci
statul
va
lua
50a/o
sau
chiar mal
-rrlt
din
cigtigurile
salariat"i"i,i"";"r.
."
xcesta
si-gi
poatd vedea
banii.
.
Daci
ne
gindim
ci
guvernul
va
oferd,
derogiri
de
la
plata
impozitelor
doar
p.nt..,
"
va
afunda
si
mai
-.rlt"in
a",oni,
a.,r-
rnul
spre
libertatea
financiara
este
pracri.
i-poribii'Jl-.rr*",
pentru.majorirarea.p--ersoanelor
din
cadrarrel"
,,h...
gi
,L...
ii
aud,
deseo',
pe
contabili
cu.m
igi
sfatuiesc
clienqii
care
incep
si
obqini
un
venit
sporit
din
cadranul
,,A..
sa
?gi
curnp...
o
""ra
nar
mare'
pentru
a
beneficia
de
derogiri
mai
s'bstantiale
de la
plata
impozitelor.ln
timp
ce
acest
,[u]t
^rpurea
par."ilgi.
p.r,
tlu.o
persoana
aflatd.
in
parrea
stinga
^
eadroirlui
Ba"nilor,
el
dcvine
lipsit
de
r.n,
pu.ri*
cineva
dln
p"rt."
clreapti.
Cine
pldtegte
cele
mai
mwlte
impozite
Cei
bogagi
platesc
pugine
impozite.pe
venit.
De
ce ?
pur
si
simplu
pentru
ci
nu
igi
cigtigi_banii
din
caritarea
de
angajagi.
cei
foarte
l)ogatr
gtru
ci
cea
mai
buna
cale
legari
de
evitaie
a
taxelor
este
cea
care
presupune
generarea
venitului
din
cadranele
,,p.,
$i
,,I...
Pentru
cei
care
i9i
cfutigi.
banii
in
cadranul
,,A:;,
,irrg,r.u
rlcrogare
de
la
plata
,ipJzitelor
se
aplici
utrrrr.i
'.i"i
ir;
cumpira
o
casi
mai
spatioasi
si
se afundi,
astfcl,
in
datorii
si mai
rrrari.
Pentru
partea,dreapta
a
Cadranwlui
Bonilor,
"."r,
p",
,r'
cste
considerar
unul
prea
inteligenr
din
puncr
de vedereiirrar,-
,,iar.
in
vrztunea".lo.
di'
parttaJr""pl,
e
ca
qi
cum
ai
spune:
,,D;-mi
1
dolar,
iar
eu iri
vti
da
50
in
s.hirrrb..,
Impozitele
surct
nedrepte
Dcseori,
;rud
oameni
spunind:
,,Nu
sti
in firea
un,i
adevarat
;rrncrican
sa nu
plitcasci.
irnpozite.,.
A'rcricarrii
carc
afirmi
asa
ceva
par
si-gi
fi
'itat
istoria.
Arrrc.ic.
s-rr rrriscnt
t.crrai
di,r
lrrotcsir-rl
irrrp.tr.iva
trrxcl,r..
Au
jr
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 45/169
86
CloneNur BANTLoR
uitat
ei,
oare,
de
,,infamul"
Boston
TeaPartyl
din 1773
-
rebe-
liunea
care
a
dus la
ri.zboiul
ce
a separat
coioniile
americane
de
impozitele
opresive
din
Anglia ?
Aceasti
revolta
a
fost
urmari
de
Rebeliunea
Diligenrelor,
Rebeliunea
\Whisky-ului,
Rebeliunea
lui
John
Fries,
Rizboaiele
Tarifelor
si
multe
alte
asemenea
revolte
ce
au
marcat
istoria
suA.
Mai
existi
alte
doui renumite
revolte impotriva
impozirelor
care
nu
au
fost
americane,
dar
care
au demonstrat
inflicararea
cu
care
oamenii
se
opun
taxelor:
Povestea
lui
\Tilhelm
Tell este
povestea
impotrivirii
in
faqa
impozitelor.
De
aceea
a
gi fost trasi
sageata
in mirul
de pe
capul
fiului
siu.
Taxele
il infuriase
ri., iar
el a riscar
vi"q" propolului
fiu
in
semn
de
protest.
La fel
stau lucrurile
gi
in
cazul
Domnigei
Godiva,
care i-a
cerut
sogului
siu,
Lordul
Leofric
Danezul,
sa reduci
din
povara
fiscali
pusi in circa
oamenilor.
Dupa
un
pariu
ficut
cu acesta,
Lady
Godiva
a
strabirur
ror
orasul
fira
haine
pe ea,
forlindu-l
pe Leofric
si
reduca
taxele.
Avantaje
fiscale
Multe
avantaje
$
utine
avantaje
l.Eveniment
ce
a
declansat Rizboiul
Revolulion.rr,
inccput
cu
risrur-n:rrcrr
vaselor
cxre tlxnsportau
celi in
portuJ Bostorr,
in
contcxtul'nronop,rlrrlui
bri-
t:tnlc
xsuprr
comcrqului
cll
:lccst pr-odus
-.-
n.
tr.
Dp
cr
nrEG
oAMENrr
sTGURANTA
iN,qtNrna
LTBERTATTI
?
g7
Impozitele
sunt
o
necesitate
a
civrrtzatiei
moderne.
probrema
epare
atunci
cind
ele
devin
abuzivesi
prosr
gestionate.
in
urmi-
torii
ani,
milioane
de
reprezentanqi
,i
gerrer"gier
,,Baby
Boom..
vor
iesi
la
pensie.
Din
plititori
de
taxe,
ei
vor
deveni
pensionari
aceasti
schimbare.
Arnerica
si
arte
mari
state
vor
inregistra
un
declin
financiar.
Persoanele
cu
venituri
mari
vor
p;r;"si
aceste
tari,
in
ciutarea
altara
care
ii
vor
primi
cu
bratele
deschis,
fira
a-i
penaliza
penrru
faprul
ca
au
bani.
O
mare
gregeald
La^inceputul
acestui
an,
am
fost
intervievat
de
un
reporter
de
z'iar-
in
timpul
interviului,
rn-a
inrrebat
citi
bani
arn
ficut
in
cursul
anului
rrecut.
Am
raspuns:
,,Aproape
1
milion
de
dolari...
,,$i
cit
aqi
pl;tit
in
taxe ?..,
a fost
urmitoarea
sa
i'trebare.
,,Niciun
ban",
i-am
spus.
,,Acesti
bani
au
provenit
din
acu_
rnulari
de
capital,
motiv
pentru
care
am
putur
evita
plata
i.rpozitelor'
Am
vindut
trei
proprietegi
irnobiliare,
trecindu-le
prin
secqi'nea
tr031
di'
codul
Lnpozireror.
Nici rnicar
n-am
;rtins
acei
bani.
I-am
rei'vestit
i'tr-o
proprietate
mai
mare...
I)upa
citeva
zile,
cotidianul
respectiv
o p.rbli.at
un
arricol,
care
:rvca
drept
titlu
,,IJn
bogatag
care
afdcut
tr
milio'de
crorari
?ntr-un
rrn a
recunoscut
ci
n-a
platit niciun impozit.*
Declarasem,
intr-adevd.r,
ceva
de
genul
acesta,
dar
afirmagia
l'uscse
scoasi
din
context,
distorsionlnd
asdel
*"s"jur.
Nu gtiu
<laci
reporterul
a fost
rau
intenfio'at
sau pur
si
simplu
n-a
gtiut
.c
irrscamni'
o
tranzacgie
efcctuati
sub incid."qo
,u.qirnii
1031.
l'clifcrcnt
dc
motivul
trunchierii
spuselor
mcle,
a
fost
un
exem-
1'lu
cr,nclu.lcnt
al
diferitelor
viziuni
gerlcrate
de
cere
patru
ca-
rlr':rrr..
As:r
cu'r:rrn
mai
spus,
nu
toatc
vcnit.,ril".r*.,t
cg:rlc.
I
Jrrc'1t..
srrrrt
irrrpozitrrtc
rn:ri
pr-rtin
<lcr:it
,rltclc.
I
I
i
,
I
ti
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 46/169
88
Ceon,tlrut tsANrLoR
Majoritatea
oamenilor
se
dxeazd pe
venit,
nu
pe
tnuesh(tt
Reporteruligi
obgine
venitul
in
ace
asti
coloani.:
Reporter
Llu
cistig
bani
in
aceasti coloani:
El igi
obgine
banii
in
acest
cadran
Eu
rni*am
cistigat
milionul
in
acest cadran
Chiar
qi
in zilele
noastre
mai
aud oameni
spunind:
,,irni
f-rrc
masteratul
pentru
a
putea
primi
o
rnirirc
salariali"
sau
,,Muncesc
dir:r
greu pentru
a pntca obgine
o pr()nlovrlrc.<(
Acestea
sunt
cuvinte
sar-r
iclci
aic
unci
llcr.s()ru-rLf
c::u.c
i;i
:rxcaz.i
atctrtia
pc col<lene
clc vcrr it clirr rlecl:rrrrt
ir
l'irr;rnt'i;rr
ri
s:r
r r
pc
s(.qnl(,n
.
Eu
Declaratie
de
venit
Bilant
Dt,
ct
aLpc
oAMENrr
srGtrRAN,lA
iNerNlE,\
r.rB[RT.ATrr
?
gg
tul
,,A"
din
Cadranwl
Banilor.Acestea
sunt
cuvintele
unei
persoa-
l. :"o
va
renunqa
la
jumitate
din
venit
pentru
a i_o
da
guve.rrului
$1
care
va muncl'rar
mult
si
mai
intens
pentm
acest
deziod;mlnt"
in
capitolul
ce
urmeazi,
voi
e"plicl
ferul
i'care
oamenii
din
partea
dreapti
a
Cadranului
foloses.
irrrpozit.i"
.,
".ii".,
i"
timp
ce
pasivele
rarnin
pentru
majoritarea
celo, dirr-orr,.o
.stingd
a
Cadranului.
Accit
lucr.u
nuiemnifica
o
Upre
J"'pr*;_
otism,
ci
faptul
ca
e;ti
o persoani
care
prorestr^)e
qi.ir"
r"
,-i9r,rt*rrte
legal,
pentru
a-;i
apd.ra
dr"piul
a.
"
firrr"
.i,
,rrni
rnultr
bani
posibil.
I'divizii
gi
qirile
c"r. ,r,,
prores;eaza
irnporri-
va
taxelor
ce
le
sunt
irnpuse
sunt,
in
.."
*"i
-nr"
pirr"
n
cazurilor,
persoane
sau
qaii
a.,
o
a.orromie
precar
-
.
'-
-
r
*'
imbogdyi{i-ad
rdpid
Pentru
ca
eu
gi
soqia
mea
sa
trecem
rapicl
dc
la
situatia
de
a nu
avea
o
casi Ia
cca de
libertate
fina'ciari
a
trebuit
sa
ne
cistigam
Lranii
din
cadranelc
.P"
$i
,,I...
Aceste
."d"urr.
of"r;-rrri"
,rrr.;
imbogiqiri
rapide,
intr.r.at
p,r,,la
dispoziqi"
-"d;ii;;i
f.*"f"
a.
cvitare
a
impozitelo.r.
Prin
urrare,
rcugind
,i
p"rt,
an,
,r..,"?-ul1i
bani
si-
facind
astfel
incit
acegti
bani
sa
t".."1"
f.n;';;l;;;
:rtins
libertatea
financiari
intr-un
timp
scurt.
Cwm
sd,ud
eliberapi
Impozitele
gi
datoriile
sunt
doua
dintre principalel
e
cauze
pentru
care
oamenii
nu
se
simt niciodata
siguri
din
punct
de
vcdere
fi'anciar
si
nici
nu
reusesc
si
devina
fberi in
,J.r,
,.rrr.
I)ru,mul
spre
siguranra
sau
libertetc
sc
afle
i'p",.t",
Jr"^ora
"
adranului
Banilor.
Trcbuie
si
depasiti
sradiui
sigurantei
urrei
)]l
j
b",
A"
":Tjl
timpul
si
des.coperiqi
dif"r.r,q"
ai""r;.
;ig;ro,rqn
I rnancreri
gr
libertarea
financiard.
Care
este
diferen{a
dintre
I.
SIGURANTA
TJNEI
SLUJBE
2.
SIGUI{AN'I'n
ITTNANCIARA
si
.1.
l.llJllltl'n't'trA
trt
NnNCIARA
i
ll
iltl
rij
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 47/169
CaoneNul
BANTLoR
Dupi
cum
aqi aflat,
tatil
meu
cel
erudit
avea
o
idee fixa
privind
siguranla
unei
slujbe,
asa
cum
se
intimpla
cu majoritatea
celor
din
genera{ia
sa. El
presupunea
ci
siguranga
serviciului
inseamni
siguranta
financiara...
asta
pina
cind
;i-a
pierdut
locul
de
munca
si
nu
a
rnai
putut gasi
altul. Tatal
cel bogat nu
vorbea
niciodata
despre siguranga
unei slujbe.
in
schimb, sublinia
intot-
deauna
importanfa
iibertiqii
financiare"
Rispunsul
la intrebarea
privind
gasirea
tipului
de
siguranqa
sau
libertate
pe
care
vi-l
doriqi
poare fi
oferit de
observarc;
modelelor
dtn
Cadranwl
tsanilor.
1. Modelwl
pentrw
sigwranla
wnei slwjbe
SCOATA
Oamenii
ca :e
se
incadreaza
in
acest model
sunt,
de obicei,
foarte
pricepuqi
la
activitatea
profesionaia
pe
care o desffuoara.
Mulqi
au
petrecut
ani buni
in gcoala
gi alqi
ani
la
serwiciu, acu-
mulind
experienga.
Problema
e ci nu
cunosc
foarte
rnuhc
despre
cadranele
,,P"
gi
,,I",
chiar daci
dispun
clc un plan
pcn-
tru anii
de
pensie. Acesti
oameni
se simt ncsiguri
clin purict <lc
vedere
financiar,
intrucit
au
fost
pregrititi
rrurrr.ri
l)(.rrrr
u sillu
ranta
unci
slujbr:,
sigu r-an
ta prtlfcsionelri.
Ds
ct .usc
oAMEMT srcuRANTA
ixerrutEe rmrnrATil ?
Dawd
picioare
sant
nxai
bwne
decht wnwl singwr
Pentru
a beneficia
de mai multa
siguranti
financtari,le
su-
gcrez
acestor
oameni
ca, pe
lAngi. indeplinirea
sarcinilor
profe-
sionale
in
cadranele
,,A"
gi
.L",
si-si
cultive aptitudinile nece-
r,rre
cadranelor
,,P"
$i
,,I".
Cigtigind
incredere
in
capacitatea
lor
<lc a
se
descurca
in
ambele parti
ale Cad.ranulwe,
se
vor
simqi, in
rrrod
natural, mai
siguri,
chiar
daca
banii
pe
care
ii
au
nu
sunt
l'oarte
mulqi.
Cunoasterea
inseamna
putere... gi
tot ceea
ce vor
t
rebui
si
faci
e
si
a;tepte momentul
potrivit
pentru
a-;i
folosi
t:unogtingele.
Apoi
vor
veni
gi
banii.
Acesta
este gi motir.'ul
pentru
care
Creatorul ne-a
inzestrat
cu
<loua
picioare.Dacd.
am fi
avut
un
singur
picior, ne-am
fi
simgit
tot timpul instabili
si
nesiguri.
Dispunind
de
cunogtinte
in
doui
c,adrane
diferite,
unul in
partea
stingi
9i
altul
in
cea
dreapta,
vom
avea
tendinga
si
ne
simtim
mai
in
siguranti.
Cei
care
au
cunogtinqe
doar
despre
slujba
sau specializarea
lor
sunr ologi.
Prin
urmare,
ori de
cite
ori va
sufla
vintul
economic, se
vor
clatina
mai mult
decit cei
cu doui picioare.
2. Modelul pentru
sigwran{a
financiard
Aga
arati
siguranta financiara
pentru
un
,,A":
L,
krc sa-.;i
dcpuna
banii intr-un
cont
de
pensie
;i
si
spere ca
totul
vrr [i birrc,
accrrsti
linic
curbata
scnrnifici
fapttrl ci.
oarncnii
91
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 48/169
92
CeoReNur-
BANILoR
se
simt
increzatori
atunci
cind beneficiaza
de
instruire
atat
in
ipostaza
de investitor,
cit
gi
in
cea
de
angajat.
Asa
cum
la
gcoala
suntem pregitigi
pentru un viitor
ser-viciu.
tot
asa eu
vi
sugerez
si invagati
si
figi
un investitor
profesionist.
Reporterul
care nu
m-a
a\.'ut
la
inim5, intr-ucit
avearn tr
milion
de
dolari
in
coloana activelor, fara
a
pliti
impozite penrru
acegti
bani, a uitat
sa
mi
intrebe:
,,Curn
agi reusit
si faceqi
miiionul
de
dolari
?"
Pentru
mine,
aceasta era o
intrebare funclarnentala.
A
evita
in
mod
legal
plitirea impozitelor
este
un
lucru
usor.
Producerea
rnilionului
nu
a
fost la
fel
de
ugoari.
O
a
doua cale pentru
siguranta
financiari
ar
putea
fi:
Iar
asa arate
siguranqa financiari
pentru
un
,,I-":
Dl
cE at.r(;
oAMriNtr
slcuRANlA
ilarNlEa
lrsERrAll
?
93
Acest
model
este
descris
de
Thornas
Stanley
in
cartea
sa,
Milionarwl
de
al,ituri.
o
carre
exrraordinari.
Miiionarul
ameri-
can
rnediu.este
propriul,sau
angajat,
duce
o
viaqa
cumpitati
gi
tace
rnvestrqr
pe
rermen
lung.
Modelul
de
mai
sus refleiri
exacr
aceasti
cale
financiari.
_
Aceasti
cale,
dinspre
,,L."
spre,,p..,
este adesea cea
pe
care
o
aleg
mulqi
dintre
maril
antrepreirori,
cum
ar
fi,
de pilcra,
g'ii
G"t"s.
Mai
bine
dowd
decSt
wnul
singwr
A
avea
cunostinte
in
mai
rnulte
cadrane,
de
dorit
in
unul
din
partea
sti'gi
si
?n
unul
din
partea
dreapti,
ofera
mult
mai
multe
',sanse
de
succes
decir
atunci
cind
infoimagiile
degi'ute
se reduc
la
un
singu
r
cadran.
in
.capitolu
I
2, rn-am
referit
i"
f"f
r"i
.i
."i
ll"g-"]iigi
extrag
7Oy"
dinvenit
din
parrea dreapta
u
ioiro"rtr;
si
30o/"
din
partea
stingi.
A*
constJtat
ci indiferenr
car
de
multi
ba'i
obgin,
oamenii
r. ,ro,.
simti
intotdeauna
mai
in
,;".;il;
etr-rnci.cind
opereazd,
in
mai
muhe
cadrane.
Siguranqa
finianciara
sc
sprijina
pe
cire
un
picior
in fiecare
parre
a
Cidranului
Banilor.
Pompierii
milianari
Arrr
<l.i
prictc'i
carc
ilustrcazi
perfect
succesur
i'
rrnrbcrc
1r:irtirlc
()ulr"trtnl*.
Arr
Par"tc,rtit
dc.
sl.jbi
(,xtr-crr
rlc sigrrr-ii,
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 49/169
CenRaNur BANILoR
cu
beneficii,
cit
gi
de o
avere
considerabili,
generata
de partea
dreapti
a Cadranului.
Amindoi
lucreaza
ca
pornpieri,
fiind
angajatr ai
statului.
Au salarii
bune gi stabile,
beneficiind
in
ace"lagi'timp
gi
de beneficii
9i
programe
de pensie
excelet
te.
in
plus, lucreazd.
doar
doua
zrle pe
siptamini.
Trei
zile
pe
sap-
L-arri
le aloca
activitiqii
de
investitor
pr:ofesionist.
in
cele
doua
zrle tdrnase,
se
odihnesc
9i
igi
petrec
timpul in sinul
familiei"
Unul dintre
ei
currrpari
case
vechi, le
tepari',
iar
apoi
le
inchtrraza. in *orn.ttul
scrierii
acestei
cargi,
acest amic
deqine
45
de
case
care ii aduc
un
profit
lunar
net de
10 000
de
dolari,
dupi
ce achita
datoriile,
impozitele,
asiguririle
gi
cheltuielile
de
intreginere
gi
administrare.
Ca pompier,
are un salariu
de
3
500
de
dolari,
ceea
ce
inseamni cd. are
un venit
lunar total de
peste
13
OOO
de dolari
gi
un
venit anual
de
aproximativ
150 000 de
dolari,
care tot
creste.
Fina
la
pensie
mai
are
cinci
ani,
iar scopul
siu este
de a
avea
un
venit
anual
de
2OO 0OO de
dolari
inainte
de
a
implini
virsta
de 56 de
ani.
Nu-i
riu
pentru un
angajat de stat,
tatd a patru copii.
Celilalt
prieten
isi
petrece
timpul
f;cind anahze
pentru
diverse companii
gi
operind
acti;
in dorneniul
bursie..
in
prezent,
portofoliul
sau depa;egte
suma
de trei
milioane de
dolari.
Daci
ar
incasa
acegti
bani
gi ar
obgine
o dobindi
de
10"/"
pe
an, ar avea un
venit
anual
de
300
000
de
dolari pentru
tot
restul
vieqii, asta,
bineinqeles,
daci
nu vor avea
loc schimbari
economice
majore. Ca
gi in cazul
celuilalt amic,
nu-i deloc
riu
pentru un angajat
de
stat,
tate
a
doi copii.
Ambii amici
dispun, din cei20
de ani
de investigii, de
un
venit
pasiv
care le
permite
si
se
pensioneze
lejer
la
virsta
de
40
de
ani.'.
amindurora
le
place,
insa, munc a
pe care o
fac,
motiv pentn'r
care
doresc
si
iasa
la
pensie
la virsta
maximi
gi
si
obgini toate
be-
neficiile
oferite
de stat.
Apoi vor
fi liberi, deoarece
vor
beneficia
de avantajele succesului
in ambele pirqi
ale Cadranwlwi.
Banii,
singwri,
nw
gdrdnteazd
siguranla
Am intilnit
multe pcrsoane
cu milioanc
clc dolari
irr conturilc
dc
pensii,
clar
carc
tot
sc
sirnt
in
ncsigurarrqi.
f)c
cc:?
I)crrtrtr
cri
DE
cp ernc
oAMEMI
sIGURANTA
INAINTEA
rtnlntAllt
?
95
lranii lor
sunt
generagi de
slujbi
sau de afacereape
care
o
deqin.
l)eseori,
ace$ti oameni
isi
investesc
banii
intr-un
cont
de
pensii,
dar au
cunogtinqe
precare despre
investiqii. Ce
se
vor
face
daci
acei bani dispar,
iar
ei
vor
fi deja
la
pensie
?
Atunci
cXnd au
loc schimbiri
economice
majore,
survin
transferuri
masive de avere.
Chiar
daci
nu
ave{i
prea
mulgi bani,
cste
important sa investigi
in
educaqia
dumneavoastri...
cici
atunci
cind
aceste
transformiri
vor
avea
loc, veqi
fi
mai
bine
pregitit
pentru ele.
Nu
vi
lisaqi
surprins
sau coplegit
de
temeri.
Aga
cum
am rnai
spus,
nimeni
nu
poate
prezice
ce se va
intim-
pla, dar, cu toate acestea,
e
bine
sa
fii
pregitit
pentru
orice.
Asta
inseamni
ci trebuie
si
vi
incepegi
instruirea
chiar
de
pe
acum.
3. Modelwl
pentrw
libertatea
financiard
Acesta
este
modelul
pe care tatil
meu cel bogat
m-a
indem-
nat
si-l
aprofundez.
Este
drumul citre
libertatea
financiari.
Aici
se
gisegte
adevl"rata
libertate
{inanci.ard.,intrucit
in
cadranul
,,P"
dispui de angajagi care
fac
treaba in
locul
tau,
in timp ce
in
ca-
dranul
,,I"
banii
sunt
cei
care muncesc
pentru tine. Ca
investi-
tor profesionist,
egti
liber
sa
dectzi
daci
vrei sau
nu
si
muncegti.
Cunogdnqele pe care
qi
le-ai
dezvoltat
in ambele
cadrane
iqi aduc
deplina
libertate
{agit de
munca
fizica.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 50/169
CeoRlxut
IlANn.oR
Daca
ne
gindim la
oamenii
extrem
de
bogati,
vom observa
ci
acesta este
rnodelul
lor
in
Cad.ran.
Linia
curbati
din
jurul
seg-
mentelor
.P"
$i
,,I"
reprezinta
modelul
de venituri
pentnr
oameni
precum
Bill Gates
de ia
Microsoft,
Rupert
Murdoch de
la
News
Corp.,
\(/arren
Buffett
de la Berkshire Hathaway
sau
Ross
Perot.
IJn
scurt
avcrtisment: cadranutr
,,F"
se
diferenqiazi in multe
privinte
de
cadranul
,,I".
Am
vdzutmulqi
,,P"
de
succes vinz?.n-
du-si afacerile
pentru
milioane
de
dolari,
dupi care,
vazindu-se
cu
ataqia bani,
li
s-a
urcat succcsul ia
cap.
Acegti
oameni ajung
si
creada
ci
dolarii
din
buzunar
sunr
rnisura
coeficientului lor
de
inteligenq5,
context in
care
incearci
sa faca
pe
grozavii
in
cadra-
nul
,,I"
si,
in final,
se trezesc in
sapa
dc
lemn.
Jocul
gi regulile
sunt diferite
in
toate cele
patru cadrane...
si, de
aceea, recomand
instruirea
inaintea
ego-ului.
Lafel
ca
gi in
cazul
siguranqei
financiare,
cunogtinqele
dobin-
dite
in
doua
cadrane
vi
oferi
o
stabilitate
mai
solidi in
lurnea
libertigii
financiare.
Alegerea
drumulwi
Acestea
sunt
ciile
financiare
pe
care
oamenii le
pot alege.
Din
pacate, cei
mai
mulgi
aleg
calea unei
slujbe sigure. Arunci
cind
economia
incepe
si
se clatine,
se agaqa in
disperare de
cauza
de
siguranga locului
de
munci.
Apoi
ajung
si-si
petreaca
toatd, vtata
acolo.
Sfatul meu
este sa vi
instruigi cel
puqin in privinta
siguranqei
financiare,
ceea
ce presupune o mai
mare incredere
atit in sluj-
ba
pe care
o deqineqi,
cit gi in
abilitatea
de a
investi,
arit
in
vre-
murile
bune, cAt
9i
in
cele
rele.
Marele
secret
este
ci
adevaragli
investitori
fac
cei
mai
multi
bani
in
pieqele
disfuncgionale. ,A.sta
se
intimpli
pentru ci
non-investitorii
intra
in
panici.
si
incep
si
vindi
cind
ar
trebui
de
fapt
si cumpere. Acesta
esre
$i
motivul
pentru
care mie,
de
pildi,
nu
imi e teami
de evcntu:rlclc
sctr-rim-
biri econornice...
caci
schimbarea
prcsupu lrc trrln.s [('r'tr
r-i nrasivc
de
avcrc.
Dt
cr erec
oAMENtr
sIGURANTA
iNruNtne
rrsrnrAnr
?
97
$tf"l
nw
0d
poate
face
bogat
Schimbirile
economice
care
au
loc
in
prezent
se
datoreazd",
lntr-o
bund
misu rd",
vi,nzirilor
gi
fuzionirilor
unor
firme.
ftecent,
un
prieten
si-a
vindut
compania.
in
ziua
ftanzactieiri,_
contul
siu
au
intrar
peste
15
milioane
de
dolari.
Angajaqii
care
lucraseri
pentru
el
au fost
nevoiti
sa-gi
caute
arte"lo.rrri
de
rrunci.
La
petrecerea
de rimas-bun,
s-au
virsat
multe
lacrimi
de
.egret,
dar
au
avut
loc
gi
ribufniri
de
minie
gi
resentimente.
cu
toate
ci.
primiseri
salarii
bune
de-a
lungul
anilor,
cei mai
mulqi
rlintre
angajagr
nu
o duceau
mai
bine
dii
puncr
de
vedere finan-
ciar
in
ultima
zi
de munc
ifaga
deprima
lor
zi
in
companie"
Mulqi
'w
realizat
cd
parronul
se
imbogifise,
in
timp
ce
ei
igipetrecuseri
toqi
acei
ani incasindu-si
salariile
gi
pl;tindu-gi
fact.rrile.
Realitatea
e cd. sarcina
gefului
nu
este
aceea
de a
vi face
bogat,
ci
doar.de
a
se
asigura
cd.vd.
primiqi
salariul.
Daci
vi
do.iqlsi
rlcveniti
bogat,
atunci
responsabilitatea
e numai
a dumneavoas-
tra.
Ea
incepe
inci
din
clipa in
care
v-ati
primit
sarariul.
Daci
'u
i
pricepeqi
la
adminisrrarea
banilor,
arunci
nici
toti
banii
din
lume
nu
v-ar
ajtta.
Dacd,,insi,
vi
gospodiriqi
bine venitul
gi vi
i.struigi
in
unul
dintre
cadranele
,p.,
qi
,,I.;,
atunci vegi
putea
spune
cd,
vd,
aflaqi
pe
drumul
cdrre
o
avere
uriasi
qi,
cei mai
important,
catre
libertate.
^.Tatd,l
cel-
bogar
obisnuia
sa
ne
spuni.,
mie
gi
fiului
siu:
',singura
diferengi
inrre
un
o-
bogat
si
unul
sirac
consri.
in
lucrurile
pe
care
cei
doi
le
fac
in
timlul
iib.r...
Sunt
intru totul
de
acord
cu
aceasti afirmagie.
constat
ci
.amenii
sunr
mai
ocupati
ca
niciodati
gi
ci
timpul liber
devine
rlin
ce i'ce
mai
preqios.
Cu
toate
acestea,
,9
,ri"
si va
sugerez
urmi.torul
lucru:
daca
tot
veqi
fi
ocupat,
fiqi
ocupat
i.,
"rib.le
lrirti
ale
cadranulwi.
Daca
veqi
proc;d"
nrtf"l,
veqi
dispune
de
,rai
'rulte
sanse
?enr,ru
a
vi
face
iimp
liber
gi
pentru
a vi
elibera
tlin
punct
de
vedere
financiar.
Cind v;
aflaijiaserviciu,
munciti
irtcrs.
Nu
citigi
'wall
Sueet
Jowrnalpe
banii
companiei.
$eful
vn
va
aprccia_.,si
rcspccta
r'ai
mulr.
ceea
ce veqi
facejdupi
serviciu,
.'tt
srrlrrriul
i;i
c:rr
tirrrPul
rlulrrncavoastri.
libcr
vi va
clctcnni,r,r
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 51/169
98
CnnRnNur
BANTLoR
viitorul. Daci
munciqi
din greu
numai
pe partea
stange
a
Cadranwlui, veqi munci
o
vegnicie.
Daci munciqi
intens
pe
Fartea
dreapta,
veti
avea sansa si
gisiti
libertatea.
Calea
pe
care o
f,econnand,
Oamenii
care activeaza
pe
partea
stingi a
Cadranwlwi
imt
pun, rnai mereu,
aceasti
intrebare:
,,Ce
imi recomandagi?"
I-e
sugerez
aceeagi
cale
pe
care
tatal
meu
cel
bogat
m-a
indemnat si
merg.
Aceeagi
cale
pe
care
au ales-o
oarneni de
succes
precum
Ross
Perot,
Bill
Gates
gi
rnulgi
alqii.
Drumul
arata
asdel:
Ocazlonal, primesc
investitor."
asti
,,Dar
ag
prefera
si
fiu
La
aceasta, eu
rispund:
,,Atunci,
mutaqi-ve
?n
cadranul
,.
I'.
Daci
dispuneqi
de
rnulqi
bani gi suficient
timp
liber,
mergeqi
direct
in
cadranul
"
I
".
Daci
timpul
liber
;i
banii
pe
care
ii
avegi
nu
sunt,
insa,
din
belgug,
atunci
drumul pe
care
il recomand
este
mai
sigur."
in
cea
mai
mare
parte a cazurrlor,
oamenii
nu dispun
de
bani
;i
timp in
cantitiqi
foarte mari,
asa
ci
urmatoarea
intrebare
pe
care
mi-o
adreseazd
este:
,,De
ce?
De ce
recolnandaqi
mai intii
cadranul
..Pn?"
Explicagiile
dureazd,
de obicei
o
ori, ceea
ce
nu
se
va
intim-
..4
pla
gi
aici.
Imi voi rezvma argumentelc
in citeva
rincluri.
De
cr
ernc
oAMENrr
srcuRANTA
illelutre
rmanrATt
?
1'
Experienqi
gi
educafie.
Daci
obqinegi
succesur
mai
intii
din
ipostaza
de
,,P",
veqi
avea
ganse
mai mari
de
a deveni
un
,,I"
puternlc.
,,I"
investeste
in
,,P'..
Daci
vi-vegi
dezvolta.
mai
intii,
un
simg
sorid
al
afacerilor,
veqi
putea
deveni
un"invesriror
priceput.
v.q;
fi
capabil
g
ia.rr-
tificaqi
algi
,,P"
iscusiqi.
Adeviraqii
,,i..
irrrr"rr.r"
ii
,,p..
J.
,r"_
ces,
ce
detin
sisteme
stabile
de
afaceri.
Este
riscant
si investiti
intr-un
,,A"
sau
,,L",
care
nu
cunoa$te
diferenta
dintre
,irt"- gi
produs...
sau
care
nu
esre
inzestrat
cu
calitigi
o".pqi"""i"
i;
lider.
2. Fluxul
de
nurnerar.
Dacd.
deqinegi
o
afacere
care
funcgionea
zd.
eficient,ar
trebui,
atunci,
,;
dirprrr,.gi
de
tim_
pul liber
si banii
necesari
penrru
a
face
fu6
flrr"t,raqiilor
cadranului
,,I'".
s-a
intimplat
de
multe
ori
si intilnesc
oameni
aparqinind
c.adranelor
,,A"
_ti
,,L",
care
sunt
at6t
de
atasaqi
de ban'ii
pe
care
ii
au,
incit
nu
doresc.
sa-gi
permiti
nici
cea mai
mica
pierdere
financiari.
Nu
e
nevoie
decii
de
o
singuri
oscilaqie
a
piJqei
perr-
ly
.".
ace-sre
persoane
sa fie
desfiintate
din
punct-de
vaere
frnanciar.
Motivul
?
opereazd
rnereu
la
limita
.li";"i
rosii'..
Adevdrul
e
ci
investigiile
presupun
capital
gi
cunogtinqe
solide.
IJneori
e nevoie
d,
o grour;
d"
"up;rul
gi
d*p
numai
pentru
a
dobandi
acesre
".rnoqt1trq..
Mulgi
*nrre lrrr,esiitorii
de
succes
au
inregistrat
egecxri
repetate
inainte
de
a
ciqtiga.
oamenii
care
au
reugit
in
viaqi
gdu
ci
succesul
este
un
proi.i,
slab.
Gregelile
sunt
cele
din
care
se
trag
cele
-ri
.irloro"r.
inviqaminre,
iar in
cadranul
,,I"
greselile
cJst;
bani.
Daci
duceqi
lipsa
atit
de
capital,
cit
qi
de cinogtinre,
a incerca
sa deveniti
investitor
este
sinucidere
curati.
Cultivindu-vi,
mai
intii,-
aptitudinile
necesare
unui
,,p..
pri_
(-cpr.lt'
vcqi
proclucc qi
fluxul
de numerar
necesar
mutirii
in
ca-
tlr,rrrul
,,1"-
Afrrcr-r'cir
pc
carc
o clczvoltagi
di'ipclstaza
clc,,p,.
vil
l
ltr
L
ti
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 52/169
100
CeoReuurBAMLoR
furniza
banii
de
care veqi
avea
nevoie in
timp ce
invigaqi
sa
deveniqi un bun
investitor.
Odati ce a\i
obginut
cuno;tinqele
indispensabile
unui
investitor
de succes,
veqi
inqelege
de
ce
pot
spune:
,,Nu
intotdeauna
ai nevoie de
bani
ca
si
faci
bani."
Ve;ti
bwne
Vestea
buni
este
ci, acum,
e mult mai
ugor
decit
inainte
si
obqineqi
succesul in
cadranul
,,P".
Aga
cum progresul
tehnolo-
gic a
facilitat
multe dintre
lucrurile
pe
care
le
facem,
tot aga el
a
ficut
ca
drumul spre
succes
in
cadranul
,,P"
si fie mai
accesibil.
Degi
nu
este
la fel
de usor precum
obtinerea
unei slujbe
cu
salariu
minim
pe
economie,
sistemele de astizi stau
la dispozilia
tot
mai
multor
oameni care doresc si
obtina succesul
financiar
in
cadranul
.P".
ststeme
Este
important
de ginut
minte
ci,
in
transferul
citre
cadra'ur
,,P",
scopul
dumneavoastri
este
acela
de
a
gestiona
un
sistem
si
de
a
avea
angajaqi
care
si-l
puni
in
*ig.nr"l
putegi
".i
.i
;;Ai
clumneavoastri
acest
sist.*,
ori
si
cumpiraqi
unul
deja
existent.
Gindiqi-vd
la
sistem
ca la
un
pod care
ri
r"
p"r-ite
si
treceqi
in
sigurangi
dinspre
parrea
stinge
a Cad.ranwlwi
Barilor
spre
par_
tca
dreapti...
puntea
durnr.e",roastri
citre
libertatea
financiari.
Exista
rrei
tipuri
principale
de
sisteme
de
afaceri,
des folosite
in
ziua
de astdzi.
Ele
sunt:
1.
corporaqiile
tradigio'ale
de
tip
c
-
in
care
va d,ezvortati
pro-
priul
sisrem
2.Francizele
-
in
care
cumpirati
un sistem
deja
existent.
3.
Marketingul
de
rerea
-
in
care
cumpiraqi
gi
deverrigi
parre
a
unui
sistem
deja
existent.
Fiecare
dintre
acesre
tipuri
are
slabiciunile
gi
punctele
sare
I,rtc,
dar,
pini
la
urmi,
toate
fac
acelasi
rucru.
Dri;
.rt.
admi-
.r.strat
corcct'
urr
astfcl
de
sistem
vafurnizau'flux
constant
de
vcrri[uri,
[i'i
prc,r
r.ulr
cf.rt
fizic
di'
p.r-rc:l
prr'prictarului...
CAPITOLUL
4
i
tipwri
de
de
afaceri
Cele
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 53/169
102
CeoRe.Nur
BANTLoR
odati
ce este
lansat
gi
pus
in functiune.
Singura
sarcind
dificiln e
tocmai aceasta
-
de a-l
face
si
mearga.
ln
1985,
cind oamenii
ne intrebau
,,De
ce
nu
aveqi
casi?",
eu
gi Kim le rispundeam cu
rnult
calm:
,,Construim
un
sistem
de
afaceri."
Sistemul
nostru
era
unul hibrid,
care
imbina
o
corpora{ie
tradiqionali
de
tip C
cu o
{rancizd,.
A;a
cum
am
mai spus,
ca-
dranul
,,P"
necesiti
cunogtin\e
atat
asupra sistemelor,
cit
9i
asupra
oarnenilor.
Sisteme
Oameni
Decizta
de a
ne
crea
propriul
sistem
a
presupus
eforturi
intense
gi
munca susqinuti. Eu mai urmasem
aceasti
cale
9i
inainte,
dar compania
pe care
o fondasem a dat
faliment.
Degi
fusese de
succes
de-a
lungul
mai
multor
ani,
in
cel
de-al cincilea
a
sucombat
brusc. Succesul
venise in
intimpinarea
noastri,
dar
noi
nu
eram pregitiqi
cu un sistem adecvat.
Sistemul
a
?nceput si
dea
rateuri,
chiar daci,
angajaqii
nogtri
erau oameni
devotagi
gi
muncitori.
Ne simgeam
ca
gi
cum
ne-am
fiaflat
pe
un
iaht de
lux,
cate
ayea
insi
o
spirturi, pe
care
noi nu eram
in
stare s-o
depistam. Ne-am striduit
cu
to[ii si
descoperim
acea
fisuri,
dar
n-am reusit si scoatem
apa suficient
de
repede,
Pcntru
a
o gasi
gi repara.
$i
chiar
daci
am
fi gisit-o,
nu
eram
sigrrr-i
c:i
vor-n
sti
cu cc s-o astupim.
CErr rnpl
rrpuRr
DE
stsrEM[
DE
AFACERI
,,Existd.
riscwl
pierderii
a
dowd-trei
companif'
Cind
eram
in
liceu,
ratal
cel
bogat
ne-a
spus,
mie
gi
fiului
sau,
c_a
a
pierdut
o companie
pe care
a
deqinut-o1n
jurul
vlrstei de
20
de
ani.
,,A
fost
cea
mai
uritd,,
dar
gi
cea mai
p'ozitiviexperienqi
din
viaga
mea.
oricit
am
detestat-o,
am
inviqat
multe
in^cercind
si-repar
gregeala
ficuti
gi
si
o
transform
apoi intr-un
succes
uriag", ne-a
povestit
el.
$tiind
ca
eu cocheram
cu
ideea
de a-mi lansa
propria firmd,
tatal
cel
bogat
mi-a
spus
aga:
,,S-ar
putea
s6"
pierzi
doui. sau
trei
companii,
inainte
de
a
clidi
una de
succes,
care
si
reziste.,,
Pe
atunci,
ii instruia
pe
Mike, fiul
siu, in
ideea
ci
la
un
moment
dat
acesta
va
prelua
conducerea
imperiului
pe
care il
crease.
intrucit
tatal
meu
era
un angajat
la
si"t, .,
,r,i
urma
si
mostenesc
niciun
imperiu.
Trebuia
si mi-l
clidesc
singur.
Succeswl
este
un
profesor
slab
,,Succesul
este un
profesor
slab'.,
obfunuia
si-mi
spuna tatil
cel
bogat.
,,invdqim
mai
multe
despre
noi
arunci
cini
eguim...
aqa
cd
nu
te
teme
de
nereusiti.
E;ecul
este
parte
a procesului
de
oiing.r.
a
succesului.
Nu
poqi
avea
,.r"i.,
d".l
,r.,
cuno$ri
egecul.
oamenii
care
nu
gisesc
drumul
spre
succes
sunt cei
care
nu
au
eguat
nicio
datd"."
Nu
gtiu
d,acd
a
fost
una dintre
acele profetii
care
se
adeveresc
orice
ai
face,
dar,in
lg}4,compania
,^i
^dui
fuli*"rrr
a
fosr
cea
de-a
treia. Ficusem
milioane
de dolari
si
pierdusem
rot ati,tea,
iar
pe
Kim
am
cunoscut-o
tocmai
in
perioada
in
care
md
pregiteam
si
o iau
de ia capit.
$tiu
sigur
ci.
nu
s-a
cisitorit
cu
mine_pentru_bani,
pentru
cdla aceavreme
eram
in
sapa de lemn.
Cind
i-am
dezvdluit
ce
aveam
de
gind
sa
fac
-
si
lanse
z a{a-
ccrea
nr. 4
-
nu
s-a
speriat
si nu
a
dat inapoi.
^
,Te
voi
ajuta",
a
fost
raspunsul
ei;
gi
s-a
qinut
de
cuvint.
Impreuni
cu un
partener,
am construit
un
sistem
de afaceri
cu
11
filiale
in
intreaga
lume,
care
agenerat
venituri
indiferent
daca
n()r
lnunccam
sau
nu. Edificarea
acestui
sistem
cu
11
scdii,
ptlrnincl
<lc la
z,cro,
nc-A
luat
cinci
ani
dc
sud<'rarc:,
lacr.imi
Ei
103
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 54/169
104 CalnaNur
BANILoR
singe...
dar a
funcqionat. Cei
doi
taqi
s-au
bucurat
pentru
mine
si
m-au
felicitat din
tot sufletul
(ambii
pierduseri bani
in exPe-
rimentele
mele
anterioare
de
infiinqare
a
unor companii).
Partea ced
ma,i grect
Mike,
fiul
tatilui
cel bogat,
imi
spunea
adesea:
,,Nu
voi
gti
niciodati daca
ag
putea
face
ceea
ce
ai
ficut tu sau
tata.
Sistemul
pe
care
il deqin mi-a
fost l6sat
mogtenire,
iar
tot
ceea
ce
a
trebuit
si
fac a
fost
sa
inviq
si-l
gestionez."
Eu
unul
sunt convins,
insi, c5'
ar
{i
putut
si-gi dezvolte
pro-
priul sistem
de afaceri,
intrucit
invaqase
tot ce
trebuie
de
la
tatil
siu.
Chiar
gi
aga,
inqeleg
ce
a vrut si
spuni.
Lucrul
cel
mai greu
in
construirea
unei
companii,
pornind
de
la
nimic,
este
{aptul ci
ai
la dispoziqie
doui
mari variabile:
sistemul
;i
oamenii
care
lucreazd,in sistem.
Daci
ambele
variabile prezintd'
fisuri,
riscul
de
egec
este
enorm.
IJneori,
este
foarte
greu
si-qi
dai
seama
daci
problema
vine
de
la
angajaqi
sau de
la
sistem'
inainte de
francize
Cind
tatil
meu cel bogat
a
inceput
sa
rni
instruiasci
in ideea
de
a deveni
un
,,P"
de succes,
exista
un
singur
tip de
afacete.
Genul
de afacere
mamut... o
corPoraqie
importantl'
cate
domina
un
oras
intreg.
in
oragul
nostru
din
Hawaii, plantaqia
de
zahdr
era ceacare
controla,
practic,
torul...
inclusiv
celelalte
mari com-
panii.
Agadar, erau
marile afaceri;i
cele de
tip
,,L"
-
modelul
mama-gi-tata
-,iar
intre
ele
mai
nimic.
A activa
la
nivelurile
cele
mai
inalte
in acele
companii
mamut
nu
era
deloc
un
qel
de urmirit
pentru oameni
ca
mine sau
tatil
meu
cel bogat.
Minoritiqile
-
precum
japonezn,
chinezii sau
hawaiienii
-
lucrau pe plantaqii,Idri
a
li
se
permite
vreodati sa
acceadi
in
funcqii
de
conducere.
Prin
urmare,
tatal
meu
cel
bogat
a
inviqat
tot
ce gtia
din
incerciri
gi gregeli.
Cind
am
intrat la liceu,
am
inceput si
tot
auz,im
dcspre
ceva
ce
se
numea
,,francizd",
dar niciuna
nu apirusc
in
lnicul n()strll
orai;. Nu auziscrn
tlcsprc
Mc'Donald's
;i
rrici .1.'spr,'
I(t'rrt"trcky
Cgre
tnrt
rrpuRl
DE
srsrEME
DE
AFAcERT
105
Fried
chicken
sau
Taco
Bell.
Ele
nu
erau
parre
a vocabularului
nostru'
pe vremea
cind
tatal
meu
cel
bogat
mr
inigia
in
lumea
afacerilor.
Cind
au
apirut
primele
,rro.rriri
despre
"..rt.
frnr,_
cize,
se
spunea
ci
sunt
nigte-firme
,,ilegale,
fraudrilo"se
si
pericu_
l:".r.:".
A;a
cum
ii
stitea
in
fire,
taul
clr
bogat
a
luat
"vionur
sp.e
california
penrru
avedealafagalocului
o
ilanciza.Nu
credea
in
zvonuri,
pind
nu vedea
totul
cu
ochii lui.
cind
s-a
intors,
tot
ce
a
spus
a
fost:
,,Francizele
sunt
afacerea
viitorului..,
clupi
care
a
cumpirat
drepturile
pentru
doui
dintre
ele.
Aver"a
i-a
crescur
vertiginos,
in
contextul
in
care
conceptul
defrancrzd.devenea
tot
rnai
interesant.
Apoi,
a vindut
drepturile
sale
altor
persoane,
pentru
ca
gi
acesrea
si
aibi
sansa
de a-si
porni
propriiG
afaceri.
cind
l-am
intreb
at
dacd"
ar
trebui
se
cuntpir
si
eu
una
de
la
cl,
mi-a
rispuns:
,,Nu.
$tii
suficiente
lucruri
p."rr"
a-qi
construi
propriul
sisrem
de
afaceri;
nu
te
opri
aici. Fiancizele
sunr
pen-
tru
cei
care
nu vor
sau nu
stiu
.,r-
sa-gi ridice
propriile
sisteme.
in
plus,
nici
nu
ai
cei
250
dOO
de
dolari
,r"".rrrl
currrpiririi
urr.i
francize
de
la
mine."
Multora
le
vine
greu
si-gi
imagineze
acum
un
oras firi
Mc'Donald's,
Burger
King
sau
piiza
Hut,
la fiecare
colq
de
strada.
$i
totugi,
a
fost
o vreme,
nu
cu mult
timp
in
urmi,
cind
acestea
nici
macar
nu
existau.
sunt
destul
de
b;trin
pentru
a-mi
aminti
acele
zile.
Cwm
tnveqi
sd. der.tii
,,P"
.
Eu
am
invigat
si
devin
,,P",
stind
pe lingi
tatil
meu
cel
bogat,_ciruia
i-am fost un
fel
de
ucenic.
F;ul
,;rr"gi cu rnine
eram
amindoi
,,A"
care
invitau
si.
devini.
,,p,,
.
Lafel
au
invagat
gi
alqi
.ameni.
Procesul
se
numeste
,,specializare
la
locul
de
munci.".
Este
modulprin
care
muhe imperii
de familie
sunt
predate
de
la
<r
generatie
la
alta.
Problema
esre
ci.
nu
mulgi
au
privilegiul
sau
norocul
de
a
invaqa
aspecrele
cadranului
.p-.
,,di;
spatele
cortinei...
Majoritatea
programelor
de
training
in
management
se
reduc la
trrr
singrr
lucru
---
cornpania
te instruieste
in
profesia
de mana-
gcr. Putirrc
tc irrvrr(i
c.
iqi
trclrrie
pc.tru
a
fi
un adcvirat
,,p".
ll
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 55/169
106
CenReNur
BANILoR
Deseori,
oamenii
rimin impotmoliqi
in
cadranul
,,L"
in
tim-
pul cilatoriei
spre cadranul
,,P".
Acest
lucru se
intimpla
in
primul rind
pentru ci
nu iqi dezvolti
un sistem
suficient
de
solid,
sfirgind, in
consecin[i,
prin
a deveni
parte
integranti din
sistem. IJn
,,P"
de succes gtie
si
cladeasci
un sistem
care
va
putea funcgiona
gi
fari
irnplicarea
sa.
Existi trei
modalitigi
prin
care
puteqi
scurta
drumul
spre
ca-
dranul
,,P".
1. Gisirea
unui
mentor.
Tatil
meu cel
bogat
a
fost
mentorul
meu.
Mentorul
este
acea persoani
care a
ficut deja ceea
ce
tu vrei
sa
faci... gi a
obqinut
succesul.
Nu
vorbim aici
de un
consultant.
Consultantul
este
cel
care
iqi
spune
cum
sa
faci,
fdra a
avea
vreo
experienqi
in
acest
sens. Cei
mai mulqi
din-
tre
consultangi
provin
din cadranul
,,L".
Lumea este
plini
de
liber-profesionigti
care
incearca si
va
arate
cum
si
figi
un
,,P"
sau
un
,,I".Tatdl
meu
cel
bogat
era
un mentor'
nu
un
consultant.
IJnul
dintre cele
mai
importante
sfaturi
pe
care
mi
le-a
dat
a
fost
acesta:
,,Ai
mare
grrjdla
lucrurile
pe
care
te
indeamni unii si
le faci.
Pd,streazd,-gi
mintea deschisa,
fii receptiv,
dar
ia
aminte
intot-
deauna la
cadranul
din care
provin
sfaturile."
Tatil meu
cel
bogat
m-a
inviqat
multe
lucruri
despre srsteme
gi calitigile necesare pentru
a
fi
un
lider,
nu un
manager. In cea
mai
mare
parte a cazurilor,
managerii vad
in subordonagii
lor
nigte
persoane
inferioare,
pe cind
liderii trebuie si
coordoneze
persoane
care,
deseori, sunt
mai inteligente decit
ei.
Daci
doriqi
si
citiqi
o
carte
excelenti
despre
cunogtintele
de
bazi
necesare lansirii
propriului sistem
de afaceri,
ciutaqi
in
libririi
E-Myth,
scrisi de Michael Gerber.
Pentru cei
care vor
si
invege
si-gi
dezvolte
propriul
sistem, aceasti
carte
este
neprequiti.
O modalitate
tradiqionala de
a
inviga
despre
sisteme
estc
aceea
de
a
obqine MBA-ul
(Master
of
Business
Administration),
la o qcoala
prestigioasa
gi de
avd angaja
intr-un
post
c:rre si, vi
permiti si urcagi
rapid
pe scara
ierarhici a uut'i
c:orporaqii.
MBA-ul
cstc
important
irttrucit
invagaqi
l-urtrlrttnc'rttt'lt'
t't,ttt:rbi-
ritasii
;i
relasia
t'n:l;.
;,Jr.
;" ;"..i.
cu
toate
^"t0,J,
ea'
un
MBA
nu
vi
aduce
obligatoriu
si
competenta
necesari
administririi
tuturor
sub-sistemelor
care,
pina la
urrni,
alcitu-
iesc
un
sistem
complet
de afaceri.
P.entru
a
invdta.
despre
toate
sistemele
indispensabile
unei
rnari
companii, trebuie
si
perreceqi
1o-15
ani
lucrind in
cadrul
ci'
asimilind
toate aspectele
afacerii.
Abia
apoi
veqi fi
pregitit
sa
pirisiqi
acea
companie
si
si
va
intemeiagi
una
prop.i..
A l.r.rn
pentru.
o
corpora[ie
importanta
gi
de
succes
e
ca
si
cum
aqi
fi
phtit
de propriul
menror.
chiar
si
atunci
cind
existi
un
rnentor
care
si
va
indrume
.saulgi
g
co{p9r.1tie
in
care
si
acumulati
experienqa,
prima
erapi
consti
inevitabil
in
munca
intensi.
Penrru
ivd creaprop.iul
sis-
tem,
aveqi
nevoie
de numeroase
incerciri
gi
gregeli,
de
bani
cu
care-si
phtiqi
costurile
notariale
qi
de multi
Eirlogirie.
vi
vegi
.onfrunta
cu toate
acestea
in
acelagi
timp
in
.ar"
v"eqi incerca
si
va
formaqi echipa
de
angajagr
2.Francizele.
o
alti modalitate
de
a
inviqa
despre sisreme
e
aceea
de
a cumpira
o {rancjzd..
Atunci
cind achizitionati
drepturile
pentru
o
{rancizd.,
cumpirari
un
sistem
d.
op.-
rare
,,incercat
gi
dovedit".
Existi
numeroase
francize
care
funcqioneazd
excelent.
Alegind
si cumpiraqi
sisremului
unei
francize,
in
loc
si
vi
creaqi
propriul
sistem,
ve{i
avea tirnp
mai
mult
pentru
a vd
con-
centra
pe
racolare.a
unei
echipe
eficienG
de
angajagi.
cumpararea sistemului
inlitura
.r.ri
ditrtr.
cele
doua
marlvari-
abile
existente
atunci
cind
invigaqi
si
deveniti
un
,,p".
Morir.'ul
pentnr
care
muhe
dintre
binci
accepti
si
ofere
imprumururi
pentru
o francizd,,
dar
nu
qi
unei
rnici
afaceri,
este
aceli
caofiqerii
cle
credit
recunosc
importanta
sistemelor
gi
faptul
ci
un
sistem
cficient
micsoreazi
in
mod
considerabil
riscurile.
(Jn
cuvint
de avertismenr:
in
cazul
in
care
vi
gindiqi
sn
c_urnparagi
o
francizi.,
nu
actionagi
din
ipostaza
unui-,,L..
care
dorc;tc
si.
faci
,,rorul?n
fclul
sau".
Dacilchizigionaqi
J,r
sistem
<lc frarrcizi,
figi
prrccrrrn
Llr
,,A".
Rcspcctaqi
into.,-,-,"i
inclicatriilc
I
i
ilii,
tffi
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 56/169
108
Cannatrul
BAMLoR
pe care
le
veqi primi.
Nimic
nu poate
fi
mai
urit
decit
acele
con-
fruntiri, la
tribunal,
intre
deqinitorii
francizer
gi
cei
care
o
cumpira.
Diferendele
^par,
de obicei,
atunci
cind
persoanele
care cumpiri sistemul
vor
si
faci totul
in
felul
lor, gi
nu
a$a
cum
recomandi
persoana
care a creat
sistemul.
Daci doriqi
totugi
sa
faceqi
lucrurile
in
felul
dumneavoastri, atunci momentul
potri-
vit este
abia
dupi ce
st;paniqi bine
atit sistemele,
cit
gi
oamenii.
Tatil meu
cel cu
studii superioare
a e$uat
chiar
gi
dupi
ce
a
cumpirat o
{rancizi
faimoasa
si
foarte scumpi,
de
inghegata-
Cu
toate
ca sistemul
era excelent,
afacerea
lui a dat
f"li*.ttt-
itt
opinia mea,
franciza
a
e;uat din
cauzd ci
partenerii
sii
prove-
neau
toqi din cadranele
,,A"
gi
,,L"
si
n-au
$tiut
ce
si
facd
atunci
cind
lucrurile
au
inceput sa scirgiie.
Apoi,
ei
nici nu
au
cerut
ajutorul
companiei
mami.
itttt-utt final, partenerii
au
inceput
si
se
certe
intre
ei,
iar afacerea a sucombat.
Au
pierdut
din vedere
faptul
ci un adevirat,,P"
inseamna
mai
mult decit un
sistem.
Acesta depinde
gi
de
oameni pricepuqi
care
si
opereze
in
sistem.
Bdncile
nw acordd
tmprwmwtwri
oamenilor
fdrd
sisteme
Daci
bincile
nu
acordi
imprumuturi
micilor a{aceri
fira
un
sistem,
de ce
aqi
face-o
dumneavoastri
?
Aproape
in fiecare
zi,
divergi oameni
vin la mine
pentru
a-mi prezenta
planuri
de
afa-
ceri,
sperind ca
le
voi
imprumuta
bani
pentru
ideea
sau proiec-
tul
lor.
De
cele
mai
multe
ori
ii
refuz,
dintr-un
singur
motiv:
cei
care
vin
si
ceara
bani nu
cunosc diferenqa
intre
produs
9i
sis-
tem. Nigte prieteni
(cintaregi
intr-o trupa)
mi-au cerut
si
investesc in noul
lor
CD,
in
tirnp ce alqii
m-au rugat
sa-i
ajut
financiar sa
infiinqeze
o organrzaqie
non-profit, cu
care
si
schimbe
lumea.
Oricit de
mult mi-ar placea
mie
aceste
pro-
iecte, produse sau persoane,
le voi
refuza intotdeaur-ra,
claca
cci
care
le
promoveazi
nu au experienga
in
crearer
gi administrerca
unui
sistem
de afaceri.
Doar pentru ca qtii
sa
cinqi utt inscamnri
ttcrrp:ir;tl <'ri
;i
irrtc-
lcgi
sisternul
rlc rnarkcting,
si.st<^rnttl
l'iscrrl
;i
t'ont:rlril, sislcrtrttl
Crre
rRei
rrpuRr
DE
srsrEME DE
AFAcERT
109
devinzari,
cel de racolare
gi
concediere
a angajagilor,
cel
juridic
si
alte multe
sisteme
fire
de care o
afacere nu
poate fi mentinuti
la
suprafagi
gi nici
nu
poare
avea succes.
Pentru
ca o
afacere
si
supravietuiasca,
iar
apoi sd, rdzbatd,
toate
sistemele
trebuie si
funcgion
ezela capacitate maximi.
Spre
exemplu:
{Jn
avion
este un
sistem
de sisteme.
Si
ne
inchipuim
ci
decoleazd,
si
sistemul
de
alimentare
cu combustibil
inciteazi
si
mai
funcqioneze.
Avionul
se prabugegte.
Acelagi
lucru
se
intim-
ph
gi in
cazul
afacerilor.
Nu sistemele
despre
care
averi
cunosdnqe
solide
sunt
cele
care cauzeazd,
prtrbusirea,
ci cele
despre
care
nu
gtigi
foarte
multe.
Organismul
uman
esre
si
el un
sistem
de
sisteme.
Mulqi
din-
tre
noi
au experimentat
moartea
cuiva drag, surveniti
in
urma
pribugirii
unuia
dintre_sistemele
corpului, cum
ar
fi
sistemul
sanguin,
care
transmite
boala
tuturor
celorlalte
sisteme.
De
aceea,
clSdirea
unui
sistem de afaceri
pebaza
procesului
incercare-greseali.
nu
este deloc
un lucru
usor. Tocmai
sistemele
despre
care uitaqi
sau
cirora
nu
le
acordagi
suficienri
atentie sunt
cele care
cauzeazd.pribusirea.
Acesta
este gi
motivul
pentru
care
rareori
investesc
intr-un
,,A"
sau
,,L"
care
imi
prezinti un
nou
produs
sau
o
noua
idee.
Investitorii
profesionigti
tind
si
investeasci
in
sisteme care
s-au
dovedit funcqionale,
cu oameni
care
stiu
si
le
administreze.
Agadar,
daci bincile
imprumuti
bani
numai in
cazul
sis-
temelor
,,incercate
gi
dovedite" si numai
dupa ce a analizatbine
persoana
care
urmeaza
sdle
conduci,
atunci
si
dumneav
oastri
ar
trebui
si
facegi
la
fel
-
asta
in
caz
cd.
doriqi
cu
adevirat
sa
fiti
un
investitor
inteligenr.
3.
Marketingul
in
re{ea. Mai
este
numit
si
marketing
multi-
level
sau
sistem
de
distributie
direcri. La fel
ca
gi
in
cazul
francizelor,
sistemul
juridic
a incercat,
iniqial,
si
scoati
in
afara
legii
marketingul
in reqea.
Chiar gtiu
citeva
tiri
unde
a
fost
considerat
ilegal
sau
resrrictionat
inrr-un
mod
destul
dc
brutal.
Oricc
sistcm
sau principiu
nou
trebuie, uncori,
sri
trcacii prirrtr-o
astfcl
dc
fu.iin
carc
i
sc atribuie
califica-
u
i
I
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 57/169
110
CnnneNur BAMLoR
tive precum
,,ciudat
sau suspicios".
La inceput,
9i
eu
am
crezut ca
marketingul
in re(ea este
o escrocherie.
Dar, in
timp, am
studiat
numeroasele
sisteme
disponibile
in
acest
tip
de
afacere
gi
am
constatat
cum
mulqi amici
au gisit
suc-
cisul
prin
interrnediul sau.
De aceea,
parerea
mea
faqi
de
marketingul
in
regea
s-a
schirnbat.
Dupi ce
rni-am
lasat in
urmi
prejudeciqile
si
am
inceput
si
cercetez cu
atenqie
acest tip
de activitate
,,P",
am
descoperit
ci
existi
multe
persoane
care,
cu
onestitate
gi sirguinqi'
constru-
iesc
afaceri
de
succes
bazate pe
sistemele
sale. Cind
?i
intilnesc
pe acesti
oameni,
constat
impacrul pe
care
afacerea
lor il
are
asupra vielilor
qi viitorului
financiar
al
celor
din
jur.
Am
inceput
sa
apreciez
cu adevirat
valoarea
sistemului
promovat
de
mar-
ketingul in reqea.
in schimbul
unei
sume
rezonabile
ce trebuie
pbtit;
la
inscriere
(in
jur
de
200
de
dolari), oamenii
pot
achizr'
liona
,rtr sistem
deja
existent
gi
pot
demara
apoi
propria
afacere-
Mulgumiti
avansului
tehnologic
din
industria
computerelor,
aceste organizaqn
sunt
complet
automatizate,iar
durerile
de
cap
date de
hirqogarie,
procesarea comenzilor,
distribuqie,
contabi-
litate gi
feedback
sunt
aproape
in
totalitate gestionate
de sis-
temele
de
software
ale
marketingului
in
retea. Noii
distribuitori
igi
pot
concentra,
astfel,
eforturile pe consoli
darea afacerii
lor.
Ei
profita
de
oportunttatea
oferiti
de
sistemul
automatizat
al
r.q.l"i
gi
nu
mai sunt nevoiqi sa
se confrunte
cu
inevitabilele
b;t;i
de
cap date
de
orice micd afacere,infaza
de
inceput.
Unul dintre
vechii
mei prietenr,
care,in
1'997, a
obqinut
mai
mult
de
tr
miliard
de
dolari
in
valori
irnobiliare,
a
sernnat
recent
un
contract de distribuitor
in marketing
in
retea
gi
a
inceput
si-gi
clideasca
afacerea.
Am
fost
surprins
si-l
vad
lucrind
cu
atita
ardoare
la
construirea
noii
sale
afaceri,
qtiind foarte bine
ca
nu
se afla
in
situaqia
unui
om
care
sI
mai
aibl
nevoie de
algi
bani.
Cind
l-am
intrebat de ce se
irnplica
atit
de
mult, rni-a
rispuns:
,,Mi-am
facut studiile
in
ideea
de a deveni
un
CPA
(Certificd
Public
Accountant), iar acum
am
un
MBA
in
firrrrrrqc. Cincl
oamenii
mi
intreabi cum
am
reugit
sa obqin
()
ilv('rc etit
dc
rlarc,
lc
spun
atit clcsprc
tranzlcqiilc
cu
pl'()l)r
it't,rqi
irrt<lbililr-c
Crrp rRr,t rrpuRr
DE
srsrEME DE AFACERI
111
pe
care
le
fac gi
in
care
se
vehiculeazl. multe milioane
de
dolari,
cit gi despre
sutele de
mii
de dolari
din veniturile
pasive
care
imi
intri
anual
in
cont de
la
proprietiqile imobiliare
pe care
le
deqin.
Dupi
rispunsul
dat,
observ
ci
unii
bat ?n retragere)
oarecufit
jenagi.
Atit
eu,
cnt gi ei
ne
darn
seama
ci gansele
lor de
a
face, ca
rnine,
investitii
de
milioane
de
dolari
in
proprietdgile
imobiliare
sunt
aproape nule.
Nu
numai
ci
nu
au educaqia necesari pentru
acest
lucru,
dar nici nu dispun
de capitalul
necesar
pentru a
investi.
De
aceea,
am
inceput si
caut o cale
de a-i
ajuta
sa
obgini
acelagi
venit
din
pasive pe
care eu
il
extrag din
proprietiqile
imo-
biliare...
fara
a
fi
nevoigi
si-si reia
studiile
penrru o pcrioada
de
gase
ani
gi
sa petreaca,
apoi, alti
12
ani
din
viata investind
in imo-
biliare.
Cred
ci
marketingul
in relea
ofera
oamenilor
oportuni-
tatea
de
a
acurnula
venitul
pasiv
de care au nevoie in
intervalul
in
care
invaga
sa
devini
investitori
profesionigri.
Acesra
este
gi
motivul
pentru care
le
recomand
acest
tip
de afacere.
Chiar daci
nu
dispun
de foarte
mulgi
bani,
pot
investi
"
in
rimp
qi
eforturi
"
pe
o perioada
de cinci
ani,
generindu-gi
venituri
pasive
mai
rnult
decit
suficiente pentru
a incepe
si
investeasca.
Prin
dezvokarea
propriilor
afaceri,
acesti
oameni
vor
avea
timp
suficienr
si
inveqe
;i
vor
dispune
de capitalul
necesar
penrru
a
investi
alaturi de
rnine,
in
afacerile mele
mai
mari."
Dupi
ce a studiat
piaqa,
prietenul meu
s-a aliturat
unei com-
panii
de
marketing
in
re{ea,
ca
distribuitor,
.si a
demarat apoi
o
afacere
cu
oameni
care doresc
ca
intr-o
buna
zi
si
investeasci
alaturi
de
el.
Acum
se descurca ia
fel
bine in
afacerea sa
de mar-
ke
ting
in
reqea
ca
gi
in
domeniul investigiilor.
Mi-a
spus asa:
,,La
incelrut,
m-am
apucat
de
aceasti
treabd doar
pentru a-i
ajuta pe
oameni
sa
obqina
banii
necesari
invesdqiilor.
Iata
insa
cum,
firi
si
urmi.resc neapirat
cigtigul,
aceasti
afacere inediti
ma face gi
rnai
bogat
decit inainte."
O
data
la doua
simbete,
gine
cursuri
pe
teme
financiare.
La
pri-
rna
intilnirc,
ii introduce
pe
cursanti in
lumea
sistemelor de afa-
ccri
si
a
angajatilr)r
sau
ii
invaqa
desprc
cum
pot
evolua intr-un
,,P"
dc.succcs.
tr,1
cca
clc-a
cloua intilnirc,
ii
iniqiaza
in
tcrmi-
nologi,r
spcr:il'icri
si lc
v,rlbcstc
<lc.sprc
irrtcligcrrll
[irrlnciari.
li
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 58/169
112
CaoReNur BANTL0R
vi
recornancl
o
orgarrizlrtic
llrrrr;i
crrr"c .sii
partcrr
drcrrpfi a.
Cttdr,ttrrr/rrr,
v
.r,
sl)un('
indeamni
si
fie
,,I"
pragmatici
gi inteligengi.
Numarui
celor care
participi la
cursurile
sale cresre rapid.
Modelul
pe care
el
il
recomanda
e
acelagi
pe care l-arn
prezentat gi
eu:
O
francizd
personald
Iata
de ce,
astdzt,le
recomand
oamenilo r
sd, analtzeze
o posi-
biln
implicare
in
markeri'gul
i're{ea.
cumpararea
drepturilor
unei
francize
renumite
costi un
milion
de dolari
sau
chiar mai
mult-
Marketingul
in reqea
e
ca
9i
cum
ati cumpira
franciza
per-
sonalS,
cu mai
pulin
de
200
de
dolari.
$tiu
ci
marketingul
in
rerea
presupune
multa
munci.
Succesul in
oricare
dintre
cadrane nu
poate fi
obqinut
fari
munci intensi.
Eu
unul nu-mi
generez
niciun
fel
de
venit
din
ipostaza
de
distribuitor
intr-o
companie
de rnarketing
in
regea.
Am
studiat
citeva
astfel
de companii
si
planurile lor
de
compen-
sa1ii. in
cursul
analizdrii
lo.,
m:am
insiris
in
unele
doar
penrru
ci
produsele
lor
erau
foarte
bune,
iar
eu
le
foloscam
c" o.i.,,
consumator.
Totugi,
dacd,
ar
fi
va
ajutc
sa vi
rnutati
sa
t
l-I
CEIE
tRr,r
lpuRl DE stsrEN{E
DE AFACERT
113
r:i
important
nu este atit produsul,
cit
instruirea
pe
care
o ofera
ircea organizatre. Unele
orgamzagtr de
marketing
in reqea
sunt
interesate
doar sd
va
determine si
le
vindegi sisternul
prietenilor
c{umneavoastri.
Altele
sunt
interesate
in primul
rlnd si
vi
instruiasca
9i
sa
va ajute
sa obqineqi
succesul.
ln
,rr*a
studiilor
mele
efectuate asupra
marketingului
in
l
ctea,
am
constatat
ca existi
doua
lucruri
majore
Pe
care le
putegi
?nviga
prin
programele
lor,
esentiale pentru
un
,,P"
care
doregte
sa
experim
enteze
succesul
:
1. Pentru
a razbr,
trebuie
si invaqaqi
sa
trecegi
de teama
de
a
fi
respins
gi
si
incetaqi a
vi
mai
ingrijora
pentru ceea
ce
vor
crede
ceiialgi despre
dumneavoastri.
Arn intilnit
mulqi
oamenl
care
au
ezttat sa
facl un
anume
lucru
pur
gi
simplu
pentru
ca
se
gindeau
la ce-ar
putea
spune prietenii
lor
despre ei.
Stiu
ce
e
in mintea
lor,
pentru
ci
;i
eu obignuiam
sa
fiu
la fel. Provin
dintr-un oras
mic,
unde
toati lumea
cunoatte pe
toati
lumea
gi
nimic
nu
poate
fi
ficut
farl
a
afla ceilalqi.Daca
unei persoane
nu-i place
ce faci, afla tot
ora;ul,
tar treaba
ta
devine treaba
tuturor.
Una dintre cele mai bune
fraze
pe
care
mi le-am
spus vreo-
data a
fost:
,,Nu
mi
intereseazd, ce
credeqi
voi
despre
mine. Cel
mai
important
este ce
cred eu despre
mine."
Tatal
meu
cel
bogat rn-a
indemnat si
lucrez, timp de
patru
ani, in
departamentul dc
vinzlri al
Xerox Corporation
nu
pen-
tru
ci
i-ar fi
placut
aga
rnult
copiatoarele,
ci
pentru
ca
dorea
sa-mi depigesc timiditatea
si
teama de a
fi
respins.
2.
invaqagr
sn
fiqi lider.
Coordonarea
oamenilor
-
care
au
obiceiuri
9i
personalitiqi
dilerite
--
este cel
mai
greu
lucru
intr-o
afacere.
Oamenii
de
succes pe
care i-am
cunoscut
gi
care
se
descurca
in
orice
tip
de afacere
sunt
cei cu abilitnqi
innascute
de
lider.
Capacitatea de
a te
inqelege
cu
oamenii
qi
dc
a-i
inspira
este nepretuiti.
Aceasta calitate poate
fi,
insai,
qi
irrvatati.
Asa
ctrrn
,rnr
rnai
spus, tralrsfcrul din partca
stingi
in
partc:r
rlrcrrlrtir
'.t,
O,ttlr,trtrrlui nu
rlcpin<ic
ttc:ip:irlt
tlc
ccce cc feci,
ci
clc
i
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 59/169
114
CeoRexut
BAMLoR
ceea
ce
trebuie
si devii.
inviqaqi
si reacrionagi
pozitiv
in fata'
respingerilor,
sd nu
vi
lasagi
a{eciatde
ceea
ce ar purea
crede
alqii'
despre
dumneavoastri.
inviqaqi,
de
asemenea,
si
conducegi
oamenii
gi
veqi
gasi
prosperitatea.
Prin
urmare,
ofer
girul meu
oricirei
organizagri
de
marketing
in
reqea
care urmiieste,
mai
intii,
si va
dezvolte
ca
fiinti
umand
gi
abia
apoi
ca agent
de
vinzfui.
Eu,
unul,
a$
avea in
vedere
organrzatiile
care:
1.
Sunt
verificate,
avind
arit
un
palmares
de
succes,
cit
si
un
sistem
de disrribuqie
gi un
plan
de
compensarii
care
s-au
dovedit
eficiente
p.
p"r..tr*l
mai
multor
ani.'
2. Pre"intd,
oportunitagi
de
afaceri
in care
pureqi
obqine
suc-
cesul,
in
care puqeli
avea incredere
si pe
care ie
putegi
impirtigi
fira
problerne
celorlalqi.
3.
Dispun.de
programe
aflate
in
desfa;urare,
cu
acgiune
pe
termen
lung,
care
va
pot
dezvob.a
ca
fiinqi
.r-urrj.
incre-
derea
de
sine
este
vitali
in
partea
dreapti
a
Cadranului.
4.$y
un purernic
program-menror.
Vreqi
si
inviqaqi
de la
lideri,
nu
de
la
consultanti.
Ne
referim
atcilacei
care
sunr
deja
lideri
in
partea
dreapta
a
Cad.ranulwi
gi
care
vor
ca
dumneavoastra
si reugigi.
5.
1A."
oameni
pe
care ii
puteqi
respecra
;i
in
preajm
a
cd,roravd.
face
plicere
sa
vi
aflaqi.
Daci
organizatra
indeplinegte
aceste
cinci
criterii,
atu'ci
si
numai
atunci
luagi
in
seami
produsul
ei.
Mulqi
oameni
fac
greseala
de
a
se
uita
la
produs
qi
nu
la
sisternul
afacerii
sau
la
organizaqia
din
spatele
produsului.
unele dintre
organizatiile
pe
care
le-am
examinat
aveau
sloganuri
de
genul:
,,"produsrl
se
vinde.
singur'
Nimic
mai
simplu."
Dacddoiinqa
dumneavoasrri
este
de a
deveni
aqent
d,e
viizdri,
un
,,L..,
atunci
produsul
este
intr-adevir
cel
mai
imporranr
lucru.
Dar
daci
doriti
si
evoluati
intr-un.
,,I'
p€
terrnen_
lung,
atunci
sistemul,
irrrtr"ir""
,i
oamenlr
sunt
aspecte
mult
mai
importante.
IJn
amic,
care
in
acelasi
timp
imi
este
gi
colcg,
crnosciror
al
acestei
industrii,
mi-a
reamintit
valoare,r
timptj'ui,
urrrrl
rlintr-c
ccle
mai
prctioase
activc
alc
'<.rastrc.
o
p.rv.,,rt.
t.tr rr<rt,v.i.rrt
<lc:
Crrr,
tRrr npuRr DE stsrEME
DE AFACERI
115
succes
intr-o
companie de
marketing
in
retea
este
aceea
in
care
:rngajamentul
dumneavoastri,
in
timp
si
munci intensi
pe
ter-
rnen
scurt, produce venituri pasive
sernnificative, pe termen
Itrng.
Odatd.
ce aqi
reugit
sn
clndigi
o
organizagie solida,
puteqi
renunta la
munci, ffud,
ca
fluviul veniturilor
dumneavoastri si
inceteze
si
mai
curgi. Acest lucru
se datoreaze
eficienqei
cu care
funcqioneazd"
organrzatia construitS.
Cea
mai
importanti
cheie
a
succesului intr-o
companie
de
marketing in
regea rimine,
totugi,
angajamentul
dumneavoastri
9i
ai
organizaqter pe termen
lung,
astfel
incit
si evoluati
intr-un adevirat
lider.
Sistemwl este
puntea.
c&tre li.benarc
Statul
pe
drumuri nu este o
experienga
pe
care
a9
rnai
vrea s-o
traiesc. Cu toate
acestea,
pentru
mine
si
Kim, experienqa
a
fost
una
fira de care nu
am fi reugit
sa
ajungem
uude sunten
astdzr"
in
pr"t.nt,
libertatea
gi siguranga se gisesc
nu
neapirat in
ceea
ce
avern, ci
in
convingerea
si
increderea pe care o avem in
pu-
terea noastrd de a
crea.
De atunci, arn construit
sau
am ajutat
la
dezvoltarea
unei
companii
de
proprietigi
imobiliare, a unei cornpanii petroliere,
a
uneia
miniere qi
a doua
firme
de
?nvaqarnint.
Prin
urmare, pro-
cesul
de
invigare
a
modalitigilor
prin
care
poate
fi
creat
un
sis-
tem de succes
ne-a
fost
benefic.
$i
totugi,
n-ag recornanda
niminui si urmeze acest proces,
doar
daca
nu
cumva
acea
per-
soani
isi
doregte
neapirat
sa
treaci prin
el.
Cu
doar ciqiva
ani
in urn,i,
posibilitatea
c^
o persoani sa
obqini
sncces
in
cadranul
,,P"
era
rezewat:a
numai celor
care
erau
curajogi
sau
bogagi.
Se pare
ca
eu gi so{ia
mea am fost
cura-
jo;i,
caci bogaqi
in
niciun caz
nu
erarn.
Motivul
pentru
care
atiqia oameni
ramin
impotmoliqi
in partea stinga
a
Cadranwlui
este
accla c; se tem
de
riscurile
pe care
le
implici,
dezvoltarea
unui
sistem propriu,
considerindu-le
mult
prea
mari pentru
ei.
Accgti oarneni
consiclera
ci
e
rnai
intelept
sa-9i pistreze
o situ-
rrqic siguri,
agiqindu-se
dc o slujbn
stabili.
Astriz.i,
nrulqumiti
in
prin-rul
rind
avansului tehnologic,
riscul
l)('ciu'c
lpr-c'sr,rpunc
tlczv.lltrrca unci
,rfacct'i
clc
sttcccs
s-a
rcclus
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 60/169
considerabil...
iar
oportunitdgile
de
a deqine
propriul
sisrem
de
a{aceri
au
devenir
disponibile
rururor.
Francizele
gi
marketingul
in
reqea
au inriturar
parrea
compri-
catd",
a
.dezuoltl'rri
propriului
sistem.
putegi
achiziqiona
dr.p-
turile
de folosire
a
unui
sistem
deja
verificat,
d,pa care
singura
sarcina
ce
vi
rimine
este
aceea
de
a vi
forma
o echipa
eficienti
de
angajaqi.
Gindigi-vi
la
acesre
sisreme
de
afaceri
ca
la
niste
pungi.
pungi
care
vd,
vor
permite
si
rraversati
in
sigurangi
dr'mul
dinspre
partea
stingi.
a Cadranulwi
spre
partea
dreaptd...
punqi
c;tre li_
berbtea
financiari.
116
in
capitolul
urmiror,
drepte
a
Cadranwlui,
,,Iu
CaoRluur
BAMLOR
voi
aborda
cealalti
jumitate
a
pirgii
-ul,
adica
investitorul.
CAPITOLUL
'
Cele
fepte
nivelwri
de
tn uestttort,
Mai
demult,
tatil
meu
cel
bogat m-a
intrebat:
,,Care crezt
ca
este diferenqa
dintre o
persoani
care
parrazi
la
cursele
de
cai
si
una
care cumpiri
acqiuni la bursi
?"
,,Nu
gtiu",
i-am rispuns.
,,IJna
nu
prea
mare", m-a
lamurit
el.
,,Si
nu fii
niciodati
per-
soana care cumpara
acqiuni.
Tu
trebuie
si
fii cel care
creeazd,
acea
acqiune
pe
care agenqii
de
bursi
o
vind,
iar
altii
o cumpiri."
Pentru
o
lunga
perioadi
de
tirnp,
nu am
inteles
adevdrata
semnificaqie a
spuselor
tatalui
meu
cel
bogat.
Asta
pAna
cind
am
inceput
eu
insumi
sa-i
instruiesc
pe
algii
in domeniul
investiqi-
ilor. Atunci am ingeles diferenqele dintre
diversele
tipuri
de
investitori.
Jin
si-i
multumesc
mai
ales
lui
John
Burley pentru
acest
capitol.
John
este considerat a
fi unul dintre oamenii
cu cele
mai
luminate mingi
din
lumea
investiqiilor
in
proprietigile
imobi-
liare. in
pragul
virstei
de
30
de ani, a
cumpirat
peste 130
de case,
fira a fi
nevoit
sa
apeleze la
economiile
sale. La virsta de
32 de
ani,
era
deja
liber din punct de vedere
financiar
si
nu
a
mai
tre-
buit
sa
munceasci vreodata.
itt
"c"st
context) s-a
decis, ca
gi
rnir-rc,
si
ii
invcqc
si pc alqii
calea spre
succcs.
Cunoqtinqcle
sale
llu
sc
rcT,ulttii
rlo:tr
Irt s['crt
proprictiqil,rr
irnohilitrc.
Si-a
inccpttt
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 61/169
118
Cnonauur
BANTLoR
cariera
ca planificator
financiar,
motiv
pentru
care
este un
ade-
virat
maestru
in
lumea
finanqelor
gi
a
impozitelor.
in
plus,
are
o
abilitate
unici
de a
explica
ceea ce
srie
pe
ittqelesul
tuiuror.
Are
darul
de
a prezenta
un lucru
complex
g1
abstract ca
gi
c6nd
ar
fi
ceva
extrem
de
simplu. Prin
intermediul
cursurilor
sale,
a ajuns
si
dezvolte
o
-.todi
de impirqire
a
investitorilor
in
pase
cate-
gorii,
atit in
funcqie
de
complexttatea
investiqiilor
ficute,
cit
Ei
in functie
de
diferengele
de
personalitate.
Am
revizuit
si extins
numirul
categoriilor
sale,
ad^iugind-o
pe cea de-a gaprea.
utilizarea
acesrei
metode
de identificare,
in
conctrdanqa
cu
cadranwl
Banilor,m-a
ajutat
si le fac
cunosringa
cursanrilor
mci
cu lumea investitorilor.
Pe
misuri
ce vegi
citi despre
cele
gapte
niyslrrri,
vegi
recunoagte,
probabil,
la fiecare
treaptS,persoane
pe
care le
stiqi.
Exerciyiw
op{ional
de
tnadpare
La finalul
fiecirui
nivel,
am
lisar
un
spaqiu
liber,
astfel
incit
si
puteqi
ffece
acolo
numele
persoanei
sau
al persoanero
r
care,
dupi
pirerea
dumneavoastri,
se incadr
eazd"in
^categoria
respec-
tivi.
cind
vegi.gisi
nivelul
in
care
vd. aflaqr,ar
fi
binJ si
vi
scrieqi
numele
in
spaqiul
gol.
?"pl
cum
se
menqioneazi
gi
in
titlu,
este
doar un
exercitiu
opqional,
care
nu
are
,alt
scop
decit
acela
de
a vd
ajuta
si,
?ngelegegi
mai
bine
nivelurile
ce-urmeazd,
afiprezentate.
vlenirea
sa nu
este
deloc
aceea
de
a-i
desconsider"
,".,
jigni
pe prietenii
dumneavoastrS.
subiectul
,,bani"
este la fel
de
""'t"r;t
ca
gi
poli-
tica,
religia
sau
sexul.
Prin
urmare, recoman
darea
*."
.rt.^d.
o
vi-pistra
gindurile
doarpenrru
dumneavoastri.
spaqiur
gol
de la
sfirgitul
fiecirui
nivel
are
un
singur
obiectiv:
a..1,
d.
"
i;
npro-
funda
cunostinqele...
bineinq.l.s]
do",
in
cazul
in
care
veti
dori
si-l
folosili.
Apelez
deseori
la
aceasri
listi,
la inceputul
cursurilor
mclc
privind
investiqiile.
Prin
intermediul
ei,
fro.errrl
de
inviqarc
a
devenit
mult
mai
eficient,
ajutindu-i
pe
mulgi
dintre
cursanqi
si-gi
dea
seema
in
ce
categorie
se incadreazd,
pi
i'
carc
ar
cl'ri
.s;i
ajungi.
Crre
g,truE
NIVELURI
DE
lNvEsrlroRI
119
De-a lungul
anilor,
am
modificat,
cu
permisiunea.lui
John'
conqinuml
li"stei,
in
ideea
de a-l
adapta
experienqei
mele.
vd
rog
si
citiqi
cu
atenlie
cele
;apte
niveluri.
Cele
gapte
ni'ueluri
de
inttestitori
Niaelul0:
cei
cd.re
nw
aw
nici.un
ban
pentru
a
inuesti
Aceste
persoane
nu
dispun
de
banii
necesari
unor
investiqii.
l.lle
fie chiltuiesc
tor
ceeJ
ce
produc,
fie cheltuiesc
mai
mult
rlecit produc.
Sunt
mulqi
oameni
,,bogaqi"
,care
se
incadreazi
in
".""rrl
categorie,
intrucit
cheltuielile
lor
c{epigesc
banii
p.e care
ii produc.
bin
,r.fericire,
acest
nivel
inglobeazS'
aproximativ
50% din populaqia
adulta
a SUA.
Cunoagtegi
vreun
investitor din nivelul
0
?
(opgional)
Niaelwl
L: cei
cnre
se tmPrwmutd
Aceste
persoane
igi
rezolva
problemele
financiare
impru-
rnutind
bani.
Deseori,
se
intimpla
si
investeasci
tocmai
cu
banii
irnprumuragi.
Flanul
lor
financiar
consri
in
je{uirea
lui
Popescu
lr"irrru
a-l
pliti
pe
lonescu.
Ace;ti
oameni
act:weaz1"
in
lumea
t"rilor
prJ"rr-
strugii,
infundagi
cu capul
in
nisip, sperind
9i
.ugindu:se
ca
totul
sa
iasa
bine.
Chiar
daca
dispun.de
citeva
,r.rit",
nivelul datoriilor
care
ii
preseaza
este,
in
realitate,
mult
1rr"n
,i.li""t.
in
general,
acegti
oameni
sunt
un dezastru
la capi-
t<',lul
Itani,
cheltuindu-i
cu o
iresponsabilitate
crasi'
Oricc bun
de valoare
pe
care
il deqin
^re
ataq';td
o
datorie.
Se
IOloscsc
in
mod
impulsiv
de carqile
de
credit,
dupi
care
i9i
pre-
Iuugcsc
dat.riilc
i,it.*.,r-,
irnprumut
pc
termcn
lung
in care
i;i
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 62/169
120
Cannewul.
BANTLoR
pun_
gaj
casa, in
ideea
de
a-gi
pliti restanrele
penrru
carqile
de
credit.
Apoi,
se
apuci
iari.gi
de alte
cheltuieli.
Daci
unlourr^
casei
cregte
,
mai
{ac
un imprumut
sau
isi
cumpari
o
casi
mai
spatioasi
gi
mai
scumpa.
convingerea
lor
este
aceea
cd.
valoarea
proprietiqilor
imobili
are
va
cregre
rnerelr.
Cuvintele
,,avans
mic,
rate
lunare
accesibile"
le atragintot-
deauna
atentia.
cu
aceste
cuvinte
in
minte,
isi
curnpiri
Jeseori
.|ucdrii"
a ci.ror
valoarea
se depreciazi
in
timp,
birci,
piscine,
vacante
gi
magini.
Trec.toate
aceste
jucdrii,
care
peste
ciiiva
ani
nu
vor
mar
avea
aceeasi
valoare,
in
coloana
de
active,
dupa care
mai
fac
un
drum
pini
la banci.,
penrru un
alt imprumui.
Mare
le
este mirarea
cind
sunt
refuzagi.
.
Cumpiriturile
sunt
sporrul lor
preferat.
igi
cumpara lucruri
de
care
nu au
nevoie,
spunindu-gi
in
sinea lor:
,,Dalda,
nu
mai
sta
pe
ginduri.
Merigi
si
ai
aga ceva"
sau
,,Ai
muncir
pe
brinci,
acum
e
poqi
rispliti."
Sau:
,,Daci.
nu
cumpdr
acum, i-",
prt."
si nu-l
mai
gi"sesc
niciodata
la
un
pret
atit
de
bun.,.
Ori:
,,E
la
reducere."
Sau:,,Vreau
ca
micutii
mei
si aiba
ceea
ce
eu n-am
avut
in
copilarie."
Ei
cred
ci
extinderea
impr-umuturilor
pe o lunga
perioada de
timp
e
o miscare
inteligenta,
iluzionindu-se
cd. voimunci
mai
mult
.gi vor
stringe
bani
penrru
a
pliti
datoriile
la
banci
din-
tr-un
singur
foc.
Cheltuiesc
tot
ce
produc
gi
inca
ceva
pe dea-
s_upra.
Sunt
cunosculi
sub numele
de consumatori.
proprietarii
de
magazine
gi
dealerii
de magini
ii
i'besc
la nebunie
f,e
".egti
ameni.
Dacd.
au bani,
ii
cheltuiesc
inrr-o
clipi.
Daci
ir,
"r,
,.
imprumuti.
Cind
sunt intrebaqi
de
ce
au
rlevoie
de
bani, raspund
ci
nu
cigtigi
suficient.
Lnpresia
lor
e
aceea ci
o
surni. niai
mare
de
bani
le-ar
rezolva
problema.
Indiferent
cit
de mulgi
bani ar
pro-
duce,
tot
s-ar
afunda
tn
datorii
din
ce in
ce
mai
mari.
putini
sunt
cei
care
realizeazd.
ca
banii
pe care ii
cfutiga
astazi
li
s-au
pirut
in
trecut
o
adevarati
avere,
un
vis. Dar,
de,si
ajung
sd
obqin;
ve-
nitul
la
care
au
visat,
tot
nu c.nsidera
ci.
au
sufici*enti
bani.
Nu
reusesc
si-qi dea
seama
ca
problema
nll
sc
afli in
venit
(sau
in
lipsa
lui),
ci in
obiceiurile
lo'lcgatc
dc
bani. LJrrii
clriar
ajung
si
creadi.,
in
adi'cul
suflctul,i,
cri
sit.etirr
l.r.
t.slr.
trrrrr
lip*
CerE
$aprr,
NTvELURT
DE INVESTIToRI
121
sita de speranqi,
motiv pentru
care
se complac
in
ea.
igi
afundi
gi mai adinc
capul
in
nisip
gi continui sa
faca
aceleagi
lucruri.
Deprinderile
lor privind
imprumuturile,
cumpariturile
gi
irosirea banilor
ajung si
scape
de sub
control.
Aga
cum
unele
persoane
mininca in
nestire atunci
cind
sunt
deprimate,
ei
chel-
tuiesc
tot
ce
au
atunci
cind
se
simt
demorahzatr.
Cheltuiesc,
se
deprima
;i
iar
cheltuiesc.
Cei
care
aparqin acestui
nivel se
ceartd,
deseori,
cu persoanele
dragi din
cauza
banilor, gisind
mereu
pretexte
pentru
a
cumpira un
lucru
sau altul.
Traiesc
intr-o
negare
financiari
totale,
pretinzind
ci,
intr-o
buna
zi,
problemele
lor
banegti
vor
disparea
in
mod
miraculos; ori
susgin
ci vor
avea
intotdeauna
suficiengi bani
pentru a cumpira
lucrurile rivnite.
Acest
tip de
investitor
poate
da
impresia
ci este
o persoani
bogata. Sunt oameni
care
pot
avea
case
impundtoare
gi rnagini
ultimul
ricnet...
dar daci
vi
veqi uita
mai
bine
la
ei, vegi observa
ci
toate
bunurile
pe
care
le degin
sunt
cumpirate
cu bani
impru-
muta{i.
Nu
conteazd. cd. unit
dintre ei obqin
venitttri
mari;
cu
toqii
sunt
la
doar un
pas
de ruina financiara.
La cursurile
mele a asistat, odati,
un
fost
om de
afacert..
Era
celebru
in
categoria
celor
care
,,fac
bani cu
duiumul
gi cheltuiesc
baban". Timp de
mai
mulqi ani,
fusese
proprietaml
unui
lanq
prosper
de
magazrne
de
bijuterii. N-a
fost nevoie decit de
un
mic
cutremur economic pentru
ca alacerea
sa si
fie maturati
de
pe faqa
pimintului.
Datoriile
sale,
insi,
nu
au dispirut,
ci au
rimas
aceleaqi.
in mai
puqin
de
gase
luni,
aceste
datorii
l-au
adus
la
sapi
de
lemn.
Se
gindise
si
asiste
la
cursurile
mele,
in
speranqa
ca va
gisi
noi
rispunsuri,
dar
respingea
ideea
conform
cireia el
gi
sogia
lui
erau
investitori
de
nivel
1.
Venea
din
cadranul
,,P"
gi spera sa
se
irnbogigeasca
in
cadra-
nul
,,I".
Era
ferm
convins
ca,
din
moment ce
fusese
un
om de
afaceri
plin
de succes)
nu
avea cum si
nu gaseasci
drumul
spre
libertatea
financiara.
Un
caz
clasic de
om
de afaceri
care
crede ci
poate
dcvcni
peste
noapte un
investitor
prosper.
Regulile din
lunrca
afaccrilor
nu sunt intotdeauna aceleasi
cu
cele
din
lurnca
invcstitiilor.
F
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 63/169
122
celneruul
BANTLoR
Daci
acegti investitori
nu
sunr
dispugi
sa se
schimbe,
viitorul
lor
financiar
aratd"
sumbru...
doar daci
nu
cumva
se
cisitoresc
cu vreo
persoani
bogari,
pregititd
si
le
rolereze
deprinderile.
Cunoasteqi
vreun investitor
din nivelul
1
?
(opqional)
Ni,uelul
2:
cei cdre
economisesc
Acesti
oameni
pun
deoparte,
periodic,
o
,,mici"
sumi
de
bani.
Modahtatea
aleasi pentru
economisirea
acestor
bani
este
de
obicei
una
cu risc
redus
9i
cu
dobin da
scazutd",
cum
ar fi
de
pildi
un
cont
de
tip
money,rnarkerl
sau
un
certificat
de
depozit.
Daci
dispun de
un
Cont Individual
de
Pensii
(CIIj),
tl
au
fie
intr-o
banci,
fie
intr-un
cont
de
fonduri
mutuale.
Cel mai
adesea,
ace$ti
oameni
economisesc
pentru
a
con-
suma, nu
pentru
a
investi
(de
exemplu,
string
bani pentru
un
nou
televizor,
o noui
masina
sau vacanqi
etc.).
Sunt
adepqii
pHqilor
cu
banii
jos.
I-e
esre
reami
de
credire
gi
de datorii.
in
schimb,
adori
,,siguranta"
banilor
depugi
in
banca.
Chiar
;i
atunci
cind li
se
demonsrreazd"
cdin mediul
ecoilo-
mic
actual
economiile
oferi
un
profit
de
tip
negativ
(din
cauza
inflagiei
gi
a impozitelor),
ror nu
sunt
dispugi
se iigte.
puqini
gtiu
ci
dolarul
american
a pierdut,
din
1950
incoace, 90"/"
drn
va-
loarea
sa
gi
continui
si
piardi.
anual, la
o ratd
mai
mare decit
dobinda
pe
care
le-o
plitegte
banca.
cei rnai
mulqi
dintre
ei
isi
f
in
suA, fondurile
money-marker
sunr fonduri
de investiqii
i'
instru-
mente
financiare
de
credit
pe.te.me.r
scurr,
foarre.lichide,
cum
ar
I
a. piiJl
bonurile
de trezorerie
si
efeirele de
cornerl.
Ratele dobin.r;
"il;oil,rlt"l,
i"rn
valoaree
activuluj
ner per
unitare
.l-a""Lo"rtr"g,
a.
.trla
.i.l-a.r"..
n"
aceea,
xceste
fonduri
sunr cele
nrai
sigure
dintrc
roatc
ripurilc, fiirrcl
tlisponibilc
atit
in,varia.nri
inrpozabila,
cit si
in
ie.r
ncinrpozabili.
bivi.lc".lclc
srr,'rr
e;rlcr-r-
lete
zllnlc
sr
plitrte
seu lcinvcstitc
irr ficc.rr-c
lurri
-
n.
Lr..
CElr
saprs
NIvELURI DE rNvnsnroRr
123
fac asiguriri
pe
viaqa,
pentru ci
le
place
foarte
mult
sentimentul
de siguranqi.
Incercind
sa chiverniseasci
nigte
binuqi, persoanele
din
acest
grup iqi
irosesc
cel
mai
preqios
bun
pe
care
il
au
-
timpul.
Petrec
ore
intregi
decupind
cupoane
din
ziare, iar
apoi la
cozi,
in
supermarketuri,
unde
ii
fac
pe
cei
din
spate
si
astepte,
in
vrerne
ce
scotocesc
prin buzunare dupi
acele
,,uriase"
economisiri.
In
loc
sa incerce
si economiseasci sume
infime,
ar putea
si,
foloseasci
timpul pe
care
il
au
la
dispoziqie invigind
si
investeascd.Dacil,in
1954,
ar
fi
depus
10 000
de
dolari in fondul
lui
John
Templeton
si,
apoi, ar
fi
uitat
de acegti
bani,
in 1994
ar
fi
avut de
scos
2,4
r.-:rilioane
de
dolari"
Sau
daci,
in
1,969,
ar
fi
pus
aceeagi sumi
in
fondul
Quantum
al
lui
George
Soros,
in
1994
s-ar
fi
trezit
cu
un profit
de
22,1,
milioane
de
dolari. Din pacate,
nevoia lor
absoluti de a
se
simgi
in
siguranqd,
care
pleaci
din
teami,
ii
determini si economiseascd bani prin
investigii
cu
dobindi
mici,
precum certificatele
de
depazrt.
Deseori,
ace$ti oarneni pot
fi
auzigi spunind:
,,IJn
binuq
economisit
este un binuq
cigtigat"
sau
,,Pun
bani deoparte
pen-
tru copii."
Realitatea
este
insi
alta
-
un
sentiment
profund de
nesigurangi le
guverneaza decrziile;i
viaqa. Se
amigesc nu numai
pe
ei
iryigi,
dar
gi
pe cei
pentru
care
spun ci economisesc banii.
Sunt exact opusul
investitorului
de
nivel x.
Economisirea
banilor a
fost
o
idee buna
in Epoca
Agrari,
dar,
odatl, intragi
in Era Industriali,
n-a mai reprezentat
o
alegere
atit de
inqeleapti.
Stringerea
banilor
a devenit
o
decizie
mai
neproductivi
decit
oricind, in contextul
in
care
rezerva
de
aur
a
SUA
s-a
epuizat
si
ne-am
trezit
in
era
inflatiei, cu
un
guvern care
a
inceput
si tipireasci
bani
pe
bandi.
Cei
care
economisesc bani
in
perioade de
infiagie pierd
enorm. Desigur,
dacd"
am
intra
intr-o
perioada de
deflaqie,
ar
putea
iegi
invingi-
tori... doar dacd banii tipiriqi
mai au vreo valoare.
Este bine
si dispuneqi de
nigte bani
pugi
deoparte. Este de
dorit
sa aveqi
stransa
o sumi suficienti
pentru
acoperirea chel-
tuielilor debazape
o perioadi
de
gase pina
la
douisprezece
luni.
Dar
rlai
dcpartc, cxista
modalitaqi
mult mai
eficiente si
mai
si-
gurc
rlc irrvcstilic
dccit
clcpuncrilc
in banca. Pistrarca
banilor
in
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 64/169
124
CnoRRNur
BANILoR
blycit,
unde
obqinegi
o dobind;
de
Sa/o,in
rimp
ce
algii
cigtigi
l5o/o
sau
chiar
mai
mult,
nu
reprezintd,cea
mai
inqeleapti
strate-
gie de investitii.
Daci,
insi,
nu
suntegi
dispus
si aprofundali
dorneniul
investigiilor
si
conrinuagi
si
triiqi
cu
reami
permanenri
de
riscul
financiar,
atunci
economisirea
este
o
al.gere
mai buna
decit
investigia.
Nu
trebuie
sa depunegi
eforturi
irrtelectuale
prea
mari
atunci
cind
nu
faceqi
akceva
decit
si
pastraqi
nigte
bani
in
banci.
in
plus,
bancherii
vi
vor iubi la
nebunie.
De
ce
nu
ar
face-o ?
1.t"..,
da
cu imprumur
10
sau
20
de
dolari
penrru fiecare
dolar
din
depozitul
pe care
l-ati
facut gi
soliciti
o
rati a
dobinzii
de
1.9'F.
+pgi,
se
?nroarce
la
dumneavoastra
gi
va
pliregre o
dobinde
de
5%"
sau
chiar
mai
pugin. Poate
ar
trebui
,i ,re
f"ce*
cu
toqii
bancheri
Cunoagtegi
vreun
invesritor
din
nivelul2
?
(opqional)
Niaelwl
3 : investitorii,,inteligenyi',
_
Existi
trei
_tipuri
diferite
de i'vestitori
in
aceasri
categorie.
Investitorii
din
acesr
nivel
sunt
congtienqi
de ,recesitatea
investiqiei.
S-ar
putea
chiar
sa gi
participe
la
programul
de
pen-
sii
al
companiei,
indiferenr
daca
*..rin
.rt.
+Ot1k),
SEp sa,
Superannuation.
IJneori, chiar
au investigii
externe
ficute in
fonduri
muruale,
acqiuni,
obligagiuni
,"r,,
firr',.
cu
ri.spundere
limitati.
De obicei,
sunr
oameni inteligenri,
cu
o
educaqie
solidi gi
reprezintd,
cam
doui
treimi
din
categoria
sociala
pe
care
o
numim
,,clasa
de
rnijloc".
Cu toate
acestea,
atunci
"arrd
,rirr"
vorbade.investiqii,
educatia
lor
e
de
cele
mai multe
ori
precari,
lipsindu-le
ceea
ce
industria
investiqiilor
denumeqtc
.sofisti-
care".
Rareori
citesc raportul
anual
al unei
con'rparrii .s.1,
vrcrn
prospect
al
acesteia.
Dar,
chiar
dac:i ar vrca
s:i
o
lrrt.ri,
()rlr.c)
rll-
i
Ceru
snprt
NIvELLRT
DL tNvEsrrroRt
12t
putea
?
N-au
fost instruiti
sa citeasc d
rapoarte fiscale.
Au
lacune
mari
in
domeniul
finanqelor.
Poate ca
au diplome
de
facultate,
poate
ci
sunt doctori
sau chiar
contabili,
dar puqini
dintre
ei
au
fost
invagati
sau
inigiagi
in
lumea
de cigtiguri/pierderi
a
investiqiilor.
Iati
cele
trei
subcategorii
principale
ale
acesrui
nivel.
Cei
care
se
incadreazi?n
ele
sunt, de
obicei,
oameni cu
studii
superioare,
care
dispun
de
venituri
substanqiale
gi
care chiar investesc.
$i
totusi,
existi
anumite diferenge intre
ei.
Nivelul
3-A. Reprezentanqii
acesrui nivel sunt cei a
ciror
devizd"
este
,,Nu
vreau
si
fiu
bitut la
cap".
S-au
autoconvins
c5.
nu
ingeleg
mersul
banilor
gi
ca
nici nu
o vor face
vreodate.ii
auzim f;cind
afirmatii
de
genul:
,,Nu
mi
pricep
deloc
la
cifre."
,,Nu
voi
inqelege
niciodati
cum sti treaba
cu
investiqiile."
,,Sunt
prea
ocupat."
,,E
prea
multi
hirqogarie."
,,E
prea
complicat."
,,Investitiile
sunt
prea
riscante."
,,Prefer
sa las
deciziile financiare
pe seama profesionistilor."
,,Nu-mi
place si mi
agit prea mult."
,,Sogul/sogia
se ocupi
de
investitii
in
familia
noasrri."
Acegti
oameni nu
se
preocupa
de
investitiile
ficute
gi nici
de
starea
propriului
fond
de pensie. De
obicei,
predau
banii
pe
care
ii
degin
unui
planificator financiar,
iar
acesra le recomanda
,,diversificarea".
Nu se
gindesc niciodari la
viitorul lor
finan-
ciar,
muncesc
din
greu
zi
de
zi
gi
isi
spun
in gind:
,,Cel
puqin am
Lln
program
de
pensionare."
Abia
dupi
ce vor
ie;i
la
pensie
se vor inreresa
de
investiqiile
facute
si
vor
verifica daci
au
dat
sau
nu
roade.
Cunoaqtegi
vreun
investitor
din
nivelul
3-A
?
(opqional)
F
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 65/169
126
CanRlNur
BAMLoR
Nivelul
3-B.
Cea
de-a
doua
categorie
esre
cea
a
,,cinicilor""
Acesti
oameni
cunosc
toate
cauzele
pentru
care
o
investiqie
nu
va
fi profitabila.
E
periculos
sa-i
aveqi in preajmi.
Argumentele
lor
par a
fi
foarte
solide,
vorbesc
cu
autoritaten
au
succes
in
domeniul
in
care
activeazd.,
dar, in
realitate,
sunt doar nigte
lagi
ascungi
sub
o
masci
intelectuala.
Vi
pot
arita cu
lux
de
aminunte
cum gi
de
ce
veqi
fi
lisat
cu buza
urnflata in
orice
investiqie
posibiln
pe
aceasti lurne.
Daci le
cereqi pd,rerca
despre
o acqiune la
bursi
sau despre
o investiqie,
rispunsul
dat
vi va
face
si
vi simqigi
groaznic, cel
mai adesea inspaimintat
gi
plin de
suspiciuni.
Cuvintele
pe
care
vi
le
vor repera
in mod
obsesiv
vor
fi:
,,Ei
bine,
m-au
picilit
o dati.
N-am de
gind
sa
rni
se
intimple
din nou."
Apoi,
pentru
a
exemplifica,
aduc in
discugie
diverse nume
gi
spun
ceva de
genul:
,,Agentul
rneu
de
bursa de la
Merrill
Lynch
sau
de la
Dean
\(/itrer..."
Aceste
nume
ii
ajuti
sri-gi
ascunda
pro-
fundul
sentiment
de
nesigurangi.
$i
totusi,
ciudat
este
ci
tot ei
sunt
cei
care
urmiresc
cu sfinqe-
nie
evenimentele
din lurnea financiari.
La
serviciu, ii
vezi
intot-
deauna
citind paginile
financiare
ale ziarelor
sau
Wall
Street
Jowrnal.
Citesc
aceste ziare rar
apoi,
in
pauza
de
cafea,
povestesc
tuturor
ce
au
aflat. Vocabularul
le
este ticsit cu
cele
mai noi
expresii
din
jargonul
investiqiilor gi
cu
rermeni
care
mai
de care
mai
tehnici.
Palavrigesc
despre marile
afaceri,
dar
nu
se irnplica
niciodati
in
ele.
Sunt rnereu
in
ciutarea
actiunilor
la
bursi
care
ocupi
prima
pagina
a
ziarel.or,
iar
daca articolul respectiv le
recomandi,
nu
stau
pe
ginduri
si
cumpira" Problema
lor
este
ci
se
trezesc
prea
tarziu,
cici,
daca
atla
noutaqile de
la
bursa
din
ziare...
afli
printre
ultimii.
Investitorii
profesionisti
gi inteligenqi
au cumpi,rat
deja
cu
mult
inainte
ca
ziarul
si
recomande
acest
lucru.
Dar
cinicutr
nu
stie
asta.
Cind
se
abat asupra lor
vestile
proasre, incep
sa
critice
;i
si
spuni:
,,$tiam
eu "
Se
consideri
jucitori
activi,
dar, de fapt,
sunt simpli
spectatori,
care
privesc
jocul
de
pe
margine.
i;i ma-
nifesti
adesea dorinta
de a
participa
la
joc,
dar in
aclir-rcul
suflc-
tului se tem
teribil
de
egec. Siguranta
c
mult
rnei
irnporrarrra
decit
placcrea
de
a
juca.
CErl
gnlrr,
NIVELURI
DE INVESTIToRI
127
Psihiatrii
spun
ci
cinismul este
o
combinagie
dintre teami
gi
ignoranqi
care
dd,
nagtere
unei
atitudini arogante.
Ace;ti oameni
participi
adesea pree
tarztl
la
schimbirile
majore
ale
pieqei,
aqteptand
un
semn
de
la
ceiialgi
sau
o
dovad;
sociali care
si
le
"t.ri"
ca intenqia de
a
investi este una
corecte.
lntrucit
a$teapti
dovada sociala, cumpari tdrzru,la
prequri
mari,
qi
vind
la fel de
tirziu,
cind
se
pribugesc acqiunile,
la
prequri
mici.
Apoi,
se
pling c5" au
fost
,,piciliti".
Lucrurile de
care
se tem ci
se vor
intimpla...
se
intimpla... iar
gi iar.
Cinicii
sunt ceea
ce
investitorii profesionigti
numesc, adesea,
.porci".
Guiqa
mult,
iar
apoi se
arunci singuri
direct
in
brageie
micelarului.
Cumpiri
cind
valoarea
acqiunilor
e
mare
gi
vind
atunci cind aceasta scade.
De
ce
? Pentru ci
sunt
atit
de
,,inteligen1i",
incit
au
devenit precauti
peste
misuri.
Sunt
inteligengi,
dar
le
e
frica
si-gi
asurne
riscuri,
nu
cumva
sd
facl,
vreo gre$eali,
aga
cd. analizeaza
gi mai
mult
problema
gi
devin
gi
mai inteligengi.
Cu citaflamai
rnulte,
cu
atat mai
riscantalepate
situaqia, aqa
ci
incep
si
studieze
gi mai
intens.
Precaugia
lor scep-
tici
ii
determini
si
agtepte pini
cind
e
prea
tdrziu. Se
implici
abia
atunci
cind
lacomia
le
invinge,
in sfirgit,
teama.
Vin
la
troaci
impreuni
cu alqi
porci, iar acolo
sunt
miceliriqi.
Dar partea cea
mai proasti
in
cazul
cinicilor
e ca
ii
rnfecteazd'
qi
pe
cei
din
jur
cu
teama
lor
profunda,
deghrzati
in inteligenla.
Cind
vine vorba
de investiqii,
va pot
spune
ce anume
nu va
rnerge, dar
nu va pot
lamuri ce trebuie
si
faceqi
Pentru
a
reuqi.
Acaderniile,
guvernul,
grupurile
reiigioase
si
mass-media sunt
pline de
acest tip de oameni.
Se
bucuri
atunci
cind
afli
despre
dezastre
financiare
sau
fraude,
pentru
a
putea
rispindi
vestea
in
lume.
Cind
vine
vorba de
investilii, sunt
cel
mai edificator
exemplu aI
zrca\ei,,Dupi
rdzboi
mulqi
viteji se-arati".
Rareori
ii
auzi,
insi, spunind
ceva
bun
despre
succesul
financiar.
Unui
cinic ii
este
foarte ugor si
identifice
neajunsurile.
Acesta
este
felul lor
de
a masca
lacunele pe
care
le
au
in
acest
domeniu...
sau
lipsa
curajului.
La origine,
cinicii
au
fost o
secti
din
Grecia
antici,
disprequiqi
dc ccilalqi
din cauza arogantei
lor
;i
a
faptului
ca
sfidau
m-eritul
pcrsonal
;i
suc,ccsttl.
Au
fost
suprantrrniqi
,,oamcni-ciirri"
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 66/169
128
CeonaNur
BANrLoll
(,,cinic"
provine
din
cuvintul
grecesc pentru
ciine).
Cind vine
vorba
de
bani,
lumea
e
plina de
oameni-ciini...
dintre
care
mulqi
sunt inteligenti,
erudiri.
Nu-i lisaqi
si vi niruie
visele
financia-
re.
E
adevdrat
cd.lumea
banilor
e
plini
de
escroci,
pungagi
gi
garlatani,
dar
care
domeniu
nu
e
?
.
E.ste
posibil
sa vi
imbogigigi
rapid,
cu
puqini
bani
9i
cu
riscuri
mici.
Este
posibil, dar
numai
daca sunteqi
dispus
sa puneri
umirul
pentru
ca aceastd"
probabilitate
sa
devina iealitate.
unul
dintre lucrurile
pe
care
trebuie
si
le
facegi
e si
va
pastraqi
mintea
deschisi.
gi-sa
vi
ferrgi
atit
de
cinici,
cit gi
de
escroci. Din
punct
de
vedere
financiar,
ambii
sunt periculogi.
Cunoagteqi
vreun investitor
din nivelul
3-B
?
(opqional)
Nivelul
3-C.
Cea de-a
treia
categorie
a
acesrui
nivel
o
constituie
,,pasionatii
de
jocurile
de
n-oroc".
Membrii
acesrui
grup
sunt
gi
ei
porecliqi
,porci"
de
catre investitorii
profesionigti'
Totusi,
in
timp
ce cinicul
esre precaur
pesre
misuri,
jucitorii
nu
sunr
indeajuns
de
precauqi.
Ei
se
gindesc
ra
bursi,
sau
la
orice
alti
piaqd de
investigie,
ca
la mesele"de
joc
de
la
Las
Vegas.
Totul
tine
de noroc.
Aruncd
zarul
gi
,o^gu-tr
l^
Dumnezeu.
Acesti
oameni nu
respecri
niciun
fel
de
reguli
sau
principii.
Vor
sa
ac\ioneze
precum
,,mah;rii",
inotiv
p.rtru
care'mimeazi"
acest
comportamenr,
pini
cind
cigrigi
sau
pierd torul.
ultima
variantd.
e
cea
mai
probabili.
Mere,,
p. ,rr-.le
,,secretului,.
investiqiilor
sau
a
,,sfintului
Graal".
M.r.r,
in
ciurarea
unor
metode
noi
gi
rniraculoase
de i'vesriqii.
Nu sunt
adepqii
sir-
guinqei
pe
termen
lung,
ai studiului
sau
ai cunoasterii.
bi
"".,t;
ntotdeauna,,ponturi"
si,,scurtituri".
Sunt
cei care
dau.b.u
znala
acqiunile
legate
de
bunurile
de
rarg
.ol:rl,
ofertele
publice iniqiale (IPO),
petrol
si gaze,
vite,
actil
uni ieftine
gi
orice
alta
investitie
curroscirta
pc
aclart,i
lrr'c.
Lc
place
sa
utliizeze
teh'ici
,,sofisticatc"
dc invcstiqic.
st,
;rvirrrrr
cu
Crre
gnrrE
Nlvr,LURr
DE
rNVESTrroRr
129
capLrlinainte
in
,,joc",
fard
a
gti
cine
sunt
jucitorii
sau
cine
face
regulile.
Acesti
oameni
su-nt
cei rnai
progti
investitori
pe
care
i-a
cunoscut
vreodata
planeta.
intotdeauna
incearci
r;
d."
marea
lovituri.
De
obicei,
marea
lovituri
e
un
mare
fis.
cind
sunr
inrebati
cum
se
descurci,
raspund
mereu
ori
ci
sunt ,,chit..,
ori
1t
sunl
,,puqin
pesre".
In
realitate,
au
pierdut
bani,
mulqi
bani.
De
cele
mai
muite,ori,
sume
uriage.
Acest
tip
de
investitor
pierde
bani
in
9oo/o
din
cazuri,
dar
niciodati
nu
vorbeste
despre
pierderile
suferite.
Povestesc
numai
despre
,,lovitura'"
pe care
au
dat-o
cu
gase
ani
in
urma.
igi inchipuie
ci
au avut
alel
succes
pentru
ci
sunr inteligenqi,
fer;
si-gi
dea
seama
ci
de
fapt
au
avur
un
noroc
chior.
Pdrerea
lor
e ca nu
au nevoie
decit
ie
,,marea
afacere",
dupi
care
drumul
spre
glorie
le
va
fi
pavat.
so"i.tut."
ii nume;te
,,jucatori
incurabili".-in
realitate,
itunci
cind vine
vorba
de
investiqii,
sunr
pur
si
simplu
lenegi.
Cunoasteti
vreun
invesriror
din nivelul
3-C
?
(op{onal)
Nivelwl4:
inaestitori
pe
termen
lwng
Acegti
investitori
sul1r
pe
depli'congtien{i
de
necesitatea
de
a investi.
sunt implicaqi
activ in
luarea
d'eciziilor
legate
de
investigiile
pe
care le
fac.
$i-au
elaborar
un plan
pe
,.r*""r,
lrrrrg,
clar
9i
bine
contu
rat,
cate le
va permite
si.l$i
atirrge
obiectivele
financiare'
inainte
de
a
se implica
l"
propri.,
irrti-o
investiqie,
i1ve1ges9
in
propria
educagie.
profiti-intotdeauna
de
oportu_
nitaqile
de
a
face
investiqii
periodice
gi,
ori de
cite
ori
esti
posi-
bil,
investesc
in
aga
fel
incit
si
fie
avantajati
din
punctul
de
vedere
al impozitelor.
$i,
ce
este foarteimportant,
soliciti
sfaturi
din^partea
unor
planificatori
financiari
compet.rrqi.
Si nu
va
faceqi
impresia
gregiti
ci
acesr
tip de investitor
ar fi
urul
cu g'cutatc.
Nici v<lrba.
Rarcor:i
sc intimpli
si
invcstcasci
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 67/169
130
CntRaruul
BANILoR
in
proprietnqi
imobiliare,
afaceri,
bunuri
de
larg consum
sau in
orice
alt
dorneniu de amploare.
De cele
mai
rnulte
ori,
aleg
o
abordare
conservatoare,
pe
termen
lung,
recomandata de
investitori
precum
Peter
Lynch,
de
la
celebrul
Fond
Fidelity's
Magellan, sau
\(/arren Buffem.
Daci
nu
sunteti,
inci,
un investitor
pe termen
lung, deveniqi
unul
cit
mai curind
posibil.
Ce
inseamna
acest
lucru
? Inseam-
na
sd
vi
agezatila
birou gi si
schiqagi un
plan"
Jineqi-vi
sub
con-
trol
deprinderile
de cumpiritor
risipitor.
Reducegi-vi
la
maxi-
mum datoriile
gi
pasivele.
intindeqi-va
cit.
va
permite
plapuma,
dupi
care
faceli
astfel
incit,
tre2tat, sa
aveqi
una
mai
mare.
Calculagi
cit trebuie
si
investiqi pe
luni
gi cite
luni
va vor
tre-
bui, la o
ratd
realisti a profitului,
pentru a
vi
atinge
obiectivele.
Obiective
precum:
La
ce
virsti
intengionagi
sa
renungaqi
si
mai
muncigi
? De
cigi
bani
vegi avea
nevoie
lunar
?
Avind un
plan
pe
terrnen
lung
care
vi
reduce cheltuielile
de
consumator
gi
vi
ajuti
si
puneqi
deoparte
o
rnici
surni
de bani,
in mod regulat,
intr-un
fond
mutual
recunoscut,
veqi
avea
gansc
mari
si vi pensionagi
bogat,
cu condiqia
sa
incepeqi
devreme
9i
sa
verificaqi
constant
rezultatele
investigiilor
ficute"
La acest
nivel,
rezumagi-vi
la lucrurile
simple.
Nu
incercaqi
sa abordagi
strategii
cornplicate.
Uitaqi
de
investigiile
sofisticate.
Axaqi-va
atenlia
d"nt pe
acgiuni
solide
-gi
fonduri
muruale
de
investigii.
Invaqagi,
daci
nu aqi
facut-o
deja,
cum
sa
cumpiraqi
fonduri inchise
de
investiqii. Nu cautali
sa
piciliqi
piaga.
IJrllizagi
mijloacele
de
investigii cu
inqelepciune,
ca
metoda
clc
protecqie,
nu
de acumulare
de avere.
Un
fond
mutual
precum
Vatrguard
Index
500,
care
in
trecut
a surclasat
doui
treimi
din
toate celelalte
fonduri
mutuale,
merita
folosit
ca
punct
de
refc-
rinqi. in decursul
a
10 ani, acest
tip de
fond s-ar putea
si
vi
aduca
un profit
care
si
devanseze
veniturile
obqinute
de
90"1,
dintre
managerii
de
fonduri
mutuale
aga-zisi
,,profesionisti"'
Dar
nu
uitaqi,
nu
exista
niciieri
investiqie care
si
fie
100% si-
guri.
Fondurile pe
indice au
gi ele deficiengele
lor
inevitabilc.
Nu
mai agteptaqi
,,marea
afacere".
Intraqi
in
,,joc"
cu
mici
afacert
(ca
primul
tneu condominiu,
care
mi-a pcrrnis
sii
intru
itt
lumea
investiqiilor
cu
doar
ciqiva dolari). Nu
vri
gindiqi,
din
CErn
garun
NrwLURr
DE
rNVESrrroRr 131
rttrt,
ci
veti
gresi
sau
esua, faceqi pur gi
simplu
primul
pas.
Veli
,rvca multe
de
inviqat
odatl. ce
aqi
investit
cigiva dolari...
doar
.rtit
cit
trebuie
sa
intrati
in ritm.
Banii
au calitatea de a spori
i
r r
teligenqa
intr-un
timp
record
.
T eama gi
ezitirile vi, plafoneazd..
Vcqi
avea tot timpul
gansa
de a vi implica
in marele
joc,
insi nu
vcti
recupera
niciodata
timpul si
cunogtintele
pierdute
anahzA,nd
l,r
nesfirsit
dacd
e
bine
sau
nu
ce
faceqi,
sau asteptand
si
dagi
n)area
lovituri.
Nu uitaqi:
afacerile
minore
vi
conduc, deseori,
slrr-e
cele mari...
important
e
si
faceqi
primul
pas.
Incepeqi
chiar
astd,zi,
nu mai
goviigi. Renunqagi la
cirqile
de
t'r'cdit,
nu vi rnai ocupaqi
de
toate
fleacurile
9i
sunaqi
la
un
fond
rrrutual
respectabil,
firi
comision
(cu
toate
cI
nu
se poate
spune
crr
existi
fonduri
cu
adevarat
,,fdrd"
cornision").
Chemaqi-i pe
cei
rlragi
linga
dumneavoastri si elaboragi un
plan"
Apelagi
la
ser-
viciile
unui planificator financiar
sau
facegi
un
drum pini
la
I ibrarie
qi
citigi despre
planificare
a
financiard.,
in
tirnp
ce
incepeqi
s;i
puneqi
bani deoparte
(chiar
daci
sunt numai
50
de
dolari
pe
Irrrra).
Cu
cit bateqi
mai
mult
pasul
pe
loc,
cu atat
risipiqi unul
,lintre
cele
mai
valoroase bunuri
pe
care
le
deqineqi...
timpul,
i
ntangibil
si
nepretuit.
O precizare interesanti:
Nivelul
4
este
cel
din care
provin cei
rrrai
mulqi milionari
din
America.
Cartea
Milionarul
de aldtwri
.lcscrie milionarul
mediu
conducind un
Ford
Taurus,
avind
in
proprietate
o companie
gi
ducind un trai cumpitat.
Aceqti
.,,rrneni
studiazd
sau sunt
informagi in
privinqa
investiqiilor, au
un
plan
gi
investesc
pe termen
lung.
Nu
fac
nimic
sofisticat,
riscant
srm
sexy,
atunci
cind
vine vorba
de
investigii. Sunt adeviraqi con-
sr:rvatori si,
numai mulgumita
obiceiurilor
financiare echilibrate
l)c
care
le
au,
se
imbogagesc
gi
obqin succesul pe termen
lung.
Pentru
cei
cirora riscul nu le
suride
9i
ar
prefera
mai
degrabi
sri
se
axeze
pe
profesia, slujba sau
cariera pe
care o
au,
nu
si
aloce
()
n"rare
parte din timp
studiind
despre
invesdqii,
Nivelul
4
este
obligatoriu...
daci
doresc
sa
duca o
viaqi prosperi
gi
imbelgugati.
lrr
cazul
acestor
oameni, este
indicat
si
ceari sfarurile unui
plani-
licltor
financiar.
Acesta ii
poate ajuta sa-Ei
elaboreze
o
strategie
rlc invcstigii
;i
s;i
porneasci pe
drumul
cel
bun, cu
un model de
irrvcstilic
pc tcrrncrr
lung.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 68/169
132
C,lotr,tNur
BAMLOR
Investitorul
de
acest
tip
este
inzestrat
cu
rabdare
si
folosegte
avantajul
timpului. Daci incepeqi
devreme si
investiti
cu regu-
laritate,
pute{i
acumula
o avere fenomenald,.
Dacd,, insa,
intraqi
ti"rzru
in
lumea investigiilor,
dupi
virsta de
45
de
ani,
acest
nivel
se
poate
dovedi
nefuncqional,
mai
ales
in condiliile actuale.
Cunoasteqi
vreun
investitor
din nivelul
4
?
(opqional)
Nioelwl
5 : inpestitori sofistica;i
Acesti
investitori
isi
pot
,,permite"
sa dezvolte strategii
de
investiqii mai
agresive
si mai riscante
. De
ce ?
Pentru
ca
au
obi-
ceiuri financiare
pozitive,
cunostinqe
solide
despre
bani
9i
spirit
practic in domeniul investitiilor.
Nu
sunt
niqtc incepitori
in
acest
joc.
in
general,
isi
axeazaatenqia pe o anumita
afacere qi
nu
diversifici. Au
un palmares
bogat
de cigtiguri
consistente,
dar
gi
de suficiente
pierderi, prin
intennediul
cirora au dobindit
inqelepciunea
financiard... ci"ct, aga
cum am
mai spus,
numai
din
gregeli
invatim.
Acegtia
sunt
investitorii care,
in
cea
mai
mare parte .r
cazurilor, se
implici
mai mult
in
investigii
,,en
gros"
gi mai puqin
in
cele
,,en
detail".
igi
aduni afacerilela un
loc
sau sunt
destul clc
,,sofisticagi"
pentru
a
rntra
in
afacerile
demarate
de prietenii
lor'
de
la
Nivelul
6,
care
necesiti
capital.
Ce
ii face pe
unii si
fie
,,sofisticaqi"
? F'aptul
ci
au o bazi
financiari
solida,
ce
provine
din profesie, afaceri ori
venitul c{c
pensie sau
faptul
ci
au in spate investigii
durabile
gi
rentabilc.
$tiu
si
gini
sub control
raportul
datorii/dividende,
ccca
ce
inseamna
ca veniturile
le
depSgesc
cheltuielile. Sunt
,,nnsi
cr.r
toate
alifiile"
in lumea
investiliilor
gi se
intercscezi.
rncrcu
dr,
nouti{ile
din domeniu. Sunt prudcnqi,
dar nu cinici,
rncnqirrirt-
clu-sc
rncrcu rcccptivi.
Crlr slmr, NIVELURI DE rNvnsrrroRt IJ.'
Atunci
cind se implici in
investiqii
speculative, nu risca
rricirrdati
mai mult
de
2Q"/"
din capitalul
pe
care
il
au
la
dispo-
riqic.
De
obicei, incep
cu
putin, plasind
sume
rnici
de bani, ast-
l,'l incit
si
se familiarizeze
cu
investigiile, indiferent
daci
e
vorba
rlt' intrarea
pe
piaga
de
proprietigi imobiliare
sau de
cumpirarea
rurtrr
acqiuni,
a
unei
afaceri,
a
drepturilor
asupra
unei ipoteci
\.ir.m.d.
Posibila
pierdere
a
celor
20 de
procente nu
va
insemna
r
r
t
ragedie
pentru
ei
gi nici nu-i
va lasa
[Lra
m6,ncare
pe
masi.
Vor
privi
pierderea
ca
pe
o lecgie,
vor
inviqa
din
ea
si
se
vor
rein-
to;11gs
in
joc
pentru
a
inviqa
gi
mai
multe, gtiind
ci
esecul este
P;u'te
a
drumului
spre
succes.
Nu
le
place
deloc
si piardi,
dar
nu
,;('
tcm
de
acest
lucru. Esecul
ii
inspiri
si
meargi
mai
departe, si
nrvcte,
nu
si
dea
friu
liber
emo{iilor gi
sn-gi cheme
avocarul.
Oarnenii
sofisticaqi igi
pot
crea
propriile afaceri, cu
o
rati
a
lrr.ofitului
cuprinsi intre 25o/"
gi infinit.
Sunr
categorisiqi
drept
rol'isticaqi
intrucit
dispun de
acei
bani in
plus,
de o
echipi bine
,rlcasi
de
consultan{i profesionigti
gi
de
un
bilang care
le
rlovedeste
titulatura.
Dupi
cum am mentionat mai inainte, investirorii
de la acest
rrivcl isi
concentreazd.
afacerile intr-un
singur
loc.
Aga
cum
unii
,rrrneni
achizilioneazd"
computere
deja asamblate,
puse
la
v6,n-
zrrrc
in
magazrne,
tot afa
sunt
alqii cirora
le
place
si cumpere
('()mponente
gi,
cu
ele,
si-si puni la
punct propriul
sistem
per-
sonalizat.
Investitorii
de
nivel
5
igi
asambleazi investigiile
prin
.,'<,mbinarea
componentelor
de
care
dispun.
Acegti
investitori
sunt constien{i
de faptul
ci perioadele
eco-
rrornice
nefaste
sau
piegele
disfunclionale le
oferi
cele
mai
bune
t.rportunitiqi
de
succes.
Ei
intri
pe
piali
atunci
cind
ceilalqi
ies.
lrr
acelagi
timp,
gtiu intotdeauna
cind
sd,
renunte.
La
acest
nivel,
strategia
de iegire
de pe piaqi este
mai importanti
decit
cea de
i ntrare.
Nu deviaza niciodati de
la
,,principiile"
si
,,regulile"
pe
care
si
lc-au
impus
in
privinta
investiqiilor.
Pot frvd,zugi
implicin-
,lu-se in
tranzac{iile
cu
proprietati imobiliare
sau profitind
de
l)c
urma
unor
falimente.
Emisiunile
de
noi
actiuni
gi
afacerile
se
,rlli
si clc
pc
lista
lor
dc prioritaqi.
Cu
toate
ci
isi
asumi
riscuri
rrr,ri
rnari
tlccit
invcstitorii
obiq;nuiqi,
nu
suporrd
jocurilc
dc
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 69/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 70/169
135
Ceonexut
BANTLoR
Se
a;teapta
sa
obqina
profituri
dela lOOo/"
in
sus.
Asra
penrru
ci
stiu
cum
si
reduci
riscurile
si
cum
si faci
bani din
nimic. Au
aceasti.
capacitate
deoarece
sunt
consrienti
de faptul
ca
banii nu
sunt
un
luc.u,
ci
o
idee
nascuti
in
mingile
ior.
chi".
daca au
ace-
leagi
temeri
ca gi
ceilalti
oarneni,
se
folo.sesc
de teama
si o
con-
vertesc
in
entuziasm.
igi transformi
frica
in
cunoastere si
averc.
Jocul
vietii
lor
este
cel
al banilor
carefac
bani. lubesc
acesr
joc
mai mult
decit
orice
alt
joc...
mai mult
decit
golful,
gridiniritul
sau
lenevitul.
Acesta
este
jocul
care ii
intineregte,
ii
face
sa simti
ci
triiesc.
Indiferent
daca
pierd
sau
cistiga
bani, ii
veti
auzi
mereu
spunind:
,,Iubesc
la
nebunie
acest
joc."
De
aceea
sunt
adevaragi
capitaligti.
Ca gi
cei de la
nivelul
5,
investitorii
de
acesr
tip sunr
excelen[i
,,stewarzi
ai
banilor" . La
o
examinare
atentd a
acestor
oarneni,
veqi
descoperi
ci sunt
generogi
cu prictenii, familia,
biserica gi
sistemul
de invitimint.
Gindiqi-vi
la
doar
ciqiva
dintre
oamenii
faimogi
care au
fondat institutiile
repurare de
invitamint
din
qara
noastra.
Rockefeller
a
spriji'it
createa
Universitaqii
din
Chicago,
in
timp
ce
J.
P.
Morgan
a
participat la
infiinqarea
Universititii
Har-vard
cu
mai
mult
decit
doar
cu bani.
Alqii
;i-au
imprumutat
numele
instituqiilor
pe
care
le-au
sprijinit
financiar,
precum
Vanderbilt,
Duke
sau
Sranford.
Ei sunt
marii
cipita'i
nu
numai
ai industriei,
ci
si
ai
educaqiei.
Astazi,
SirJohn
Templeton
este
extrem
de
darnic
atunci
cind
vine
vorba
de
instituqiile
religioase
gi
spirituale,
in
tirnp cc
George
Soros doneazi"
sute
de
milioane
de
dolari
cauzelor in
care
crede.
Si
nu
uitam
de
Ford
Foundation,
de
Getty
Foundation
sau
de miliardele
de dolari
oferite
de
Ted
Tur.cr
Naqiunilor
Unite.
Prin
urmare,
contrar
pirerilor
exprimate
de
mulqi
dintre
intc-
lectualii
cinici
9i
criticii
din gcolile
noasrre,
din g'vern,
biserici
sau mass-media,
adeviratii
capitaligti
au
contribuit
pe nenu-
mirate
cdi
la
dezvcsltarea
societiqii,
fiind
cnpitani ai industrici,
creind locuri
de
munca
si producind
bani
cu roptanul.
Pcnrru
rr
crea
o
lume
mai
buna,
avem ncvoie
dc rnai rnult,i
caPit.irlisti,
nu
dc n-rai
puqini,
ag:r cunl
inccarcii
si vii
convirrgri
cirrir.ii.
i
i
CprE
sapm
NTvELURI
DE INvESTIToRI
137
Realitatea
e ca
exista
mai mulqi
cinici decit capitaligti.
Cinrcu,
.'are
fac
mult
zgomot
;i
ii
menlin pe oameni
intr-o
stare de spi-
rit
plini
de
teami,
cauta
siguranqa
in
locul
libertiqii.
Sau,
aga
cum
spunea bunul
meu
prieten Keith
Cunningham:
,,Nu
am
viz.ut
niciodati
o
statuie
ridicata in numele
unui cinic
sau vreo
r-rniversitate
fondati de
un
cinic."
Cunoagtefi
vreun
investitor din
nivelul 6 ?
(opqional)
inainte de a
citi
mai departe
Aici se incheie
partea explicativa
a
Cadranulwi
Banilor.
Acest
ultim capitol
a abordat r". irrtr"n
,,I"
a
Cadranului..
inainte
de
a
trece
mai
departe,
iati
o
alta
intrebare :
1.
Ce
fel
de
investitor
sunteti dumneavoastri?
Daca
va
doriqi
cu aclevarat
si
vi
irnl'ogaqiqi
rapicl,
citiqi
gi apoi
recititi
cele
gapte
niveluri.
Eu, ori de cite ori
le
citesc,
mi
reg5-
sesc, cite
pulin,
in fiecare
dintre ele.
Recunosc nu numai punc-
tele forte,
ci si
,,defectele
de
caracter"
(aga
cum
spunea
ZrgZrglar)
care mi
gin
pe loc.
Calea
cea
buna
citre
marea
prosperitate
l'inanciari
este
aceea
de
consolidare
a punctelor
forte
gi
de
corectare
a
defectelor
de caracter.
Iar pentru
a
{ace
acest
lucru,
trebuie
mai intii
si recunoasteli
ci ele
existi,
gi
nu
si
vi prefaceqi
ca
suntegi perfect.
Cu toqii
vrem si.
avem
o
pirere buna despre
noi ingine. Eu,
unul,
am
visat
toati
viaqa
si devin
un capitalist de
nivel
6.
Arn
stiut
ci asta
imi
doresc inca din mornentul
in
care tatal
rneu
cel
bogat
mi-a
explicat similitudinile
dintre
un
jucator
la
bursa
9i
o
lrcrscrarri
care pariaza la cursele de cai.
Dar
dupa
ce
arn anahzat
rrivclulilc prcz.cntiltc
antcrior, arn
rcusit si idcntific
cleficiengelc
dc:
('ilr'11(rtcl'
c:rrc
rttri
irtl'r irtrru.
(lu
ttxrtc cI
rrst:izi act;()llcz rlirr
ip<l.stlzrt
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 71/169
138
CelneNur-
BAMLoR
unui
investitor
de
nivel 6,
continui
si
citesc
si
recitesc
cele gapte
niveluri
9i
sa incerc in mod
constant
si
mi
perfecqionez.
Am
descoperit defecte
proprii de
caracter in
nivelul 3-C.
Ele
iegeau
la iveali,
cu
capetele
lor
urite, in momentele
de
mare
ten-
siune.
Jucitorul
din
mine era
gi
bun, si
rau.
Totugi,
cu
ajutorul
soliei
qi
al prietenilor, dar gi
al
instruirii suplimentare,
am
inceput
si-mi
corectez
deficienqele
de
caracter
Ei
si
le
transform
in
puncte
forte.
Eficacitatea mea la nivelul 6
s-a
imbunitagit
imediat.
Iati
o
alti intrebare:
2.
Ce fel
de
investitor
va doriti
sau credeti ci trebuie
si
fiti
in
viitorul
apropiat
?
Daci rispunsul
la
intrebarea
nr. 2
e
acelagi cu cel
oferit
la
intrebarea nr.
1.,
atunci
vi
aflaqi
la nivelul
care
vi
se
potrivegte
cel
mai
bine. Daci
sunteqi
fericit
acolo unde vi
aflagi,
referitor la
calitatea
de
investitor,
atunci
puteqi
pune
aceastd,
carte deopartc,
cici
nu mai
e
nevoie
si
citiqi.
De
exemplu, daci sunteti
un
investitor
solid
de
nivel 4
si
nu
avegi nicio
dorinqi de
a
evolua
spre nivelul 5
sau
6,
atunci
opriqi-vi
aici. Una dintre
marilc
bucurii
ale
vietii
e aceea de a fi
fericit
acolo unde egti.
Felicitdri
Aaertisment
Toqi cei
care intentioneazd"si
devina
investitori
de nivel
5
sau
6
trebuie, mai intii,
si-gi
dezvolte la maximum
apri-
tudinile
de
investitor,
la nivelul
4.
Acest nivel nu
poate
fi
sarit,
in
drumul
spre 5
sau
6.
Oricine incearci
si ajr:ng;
irt
nivelul
5
sau 6 fdrd
a
beneficia
de
aptitudinile necesarc
nivelului
4
este,
de
fapt,
un investitor
dc nivcl
3...
un
juci-
tor
de
jocuri
dc
noroc.
Crre
g,truE
NTvELURT
DE rNv[srrroRr
139
Dac.i
d.o*i
gi
simqiqi
totugi
nevoia
de
a vi
aprofunda
cuno$tinqele
financiare
gi
de
a va
continua
drumul
spre iibertatea
linanciara,
citigi
mai
departe.
capitolele
urmitoare
se
vor
axa in
special
pe
caracteristicile
celor din
cadranele
,,F..
$i
,,I...
in
aces-
rc
capitole,
vegi inviqa
curn
si
vi
transferaqi
din
partea
stingi
a
Cldranwlwiin ptartea
dreapti,
cit mai
facil;i
c'^.isc.rri
cit
rnai
rnici.
Trecerea
din
partea
stingi in
partea
dreaptava
continua
si
sc
concentreze
F,e
activele intangibile
care
fac
posibili
existenqa
,rctivelor
tangibile
din
partea dreapta
a
Cadraiwlui.
trnainte
de a
continua,
mai
am o
ultimi intrebare:
Ce fel
de
i'vestitori
credegi
cI
a trebuit
si fim,
eu si Kirn,
pentru
a
ne
transforma,
intr-un
interval
de 10
ani,
din
nigte
oa-eni
firi
casi
in
rnilionari
in
dolari
?
Raspunsul
poate
fr
aflat in
urmitorul
c'apitol,
unde
voi
impirtigi
o parte
din
experienra
acumulari
in
cilatoria
rnea
spre
libertatea
financiara.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 72/169
CAPITOLUL
5
Banii
nw
pot
fi
wdzwti
cM
ochii
Spre
sfirgitul
anului
1974,
an achizitionar
un
mic
condo-
rrriniu,
la
periferia
oragelului
\flaikiki,
ca
una
dintre
primele
rnele
investiqii
in
proprietagile imobiliare.
Suma
pl;tita a
fost
de
56
000
de
dolari,
penrm
doul
dormiroare
drigule si
o baie,
intr-o
clidire
de
nivel
mediu.
Era
o
locuinti
perfecti
penrru
inchiriat...
iar
eu
gtiam
ci nu voi
a$tepra rnult
pini
voi
primi cereri in
acest
.scns.
Am
plecat in
graba
spre biroul
tatalui meu
bogat,
entuziast si
rreribditor
si-i spun
despre
noua rnea
afacere. A
aruncat o
pri-
vire
asupra
documentelor
si, dupi mai
puqin
de un
minut,
s-a
r-ritat
la
mine
si m-a
intrebat:
,,Citi
bani pierzi
pe
luna ?"
,,Aproximativ
100
de
dolari",
i-am rispuns.
,,Nu
fi
naiv",
a
fost
replica
sa.
,,Nu
m-arn
uitat
foarte
atent
peste
cifre,
dar
irni
pot
da
seama
deja,
din
aceste
documente,
ci
pierzi
mai
mult
de
atit.
$i
apoi,
oare de
ce
a
trebuit
sd
investegti
cu buna
gtiinqi
in
ceva
care igi
aduce pierderi ?"
,,Pii,
mi-a
plicut
cum ardta
apartamentul
gi
am
crezut
c5"
va
{'i
o
afacere
buna.
Pugina
vopsea
si
va arita
ca
;i
cum
ar fi
nou",
i-am
rispuns.
,,Asta
nu
justifica
pierderea
cu buni
stiinti
a banilor",
a z,A,nt-
bit
cl ironic.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 73/169
142 Ca,oRexur
BANTLoR
,,Agentul
meu
imobiliar
m-a
asigurat
ci
nu
voi pierde bani
in
fiecare
luna.
Mi-a
spus
ci,
in
ciqiva
ani, pretul condominiului se
va
dubla gi,
in
plus, statul mi va
scuti d;
impozite
pentru
banii
pierduqi.
Era
o
afacere
atit
de buni,
incit mi-a fost
teama ca
mi-o
va lua altcineva
inainte."
Tatdl cel
bogat
s-a
ridicat in
picioare
.si-a
inchis
uga
biroului.
Am
stiut
imediat
ci
urma
sa
{iu
mustrat
aspru
gi
si
mi
se
dea
o
lecgie
importantd,.
Nu era
pentru prima
oari cind
aveam
si trec
prin
astfel de
sesiuni
educagionale.
,,Ciqi
bani
zici
cd, pierzr
pe
luni
?",
m-a ?ntrebat din nou.
,,Cam
100
de
dolari", i-am raspuns, timorat.
S-a
uitat
iaragi
pe documente,
dAnd din cap
in
semn
dezapro-
bator. Lecqia
statea si
inceapi.
itt
acea
zr,
aminvigat
mai multe
despre
bani gi
investiqii
decAt
in
togi cei 27
de ani
pe care
ii
triisem
pini
atunci.
Tatil
meu
cel bogat
era multumit de faptul
cI
luasem
iniqiativa
si
investisem
intr-o
proprietate...
insi
ficusem
citeva
gregeli
grave
care
ar
fi
putut
provoca
un dezas-
tru
financiar.
Pina
la
urmi,
lecqia
pe
care am
invaqat-o
din
acea
investiqie
mi-a adus
milioane
in
anii ce
au
urrnar.
Banii
se
vdd
cu mintea
,,Nu
conteazd,
ce
vezi
cu
ochii", a spus tatal cel
bogat.
,,O
proprietate imobiliara
e doar o
proprietate
imobiliara.
Certificatul
de
acqiuni
al unei companii esre
doar un certificat de
acliuni. Lucrurile
astea pot
fi
vazute
usor.
Dar important
e toc-
mai ce
nu po{i
vedea.
E
vorba de
afacere,
de acordul financiar,
de
piaqi, management,
factorii
de
risc, fluxul
monetar,
structura
corporaqiei,
legislaqia
privind
impozitele si o mie
de
alte
lucruri
care fac
dintr-o investigie
una
profitabila
sau
nu."
Apoi,
a
inceput
sa descoasa
afacerea pe
care o
ficusem,
cu
intrebari:
,,De
ce
ai pl;ti
o
rata
a
dobi,nzir
atdt de mare?
Cc
profit crezi
cd"
vei
obqine de pe
urma
acesrei
investiqii?
Cum
sc
integreazd
aceasti investitie
in
strategia ta
financiarl
pe rcrme
n
lung
?
Cit estimezi
cd,varamine
neinchiriat
aparramcntul
?
Carc
este rata
de
captalizare
?
Ai
verificat
bilangul
clc
cvaluiri
al asr',-
ciaqiei
? Ai
luat in
considcrerc co.strrrilc <lc intrctincrc
r
BRNrr
Nu
lor
lt
vAzult
ctr
ocHll
143
locuintei ?
Ce
procent
ai calculat
pentru
acoperirea
repara(iilor
?
Stiai
ci
municipalitatea
tocmaia
anunqat
ca va
efectua
lucriri
de
refacere
gi
modificare a drumurilor
si
ci
traficul din
zoni
va
fi
modificat?
$tiai
cd
a
arterd, principali
va trece
prrn{ata
clidirii
in
care
se afla apartarnentul
? Locuitorii
din zoni se
muta
Pen-
tru a
nu fi
afectaqi
de acesc
proiect,
care
va dura
un an
de
zrle.
$tiai
toate
astea
?
inqeleg
ci
existi
o
tendinqa ascendenti
pe
piala
imobiliarelor,
dar stii
ce
anume
determina aceasti
tendinqa
?
llconomia
afacerilor
sau
lacornia
?
Cit
crezt'ci
se
va mai
mengine
ecest
curent
ascendent
?
Ce se
va intimpla
daca
nu vei
reuqi
si
inchiriezi
locuinga
? in
cazul
in
care
va
exista
o asemenea
situ-
aqie,
cit
timp
estim ezi
cd.
vei
avea
bani pentru
a-l
pistra
?
$i
inci
o
dati,
ce
gi-a
trecut
prin
cap
cind
ai
creztrt
ca
a pierde
bani
este
t>
afacere
buna
?
Lucrul
asta
chiar
mi
ingrijor
eazi."
,,Pirea
o
afacere
buni",
i-am
rispuns,
deziluzionat.
Tatil
cel
bogat
a
z6.rnbit, s-a
ridicat
si
mi-a
strnns
mina.
,,Mi
bucur
ca
ai
facut
primul
pas",
azis.
,,Exista
mulqi oameni
care
se
gindesc
si-l
faca,
dar
ramin
la
acest
stadiu.
Atunci
cind
ac{ionezi, se
intimpla sd
faci
gi
gre;eli;
qi din
gregeli invaqim
cel
mai mult.
Nu
uita
ci
lucrurile
importante
nu
Pot
fi invagate
la
gcoali.
Ele
trebuie
invagate acgionind,
ficand gregeli
gi,
apoi,
corectandu-le.
Aga
se
dobindegte
inqelepciunea."
Ma simgeam
deja
mai bine
gi
eram
pregitit
sa
invag.
,,in
general,
oamenii
investesc
95"/"
cu ochii
9i
doat
5o/"
cu
rnintea",
a adaugat tatal cel bogat.
Apoi,
rni-a
explicat
faptul
ci
oamenii
se
uiti
la
o proprietate
irnobiliari
sau
la numele
unei
acgiuni
gi,
deseori,
se
decid
in
funcgie de
ceea ce
vid,
de
ceea
ce
le spune agentul
de bursi
sau
de
un pont
primit
din
partea
unui
coleg
de
la
ser-viciu.
De
cele
mai rnulte
ori,
ei curnpiri emolional,
nu ra{ional.
,,Asta
este
;i
motivul pentlu
care
9
din
10
investitori
nu
teusesc
sa faci
bani",
a
mai
spr.ls
el.
,,Nici
nu pierd
bani,
dar
nici
nu
cistiga. E
ca
gi
cum
ar
juca
la scor
egal,
obginind sume
mici
si
picrzind tot cam atit.
Acest
lucru se
intimpla
dtn
cauzd"
c5"
invcstcsc
cu ochii
gi
cu sentimentele,
nu cu
rnintea.
Mulqi
invcstcsc
pcntru ci
vor si se
imbogaqeasci
rapid.
Prin
urmare,
in
loc:
s:i dcvirri
irrvcstitor"i, sfirgcsc
prin a
rintinc
le
stadiuldc
visa-
F
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 74/169
144
CaoRawul
BANrr.oR
ton,-
gmecheragi,
jucitori
sau
escroci.
Lumea
e
plini
de
ei.
Asadar,
hai
si ne
agezim
gi
si
analizim
mai
atefi;facerea
asta
piguboasi
pe
care
tocmai
ai
cumpirat-o,
pentru
a
te invita
cum
si o transformi
inrr-una
profitabili"
voi
incepe
prin
a-qi
instrui
mintea
si
vadi
ceea
ce ochii
nu
por
vedea...
De
k rdw
la
bine
A
doua
zi
dimineaqi,
m-am
inrors
la
agentul
de
proprietiqi
imobiliare,
am desfrcur
conrracrul
gi
am redeschis
negocierile.
N-a fost
un
proces
prea
placut,
dar
am avut
multe
de inv;tat
din el"
Trei
zile
mai,
tirziu,l-am
revazur
pe
tatil
cel bogat. Frelul
locuintei
rimdsese
acelagi,
iar
agenrul
gi-a
primir
comisionul
intreg,
intrucit
il meritase
pe
deplin.
Muncise
din
greu
pentru
el.
Dar
in
vrerne
ce
prequl nu
se
schimbase,
rermenii invesiiliei
erau
total
diferiqi.
Prin
renegocierea
rarei
dobinzii,
a
rermenelor
cle
plati
9i
a perioadei
de
amortizare,
in
loc
si pierd
bani,
eram
acurn
asigurat
ca voi
obqine
un
profit net
de
80 de
dolari pe
luna,
chiar
gi
dupi
ce
am luar
in
calcul cheltuieliie
de
intrefinere
gi
perioada
in
care
apartamentul
va
rimine
neinchiriat.
Daca
piaga
ar
fi
mers
prost,
avearn
chiar
posibilitatea
de a
micgora
chiiia
.gi
de
a
cfutiga
in
conrinuare
ceva
bani
in
plus. Dar
daca piaga
ar
fr
mers
bine,
as
fi
crescur
imediat
chiria.
,,Conform
estimirilor
mele,
ai fi
pierdut
cel
pugin
150 de
dolar
pe
luni.
Poate
chiar mai
mult.
Daci
ai fi
continuat
sa
pierzi lunar
aceasti sumi.,
cite
alte astfel de
afacerj qi-ai
mai
fi
permis,
avind in
vedere
salariul
tiu si cheltuielile
pe care lc
faci
?",
m-a intrebat
ratil
cel
bogat.
,,Nici
micar
una",
i-am
raspunr.
,,in
majoritatea
lunilor,
nu
ag
fi
avut acei
150
de
dolari in
plus. Daca
as,
fi
ramas
cu
afacerca
in
forma
ei iniqiali,
m-ag
fi chinuit
din punct
de
vedere
financiar
in
fiecare
luni.
chiar,si
dupi
ce
a;
fi
beneficiat
dc scutirca
dc
la
plata
impozrtelor,tor
ar
fi
trebuit
si-mi
iau c,
a
cl.ua
sltrjbri
pcn-
tru
a
sustine
financiar
aceasti
invcstiti<'."
,,Iar
acum,
cind
ai la
dispoziqie
un
profit lunar
de
g0
de
c{olari,
cite
astfel
de afaceri
crez.i
ci,iti
permiti
?",
a
?nrreb
at
tatdl
cel
bogat.
Am
zimbit
si
am raspun.s:
,,C6.re
irni
cad
in
mini.,.
Tatil
cel
bogat
a
dar aprobator
din cap.
,,Atunci,
du-te
si
pune
mina
pe
cit mai
multe."
ciqiva
ani
mai
tdrziu,
prerurile
proprietatilor
imobiliare
din
Hawaii
au
explodat,
iar
eu,
in
loc
de o
si'guri
proprietate
a
carei
valoare
crescuse,
degineam
acum
fapk,
.r.l
valoa"e
dubln.
Aceasta
este
purerea inteligentei
financiare.
,,Ir{w
pogi
face
dsta"
o
menqiune
irnportanti
referitoare
la
prirna mea
invesriqie
in
proprietiqile
imobiliare
:
cind
i-arn
prezenrar
agenrul,i
imobi-
liar
noua
mea
oferti,
singurul
l,r.r.,
pe
care
mi l--a
spus
accsta
a
fost:
,,Nu
pogi
face asta."
Am
avut
nevoie
cXe
o grirnada
de timp
pcntru
a-l
convinge
sa
se gindeasca
la
cum
am
putea
face
ceea ce
voiam..r.
i'
ottce
caz,
am
avut multe
lecqii
de
?nvaqat
din
aceasti
singuri. invesriqie,
iar
una
dintre
ele
a fost
aceea in
car{,
arn realizatci,
atunci
cnni
cine-
va ?ti
spune
,,Nu
poti
face
astao',
indreptind
un
deget
ameninti_
tor
spre
tine...
celelalte
trei
degete
sunt indreptate
spre
el.
Tati.l
cel
bogat
m-a
invirar
ci
,,Nu
pogi faie
urrui.
"r.,
?nseam_
na
neapirat
ci
,,tu
nu
poti",
ci
ci
,,ei
nu
pot.,"
{Jn
exernplu
clasic
a avut
loc
in urmi.
cu mai
mulqi
ani,
cind
oarnenii
le
spuneau
fralilor
wrightr
:
,,Nu
puteqi face
asra."
Siava
Domnuiui
ca
fraqii
Wright
nu i-au luat
in
seami..
1,4
trilioane
de
dolari
cdelt&.
s
cdsd
in
fiecare
zi,
1.,4
trilioane
de
dolari
orbireaza,
virtual,
in
jr-rrul
pla'etei, iar
srlma
se aftra ?'conrin*a
crertere"
Astizi,
se
Brrmt
ruu
po'l
pr
vAzutr
cu
offul
145
l.
Arrrcric.rrrii
()nill.'
(j567-19
l2)
ti
Wilbur
llSZt-r9^lS)
Wriqlrr,
q,rirrrii
.nr'cr"ri
dirr
lu'rc
crlr'c
rlr
proiccl.:rt
1i
lrii<rt;rt,.,,r
.1r.,,-.,r
rlc rl.,r,.,''''.i'11..*,',l".it
,r<'r'rrl
---
n.
tr'.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 75/169
146
caoR,qlqur
BAMLoR
qeeaz|
gi
sunt disponibili
mai multi
bani
decir oricind.
Problema
este
ci
acegri
bani
sunt invizibili.
in Era Infor-
mationala,
cea
mai mare
parte a lor
se
afla sub
forma
electro-
nica. De
aceea)
atunci
cind oamenii ii
cauti
cu
ochii,
nu
reusesc
si
vadi
nimic.
Cei
mai
mulqi
dintre
noi
se srriduiesc
sa
supravie{uiasci
de
ia
un
salariu
la
altul, cind ,4
trilioane
de
dolari
zboard,
in
jurul
lumii zi
de zi,
cautindu-
i
pe cei
care
vor
si
ii
aibi;
ciutlnd
pe cineva care
si srie
sa
aibi
griji
cle ei, sa-i
creasci
gi
sa-i inmulgeascd..Dacd.
stiti
cum si
aveqi grija
de
bani,
ei
se
vor imbulzi
spre dumneavoastri
si
vi se
vor
arunca
in
brale. I-umea
va va ruga
si-i
luaqi.
Dar
daca nu gtiqi
si
aveqi
grijn de bani,
ei vor
sra
departe
de
dumneavoastri.
Aminrigi-vi
definigia pe
care
raril
cel bogat
a
dat-o inteligenqei financiare:
,,Nu
conre
azd neapd.rat
ciqi
bani
faci,
ci ciqi
poqi
pistra,
cit
de
bine
muncesc
acesria
penrru tine
;i
cite generagii
vor
putea
beneficia de
ei."
Orbwl
care
tl gltideazd pe
orb
,,O
persoana medie
este
95o/"
ochi
gi
doar
5o/"
rninte,
atunci
cind
investegte",
spunea tatal
cel bogat.
,,Daci
igi
doregti si
fii
un profesionist
in
unul
dintre
cadranele
..
P
>,
sau
..
[
,r,
din
partea
dreapta
aCadranulwi,trebuie
sa-giinveqi
ochii
si vadd.doar
5o/o
.si
mintea
si
se ocupe
de
restul
de
95"h."
Apoi,
continua,
explicindu-mi
ci oamenii
care igi instruiesc minrea
sa
vadi
banii
au
o putere nemirginiti
asupra
celor
care
procedeazi invers.
Mi
avertiza
intotdeauna
si,
am
mare grija
la
sfaturile financia-
re
pe care
le
primesc
de la
ceilalqi.
,,Motivul
pentru care
oamenii
au
probleme financiare
este
acela
cdurmeazS,
sfaturile
unor
per-
soane
care, la
rindul
lor,
sunt
oarbe,
din
punct de
vedere mcn*
tal,
in faga
banilor. E
povestea
clasici a
orbului
care
ghidea
zi
ah
orb.
Daca
vrei
ca
banii
si vini
spre
tine,
trebuie
sa gtii
cum
sir ai
griji de
ei.
Daci
banii nu
se
afla
mai
intii
in mintca ta, ci
nu-tri
vor ajunge niciodati
in miini.
Daci
nu
;tii
sri-i
rrtrrrgi,
:rtunci
ci
vor
sta departe de tinc, la fcl
ca si oaurcrrii
c:rr
lr,rrri."
BnNrr
wu
por
Fr
vAzurr
cu
ocHrr
147
fnvdyaqi-,ud
creierwl
sd
aadd
banii
Asadar,
care
e primul
pas
pe care
trebuie
sd-l
faci
atunci
cind
doreqti
sd-gi
obignuiegti
ireie.ul
sa vadr
ba'ii ?
Rispunsul
este
destul
de simplu:
studierea
finantelor.
,\cest
pr"..,
incepe
cu
ingelegerea
cui.irrtelo,
si
a sistemeltr
ru-eri..'.,,
."r"
opirroze
capitalisrnul.
Daca
.nu
priceperi
aceste
cuvinre gi
cifre,
e
ca gi
curn
aqi
auzi
o
limbi
straini
pe
care nu
o
ingelege{i...
caci,
in
rntrlte
cazuri,
fiecare
cadran
reprezinta
o
alta
limbi.
Daca
vi uitari
la
Cadranwl
Banilor,
veti
observa
cr fiecare
cadran
pare afi
o
gara
diferiti.
Niciuna
nu
folosegte
acelea;i
cuvinte, motiv
pentru
care,
claci
nu
inqelegegi
cuvintele,
nu
veqi
ingelege
nici
numerele.
.
De
exernplu,
daci
un doctor
vi
spune
,,Aveqi
o presiune
arte-
riala
sistolica
de
120
gi
una
diastolica
de
B0'n,
ce
irrqel"gegi
prin
asta ?
E
bine l
E riu
?
Esre
ror
ce trebuie
si
gtiqi
despie
srarea
sinatigii
durnneavoastri
?
Evident,
rispunsul
este
,,nu.."
$i
totusi,
e
un inceput.
Ii
ca gi
cum
aqi
intreba:
,,Actiunile
mele
au
un
indice
p/e de
12,iar
rata
dc
capitalizare
a
casei
mele
este
tot de
12.
Asta
e
tot
c('trcbuic.srr;tiu
clcsprc
avcrca
mca?o'.
f)in
nou,
rispunsnl
este
,,rttr",
<lrrr
c urr
inct:Ptrt.
(lcl
pr.r(irr ?nccpcrrr
si ro.stlln
acclc,rsi
l
I
_
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 76/169
148
C,ron,q.ruur
BAI.{LOR
cuvinte gi
sa
folosirn
aceleagi cifre.
Aici
incepe specializarea
in
lumea finangelor,
car
e r epr ezrnti' b
az,a
inteli
genqei
financiare.
Ea
incepe
prin
cunoasterea
cuvintelor
9i
a cifrelor'
Medicul vorbegte din
cadranul
,,L",
in
timp
ce
celalalt
uti-
liz,eazacuvintele
gi
cifrele
cadranului
,I".
E ce si cum
cei
doi
ar
vorbi limbi diferite.
ii
contrazic
imediat pe
cei care
imi
spun
ca
,,e
nevoie de bani
pentru a face
bani".
Dupa
parerea
mea, abilitatea
de a
face
bani din
bani
incepe
prin
inqelegerea
cuvintelor
gi
a cifrelor.
Sau,
aga
cllrn
spunea
txtil
meu
cel
bogat:
,,Daci
banii nu
sunt
rnai intii
in
mintea ta'
ei
nu- i
vor
ajunge
niciodati
in miini."
C
wn
o a;t
epi
a d e'u drat
wl
risc
Al
doilea
pas
in
procesul
cle
invaqare a
minqii
sa vada
banii
este
cel
care presupune
recunoasterea
adevararultli
risc.
Cind
oamenii
imi
zic
ca
investiqiile sunt
riscante,
le spun urmatorul
lucru:
,,Investitiile
nu
sunt
riscante.
r\ fi
neqtiutor
e riscant."
A investi
e
ca
gi
cum
ai pilota
un
avion.
Ai urmat
cursuri de
pilotaj
9i
ai petrecut
ani
buni de
zile
acumulind
experienqa,
iar
acum
zborul
ti
se
pare distractiv si
interesant.
Dar
daci
n-ai par-
ticipat la
niciun
curs
de pilotaj,
e
recom:tntlabil
si
lagi pe
seama
altcuiva pilotarea
avionuiui.
Sfatwrile
proaste
swnt
riscd.nte
Tatil cel
bogat
credea
cu tarie
ca
orice sfat
legat dc
finante
e
mai bun
decit
niciunul. Era
o
persoani
receptivi.
Era manierat
gi-i
asculta
cu atenqie pe toqi.
Il)ar,
in final, anrnci cind
lua
o
decizie,
sebaza
numai pe
propria
intelig<,:nqi
financiara.
,,I)aci
nu
ttii
nimic, atunci orice sfat
e
mai
bun
clecit
nicitrnul. I)ar
daci
nu
poli
face
diferenta
dintre
un
sfat
bun
gi
unul prost,
atunci
e
riscant."
T'atal cel
bogat
avea
convingcrea
ci
oatrrenii
,tt-t
prrc,blctttc
financiare drn cauzd.
c5. opereaz,,i
ctt
inforrr-raqii
{:irrrrrrcitrc
trlrtls'
mise din
gencraqic
in
t:;e'ncr-ltic...
?lt colttcxtttl
itt
t.trr'
.''<'i rtl,.ti
B,rlrn nu
por
n vAzutr cu ocHrr
149
rnulgi
dintre
ei nu provin
din
familii
cu o baza financiara
solidi.
,,Sfaturile
financiare
proaste
sunt
riscante,
iar
cele mai multe
dintre
ele
sunt
prirnite
acasi", spunea
el adesea.
,,Nu
din
cauza
celor
auzite,
ci din
cauza
celor
vizute, caci copiii
invaqi rnai
mult
din fapte decit
din
cuvinte."
Consilierii
trebwie
sd
fie
la
fel
de inteligen{i
c6
dumneavod.strd.
Tatal
cel
bogat spunea:
,,Consilierii
tii
nu
trebuie si
fie
mai
inteligengi
decit
tine. Daci
nu
esti destept,
nu
iqi
pot spune
prea
multe. Daci
egti
bine
instruit
din punct
de
vedere
financiar,
con-
silierii
competenqi igi
pot
oferi sfaturi mai sofisticate.
f)aci
egti
nestiutor in ale finantelor,
ei sunt
obligaqi,
prin
lege, si-gi
pre-
zinte numai
acele strategii financiare
care
sunt sigure.
in
cazul
in
care nu
e$ti un
investitor
sofisdcat,
nu-qi
pot
propune
decit
investitii
cu
riscuri
mici gi
profituri scizute.
Investitorilor
nesofisticali le
recornanda, de
obicei,
diversificarea.
Puqini
con-
silieri isi
vor
ripi
din
timp
pentru
a
te
invaqa
ce
si
cum si
faci.
$i
pentru
ei timpul
inseamni. bani.
Prin urmare, daci-qi
asumi
sarcina
de a
deveni instruit
in
lumea finantelor
Ei
de
a-qi
gospodari
bine banii,
un consilier competent te poate
informa
clespre
investigii gi
strategii
pe care
pulini
au
;ansa
si
le
vada.
Mai intii, insi,
trebuie si-qi
faci
partea ta
de
treabi
gi
sn-gi
imbunitagegti
cunogtinqele
in
domeniu.
Nu
uita:
consilierul tiu
nu
trebuie
sa fie
niciodata
mai inteligent declt tine."
Vd
rninte bancberwl
Tatal
cel bogat avea cigiva
bancheri cu care
lucra. Acegtia
reprezentau o
parte
importanti
a
echipei sale
financiare.
Chiar
daca
era bun prieten cu
acegtia
gi ii
respecta,
a
simqit
intotdeau-
na
ci
trebuie
sa fie
cu
ochii in patru,
pentru a-9i apara
interese-
1c...
,stiind
ca bancherii au
in vizor
acelagi
trucru
-
si-;i
trrmircasci
propriile
interese.
I)r-rpa cxpericnta pc carc arn
avut-o
in 1974
cu
prima
tncir
irrvc:stitic, rrri-,r pus
rrrrrririto.rrca
irrtrc:lrrrrc:
,,()c:
crczi,
c:irtcl
ttrt
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 77/169
150 CeoR,rrvut
BAMLoR
bancher
iqi
spune
ci
locuinqa
pe
care o deqii
este
tln activ,
spune
adevirul ?"
Din
moment ce
mulqi
oameni
nu
au cunoftin{e
financiare
solide
si sunt straini
de
jocul
banilor,
sunt
nevoiqi
adesea si
asculte
opiniile
gi sfaturile unor oameni
in
care
tind
sa aibi
incredere.
Daci nu
sunteqi specializat
in domeniul
financiar,
n-aveli
incotro
gi
trebuie
si
aveqi
?ncredere
in
cineva
despre care
credegi
ci
este. Mulgi oameni
investesc sau
igi administreaza
banii
bazindu-se
pe
recomandirile
altor
persoane.
Acest
lucru
este
riscant.
Nici nw mint... dar
nici adendrwl
nw ai-l
spun
Adevirul
e
ci, atunci
cind
un
bancher
va
spune
ci
l,rcuinqa
pe care
o
deqinegi
e
un activ,
nu vi
minte'
Doar ca
nu vi
face
cunoscut
intregul
adevir.
Casa
este
intr-adevir
un activ,
doar
ca
bancherii
nu vi
spun
al
cui
activ
este.
Cici,
daca a1i
citi decla-
raqiile financiare, aqi putea
observa
cu
uguringa
ca
locuin[a
nu
este activul
dumneavoastri.
Este activul
bancii'
Aducegi-vi
aminte
de
definiqia pe
care
tatil
meu cel bogat
o didea
activelor
Ei
pasivelor,in Tatd
bogat,
tatd
sdrac:
,,Activele
irni
umplu
buzunarele
de
bani.
Pasivele imi
golesc
buzunarele
de bani."
Persoanele din partea
stingi
a
Cadranului
nu trebuie
neapirat
si
cunoasci
aceasti
diferenli.
Cei
mai
mulqi dintre
ei
sunt
fericiqi si
simta
cd au
o slujbd
siguri
;i
o
casa
frumoasi
despre care
si creadd, ca
le
apargine
Ei
de
care
si
fie
mindri,
avind
impresia
ca
o
qin
sub
control.
Nimeni
nu le-o
va
lua
atita
vreme
cit
igi plitesc
ratele la
timp.
$i
atita
vreme
cit
muncesc
pentru a
avea
cu ce
si pliteasci acele
rate.
Dar persoanele
din
partea
dreapti
a
Cadranulwi
tebute
sifie
congtiente de aceasta
diferenga.
A fi bine
instruit
in finanqc
9i
a
avea
inteligenqi financiari
inseamni a
fi capabil
si
inqclcgi
marele
tablou
al
banilor.
Oamenii iscusigi
din
punct
de
vcclerc
financiar stiu ci o
ipoteca
nu
poate
apirea
ca un activ
pc
foaia
dc
bilanq, ci doar
ca un
pasiv. Ea figureazi.
ca
activ pc
{'oaiir tlc
l>ilan1
a
bincii...
nu
a dumncavoastri.
BeNu
Nu
Por
Fr
vAzurr cu ocHrr
Bilantul
dumneavoastri
,,Cc
sc
intimpla
daci
:rctiv ?"
151
Active
lPasive
lpotecd
Oricine
se
pricepe
cit
de
cit
la
contabilitate
gtie
ci
un bilanq
trebuie
sa
fie
echilibrat.
Dar
unde
se echilibreaza
?
Foaia dum-
neavoastri
de bilanq
nu
pare
deloc echilibrata.
Daca
priviti
foaia
de
bilanq
a bancii,
vegi
ingelege
adevirul
pe care
il
spun
cifrele.
Bilantul
bincii
Active
I
Fasive
lpoteca
durnnea-
voastra
Acum,
biianqul
este
echilibrat" Acum
toml capiti
sens.
Aceasta
este
contabilitate
de
tip
.P"
gi
,,I".
Altfel, insi,
se
predau
cunostintele
de baza
ale
contabiliteqii.
in
contabilitatea
traditionali,
,,valoarea"
casei
durnneavoastri este
prezentatd, ca
fiind
un
activ,
in
timp ce
ipoteca
face
parte din categoria
pasivelor.
Un alt
punct important
de
notat
este gi
cel
conform
caruia
,,valoarea"
casei este
un
factor
ce
fluctueazd"
adatd,
cu
pia\a,
pe
cind
ipoteca
este un pasiv bitut
in
cuie,
ce
nu
poate
fi
afecht
de piagi.
Pentru
un
,,P"
sau
un
,,I",
insi,
,,valoarea"
casei
rlumneavoastri
nu
este
un
activ,
intrucit nu
genereazd
niciun
fel
rlc profit.
Ce se
tntkmpld
dacd
ad
pldtigi
ipoteca?
Mr"rlti
lumc rni ?ntrcabi:
ipotcca ?
l)cvirrr'('irs:l nl('it
un
irni
plitcsc
-
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 78/169
152
CauR,u.rur. tsANrLoR
Iar
eu raspund:
,,in
cele
rnai rmrlte
caz'uLrt,
nu.
Ea rimi.ne
tot
unpasiv."
In
sprijinul rispunsului meu
'rot
fi
aduse
nriri
multe
argllmente.
unul
este
cel privitor
la
costurile cle
intreqinere
a casei. O proprie-
tate
imobiliard
e
precum
o
magina.
Chiar
daca
este
pe
deplin
a
dum-
neavoastri,
ea tot vi costi
bani
l'rentru
a o
conducc-.
Apoi,
o<Iata
ce
incepe
si
se
strice o
piesi,
incep
si
se
strice toate
celelalte.
in
cea
mai
mare
parte a cazurllor,
cei
care deqin
rnasini
sau
case
incep
si
le
repare
sau si le
intregini
cu
banii
ce le
ramin
dupa
plata taxelor.
O
persoani din
cadranul,
,,P"
sau
,,I"
nll
include
o proprietate pe
coloana
activelor
decit daca aceasta
genereaz.dprofit pozitiv.
Tonrgi,
principalul n-rotiv pentn,r
care o
casi,
chiar si
cu ipoteca
platita, rimine
un pasiv
este acela
ca,
irr realitate, tot nu
se afli
in
proprietatea
dumneavoastri.. Guvernul
vi impoziteaza
chiar gi
dupa
ce vi
cigtigaqi toate
drepturile asupra ei.
incetaqi
sa rnai phtiqi
taxele
pe casa gi veqi
vedea apoi
cine
este
adevaranrl
ei proprietar.
De
aici
provin si
certificatele de
raxe
cu
drept de sechestru...
clespre care
arr
scris
in
Tatd
bogat,
tatd
sdrac. Aceste
certificate
sunt
o
modalitate
excelcnti.
de a primi o dobindi
de
cel puqin
16"/"
dtn
banii
dumneavoastri. Daca
proprietarii de case
nu-gi
plitesc taxele,
guvernul
ii
obliga
sa plateasca
dobinzi la
acesrea,
care varrazi
intre
10"/"
gr
50%.
Camata in
toati
regula f)aci nu
vi
phtiqi
impozitele
pe casi,
iar
cineva ca
rnine- le
plategte
in
locul
dumneavoastrS...
atunci,
potrivit
legilor
din
multe state,
imi
datorati
atit banii
de raxe, clt
gi dobinda.
Daci nu vi
pl;tiqi
impozitul
gi
dobinda
pini la
termenul limiti
fixat
de
stat,
eu
vi
pot
lua
casa
doar cu banii
pl;tigi pentru
acoperirea
datoriilor
durnneavoastra.
in
majoritatea staielor, impozitele
pe
propri-
etate
au prioritate la rambursare,
fiind
considerate chiar
mai
irnportante
decit ipoteca.
Am
avut
oportunitatea
cle a
cumpira
case,
platind
impozitele
clatornicilor,
cu
surne
chiar rnai
mici
dc
3
500
de
dolari.
D
efinipia
p
ropri
e t
dyii,
im ah ili are
Repet,
pentrLr
a putca
vecle,,L
l>anii,
trcbtric srr
vii lol<.l.siti
tnintcrr,
nu
ochii.
Pcntru
rl
vrr
lrrrtr'(:ne lrrirrtr.:r
s'r
v,r.l,r lllrrrii,
r.'
BRNrr
Nu
polFl
vAzurr
cu ocFlt
X53
necesar
si
cunoasregi
definigiile
reale
ale
cuvintelor
qi
ale
sis-
temelor
numerice.
_.
Daci
agi
citit
pini
aici,
ar
trebui
si
cunoa.sreqi
deja
difererrta
dintre
active
si
pasive,
dar
gi
defi'itia
rermenului
,,ipoteci..
(car:e
cste
,,un
acord pind
la
moarte")
si a
cuvintului
,,fiscalitate..,
care
inseamni
penalitagi"
urmeaza
sa
invi.taqi originea cuvintelor
,,proprietate
imobiliari"
si a unui instrument
financiar
foarre
popular,
denumit
,,derivate".
Mulqi cred
ci
,,derivatele"
sunt
ceva
nou,
dar, de
fapt,
ele
sunt vechi
de
secole.
O
definiqie
simpli
a
,,derivatelor"
este
aceasta:
,rceva
care
provine
din
altceva".
IJn
exemplu
de
clerivat
este
sucul de
pt>r-
tocale.
Sucul
de
portocale
este u'
derivat
al
frucml'i
de'umit
lrortocala.
Obignuiam
sa
cred
ci
,,proprietate
imobiliara"
(in
englezi,
,,real
estate")
se
referi
la
ceva,,real",
tangibil"
Tatii
rneu
cel
bogat
mi-a
explicat
ca igi
are
originea
in
cuvintul
spaniol
,,real",
care
?nseamni ,,regal".
El
Camino
Real
se
tradtrce
prin
,,drumul
regal".
Prin
urmare,
,,real
estate"
?nseamni
proprietate regala.
La inceputul
secolului
al
X\ri-lea,
oclati cu
sfirsitul tlrei
Agrare
si
inceputul
Erei
Industriale,
puterea
nu
s-a mai
bazat
pe
pamint
gi
agriculturl.
tr4onarhii
au realizat
ca
trebuie
si
se
supuni
ei ingigi
unor reforrne,
ca urmare
;r
reformci
ftrirciare
care a oferit
qiranilor
dreptul
de a
degine pimint.
in
acesr
con-
tcxt,
regalitatea
a
creat derivatele.
Acestea
erau
,,impozite"
pe
pamint
sau
,,ipoteci",
care
periniteau
oamenilor
de rind
si-;i
finan\eze
proprietatea.
Impozitele
gi ipotecile
sunt
derivate,
intrucit
derivi
din proprierarea
funciari.
Bancherul
dumnea-
voastri n-ar
numi
ipoteca
un clerivat;
el
ar spune
ci
e
,,asigurati"
rlc
pimint...
cuvinte
diferite, ?nqelesuri
diferite.
Agadar,
od:rti
ce
rcgalitatea
a
inteles
ci banii nu
mai
vin
din deqinerea
mo"giilor,
ci
tlin
,,derivate"
care
provin din
proprietatea
funciari,
monerrhii
eLr irrfiintat
banci
care
sa
administreze
afacerile
din
ce
in
ce
mai
nLuncroA.sc.
Astazi, pamintul
inci
este nnmit
,,proprietate
irno*
lrrlirrni"
(real
astate), intruc.tt
indiferent
cit <le
mult
irqi
pliti
pcn-
tru
cl,
nu
vi va
lparginc
nicioclati
cu lclcvir-irt.
F,l
inci
apartinc
,,r'r'gilor-".
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 79/169
154
CanReNur
BANTLoR
Care
este r6te reald
a
dob&nzii
?
Tatdl
cel
bogat negocia
dur pentru
fiecarc
puncr
al
dobinzilor
pe
care le
piatea.
Odati, mi-a
pus aceasri
inrrebare:
,,Cind
un
bancher
iqi
spune
cd.
rata
dobinzii
tale
esre dc 8% pe
an... il
crezt?"
Arn
aflat
rispunsul
-
adica
,,nu"
-
dupi ce am
inviqat
si
citesc
cifrele.
Si
spunem
ci
vi
cumpi.ragi o casa
de
1OO
000
de
dolari,
platigi
un
avans
cle 20 000
la
banci
si
imprurnutagi
restul
de
BO
000
la
o
ratd,
a
dobinzii
de
8
procenre,
pe un
rermen de 30
de
ani.
in
cinci
ani, veri
pl;ti
bancii
o surni.
rotali
de
35
22A
de
dolari:31276
dobinda
9i
doar
3
944
penr.ru reducerea
datoriei.
Daci
platigi irnprumutul
la
terrnen, adica
intr-un
interval
de
30
de
ani,
r/e{i
phti
211
323
de
dolari
-
imprumutul
gi dobinda,
din
care
se scad
cei 80 000
pe
care
i-ati
primit. Prin
urmare,
dobinda
totali
pe
care
agi
plitit-o
a
fost
de
131
323 de
dolari.
Apropo,
suma
de 211323
nu
include
impozitele
pe
propri-
etate
si
nici
asigurarea
pentru
imprumut.
Ciudat
e
ci
suma
de
131
323
pare
sa depi;easci
,,purin"
B%o
din cei
B0
000
de
dolari.
Mai
degraba
se
apropie
de
1,60%"
dobindi
pe o
perioada
de 30
de
ani.
Dupa
curn
am
mai
spus,
bancherii
nu rnint...
doar
ca
nu
vi
spun
adevarul
cornplet.
Iar
daci
nu
;tiqi
si
citiqi
cifrele,
nu-l
veqi
afla niciodata.
Dar,
pina
la
urmi,
daca
sunteqi fericit
cu casa
pe care
o aveqi, de
ce v-ar
pasa
?
Poate
pentru
cd
bancherii gtiu
foarte
bine
ca
peste
ciqiva ani
veqi
dori
si
cumpirati
o casi
noui,
una mai
mare,
sall Llna mai mica
(de
vacanqi),
sau
vegi
decide sa
vi refinanraqi
iporeca.
$tiu
acest
lucru, ba chiar
se bazeazd,
pe
asta.
Media pe
indwstrie
in
industria
bancara
se
consideri
ci o
ipoteca
se
deruleaza,
in
medie,
pe
o durata de
gapre
ani. Acesr
lucru inseamna
ca
bancilc
se
asteapta
ca
o
persoani
medie
sa-si
cumpere
o
noui
casi
sau sli
semneze
un
contract
de refinantarc
la
ficcarc
1;rPtc.
rrni.
Prin
Llrmarc, conform
cxcnrpltrlui
drt rnai
srrs,
ll;irrt ilr.st'
.rstr.lrllti
sri
BRtrtrr
ltu
por
FI
vAzuTl
cu
ocHlt
1tt
prim-easca
inapoi
irnprumurul
de
g0
000
de
dorari,
plus
dobinda
de
43
29t,la
fiecare
gapre
ani.
De
aceea
se gi
numegte
,,ipoteca..
(in
englez6,,,mortage..),
cnvint
ce
provine
dinfranquzescul
,,mortir..
s"i
,uro,-in
c:azul
d,e
fata,
ar
insemna
,acord
"*lubil
pi,na'la
moarte...
Din
picate,
cei
rnai mulqi
oameni
vor
contin;a
sd munceasci
din
greu,
si
;rrirneasci
mariri
de
salariu
gi
si-gi
cumpere
case
noi...
"riipot."i
oi.
Pe
deasupra,
guvernul
acordi
scutiri
d.
tu"",
p"rrr*
o_i
incuraja
pe
plititorii
de
impozire
si_gi
crmprr.'"ur"
_ni
scurnpe'
ceea
ce
inseamna
taxe
pe proprietate
mai
rnari
si
bani
rnai
mulgi
la
vistieria
statului.
$i
s;^nu
uitam
asigur"r;t;.
;;;;
roare
agenqiile
de
ipoteciri
re obligi.
s;
o
pl;te,Jri
la
sei.rra""a
contractului.
ori
de
cire
ori
mi.
uit la
devizor,
vad
sporuri
publicitare
in
care
jucitori
profesionigti
de
basebalr
qi
jucatori
de
fotbal
aritosi
va indeamni,
zimbind,
si va
trarrsfor*"ti
datoriile
de
pe
*rrii"
cle
credit
?n
,,imprumuturi
cle
consolidare,,l.
ln
;;
f.L
;;;
putea
pliti
toate
datoriile
de
pe cirqile
de credit
si
ati
avea
un
nou
credir,
la
o
ratd
a
dobinzii
mai
mici.
Apoi,
vi'qi
spun
de
ce
cste
inreligent
din
puncr
de
vedere
financiai
si
facegi
'.".r,
pn*
,u'imprumut
de
consolidare
este
o
miscare
irt"rga
din
partea
dumneavoastri,
deoarece
statul
va
va
scuti
tle la
plar.
impozitelor
penrru
dobindi
in
contul
ipotecii...
-
Telespectatorii,
crezind
ci
au
dat
p.rtu
o mini
de aur,
dau
fuga
la.ban9i.,
igi
refinan-qeaza
impiumutul
penrru
lu*,
ig;
plStesc
datoriile
de
pe
cirtile
d.
"r.dit
gi
se
siriirrrelige.rti.
Citeva
saptirnini
mai
tirziu,
cind
merg la
cu*pa.ituri,
vad
rr rochie
noui,
o noui
magini
de
tuns iarba"sau
,e^iizeazebrusc
ca
cel mic
are
nevoie
de
o noui
bicicleta
sau
ci
ei inqisi
trebuie
sa. plece
in
vacangi,
pentru
ci
sunt
extenuati.
intimplarea
face
si
eiba
acu'r
un
card
de credit
curat...
sau
si fi
primit
de curind,
Prin
pogta,
unul
nou,
drept
rasplata
penrru
plata
datoriilor
la
cel
vcchi.
creditul
de care
dispu'este
nemaipo-.nit,
motiv
pentru
_'iat;;?;;it'i
*-p
csre
accr;r
de
a unifica
mai
murre
datorii
inrr-u'n
singr-r'i,
irr
irlccrr
'cr'luccrii
plilil.r'-
Iu,ra'c
1.rri,r
c*tiu4crc"
;,.,-,;-,;;;;i
i;":,;rl
n.
Ir.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 80/169
155
CnoRaNur
BANTLoR
care
igi
plitesc
facturile,
dupi
care
inirnioara
incepe si
ie tresaltc
in
piept,
ca
gi
cum
le-ar
spune:
,,Flaide,
nu
mai sta
pe
ginduri.
Meriqi
si ai asa ceva.
Vei
purea
pl;ri cltc pliEin
din
datorii
in
fiecare
luni".
Emoqiile
surclaseazi
logica
si noua
carte cie
credit, curari
ca
lacrima,
iese din
ascunzdtoare.
Dupi
cum
am
mai
spus, atunci
cind bancherii va
spun
ci
locuinga
pe
care
o
degineqi
este
un
activ... nu
minr.
Cind
statul
va
oferi
o deducere de la
taxe,
pentru
ci aveqi
ciatorii,
nu
o
facc
pentru
ci
se
ingrrjoreaza
nespus de
viitorul
dumneavoastri,
financiar,
ci
pentru
ca
il
preocupa
propriul viitor financiar.
Prin
urmare,
cind
bancherul,
contabilul,
avocatul
sau
profe-
sorii
de la
gcoala
vi
spun
ci
locuinga
pe
carc o
aveqi ftgureazi,
pe
coloana activelor,
ei doar
evita si menqioneze
ale cui sunt
acele
active.
Dar
economiile
?
Ele
swnt
active
?
Ei
bine, economiile
durnnearoastri
chiar
sunt active.
Asta
c
o
veste
buni.
Dar...
daca veqi
citi declaragiile financiare, veqi
intelege
tot
tabloul, in
ansamblu. E
adevirar ci economiile
dum-
neavoastri sunt
active, dar daca
veqi
analiza
hilanrui
bancii al
cirei client
sunteti, veti
constata ci acestea
apat in
coioana dc
pasive. Iati
cum apar
economiile gi
carnetul
de
cecuri
in
bilantul
dumneavoastri.:
Bilanqul
durnneavoastrX
Active
Econornii
Carnet de
cecuri
Fasive
Bamr
ruu
polFl
vAzurr
cu
octlrr
Irr
plus, birrr:ik.
nu
rlrl
ncvoic
<Jc
cccrnorniilc
Nrr lt'
trr.lrui<.
(l(,1.)()z,it(,
rrr.u.i
rlc,
lr;rrri,
irrtr
trr:il
157
,
,
$i
tr."."par
economiile
si
carnctul
clurn'eavoastri
dc
cec'ri
i'
l,ilanqul
bancii:
Bilanqul
bincii
De
ce
economiile
si
carnctul
de
cecuri
apar
ca
pasive
in
lrila'qul
bancii
?
Pentru
ca banca
trcbiric
si'a
p,iatcar.;'jot
a',,u
irr
c'ontul
lor.,si
pentru
ca
protejarea
lor
cosra;lti
bani.
.
Daca
reusiti
sa
descifragi
sem.ificaqia
tabeleior
si
cuvinrelor
,lc,mai
r.".s,
"qi
p"l:"
irrcepe
sa
inqelegeti
mai
bine
ce
nu
por
vcclea
ochii
in
jocul
baniloi.
De
ce
nu primi{i
o scwtire
de
taxe pentr,t
economii
?
Dupi
cum
ati
observat,
vi
se
ofera
o
scutire
de
taxe
pentru
t'umpi.rarea
unei
case
sau
pentru
clatoriile
pe
care
l"
arr"gi...
d",
rru
primiqi
nicio
deducere
penrru
pastrarea
banilor.
v-ati
?nrre-
lrrrt
vreodata
de
ce
?
-
\"
.u*
rS.spunsul exacr,
dar
pot
face
speculaqii.
Unul
dintre
rrr.tivele
principale
este
acela
ca
economiiG
dumneavoastri
apar
('x
pasive
pentru
ba'ci.
De
ce ar
solicita
acestea
guvernului
sa
'ril.pte
.o
lege
care
si va
i'curajeze
si
econo'risiii
ba'i...
bani
('rlrc
ar
intra
pe coloana
lor
de
pasive
?
Nw
aw
neaoie
de
economiile
dwmneaaoastrd
('lu
lnuc:rv()estri.
pot
rrrrrltiplicrr
Pasive
Economiile
dumnea-
voastrd
CamEu.rl
de
cecuri
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 81/169
1t8
Ca,one.Nur- BANILoR
banii
de
cel
puqin
10
ori.
Daca
puneqi
un
singur
dolar
in
banca,
legea
ii
perrnite
acesteia
sa
imprumute
1O
sau,
in funcqie
de
limi-
tele
de rczervd,
irnpuse
de
catre
banca
centrali,
chiar
pina
la 20.
Acest lucru
insearnni
ci
un singur
dolar
se
transformi
brusc
in
10
sau
in
mai mulgi.
Adevarata
magie
Cind
tatai
meu
cel
bog-at
mi-a
explicat
acest
lucru,
In-am
indrigostit
de
aceasca
idee.
in
acel moment,
rni-arn
dat
seama cdvreau
si
deqin o
banci,
nu
si
mi
spetesc
la
gcoali
pentru
a deveni
un
bancher.
Pe
deasupra,
banca va
plategte
o
dobindi
de doar
5ok pen-
tru
acel
dolar.
Dumneavoastri,
consurnatorul,
vi
simgigi
in
si-
guranqi,
pentru
ci banca
va
Plate$te
nigte
bani
Pentru
cei
pe
iare
i-aqi depus.
Bincile
vad
aceasta
relaqie ca
fiincl
una
ideala
intre
ele
si
consurnator,
deoarece,
daca
aveqi
economii
ia
ele,
s-ar
putea
ca
imprumuturile
sa
le
{acegi
tot
de
la
ele.
Vor
ca dum-
neavoastri
t"
i*ptt
-utaqi,
intrucit
va
pot
lua
9"/o dobdnda,
sau
chiar
mai
mult,
pe banii
imprurnutagi.
Agadar,
in timp
cc
dumneavoastra
cigtig
agr
5Y"
Pentru
dolarul
economisit,
banca
poate
cigtiga
9o/o sau
chiar
mai
mult pe cei
10
ai
datoriei
pe
care
dolarul
dumneavoastri
i-a
generat.
Recent,
am prirnit
in cutia
pogtali
un
nou card de
credit,
iar
in
fluturagul
alSturat
se
anunqa
cu
surle
gi trirnbiqe
ca
dobinda
ceruti
este
de
doar
B,9o/o.
Dar cineva
care
ingelege
jargonul
juridic
din textul
fru-
mos
tiparit
i;i
dn
u;or
seama
ci
dobinda
reala
este
de
23%'
Nu
cred ca
mai
e
nevoie si spun
cd
acel card
de
credit
a fost taiat
in
doui
;i
expediat
inapoi.
Aw econorniile
d,wnane a'uo
a'strd,,
oricurn
Un alt
motiv pentru care
nu vi
se
oferi
deduceri
de
la
texc
pentru
economiile
facute
este
unul
destul
de
evident'
Daci
vi
pricepegi
la
citirea
cifrelor
;i
observagi
in
ce
direcqie
,,curg"
banii,
veti
constata
ci
econorniile
dumneavoastri
ajung
oricunr
la
banci.
Banii
pe
care
ii
economisiqi
in
coloena
activclor
provin,
de
fapt,
din cea
a
pasivelor,
sub
forma pllqilor
ratclor
lrr
ipoteci,
carc
^par
ca acrive
ale bincii.
Modclul
l'luxtrlui banil.rr
aratd, aga:
BaNrn
Nu
pot
n
v.[zutt
cu
ocHII
Declaragia
dumneavoastra
financiari
Declaratie
de venit
159
Venit
Chehuieli
.-*mwnffi
Dobenda\
Bilan
Active
Fasive
lpoteci
Declaragia
financiara
a
bdncii
Declaratie
de
venit
Actirre
I
Paslve
lpoteca
dumnea-
voastri
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 82/169
160
CenR'rNut.
BANILoR
Iata
de
ce banciie
nu
au nevoie ca statul
sa vi
o{ere
scutiri
dc
la
taxe, astfel
incit si
va incarajeze
si
econornisiqi.
Primesc
oricurn banii
dumneavoastri...
sub
forma plegilor
la
datorii.
Politicienii n-au
de
gind
sa
se
puni
riu cu sistemui,
intrucit
bincile,
companiile
de
asigurari,
industria
construcliiior,
agenqi-
ile
de
brokeraj
gi mulgi algii
contribuie
cr.r
o mulqimc de
bani
la
campaniile
politice...
iar politicienii
stiu
nu'mele
jocului.
Nwmele
jocwlwi
in
1.974,tatal
rneu cel
bogat
s-a
suparat
pentru
ci
jocul
fusesc
jucat
impotriva
mea, iar
eu
nu-mi didusern
seama
cle acest
lucru'
Ficusem acea
investiqie
in proprietaqile
irnobiliare
9i
mti
plasasem
in
pozigta
celui
care pierde.."
in timp
ce
fusesem
ficut
si cred ca
voi
avea
numai
de
ciqtigat.
,,Sunt
bucuros
ci
ai
intrat in
joc",
mi-a spus
tatal
cel
bogat.
,,Dar,
din
cauzd
ci
nimeni nu
qi-a
expiicat
vreodati
ce
fel
de
joc
este,
tocmai
ai fost
picilit
gi
irnpins
in
echipa
care pierde."
Apoi tatal
cel bogat
m-a
lamurit
carc
sunt
r:egulile
de bazi
alc
jocului.
,,Numele
jocului
capitalismului
este
-
Cine
cui
estc
dator."
Odati
iniqiat
in
secretele
jocului,
a
mai
zis
el,
voi
putea
fi
un
jucitor
mai
bun...
9i
nu
unul care
ii lasa pe ceilalqi
sa
?l catrcc
in
plcroare.
Cw
cilt
e;ti mai
dator,
cu
ffiAt
egti rnai sd'rac
,,Cu
cit
existi
mai
multe
persoane
cdrora
le
egti
dator,
cu
egti
rnai
sirac",
mi-a
explicai
tatil
cel bogat.
,,in
schimb,
cu
existi mai multe
persoane
c^re
av
datorii
la
tine,
cu atat
egti
bogat.
Acesta este
jocul."
Aga cum am
mai
spus,
m-am straduit
intotdeauna
sa
fiu cit
rnai
receptiv.
Prin urmare,
am stat tacut
si am
ascultat
cu
atcn(ic.
Nu-mi spunea
toate
aceste
lucruri
pe
un
ton
maligios; pur
',si
simplu
imi
explica
jocul
a;a cum
il
vedca
el.
,,Cu
toqii
suntem
indatoraqi
cuiva.
Prcllllcrltclt:
sg
ivcsc atttrrci
cind
clatoriilc
su'rt
irr
cxccs.
I)irr pric:rtc,
s:ir':rt'ii
.tt'c'stt^i
lttrtti ,ttt
Baml
ruu
pol'Fr
vAzurr
cu ocHrr
161
Iost
atit
de
tare
calcagi in
picioare
de acest
joc,
incit
nici nu
se
pot
afunda
mai mulc
in
datorii.
Acelasi
lucru
esre
valabil
Ei
pen-
iru
qirile
sd.race.
Jariie
bogate
profita de
pe
seama
".1o,
.it"..,
slabe
gi
prost
pregitite
din
punct
de vedere
financiar.
Dacd esti
,rfundat
in
prea
multe
datorii,
lumea
iqi
ia
tot
ce ai... timpul,
casa,
nrunca,
viata,
increderea
gi
chiar
demnitatea,
daci. permiqi
acest
lucru.
Nu
eu
sunt
cel care
a
inventat
acest
joc,
nu eu fac
regulile,
<lar
il
cunosc foarte
bine...
gi
il
joc
foarre
bine. iti voi
explica si
1ic
curn
stau
lucrurile.
Vreau
si inveti
si
joci
acesr
ioc.
Apoi,
rlupi
ce
il
vei
stipini
la
perfecgie,
vei
putea'decide ce
vrei saiaci
.'u
informaqiile
de care
dispui""
Banii
swrct
a
datorie
Tatll
cel
bogat
a continuat,
explicindu-mi
ci
nici rnicar
mone-
,la
naqionali nu
este
un
instrument
de
echihte,
ci unul
de
?nda-
torare.
Fiecare
bancnoti
de
un dolar
era,
inainte,
sustinuta
de
aur
sau
argint, dar acum
este
un IOU
(in
engleza,,I
Owe
You",
adicd.
,,Iti
sunt
dator") garantat
de taxele
plitite dc
carre
contribuabilii
tlin
starul
respectiv.
Atita
timp
cit celelalte
qnri
igi
pastreaza
increderea
ca
platitorul
de
taxe american
va munci
si
va
pliti
pen-
tru
acest IOU
numit
bani, lumea
va
avea
incredere
si
in
dolar.
l)aca
elemenml,
cheie
al
banilor,
adici
,,increderea",
dispare
brusc,
,rtunci
economia
se
prabuge;te
precum un
castel
de carqi
de
joc...
i:rr
acest
castel
s-a darimat de mai
multe ori de-a lungul
istoriei.
Si luam,
de
pildi,
exemplul
mircii
germane
din timpul
rcpublicii
de
la
\ilfleimar,
care a devenit lipsiti
de valoare
chiar
inaintea
izbucnirii
celui de-al
Doilea
Rizboi
Mondial.
Conform
rrrrci
legende,
o batrina
a
fost
vdzutd
in
acele
vremuri
cirind
o
r <raba
plini
cu marci,
in
drum
spre magazin,
de unde
dorea
si
('umpere
o
piine.
La
un
rnoment
dat, s-a
oprit
pentru
a se odih-
rri
si s-a
intors
cu spatele
la
roaba.
Cineva i-a
furat
roaba,
dar
a
l:rsat
toati
grimada
de
bani
impristiata
pe
stradi.
Din
acest
motiv,
banii
din
ziva
de astdzi
sunt
cunoscuqi
gi sub
"trrnclc
dc
bani
,,fiat",
adica
bani care nu
pot
fi
convertiq;
in
ccva
r;rrrgibil...
cr-rrn ar
fi
aurul
sau arginrul.
Banii
au
valoarc
atita
t irrrlr
r:it
orrrncrrii
rrrr
irrcrr:rlcrc
in stetul
clrc
ii
cmitc.
(
)
alte
atat
cit
lTtal
'152
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 83/169
C.qoR,qNur
BANILoR
definiqie
pentru
,,ftat"
este:
,,un
ordin
dictatorial
sau un decret
ernis
de o persoani sau
un grup
de persoane
p,e
baza uner
autorititi absolute".
in
zilele
noastre,
o
mare
parte a econorniei
globale
este
fun-
damentati
pe
datorii
;i
incredere.
Atita timp
cit
ne
sprijinim
unii pe alqii
gi
nimeni nu rupe
rindurile,
torul
va
fi
bine...
iar
cuvinrul
,,bine"
este
un
acronim
al
,,Bolii
Insecuritaqii
Neurotic-Emotionale".
,,Cine
tgi este dator?"
intorcindu-ne
la anul
974,
cind
am
?nvigat
cum trebuie
cumparat un condominiu
de
56 000 de dolari, tatal
cel
bogat
mi-a
oferit
o
lecqie
importanti privind structurarea
acordurilor.
,,Cine
cui este dator
?
Acesta
e
numele
jocului",
mi-a
spus el.
,,Cineva
tocmai
te-a
prins
intr-o
datorie.
E
ca
gi
cum
ai
merge
la
restaurant
cu 10
prieteni.
Te duci
la toaleta,
iar
cdnd
te
intorci,
nota
de
plata
te
a$teapta
pe masi, dar
prietenii
sunt togi
dis-
paruqi.
Daci
tot
vrei
sa te
implici
in acest
joc,
mai bine
ii
inveqi
regulile
gi
dedesubturile,
incepi
si
vorbegti aceeagi
lirnbi gi afli
cine
iqi
sunt partenerii
de
joc.
in caz contran
nu
tu
vei
juca
jocul,
ci
iocul
te
va
juca
pe
tine."
E
doar
un
joc
La inceput,
spusele
tatalui
meu
bogat
m-au
infuriat...
dar
am
ascultat
si rn-am
striduit
sa
inqeleg.
Intr-un
final,
mi-a
dat
un
exemplu
care
m-a
luminat
si
m-a
ajitatsi pricep
totul.
,,lti
placc
sd
joci fotbal,
nu
?"
-
m-a
intrebat.
Am dat
din cap,
in
semn
aprobator.
,,Da,
imi place
la nebu-
nie", i-am
raspuns.
,,Ei
bine,
jbcul
*eu este
cel al
banilor. Irni
place
la nebunic
si-l
joc",
a fost
replica
sa.
,,Dar
pentru mulgi, banii
nu
sunt un
joc",
am
zis eu.
,,Este
foarte adevirat",
a
confirrnat
tatal
cel
bogat.
,,Pcntru
majoritatea oamenilor,
este
un
joc
al
supravicluirii.
Pcntru ci,
banii
reprezinta un
joc
pc carc
surlt
forgagi sri
l
j<xtcc,
tl,rt"
1'tc
c,u't'
Bemr
xu nor
n
vAzug
cu
ocHn
rc3
rf
urisc.
Din
nefericire,
cu
cit
devenim
mai
c.irizati,
cu
atit
mai
,rrult
banii
devin
parte integ
rantd
avieqilor
noasrre.o.
Apoi
tatil
cel
bogat
a
deserrar
Cadranwl
Banilor.
,,IJiti-te
la
ceea
ce
am
desenat
ca
ra
un
teren
de
tenis
sau
de
lrtbal.
Dacd,
ar
urma
si_intri
in
jocul
banilor,
i"
";.J;;
ui,or.,
:i
fii ?
in
echipa ..
A-L
>>
sau
in
,.
p-1r,
?
Sau
in
care
dintre
lurnatiqile
terenului
aivrea
si
joci,
in
cea
din
dreapta
,l'i"
"""
lin
stinga
?"
Am
indicar,
desigur,
partea
dreapti
a
Cad,ranulwi.
?rwr"]rp;1i
calea
datoriitar
si
a
riscwtwi,
ar
*ebwi
,,Bun",
a zis
tatdl
cel
bogat.
,,Ar
trebui
si
inqelegi
acum
de
ce
ru
poqi
intra
in
acesr
joc
avindincredere
inrr-un
"g.?
dev?,,nzdri
t
.rc
iti
spune
ci a
pierde
150
de
dolari
pe
runi, titrip
de
30 de
ani,t"ste
o
afacere
buni...
penrru
ci sratul
o
si-qi
of.r".
scudr;
de
la
'leta
impozirelor
in
contul
banilor
pierduqi
g;
p.rri*
ci
se
'r:;tcapta
ca
preml
proprietaqilor
imobiliare
si
creasci.
pur
si
sim-
Plu,
e$ti
ca
gi
pierdut
daci
intri
in
joc
cu
aceasri
-.nr"rir"r..
llriar
daci
predicqiile
agentului
de vinzdrir_u,
prrr."
nJ..,.ri,
,r.,
'rsir
sc
practica
jocul
in
parrea
dreapti
a
cadrinulwi.
cineva
iti
:;l)un..
sa
tc
i'datorczi,
sa*gi
asumi
toate
,iscurile
gi
si gi
dai barri.
(
)arrrcrii
cli'
partca
r^ri'gi
a
cadranwrwi
cottsitleri
acea.sti
idcc
rrrrrr
burri...
rl,rr
rru
;i
cci
rlirr
pirrtca
<lrcrpti...
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 84/169
164
CalnaNul
BANTLoR
Ceea
ce auzeamimi
dadea fiori.
,,Sa-qi
explic cum stau
lucrurile",
a
reluat
tatil
cel
bogat.
,,E;ti
dispus
si plategti
56
000 de
dolari
pentr"u
acest
condominiu.
Semnezi un contract
in
urma
caruia devii dator.
igi
asumi
riscuri.
Chiriagul
iqi va
pliti
o
chirie
mai mica
decit
te-ar costr
pe tine
sa traieEti acolo.
Prin
urmare,
subventionezi
traiul
per'
soanei respective
in
acea
locuinqi.
Ji
se
pare
ci. are
vreo logica
?"
Am
dat
din
cap.
,,Nu."
,,Nu
aga vid
eu acest
joc",
a
spus
tatal cel bogat.
,,De
acutlt
inainte,
daci
e
si te
indatorezi gi
sa-qi asumi
riscuri, atunci c
obligatoriu s; fii
plitit pentru
asta.
A.i
inteles
?"
Am
dat
afirmativ din
cap.
,,A
face
bani e un
lucru bazat pe
idei simple,
nu gtiinlir
spaqiali.
Din
pacate, cind
vine vor:ba de bani, sirnplitatea
nu
c
atit de
simpli
pentru
toati
lumea. IJn barrcher te
?ndeamna si tc
indatorezi
gi
iqi
spune ca statr-rl
te
va omite
de
la
plata
taxelor'
pentru ceva
ce
nu
are
niciun sens din punct
de
vedere econo'
mic.
Apoi,
agentul
imobiliar
iti
spune
si
sernnezi
contracnrl,
dindu-qi asiguriri ci
iqi va gisi un chiriag
care iqi
va
plati
mai
puqin decit ai
tu
de
plitit, doar pentru
ci prevede
el ca
pregurilc
vor
creste.
Daci
gi
se
parc ci toate acestea
au vreun sens, atunci
noi
doi
avem
viziuni
diametral opuse."
Am
stat
gi
am ascultat tot ceea ce
mi*a
spus
gi
a
trebuit
sri
recunosc
ca
mi entuziasmasem
atit
de
tare
cle
ceea
ce
arn
crezul
aIi o
afacere buni,
incit logica mea o
luase
razna. Acesta este
f
i
motivul
pentru care
nici
n-am mai
stat sa anahzez cu
atcnqi(:
toate detaliile afacerii. Mi s-a
.pirut"
o
afacere buna
;i
mi-ant
lasat
intelectul
condus de
lacomie gi
entuziasm.
$i
astfel
n-arrr
mai reugit
sa
aud ceea
ce
incercau
sa-mi
spuna
cifrele
si cuvintclc.
Atunci
a
fost momentul
in
care tatil
cel bogat
rni-a
dezviluit
o regula importanta,
de la
care
nu devia
niciodati:
,,Profiturilc
le
faci
atunci
cind
cumperi... nu
cind
vinzi."
Tatil
cel bogat se asigura
intotdeauna
ca,
indifercnt
cle'
datoriile
sau
riscurile
pe care
si
le
asuma, o
afacere trcbui:r
srt
aibi
sens inca
din prima 2i...
ea
trebuia sa
fic
profitabilii in orict'
condiqii
economice,
gi in
cele
fastc, si ir-r
cclc'
rrc'l.rrstc.
Nu
s
rt
implicat
niciodeta intr-o
,rfa<;c-'"r.'
lllzinrlrr
s{'
l)('
tr.rr..'trl
..lc.lttct'
Bnrurr
uu
pot
Fr vAzulr
cu ocHlr
16t
'ilor
de la impozite
sau
pe vreun
glob
de
cristal
care
prezice
viitorul.
o afacere
trebuia
si aibi
sens
din
puncr de
vedere
eco-
rrornic
si
in
vremuri
bune,
gi
in vremuri
rele.
Arn
inceput,
atuncin
si
ingeleg
jocul
banilor
asa
cum
?l
vedea
,'1. Iar
jocul
baniior
era
acela
de a-i
vedea
pe ceilalqi
datori
fati
rlc
tine gi
de a
fi foarte
arent cui
rei'datorezt.Parcd
gi
astiziil
,rtrd
spunind:
",Daci
iqi
asumi riscuri
9i
datorii,
asiguri-te
ci
vei
li
plitit pentru
asra."
Tatil
cel
bogat avea
si
el
clatorii,
dar
avea
rnare
griji
atunci
,'ind
se
indatora.
,,Fii
foarte
arent
arunci
cind igi
asumi
o
dato-
r ic",
nri
sfituia
el.
,,Daci.
urmeazh"
si
plitegti
singur
aceaste
rlrrtorien
ai
grrjd
ca
ea
si
fie
mica.
Daci
datoria
estguna
mare,
.rsiguri-te
ci
o
va
pliti
altcineva."
Vedea
jocul
banilor
si
al
datoriilor
ca
pe un
joc
care
se
joacd
;lsupra
dumneavoastri,
asupra mea,
asupra
tuturor. El
este
jucat
,lc
la
o afacere
la
alta,de la
o
garalaalta.
il vedea
doar ca
pe
un
j,rc.
Problema
e
ci,
pentru
mulqi oameni,
banii
nu
reprezinti
un
j.rc.
Pentru
majoritatea
oamenilor,
banii inseamni
supravie-
tuire...
uneori
viaqa
insigi.
Si,
pentru ci nimeni
nu
lc-a
explicar
jocul,
ei
inci ii
cred pe
bancheri
atunci
cind
acestia
le spun
cI
It>cuinga
pe
care
o
deqin
face
parte din active.
Realitatea
e
mai importantd
decfrt
opiniile
Tatil
cel bogat
si-a
continuat
lecqia:
,,Daci-gi
doregti si
obgii
succesul financiar
?n
partea
dreapti
a
Cadranwlui,
trebuie
sd,
cunosti
diferenta dintre
realtate
gi
opinii.
Nu poqi
acceptaorbegte
sltaturile
financiare,
a$a
cum fac cei
din
partea
stinga. Trebuie
si
irrqelegi
ce
spun
cifrele. Trebuie
sa cunogti
datele
problemei.
(iifrele
sunt
cele
care iti
dezvaluie
datele reale.
Supraviequirea
ta
lir-ranciara
depinde de
acesre
dare, nu de
opiniile
unui
prieten
sau
,rlc
unui
consilier
guraliv."
,,Nu
inqeleg.
De ce
e atat de
importanti
aceasri
diferengi
dintre
rletc
si
opinii
?",
Am
intrebat.
,,IJnele
sunt mai bune
decit
altele
?"
.NLl",
a
rispuns
tatal
ccl bogat.
,,Important
e si
stii cind
ceva
('stc
un
lapt
rcel
s,rrr
<l<-rel'o
<lpinic."
lrrc:r
rrcrlrrrrrc'r
il,
.rrrr
sl.lt
:t('()l(), in
l-.r1e
lrri, cu
()
cxprc.s;c
confuz.i.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 85/169
165
Ce,oReruur BANTLoR
,,Cit
valore azd"
casa
familiei
tale
?'",
m-a intrebat.
Dorea
si
apeleze
din
nou
la
un exemplu, pentru a
mi face
si
ingeleg.
,$tiu",
am
rispuns
precipitat.
,,Paringii
mei
se gindesc s-o
vinda,
aga
cd.
au
cerut
ajutorul
unui agent
imobiliar,
pentru a
facc
o
evaluare.
Acesta
a
spus
ci valoarea
casei este
de
36
0OO
de
dolari.
Asta
insearnnS"
cd.
tatdl meu ar
obqine
un
profit
de
16 000
de
dolari,
caci acurn
cinci ani, ci,nd
a
cumpirat-o, a plitit doar
20
000
de dolari."
,,Prin
urmare,
evaluarea
gi profitul
tatilui tiu sunt date
reale
sau opinii
?", m-a intrebat
tatil cel
bogat.
M-am
gindit
puqin si arn
ingeles
unde
dorea
si ajungi.
,,Ambele
sunt
opinii.
Nu-i aga?"
A
dat
afirmativ
din
cap.
,,Foarte
bine. Mulqi
oarneni
au
problerne
financiare
penrru
ci
isi
petrec
intreaga
viaqi
luind
decizirfinanciare
in funcgie
de
opinii
gi nu
de date
exacte.
Opinii
precum:
..
Casa
este
un
activ
rr,
..
Pre-
qurile
proprietaqilor irnobiliare
se
afla mereu ?n
crestere
", "
Acqi-
unile Blue
Chip sunt cea mai.
buna
investiqie
ce poate
fi ficuti
",
"
Ai
nevoie
de
bani
pentru a face
bani
r',
"
Actiunile
la
bursa au
surclasat
intotdeauna
proprietdqile imobiliare
>, <<
Portofoliul
tre-
buie
diversificat
r',
<<
Fentru
a te
imbogagi,
trebuie sa
faci
lucruri
rnurdare
t, ..
Investigiile
sunt
riscante
n,
..
Mergi
la
sigur
n."
Cele aflate m-au
pus
serios
pe
ginduri,
ficindu-ma
si
rea-
lizez
cd"
lucrurile
auzite acasi
despre bani erau de fapt opinii,
nu
realitigi.
,,Este
aurul
un
activ?",
m-a intrebat
tatdl cel bogat,
trezin-
du-mi
din visare.
,,Da,
fireste",
am raspuns.
,,Este
singura moneda
reall"
care
a
trecut
testul timpului."
,,Yezr,
faci
exact aceeaqi
greqeali'",
a zimbit tatal
cel bogat.
,,Nu
faci
decit si
repeqi
opiniile altora
in
privinqa activelor,
?n
loc si
verifici
tu insugi daci
lucrurile
stau
sau
nu asa."
,,Eu
definesc aurul ca
fiind un
activ
doar
dacd.
il
cumperi
cu
mai
puqin
decit
il
vinzr",
a
continuat
el.
,,Cu
alte cuvinte,
clac:ii
l-ai curnpirat
pentru
100
de
dolari
gi
l-ai vinclut pcntru
200,
atunci e,
intr-aclevil,
ttu
activ.
f):rr
dac:i
drri 200 ili: rl,,l,rli
pc, <,
Berur
uu
por
H
vAzuTr
cu
ocHtr
167
'r,'rcie
de
aur
si
apoi
o
vinzi
cu
1oo,
atunci,
in
aceasti
tranzactie,
,'l
clevine
un
pasiv.
in
ultimi
insranqa,
doar
cifrele
financiare
ale
rtrrnzac.gier
iqi
spun
care
e realitatea.
De
fapt,
singurul
lucru
care
1'rate
fi
un
activ
sau
un
pasiv
egti
tocmai
ru...
i"itrr"at
tu
egti
cel
i
.r-c
poate
face
ca
aurul
si
devini
un
activ
sau
un
pasiv.
De
aceea
.stc
atit
de
importanti
educagi
a
financtaru.
A-
vizut
o
multime
,1,'
oameni
care.
au pus
mana
p-e
afaceri
extrem
de avantajoase
sau
r'.'
proprierigi
imobiliare
profitabile
si le-au
tr"rrrfor-"t
inrr-un
( (
)smar
financiar.
Mu]1i
fac
acelasi
lucru
gi cu
viaqa
personali.
t
listigi
bani
munciqi
din greu
si
ii
transformi
in
p"rirr.
p.
viaqd."
Eram
si
mai
confuz,
un
pic
rinit
in
amorul
pr"prirrl
doream
,r.r-l
contrazic.
Tatil
cel
bogat
se
juca
..,
-i.rt.i
-"".
,
,,Multi
au
fo.st
prosrili
din
cauzdci
nu
cunosteau
datele
reale
'rlc
problemer.
zi de.zi
aud
povegti
de
groazd"
despre
persoane
(:lr-c
au rimas
fir;
niciun
ban,
pentru
.i
,r,
.orrfrrrrdai
opiniile
(
r r
ealitatea.
Nu zice
nimeni
ci nu
pogi
lua
in
considerare
opini-
ilc
celorlalgi
arunci
cind
iei
o
decizie
financiara...
dar
tre^buie
,cepirat
si
cuno;ti
diferenqa.
Milioane
de
oameni
au
adoptat
lr.tariri
cruciale
bazindu-se
doar
pe
opiniile
mosrenire
din
gene-
r.rtie
in
ge'eragie.
Apoi
se intreaba
d"
ce au
probreme
cu binii...
-Ce
fel
de
opinii
?",
am
intrebat.
Inainte
de a-mi
rispunde,
tatil
cel
bogat
a
ris
pe infundate,
(,r
pentru
sine.
,,Ei
bine,
hai
si-qi
dau
citeva.*.-pi.
dintre
cele
l)('
care
le-am
tot
auzit."
. .A
?ncepur
si
enumere
citeva,abia
stapinindu-se
sa nu
ridi
in
lr.lrote,
amuzat
fiind
de
cum
pot
gindi
unii
oameni.
ratd
citeva
,lirrtre
exemplele
pe
care
mi
le-a
dat
in
acea
zi:
1.
,,Ar
trebui
sa
te
casatoresti
cu el.
Va fi
un
sot
bun.,.
2.
,,Gasegre-qi
o slujbi
siguri
si
nu
te;;;rG
"i.ioa"re
e ea."
3.
,,Medicii
fac
o grd,madd"
de bani...
4.
,,Au
o casi mare.
Trebuie
ci
sunt
foarte
bogagi...
5.
,,Esre
plin de
mu;chi.
inseamni
ca
e
foarte
Jinitos...
(r.
,"Ce
marsina
frumoasa
Picat
ca
e condusi
de
o bitrini...
z-
"Nrr
cxi.sti
c{cstui
bani
pe'tru
ca
toari lumea
.si fic
b<lglrtli."
158
CEONENUT
BAMLOR
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 86/169
8.
,,Pamintul
e
plat."
9.
,,Oamenii
nu vor
zbura
niciodati."
10.
,,E
mai
degtept
decit
sora
sa...
11.
,,Obligatiunile sunr
mai
sigure
decit
acgiunile.,.
1,2.
,,Oamenii
care
fac
gregeli
sunr
prosti...
13.
,,Nu
va
vinde
niciodata
la
un
preg
atit de
mic...
14.
,,Nu
va
dori
niciodata
si
aiba
o
relaqie
cu
rnine.,.
l5.,,Investitiile
sunt riscante.,'
16.
,,Nu
voi
fi
niciodati
bogat..'
17.
,,N-am
ficut
o facultate,
aga
ca
nu
arn nicio
sansi.,.
18.
,,Trebuie
si
vi
diversificati
investitiile.,,
19.
,,Nu
trebuie
si va
diversificagi
investitiile...
.
Tatil
cel
bogat
mi-a
oferit
exemplu
dupa
exernplu,
pini cincl
i-am
dat
de inqeles
ci
m-am
plictisit
auzindu-le.
^
,,Bine,
bine",
am spus
intr-un
final.
,,Arn
auzit
desftrle.
Carc
e ideea
?"
,,Credeam
ci
nu
ma
vei mai
opri",
a
glumit
el.
,,Ideea
e
cI
viala
majoritagii
oamenilor
este
g.t,r.rn"ti=mai
mult
de
opinii
gi
mai
puqin
de realitate.
Pentru
ca
viaga
cuiva
si se
schi*de,
acca
persoani
trebuie
mai
int6i
sa-si
schimbe
opiniile...
iar apoi
si
inqelea.gi.
faptele
concrere.
Daci
egti
in
srare
,i
cit";ti
o d"cia.agic
financiari,
vei fi
in
srare
si vezi
gi
realjtatea
nu
numai
in
caz|ul
unei
companii
de succes...
ci
gi
al
unui
individ.
Daci inlelegi
ce
spun
declaraqiile
financiare,
iqi
vei
da
searna
imediat
cle
srarca
financiari
a
unei persoane...
care poare
fr
altaclecit
cea
zugriviti
de
opiniile
taie
sau
ale
altora. Dupa
cum
am
mai
spus, ,r"i"irr-,,
nu
este mai
buni
decit
cealalta.
Dar
pentru
a
avea succes
irr
viaqa,
mai
ales
din-punct
de
vedere
finairciar,
treb'ic
sd
cunolti
diferenga
dinrre
ele.
Daci
nu
pod
verifica
ceva
ca fiind
rcal,
atunci
ai
de-a face
cu
o
opinie.
orbirea
financiara
are
loc
aruuci
cind
o
persoani
nu
$tie
si citeasci
cifrele...
motiv
pent^l
carc
este nevoitd
sd
apeleze
la
opinia
cuiva.
Nebunia
financiari
sc
instaleazd"
arunci
cind
opiniiL
sunt luate
drept realitate.
Dacri
i1i
d.ore.gti
si
acgionezi
pe
parrea
dreapra
a
cairanwrwi,
c
or'trig,,t+t
riu
.si
cunogti
diferenqa
dintre
"pi";;
si datc
c()r(:rcrc.
piiqi,rc
lecgii
sunt
mai importantc
dccit.,",r
p" cert
qi
rrrrr
<lrrt.o
:lt:unl.,.
Belryr
uu
por
FI
vAzu,rr
cu
ocHlt
Am
stat
acolo,
ticut,
ascultind
cu
atenqie
gi
stridui'du_rni
si
: ::.5g ::.:. ::^T-l'l_"*r.
E"id.,,
t,
",u
io,b
"
d esp
re
u
n
c onc
ep
r
sirnplu
si,
cu
roare
i..rr.",
pdrea
^'fi;r'r;-;;;;J;";;ff:i
nea^si-l
accepte
in
clipa
^"riru.
.
,,$tii
ce
inseamne
*
due
diligence
Irogat.
,
ffi-r
intrebat
tatal
cel
159
Am dat
din
cap
in
semn
ci
nu.
,,Dr:
diligencel
?nseamni,
pur
gi
simplu,
si
clescoperi
care
;ung
opiniile.
qi
care
su.tt
darcll
concrcre.
Cincr
vi,c
vr-,rba
rre
t)enr'
cer
mai
mulqi
oameni
sunt
fie
l-enegi,
fie
cautd
scurtituri,
('onrexr
in
care
nu
fac
investigagii
suficiente.
o.
.";rir;
parre,
s-Lult
cei
care
se
tem
atit
d"
tu.J
sa
nu
comiti
vreo
g."$.*;,
i".a,
f
ec
prea
multe
investigagii
gi
but
pn.rl
pe
loc.
Ab";i;;
Jr"
aiU_
Bcnce
se
mai
numegre
gi.,,paraliiia
anilizet,.
C.
;;
,i
rpr,
"
i
trebuie
si gtii
sa
cerni
opiniile,
sd
analizez;
a"r.f.,lo.
"poi
s;
ici
o
decizie.
Dupd..r.r,
-r,
*ni
,prr,
mulqi
oameni
au
astazi
r('cazuri
financiarc
din
cauza
ca
forosesc
pt".
-rir.
,.l,,ll*,ur;
,;
;rtlopti
hotiriri
cruciale
pebaza
orro,
opirrii
_
",I"r",,,ri
"l"
fu;
l)crsoane
din
cadranele
,,A..
gi
,,L,,
_,gi
nu in
ilil;;;;litate.
l)aci
igi
doregti
si fii
un
f
,,
sau
,rr,
,l;
de
succes,
atunci
e
impe_
rros
si
cunogti
diferenta
dintre
cele
doua.,
In
acea
zi
n-amapreciat
cunr
se
cuvi'e
lecqia
prir'it,i.
cu
toate
'rccstea'
putine
lectii
mi-au
servit
mai
bine
in
;iaqt
i..a,
..u
a.
(''|rre
am
?nviqat
si
deslusesc
diferenga
dintre
t.uil";;
;-opirii,
rrai
ales
arunci
cind
e
vorba
de
adminis;r";;;
p."prii";
frl*.
,,Asra.
se.
intimpli
aru.ci
cind
liber_prof"riorr{i;
U;""
ihr;qi
,ru
angajaqi
cu
salarii
T*j
_
pli.titori
a unor
sume
uria.se
drept
trrxe,
afu.ndaqi
adinc
in
datoriii
;i
".,
"ctive
;;;;;;'il;r;. i'
ll]l?l:ll:]i..0
si
ofere
celorlalqi
sfaturi
i,,
pri,,iiq"
i,r,,.rtiqi_
rr()r.
.tvlrlroane
de
oameni
vor
avea
de
suferit
p.rrtr,,
ci
au
urrnat
ttpiniile
unora
care
se
erijeazain
mari
cunoscitori
ai
realititii...
,
t'
consultnre.r
g
colaborarea
strinsi
clintrc
emitentul
unui
i'strunrenr
lrrr,rrciar
si
distribuitorul
e'risiu.ii,
.u"rr;'r'*q.
juridici
a
unui
consulrant
rrr
itJic
in
i'strurncntul
{rn-a*ciar
rcspectiv,
pentl'u
ca
errritc.tii
si
distrirruit,rii
.r
sc:isirjur.c
ca
ro.rrc
co,rditiile
l"g;L
r; i; .;;;;pl;"i;;,';r;";,.i"i".,1",;;r"
rrrr)()r'r.rrc
ctr
privirc
ra
cr.'isiu'c-au
fosr
incli,se
'i.
p.;;;.",r";;;i#;li:
lrltt'.i
sr
('ii.(.cst:1
rrr
c.rrgrrrc
llir'r:rqii
",,r,,aia-..,,".,,
1.,',,1.,,..t,,,..,trr.i,,t,..;;
irrltrrci:trc
viitrlr
ilor
inv(.sl
tl()l.r
,
n. tl..
til
Itr
i
l
170
Ceonnxut
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 87/169
\Tarren
Buffett,
cel
mai
mare
investitor
al
Americii,
spunea
,,Dacd,
te afli
in mijlocul
unei
partide
de
pocher
gi,
dupi
20
de
minute,
inci
nu qi-ai
dat
seama
cine
e
ndtareul,atunci,n
.,rri acela.n
De
ce
au
oamenii
probleme
financiare
Am
aflat
recenr
ci
cei
mai
mulgi
dinffe
oameni
au
datorii
din
ziuain
care
rermini
gcoala
si pini
mor.
Serviciu
Asa arati
srtua{ra
financiari
a
americanului
din
clasa
mlrrocre:
BAMLoR
Declaraqie
de venir
Bilanl
Blmr
Nu
por
Fr
vAzurr
cu
ocHn
,rt
Foaia
de
bilany
a
altcuina
Daci
aqi
ingeles
in
ce
c.onsri
jocul,
atunci
nu
vi
va
fi
greu
.rlt
vi
daqi
seama
ci
acele
pasive
"rru',.r",.
mai
sus
trebuie
sl
"pari
e
foaia
de bilanq
a altiuiva,
in felul
acesra:
Declaraqie
de
venit
Venit
Cheltrieli
Ori
de
cite
ori
auziqi
aceste
cuvinre
,,Avans
mic,
rate
lunare
accesibile"
sau
,,Nu
vi ingrijoraqi,
statul
vi
va
oferi
o scutire
de
taxe
pentru
banii
pierduqi",
si
gtiqi
cd
cineva
vrea
si
vi
momeasci
?n
joc.
Dacd,
ceea
ce
cdutagi
e libertatea
financiard,
:rtunci
trebuie
si fiqi
suficienr
de
inteligenr
penrru
a nu
cidea
in
.rstfel de
capcane.
rn
cazul
multora,
nu
existi
persoane
care
si
re
fie
datoare.
Nu
dcqin
niciun
fel
de
acrive reale
(acel
ea
care
le
aduc
bani
in
lruzunare)...
si,
deseori,
sunt
datori
altora.Acesta
este si
motivul
pcntru.care
se agatd.
cu.disperare
de o
slujbi
siguri
;i
se
gisesc
'ereu
in
impas
financiar.
Daca
n-ar
avea'serviliu,
ar
ajuige
la
sapi
de
lemn
intr*o
miime
de
secundi.
se spune
ci
americanii
cle
'ind
se
afli
la
doar
trei
salarii
de falimcnr,
asra
p".,tru
"i
'ccarci
si
aibi
.
viaqa
mai
br-'ra
.,si
devin
victimc
aic
jocului.
oirqilc
su't
irrrpir'1itt:
i'
dcfrvoarca
lor.
tii
crcd
c,
iaric
cit
.
Plata
datoriilor
de
credit
.
Taxele
pevAnziri
.
intrelinerea
si
plata
.
Hrani
.
lmbriciminte
.
Distractie
.
Vacanp
.
Diverse
fleacuri
.
Etc.
hsive
1
.
lpoteca
.
lmprumutul
pentru
masinii
.
Datorii
pentru
consum
r
Datoriile
de
pe
cirtile
de
credlt
.
lmprumutul p€ntru
plata
rtudlllor
.
lmprumutul
pentru
masini
.
Datorii
pentru
consum
.
Datoriile
de
pe
cirtite
de
credit
.
lmprumutul
pentru
plata
studiilor
172
CRoneNur BANTLoR
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 88/169
locuinla,
masina,
crosele de
golf, hainele,
casa
de
vacan\e
si
cele-
lalte
lucruri
pe care
le deqin
sunt active.
Au
aceasti.
convingere
pentru ci aga
le-a
spus
cineva.
Au
fost nevoiqi si creadi
aceaper-
soani,
pentru ci nu
se pricep
la
citirea cifrelor. Nu pot distinge
opiniile
de
realitate.
Cei
mai mulqi se
duc
la
9coali
si
invaqi
si
fie
iucitori,
dar
nimeni nu le explici in
ce conste
jocul.
Nimeni
nu
le-a
spus
ci
numele
jocului
este
,,Cine
cui
este
dator?".
$i pen-
tru
ci
nu gtiu
acest
lucru,
ei
sunt
cei care
devin
datori celorlalli.
Banii
sunt o idee
Sper ci
inqelegegi
acum
ideile
debazd, ale
Cad,ranului
Bani
gi faprul
ca
banii
sunt doar
o
idec
ce
poate fi
vazutl
mult
rnai
cl
cu
mintea decit
cu
ochii. invatarea
jocului
banilor
gi
a
regulil
sale este
o parte importantl
a
calatoriei
dumneavoastra
spre li-
bertatea
frnanciara.
Dar
gi
mai
important
este si
inqelegeqi
ce
tre-
buie
si deveniqi
pentru
a vi
muta ?n
partea dreaptd a
Cadranwlui.
Cea
de-a doua
parte a
acestei
cirli
se
va
ax
pe
modalitigile
de
,,scoatere
a
tot
ce e
rnai
bun
din
dumneavoastrl"
gi
pe analiza
formulei:
E$Tr-FACr-Ar
PARTEA A
II-A
Scoateti
la
iaealL
mt
ce
e
mdi
bwn'
tn
dwmnedaoastrd,
F
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 89/169
CAPITOLUI-
7
Dewenits
cee&
ce
sr,tnteti
,t
,,Nu
conteazd,
cd,
acum
n-ai
casi",
mi-a
spus
tatil
cel bogat.
,,Conteazd,
cine
egti.
Continui si
lupqi
gi
vei
deveni
cineva.
l(cnunqi gi
tot
vei deveni cineva... dar
nu
aceeagi
persoand."
Scbimbdrile
prin
care
trece{i
Celor
care cocheteazS. cu
ideea
de
a trece
de
la
siguranga
unei
slujbe la
siguranla
financiari,
tot ce
le
pot
oferi
sunt cuvinte de
irrcurajare.
in
cazul
nostru,
al
meu gi
al
lui Kim,
a
trebuit si
rlminem farl,
casi
gi
si
ne
trezim intr-o
situagie disperati
irrainte de
a
avea
curajul
si
facem aceasti schimbare. Aga
a
fost
sa
fie
drumul
nostru,
dar
in
niciun
caz nut
trebuie
si
fie
gi
al
tlumneavoastri.
Dupi
cum am precrzat
mai
devreme,
exista
sis-
tcme puse dejala
punct,
care vi
pot ajuta
si
trecegi
punrea
spre
L)artea
dreapti
a
Cadranwlui.
Adevirata
problemi
consti
in transformarile
interioare
prin
carc
treceqi
gi in
ceea
ce vegi deveni in
urma
acestui
proces.
Pcntru
unii, drumul
sc poate dovedi facil.
Altora,
cilitoria
le
prrc
irnpositrila
F
i
176
C,ronetur
BANrr-oR
DrvErurlr
cEEA
cE
suNTETr
172
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 90/169
I
I
t
h
M
H
t
t
i
I
i
I
i
l
I
I
Banii
sunt un
drog
Tatil
cel
bogat
ne
spunea intotdeauna, mie
gi lui
Mike,
ci
,,banii
sunt un
drog".
Motivul
principal
pentru
care
a
re{uzat
si
ne
plateasca
in
perioada in
care am
lucrat pentru
el
a
fost
acela ci
nu
dorea
si
devenim
dependengi
de
ideea
de
a munci
pentru
bani.
,,Daci
deveniqi dependengi
de
bani,
mai
tirzru
vi
va
fi
extrem
de
greu
si
invingeqi
aceasta dependenga",
ne-a spus
el.
Cind, adult
fiind, l-am
sunat
din
California
pentru a-i
cere
nigte
bani,
a tinut neapirat
si
respecre
principiul
pe
care il
apli-
case
fiului
sau
;i
mie
inci
de la virsta
de noui
ani.
Nu
ne
didusc
bani
cind
fuseserim
copii gi
nu
avea
de
gind
si
o
faca
nici cinc{
l-am
sunat.
in
schimb,
a
continuat
si-mi
dea
lecqii
dure
gi
si,
mi
qina
departe
de
ideea
de a
lucra
penrru bani gi
de dependenqa faqi
de
ei.
Numea banii
un
drog pentru
ci
vedea
oameni
care erau
feri-
ciqi
cind
aveau
bani gi nefericiqi
sau
imbufnati
arunci
cind
rimineau
firi
ei. La
fel
ca
si dependenqii
de
heroini
care
devin
euforici
atunci
cind igi
injecteazd.
drogul
gi
deprirnati sau vio-
lenqi
atunci
cind nu-l
au.
,,Pizeste-te
de
viciui
banilor
gi
de forqa
pe care o
poate
avea
asupra
tan, md.
averttza
el adesea.
,,Odati
ce
te
obignuiegti sa-i
primesti,
dependenta
te leaga
de modul in
care
ii
obqii."
Altfel
spus,
daci
cineva
primeste
bani
ca
angajat,
tinde
si se
deprindi
cu felul
in care ?i
obqine,
adici.
sub
forma
unui
salariu.
T)aca
o
persoani
obisnuieste
si-si
genereze
bani
din
ipostaza
clc
liber-profesionist,
ii
va
veni
greu
si
renunre
la
felul
in
care
iqi
cigtigd venitul"
Iar
daci
cineva ajunge
si
devina dependent
de
ajutorul
de la
stat, atunci
acest tipar e
si
mai
greu
de sparr.
,,Cea
mai
grea
parte
in
procesul de
transfer
din
partca stingi
in
cea
dreapti
a
Cad.ranwlui
este
cea
care
presupune renuntarcrl
la
deprinderile
privind felul in
care
igi cigtigi
banii",
rni-a cxpli-
c^ttatdl
cel
bogat.
,,De
fapt,
e mai
mult
decit
dcbara.s:1rca
dc
urr
obicei.
E
ca
gi
cum aipunc
cepat
unci
dcpcrrrlcrrqc:."
De
aceea,
a
insistat
mereu
cu sfatul
de a
nu
munci
niciodata
l)entru
bani.
Ne-a indemnat
sa invatim
si. ne
creim
propriile
sisteme
ca
mod
de
generare
a
banilor.
Tiparele
Pentru
mine
gi
Kim,
cea
mai
grea
parte
in
incercarea
de
a
pro-
cluce
bani in
cadranul
,,P"
a constituit-o
trecutul nostru,
care
ne
rrl"geainapoi.
A
fost
greu si ne
menrinem
pe
poziqie
atunci cind
prietenii
ne
intrebau:
,,De
ce faceqi
asta ? De
ce
nu
vi
luaqi
o sluj-
bi gi nu
rezolvati
odati
rorul?"
Ne-a
fost
cu
atat
mai
greu, cu
cit
o
parte
din
noi
dorea,
la
rindul
ei,
si
ne
intoarcem la
siguranqa
unui salariu.
Tatal
cel
bogat
ne-a
explicat, mie
gi fiului
siu,
ci lumea
bani-
lor
este un sistem
de
mari proporlii,
iar noi, indivizii,
inviqim
si
operim
cu
diverse
tipare
in
cadrul
acestui
sistem. De
exemplu:
,,A"
lucreazi
pentru sistem.
,rL"
este
sistemul.
,,P"
creeaza,
deqine
si
controleazi
sistemul.
,,I"
investegte
bani
in
sistem.
Tiparul
despre care vorbe
a talal
cel bogat
esre cel din orga-
nismul,
mintea
si
sufletul nostru,
cel
in
funcqie
de care
gravitim
in
jurul
banilor.
,,Atunci
clnd
simte nevoia banilor,
un
..
A
"
isi va
ciuta
o
slujba,
un
..
L
"
va
face
ceva
pe cont
propriu,
un
..
P
'
va
dezvol-
ta
sau
va
cumpi,ra un
sistem care
produce
bani,
iar
un
.,
I
'
va
cauta
prilejul
perfect
pentru a
investi in
active care
si
genereze
si
mai
mulgi bani", ne-a
lamurit
tatal
cel
bogat.
De
ce este
clificil
sd
schimbi
wn
tipar
,,Motivul
pentru
cate
e dificil
si
schimbi un
tipar este
acela
ci.,
astdzi,
viata noastrd
depinde de
bani. in Era Agrari,
banii
mr
crau
atat de
irnporranti,
tntrucit
pimintul
furniza
hrarra,
adi-
p<rst,
calduri
gi apa
fari
a
cere bani
in
schimb.
in
Era
Industriali,
oclatzt
cc
nc-.lrn
rnutrt
la orasc,
banii
au
cipitat
semnificaqie
viclii irr.scr;i.
irr zilclc
noir.strc, pina gi
apx
cosrx
bani."
178
C,qonaNur
BANTLoR
DEvENilr
cEEA
cE
suNrETt
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 91/169
Tatil
cel
bogat
a
continuat,
explicindu-ne
ci
atunci
cind
pornegti
la
drum,
dinspre
cadranul
,A..,
sa zicem,spre
cadranul
uP",
partea
din
tine
care
esre
dependenti
de
condiqia
unui
,,A,,
si
care
va
crede
ci
acest
pas
va
insemna
sfirsitul
vietii
se
impotriveste
gi
face
tot
posibil,rl
pentru
a impiedica
-rr"r.".
n
precum
o
persoani
care
se
ineaci pi
care
di disperati
din
braqe
pentru
a rimdne
la
suprafaqa apei,
ori
un om
exrrem
de
flemind
careva
minca
orice
numai
pentru
a supraviegui.
-,
,,Aceasti
lupti
care
se
di inliuntrul
tau face
ca
transferul
si
fie
atit.
de
dificil.
Este
bitilia
dinrre
cel care
incepi
si nu
mai
fii
gicel
care
egti
pe
cale
si
devii",
mi-a
explic
at
tataicel
bogat
prin
telef-on.
,,Acea
parte
din dne
care
inc;
tinde spre
sigurarrql
,i
"fll
n
rizboi
cu.parrea.
care
igi
doregte
libertarea.
bo",
tu
poqi
decide
care
dintre
ele va
iegi
invingitoare.
Fie
vei
construi
o
afacere,fie
te vei
intoarce
la
cel
care
ili cauti
o
slujbi
,igrrre p.rr-
tru
tot restul
viegii."
Descoperirea
pasiunii
,,Chiar
vrei
si mergi
mai
departe
?..,
m-a
intrebat
tatil cel
bogat.
,,Da",
am rispuns
gribit.
,,Atunci,
ce mai
agtepqi
?
Ai
uirat
ce
igi
propusesesi
si faci
?
Ai
uitat
ce
pasionat
erai ?
Ai
uitat
ce
,.-"'"?.rr'in
aceasti
situaqie
grea ?",
m-a
intreb
at
tatdl
cel
bogat.
,,Pei...",
am
ingiimat
eu,
puqin
surprins.
IJitasem.
Am
rimas
a.ta,
cu
receptorul
telefonului
la
ureche,
incercind
sa_mi
hmpezesc
mintea
gi
si-mi
aduc
aminte
ce
anume
rn-a
adus in
situagia
neplicuti
in
care
mi
aflam.
*,,Hai
sa
te
ajut
eu",
a
reluat
tatil
cel
bogat
cu
o
voce
tiioasi.
,,Te
preocupi
mai
mult
supravieguirea
lersoarrei
tale
decit
menginerea
visului
in
viaqi.
Teama
qi-a
alungar
pasiunea.
cel
mai
h""_
-*
{e
.a
melge
mai
departe
e acela
i"
"1qi
p;rir"
opri.,st
Ilacdra
din
inimi.
Nu
uita niciodati
ce ti-ai
prop,r,
sa faci
ii
";
,e
vezi
ci'
drumul
va
fi
mai
ug-or.
Daca
tei
"orrtinr's;
te
,r"linigtcqti
de
propria
soarti,
teama
iti
va roade
sufletul.
Numai
p,rriurL"
dl
nastere
afacerilor
prospere.
Nu
frica.
Ai
ajurs
pin'a
aici. rr,qti
179
xproape,
nu
te intoarce
acum
din drum.
Adu-qi
arninte
ce te_a
rninat
pe
aceasti
cale. Pastreazd.
aceastd,
amintire
in
inimi
si nu
lasa
ilacara
si se stingi.
vei
putea
renun(a
oricind
vei
dori...
dar
cle
ce
si
renunqi
acum
?"
.
Spunind
toate
acestea,
mi-a
urat
noroc,
apoi
a inchis
tele-
fonul.
Avea dreptate. IJitasem
de
ce pornisem
in
acea
cdldtorie.
imi
uitasem
visul
gi
permisesem
fricii
si-mi
acapareze
mintea
si
lnlma.
cu
cigiva
ani in
urmi,
vizusern
un film intitular
Flash
Dance.
O melodie
din
coloana
sonori
spurlea
ceva
de
genul
,,Fii
pasion-
at
qi
implinegte-gi
visele".
Imi
uitasem
pasiunea.
Era
timp'l
sa-mi indeplinesc
visele
sau
si
las
totul
balti
si si
revin
la
ceea
ce
eram
inainte.
Am
stat
o
vreme
in
cabina
telefonici,
rernernorind
cuvintele
tatilui
bogat:
,,Vei
putea renunta
oricind
vei
dori...
dar
de ce
si ,errunti
acum
?"
Am
decis
si
fac tot
posibilul
pentru
a-mi implini
visele
gi
si
renunt
doar
daca
ele
se
vor
dovedi imposibile.
Profesar
;i
praprietar
al
wnwi sistenn
Agadar,
dupi
ce am pus telefonul
in
furcd,
am
mai
zdbovit
citeva
clipe
in
cabina
telefonici.
Temerile
gi
lipsa
succesului
mi
copleseau,
iar
visul imi
fusese
dat la
o parte. Visul
de
a
crea
un
aldel
de
sistem
educagional.
Un
program
penrru
cei
care
doresc
si
devina
antreprenori
sau
investitor:i.
Cum
stdteam
acolo,
am
inceput
si-mi
aduc
aminte
de
perioada
in
care erarn
in
liceu.
Pe la
15
ani, indrumitorul
rneu
din
liceu
rn-a
intrebat:
,,Ce
vrci
si
te faci
atunci
cind
vei fi
mare
?
vei
urma
calea
tatilui tiu
gi
te
vei face
profesor ?"
Privindu-l
drept
in
ochi,
i-am
oferit
un rispuns
franc,
ferm
gi
plin de
convingere:
,,Nu
voi
fi
niciodati
profesor.
Este
ultimul
lucru
pc
care
l-as face."
Nu-rni
displicea
.,scoala.
O uram.
Nu
putcam
suporta
idcca
dc
a
fi
obligat
sri stau
;i
sa
ascult,
luni
la rind,
o
persoana
clc
carc
rru-rrri
grlic,t'1,
pc
('ilr'c:
nu
()
putcrrD
r-cspcctlr
si
carc
v<lrbca
dcsprcr
180
C.,rntt,li Ur BAIilILOR
'l
I
i
I
I
DEvrNrl
cEEA
cE
suNTETr
181
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 92/169
lucruri
deloc interesante
pentru mine.
Atunci
cind
nu
chiulearn
si rimineam
totusi
la
ore, ma foiarn, ma vinzoleam
si
faceanr
giligie in
spatele
clasei.
Prin
urmare,
in
clipa
in
care
indrumitorul
m-a
intrebat
daci
intengionez
si
urmez
pagii
tatalui meu
si si-rni fac
o carieri in
inviqimint,
aproape
ca
mi-am iegir
din fire.
Nu
prea stiam,
la
acea
vreme,
ca
pasiunea
este
Lln
melanj
dc
dragoste
gi
ura. imi placea
sa
inviq,
d",
,rr"-
gcoala. Detesranr
pur
si simplu
faptul
ci
eram
obligat sa
rna
prezintla lecgii
gi
sa
fiu
programat
sa
devin ceea
ce
nu-rni
doream. lrtru
cram singurul.
Citate celebre
despre
edwca{ie
Vinston
Churchill
a spus cindva:
,,Sunr
pregatit mereu si
invig,
dar nu intotdeauna
imi
place si rni invete
alrcineva."
John
Updike
a spus:
,,strirnosii
nostri
au
dccis,
in inqelcp-
ciunea lor,
cd.
rninorii
sunt
o pacostc
nefircasca pentru piringi.
De
aceea,
au inventat
inchisori numite
gcoli,
echipate
cu
un
instrument
de torturi numit
educatie.'"
Norman
Douglas:
,,Educatia
este
fabrica
de
stat in care sc
produc
ecouri."
i{.
L. Mencken:
,,f)upi
pirerea mea, anii
de gcoali sunt
cci
mai
nefericiqi
din
intreaga
existerrta
a unui
om"
Sunt
plini
dc
sarcini
plictisitoare,
aberante,
de
numeroase
ordine neplacute
gi
de
violiri
brutale
ale
bunului-sirng
si decenrei."
Galileo:
,,Nrl
pogi inviqa
pe
nimeni
nimic;
singurul
lucru
pc
care
il
poti
face
e sa-l ajuqi
si
gaseasca
acele
lucruri iniai-rntrul
siu."
Mark Twain:
,,1{u
am li.sat
niciodata
qcoala
si
se:rrncstccc irr
educatia
mea."
Albert Einstein:
,,E
prea
multi
ecluc:ttic, rn;ri
ales
in
.scolilc
americarte."
Un dar
din
partea
tatdlwi
lnew
erudit
Fersoana
care mi-a
imparta;it
rrccstc citatc a
fost tatiil rrrcu
cc'l
cu studii sttpcrio,trc,
rlar
siirat:. l)ispr
t'trrr:r
la
rirrrlrrl
s:irr sis
I
tc'rnul...
chiar
daci se
descurca bine
in interiorul lui.
Devenise
profesor
pentru
ci
visul sau
fusese
acela
de
a
schimba
un sistem
l)crimat,
vechi
de
300
de
ani.
Din
picate, sistemul
a fost cel care
,r
invins, zdrobindu-i
visul.
S-a
inarmat
cu pasiune si
a incercat
sri
promoveze
un
altfel de sistem, dar
s-a
lovit
de
un zid impe-
rrctrabil.
Sistemul era
unul din care scoteau
bani prea mulqi
oameni
si
niciunul
dintre
acegtia
nu dorea ca
el
si
fie schimbat...
tlcsi
se
vorbea mereu
despre nevoia de
schimbare.
Poate
ci
indrumatorul meu
a
fost
un
fel de
ghicitor, caci,
,'igiva
ani
mai
tirzru, chiar
am
urmat
calea tatilui
meu.
Numai
t'i
nu l-am
urmat in
cadrul
aceluiagi
sistem. Cu o
pasiune
,rseminitoare
cu
a
sa
mi-am
creat propriul sistem.
Din
aceasti
c'ruzd,
renuntasem
la
slujba
si
ramisesem
pe drumuri"
Visul
nreu
era de a crea
un
sistem educational
in
care oamenii si
in-
vcqe
altfel.
Cind tatal
cel
erudit a
aflat
ca
eu
gi Kim
avem mari
probleme
linanciare,
striduindu-ne
si.
punem
bazele
propriului
sistem
c'ducagional,
ne-a trimis
aceste citate.
De-a
lungul
foii
pe
care
le
rrsternuse,
scrisese urmatoarele cuvinte:
,,Nu
vi dagi bituqi Cu
tlragoste,
tata."
Pini in
acel
moment,
nu gtiusem
cit
de
mult
ura tatil
meu cel
cducat
sistemul
;i
ce
le
facea
acesta
tinerilor.
Dar,
dupi gestul
sriu
de incurajare,
lucrurile
au
inceput
si
capete
sens. Pasiunea
r:are
md mina
pe
mine
atunci era aceeasi pasiune care
il
inflicirase
pe
el cu ani
in
urmi. De fapt,
ii
semdnam foarte mult
tatalui meu
si, far;
se-mi dau seama, preluasem
torqa aprinsi
de
le
el.
in
adincul
fiingei
mele eram
tot
profesor...
gi
poate
acesta
cra
motivul
pentru care
uram atit
de
mult
sistemul.
Privind
retrospectiv,
reahzez
ci am
preluat
multe de
la
ambii
rrrei
taqi.
De la
cel
bogat am
inviqat
dedesubturile capitalismului.
l)c
la
tatal cel
cu
studii
superioare am
mostenit
pasiunea de a-i
irrviqa
pe alqii.
Si,
data
fiind
aceasta
combinaqie,
puteam
face
ceva
irr
privint:r sistcrnului
cclucaqional.
Nu dorearn
9i
nici nu clis-
l)uncarrr
<lc c,rpecitntc;r rlc a
schimba
sisternul dcja cxistent.
Avclrrrt insri cttrtoslirtqt'lc'
rr('ccsllr'(:
pcntl u
e <lczvolt,r
urrtrl
trott.
CeonlNur
BAMLOR
DsvnMr
cEEA cE
suNTETl
183
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 93/169
Anii
de
instrwire
aw
tncepwt
sd
dea
rodde
Timp
de
mai mulqi
ani,
tatil cel
bogat m-a
pregatit si devin o
persoani
care
creeazi afaceri si sisteme
de
a{aceri. Afacerea
pe
care am lansat-o
in
1,977
consta intr-o companie
de
producgie.
Am
fost
printre
primele firme
care produceau
,,portofele
pentru
surferi",
confecgionate
din
nailon
si
velcro,
in
culorii
vii.
Apoi,
am
scos
pe piaqi un
produs
numit
,,buzunarul
pentru
pantofi"
-
un
portofel
in
miniaturi, ficut
tot din
nailon
si velcro, care
putea
fi
atagat
de
gireturile
pantofilor
sport.
in
1,978,joggingul
devenise
extrem de popular,
iar
cei
care
il
practicau doreau
str
aibi
un loc in
care si-gi
puni cheile,
banii sau
cirqile de
identi-
tate.
in
acest conte"t,
"-
venit cu
ideea
,,buzunarului
pentru
pantofi"
gi
l-am
comercializat
in
intreaga lume.
Succesul nostru fulminant
a
fost
fenomenal,
dar
nu
a
trecut
mult
timp si pasiunea
pentru
linia de
produse
si afacere a
?nceput
si dispari.
S-a stins odatd"
ce
mica
mea
companie
a
inceput
si
fie
zdrobitd,
de
concurenqa
striind.
ldri
precum
Taiwan,
Coreea sau
Flong
Kong
{dceau
export cu produse
iden-
tice gi
incepeau
si cucereasci pieqele pe
care
le
dezvoltaserim
noi.
Preturile lor erau atit
de
mici, incit nu aveam nicio
gansi
in
faqalor,
fiindu-ne
imposibil
si concurim
cu
ele.
Vindeau
pro-
duse
la
prequri
mult
mai
mici
decit
costurile noastre de
pro-
duclie.
Mica
noastrl
companie se confrunta cu
o
dilemi: si
ne
lup-
tdm
cu acegti concurenti
sau si ne alaturim
lor.
Partenerii
au
realizat
ci
nu puteam face
lata
competi{iei. Companiile care
inundaseri
pia{a
cu
produse
ieftine
erau
mult
prea puternice.
S-a supus
totul
la
vot
gi
am
hotirit
sd
ne
aliturim
lor.
Tragedia
a fost
ci, pentru a
reugi
si supravietuim,
a trebuit
si
renuntim
la o mare
parte din angajalri
care
se
dovediseri
loiali
gi
sirguinciogi.
Acel
moment mi-a frint inima.
Cind
am
fost
si
inspectez noile
fabrici
pe
care
le
contractaserim
in
Coreea
gi
Taiwan,
a
mai murit
o parte din
mine.
Condiqiile
in care acci
tineri lucratori
erau nevoiqi si munceasci erau
crude
gi inunrane.
Am
vizut
cinci muncitori inghesuiqi unul intr-altul
intr-un
spaqiu pe
care noi,
in SUA,
i
l-am
fi
ofcrit unuia
singtrr.
Congtiinqa a
inceput iarigi
sa rn; mustre. Nu
doar din
cauza
rnuncitorilor
americani
de
care
am
fost
nevoili
sd
ne
despirqim,
ci
gi
din
cauza
celor
striini
care munceau acum
Pentru
noi.
Cu toate
ci
solugionaserim
problema
financiari
a
con-
curentei
striine si
incepuserim si
obginem
profituri
mari,
inima
nu-mi
mai
batea
pentru acea afacere...
context
in
care
afacetea
a
inceput
si
dea
rateuri.
Spiritul
ei
dispiruse
Pentru
ci
acelagi
lucru
se
intimplase cu spiritul
meu. Nu
imi
mai doream
si
fiu
bogat
daci
acest
lucru
insemna
si
exploatez
o
mulgime de
muncitori
prost plitiqi.
Am
inceput si
mi gindesc
la un
nou
proiect,
unul in
care
urma
sd
ii
invil pe oameni
cum
si devini
patroni, nu
salariaqi.
La virsta de
32
de
ani, erarn
pe
cale de
a
deveni profesor,
insi
atunci
nu
realizam
acest
lucru. Afacerea
a
inceput si
regreseze
nu din lipsa
unui sistem,
ci
din lipsa sufle-
tului,
a pasiunii.
itt
-o-..ttul
in
care
eu
s,i
Kim am
pornit
intr-o
noui
aventuri
in lumea afacerilor,
compania
de
portofele
dis-
piruse
deja
de pe
piaqi.
Preaiziwni
swmbre: mdri
redwceri
de
personal
in
1983, am
fost
invitat
si
gin
un discurs
in{aqa unei
clase de
MBA
la Universitatea
din
Hawaii.
Le-am
expus punctele
mele
de
vedere privind
siguranqa unei
slujbe.
Nu
le-a
placut
deloc
ce
au
auzit:.in
ciqiva
ani,
mulqi
dintre
voi
i;i vor
pierde
locul de
munci
sau
vor fi
nevoiqi
sa
lucreze pentru
salarii
din
ce
in ce
mai
nrici, fdri
a mai
avea
pafte
de sentimentul
de
siguranqa
garantat,
de
slujbi."
Domeniul
in
care
activam
presupunea
si
cilitoresc mult
in
lume, context
in
care
amvdzutcu
ochii
mei
forga
Pe
care
o
Poatc
avea
combinagia
dintre
mina de
lucru ieftini;i
inovagiile
tehno-
logice.
Am
inceput
si-mi
dau
seama
ci muncitorii
din
Asia,
Europa,
Rusia
sau
America
de
Sud
se afla
intr-o
competitic
directa
cu cei
din
America.
Am
inqeles
ca
ideea
unui
salariu
rnare
qi
a unci
slujbe
sigure
gi
stabilc
pentru
muncitori
;i
manageri
sirnpli
cr:r
una
.nrc ap"rqirrea
cleia
trccutului'
ln
curincl,
Pcntru
"
put""
fi
c:ornpctitivc
pc
plarr
global,
rnrrrilc
cornparrii
vor
fi
F
184
C,lonrrNur
tlANlr.oR
DEvr,NrTt
cEEA
cE
suNTETt
185
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 94/169
nevoite
si recurga
la
reduceri,
atit
in privinqa
'u'rirului
clc
angajatr,
cit
si
a
salariilor
oferitc.
N*am mai
fost
chemat
niciodata
si.
vorbesc
in
faqa
stu-
dentilor
de la
u'iversirarea
din
Hawaii.
ciqiva
ani
'rai
tirzitr,
restructurarea
a
devenit
o
practica
standard.
Ori
dc cite
ori
o
corrrpanie
fuziona
cu alta rnai
lrare,
iar
personalul
crestea
excc-
siv,
avea
loc
o
restructurare.
cu
fiecare
reducere
de
personal,
anr
obser-vat
ci cei
din
virful
pira"midei
se
imbogaqesc
tor
rnai
muh,
pe cind
cei
de
labazapldtesc
prequl.
Ori
de
cite
ori aud
pe
cineva
spuni.nd
,,imi
trimit copilul
l:r
o gcoali
buna
pentru
a
ave^
sanse
si obqina
o
slujbi sigura si
sra-
bili',
ma
infiorez.
A
fi
pregirtit
pentru
o
slujbn e
o
idee
buna pc
termen
scurt,
dar nu
suficienti
pe
ternlen lung. incet,
dar
sigur,
deveneam
profesor.
Constrwi(i
un
sistem
tn
jurwl
pasiwnii
dumneaaadstrd
Cu toate
ci
firma
de
producqie
pe
care
am
deginut-o qi-n
revenit la
un moment
clat
si
a
inceput
sa
fic
iaraqi
profitabili, imi
dispiruse
pasiunea.
Tatal
cel
bogat
rezumase
in
doar
citeva
cuvinte
sentimentul
mcu
de frustrar.e
atunci
cind
spusesc:
.$coala
e de
domeniul
trecutul'i.
Este
timpul
si
construiesti ,rr
sistem
in
jurul
i'imii
tale.
claclefre
Lrn
sisrem in
jurul
pasiu'ii
tale. Renunqi
la
compania
de
producgie
si
apuci-te
si consrru-
iesti
ceea
ce
iti
doresti
cu adevarat.
Te-am
i'vatat
tot
ce
qtiu,
dar'
?nca
egti
fiul
iatilui
t;,r. i,r
adA'crrl
sr"rflet,lui, tu
si tatil
r;.r r.,n.
tegi
profesori."
Impreund
cu
soqia mea,
Kim,
am
impachefat
totul
si
nc-:rrrr
mutat in
California,
unde inrentionam
si inviqam
noi
mcrodc
tk.
predare,
astfel incit
si ne
putern
crea
afacerca
in
jurr-rl
accst()r'
metode. Dar,
inainte
de a pune afacerea
pc
picioare,
arn
rinrfls
f;ri
bani
si ne-am
trezttfira
casi.
ce
rn-a
scos
cli'accesti
sitn-
aqie
mizerd?
Acel
telefon
pe
care
l-:r'r
clat tatil,i
brgrt,
s.1irr
care
a
fost
rnereu
alanrri
de
lninc,
supararca
pc nrirrc
insurrri
q;i
rcaprinderea
pasiunii.
Curind,
am inceput
si
construim
o
noui
companie.
Era
v.,rba despre o
instituqie
educaqionali
care
utiliza
rnetode
de
l.,rcdare
dil*"trd
opuse
celo,
foiosite
in gcolile
tradigionale-
itt
Ioc
sa
le cerem elevilor
si
stea cuminqi
in
banci,
ii
incurajam
si
lic
activi.
in
loc
sa
le
predam
prin
intermediul
lecturii,
facilitam
l,rocesul
de
invigare prin
diverse
jocuri-
in loc
sa
fie
plictisitori,
ii
inde*rram
pe
indrumatorii
nogtri
si
fie
plini
de
viagi.
Tn
loc
,lc profesori,
ant
angajat
oameni
de
afaceri
care
aveau
propriile
,',,mpanii gi
care
utilizau
stilul
nostru
de predat"'
it
loc si dam
,rote^studengilor,
acegtia
erau
cei
care
dideag
note
profesorilor.
l)rci
profesorul
.nu
era aprecia.t
de cursanqi
9i
primea
note
proaste, acesta
01 era Supus
unul program
de
training
inte:nsiv.,
ori
era rugat sa
plece.
Virsta,
trecutul
educagional,
sexul
sau
religia studenqilor
nu
irvcau
nicio
important;
pentru
noi-
Tot ceea
ce
Ic
ceream
era
,loringa
sinceri de
a
invaqa gi de
a facc
acest
lucru
repede'
Din
rrceasti pricina
am
gi
reugit
sa-i
invaqam
cunogtingele
cle con*
tebilitate
dintr-un
an
scolar
intr*o
singura zi.
Cu
toate
ci
studenqii
nogrri
erau
in
majoritate
adulqi,
la cursuri
sc
inscriseseri
gi
mulqi
tineri,
printre
care
9i
lnii
de
16
ani,
care
invagau alituri
de
directori
executivi
de
60
de
ani,
bine
pl;tiqi
gi
,,u
o
educagie
inaka.
in
loc
sa
le dam
teste
individuale
pentru
a
('oncura
unul
impotriva
altuia,
noi
le cerealn
si
coopereze
in
cchipe.
Apoi,
pebaza
aceluiagi
test,
solicitam
echipelor
si
con-
..,r"r.
it tte ele.
Echipele
nu concurau
pentrLr
note
bune,
ci
pen-
trlr
o
suma de
bani
pusa
la
bataie.
Cigtigatoarea
lua totul'
oompetiqia
gi
dorinqa
de a
fi cel
mai bun
erau
aprige.
Motivarea
,,ursa.rgilor
nu
mai
intra
in
responsabilitrtqile
profesomlui"
(
)data cu
startul
competiqiei, el
trebuie
sa
iasi
din
sceni
9i
si
tlcvini
un
simplu
obr.r,r"tot'
Spre
deosebire
de
testele
tradiqionale
d.rf5grrrut.
intr-o
linigte
deplini,
cursanqii
nogtri
:rvcau
voie
sa
gipe,
si
ridi
sau
sa
plingS"
Studenqii
veneau
plifli
tlc cntuziar*
l"
cursuri.
Erau
,,incitati"
de
ceea
ce inviqau"'
qi
voiau
si invcqc tot
mai
multe.
Nc-ant
lxat
cursurile
pc
doria
subiecte
majore:
antrcprenori-
rrr
;i
ir-rvcstiqii,
adici
scctoa..lc
,,F"
$i
,,I"
ale
Cadranului'
(
).rrrrcrrii r:rlrc, tl.rt'c,ttt
s:t clcvirlai
irlstrtliti
in
acc.stc
tlorrlcrlii
ptirr
l
186
CalRlxur
BANTLoR
DEvrNrp
cEEA
cE
suNTETr
187
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 95/169
intermediul
metodelor
de
educaqie
pe care le promovam
se
imbulzeau
pur gi
simplu
la
scoala noasrri.
Nici
rnicar
nu
apelaseram
la
publicitare. Vesrea
s-a rispindir
in mod
narural,
din
om in
om.
Cei
care-gi manifestau
dqrinqa
de
a
se inscrie
la
cursurile
noastre
erau
cei
care
vroiau
si creeze locuri
de
munci...
nu
cei
care
ciutau
o slujbi.
in
u"."
seari,
in
cabina
telefonici,
dupi
ce
rn-am
hotarit
si
nu renunq,
lucrurile
au
inceput
si.
avanseze. in
mai
puqin
de
cinci
ani,
deqineam
o
afacere
de
milioane
de
dolari,
cu 11 filiale
in
diverse colguri
ale
lumii.
Construiserdrn
un
nou
sistern edu-
ca{ional, iar
piata il
adora.
Pasiunea
ne
transformase
visurile in
realitate,
cici,
cu
ajutorul
pasiunii si
al unui sistem
bun, teama
gi
valorile
nocive
inculcate
de
algii
por
fi
invinse.
$i
profesorii
pot
fi
bogaqi
Ori
de cite
ori
ii
aud pe
profesori
plingindu-se
de faprul
ci
nu
sunt
pHtiqi
suficient,
ii
compatimesc.
Ironic
e
insi
faptul
ci
profesorii
sunt produsul
sistemului
pe
care
il
perpetueazi.
lgi
vid meseria
din
perspectiva
unei
persoane din
cadranul
.A",
$i
nu
din cadranul
,,P"
sau
,,I".
Aducegi-va
aminte
ca
puteqi
fi
orice
va
doriqi, in
oricare
dintre
cele patru
cadrane...
chiar
gi
profesor.
Putem
fi
orice ne
d,orim
Cei mai
mulqi
dintre
noi
au posibilitatea
de a obqine succesul
in
orice
cadran. Totul
depinde de
cit de hotirigi
sunrem si
devenim
oameni
de succes.
Sau,
aga cum
spune
a
iatll
meu
cel
bogat,
,,Nu
tearna
construiegte afacerile, ci pasiunea".
Dificultnqile
cu
care ne
confrunrim
arunci
cind
dorim si
schimbim
cadranele
se
gisesc in rrecurul
nosrru. Mulqi
dintrc
noi
provin din farnilii
in
care senrimentul
de teama era
utilizat
ca prim
stimulent
pentru
a gindi
sau
actiona
intr-un
anurne
fel.
De
exemplu:
,,Ji-ai
ficut
temele
?
Daci
nu-qi
faci
remele, vei
fi dat afari
din
gcoali
gi
togi
prietenii
tai
vor
ride
pe
seama ra."
,,Dacd
vei continua
sa
te
strimbi, iqi va
riminc
fatra strirn[ri."
$i
clasicul:
,,Dacd.
nu iei note
bune,
nu
vei
purea
si-qi
gisegti
o
slujbi
sigura gi stabili,
cu
muke
beneficii."
Ei
bine,
mulqi
tineri obqin, astlz;,
nore bune la
gcoali,
dar
slujbele
sigure
;i
stabile
sunt
din
ce
in
ce
mai
pugine,
la
fel
ca gi
Itcneficiile,
cum
ar fi
de pilda
programele de
pensii. Tot
mai
rrrulqi
oarneni, chiar si
cei
cu
rezultate bune
la
scoala,
trebuie
sri-gi
urmeze
propriile
interese
si
nu
si
caute
o
slujbn unde
vor
scrvi
interesele
altora.
Partea
stkngd
e riscantd
Am
numerogi
prieteni
care
inci
se afli
in
ciutarea siguranqei,
irttr-o
slujbi sau
intr-o
funcgie
anume.
Ironia sorqii
face
ca
rrrarsul
tehnologiei si
avanseze
intr-un ritrn
din ce
in
ce
mai
rapid.
Pentru
a
men{ine
pasul
cu piala
locurilor
de
munci,
liccare
persoana
in
parte trebuie
si se
specializeze in tehnologi-
ilc
de
ultimd, ord".
Prin
urmare, dacl,
tot va
trebui
si
vi
re-specia-
lizagi,
de
ce
nu
v-a{i
aloca
o parte
din timp pentru ainviqa apti-
tudinile necesare
succesului
in
partea dreapti a
CadranwlwiT
l)aca
oamenii
ar putea
vedea
ce
vld eu in
cdlitoriile
pe care
le
l'ac in
lume,
si-ar
lua
gindul de
la
siguranqa
unei slujbe.
Siguranqa
e un
mit. invigaqi
ceva diferit si
incepeqi
si
cucerili
rrceasti
lume noua.
Nu
vi ascundeqi de
ea.
in
opinia
mea,
riscul
este enorm si pentru
liber-profesionigti.
[)aci
se
imbolnivesc
sau
se
rinesc, venitul lor
este primul
care
;rre de
suferit.
Pe misura ce imbdtrinesc,
intilnesc
tot mai mul1i
liber-profesionigti
de
virsta mea care
sunt
epuizaqi
psihic,
men-
tal
;i
emoqional
in
urma
muncii
intense
pe
care
o
depun.
Cu
cit
c
mai
mare oboseala
pe
care
o
resimte
o
persoani,
cu
atit
se
simte
mai nesiguri, in
timp ce
riscul
apariqiei
unei probleme de
sini.tate creste.
Partea
dreaptd
e muh mai.
sigwrd.
O alti
ironic
este
aceea
cd viaqa e
mult
mai
siguri
in par:tea
rllcapti
t
Cadran.ului.
T)c
cxcmplu,
daci
dispuneli
dc un sistctn
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 96/169
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 97/169
192
CeoRexur
BANtloR
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 98/169
,,E
musai
si cumperi
acum, pentru
ca
prequrile
vor
cre$te
mereu.t'
ir
,,lmbogage$re-te cu
rabdare."
,,Intinde-te
doar
cititi
permite
plapurna.o'
Daca
veqi
acorda
o
parte
din
timpul durnneavoastri
studicrii
;i
dobindirii
aptitudinilor
necesare
pirqii drcpre
a Caclranului,
veti
constata
ca
afirmaqiile de
mai
sus
sunr roral
iipsite
de
sens.
Poate
cd ele au
logici
pentru
cineva
din partea stinga, nu
insa
Ei
pentru
cei
din
partea
dreapti. Faceqi
orice doriqi, acceleraqi
oricit
este
posibil
ritmul,
produceqi ciqi bani vreri,
dar
nu incer-
cati
si
evitaqi
sacrificiile.
Prequl
trebuie pl;tit. Puteqi
gribi paqii
oricit
doriqi,
dar
gineqi
minte:
nu exista
scurtaruri.
Aceasta
carte
nu
oferi
raspunsuri.
Aceasti
carte trateazfi,
provocirile
si
obiectivele
financiarc
dinrr-un
puncr
de
vederc
diferit.
Nu
se pune
problema
ca
un puncr
de vedere sa
fie
nrai
bun
decit
altul,
ci
ci
intotdeauna
e
bine sa existe
rnai multe
vi-
ziuni
asupra
unui
singur subiect.
Citind
capitolele urmi.toare,
veti
incepe
si
priviqi
finanqele,
afacerile
si viaqa
dintr-un
alt
punct
de
vedere.
CAPITOLUL
8
Cwm md
tmbogd,{esc?
Cind
sunt
intrebat:
,,Cum
agi
gisit
formula
imbogigirii?",
rispund
intotdeauna:
,Jucind
Monopoly
clnd
eram
mic".
Unii
cred
ci
glumes
c,
tar
alqii
agteapti
sa audi
poanta,
crezind
ci tocmai am
inceput si spun
un
banc.
$i
totugi,
rispun-
sul
meu
nu
se vrea deloc a fi o glumi, ci este cit
se
poate
de
sericrs.
Formula
imbogiqirii
drn
Monopoly
e simpli
gi
funcgio-
neazd.la
fel
de
bine
in
realitate pe
cit
o
face in
joc.
Patru
case aeni.... wn hotel
rogw
Poate
vi
amintigi
ci secretul
prosperitiqii
la
jocul
Monopoly
cste acela
de
a cumpira patru case
verzi,
care trebuie apoi
vin-
clute
in
ideea
de
a
obqine
banii
neces
ari achizigionirii
unui
mare
hotel roqu. Asta
este
tot
ce trebuie pentru a
avea
succes,
iar
eu
gi
sotia
mea
am utilizat aceeagi
formuli
de
investiqie
pentru a
ne
irnbogaqi.
Cind
piaqa
proprietigilor
imobiliare
mergea
prost, am
cumpirat cit
de
multe cisuqe am
putut
cu
fondurile
limitate de
carc dispuneam. Cind
piala gi-a revenit,
am
vindut
cele
patru
c:rsc
vcrzi
qi
am
cumpirat
hotelul
rogu si
impunitor. De atunci,
ruu a rnai
trcbuit si
muncim niciodata,
dcoarece
fluxul
monetar
T
$
i
94
CanRrrNur BANTLoR
Cuu uA
iunocAllsc ?
19t
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 99/169
pe care
il
genereaza
hotelul,
cornplexeie
de
apartamente
gi
depozitele ne
susqine
financiar
stilul
de viaqi.
Fwnc{ianeazd
gi
cw ltanzburgeri
Daca
nu
vi
plac
pnoprietatiie
imobiliare,
tot ce
trebuie sa
faceqi
e
si
preparati hamburgeri,
si
construi{i
o
afacere
in
jurul
lor
;i
sa
lansagi
a
francizd.. in
ciqiva ani, profitul din
ce in ce
mai
mare
vi va oferi mai rnulqi
bani
decit
veqi putea cheltui.
Iati
ce
sirnpli
poate
fi, in realitate,
calea
cdtre
o
avere fabu-
loasa.
Cu
alte cuvinte,
chiar
daca
lurnea
de
astdzi este
ultra-
tehnologizatd,
principiile
imbognqirii rarnin
simple
9i
nesofisti-
cate.
Ag spune
ci acestea
sunt principii
de
viaga
elementare.
Dirr
picate,
atunci
cind vine
vorba
de
bani, chestiunile elementarc
devin
complicate"
Eu
unul, de pildi,
nu vad
niciun
sens
in a-i oferi unui
om
cr
scutire de
taxe
pentru a
pierde bani
gi pentru
a-gi trai tot
resrul
vieqii
in
datorii.
La
fel
de
f;ri
sens
rni
se
pare
si-qi consideri
casa
drept un activ,
cind de
fapt
este un
pasiv care te seaci
de bani
zi
de zi. Si
ai
un
guvern
care
cheltuiegte mai
mult
decit
colecteazi
din taxe
sau si
trimiqi
un
copil
la gcoala
pentru
a
studia
in spe-
ranga
obqinerii unei slujbe,
fira
a-l
invaga
absolut
nimic desprc
bani,
mi
se par
lucruri la
fel de ilogice"
E
wgar
sd
faci
ce
fac
cei bogali
Si
faci
ce
fac
oarnenii bogagi e u$or. Unul dintre
motivelc:
pentru care
existi atit
de
mulqi
oameni
instiriqi
care nu au avut
rezuNtarc
prea bune la
scoall
este acela
ci
partea
activi
din
prcr
cesul
de
imbogagire
este
extrem de simpli. Nu
trebuie sa
mergi
la gcoala
pentru
a
te irnbogaqi. Fartea
activi din
drumul
splc
prosperitate nu
este
nici
pe departe o
gtiinqa
astronomici.
Doresc
si vi
recomand
cartea
Tbinb
and
Gro'u Ricb
(Dc
l,t
idee
la bani)
a
lui
Napoleon
Hili"
Am
citit-o
in tincrcqe.si
e
:.Lvut
o
mare
influenqa asupra
direcqiei
pc carc am
unrrat-o
irt vi:r1:r.
Tatil
cel
bogat
a
fost
cel
care
m-aintlcntnrlt
s-()
citcsc, ilc('.rstrl
li
multe
altclc clc
fclutr
ci.
Existi
un motiv
bine
interneiat
pentru care
cartea se
inti-
tuleaza De
la
idee
la
bani
gi nu
,,De
la
munci
la bani"
sau
,,De
la
slujbi
la
bani".
Acela
e
ci
oamenii care muncesc
din greu
toata
via\a nu devin
niciodati
bogaqi.
Daca
vregi
sa va
imbo-
gigigi,
e
necesar
sa
,,g?ndigi".
GAndiqi
independent,
nu gregar.
Nu va luaqi
dupi
turmi..
In
opinia mea, unul
dintre bunurile
cele
rnai de preq ale
oamenilor
bogaqi
e
faptul
ci
gindesc aldel
decit
ceilalgi.
Daci faceqi
ce fac
toqi
ceilalgi,
veli
ajunge
si
aveqi
ce
are
toata lumea. Iar
cei mai mulqi au
doar ani
la
rind de trud5,
taxe
incorecte
gi
datorii pe
viaqa.
Cind
cineva
mi intreabi:
,,Ce
trebuie
sa
fac
pentru
a
mi
muta
din
pafiea stingi a Cadranwlui
in
partea
dreapti
?",
eu
raspund:
,,Nu
ceea ce
faci
necesita
o
schimbare,
ci
felul
in care
gLnde;ti.
Cu
alte
cuvinte,
e
vorba despre
ce
trebuie safii
pentru
e
putea
face
ce
trebuie."
Va doriqi
sn
fiqi
genul
de
persoani
care crede ca
achiziqionarea
I
patru
case
verzi
si, apoi,
a unui
hotel
rogu e
ugoara? Sau
vregi
si
figi cipul
de
om
care crede
ci
aceste
lucruri
sunt
dificil
de
rea-
hzat?
Cu ani
buni
in
urmi,
m-am inscris la
un curs
de
stabilire
a
.rbiectivelor.
Se intimpla
pe
la
jumitatea
anilor
'70
gi
nu-mi
venea
si cred ci
scot
din buzunar
150
de
dolari pentru
a-rni
petrece
superbele
zrle
de simbita
gi
duminici
invaglnd
cum
sa-mi
fixez qelurile.
Mi-ar fi
plicut sa
fac
surfing,
nu
si stau
pe
scaun
gi
si platesc pe cineva
pentru
a
ma invaqa
cum si-mi
sta-
bilesc
obiectivele.
Am
fost
cit pe
ce
si
renunq
de
mai multe ori,
dar
lucrurile
pe
care
le-am
inviqat
la
cursul acela
m-au ajutat
sa
rcaltzez
ceea
ce-mi doream
in
viaqa.
Instructoarea
a
scris
pe
tabli
aceste
trei
cuvinte:
E$Tr-FACr-Ar
Apoi, ne-a
spus:
,,Obiectivele
reprezintd. partea.Al
a
acestei
lrr'rrrulc.
Obiective precum a ayea un
corp
armonios,
a
avea o
r
clrrqic
idcala, a avea milioane
de
dolari, a deqine o
avere uriagi
siu"l
rl irvcil un rcl)Lu'nc.
Oclati cc
oarncnii
igi
dau seama
cc
vor si
:rill;i, e<licii
olrit't'tivul, irrccl'r.si
cnurncrc
ltrcrtrrilc pc carc
trcbuic
;
196
CRonenul
BAMLon
Cuu
mA
iMBociTESC? 197
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 100/169
sa
le
facd.
De
aceea,
mulqi
obignuiesc
sa-gi ?ntocmeasci
listc
cu
lucruri
de
fcicwt.
igi
stabilesc
un obiectiv,
dupa
care
incep
s,r
treaci
la
actiune."
S-a
referit
mai intii
la
qelul
privind corpul
annonios.
,,1)c
obicei,
oamenii care
vor
si aibi
un corp
atragator incep
sa
qirrrr
un
regim
si
n-rerg
la
sala de fitness.
Toate
acestea
dureaza
ci.tcv;r
sdptimAni,
dupi
care cei
mai
rnulqi
dinrrc
ei
revin
la
vechile obi
ceiuri
alimentare, indopindu-se
cu
cartofi
prajiti sr pizza, iar
in
loc
sa se duca
la
sala
de fitness,
srau
in
fotoliu gi
se
uiti
la
telcvi
zor.
Acesta
este un
exemplu
de
a
face
?n
loc de
a
fi."
,,Nu
regimul
este important,
ci
ce
trebuie
si
fii
penrm ;l
respecta
acel
regim.
Cu toate accstea,
an cle an,
rniiioane
rlr,
oameni caut;
dieta perfecta
pe
care
si
o urrnezc
pentru
a shlri.
Se
concentreazepe ce
trebuie
sa
faca
si nu
pe ce trebuie
sa
fie.
IJn regim,
oricit
de
bun
ar
fi
cl,
nu
va
da nicioclati.
r:ezultate
dat'rr
mentalitatea
rimine
aceeagi", a
continuat ea"
Apoi
a
folosit
golful ca alt
exemplu:
,,Sunr
mulgi
cei carc
iqi
curnpari un nou
set
de crose de
golf
in
speranqa
ci
acestea
ii
vor'
ajuta sa-gi imbunatageasci
jocul.
Ei
nu
gtiu ca
atitudinea,
mcn
talitatea
gi
convingerile lor
sunt
cele care
conteazi
cu adevira(.
Un
jucitor
mediocru
cu
un nou
set
de crose rimi.ne
tot
un
jucli
tor
mediocru."
A
urmat subiectul
investigiilor:
,,Nu
puqini
sunt
cei care crcrl
ci vor
deveni bogaqi
odata ce vor incepe
si cumpere
foncluli
mutuale
sau
acqiuni la
bursa. Ei
bine, sirnpla
cumpirare
a un()r
acfiuni, fonduri
mutuale,
proprietati
imobiliare
sau
obligaqiurri
nu
vi.
face
bogat.
Facind
ceea
ce
fac investitorii profcsionisti rrrr
vi
asiguraqi
in
mod
obligatoriu
succesul
financiar.
O persc,,rrr,r
c^re
are
mentalitate
de
pierzitor
va
esua
intotdeauna, indifcrcrrt
ce fel
de acqiuni,
obligaqiuni,
proprietigi imobiliare
sau fondrn
i
muruale
cumpir5.."
Urmatorul
exemplu a fost
cel
privincl gasirca partcrrcrulrri
ideal
in
dragoste:
,,Foarte
mulqi
oameni
merg
in
barur:i,
la
scr-vi
ciu
sau chiar
la
biserici
in
speranta ci-gi vor
gisi
jurn:itatcrr,
l)(:r'
soana
la
care
au visat intotdeauna.
Asta
c crccll
cc
fat'.
Sc
ellrr
mereu
?n
ciutarea persoanei potriuitt:,
in
loc
sri
l)r,
ci
l)('r's()rur,l
;,rotriviti."
Iati unul dintre
exemplele
ei
despre
reiagii:
,,tn
rnariaj, unul
rlintre
cei doi
rnembri
ai cuplului
incearci
si-l schimbe
pe
,'clilalt,
in ideea
de
a
aveao relagie mai
buni.
in
loc
sa
incerce
si
,rrodifice
personalitatea
celuilalt, lucru care
duce de
cele
mai
,rrulte
ori
la
certuri,
mai bine
s-ar schimba
mai intii
pe sine. Nu
v:i
axagi
eforturile pe cealalta
persoani,
ci pe gindurile
pe
care
le
.rveli despre
ea."
+.
In
tirnp ce instructoarea vorbea despre
relagii, mintea mea
a
inceput
sa hoinireasci, f;cinclu-mi.
si
rna
gindesc
la numerogii
,rrmefli
pe
care
i-am
intilnit de-a
lungul anilor,
persoane
care
voiau
si
schimbe
lumea, dar care
nu
au
realizat.
nirnic in viagi.
l)o.r9au
si-i
faci
pe toqi
ceilalgi
sa se
schimbe,
nu
insi s,i
pe
ei
I
nslsl.
Cind
a
venit
vorba
despre
bani,
ne-a
spus
a$a:
,,in
privinga
l,anilor,
mulgi
oameni
incearci
sd
facd
ce
fac
cei bogagi
;i
si aibd
t'c
au cei
bogaqi.
Prin
urrnare,
igi
cumpari o
casi
gi
o
magini
care
1',ar
ale
unui om bogat,
iar pe copii
ii
trimit
la
gcolile unde
invaqi
liii
gi
fiicele
bogaqilor.
Din
aceastd
cauzd",
singurul lucru
care le
limine
de
fdcwt
e si
munceasca
9i
rnai
mult
gr
sa
aib,i datorii
gi
'nai
mari,
context
in care
sunt
nevoiti
si depuna
noi
gi noi
efor-
turi...
ceea ce oarnenii
bogaqi nu
prea
fac."
Am dat
aprobator
din
cap, de la
locul
meu
din spatele
clasei"
'l'atal
cel bogat
nu
folosise aceleagi cuvinte
pentru a-mi explica
irceste
lucruri,
dar
irni
spunea
adesea:
,,Oarnenii
cred ci, trudind
l)cntru
bani,
vor deveni
intr-o bund
zi
bogagi.
Itt
cea
mai mare
l)arte
a cazurilor,acest
lucru nu
se
intimpli. Munca
nu ii
va face
bogagi,
ci
obosiqi.
Ei numesc
asta
<<
a
line
pasul cu
familia
lonescu
din
vecini,r, dar,
dacd.
ar
fi rnai
atenqi, ar observa
ci
nrcrnbrii
acestei
familii
sunt
epuizali."
in
tirnpul
cursului
acela
de
weekend,
multe
dintre
sfanrrile
tatalui
rneu bogat au
inceput
si
capete
sens.
Pe
o perioadi
de
rnai
rnulqi ani, traise
modest.
in
loc
si
munceasca intens pentnr
.r-;i
plati
facturile,
muncea
pentru a achizigiona
active.
Daci
l-aqi
li
vizut
pc
stradi,
nu s-ar
fi distins
in niciun fel de
ceilalqi
<,rrrncui.
Nu
conclucca o
masini
luxoasi,
ci
o simpli camioneti.
Ayrcri,
intr'-o
lruni
z.i,
in
jurul
virstci dc
30
de
ani,
a
rizbrt,
irrtrinrl
pt'st't'rrir
l)r'('('un'r
o
trtlsini tlc
ficut lrani. A ficut
fur<lri
198
C,loR.q,Nur
BANTLoR
Cuu
uA
iunocAlrsc?
199
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 101/169
atunci
cind
a
cumpirat
una
dintre
cele
mai valoroase
propriet{1i
imobiliare
din Hawaii.
Abia
dupi ce
i-a
apirut numele
in ziarce
oamenii
gi-au dat
seama
ci acel
b;rbat modesr
qi
ticut
deqincr
multe
alte
afaceri
si
numeroase
proprietiqi
imobiliare.
Nu vof-
bea
mult,
dar atunci
cind
o
ficea
bancherii il
ascultau. Puqini
au
fost
cei care
au vdzut
casa simpli
in
care locuia. Abia
dupi
cr
banii
au ?nceput
si-i
curga cascadi
in
cont,
a
cumpirat o
cagl
mai
mare pentru familia
sa.
Nu
s-a
imprumutat,
ci a
platit
cu
bani
gheaqi.
Dupi
acel
curs
privind stabilirea obiectivelor,
mi-am
dlt
seama
ca
mulgi
oameni
incearci
sa
facd
gt
sa
aibd
ceea ce
cred
ei
cd fiac;i
au oamenii
bogagi. Deseori, isi
cumpi.ri
case
mari
qi
investesc
in
acqiuni, intrucit
aga
igi inchipuie
ei
ci
fac bogaqii,
Ceea
ce
incerca
tatal
cel bogat
sa-mi spuni era
c5,,
daca aceqti
oameni ii imitd in
acqiuni
pe
bogaqi,
dar
rimin
la
mentalitatea
ti
credintele
unui
sirac
sau ale
unui individ
din clasa
de
mijloc,
vor
sfirgi
prin
a ayea
ce
au cei
siraci
gi
cei
din clasa
de
mijloc.
,,F,qti.
faci-ai"
incepea
si aibi
sens.
Cadranul
banilor se referd
la ceea ce egi... nu ld
f.
ceea
ce
lact
Transferul
din
partea
stingi
?n
partea dreapti
a
Cadranului
qine
nu
de
ceea ce
,,faci",
ci de
ceea
ce
,,e$ti".
Important
nll
e
ceea ce
fac
cei
din cadranele
.P"
gi
,,I",
ci
felul
irr
care gindesc,
ce
sunt
ei
in
adincul
sufletului.
Vestea
buna
e ci
nu vi costa
niciun
ban
si vi
schimbaqi felul
rlr,
a gindi. E gratis Vestea
rea
e cd,
uneori,
e
foarte
greu
si
rchimbi
acele
credinqe
adinc
inridicinate legate
de
bani,
rrrostenite
din
generaqie
in
generaqie, dar si cele predate de
citre
lrricteni, colegi
de la
locul
de
munci
sau
profesori,
la
gcoali.
$i
totusi,
schimbarea este
posibill.
Acesta
e
cel
mai
important
rrrcsaj
al cirqii pe care
o
aveli
in
fagi.
Nu e o
carte de
tipul
,,Cum
sii
faci"
sau
,,Ce
trebuie si
faci" pentru a
deveni
liber
din punct
rlc
vedere financiar.
Nu
va
spune
nici
ce
fel
de
actiuni
si
cumpiraqi sau
care
sunt
cele mai sigure
fonduri
mutuale.
Cartea
tlc
fagi se
referi in primul
rind la
consolidarea gindurilor
(11$TI),
astfel incit
sa
putegi
trece la
acgiune
(FACI)
gi
sa
<lcveniqi
liber
din
punct de vedere
financiar
(AI).
Sigwranga
-
problema
celor
din
cadrannl
,,A"
Generalizind,
persoanele care
cauti
si
se
instaleze
in
cadra-
rrul
,,A",
atunci cind
vine vorba
de
bani, apreciazd foarte mult
siguranqa. in
cazul
lor,
de cele
mai multe
otir.
intimpli
ca
banii
sri nu fie
la
fel de importangi precum
siguranga.
Igi
pot
asuma
r
i.scuri
mari in
alte
sfere
ale viegii, cum
ar fi
de
pildn practicarea
l)erasutismului,
nu insa
gi
atunci
cind
e vorba de
bani.
Perfecgionismwl
-
problemd
celor din cadranul
,,L'o
Din
nou,
generalizind...
persoanele
care actleazdin
segmen-
tul
,,L",
dar care
igi
doresc
si se
mute
in
partea
dreapti
a
Oadranwlui, au
o
mentalitate
de
tipul
,,Fi totul
pe
cont pro-
priu". Le
place
si
faci
totul
de
unii singuri pentru ci
simt
nevoia
si
se asigure
cd
treaba
este
ficuti
,,aga
cum
ffebuie".
Si, din mo-
n.rcnt
ce
le vine
foarte
greu si giseasci
pe
cineva care
sa faca
lr,rcrurile
,,asa
cum
trebuie",
fac
totul pe
cont propriu.
Pentru mulqi
,,L"
,
adevdrata
problemi.
este
,,controlul".
Simt
tot timpul
ncvoia
de
a
avea
situaqia
sub
control.
Nu suporti
si
Irca
grcqcli.
f)ar qi
rnai
mult detesti acele persoane
care
fac
grcr;cli
Ei
lc
pritcaz,i
rcputaqia.
l)c aceca, mulqi
,,1-"
ajung
si
2OO
CE,INENUT
BANILOR
Cuu uA
iMBocATEsc? )n't
-
l
i
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 102/169
atinga excelenta
in
ceea
ce
fac
si
tot de aceea
ii
angajaqi
pentru
g
indeplini
anumite
sarcini.
Vi
doriqi ca
dentisrul dumneavoasrr.il
si
fie
un
perfecqionist.
Vreqi ca
avocarul la
care apelaqi
si fie
urr
perfecgionist. La
fel
gi
in
cazul unui
neurochirurg
sau al
unui
arhitect. Penrru
acesr
lucru
ii
pl;tigi.
Acesra
esre
puncrul
lor
forte.
Dar,
in
acelagi rimp,
esre
gi slibiciunca
lor.
Inteligen{a
emo{ionald
A
fi
om
inseamni,
in mare
pafte,
a fi
uman.
A fi
urnan
inseamni
a
avea
sentimente. Avern
toti
aceleagi
sentimcnte.
Cu
togii
simqim teama,
tristelea,
furia,
dragostea,
ura)
dezamigirct,
bucuria
sau
fericirea.
Ceea ce ne individuahzeaza
este
felul in
care
reactionim
in
fata acestora.
Cind vine
vorba
de
risc
financiar,
incerci.m
cu toqii
senti-
mentul
de
teama...
chiar
qi
cei bogaqi.
Diferenga consti
in
reacgin
pe
care
o are
fiecare
in faqa fricii. in
cazul
multor
oameni, sen*
za\ia
de teami
genereazi.
ginduri de
genul:
,,Mergi
la
sigur. Nu-1i
asuma
riscuri."
in
cazul
altora,
in
special
al celor
din
parrea dreapta
rr
Cadranwlwi,
teama
de
a
nu
pierde
bani
di
nastere
gindului:
,Joaci
inteligent. invaqa
si
minevrezi riscul."
Acelagi
sentimenq
altfel
de
ginduri...
un altfel de
a
fi.".
un alt-
fel
de
a
face...
un
altfel de a avea.
Teama
de a
nu pierde
bani
Dupd
pirerea me4
c^Ltza majora
a
problemelor
financiare <.:u
care se
confrunti
oamenii
este tearna
de a
nu
picrcle
bani.
l)in
pricina
acestei
frici,
ei
acgioneazd,
exagerar
de
precaur
sau
incearci
si
qini
torul
sub
control,
ori pur
gi simplu isi prccleu
banii unui asa-zis
expert,
dupi
care
se
roagi
si spera
ci banii vor
fi la
locul
lor
atunci cind vor
avea
nevoie
de
ei.
Daca
teama
vi
qine
prizonier in
unul
dintre
cele patr"u
ct,
drane
financiare,
vi
recomand
si
cttrqr
Emotional
Intelligent'r,
(Inteligenla
emopionald)
de
Daniel
Golen-ran.
in
irc:crsti
(-ar'[c,
autorul
oferi
rispunsul
la
o
intrebarc
vcchc
clc
scc<>lc:
rlc cc:
oamer-rii
care
obtin rczultatc
fclartc
btrnc
la sco,rl,i
rrtr sr.tlt:sc:rrr'..'rr
I
l
I
l
l
1rc
plan
financiar
in
lumea
reala?
Rispunsul:
penrru
cn le-ui
crnotional
il
covirseste
pe cel
rational.
Din
aceastd
cauzd.,
per-
soanele
care
isi
asumi
riscuri,
caretac
gregeli
iar
apoi
o
iau
Je
la
t'rpit
se
descurca
mai
bine
decit cele
care
au
invaqat
si
nu
faca
gregeli
si
si stea
departe
de tot
ce
e
riscant.
Prea
mulgi
oarneni
,rbsolvi
scoli cu
nore
mari,
fera
afi
pregntiqi
din
punct
de
vedere
crnotional
si-gi
asume
riscuri...
mai
ales
riscuri
financiare.
Motivul
pentru
care,
de
obicei, profesorii
nu
sunt
bogali
esre cj.
.rctiveaza
intr-un
sistem
care
aplici.
pedepse
celor
care
fac
greseli.
Mai
mult,
ei
insisi
sunt
oameni
guvernagi,
pe
plan
crnotional,
de teama
de a
nu
facc
greseli.
Dar
pentru
a
putea fi
liberi
din
punct
de
vedere financiar,
trebuie
si
invata'r
curn
sa
l'rcem
gregeli
si cum
si ne
comporr;m
in
fa{a
riscului.
Daci
oamenii
igi
perrec inrreaga
viati
sub presiunea
fricii
de
,r
nu
pierde
bani,
ternindu-se
sa
faca lucrurile
altfcl
decit
ccilahi,
rrtunci le
va
fi
imposibil
si se
imbogiteasci...
chiar daci
drumul
c
simplu:
cumperi parru
case
verzi
gi
le vinz.i
?n
schimbul
unui
hotel
mare
si rosu.
IQ-wl
emolional
e
mai
pwternic
Dupi
ce
am citit
cartea
lui
Goleman,
mi-am
dar
seama
ca Ie-ul
f
inanciar
este 90"/o IQ
emoqional
si
doar loYo
informaqie
rehnica
privind
finanqele
sau
banii.
La
un momenr
dat,
Goleman
il
ci-
tcazipe
Erasmus
din Rotterdam,
umanist
din
secolul
al
XVI-lea,
autorul
unei scrieri
satirice
pe
tema
conflictului
peren
dintre
raqiune
si
sentimente.
In
lucrarea
sa,
autorul
utrhzeazd,urr
raport
tlc
24la
1
pentru
a
compara purerea inteligenqei
emotionale
faqa
<lc
cea
a
inteligengei
raqionale.
Cu
alte
cuvinte,
cind
aring
o
irrtensitate
maximi,
sentimentele
sunt
de
24
de ori
mai
puternice
decit
ragiunea.
Ei
bine,
nu-mi
dau
seama
daca raportul
este
unul
corect
sau
nu,
dar
poate fi
relevant
in
compararea
putcr.ii
gindirii
emotionale
cu cea
a gindirii
ralionale.
24:l
I
ntcl
i
gcr r
1ri
c'rrroqio
nllri
:
I
r r
tcli
gcrrqi
rationrrli
202
C,toReNur
BANILoR
Cuu
ue insocATrsc?
203
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 103/169
Suntem
fiinqe
umane
gi
nu cred
ca
existi
om
care
si
nu
{i
triit
momenre
in
viagi
cind
sentimentele
au
coplegit
gindirea
ralio-
nala.
Sunt
sigur
ci
mulqi
au
trait
clipe
in
care:
1.
Au
spus
la
minie
lucruri
pe
care
apoi
le-au
regretat'
2.
Au
f-ost atragi
de persoane
cu
care
igi
dideau
seama
ca
nu
se
potrivesc...
gi
a"
continuat
si
aibi
o
relagie cu
ea
sau,
9i
mai
grav,
s-au
cisatorit
cu
aceasta.
3.
Au
ilarr,
,"., at
vdzut
persoane
care
nu-gi
puteau
stipini
lacrimile,
pentru
ci
au pierdut
Pe
cineva
drag,
4.
Au
ficut
in
mod
deliberat
ceva
riu persoanei
iubite,
pen-
tru
ca
se
simqeau
riniqi.
5.
Au suferit
ditt
dtagoste
gi
n-au
reu;it
sa-gi
revini
decit
dupi
mult
dmp.
Acestea
sunt
doar
citeva
situagii
ilustrative
in
care
senti-
mentele
se
dovedesc
mai
puternice
decit
raqiunea'
Sunt
cazuri
in
care
serrti-errtele
depaqesc
raportul
de
24:1,
ele
fiind
denumite:
1.
Dependenqe,
Precum
mincatul compulsiv,
fumatul,
sexul,
mersul
la cumpirituri,
drogurile'
2.
Fobii,
precum
frica
de
gerpi, de
inalqime,
de spagii
inguste,
de
intuneric
sau
de striini.
Acestea
9i
alte tipuri
de
comportament
aseminitoare
sunt
guvernate
tOOy"
de^serrtiment..-i.,
cazul
dep-endenqelor
9i
al
iobiilor,
purerea
gindirii
ralionale
e
aproape
nule
in
faqa
gindirii
emotionale.
Fobia
de
;erpi
Cind
luam
cursuri
de
pilotai,
aveam
un
prieten
ciruia
ii
cr:t
foarre
frici
de
gerpi.
in timpul
unei
lecqii
despre
curn
si
supravieguim
in selbeticie
in
caztl
in
care
suntem
doborili,
prtfeso..rl
a
adus
in clasi
un
garpe
inofensiv
dc
gradina
pcntru
i
ne
ardta
cum
il putem
minca.
Prietelul
rtcLl,
()In
in t'ntit
firea, asarit
de
p"
,."rrn,
a
inccpttt
si
qipc
r;i
a
{:trgit
<lin strli'
Nrr
s-a
putut
controla in
niciun fel.
Nu
numai
ca
fobia
sa de
;erpi
era
{oarte
puternicd, dar gindul
ci
un
garpe
mai poate
fi
;i
mincat
l-a
afectat
atit
de
mult,
incit
i-a
fost imposibil
sd
mai
rimini in
clasa.
Fobia de
bani
Cind vine
vorba de riscul
financiar,
amvdzut
oarneni
care au
exact
aceeagi
reacgie. itr
loc
si
aprofundeze
subiectul
investigi-
ilor,
ei
sar
de
pe
scaun,
qipa
;i
fug cit
ii
qin
picioarele.
Cit
despre bani,
existi
multe
fobii emo1ionale...
prea
multe
pentru a le
enumera
atci.
Le am
gi
eu.
Le aveli
9i
dumneavoas-
tri.
Le
avem cu toqii.
De
ce?
Pentru cd,,vd"place
sau
nu, banii
sunt
un
subiect
emoqional.
Din aceastd"
cauzd.,
mulqi oameni
nu
pot gindi
raqionaL atunci
cind vine
vorba
de
bani.
Daci
nu
sunte[i de
aceeagi
pirere,
daci
nu credeqi ci
banii
sunt
un
subiect emoqional,
atunci
priviqi
ce
se
intimpl;
la bursi-
De
obicei,
toate
se
petrec acolo
fari
nicio
logica,
cele
care
faclegea
fiind
sentimentele
de
teami
gi
licomie.
Sau
privigi un
om
care
se
suie
intr-o magini
noui gi incepe si
miroasi pielea
de
pe
banchete.
Vinzatorului
nu-i
mai
rimine de
ficut decit
si ii
gopteasca
in ureche cuvintele
magice:
,,Avans
rnic,
rate lunare
accesibile."
itr
acel
moment,
logica poate
si-gi
faci
bagajele
gi
si plece
in vacanqi.
Gkndurile
emolionale
sund logic
Problema cu
gindurile emoqionale
profunde
e
aceea
ci
ele
par
si
aibi
logici.
in
cazul
unei
persoane
din
cadranul
,,A",
in
sufletul cireia teama
gi-a
facut cuib,
gindul
logic este:
,,Mergi
la
sigur. Nu-qi
asuma
riscuri."
Totugi, pentru
o persoani
din ca-
dranul
,,I",
acest
gind
nu
suna
deloc
logic.
in
cazul
celor
din
cadranul
,,L",
cind
se pune
problema
sa
incrcdinqeze cuiva
o
anumiti sarcini,
gindul
lor
logic
este
urmi-
torul:
,,Mai
bine
fac
eu
aceasti
treaba,
decit
sa-l
las
pe
altul."
Din
rrccst
lnotiv, rnultc
dintre
afacerile
de
tip
,,1,"
sunt afaceri
in
carc
sunt
irrrltlicaqi
rncrrrbrii
fanrilici.
Existi
un .scntimcnt
dc
r
204
CEON,TNUT
BAMLOR
Currr
lrA iunocATEsc
?
205
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 104/169
incredere
mai mare in
familie.
Acestia
urmeazd.
deviza:,,Singele
ap; nu
se
face".
Agadar,
cadrane
diferite... logici
diferiti...
ginduri
diferite...
ac{iuni
diferite...
posesiuni
diferite... aceleagi
emoqii.
Iati,
deci,
ci
sentimentele
sunt
cele care ne fac
si
fim
fiinte
umane,
in
timp
ce recunoagterea
faptului
ci avem sentimente
este
o parte
importanti
din
ceea ce
inseamni
a
fi
om.
Acqiunile
ne
sunt
determinate de
felul in
care
reactionim
fiecare
in fap
acestor
sentimente.
N-am
cbef
Una
dintre modalitiqile
de a va
da seama cn gindiqi emolio-
nal
gi
nu
ragional
este
aceea
de
a
remarca
momentele
in
care
folosigi
cuvinte
precum
,,a
simti",
,,a
ayea chef",
,,a:'fr"
s.a.m.d.
De
exemplu,
multe
persoane
care sunt
guvernate de emotii sau
sentimente
spun
lucruri
de
genul
,,Nu
am
chef
si merg
azila
sala
de
fitness", chiar
daci,
raqional,
sdu
ci
ar
trebui
si
meargi.
Mulf
dintre
cei care
au
probleme financiare
nu-si
pot
con-
trola
sentimentele
sau
le
permit acesrora
si
le
dirijeze
gindurile.
Deseori,
ii
aud spunind:
,,Nu
am
chef si invit
despre
investitii.
Prea
complicat
pentrn
mine."
,,Simt
ci investiqiile
nu
sunt
pentru
mine."
,,N-am
chef
si discut
cu prietenii despre
problemele
mele."
,,LJrisc
si fiu respins
de
o alti
persoani.."
Pdrinte-copil-aduh
Acestea
sunt ginduri generate
mai mult
de
sentirnente decit
de raqiune.
in
psihologie,
acest
subiect e tratat
sub
forrna
con-
flictului
dintre
pirinte
gi copilul
siu. De
obicei, parintclc
vorbegte
in
termeni
de
,,trebuie".
De
exemplu,
pirintele
spunc
ceva
de
genul
,,Ar
trebui
si-qi
faci
remele",
in
timp
cc copilul,
ca
reacgie
la
solicitarea
pirintelui, rispunde
,,emoqional":
,,N-arn
chef
acum."
Din punct
de vedere financiar, pirintele
din dumneavoastri
vi spune:
,,Ar
ffebui
si economisegti
mai
mult." Dar
copilul
dinlSuntru
rispunde:
,,Dar
simt
nevoia
unei vacanqe.
O
si
acopar
cheltuielile
cu
cartea de
credit."
Cknd
sunteli
adwh ?
Cind ne mutim
din
partea
stinga
a Cadranwlwiin
cea dreap-
ti.
e
necesar
si
firn
adulqi. Trebuie
si
ne maturizdn
cu to[ii
din
punct de
vedere financiar. in
loc sa
fim
pirinqi
sau copii,
ar
tre-
bui
si
ne
gindim
la
bani,
munci
gi
investiqii ca adulqi.
Iar
a
fi
adult
inseamni
a
gti
ce ai de
ficut
si a
face
acele lucruri,
chiar
daca
poate nu
ai chef de
ele.
Dialogwri
ldwntrice
Pentru
cei
care cochercaza cu
ideea
de
a
trece
dintr-un cadran
intr-altul,
o
parte
importanti
a
acestui
proces
e
aceea
de a
fi
congtienqi
de
dialogul interior...
sau de conversaqiile pe care
le
poarta
cu
ei
insisi.
Nu uitaqi
ideile
debaza
din cartea
De
la
id.ee
la
bani.
E
extrem
de
important
si
figi
mereu
atent
la
gindurile
dumneavoastri
ticute, la
dialogul
launtric, gi
la
fel
de
important
e
sI pistrati in minte faptul
cd
ceea
ce pare
logic intr-un
cadran
poate si fie
total
lipsit
de
sens
in
alrul.
Procesul
trecerii
de la
siguran{a
financrard
sau a
unei slujbe
la
libertatea
financiari
este,
rnai
intii,
unul
ce
qine
de
schimbarea
felului
de
gindire.
Este
un
proces
in care
trebuie sa distingegi
gindurile generate
de
emogii
de
cele care
igi
au
sursa
in
ragiune.
Daci
vi
puteli
stipini
emogi-
ile
gi
luali
decizii
in
functie
de
ceea ce
$tiqi
ci
e
logic,
ave{i
$anse
sa incheiaqi
calatoria.
Indiferent
ce
vI spun cei
din
jur,
cea
mai
importanti
conversatie
e
cea pe care
o
ave{i cu dumneavoastri
insivi,
cea dinliuntru.
ln
perioada
in
care eu
si
soqia
mea am
rimas,
temporar,
pe
c{rumuri,
situalia
financiara
instabili
in care ne-am trezit
a
creat
contcxtul
propice pentru
pierderea sentimentelor de sub con-
trol.
De multc
ori,
gindurile care
ne
pireau logice
s-au
dovedit
a
fi, clc f:rpt,
pnr-c cnroqii.
Sentimentcle
ne
spuneatr acelcagi
Ce,oR,clrur
BANTLoR Cuna uA
iMBoGATEsc?
207
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 105/169
lucruri
pe care le
auzeamde la
prieteni:
,,Mergeqi
la sigur. Luaqi-vl
fiecare
cite
o
slujbi siguri
9i
stabili gi
bucuraqi-vi de vtatl.."
Cu toate
acestea,
am
reusit
sa
ne
pistrim
hotirirea
gi
am
convenit
ci
libertatea
este
mult
mai importanti
pentru noi decit
siguranqa.
in
drumul nostru
spre liberta
tea
hnanciari,
am
gtiul
ci
vom
dobindi un
sentiment
de siguranqi pe
care un
ser-viciu
nu
ni l-ar
fi putut
oferi niciodati.
Aceasri
idee
avea sens
pentru
noi.
Singurele
obstacole care ne stiteau in
cale erau
gindurilc
generate
de
emogii.
Ginduri care
pireau
logice,
dar
care
pe ter-
men lung
nu
aveau
niciun
sens.
Vestea
buni este ci, odati. ce
arn
ajuns acolo
unde
ne
doream, vechile
glnduri
au amuqiq iar noile
ginduri
-
cele
ale
cadranelor
,,P"
gi
,,I"
-
au
devenit realitate.
Astizi,
inqeleg
stirile emotionale
prin
care trece
o
persoanl
care
sPune:
,,Nu-mi
pot asuma riscuri.
Am
o
familie
de care trebuie
str
am
grrja.
E
necesar
si
am
o slujbn siguri."
,,N-am
ganse
in
lumea
investigiilor.
E
nevoie
de
bani pentru
a
face
bani."
,,Voi
face
totul
pe cont
propriu."
ii
inqeleg
perfect pe acegri
oameni,
penrru ci si
eu am avut
astfel
de
ginduri.
Dar
acum,
cind am atins libertatea
financiari
ca
,,P"
gi
,I",
mi
uit la
Cadran gi
vi
pot
spune cu toati
sinceri-
tatea
cd,libertatea
financiari
iti
ofera
liniste
si
un
sentimenr dc
sigurangi
unic.
Diferenge
dintre
,,A"
si,,P"
Valorile
emogionale
debazadau
nastere
unor
viziuni
diferitc.
Dificultngile
de comunicare
intre
proprietarii
unei afaceri
qi
angajagii
acelei
af.aceri sunt,
deseo ri,
cauzate
de
diferenqelc
la
nivel de
valori
emofionale. A
existat inrordeauna
un
conflict
intre
angajati
si
patroni pentru
ci unul
vrea
un
salariu
mai
marc,
iar celilalt
soliciti
mai
multi
munca. Acesta
esre
si
rnorivul
pcn-
tru care,
de multe ori,
ii
auzim
pe oameni
plingindu-sc:
,,Sunt
exploatat
9i
pl;tit
sub cit ar rrcbui."
Din
partea
ceala\td,ii auztm
pe
patroni
intrebindu-se:
,,Ce
l)utem
face
pentru
a-i
motiva
si munceasci
mai
mult
9i
si
fie mai
Ioiali,
firi a
fi nevoie si
le mirim salariile
?"
Diferenge dintre
,,P"
si
,,1"
Un
alt mic
rizboi
se
di
intre
operatorii unei
afaceri
-
.P"
-
;i
cei care
investesc in
acea
afacere,
numigi
adesea
,,acqionari"
-
,,1".
IJnii doresc
mai
mulli bani
cu
care
si
oPereze,
in timp
ce
ccilalqi vor
dividende
sporite.
O
discuqie
la
o
intrunire
a
aclionarilor
ar
putea
suna astfel:
Managerii
companiei:
,,Avem
nevoie
de
un avion
particular
cu
care directorii
nogtri
si
poati
ajunge
mai
repede
la intilniritre
cle
afaceri."
Investitorii:
,,Numirul
directorilor
ar trebui
redus.
Dupi
rrceea,
nu vom
mai
avea nevoie
de
niciun avion
particular."
Diferenpe
dintre
,,L"
;i
,,P"
intranzacliile
de
a{aceri,de
multe
ori s-a
intirnplat
si
vid
un
,,L"
inteligent, cum
ar
fi un avocat,
de pildi,
ajutind
un
,,P"
si
obgini o
afacere
in valoare
de
milioane
de
dolafi,
iar
la
ftnalizarea tranzac\iet
si
fie
frustrat de
faptul cd'
acel client
se
irnbogiqegte,
in
vreme
ce
el nu cigtigi
decnt salariul
pe
o ori.
Cuvintele
lor
ar
putea
fi urmitoarele:
Avocatul:
,,Eu
am depus toate
eforturile,
iar
el a
obqinut
toqi
banii."
Patronul:
,,Cite
ore
ne-a
pus la plata avocatul
acela?
Am
fi
putut
cumpira
intreaga
firmi
de
avocatura
cu banii
pe
care
ni
i-a
cerut."
Diferenge dintre
,,A"
si
,,1"
Un
alt
exemplu
este
cel al
unui
manager
bancar
care acorda
un
imprumut unui
investitor,
in
vederea
cumpirarii
unei pro-
prictiqi
inrobiliarc. Invcstitorul
obqine
un profit
de sute
de
mii
ilc clolat,i
;i
br:rrcfici,tz.i dc scutirca
de
taxe, in
timp ce
banchcrul
F
CnouNur
BANILoR
Currr mA
innocAlnsc?
209
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 106/169
primeste
un
salariu
impozitat
sever.
Avem
de-a
face
aici
cu o
relagie intre
un
,,A"
gi un
,,I",
care
ii
cauzeazd.primului
o
reaclic
de
tip
emoqional.
,,An
ar
putea
spune:
,,f-am
oferit
acestui individ
un impru-
mut
substangial,
iar
el nici
mdcar
nu mi-a
mulgumir.
Nici micar
nu
i-a
trecut
prin minte
cit
de mult
muncim
pentru
unul
ca
el,"
,,Iu ar
putea
spune: ,,Birocrati mai sunt 9i bancherii
agtia
I
Uite citi hirqogirie
trebuie si
adun
la
un
loc
penrru
a
obqine
un
amdrit
de irnprumut."
Un mariaj
cu twlbwrdri
emo{i,onale
Cel mai
zbuciumat
mariaj
din
punct
de
vedere
emo{ional
pe
care
l-am
cunoscut vreodati
a
fost
cel al unui
cuplu
in
care soqia
era
un
,,A"
de
esen{e
tare,
care
credea cu
convingere
in
sigtr"
ranta
financiari
si
cea
a
slujbei,
in
timp
ce soqul
se
considera
urr
,,I"
de rang inalt.
Se
credea
urmatorul
\flarren Buffett
al
Americii,
pe
cind,
in
realitate,
nu
era
decit un
comis-voiajor,
adici
un
,Lu
...dar
gi
un
jucitor
inveterar
in
adincul
sufletului.
Se
afla
mereu
in
ciutarea
investigiei
care-l
va
ajuta si
sc
,,imbogigeasci
instant".
Ciulea mereu
urechile
in
sperangir
afbrii
unei
oferte
noi de
ac[iuni,
a
unei
scheme de
investiqii
offshore
care
promitea
profituri
colosale
sau
a
unei
afaceri
cu
proprietigi imobiliare
in
care
s-ar fi
purur
implica.
Acesti
doi
oameni sunt
si acum
cisitoriti,
degi nu
pot
intelege
ce-i
gincr
impreuni.
Fiecare
il
scoate
din
sirite
pe celilalt.
Unul
rriieqtc
pe
marginea
pripastiei,
iar
celilalt foarte
departe
de
c,r.
Cadrane
diferite,
valori
debaza
diferite.
Un
mic
sfat
tn
cazul
tn care
sunteti
cdsdtorit
saw
implicat"tntr-o
relalie
amorodsd'
Daci
sunteqi
cisitorit
sau
sunreqi
implicat
intr-o rclaqic
amoroasi,
incercuigi
cadranul
care
vi.
genereazd"
cea
mai
rnarc
parte
a venitului,
iar
apoi
pe
cel din
carc isi
extregc
banii
partenerul
de
viati sau
iubitul/iubita.
Motivul
pentru
care v-arn
rr.rgat
si
faceqi
acest
lucru e
acela ci
tliscutiile
in
cuplu
se
transforma
de
multe
ori
in
certuri
atunci
cind
unul
dintre
parteneri nu
?ntelege
din
ce cadran
provine
cclilalt.
Bdtdlia
dintre
cei
bogayi gi
cei cu
studii superioare
Mai existi
un
clmp de
lupta
pe
care
l-am
observat, dar
de
(rare
nu
se
prea vorbegte
-
acela
unde se infrunti
punctele
de
vcdere
ale
celor cu studii
superioare,
pe de o parre, gi ale
celor
bogagi,
pe
de
alti parte.
De-a
lungul
anilor
in
care
am cercetat
diferenqele
dintre
cele
ltatru
cadrane,
i-am
auzit
deseori
pe bancheri,
avocati,
contabili
si
alqii ca
ei
bomL,inind
cum
ci,
degi
ei
sunr cei cu
studii
supe-
rioare,
tot
cei
negcoliqi
fac
avere.
Aceasta este
batilia pe care
o
vad
eu intre
cei cu
o
educaqie
superioara si cei bogaqi, care
con-
sta,
de
fapt,
in
diferenqele dintre
persoanele
din
partea
stinga
a
Oadranwlwi.si
cele
din
partea dreapta...
ori dintre armara
,A-L"
si
arm:rta
,,P-I".
Nu
c
vorba
dc faptul
ci cei
din
cadranelc
,,P"
si
,,1"
n-ar l'i
scoli1i...
cici
rnulqi
au
snrdii supcrioirre
;
doar ca mulqi
l
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 107/169
F'
f
I
i
212
CRnR,twul. BAMLOR
I
Cum
rrrA
iunocApsc?
213
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 108/169
i
emolional
fata
de
cigtig sau
pierdere.
Cigtigul
si pierderea
nu
sunt decat
o parte a
jocului."
Fdrdsire
a
slwj b
ei sigure
Prietenul
meu
Mike avea
deja
la
dispoziqie
un sistem.
il
con.
struise
tatal
siu.
Eu nu
am avut
un
asemenea
noroc.
Stiam
ci,
intr-o
bunl" zi,va
trebui
si pirasesc confortul
si
siguranta
cuibu.
lui
pentru
a
incepe
si-mi
construiesc
propriul
sisrern.
ln 1978,
mi-am
dat demisia
din postul full-tirne
de
la
Xerox,
f;cind
astfel
primul
pas inainte...
unul dificil, fari plasd
de
sigu.
rangi
dedesubt.
Teama
gi indoiala
imi
acaparascri mintea.
Frict
aproape
ci ma paraltzase
atunci
cind am
semnat clemisia,
mi-arn
luat
ultimul
salariu
gi
am
ie;it
pe usi.
ini.untrul
meu
se
facca
auzrti.
o
intreaga
orchestri
de
ginduri
si sentimente
autodis-
trugitoare.
Mi
mustram
atat de zgomotos
si cu
atita convin-
gere,
incit nu mai
puteam
auzi nimic
altceva.
I)ar
a
fost
un
lucru
bine-venit,
cici
multi
dintre
colegii
de
la serviciu spuneau:
,,Se
va
intoarce.
Nu
va rdzbate."
Problema
era cd.
aceleasi
lucruri
mi le
spuneam;i
eu. Cuvintc
de
indoiala
de
sine
care
m-au
bintuit
ani
de zile,
pini cind,
?mpreuna
cu
sogia mea,
am
obginut
succesul
atAt
in
cadranul
,,P",cit
siin,,I".
$i
astazi
mai
aud
acele
cuvinte,
doar ci acurrt
au
mai
pllqini
autoritate.
in
perioada in
care
am
incercat
sa-rni
depasesc
indoielile,
am
invigat
sd. creez
ake cuvinre...
cuvinte
de
incurajare,
afirmaqii
de
genul:
,,Pd"streazd.-ti
calmul,
ginde;te
clar,fii
recepriv,
nu
te opri
din
drurn,
cere
indrumarea
cuiva
care
a mai
rners
pe acest drurn
inaintea
ta, ai
incredere
si
pisrr
eaz6,-qr
cr:edinga
?ntr-o
forgri
supc-
rtoard.
care
doreste
tot
ce
e
mai
bun
pentru
tine."
Arn inviqat
sd.
creez aceste
cuvinte
de
incurajare
interioirrii
chiar
daci
o
parte din mine
era
ingroziti.
si renritoar
c.
$tiarn
ca
gansele
de reugita la
primul
pas
inrr-o
lumc nouir
erau
extrem
de
reduse.
$i
totugi,
sentimente pozitive
prcclull
increderea,
credinta,
curajul,
dar
gi
bunii
mci prictcni
m-au
lju-
tat si
merg
mai
departe.
Eram
consticnr clc faprtul
cri
vl
trc[rui
sa-mi
asum
riscuri.
$tiar:r
r:ri, riscinrl,
g,rcsc:lilc
surrt irrcvitrrtrilc,
rlar
si
ca
ele
duc
spre
inqelepciune
si cunoagtere,
lucruri de care
rluceam
lipsa.
Pentru
mine,
eqecul
ar fi insemnat
sa las teama sa
invingi,
context
in
care
am
decis
si-mi
continui
drumul, chiar
rlrci nu
aveam
nicio
garangie
ci.
voi
reusi.
Tatil
cel bogat
imi
insuflase
ideea
ci
,,egecul
este
parte a drumului
spre succes".
Cdldtoria
ldwnticd
Cilatoria
dinspre
un
cadran spre
altul este
una liuntrica.
Este
o
calitorie
de
la
un
ser
de
convingeri
gi
aptitudini
practice
la
un
nou
set
de
convingeri
9i
aptitudini
practice.
Procesul
seamani
l<rarte
mult
cu
invitarea
mersului
pe
bicicleti. La
incepu
t,
cizd.-
turile
sunt inevitabile.
De
cele
mai multe
ori, e frustrant gi umi-
litor, mai
ales
atunci
cind
prin
preajmi
se afli
prieteni
care
iqi
rrrmiresc
eforturile.
Dar,
dupi
un timp,
sirul
cdzdturilor se
incheie,
iar
mersul
pe bicicleti
devine
o a
doua
naturd.
Chiar
tlaca
se
intimpli
si
mai
cazi,
acest
lucru
nu
mai
reprezinti
o
tragedie,
pentru
ca,
inliuntru,
grii
ca
te
poqi
ridica
gi
continua
si
rnergi
mai
departe.
Procesul
e acelagi
atunci
cind
va despirgiqi
de
mentalitatea
emotionala
a
sigurantei
serviciului
gi
incercaqi
si
tlobindili
o menralitate
emoqionali
a
libert;qii
financia
re.
Odatd"
cc
eu
si
sotia mea
am
reusit
acest
lucru,
nu
ne-a mai fost
atit
de
tcami.
sa cidem,
caci
eram mult
mai increzdtori
in abilitatea
rroastri
de
a
ne
ridica.
Au
existat
doui
afirmagii
care m-au
ajutat
si-mi
conrinui
crilatoria.
IJna
a
fost
sfarul
tarilui
cel bogat,
oferit
in perioada
cind
eram
pe
punctul
de a renunta gi
de a ma
intoarce la
vechiul
stil
de
viaga:
,,Poqi
renunqa
oricind.".
de ce si renungi
tocmai
rrcum ?"
Aceste
cuvinte
mi-au
menqinut
optimismul
si
m-au
ajutat.
si-rni
stiplnesc
emoqiile.
Ele
mi-au amintit
ci
sunr
la
jumitatea
rlrumului
qi
ci
n-are
niciun
sens sd.
mi
intorc
cind
distanta
pina
l,r
punctul
din
care
plecasem
era aceeasi
cu
cea
pe
care o
mai
rtveam
de
parcurs
pinala
cadranul
din
partea
dreapti.
Era
ca
gi
.:um Columb
ar fi lisat
rotul
balta
si ar fi ficut
cale intoarsi
din
rnijlocul
Atlanticului.
in
orice
directie
as
fi
luat-o,
disranra
era
rrcccagi.
r
214
CanReuur BAMLoR
Cuu
mA inrsocATrsc
?
215
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 109/169
Avertisment:
A fi inteligent inseamni
gi a gti
cind
sa
renunll,
Prea
des am intilnit
oameni atit
deindirjigi si
incapaqinaqi,
inclt
continue si
se
cramp
oneze
de un proiect, chiar daca
e evident
cl
acesta
nu
are
nicio
sansi
de
reugiti. Dilema
daci si
renunqi
sa{
sa
mergi
mai
departe este veche de
secole
Ei
cu ea se
confruntl
toqi
cei
care
igi
asumi riscuri. Raspunsul il
puteqi afla
apelind
lr
un
mentor
care
a reugit
deja
si
trayerseze ?n cealalta
partc
I
Cadranwlwi
si caruia ii
puteqi
cere
sfatul. O asemenea persoanl,
care
se
afll,
dejain partea
dreaptd,
vi
poate
indruma
cel mai [rirte,
Atenqie
insi la
sfaturile
primite
de
la
cei
care
doar au citit clrqi
despre aceast;
calitorie
gi
sunt platiqi
sa
susqini prelegeri
pe
marginea ei.
Cealalti
afirmagie
care m-a
ajutat,
in
multe
momente
sa mcrg
mai
departe a
fost:
,,De
multe ori,
gigantii merg
gi
cad.
Nu
9i
viermii, care nu l'Ac
decit si se
tirasci sau si
meargi
pe
sub
pimint."
Principalul
motiv
pentru
care
existi
atitia
oameni
cu
pro"
bleme financiare nu
e
acela
ci duc
lipsi
de
educaqie
sau ci
rtu
muncesc
suficient,
ci
ci se
tem
si
nu
piarda.
Daci
aceasti tcanttr
ii
qine
pe
loc,
atunci au
pierdut
deja.
Pgrdqnglj
tgi
reduc
ch;tigurile
;i
t;i
prelwngesc
prerdenle
Teama de
a
nu
fi
pierzatori
influenqeaza
acpiwnile oamenilor
intr-un
mod foarte
ciudat. Am cunoscut
persoane
care
ilu
cumpirat
acgiuni cu
20
de
dolari si
le-au
vindut cind
au ajuns le
30,
intrucit
se
temeau
foarte
tare
si
nu
piardi
acest
mic
ciqtig,
Apoi
gi-au
ros
unghiile
cind auvdzut ci pregul aurcat
la 100
<lc
dolari,
a
coborit
la
jumitate,
iar
apoi
a
urcat
din nou cu
1OO.
Aceleagi
persoane,
dupi ce
au cumpirat
ac{iuni cu
20
de
dolari, nu
iau
nicio
decizie
atunci cind prequl coboara
la
3
do-
lari,
sperind
ci, in
cele
din
urmi, prequl
va
creste...
si
rimin
cu
aceasti speranli
gi
cu
acgiunile
in
braqe
timp
de
douazcci
clc
erti.
Aceste
persoane,
temindu-se si
nu
piardi
sau
rcfr-rzirrcl
sil
recunoasci
faptul
ci
au picrdut, sfer$csc rncrcu
prin
a
pricrdc.
C
I;tigd.t9,rii
fti
re duc
catugunle
pierderile
;i
t;i
prelwngesc
Cigtigitoriifac
exact aceleagi
lucruri,
dar pe dos.
in momen-
tul
in
care
stiu
ci. vor
pierde
-
de exemplu
atunci
cind
prequl
.rcqiunilor
cumparate incepe sa
scada vertiginos
-
vind imediat
f
)cntru
a-gi
minimalizapierderile. Multora
dintre
ei
nu
le
e
deloc
r
usine
si spuni
ci au
pierdut,
pentru
ci
un
cistigitor gtie
ci
lricrderea
e parte
a
drumului spre
succes.
Cind pun mina pe
o
investiqie profitabila,
o storc
pini
la
trltimul
binuq.
Dar, in momentul
in
care
reahzeazd. ci aceasta
e
1'rc
cale
si-;i dea duhul
9i
ci prequrile
incep sa
scada, vind
tot.
Cheia succesului in lumea investigiilor este neutralitate
a
fatd,
.lc
cistig
si pierdere.
Doar
aga
veti evita si
lisaqi
gindurile
ge-
ncrate
de
emogii, precum
teama sau
licomia,
si
vi acapareze
nrintea.
Ferdanqii se
comportd
la
fel
gi
tn via;d
Persoanele
care se tem si
nu
piardi se comporti
la fel
gi
in
viaqa
personala. Cu
togii cunoastem
persoane
care:
1.
Prelungesc
un
mariaj in
care
nu
mai
existi
niciun fel de
iubire.
2.
Rimin in
slujbe
f;re
nicio
perspecrivi.
3.Pdstreaza
haine
vechi gi tot
felul
de obiecte pe care
nu le
vor
mai
folosi
niciodati.
4.
Continui si locuiasci in
orage
in
care
n-au niciun
viitor.
5.
Rimin
prieteni
cu persoane care
ii
trag
in
spate.
Inteligenqa
emolionald
poate
fi
controlatd
Inteligenga
financiara
se afla in
strinsi
legatura
cu
inteligenqa
crnotionali.
in
opinia
mea, majontatea oamenilor
sufera
din
pr.rr-rct de
vedere
financiar din cauza
ca emoqiile
sunt
cele care
le
controlcazi
gindurilc. Ca fiinqe umane, avem
cu toqii
aceleagi
crrr<rqii.
(l'crr
cc
rlctc'r'rrrirri
difcrcnqclc
in
ccc:r cc.facem qi
ccca
cc
F
215
C,toR,qr.tut. BANTLoR
217Cuu
ue
imnocAt, rsc ?
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 110/169
a'uern.
in viaqa
este
felul
in
care
reactionin in
faqa
acestor
timente.
Senzagia
de
teami,
de
pildi,
ii
poate face
pe
unii dintre noi
sI
fie
lagi.
Aceeagi
senzatie, insa,
le
poate
inspira
altora curaj.
Din
nefericire,
cind
vine vorba
de bani,
cei
rnai mulqi mernbri
ai
societigii
noastre
au
fost
progremaqi si aibi
un
comportament
financiar
plin
de lagitate.
C6nd
teama de a
nu
pierde
bani
li
se
instaleazi.
in
suflete, mintea incepe
si
scancleze aceste
cuvinte:
t.
Mai
bine
,,siguranti"
decit
,,libertate".
2.
Mai
bine
,,evigi
riscul" decit
,,si
inveti
sa te descurci
tn
condiqii de
risc".
3.
Mai
bine
,,mergi
la sigur"
decit
,,si
joci
inteligent".
4.
Mai
bine
,,si
nu-gi
pogi
permite"
decit
,,si
te intrebi
ce-ar
trebui
si
faci pentru
a-ti
putea
permite".
5.
Mai
bine
,,sa-qi
spui ci
e prea scump" decit
,,sa
te gindcqti
la
valoarea
sa
pe
termen
lung".
6.
Mai
bine
,,diversificare"
decit
,,concenttrare".
7.
Mai
bine
,,iei
in
seami. ce spun
prietenii"
decit
,,si
pui bazi
pe
ce
gindegti tu".
inqelep
ciun e a
risc
ulwi
Existi o gtiinqi
a
asumarii riscurilor, mai
ales a
celor
finan-
ciare. IJna dintre
cele mai
bune
cirqi
pe
care
le-am
citit
despre
bani gi managementul
riscului
este
Trading
for
a
liaing,
cla
dr. Alexandcr
Elder.
Degi
a
fost
scrisi
pentru
per soanele a
ciror activitate
de
baz{
este negocierea
acqiunilor gi
opqiunilor
la bursi,
ingelepciuner
riscului
si managementul riscului
se aplica tuturor
domcniilor
financiare,
precum adrninistrarea
banilor, psihologia
individuaLi
sau investigiile.
Unul
dintre
rnotivele
pentr-u
care
cei carc
oblin
succesul
in
cadranul
,,P"
nu
se descurci la
fel
de bine
in
caclrn-
nul
,,I"
este acela ca
nu
inqeleg
pe
deplin psihologia
riscului.
(lci
din cadranul
,,P"
sunt,
incr-adevir,
farnilierizati
cti
riscul
crrc
implici
sisteme
de
afaccri
qi
angajaqi, clar nu
qi ctr
cclcarc trcbuic
asumat
in
sistemele
dc bani carc
l'ac
elti beni.
Rezumind,
trecerea
din partea stinga
in
partea dreapti
a
Oadranwlwi
qine
mai mult
de
stapinirea emoliilor
decit de
apti-
tudinile
practice.
Acesta
este
9i
motivul
pentru care
nu
reco-
rtrand
persoanelor aflate
in
imposibilitatea
de
a-9i
controla
rurogiile sd
intreprinda
aceasta
calitorie.
Persoanelor
din partea stingi
li
se
pare ci partea
dreapti
este
rnult
prea
riscanti
pentru ci
sentimentul de teama
Ie a{ecteazl"
gindirea.
Ei
cred ci
indemnul
,,mergi
la
sigur"
este o
idee
logi-
ci.
Nu
este.
E
un gind
emoqional.
$i
tocmai aceste ginduri
?i
rnentin
pe oameni
impotmoliti in
unul sau altul dintre cadrane.
Ceea
ce
fac
cei
din
partea dreapta
a Cadranwlui
nu
este prea
greu
de
f;cut.
Sunt sincer atunci cind spun
ci
e
la fel
de ugor
l)recum
cumpirarea a
patru case
verzi
la
preguri
mici. Totul
e si
.r$tepta{i
pAna igi
revine
piaqa,
iar
apoi sI
le
vindeqi
9i
s}.
cr-rmpiragi
un hotel
mare
si
rosu.
Pentru
cei
din
p^rtea
dreapta a
Cadranulwi,
vrata e un
joc
de
Monopoly.
Evident,
vor
e>rista
cigtiguri si pierderi,
dar
ele
fac
lrarte
din
joc.
in
vtagi, e la
fel,
uneori cigtigi, alteori
prerzi.
l)cntru
a avea
succes
in
partea dreapta a Cadranwlwi, trebure
s,I
f
ii
o
persoand.
cdrera
ii
place
acest
joc.
Tiger
\X/oods1 are
rnai
rrrulte
meciuri
pierdute decit
cigtigate, si cu toate acestea
con-
rinui
si iubeasci
jocul.
Donald Trump2
a
pierdut
odati
tot,
dar
s-a luptat
si
a revenit
glorios. Nu a
renun{at
pentru ci
a pierdut.
lisccul l-a
ficut mai inteligent
9i
mai
determinat.
Mulqi
oarneni
(':rre
acum au averi
fabuloase
au
dat.
faliment
inainte
dc
a
deveni
hogaqi.
Face
parte din
joc.
Daca
o persoana
permite emogiilor si
gindeasca
in
locul
siu,
t'lc o vor
orbi
gi
o vor
impiedica
si vadi
si
altceva. Oamenii
r
t'actioneaza la
gindurile
emogion
ale
fara
si gindeasci,
aga
curn
Sfip
Ani,re a,
emoliilor,
n?ai importantd de
c6t
aptttudmrle
practtce
l'Cclcbr'.r
jucitor
arnerican dc
golf
-
n. tr.
r'
Dorreld
John
Trump
Sr.
-
niscut la
14
iunie 1946
in
Queens,
New
Yolk. I;orrd:rtor'5i
<lircctor-t'xccutiv .rl
Tru'np
Orgarrization, cornp.inic
irupli-
c,rti
in
,rf,rccrilc inrobiliiuc. A tlcvcrrit
p,'rpulrr ca
urnrarc a
errrisiurrii
dc
tclc-
vizittrrc
'l'ltc
Altltrrttti((',
l)('\',llc.t
Prrrtlttcc;;i
prczinti
--
r-t.
tr.
218
CnoneNul
BANTLoR
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 111/169
genunchiul
reactioneazi
la
reflexul rotulian fara
a primi
un
impuls
de la
creier.
$i
tot
acesre
glnduri
sunt
cele care ali.
menteazd,
disensiunile
dintre
reprezentantii
celor patru
cadrane,
Dezacordurile
sunt
cauzate
de
faptul
cd
au viziuni
emogionalc
diferite.
Reacqia
emoqionala
ii impiedici
pe
oameni
si vadi
cit
de
u;or,
gi
uneori
fira
niciun
risc,
se desfigoard
lucrurile
pc
partea
dreapta a
CadranwlwL
Daca
nu-si
pot
conrrola
gindurilc
emolionale,
gi mulqi
se afli
in
aceasra
siruaqie,
nu ar
trebui
sl
incerce
sa
treaci in
partea
cealalti.
Dar
dacd, vi
doriqi
cu adevirat sa
intreprindeqi
aceasti cilito.
rie,
sfatul
meu
este
sa
vi
asigurati. cd
veti avea in
jur
persoane
carevd,vor sprijini
pe
termen
lung,
dar si un mentor
-
aflat
deja
in
partea cealalti
-
care
si
vi
indrume.
Din
punctul
meu
dc
vedere, lupta
pe
care eu gi
soqia
mea
am
dat-o a meritat. Pentru
noi,
cel
mai
important
lucru in
trecerea
din partea stingi in
partea dreapti a
Cadtanwlwi
nu
a
fost
ceea
ce
aveam
de
fdcut,
ci
ceea
ce
am
deaenil
pe parcursul
cilitoriei. Pentru mine, e
ceva
de
nepretuit.
CAPITOLUL
9
Fiti
bd,ncd,, nu
banclterwl
Am
pus accentul pe partea,,E$TI' a
formulei
,,E$TI-FACI-
AI",
pentru
c6, {drd,
mentalitatea
;i
atitudinea
potrivita,
nu
veqi
fi
pregitit
pentru
transformirile economice majore
ce vor
avea
loc in
viitorul
apropiat.
Fiind
o
persoani
cu mentalitatea
gi apti-
tudinile
prevdzute
de partea dreapti a
Cadranwlwi, vegi avea
capacitatea
de
a
recunoagte
oportunitiqile
ce se
vor ivi
in
contex-
tul acestor
schimbiri
gi
veqi fi
pregatit
sa
faceyi
ceea ce va
con-
cluce la succesul
financiar
pe
care il
veqi
avea.
imi
vine
in minte
un t;lefon
pe care
l-am
primit de
la
ratal
rneu
cel
bogat spre
sfirgitul
anului 1986:
,,Activezr
pe piaqa afacerrlor cu
proprietiqi imobiliare
sau la
bursi ?", m-a intrebat.
,,in niciuna dintre
ele",
i-am rispuns. ,,Tot
ce
am
e
investit
in
construirea propriei
mele
afaceri".
,,Bun",
a spus
el.
,,Stai
departe
de
toate
piegele. Continui
si-ti
clidesti
afacerea.Urmeazi si se
intimple
ceva de mari proporqii."
in'acel
an, Congresul SUA
" "doptrt
legea
privind
,.for-"
taxelor. In
doar
43
de
zile,
Congresul a anulat
o
mare parte
a
,rcelor
deduceri de
taxe
pe
care
oamenii contau pentru a-si pro*
tcja veniturilc.
Cei
care
igi foloseau
,,pierderile
pasive" ca
scutiri
rlc
impozit
pc proprictate au constatat cu groazdci
pierderile
au
220
Calnarvur
BAMLoR
Fttr
s,{r.tca.".
NU
BANCI-IERUL
221
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 112/169
I
rimas,
dar
ci,
avantajul deducerilor disparuse
ca urrnare
a
unci
hotiriri
statale.
Prequrile proprietaqilor
imobiliare
au
inceput
sl
scadi
vertiginos in
toati
America.
in
utrele cazun,
acestea s-au
micsorat gr
cu
7Q"/o.
Dintr-odati,
proprietagile
valorau
chiar
mei
puqin
decit sumele
pentru
care fuseseri ipotecate.
Piaga
propri-
etalilor
imobiliare
a
fost cuprinsi
in intregime de
panictr,
Bincile,
depozftele bancare si
imprumuturile
au
inceput
sa
nu
mai fie deloc sigure, iar multe
dintre
ele
chiar
s-au
niruit.
Oamenii
nu-gi mai
puteau
recupera banii din
banci,
iar
\7all
Street se
prabugise.
Lumea
intrase intr-o
criza
financiafi,.
Ce
a
ficut
legea
din
'86
privind
reforma
taxelor
?
A
anulat
multe
dintre
,,portiqele"
legale
de
eludare
a
taxelor
de care depin.
deau
cei din partea
stingi
a Cadranwlwi,
reprezentanqii sec.
toarelor
.A"
gi
,,L",
cu
venituri mari. Mulgi dintre ei
investiserl
in proprietiqi
imobiliare
sau
in
parteneriate
cu
raspundere
lirni.
tati, in ideea
de a
echilibra
balanga dintre
acele
pierderi
gi
cigtigu.
rile
generate
in
cadranele
,,A"
si/sau
,,L".
Chiar daci prabuqirce
piegei
si
recesiunea
r-a
afectat
gi pe cei
din
partea
dreapti
e
Cadranulwi
-
sectoarele
,,P"
$i
.I"
-,
multe
dintre
mecanismele
de
evitare
a taxelor
folosite de
acestia
au rimas
intacte.
in aceasti perioadi, cei din
cadranul
,,A"
au
inviqat
un
cuvint
nou
-
,,restructurare".
Ei gi-au dat seama
in
scurt
timp
ci,
in momentul
in
care erau anuntate concedieri
in masi, pretul
acqiunilor companiei
care fdcea acest anunq
cregtea.
Din
nefcri.
cire, mulgi nu
au
inqeles
de ce.
La
rindul lor,
cei
din cadranul
,,L"
attintimpinat
mari dificultiqi
in
timpul
recesiunii,
perioadl
in care
s-au striduit si
faca
faqi
regresului din lumea afacerilort
dobinzilor tot
mai mari
la
asigurari
gi
pierderilor
suferite le
bursi
9i
pe
piaga
proprietaqilor
imobili"t.. itt
concluzie, impre-
sia
mea
e
ci,
in
urma
reformei
taxelor
din
1986, indivizii
axaqi
pe
partea stingi a Cadranwlui au avut cel
mai
mult
de
suferit
gi
tu
inregistrat
cele
mai mari
pierderi
financiare.
Transferwl
de
avere
avut dc
,rPtt.)i
i
in
timp
ce persoanele
din partea
stingi
ett
mulqi
dintre cei
care opcrau in
scgrncntclcr
sufclit,
,,ltt
trlc
cadranwlul
se
irnbogiteau,
multumiti
guvernului
care
lua
cle la
unii
pentru
a
da
altora"
Prin
modificarea
codului
fiscal,
rogi
cei
care
cumpd.rau
pro_
prietaqi
imobiliare
ce
aduceau
pierderi
nu
au
mai
avut
niciun
motiv
si
investeasci
in
acest
domeniu,
ca urmare
a
disr:aritiei
,,trucurilor" de
eludare
a
taxelor.
tr{ulti
erau
angajati
cu
s;.larii
mari
sau
profesionigri
precurn
medicii,
"vorrgii
iontabilii
ori
proprietarii
de mici
afaceri.
inainte
de
adoptarea
regii,
venitul
lor
era impozitat
atit
de mult,
i'cit
consiiierii
i-ari
si;tuit
,e
cumpere.proprictagi
imobiliare
care
si
le
aduca
picrderi,
iar
apoi,
cu
banii
obqinufi
in
u.na
deducerilor,
sa
iniesteasci
in
ecgiuni
la
b,rsi.
Momentul
in
care
guvernul
a
adoptat
Reforma
Taxelor
si a
anulat
aceasti
,,portitt"
a
marcat
in^ceputul
unrri
transfer
masiv
de
avere.
Dup;
pir:erea
mea,
o
mare
parte
,:lin
everi
a fost
smulsi.
din
cadranile
,A..
$i
.L..
$i
pridati,
pe
rlproape
nimic,
celor
din
cadranele
,,p..
sl
,,I...
cind
economiile
si imprumururile
i-au
pribusit,
odari
cr.i
i'stituqiile
bancare care
le
idrninistra.,,
d.polir.
de
miliarde
de
dolari
au
fost
puse.
in
pericol.
Banii
trlebu^iau
inapoiaqi
fropri-
ctarilor
de
drept.
cine
a
rimas,
asadar,
sa
pliteasc;'-iliu.dele
d"
dolari_pierdure
in
econornii
qi
inchideri
de
ipoteci
?
oamenii
de
rind,
bineingeles.
Contribuabilii.
Cei
.ur.
'r.rf.."".,
a"p-d.
p"
rurma
reformei.
Pli.titorilor
de
taxe
li
s-a
pus
astfel
in
circa
o
noti
de
plara
de
miliarde
dc
dolari.
Poate
ca
vd.
amintiti
de
o
age'qie
guvernamentali
nurniti
l{csolution
Trust
corporation
i*
RT*c,
dupi
cum
era
ea
clr-
noscuti.
opiniei
pub.lice..RTC
era
agenqia
responsabili
cu
pre_
luarea
drepturilor
de
achitare
a
ipJt.cil".
di'bincile
care
se
lrribugiseri
si transferarealor
citie
cei care
se
pricepeau
si
le
.dministreze.
Pentru
mine
si
multi
di'tre
prieienii
ir.i,
o".r-
lc
transferuri
erau
o
binecuvintare
venita
din
,,cerurile..
f
inanciare.
^
Banii,
daca
va
amintiqi,
pot
fi
vazrqi
cu
rninrea...
nu
cu
ochii.
i'.r
acca
pcrioada,
"-oqiiL
s-au
acccntuat
si
'rulte
vederi
s-au
ircclog;rt.
oarnenii
vedeau
doar
ceea ce iuseseri
i'struiqi
si
v,rrli.
il'rci
]ucruri
rnajorc
li s-au
i'timplat
persoanelor
clin
l)rrrtca
sting:i
t
()adr,tr.tu
lu.i:
r
222
Ce.nnaNuL
BANILoR
Frrr
neNce...
NU
BANcHERUL
223
ili
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 113/169
f
l
i
1. I-a cuprins
pe
togi panica.
Cind emoqiile
ating un
nivel
,rra*irn, it
teligettqa
financiari dispare.
intrucit
oamenii
erau ingrijoragi de
propriile slujbe,
de
sciderea
in
valoare
a
proprietigilor
deqinute, de
prabuqirea
bursei
gi de
regresul
general inregistrat
in
lumea afacerilor,
n-au
reugit si
vadl
oportunitiqile uriage
care se aflau
chiar
sub
nasul
lor. I-au
orbit gindurile
emogionale.
ltt
loc
si
tatoneze
terenul
gi
s{
meargd, mai
departe,
cei
mai mulqi
dintre ei s-au
retras
iu
pegteri
gi au ramas ascunqi
acolo.
2.
N-au
dispus de
aptitudinile
practice
reclamate de
partea
dreapti
a
Cadranulwi.
Aqa cum
un
medic trebuie
s6
cunoasci
toate
detaliile
tehnice
ale
rneseriei sale, ca
urmare
a
anilor de studii din
facultate
gi
a experienqei
dobinditc
lE
locul
de
munci, tot
a$a
persoanele
din
sectoarele
,,P"
9i
,,lo
ale Cadranulwi trebute
si
aibi aptitudini
practice
de
inaltA
specializare.
Aceste
aptitudini
includ
cuno;tinqe
financiare
solide,
cum ar
fi
stapinirea
la
perfeclia
a
vocabularului
de
specialitate,
gtiinqa
restructuririi datoriilor
si a ofertelor,
intelegerea
pieqei,
cunoafterea
modalitiqilor
de acumularc
a
capitalului
gi
altele
care
pot
fi
oricind
inviqate.
2.
Cind
RTC a
anunqat:
,,Avem
de
v6"nzare un
seif
bancar
in
care
se
afla
documentele
unor
proprietagi
care au
valorat
20
de
milioane de
dolari.
il
puteli
cumpara
azi
cu
a
mili'
oane",
cei
din pafieastinga
aCadranwlwihabar
nu au avut
cum
si adune
4 rnilioane
de dolari
pentru
a
pune
mina
pc
acest
cadou
picat din raiul
financiar
gi
nici
n-au
stiut
cLllll
sa
deosebe asch
afacerile
bune
de
cele neprofitabile.
3.
N-au
avut
la
dispozigie
o
,,magini
de
f;cut
bani".
i,',
".'ea
perioadi,
mulgi oameni
au
fost
nevoiqi si
munceasca <lirr
greu
doar
pentru
a
supraviequi.
DesfaEurindu-sc
in
scc
torul
,,P",
afacetea
mea
s-a
Putut
extinde
f'ati
ca c:u si
depun eforturi
ftztceprea
mari.
in
1990, efeccrc:r
Pc
carc
()
d. itt."-
mcrgca
brici
qi
sc
,rfla iu cxpatrsit',u"'
1,.t
lrrrrilc cc
au urmat
reformei,
ea
a
crescut
de
la
o
unitate
centrali
la
11 filiale
raspindite
?n
toati
lumea.
Cu
cit
se
exrindea,
cu
atir
depuneam
mai
puline
eforturi
fizice
gi
cu
atit
mai
mare
eraprofitul.
Cei
care
munceau
din
greu
erau
sistemul
si
oamenii
din
sistem.
Cu
banii
p.
."rJii
cigtigam
si
cu
timpul
liber
pe
careil
aveam
la
dispozigie,
eu
gi"rodr'_.;
puteam
perrece ore
in
gir
analizi,nd
oportuniti.qile
de
afa_
ceri...
gi
erau
o mulhme.
Aw
fost.cele
mai
bune
timpwri...
au
fost
cele
mai
rele
timpwri
Existi
o zrcala
care
spune:
,,Nu
ceea
ce
se intimpla
in
via{a
rrrrui
om
conteazd,...
ci
semnificaqia
pe
care
acel
om
o di.
celor
irrtimplate."
Pentru
unii
oameni,
perioada
cuprinsi
intre
anii
19g6
si
1996
,r
fost
cea
mai
proasr; din
viaqa
loi.
pentru
alqii,
a
fost
cea
mai
Iruni'
In
1986,
cind
am
primit
acel
relefon
ii'
p"rr.u
tatilui
lr.gat,
am recunoscut
oportunitatea
fantastici
pa
"rr.
aceste
r'a'sformiri
economice
mi-o
puneau
la
dispoziqie.
chiar
daca
ru
aveam
suficienqi
bani
la
acea
vreme,
am
reugit
si-rni
cteez
,r*ive,
multumiti
aptitudinilor
pe
care
le
aveam
in
cadranele
1f".$i
,,I".
spre
sfirgitul
acesrui
capirol
voi
descrie
mai
detariat
lclul
in
care
am
produs
acele
active
pri'inr.r-ediul
cirora
mi-am
cistigat
libertatea
financiari.
cheia
u'ei viegi
fericite
gi
pline
de
succes
esre,
prinrre
artere,
('rpacitarea
de
a fi
indeajuns
de
flexibil
pentru
a
,eacqiorra
pozi-
riv
la
schimbirile
care
apar
in
cale
-
,bilit"t.
a
de
alua
decizii
gi
rlc
a- rimine
optimist.
Din
picate,
oamenii,
in
majoritatea
ror,
nu
'rtr
fost
dotagi
cu
aptitudinile
necesare
pentru
a se
descurca
in
lrr(a
schimbirilor
rapide
din
economie
ce
au
avut
si vor
mai
avea
l.c.
Existi
un
aspect
care
reprezinti
o
adevirati'binecuvintare
l)c'tru
fiinqcle
umane:
in
general,
sunt
optimiste
gi
au
capaci_
t:rtca
dc
a
uita.
Dupi
aproximativ
lO_12
ani,
uit;...
corrt"*t
i'
,',rrc
lucrurilc
rcinccp
si
sc
schimbc.
i
/
l
'i
l
I
l
rir
224
Ceoneuur BANII-oR
Fril seNce...
NU BANcHERUL
225
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 114/169
Istoria
se repet7
Astizi,
oamenii
au
cam uitat de legea din 1986
privind
refoF
ma
taxelor.
Persoanele
apargini,nd cadranelor
,,A"
gi
,Lr
muncesc mai
intens
ca
niciodata.
De ce
? Pentru
ca le-au
fort
luate
posibilitnqile
de eludare
a
taxelor.
Muncind
din greu pcn.
tru
a
recupera ce
au
pierdut,
economia
gi-a
revenit,
veniturilf
le-au
crescut,
iar
consultangii
au
inceput
si
le
;opteasci
iarigi
h
ureche aceleagi
cuvinte pline de
intelepciune:
,,Cumpiragi
o casi
mai
mare.
Dobinda
la
datoria
de
la
bancl
e cea mai
buni deducere de Iataxe. in plus,
casa
e un
activ
qiet
trebui
si
fie
cea
mai
mare investigie
a dumneavoastri."
$i
aga
se
lasi
atragi de
,,ratele
lunare
accesibile"
gi
se trezeco
afundaqi in
datorii pind peste
cap.
Piata
caselor
explodeaza,
oamenii au
venituri mai mari,
ratele
la
dobinzi
sunt
mici... Euforia
ii
cuprinde
gi
ii indeamni
s[
curnpere case mai
spaqioase
gi
sa achizitioneze
masiv acqiuni
lt
bursi in
dorinqa
de
a se
imbogiqi
rapid
gi de
a
face
investiqii
pcn.
tru anii de pensie.
Am
sentimentul
ci
ya
ayea
iarasi loc
un
transfer masiv
d€
avere.
Nu se
va
intimpla
in
acest an, dar
se va
intXmpla
cu sigu'
ran\d.
Evenimentele
nu
vor
semina
cu
cele
din
1986. Ceca
ce
urmeazd.
a avea
loc
va fi
ceva diferit.
De
aceea
m-a indemnet
tatil
cel bogat
sa
citesc cirgi
despre
istoria
economiei.
Econornil
se
schimbd, dar
istoria
se repeti.
Doar
ci
nu
urmeazd,
acelcaqi
tipare; diferi
circumstanqele.
Banii
continui si
curgi din partea stingi
spre
partea
drcaptl
a
Cadranwlwi.
Aga
s-a
intimplat
dintotdeauna.
Mulqi
oamcnl
sunt
coplesiqi de datorii
si,
cu
toate acestea,
continua si
vcrse
bani
in
cea mai infloritoare
bursi din
istoria lumii.
Cci clin
partea
dreapti
a
Cadranului
vor vinde atunci
cind
prequrilc
vor
atinge
nivelul
maxim,
adici
tocmai
c6"nd
cele
mai precautc per.
soane
din partea
stingi
igi
depigesc teama
gi intra
pe piagi.
Vor
avea
loc
evenimente de
mari proporqii,
piaga
se
va
prabugi,
ir:r
cind se va agterne praful,
investitorii
vor
intra
din
r"rou
in
acli-
une. Vor cumpira
inapoi ceea cc
au
vinclut
gi
vonr avca
iariqi
tttt
dt
transfer
masiv
de
avere
din
partea
stingi
in
partea
dreapti
a
Cadranwlwi.
vor fi
necesari
algi
12
ani
pentru
ca
cicatricele
emotionale
ale
celor
care
au pierdut
bani si
se vindece...
dar
rinile
se
vor
inchide
abia
cind noua
piaqi
va
aringe
apogeul.
Iar
atunci,
oamenii
vor
cita
din
yogi
Berra,
cel
mai
mare
jucitor
din
istoria
echipei
de baseball
New
york
yankees:
,,Am
iaragi
un
sentiment
de d6j)-vu".
O
conspiragie
?
Deseori
aud
oameni,
de
obicei
din
pafiea
sringi
a
Cadranwlui,
spunind
ci
exista
un
fel
de conspiraqie
globali
pusi
la
cale de
citeva familii
ultrabogate
"rr. "LnfflolJazi,
bnncile.
l)espre
aceste
teorii
ale
conspiratiei
se discuti
de
ani de zile.
Fxisti,
agadar,
o
conspiraqie?
Nu stiu.
Ar
putea
fi o
conspi-
ragie
?
orice
e
posibil.
$tiu
ci
existi familii
foarte
purernice
care
controleazi
sume
enorme
de bani.
Dar
si
fie
tare
condusi
lumea
de
un
singur
grup
?
Nu prea
cred.
Eu
vid lucrurile
altfel.
vid
un
grup de
oameni
intr-o
parre
a
cadranwlwi,
cu o
anumiti
mentalitatg
si
un alt
grup,
in
cealahi
parte
a cadranulue,
cu
o alti
mentalitate.
Toti
zunf implicagi
in
acest
mare
ioq
al
banilor,
insi
fiecare
cadranjoaci
potiivit
pro-
priei
viziuni
si propriului
set de reguli.
.
M"I_.l
problemi
esre
c;
persoanelor
din
parrea
sringi
le
este
irnposibil
si
vadi
ce
fac
cei
din
p^rtea
dreapti,
pe
cittl
cei
din
urma
gtiu
ce fac
primii.
Vkndtoarea
de
ardjitoare
Mulqi
dintre
cei
din
partea
stingi
a
cadranwlwi,inloc
si
afle
cc
ttiu
cei
din
partea dreapti
despre
ei,
pornesc
la
o vinitoare
tlc
vrijitoare.
cu
doar
citeva
secole
in
urmi,
cind
avea
loc
o
cpidcrnie
de
ciumi
sau
se intimpla
ceva
riu
in
comunirate,
.rigenii
sc
apucau
si vineze
vrijitoare.
Aveau
nevoie
de
cineva
l)c
carc
si
arunce
vina
pentru
izbucnirea
epidemiei.
Au
fdcut
irr:cst
lucru
pinri
cind
ptiinqa
a
inventat
microscopul,
care
le-a
l
ril
l
226
CerneNur
BANILoR
Frr
neuce... NU
BANCHERUL
227
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 115/169
permis si vadi ceea
ce
nu
vedeau
cu
ochiui
liber,
adica
micro-
bii.
Ardeau vrajitoare pe
rug, crezS.nd
ca
as,a
igi
rezolvi pro-
blemele.
Nu
gtiau
ci
cele
mai
multe
boli
apireau
in
special
in
orage din cavza
gunoaielor
gi
a
lipsei
unui sistem
eficient de
eliminarc
;
.legeurilor.
Ei
iryigi erau cauza
nenorocirilor
care se
abiteau
asupra
lor
pentru cd trdiau
in condigii
neigienice...
nu
,,vrdjrtoarele"
.
Ei
bine,
vinitorile
de
vrajitoare
au
loc si astizi.
Nu
puqini
sunt cei
care cauti sa
dea
vina pe
altcineva
pentru
,,ciuma"
lor
financiari. itt .."
mai mare parte a
cazurilor,
ei
ii
tnvinovigesc
pe
cei bogaqi
pentru
propriile probleme
financiare
fete a
reahza
ci principala
cauzd
a
,,nenorocirii"
care
s-a abatut
asupra
lor
este
lipsa de
cunogtinle
in
materie
de
bani.
Eroii devin
persondje negd,tiae
Lahecare
cdqla
ani
apare cite
un
guru
financrar care
anun{i
ci
degine
formula
magica
pentru
imbogaqire.
La
sfirgitul
anilor
'70,
fra1ii Huntl
au
incercat
si
manipuleze prata
arginrului.
Lumea
ii
considera
nigte
genii.
Dar
n-a trecut
mult timp
;i
au
inceput
si
fie
vinagi precum
criminalii,
intrucit, dupi
ce
le-au
urmat sfaturile,
o
mulqime de oameni
pierduseri
sume
mari
de
bani.
La
sfirqitul
anilor
'80,
a
fost ,roiba
de
Michael Milken2,
,pirintele"
plasamentelor
cu
risc
9i
randament
ridicat.
A
fost,
mai
intii, slivit precum
un geniu
financiar,
iar apoi,
dupi
prabugirea
sistemului
creat,
hiituit
gi trimis
la inchisoare.
Alqi
oamenl,
aceeagr
poveste.
l'
Nelson si
William
Hunt
eu
urcat
pretul
arginrului
de
lt
2 dolari
pc
uncie,
in
1973,'la niveluri de 25 de
ori
mai mari gap"te ani
mai
tirziu.
in
19i9,
aiunsesera
si acumuleze,
impreuna
cu citiva
perteneri
din
lurr,ea araba,
junri-
tite din
rezervele
lumii. in
1980,
insd, atunci iand
prequl a
fosr
impins le pe-stc
50
de
dolari uncia,
bursa
de metale din
New
York^gi
benca
centrJli
a
Statclor-
U"it.
* i",.rlr.rrit
io
forqi,
reugind, mai
intii, o
injumitlgire
a preqului,
ie.r'
apoi
o
coborire
la lO dolari/uncie.
Pini
in 1986,
ergintul
a
revenii
la
5
doleli,
riotiu
p.nt*
care fragii
Hunt
au
inregistrat pietderlde
I
milierd dc
dolr''i.
I'r
august
1988,
cei
doi
au
fost
condamnagi
pentru asociere
in
vedcrel
manipu-
larii
oietei
-
n. tr.
2i
Cr.ttot
al
pieqei
de obligaliuni
sub
ratt
de
irrvcstilic, rllotiv
Pcrltru
cirrc
a
fost
condamnlt
la inchisoarc
-
n.
tr'.
Astazi avem
noi
genii
in ale investigiilor.
Apar la
emisiuni
de
televiziune,in ztare
-
sunt
noile
celebritiqi
ale
lumii
financiare.
Unul dintre ei este
Alan
Greenspan,
pregedintele
Federal
Reservel. Astazi
e
un
fel
de
Dumnezeu.
Lumea
crede
ci
lui
i
se
datoreazd,
modul
excelent
in
care
funcgioneazd. economra.
\flarren
Buffett
este
gi
el considerat
un semizeu.
Cind cumpiri
ceva,
toqi
se
imbulzesc
pentru
a-l
imita,
cumparind
acelagi
lucru.
Cind
\Tarren
Buffett
vinde, pregurile
se
prabugesc pur
gi
sim-
plu.
Bill
Gates este
gi
el
monitorizat
indeaproape.
Banii
il
urmeazd.
pretutindeni.
Daci
in
viitorul
apropiat
va avea
loc
un
seism
puternic
pe piaqi, eroii
financiari
de
astdzivor
deveni
per-
sonajele negative ale
ztleide
miine.
Daci va fi
sau
nu
aga, numai
timpul
ne-o
poate
spune.
La apogeul
fiecarui
ciclu economic
exista eroi,
la
fel
cum
existi riuficitori la
frecare
pribugire a
piegei.
Privind
retrospec-
tiv,
vom
vedea
ci
acegtia
au
fost unii gi aceiagi oameni.
Lumea
va
avea
intotdeauna nevoie de vrijitoare
pe
care
si
le
ardi
pe
rug
sau
de
conspiraqii pe
care
sa
dea
vina pentru
propria
lor
cecitate
financiara.
Istoria
se
va repeta
gi,
din
nou,
un transfer
uriag
dc
avere va
avea
loc. Cind acest
lucru
se
va
intimpla,
de care
parte
a
transferului
vi
veqi afla ?
Stinga sau
dreapta
?
Dupi
pdrerea
mea,
oamenii
nu
reu$esc
sa
inqeleagi
faptul ci
sunt,
toti,
participanqi
la
acest
joc
global
uriag...
un
cazinou
virtu-
al
in
inaltul
cerului.
Nimeni
nu le-a
spus ci
sunt
jucitori
impor-
tan{i
in
acest
joc.
Jocul
se
numeste
,,Cine
cui
este indatorat
?"
Fiqi
banca.,
nw banclterwl
La
virsta
de
25
de
ani, am
avut o
revelaqie:
bincile
urmau
sd
joace
pe cel
mai
important post al
jocului.
Dar
acest
lucru
nu
insemna
ci-mi
doream o slujbi
de bancher.
Cea mai
importan-
ta
parte
a
instruirii
mele
abia
incepea.
ttt
u.""
perioadi
tatil
cel
bogat
m-a indemnat
si
invdg
ce
inseamni
,ipoteci",
,,propri-
ctate
imobtliatd"
si
,,finante".
Incepeam si-mi antrenez
mintea
si
vadi ceea ce
ochii nu
puteau
vedea.
l'Banca
Ccntrrrli
l SUA, condusi,
in
prczent,
de
Bcr.r Bernankc
-
n.
tr.
228
CeoReNur
BANTLoR
Frfl nar.rce...
NU
BANCHERUL
229
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 116/169
M-a incurajat
si
invig
gi
si inqeleg
jocul
9i
abia
apoi,
la
luminl
noilor
cunosdnqe, si
decid
ce vreau si
fac cu ele. Am
decis
s{
impirtiges
c ceea ce
Stiam
tuturor
celor care
se
vor arita
interesaqi.
M-a
indemnat, de
asemenea, si citesc
carqi despre
marii
lideri
ai
capitalismului
-
oameni
precum
John
D. Rockefeller,
J.P,
Morgan
gi Henry Ford.
IJna
dintre
cele
mai importante cirli
citite
a
fostTbe
Worldly
Philosophers
(Filosofii
lwmii)
de
Robert
Heilbroner.
Pentru
cei
care
doresc cu
adevirat
si opereze
in
cadranele
,,P"
gi
,,I",
aceasti carte
este obligatorie,
cici
ii
pre-
zinta
pe
toqi
marii
economigti
ai
istoriei,
incepind
cu
Adam
Smith,
cel care a scris
The
Y(/ealtb
of
Nations
(Aztw;ia
napiu-
nilor). E fascinant
si aflam
cum
au gindit unii dinre cei
rnai
importanqi
filosofi
-
economigtii. Acegti
oameni au
interpretat
evolugia capitalismului modern
de-a lungul
scurtei
sale
istorii.
Daca
vd, doriqi si
fiqi
un
lider
in
partea dreapti
a
Cadranwlui,
viziunea istorici
asupra economiei este
deosebit de
importantl
pentru
intelegerea
trecutului,
dar
qi
a
viitorului
nostru.
Dupi
Filosofii
lumii,
vi
recomand
si
citiqi
[]nlimited.Wealth
(Aoere
nelimitatd)
de
Paul Zane
Prlzer, The
Soaereign
Ind.iaidual
(Indfuidul
swaeran)
de
James
Dale Davidson, The
Crest of
the
'Waoe
(Creasta
aalulwi)
de
Robert
Prechter
gi
Tbe
Great
Boom
Abead
(Marele
bwm
iminent)
de
Harry Dent.
Cartea
lui Heilbroner
vi
dezviluie
originea
economici
a
lumii,
in
timp ce
ceilalqi
autori
isi
expun viziunile
privind
direcqia in
care
mergem. Punctele
lor
de
vedere,
care de
multe
ori se
con-
trazic, m-au
ajutat
sa
vid
ceea
ce
nu
puteam
vedea cu
ochii...
ceva
numit
viitor. Citind
astfel
de
cirqi,
am
avut
;ansa
de
a
inqelege mai
bine
suisurile gi coborigurile
ciclurilor
gi
tendin-
qelor economice.
O
temi
comund
in
toate
aceste
cirqi
este
cca
referitoare
la faptul
ci
o schimbare nemaivdzutd,
pina acunr
pindegte
dupi colg.
Cwm
sA
figi
banca
Dupi
adoptarea
legii privind
reforma
taxelor
din
1986,
opor:-
tunititile
puteau fi gisite pretutindeni.
Nurncroasc proprictili
imobiliare,
acqiuni gi
afaceri crau
disponibilc Ia
prcluri cxtrcnr
cle mici. in
timp ce
pentru majoritatea persoanelor
din partea
stingi
a
Cadranului
a
fast o
perioadi
devastatoare,
pentru
mine
,r
fost
una
minun atl",
cdcr
mi-am
putut pune
in
aplicare
aptitu-
dinile
previzute
de
cadranele
,,P"
$i
,,I"
pentru
a
profita
de
qansele ce
mi
se
iveau
in
cale.
In loc
sa
fiu lacom si si
incerc si
pun
mina
pe
tot
ce
pirea a
fr
o afacere
profitabil5,
am decis
si
m6"
axez
pe
proprietiqile
imobiliare.
De ce proprietiqi
imobiliare
?
Din cinci
motive
foarte
simple:
1.
Prequrile.
Pregurile
proprietigilor
imobiliare
erau
atit de
scizute,
incit
pHqile
pentru
ipoteci
ajunseseri si
fie mai
mici
chiar
;i
decit chiriile.
Cumpirarea
acestor proprietigi
era
absolut
logici
din punct
de
vedere economic...
ceea
ce
insemna
ci
riscurile
implicate
erau
foarte
reduse. Era
ca
gi
cum
m-a; fi
dus
la un hypermarket
unde toate produsele
ar
fi fost
la
prequri
cu
50"/o mai
mici decit cele
normale.
2.
Finantarea. Bincile
acceptau sa-mi
acorde
un imprumut
pentru
proprietigi imobiliare, dar
nu gi
pentm cumpirarea
de
acliuni.
Din
moment
ce
imi doream si
cumpir cit
de
mult
puteam,
cit economia
erainci
la
pimint,
m-am
decis
si
mi
implic
in aceasti
piatd,,intrucit puteam
face
achizigii
atat cu
banii pe
care
ii
aveam
la
dispozigie,
cit
gi cu
cei
primiqi
de
la
banci.
2.De
exemplu:
Si spunem
cd
aveam economii
de
10
000 de
dolari
pe
care
le-ag
fi
putut
utilizain
investiqii.
Daci
m-ag fi
decis
sa
intru
pe
piaqa
acqiunilor,
n-ag
fi
putut
face
achiziqii
decit
in
valoare
de 10
000 de
dolari.
As
fi
putut cumpira
in
marja(cind
cumperi
in marji,
plitegti doar
o
parte din
cos-
turile
totale,
iar
restul
qi-l
imprumuti
agenqia
de brokeraj),
dar
nu
eram
suficient
de
puternic
din punct
de
vedere
financiar
pentru
a
risca
o
evolugie
nefericiti
a pieqei.
2. ln schimb,
cu 1O 000 de dolari
gi
un
imprumut care
impli-
ca
o surnii
rlc
rrorri
ori
mai
marc,
imi
putcam
permitc
si
r'
230
Clonauur
BANILoR
Frrr
seltce...
NU BANCHERUL
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 117/169
cumpir
proprietaqi imobiliare
in
valoare
de
100 000
de
dolari.
2.in
cazulin
care ambele
piete
ar
fi
urcat
cu
10o/o,
ag
fi
ob1i.
nut
un
profit
de
doar
1 000
de dolari din
actiuni
si
unul
de
10
000
din proprietigile
imobiliare.
3.
Taxele. Daci
a9
fi
ficut
un
profit
de
1
milion
de dolari
din
acliuni,
as fi
fost
obligat
si
plitesc un
impozit
de
aproapc
3O%o
pe acumulare
de capital. in
domeniul
proprietagilor
imobiliare,
insi,
acel milion
ar
fi putut fi
reinvestit, intact,
intr-o
noud
tranzac\ie, flra
ca
taxele
s5-l
trunchieze.
Pe
deasupra,
a; fi
putut deprecia
valoarea
proprietaqii pentru
beneficii
gi
mai
mari
in
privinga
impozitelor.
2. O
precrzare
important;:
Pentru
a
mi
decide si mi
implic,
investiqia
trebuia
sa
fie
logica din punct
de vedere econo-
mic,
nu
numai
avantajoasi
din perspectiva
eludirii
taxelor.
Beneficiile pe
plan fiscal nu
fac
decit
si
adauge un
motiv in
plus
pentru
r
ealizar
ea
investiqiei respective.
4.
Fluxul
de
numerar.
Chiar daca
prequrile proprietdqilor
imobiliare
s-au
pribusit,
nu
acelagi
lucru s-a intimplat gi
cu
chiriile. Aceasti
stare de
fapt
mi-a
adus o
mulgime
c{e
bani in buzunar,
m-a
ilutat
sa
plitesc ipotecile gi,
cel
rnai
important,
mi-a
oferit
posibiliratea
de
a
prevedea
evoluqi-
ile pieqei
;i
de a astepta
momentul oportun.
Chiriile
mi-au
dat
rd,gazul
si
agtept
pini
cind
prequrile
proprietiqikrr
imobiliare
ar fi
crescut
din nou.
Cind
s-a
intimplat
accst
lucru,
am vindut.
Cu
toate c5"
mhindatorasem
sever,
accst
lucru nu m-a
afectat in
niciun fel,
cici chiriile
erau
mult
mai mari decit
ratele la imprumutul
facut.
5. Oportunitatea
de
a
deveni
banci. Proprietiqile imobi-
liare
mi-au
permis
sa
ma
situez
in
poziqia unci banci, aclic;t
exact ceea
ce-mi
doriscrn inci din
ltnul1974"
Figi
banca,
nu bancherul
in Tatd
bogat,
tatd sdrac, am
scris despre
cum
cei bogagi
pro-
duc bani
si
joaci,
adesea,
rolul
unei
banci. IJrmitorul
exemplu
poate
{i
pus
in
aplicare
de
aproape
oricine.
Si
ne inchipuim
ca
gdsesc o casi care
valoreaza IAO OOO
de
dolari
si reugesc
s5.fac
o afacere
minunati,
cumpirind-o
cu
doar
80
000
de
dolari
(10
000
bani
gheaga,
plus
70
000
ipoteca,
p€ car€
rni-o
asum).
Apoi,
public
un anunt
in
care
prectzez
ci vind
acea
casi pen-
tru suma
de 100
000
de
dolari,
pre{
estimativ,
gi
folosesc
cuvin-
tele
magice:
,,Casi
de vinzare.
Nevoie
urgenti
de bani.
Fira
restricqii
bancare. Avans
sci.zut,
rate lunare
accesibile."
Telefonul incepe
si
sune
in
nebunie.
Casa se vinde
prin
metoda
,,'wrap"
(la
pachet)
sau
printr-un
contract de
achi-
'zrlronare
in leasing,
in functie
de
fiecare
tarainparte
9i
legile ei.
In termeni simpli,
vind casa
pentru
100
000
de
IOU
(I
Owe
You
-
Iti
sunt
dator).
Iati
cum
aratl"tranzacqia:
Bilant
Active
I
Pasive
100 000$ IOU
|
70
000$ ipocci
pe
foaia
de
bilanq
a
cumpiritorului:
Bilant
Active
I
Pasive
I
t00 000$
lou
Tranzactra
este
apoi
inregistrati
la un
birou
de angajamente
scrise,
care, de
obicei,
se
ocupi gi
de efectuarea pla{lor. Daci
pcrsoana
respectivi
nu igi
indepline;te
obligaqiile
contractuale,
ii
,rnulez
drcptul
dc achitare a
ipotecii
gi vind proprietatea
urmi-
toarci
pcrs()ilno clrrc
dorcEtc
sa
cumpere
o
casi, cu
,,avans
scizut
pe foaia mea
de
bilang:
232
CeoReNut
BANTLoR
si rate
lunare
accesibile".
FltI
s,{}tce...
NU
BANCHERUL ZJJ
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 118/169
Oamenii
stau
la
coada
pentru
a
profi.
ta
de
oportunitatea
cumpirarii
unei
locuinte
in
aceste
condigii,
Efectul
net
este
acela
cd,
am adiugar
30 OOO
de dolari in
coloana de
active
pentru
care mi
se
plitegte dobinda, la fel
cum
o
banca
incaseazd,
dobinzi
pentru imprumuturile
pe care le
acordi.
in.epe"-
sa
joc
rolui bincii
gi
imi
plicea
la nebunie.
Daci
vl
mai
amintiqi,
in capitolul
anterior
tat6l
cel
bogat spunea:
,,Ai
griji
atunci
cind
te indatore
zi. Dacl. wrmeazl.
si plitegti singur
aceasti datorie,
argrljd
ca
ea si
fie
mici. Daca
datoria
este
unq
mare,
asiguri-te
ci o
va
pliti
altcineva."
Conform limbajului
specific
pnrqii drepte
a
Cadranului,
m-am
,,debarasat"
de
risc
sau
l*am
,,arttncat
in
curtea unui
alt
cumpiritor".
Acesta
este
jocul
in
lumea finangelor.
Astfel
de
tranzacgii
se
fac,
zi
de
zr, in
toati
lumea.
Cu toate
acestea,
oriunde
mi
duc, oarnenii vin gi imi
spun
cuvintele ma-
gice:
,,Acest
lucru
e
imposibil
aici."
Ceea
ce majoritatea
micilor
intreprinzirori
nu
reahzeazd.
e
ci
multe
dintre marile
clidiri
comerciale sunr
cumpirate
gi vindute
exact
in
maniera
descrisi
mai
sus. {Jneori aceste
tranzac\ir
au loc
prin
intermediul
unei
binci,
dar,
de cele mai
multe
ori,
sistemul
bancar
este
evitat.
Economii
de 30 000
de
dolari
fdrd
a.
economisi
Daci
vi
amintiti,
intr-un
capitol
anterior enumeram cauzcle
pentru care
guvernul nu
oferi
deduceri
de
la
taxe pentru
economisirea
banilor.
Ei
bine,
ma
indoiesc
ci
bincile
vor
solici-
ta
vreodati
guvernului
sa
faci
invers,
intrucit
economiile durn,
neavoastri
ar deveni
pasivele
lor.
Motivul
pentru
care
SIJA au
o
rati,
scl.zuti
a economiilor
este acela
cd bancile
nu vi.
dorcsc
banii
la
pistrare
qi
nici nu
au nevoie
de economiile dumneavoas-
tri
pentru a
se
descurca.
Agadar,
exemplul de mai
sus vi
prezin
ti una dintre modalitiqile
prin
care
pure{i
juca
rolul
bincii,
ast-
fel incit
si vi
sporiqi
economiile feri
prea
muk
cfort.
Fluxul
celor
30 000
de
dolari arati
asdel:
Declaraqie
de venit
Active
I
Pasive
30
000$
Sunt citeva lucruri
interesante in
aceasti
diagrami:
1.
Cel
care
hotirigte dobindala
cei
30 000 de
dolari
sunt
eu.
De
obicei, este una
de
10o/".
Bincile care
vd,
platesc
mai
mult
de
5oh
pentru
economiile
facute
pot
fi rum;.rate
pe
degetele
de
la
o singura mina. Agadar,
chiar daci
mi-a;
folosi
cei 10 000
de
dolari pentru
a platr
cu bani
gheaqa,
ceea ce in mod normal
incerc
si
nu fac,
dobinda pentru ei
e
mai
avantajoasd, decit
cea
oferiti de
banca.
2. E
ca
gi
cum as crea 20
000 de
dolari
(30
000 minus
cei 1O
000)
care
nu
au existat
inainte.
Acelagi
lucru
il face
gi banca...
creeazd,
un activ,
dupa
care cere
dobinda
pentru el.
3. Acegti
20 000
de
dolari nu
sunt
impozabili.
O
persoani
normali
din cadranul
,,A"
ar
fi
trebuit si
cigtige un salariu
de
40 000
de
dolari pentru
a putea pune deoparte
20 000.
Venitul cistigat
ca
angajat este
o
schema
de
50-50,
statul
,,amput6.nd"
jumitate
din
salariu
inainte
ca
angajatul si
poata vcdca acci
bani.
r
234
Cloner.rur BANTLoR
4. Taxele
pe
proprietate
Fll snucl...
NU BANcI{ERUL
235
l.Protejarea
activelor.
Atunci
cind
egti bogat,
ceilalgi
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 119/169
;i
costurile de inrretinere gi
adminis-
trare
a
casei
nu se
mai
afli in responsabilitatea mea,
ci
a
cumpiritorului.
5.
Plus
multe
altele. Se
pot
imagina
si
face
multe
lucruri
pe
partea dreaptd,
a
Cadranului
pentru
a
crea
bani din
nimic...
doar
jucind
rolul bincii.
O
tranzacgie
precum
aceasta ar
putea
necesita
o
siptiminl
sau
cel
mult
o
luni. Intrebarea
care
se
pune
e
c6t timp
i-ar
tre-
bui
unei
persoane
din partea
stingi a Cad.ranwlwi
sa
cigtige
40
000
de
dolari
astfel
incit
sa poati economisi 20 OOO
dupi
ce
plitegte toate taxele
si
face
roate
acele cheltuieli implicate in pro-
cesul
de
cigtigare
a banilor.
Declaraqie
de
venit
Venit
,O
000$
ri
fr
Chehlieli
S
lmpoz'rte pe
salariu
#
(asigurare
sociali, asisten$ rffirdicali)
lmpozite pe
venit
tr
Bilant
Actve
20
000s
lasve
Flwxwl
aenitului
este
apoi protejdt
in
Tatd
bogat,
tatd sd,rac,
am
prezentat
pe
scurt
nrotivcle
pentru
care cei
bogagi folosesc
corporaqi;lc:
incearca
si te deposedeze
de
ceea
ce
ai
prin
intermediul
litigiilor.
Metoda se
numeste
,,Cauti
pe cineva
cu
buzunare
adinci".
De
aceea, cei bogaqi
rareori
degin ceva
trecut pe
numele
lor. Ei
isi
pastreazi activele
in trusturi
gi
corpora{ii, unde
se afld,la
adipost.
2. Protejarea venitului. Trecind fluxul venitului
generat
de
active prin propriile corporaqii, o
mare parte din
ceea
ce
revine in
mod
normal
statului poate
fi pistrat
in
afara
sfe-
rei
de acqiune
a
acestuia"
Cruda
realitate:
daci sunteqi
un angajat, etapele
sunt
urmi-
toare:
SALARIU-TAXE-CHE
LTTJIELI
Ca angajat, cigtigurile
dumneavoastri
sunt
impozitate
qi
,,ciuntite"
inainte
de
primirea starului
de
plati.
Prin
urmare,
daci un
angajat
e
plitit
cu
30
0OO
de
dolari pe
an,
dupa
ce
statul
igi face
treaba,
acestuia
ii
mai
rimin doar
15 000. Din
ace$ti
bani, trebuie apoi si vi
plitiqi
ipoteca.
(Cel
pugin,
insi,
obgineqi
o scutire
de
la
taxe
pentru
dobinda pletite
pentru
ipoteci...
gi
iati
cum
banca
vi
convinge si cumpiraqi
o
casd
mai
mare.)
Dacd.
facegi
astfel
incit
venitul
dumneavoastri
sa
circule
mai
intii
printr-o corporagie,
etapele
ar fi urmitoarele:
CA$TIGURI-CHELTUIELI-TAXE
Trecind
fluxul
venitului
generat
de
cei
30
000
de
dolari
printr-o
corpora[ie,
puteti
,,cheltui"
o
mare
parte
din
cigtig
inainte
ca
statul
si pund
mina
pe el.
Atita timp cit degineqi
o
corporatie,
dumneavoastri sunteti
cel care
face
regulile... cu
condiqia,
desigur, si
respectaqi
codul
fiscal.
De
exemplu, daci
sunteqi proprietarul unei corporaqii,
puteti
scrie in
reglementarile
juridice
ale companiei
ca asistenqa
copilu-
lui
facc
partc
clin pachetul de
angajare. Prin urmare, compania
l)oiltc
pLiti 4OO
rlc
dolari pe
luni
pcntru
asistcnqa
minorului
din
235
C,qoR.tuur
BAMLoR
banii
pre-impozitati.
Daci
aceasta
ar
fi
pletiU cu
bani
post
Fril
reNca....
NU BANCHERUL
237
rie,
ai grijd"
ca
ea
s5.
fie
mici. Daci
datoria
este una
mare, asigura-te
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 120/169
impozitaqi,
aqi
fi
obligat
si
cistigaqi 8OO
de dolari
penrru a
rimine
cu suma necesari.
Lista e
lunga, iar
exemplele pot
vari,r
in
funcqie
de
posibilitiqile
pe
care
le
are proprietarul
unei corpo.
raqii
9i
de care
un
simplu angajat nu
poare beneficia.
Chiar qi
unele cheltuieli
de
cilitorie
pot
fi
reduse
prin folosirea
banilor'
pre-impozrtaqi, atita
timp
cit
demonstraqi,
cd.
aceacilitorie
e
unrr
de
afaceri
(o
intrunire
a directorilor,
de exemplu).
PAna
;i
pro
gramele
de
pensii
ale proprietarilor
unei companii
diferi
faqi
dc
cele
ale
angajagilor.
Important
e si
respecra(i regulile.
Dacii
urmiriqi
sd. vi
reduceqi
chelruielile
prin astfel
de
merode,
e
obli
gatoriu si va
conformali legilor.
Cred
in
avantajele
furnizate
clc
deducerile
legale
permise
de codul
fiscal,
insi
nu
recomanrl
nimdnui
sa incalce
legea.
Repet,
posibilitate
a
de
a
profita
de
avantajele
descrise mai sus
depinde
de
cadranul
din care vi
cigtigagi
venitul. Daca
intregul
dumneavoastri
venit
provine
dintr-o slujbn
la
o
companie pc
care
nu o defnegi
sau
controlari, nu
prea exista
nicio
cale
legalir
de a
vi
proteja cigtigurile
sau acrivele.
De aceea,
in
cazul in
care
sunteqi
un angajat, vi
sfituiesc
urmitorul lucru:
pistrati-va
slujba,
dar
incepeqi
sa
activagi si ?rr
cadranele
,,P"
fi
,,I".
Drumul
catre
libertate
trece
prin acestc
doui.
cadrane.
Secretul
siguranqei financiare
este acela de
l
acqiona in
cel
pu{in
doui
cadrane
deodati.
Teren
grdtis
in
urmi
cu
ciqiva
ani,
eu gi
soqia mea
ne-am
gAndit
sa curnpri
rim
o
casi, undeva departe de
agitagia
gi
tumulnrl
mulqimii.
Nc
doream nespus
si
deqinem
cigiva
acri cu stejari inalqi
qi
un riulcl
care
si
gerpuiasci
prin zond,.
Voiam, de
asemenea, intimitate.
Am
gisit
un
teren de 20
de
acri, evaluar la 25 000
de
dolar i.
Vinzitorul era
dispus
si accepre
un
avans de
lOo/"
gi re.stul
sa
i I
plitim
cu
o dobinda
de
laY".
Era
o
tr^nzactie
convcnabil,i.
Problema
era ca
incalca
regula
privind datoriilc,
pc
carc reril
ccl
bogat m-a
sfituit
si o urmez intotdeaun,r,
aclici:
,,Ai
griji
arurrc.i
cind
te
indarcrez.i.l)aci.
urmc:tz.t siplirtcsti
sirrgrrr
rrr-t';rsl:i
rlrrtrr
c5.
o
va
plati altcineva."
Am renuntat
la
terenul
de
75
000 de dolari si
am continuat si
cautam unul care sa
ne dea
sentimentul
ci
facem intr-adevir
o
afacere
buna. O datorie de
75 000 mi se
pirea
mult
prea
mare'
intrucit fluxul nostru monetar
ar
fi ardtat
astfel:
Pasive
7s 000$
lpotecn
Nu
uitagi
de
o alti
regula a tatalui
meu cel bogat:
,,Daci.iqi
asumi
riscuri
gi
datorii,
atunci
trebuie
sa
fii
platit."
Ei
bine,
in
aceasti
tranzactre,
rni-ag
fi
asumat
atit datoria,
cit
gi
riscul,
gi
tot
eu
ag
fi
fost
cel care
plitea.
O
luna
mar
tirztu,
am gasit
un teren
si
mai frumos
decit
celalalt.
Avea 87
de acri,
o mici pidurice
de stejari,
un
riuleq qi
o
casi
deja construita pe el.
Prequl
-
115
000
de
dolari.
I-am
spus.vinzatorului
ca-i
voi
pleti prequl
cerut dac;
va accepta
ter-
nrcnll
mel...
ceea
ce
a
gi
ficut. Pentru
a scurta povestea,
am
chel-
tr-rit citivir
dolari pcntru
micile
reparaqii efectuate
la
casa,
dupa
crrrc
ilr.n
virr<lrr1
o,
it.nprcutta
cu
30 dc acri,
la
prequl
de
215
OO0
<lc rlr.rler
i. I,l,'.'.t
lolositi :r lirst
rrcccasi ca
;i
in trcctlt:
,,Avrrtls
Declaraqie
de
venit
Bilanl
238
CaoReNur
BANTLoR
scdzut,
rate lunare
accesibile".
Cei
54
de
acri
rimaqi i-am
pistrat
Fqr
nnuca...
NU BANCUERUL
IPO
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 121/169
pentru
noi.
Iati cum
aratd
aceastd
tranzacqie
pe
foaia
mea
de
bilanq:
Bilanq
Active
I Pasive
2rs
000$
I
I t5
000$
Noul proprietar
era
incintat,
deoarece reugise
si cumpere cu
foarte
pujini bani pbtigi
in
avans o
casi
care
i-aplicut
de
cind
a
vdzut-o.In
plus,
o
cumpirase prin
intermediul
companiei
sale, in
ideea
de
a o
folosi
drept casi
de vacanqi penrru
angalagi. Acest
lucru
i-a
permis
si
micsoreze
prequl
total
de
cumpirare
gi
chel-
tuielile
de
intreginere,
trecind-o
in
coloana
de
acrive a
companiei.
Un alt
avantaj
major
a
fost
acela
cd a
putut obqine
o
deducere
de
la
taxe
ca urmare
a
pleqii dobinzii.
Ratele lunare
pe care mi lc
plitea
acopereau
firi
probleme
dobAnda
pe
care trebuia si
i-o
plitesc eu proprietarului
iniqial.
Dupi
cigiva ani, a
vindur
o
partc
din acqiunile companiei
sale
gi mi-a
achitat
imprumutul
in
intregime,
ceea
ce
mi-a
permis
sa-mi
platesc gi
eu datoria.
Scipasem
astfel
de
un
element
major
pe coloana de
pasive.
Cu profitul
de 100 000
de
doiari am
reusir
si plitesc
impozitele
pentru
achizitionarea
terenului si a casei.
Rezultatul
net a
fost
acela
c5,
aveam zero
datorri, un
profit
clc
ciqiva dolari
(15
000,
dupi plata
taxelor)
si un reren mirific
dc
57
d,e acri.Era ca gi
cum
ag
fi
fost
plitit pentru implinirea
unui
vis.
Astizi,
foaia
mea
de bilanq,
dupi
acea
tranzactie,
se
prezinti
astfel:
Active
I
Paslve
57
rcri de
teren
15
000$,
banl
gheap
Bilant
O oferti
publici
inigiali (IPO
-
Initial
Public
Offering)
sau
preluarea unei
companii
private
prin oferti
publici
de
acgiuni
sunt
metode
care
se
bazeazd, pe aceleasi
principii.
Chiar
daci
pia{a,
termenii
gi
jucatorii
sunt diferiqi, principiil
e
debaza rimin
aceleagi. Cind
organizagia mea
fonneazi,
o companie
in
vederea
unei
oferte
publice,
umflim
pu(in valoarea
acesreia, degi, ?n ge-
neral,
incercim
si
o
fundamentinn
pe
o opinie
corecti
a
valorii
sale pe
prags..Introducem
o{erta pe
piaqa
publici
si,
in
loc
si
o
predam
unei singure
persoane,
o
vindem citorva
mii
de oameni
sub
forma
de
acqiuni.
Valoarea
experien{ei
Iatd,,
agadar,
inci
un
motiv
pentru care
recomand
oamenilor
si se
,,cileasci"
in
cadranul
,,P",
inainte
de
a
incepe
sd
activeze
in
cadranul
,,I".
Indiferent
dacd
e vorba de investigii
in
propri-
etiqi
imobiliare,
acgiuni
sau obligatiuni,
pentru
a fi
un
investitor
solid
avegi
nevoie
de
acel
simq
fundamenral
qi
inefabil
care
este
un
ghid de incredere
in lumea
afacerilor.
Unii au
acesr
simq, in
timp
ce
algii, mulqi,
nu. De
ce
?
in
primul
rind
pentru
ca gcolile
ne
invati
si
fim
ultraspecializagi.. fd"ra.
a
ne
pregati penrru cele-
lalte
aspecte
ale
realitigii.
Inci
o precizare:
daci
v-aqi hotarit
si vi
mutati
in
cadranul
,,P"
sau
,,1" ,
ar
fi
bine
si
incepeqi
de Ia
nivelul
cel mai de
jos...
gi
si
nu
vi
gribiqi. Lansaqi-vi
in
afacerile
mari
doar
atunci
cind
acumulaqi incredere
gi
experienqi suficienti.
Nu uiraqi, singura
diferenti
dintre o
afacere
de
80 000
de
dolari
gi
una de
BOO
OOO
cste
un
zero
in
plus.
Etapele
micilor
:.lranzactii
sunt
aproape
identice
cu cele
ale
unei
oferte publice
de
milioane
de
dolari.
l)iferenga
e
doar
cd
sunt
implicagi
mai
mulli
oameni, mai
muhe
z.erourt
gi
mai multa distracqie.
Odata
cc
o persoani
acumuleazd experienqa gi
o
buni
re-
puta{ie,
arc
nevoie
de
tot
maipuqini
bani pentru
a crea investigii
clin
cc
in
cc
mai
importante.
In cea mai mare
parte
a cazurilor,
rru
ai
ncvoic
tlc
bnrri
c:a
si faci
lrani,
rntrlqi
[:ani.
Dc
cc
? Pcntru
ci
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 122/169
F
242
CarRlNur
BAMLOR
Trebuia
si
inchidd
acea
,,portiqi",
pentru
a
stringe
mai rnulli
FrTr
saNc,{..,
NU
BANCHERUL
24J
rlintre reprezentantii
acestei
genera{ii
se
vor
trezt cu o
noti
de
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 123/169
bani
de
pe urma
impozitelor. in
anii
ce
vor
urma,
multe dintrc
guvernele
occidentale vor
fi
obligate
sd
colecteze
taxe
din
ce irr
ce mai
multe, pentru a
indeplini
unele
dintre
promisiunile
for
mulate
in
urmi
cu
mult
timp. Promisiuni
f;cute
mai
multcr rni
lioane
de angajaqi, referitoare
la probleme
precum asistenlrr
rnedicali,
asistenqa
sociali
sau
pensiile
federale.
Probabil
t:rr
masele
nu
vor intelege
chiar acum ce
se
intimpla, insa
magni
tudinea problemei va deveni evidenta
pentru
toata
lurnea
pinit
in
2010"
Oamenii
vor
ingelege
ca administraqia SUA
nu po:rtc
r
ezolv a
aceste probleme.
Revista Forbes
a publicat
recent
un articol
in
care se
ficc,rrr
urmitoarele
predicgii
privind
escaladarea datoriei
SUA:
,,Daci
observaqi, are
un trend
descendent
pini
in 2010,
duprr
care
incepe
brusc si urce.
Ea
incepe
si
capete
o tendinqa
asccrr
denti exact
in
perioada
in
care
reprezentanqii
celei
nui
numeroase
generaqii
din
istoria
Ameriiii vor ie;i
la
pensie.
lrr
2010,
daci"
nu
chiar mai
devreme,
primii
niscuqi
ai
generalici
"
Baby
Boom
''
vor incepe si-gi
retragd.
banii
de
la
bursa.
Pina
irr
201,A,75
de
milioane
de pensionari vor decide
ca
cel
mai
m,rt'e'
<<
activ
'>
al
lor,
casa, este
mult
prea
mare, din moment
ce
copiii
gi-au
luat
zborul, iar
ei o
locuiesc singuri. Prin urmare, v()r'
incepe
si-gi vindi locuintele,
pentru
a se
muta
in
orase mai
mici,
unde
criminalitatea
este
redusi."
Brusc,
fondurile
curente
de pensii, precum
401(k)
in
America
sau Superannuation in multe
dintre
qarilc
Commonwealth-ului,
vor incepe
si
intre la
apa. Vor descrc;tc
ca urmare a
faptului
ci
sunt supuse
fluctuatiilor
pieqei... ccca
('c
inseamni
ci
urci
gi scad
odati
cu
ea.
Fondurile
mutualc
isi
v,rr
lichida
actiunile
pentru a
putea
plati
ordinele
de v6.nzare ccnrt('
de cei
din generagia
,,Baby
Boom",
care vor
iegi la
pensie
qi
v,tr
avea
nevoie
de
bani.
Dar
guvernul
nu
va
sta
degeaba si
ii
va
t;rx,r
la
singe pe
pensionari
pentru cigtigurile
de capital gcncratc
<le
retragerea
banilor din
fondurile
muruale. Acumularca clc crlrit,rl
va
proveni
dinvi.nzarea,
la
preturi foarte mari,
a
accstor
ecqirrrri
supraevaluate,
in
timp
ce
fondurile
vor
trccc
.lccstc
ci;tiguli
irr
contul rnembrilor
sai.
Prin
urmArc,
in
loc
dc barri
glrt":r1ri,
rrrrlti
plati
a
impozitelor pe acumuhri
de
capital, un
capital
pe
care nu
[-au
primit
niciodata.
htru
uitaqi,
perceptorul
este intotdeauna
primul
atunci
cind
vine vorba
de
incasarea
banilor.
in
acest context,
sanatatea
a
milioane
de pensionari
siraci
se
va
deteriora,
intrucit este cunoscut
faptul
ci
starea
de
sinatate
a
celor
siraci
a
fost intotdeauna
mai
precari
decit
a
celor
bogaqi.
Asistenqa sociala
va
da
faliment,
iar
apelurile
disperate
Pentru
un
sprijin
din partea
statului
se
vor accentua
pe
lntreg
cuprinsul
Statelor Unite"
Adiugaqi
la
toate
acestea
eclipsarea
Arnericii
de citre
China,
trlra cu
cel
mai
mare PIB
(Produs
Intern
Brut) din
lume gi
cu
,rpariqia
monedei europene.
Precontzez
cd.
atit
salariile,
cit
gi
preturile bunurilor
vor
fi
impinse
la
un
nivel
scizut...
in
timp
ce
lrroductivitatea
ar
trebui si creasci
intr-un
ritm ameqitor,
pen-
tru
a.putea
face
fataprovocirilor
acestor
doui mari
blocuri
eco-
lromlce"
Toate
acestea
se
vor ?ntimpla
pina
in
2010, an care
nu
e
deloc
rlcparte. Va
avea
lg.l:
nou transfer
masiv de
avere,
dar
nu
din
cartza
unel
consprratii, ci a
ignoranqei.
Era
Industriala
-
cu
rnentalitatea
ei
despre marile afaceri
gi
marele guvern
atotputer-
rric
-
isi da ultirna
suflare,
in
timp ce
Era Inforrnagional;
igi
face,
in
mod oficial,
intrarea
pe
sceni.
in 1989, Zidu|
Berlinului
a
c:izut.
in
opinia
mea,
acel eveniment
a
fost
la
fel
de
semnificativ
.',r cel
drn
1.942,
cind
Columb, aflat
in
cdutarea
Asiei,
a
nirnerit
irr
America.
Sunt
voci care
spun
ci
anu|
1942
a marcat debutul
,'ficial
al
Erei
Industriale.
Sfirgitul
ei a
fost
consernnat
?n
1989.
licgulile
s-au schimbat.
Istaria
e un ghid
Tatal
meu cel bogat
m-a
incurajat
sa
inviq bine
jocul'
Dupa
('('
Arrr
facut intocmai, am avut
posibilitatea de a-mi
folosi
t
unostintclc
in oricc
fcl
dorcarn.
Scriu
si
tin
cursuri
din
ingrijo-
r,u
c,
clin
scntirrrcrrtul ci oamcnii
trcbuic
si
;tie
cum
si
aibn
griji
,le
ci rlirr
l)ulr('t
..1..'t,..',lc'''c
lrirr:rnciar'... si
lrlt
si
clcvin:i dcpendenti
.1.'grrvt'r'tr
slrtt
rlt',,,.,nrlr,tttic c:rtrt'si
lc'lttigttrc'tr-liul.
244
CeoRnNur
BAMLoR
Sper
si mi
insel
in
privinga
previziunilor
mele
economicor
FIrr
naNce...
NU BANCHERUL
24t
supirati
pe
ei ingigi gi tristi
pentru ci
isi
iroses
c
vraqa. Puqini din-
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 124/169
Poate
ci
guvernele
vor continua
si
promiti oamenilor
ca
vof
avea
grijd' de
ei,
colectind
mai
departe
raxele
gi
continuind
si
sa
adinceasci
in datorii.
Poate
ca bursa
va
aveaun
trend
ascendent
continuu
gi nu va
cobori
niciodati...
si
poate
ci
prequrile
propri.
etigilor
imobiliare
vor
cresre mereu,
i"i."r"
p.
"or.
o
d.qin.qi
vr
fi
cea
mai
buni investiqie
a dumneavoastri.
Poate
ci
milioane
dg
oameni
.igi
vor
gasi
fericirea
cistigind
un
salariu
minim
pe
economie,
cu
care
si
poata
asigura
o viaqi
buni familiilor
lor,
Cine gtie,
poate
ca
toate
acestea
se
vor
intimpla.
Eu
unul, ins{,
nu
cred.
Nu
gi
daci
istoria
e un
bun
ghid.
Din
punct
de vedere istoric,
o
persoani
cane
a
triit
pind
le
virsta
de 75
de
ani
a trecur
prin doua recesiuni
si
o
criia eco-
nomica.
Ca reprezentanti
ai generatiei
,,Baby
Boom",
noi
am
experimentat
deja
doui
recesiuni,
dar
inci
n-am
avut
parte
de
marea
crtza
economica.
Poate
ci
aceasta
nu va avea
loc.
Istoril
spune,
insi,
altceva.
Motivul
pentru
care tatdl
cel bogat
m-r
indemnat
si
citesc cirqi
despre
economie
gi
capitaliqti
de seami
a fost
acela
cd, dorea
si-mi formez
o viziune
pe
termen
lung
gi
o
mai
buni perspectivi
asupra
a
doua
"rp."t.r
de
unde
rretrim qi
incotro
ne
indreptim.
Aga
cum valurile
agiti
oceanul,
tot
asa
existi
mari
valuri
care
afecteazdpieqele.
in
timp
ce valurile
oceanului
sunr
antrenatc
dc
vint si
soare,
valurile
pieqelor financiare
su't declangate
de
doul
emolii
umane:
licomia
gi
teama.
Nu
cred
ci
vremea
depresiu-
nilor
a
apus,
caci
suntem
cu
totii
oameni
si
nu
ne vom
putcn
debarasa
niciodati
de acesre
doua
caracteristici:
teama qiiac...
rnia.
Iar
atunci
cAnd lacomia
gi
tearna
se intrupeazi
intr-o
pcr.-
soani
care
suferi
apoi
pierderi
enorme,
urmitorul
sentirrrcrrt
uman este
depresia.
Depresia
este
la
rindul
ei
formata
din
alre
doud
sentimente:
furia
si tristeqea.
Furia
faqa
de propria
pcr-,
soani gi
tristegea
provocati
de
pierderc.
Depresiunilc
ccororiri.,c
sunt
depresii
ernotionale.
Oarnenii
pierd
si
se
deprima.
-
Chiar
daci,
pe plan
general,
economia
pare si fic inrr-o
forma
buni,
existi
rnilioane
de
oame'i
aflagi in
divcrse
srarlii rlc
depresie.
Au
o
slujbd.,
dar
i'
adinc'l
suflctului
su'r
tr"isri,
Pr.'.
tru
ci nu
progrescazi
clcloc
din
purrc:r <lc vc<lcrc
J'inrrrrr:irr'.
Srrrrr
tre
ei stiu
insi
ca au
fost
pringi in
capcana ideii
de bazd
a
Erei
Industriale:
,,gisegte-qi
o slujbi
siguri
gi
stabili;i
nu-qi face
griji
in
privinqa
viitorului".
O
mare
schimbare, o
mdre
oportwnitdte
Intrim intr-o
epoci
de transformiri colosale gi
oportunitiqi
pe misuri.
Pentru
unii,
va
fi
cea
mai
buni perioad;
din
viaqa
lor,
in
timp
ce pentru alqii va
fi
cea
mai rea.
Presedintele
John
Kennedy
spunea:
,,Avem
la indemini
o
rnare
schimbare."
Kennedy
provenea
din partea
.P-I"
a Cadranwlwi
gi,in
acest
context, a
incercat
din risputeri
si
imbundtiqeasci
viaqa celor
impotmoliqi
in trecut. Din
nefericire, milioane
de
oameni
inci
traiesc
in
trecut,
purtind
in
minte
idei invechite,
transmise
din
generaqie in
generagie.
Idei
precum
,,mergi
la gcoali, pentru a- i
putea
gasi
o
slujbi siguri".
Educatia
e
mai
importanti
ca
nicio-
clati,
insi
trebuie
si-i
invaqim
pe oameni
si glndeasci
in
per-
spectivi si
si
aspire
la
ceva mai
mult
decit
la
o slujbi
siguri,
firi
;r
se mai
agtepta
de
la
companie sau
guvern si aibi griji
de
ei
clupi
ce ies la
pensie. Acestea
sunt idei
ce
aparqin
Erei
lndustriale...
de care
am trecut
deja.
N-a spus nimeni
ci e corect...
cici
America nu
e
o
tard. corec-
ti.
E
o qari
liber5.
Existi
oameni care
igi
dau toata silin{a,
care
sunt
inteligenti,
mai
inclinaqi
spre
succes,
mai talentaqi
gi care
igi
tloresc
mai
intens
decit ceilalf
si aiba
o viaqi
mai
buni.
Daci
dispunem
de determinarea necesari,
suntern
liberi
si
incercim
sa
ne
indeplinim
visele.
$i
totu;i,
de
cite ori
cineva
atinge
succe-
sul,
se
gasesc alqii
si
spuni
ci
nu
e corect
-
aceiagi
oameni
care
cred
ci ar fi
corect
ca
bogagii
si-gi
impartd
averea cu cei siraci.
lii
bine, n-a
zis
nimeni
ci e corect.
Cu
cit vom incerca
si
facem
lucrurile
mai
corecte,
cu
atit vom
fi
mai
pugin
liberi.
Cind
discut
cu
oameni
care
imi
spun
ci
existi discriminare
r,rsiala
sau
,,url
paravan de
sticli"
intre bogati si siraci, le dau
clrcptate.
$tiu
ci
accstc lucruri
sunt
reale.
Personal,
detest orice
Iorrni
dc
discrirrrirrrlrc,
rnai
dcs
ci, avincl stramo;i
japonczi,
arn
r
C,,ron,qNur
BANILoR
suferit
eu
insumi
astfel de ffatamente inegale.
Discriminargl
FrI
seNcA,... NU BANCHERUL
deqe.
Astazi,
offshore-urile
nu
rr,ai
reprezinta
firme
inregistrate
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 125/169
existi cu
adevirat
in
partea
stinga
a
Cadranulwi,
mai ales
ln
cadrul
companiilor.
Aspectul fizrc, studiile
urmate,
culoarcl
pielii,
sexul...
toate aceste
aspecte
conteazd,
in
p.artea
stingX
I
Cadranulwi.Pepartea dreaptl,
ele
n-au nicio
importafi/*
Part0t
dreapti nu
este
preocupati
de
corectitudine
sau
siguranta, ci
dl
libertate
9i
plicerea
jocului.
Daci
doriqi
si
vi
implicagi
in
jocul
de
pe
parrea
dreaptd,
jucitorii
vi
vor
primi cu
braqele
deschiro,
Dac6,
jwaqi
bine
gi
cigtigaqi,
e totul in
reguli.
Vi
vor
primi
cu
;l
mai multi.
plicere
in
rindurile lor
gi vor dori sa afle care
vi
sunt
secretele.
Daci
jucagi
9i
pierdeqi,
se
vor arita extrem
de bucuro;l
sa
vi
ia
toqi
banii. Nu
vi
plingeqi si
nu
dagi
vina pe
ceilalqi pcn.
tru
egecul
dumneavoastri.
Nu
aga
se
desfigoari
jocul
in partct
dreapti
a Cadranwlui. Nu a
fost conceput
pentru
a
fi
corect,
Numele
jocului
nu
e
,,A
fi corect".
De
ce ti
lasd tn
pace
guoernwl
pe
cei
din
,,P"
si
,J"
I
De
fapt, guvernul
nu ii lasi
deloc
in
pace pe
cei
din
cadrancle
,,P"
gi
,,I".
Doar
ci
in
partea
dreapti a
Cadranwlui
extsrd, mti
multe modalitiqi
de a
ascutrde
gi
salva averile
de taxe.
in TatI
bogat,
tatd sdrac m-am
referit
la
puterea
pe
care
o
au
corporali.
ile.
Unul dintre
principalele
motive
pentru care
cei
bogaqi
igi
pd"streazd"
o
mare
parte din averi
e acela
cd,
opereazain
calitate de
organism
corporativ, nu
de
persoane
frzice.
O
persoani
fizicl
are
nevoie de
pagaport
pentru a circula
dintr-o
garl"in
alta.
Un
organism
corporativ nu are nevoie
de
aga ceva.
Poate
cdlitori
qi
activaliber
in
toata
lumea.
O persoand,fizica
trebuie
luati in
evi-
denqele
statului,
iar
in
America
are
nevoie
de
,,cartea
verde"
pentru
a
munci.
Un
organism corporativ
este scutit
de
toate
acestea.
Atunci
cind guvernul
se
gindegte
si colecteze
mai
mulqi
bani
de
la
organismele
corporative,
realizeazd, cd
daca
ar adopta
lcgi
fiscale
abuzive,
aceste organisme
si-ar lua banii
gi
locurilc de
munci
si
ar pleca
in
alti
gari.
in
Era
Industriala,
oarnenii
sc re-
fereau
la
offshore-uri
ca
la
o
qari
straini.
Cei
bogaqi
au criutlt
intotdeauna paradisuri fiscalc, unclc banii
lc
sunt trata(i
cu
blin-
intr-o
altd,
lard,
ci
spagiul
cibernetic.
Fiind invizibili
--
adici
o
idee
-,
banii
se
pot
ascunde
acum
in
ceea
ce
nu
poate
Ii
vazut
sau, cel
puqin, in
afara
razer
de
vedere
a ochiului
uman. Curind,
daci
nu
cumva s-a
gi
intimplat
deja, operaqiunile bancare
ale
<ramenilor vor
fi
ficute
printr-un satelit geosincron,
care
va
orbita in
jurul
planetei...
departe de
orice
lege. Dacd
nu
va
fi
aga,
cei
bogagi
vor avea
intotdeauna la
indemina
garile
ale ciror
legi
sunt
mult
mai favorabile
in
privinga
taxelor.
in
Tatd
bogat,
tatd
sdrac
spuneam
ci
societiqile pe acqiuni
au
clevenit populare la
inceputul
Erei
Industriale...
la
puqin
timp
dupi
ce
Columb
a descoperit o
lume
noui.,
plini
de
bognqii. Ori
de cite
ori
avuqii acelor
vremuri
trimiteau
un vas
pe
mare, i;i
ilsumau riscuri,
cici, daci vasul
nu
se
intorcea,
trebuiau si
pliteasci
despigubiri
familiilor marinarilor care-si
pierduseri
viaga. in
acest context,
au fost infiinqate
corporagiile,
in
ideea
de
a oferi
protecqie
legali
gi
de
a
limita
riscul
pierderilor
la
banii
pugi
in
joc, eliminind
din
ecua[ie
pliqile
suplimentare.
Prin
Lrrmare,
bogagii
isi
riscau
doar banii,
in
timp
ce echipajele
vaselor isi
riscau
viap.
Nu
prea
multe
s-au schimbat
de atunci.
Oriunde
cdlitoresc
in lume,
oamenii
cu care
fac
afaceri
rrctioneazd,
in
aceasti
manieri...
ca angajaqi ai propriilor
corpo-
ratii.
Teoretic,
ei nu
deqin nimic
si
nu
existi
ca cetiqeni
particu-
lari.
Sunt
funcqionari ai
propriilor
corporaqii
bogate, dar ca per-
soane fizice
nu
au
nicio
proprietate.
Si
oriunde
merg in aceast;
lume,
intilnesc
oameni care
imi
spun:
,,Nu
pogi
face
asa
ceva
aici.
E impotriva legii."
Puqini
sunt
cei
care
igi
dau
seama
ci,
in
majoritatea
qirilor
occidentale, legile
seamani
foarte
mult intre
ele.
E
adevdrat
cd.
folosesc
cuvinte diferite pentru
a descrie acela;i
lucru, dar,
in
principiu,
legile
sunt aproape
identice.
Vi recomand, in misura
posibilitngilor,
si
incercaqi cel
pugin
sa devenigi
angajatul
propriei
corporaqii.
Mai ales
in
cazulin
care
suntc{i
un
,,f-,"
salr
un
,,P"
cu
venit
mare
gi
chiar
daci
deqineqi
o
l'rancizi
sau
vi
c:i;tigagi
banii
din
markctingul
in reqea.
Cereqi
slatul
unor-
c()rtsttlt,rrrli
l'inanciari
col'npctcn{i. Va
pot
ajuta
si
248
C.l,oRnNur
BANIloR
alegegi
;i
sa
implementati
cea
mai
potriviti
structuri
pentru situ.
Fltr
saxce...
NU BANCHERUL
249
loare
af dori si
va
infaqigez
citevaparticularitiqi
ale
acestui
pro-
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 126/169
aqia
dumneavoastri
particulari
Existd
dowd. tipwri
de
legi
La
o
privire
superficiali,
s-ar pirea ca exista
legi pentru
c€l
bogaqi gi
legi
pentru
toqi
ceilalgi.
in
realitate, legile sunt
acelcagi,
Singura
diferenga e
ca
bogaqii
folosesc legile in
propriul
avantej;
in timp
ce
oamenii
saraci
gi
cei
din
clasa
mijlocie nu reusesc ac€tt
lucru.
Aceasta
este diferenga
fundamentala. Legile
sunt
aceleagl
pentru toati
lumea...
rar
eu
va sfatuiesc si
vi angajaqi
consultanqi
inteligenqi si si
respectagi
legile.
Si
faci
bani
legal
nu e deloc
ccvt
greu
gi,
de
aceea,
n-are
niciun
sens sa
incalci legea gi
sa
ajungi in
inchisoare. in plus,
consultanqii vor
avea
rolul
unui sistem
dc
avertizare
in
privinta
schimbirilor
legislative
ce urrteazd.
a
avce
loc... iar
cind
legile
sunt
modificate,
averile
igi schimbi
stapinii,
Dowd alegeri
Unul dintre
avantajele
traiului
intr-o
societate
democratic{
.
este
libertatea
de a alege.
Dupi
pd,rerea
mea, existi
doui
mari
alegeri ce
pot
fi facute... alegerea
siguranqei
sau alegerea liber'
tdtii.Daci optaqi
pentru siguranqi,
existi
un preq
uria; ce trebuie
phtit
in
contul ei sub
forma
taxelor
excesive
gi
a
dobinzilor
astronomice. Daca
alegegi
libertatea,
trebuie sa
invlgaqi
jocul,
iar
apoi
si vi
implicali
in
el.
Alegerea
cadranului
in
care doriqi si
jucagi
acest
joc
este
numai
a
dumneavoastri.
Prima pafie
a acestei
cargi a
definit caracteristi cile Cadra-
nwlwi
Banilor,
in
timp
ce
partea a
II-a
s-a axat
pe
dezvoltarea
mentalitiqii
gi
a atitudinii
necesare
unei
persoane care alegc s{
activeze
in
partea dreapta
a
Cadranwlwi.
Acun
ar
trebui
deja
sI
gtigi
unde
vd aflagi
in
acest
Cadran si
care vi
sunt
aspiraqiile.
De
asemenea,
ar
trebui si avegi
o
intelegere
mai
buna a
fclului
in
care
gindeste
o
persoani
care activeaza pe partea
dreaptli a
Cadranwlui.
Dacd"
p5,n5,
acum v-am
prezentat
rnorl:rlitigi
dc
trcccrc din
partea stinga in
partca drcapti t
Otdrimului,it't
peginilc
urrnir.
ccs. In
sectiunea finali
a
cdrqii, adica in
partea
a
III-a,
voi
iden-
rifica
cei
$apte
pagi pentru
gisirea
pistei financiare
rapide,
pe
care
o consider
esentiala
in
aceasti
trecere.
Nota
awtorwlwi
in
1943,
statul
american
a
inceput
sa-i
impoziteze
pe
angajagt
prin
interrnediul
deducerilor din salariu. Cu
alte
cuvinte,
guvernul
a
inceput
si
fie
plitit
inaintea
celor
din
cadranul
,,A".
Pentru
persoanele din
acest
cadran a
devenit
pr^ctic
imposibil si
scape de
mina
lunga
a
impozitelor
de stat. in acelasi
timp, aceasti schimbare a
insemnat
ci,
in
loc
si
fie
impozitaqi numai
cei
bogaqi,
aga
cum au
dorit iniliatorii celui
de-al
16-lea Amendamenr,
togi cei din
partea stinga a
Cadranwlui au devenit subiec-
tul taxelor,
indiferent
daca erau
instarigi
sau saraci.
Dupi
cum
am
mai
spus, cel
mai
prost
pl;tit
arnerican
plate;te,
astdzi,
ca
procentaj
din
venitul
tohl,
taxe
mai
mari
decit
cei bogagi
sau cei
din
clasa
mijlocie.
in
1986,
legea
reformei fiscale
i-a avut
in
viz,or pe
pro-
fesioni.;tii
bine pl;tigi din
cadranul
,,L".
Actul legislativ
a
facut
preciziri
speciale
in
privinta
rnedicilor,
avocatilor,
arhitecqilor, stomatologilor,
inginerilor gi
altor
asemenea
profesionigti,
deposedindu-i pe
acegtia de orice posibili-
tate de
a-gi
proteja venitul
in maniera in
care
o
fac
cei
bogagi
din
cadranele
,,P"
$i
,I".
Acegti
oameni
au
fost
forgaqi
ori sa-gi desfagoare aface-
rile
prin
intermediul
unor corporalii
de
tip
51,
in
loc
de
C2,
ori si pliteasci
o
penalizare
fiscala.
Cei
bogaqi
nu
sunt
obligagi si
plateasci aceasti
penalizarc. Venitul acestor
categorii
profesionale bine
pl;tite este trecut printr-o
cor-
poraqie
de tip S gi apoi
impozitar
la cea
mai ridicatd" ratd.
posibili.
Posibilitatea
de a-gi
proteja venitul,
prin
scutirea
,
l'
,(J.,,
p,,'.1ic tlclirrr.rti
clc
libcr-profcsionisti,
cnre rctivc:rzi
C:l(ll'Ul
('l
(';l:ltll(,
,ilrg.tr:t(t n.
tr.
2'
Socictrrlc
p.
.'.1iilrii
rl.
Cnonnuul
BANILOR
de
la
taxe
permisa
corpora{iilor
de
tip
C,
le-a
fost
luati. ln
Frll naruc,t...
NU
BANcHERUL
foarte
greu
si
indeplineasci
toate
condiqiile
necesare
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 127/169
acelagi
timp,
legea a
fost modificata astfel
incit si
forqezc
toate corporaqiile
de tip S si aibi
o limiti
financiari pen-
tru
fiecare an
calendaristic.
Acest
lucru
a
presupus,
iarigi,
o
impozitare a venitului
la
cel
mai
ridicat
nivel.
Recent,
am discutat pe
marginea acestor
schimbari
cu
contabila
mea,
care
mi-a reamintit
ci
gocul
cel mai
dur
pentru liber-profesionigtii
debutangi
^pate,
de obicei,
la
sfirgitul
primului an al
afacerii,
cind
reahzeazi. ca
cel mai
mare impo
zit
pldtit este
cel pentru
faptul
ci sunt
,,angaiagi
in
propria
afacere".
Acest
impozit este
dublu
pentru cei
din
cadranul
,,L",
faqi de ce
plateau
ca
,,A".
El se
cal-
culeazd"in
funcqie
de venit,
inainte
ca
individul respectiv
si
recurgi la
deducerile permise
de
lege
sau
scutirile
particu-
lare.
Chiar
daca
existi
posibilitatea
ca
cei care
se
auto-
angajeazd"
si
nu
pliteasci
niciun
impozit
pe
venit,
ace$tia
sunt
obligaqi,
totugi,
si achite
taxa
de
anga)at
in propria
afacere.
Corporaqiile, pe
de
aItl,
parte,
nu
sunt nevoite
si
plateasci o asdel
de taxi.
Totodata, reforma
fiscali din 1986 le-a anulat
celor
din
cadranele
,,A"
ti
,,L"
posibilitatea
de
a deveni
investitori
pe
piaga
proprietagilor
imobiliare
gi i-a
irnpins spre
investiqii
in
active
doar
pe
hirtie,
precum
acqiunile
sau
fondurile
mutuale.
Odatd cu
declangarea
restructuririlor,
milioane
de oameni s-au
simqit
nesiguri
nu
numai
in pri-
vinga
slujbelor
pe
care
la
aveau,
ci
gi
a
pensionirii,
intrucit
bunistarea
lor financiari depindea de
active
,,impalpa-
bile", supuse
fluctuagiilor
piegei.
Reforma Taxelor
din
1986
pare
si
fi
urmirit
gi
cli-
minarea
bincilor din
micile comunitiqi
americane
gi
trans-
ferarea acestui
segrnent in
sarcina
marilor binci
nagionale.
Binuiesc ci
motivul
pentru
care s-a procedat
astfel
a
fost
acela
de a ajuta
bdncile
din
SUA
si concureze
cu
cele
din
Germania
gi
Japonia.
Daci.
aceasta
a
fost
intenqia,
atunci
ca
a
avut
succes.
Astizi, in
Arnerica, operatiunile banc:arc
sunt
mai
puqin personalizate,
bazindu-sc
cu prcciclcrc
pc
cifre,
contcxt
?r1
crrc rlnr.rrnitol
qntgggll,grcralc
l"_yltlg
--
obqinerii
unui
imprumut.
In
locul
unui bancher din comu-
nitate,
care
oferea credite bazindu-se
pe incredere,
astdzi,
un sistem
computerizat
central
iti
infiereazi numele in
cazulin
care nu indeplinegti
toate condiqiile.
Dupi legea
reformei fiscale,
cei
bogagi
au
continuat
si
facd,
averi,
si
munceas
c5.
mai
pu{in,
si
pliteasci
taxe mai
mici gi
si-si
protejeze
in mod eficient
activele,
folosind
formula
pe care tatil meu
cel
bogat
mi-a
dezviluit-o acum
40
de
ani:
,,Clidegte
o afacere
si cumpira proprietiqi
imo-
biliare." Adici:
,,Fi
o
mulgime
de bani prin
intermediul
corporatiilor de
tip
C giprotejeaza-gt
venitul folosindu-te
de
proprietigile imobiliare."
in
timp
ce
milioane gi mili-
oane de
americani truditori
plitesc din
ce
in
ce mai multe
impozite
gi
varsi,
lunar, miliarde
de dolari
in
fondurile
mutuale,
bogagii i;i vind
pe t;cute
acqiunile corpora{iilor
de tip C,
devenind
gi
mai prosperi,
dupi
care
investesc
miliarde
in
proprietiqile
imobiliare. Acqiunile unei
corpo-
raqii
de
tip
C permit cumpiritorului
si
imparta riscul
deqinerii
ei. Acgiunile la bursi,
in
schimb, nu oferi
propri-
etarului avantajele prevdzute de o astfel de companie sau
de investiqiile in
proprietigile imobiliare.
De ce
mi-a recomandat
tatal cel
bogat
desfigurarea
unei
afaceri
intr-o
corporaqie de
tip
C
gi
apoi
efectuarea de
achizigti
in
domeniul proprietigilor
imobiliare ? Pentru
ci
reglementirile
fiscale
recompens
eazi persoanele
care
ac\ioneazl" astfel...
dar
aceasta
este
o
alti
poveste)
ce
ar
tre-
bui tratati
separat, poate
intr-o aIt6,
carte. Amintiqi-vi
cuvintele
unor
oameni extrem
de
bogagi,
precum
Ray
Kroc, fondatorul
lanqului
de fast-food-uri McDonald's.
,,Afacerea
mea n-are nicio legituri
cu
hamburgerii,
ci
cu
proprietagile
imobiliare."
Sau tatil
meu
cel
bogat,
care
m-a
batut
la
cap
cu:
,,Clidegte-qi
o
afacere
si
cumpard proprietiqi
imobiliare."
Cu altc cuvinte:
,,Cauti
sa te imbogigegti in
partea
drcapti a Oadranwlui
Banilor,
pentru
a profita pe deplin
dc avantajj'lr
I
isr,'11.1,._
*'
ClonaNur
BANILOR
in
1990,
presedintele
George
Bush
a mirit
taxele, chiar
Fllr saNce,... NU BANCHERUL
oameni
care
se afla
deja
acolo unde
dumneavoastra
doriqi
2t3
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 128/169
daci
in campanie ficuse
promisiuni
de
genul:
,,Uitagi-vi
la
mine.
Taxele vor
rimine a$a
cum sunt""
In
1'992,
pregedintele
Bill Clinton
a promulgat.
cea
mai
mare
cre$tere
de taxe
din
istoria
recenti
a
SUA.
Ca
gi
inainte,
modificirile
i-au
afectat
tot
pe cei
din
cadranele
,,A"
gi
,,L",
in
timp
ce
pentru
majoritatea celor
din
cadranele
,,P"
$i
,,I"
ele
n-au schimbat
nimic.
Pe misuri ce
ne
indepartim
tot
mai mult de
Era
Industriala
si avansim
in Era
Informaqionali,
e nevoie si
acumulam
informaqii
din toate
cele
patru cadrane.
in Era
Informaqionali,
informaliile
de calitate
sunt
cel
mai
important activ
al
nostru. Sau,
aga
cum
a
spus Erik
Hoffer:
,,1n
vre*rlri de schimbare...
cei
care
invaqi
mogtenesc
Pamintul,
in
timp
ce
inviqagii
se
trezesc
distins
inzestragi,
pentnr
a se
descurca intr-o
lume
care
nu mai existi."
Situaqia
financiari diferi de
la
o
persoani
la
alta.
De
aceea,
recomand
intotdeauna
urmitoarele
lucruri :
f . incercaqi
si
aveqi
parte de
cele mai bune sfaturi
pro-
fesionale
gi
financiare.
De
exemplu,
corporatiile
de tip C
pot
fi
profitabile
in
multe
privinqe,
insi
nu
in
toate.
Chiar
si
in
partea
dreaptd"
a Cadranwlwi,
existd
contexte
in
care
o
corpora[ie
de
tip
S
e mai avantajoasd".
2.
lrnegr
minte
ci exista
consultanqi
diferiqi
-
pentru
cei
bogaqi, cei
siraci
gi
cei
din clasa
de
mijloc
-,
afa
cunr
existi
anumiqi
consultanqi
pentru
cei
care
igi
genereazi
venitul
pe partea
dreapti
9i
alqii
pentnr
cei de
Pe Partea
stinsi. De
aseme
inditi-vi
si
cereti sfatul
unor
Nu
uitagi
si
ajungeqi.
3.
Nu
facegi
afacert
si nu investiqi
niciodata
doar din
considerente
fiscale.
O
scutire de
taxe
este doar un bonus
pentru
faptul
ca
faceli lucrurile
aga
cum
isi
doregte guver-
nul. Prin
urmare,
este
doar o recompensi, nu un
motiv.
4.
Daca
sunteqi
un
cititor
din alti
gara,
sfatul
rimnne
valabil.
Poate
ci
legile
sunt diferite,
dar principiul
cautirii
unui
consultant
competent rimine acelagi.
Persoanele
de
pe
partea
dreapti
ac\ioneazl" la
fel,
in roari lumea.
F
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 129/169
PARTEA
A
III-A
Cwm
sd,obyii
succesul
ca
,rP"
fi
,It'
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 130/169
CAI'ITOLUL
10
Pagi de copil
Cu
siguranti
vd
este
cunoscuti
zicala:,,O cilitorie de
mii
de
kilometri
incepe
cu
un
singur pas."
As
vrea
si-i
aduc
o mici
modificare. Eu ag
spune:
,,O
cilitorie de
mii
de
kilometri
incepe
cu
un
pas de
copil."
Subliniez
acest
lucru
pentru
cd
am
vdzut
mult
prea
mulqi
oameni care incearci si faci
,,Marele
Salt
inainte",
in
loc
si
adopte pagi
de
copil.
Am vizut cu
toqii
persoane suprapon-
derale, total
iesite
din
formi, care
se
decid si
slibeasci brusc
1O
kilograme
pentru
a-gi
recipita
silueta.
itr"ep si
qini
un
regim
drastic,
stau
in
sala
de fitness
cite
doui ore
gi
aleargl.
peste
15 kilometri pe zi. Toate acestea
dureazd", cel
mai
probabil,
o
siptimini. Slibesc
cAteva kilograme,
dupi care
febra
muscu-
lari,
plictiseala
si
foamea
incep
si
le
alunge energia
gi
deter-
minarea. In
a
treia
saptimini,
vechile obiceiuri, precum
min-
catul peste
mi.suri,
sedentarismul
;i
statul
in fala televizorului,
rcvin
gi
preiau
din nou controlul.
in
loc
de
,,Marele
Salt
inainte", vi recomand si
inaintati
cu
pagi
de
copil.
Succesul financiar
pe termen
lung nu
se
misoari
in
amploarea
pagilor pe
care
ii
faceli,
ci
in numirul
de pagi,
direclia in care vi
deplasali
gi
anii
necesari
ajungerii
acolo
unde
vi
doriqi. Accasta cstc
adevirata
formuli
pentru
succes
sau esec
2t8
CRoneNur
BAMLOR
in
orice
acliune
intreprinsa.
CAnd
vine
vorba
de bani,
amvdzut
P.e.gr
oE corr
2l9
Ac{iwne
a
tnvinge
inacgiwne
a
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 131/169
prea multi
oameni,
inclusiv
pe
mine insumi,
?ncercind
sa faci
lucruri
m;re{e
cu
resurse
prea
rnici...
motiv
pentru
care
s-a
alei
praful
de tot ce
au inrreprins.
E
greu si
faci
un pas
de copil, cind
mai
degrabd
ar
avea
nevoie
de
o scara care
si
te scoati din
groa-
pa
financiard.
pe
care
gi-ai
sipat-o
singur.
Cwm
mdnhnci
wn
elefant?
Aceasti
secqiune
a cdrtir
descrie cei gapte
pagi
care
vi
vor
ghida
?n
drumul
dumneavoasrra
spre
F)artea
dreapti
I
Cadranwlui.
Sub
indrumarea
tarilui
meu
cel
bogar, am inceput,
inci
de la
virsta
de
noui
ani,
si
acqionez
si sa iau
decizii in
vial{
conforrn-acestor
$apte
pagi.
Voi
continua
sa-i urmez
atita
tinrp
cit
vor
trai. Inainte
de a citi
despre
cei
gapte
pasi,
gin
sd
fac
urmtr-
torul
avertisment:
s-ar
putea
ca sarcinile
prevd,zute
si
vi
se
pari
coplegitoare
gi
chiar
asa
vor
fi
daci
ve{i
incerca
si facegi
totul
intr-o
singuri
siptimini.
A$"
cd,,
vd rog,
incepegi
cu
pagi
de
copil.
Cu
togii
am
auzit
expresia:
,,Roma
n-a fost
construiti ?ntr-o
zi."
Eu
am alta,
pe
care
o
folosesc
ori de
cite ori mi
sirnt
covirgit
de
cit
de rnulte
am de
inviqat:
,,Cum
rnininci
un elc-
fant?"
Rispunsul
este:
,,Muscdtura
cu muscituri.'.
Vi reco-
mand si
faceqi
exacr
acesr lucru
arunci cind
vi simgiqi
coplegir
clc
cit
de multe
ave{i
de
asimilat pentru
a efectua
.r,
,r.".,
cilito-
ria
dinspre
pafi.ea
stingi spre
parrea
dreapta
a
Cadranutwi. I;i\i
binevoitor
cu
dumneavoastrd.
si
nu
uitaqi
ci,
tranzigia
e
mai
mult
decit
un proces
de
inviqare
mentali;
el
implici
si
o
invigare
emo{ional;.
Abia
dupi
ce
veqi inainra
cu
pasi
de copil timp
de
;ase
luni
sau
un an, veti
fi
pregitit pentru
urmatorul
provcrlr,
care
spune:
,,Trebuie
si gtii
si mergi,
inainte
de a
putea
alergir."
Cu
alte
cuvinte, treceqi
de
la
pagii
de copil,
la
mers
gi
apoi
la
alcr
gare. Aceasta
este
calea pe
care eu
o recornand.
Daci
nu
vai
suride,
pute{i
urma
exemplul
rnilioanelor
cle
oarncni
carc vor sil
se
imbogiqeasci
rapid
gi
ugor
-
curnpiraqi
un
bilct dc lotcr.ic.
Cine
gtie,
poate
cd
azi
e
ziua
clunrncavoastri
noroct.rrrs;i...
Dup.i
pirerea
mea,
unul
dintre
principalele
motive
penrru
care
cei
din
cadranele
,,A"
fi
,L"
intimpinn
dificultaqi
ir,
,r.-
cerea
spre
partea
dreapti
a cadranulwi
esteacela
ca le
este
teami.
si
nu
faci
gregeli._Deseori
ii
auzi
spunind:
,,Mi-e
frici
de egec"
sau
,,Am
nevoie
de
mai
multe
informaqii,
imi
poqi recomanda
o
altd
carte?"
Teama
si lipsa
de
incredere
sunt
lucrurile
care
ii
tin
captivi
in
cadranul
pe
care
vor
si-l
piri.seasci.
Rugimintea
mea
e
si
citiqi
cu atenqie
gi ribdare
cei
gapte
ga.9i
;i
se cJmpretaqi
pagii
de
acgiune
prevazuqi
de
fiecare
eripF,,.-ir,
".u
mai
,riare
parte
a
cazurilor,
pagii
de
copil
sunt
suficienqi
penrru
a-i
-erriirr.
pe
oameni
in
direcqia
corectd,
citre
cadranele
,,p,.
gi
,,I...-Com-
pletT.91
acestor
gapre
pagi
vi va
deschide
poarta spre
noi lumi
de
posibilitiqi
gi
schimbiri.
Dupi
aceea,
va
rrebui
,^;
f".eti
acelasi
lucru,
adica
si
inaintaqi
tot
"i
pagi
de
copil.
.
Sloganul
companiei
,,Nike",
.Just
do
it..
(Fi-o,
pur gi
sim-
plu),
sintetizeazd cel
mai bine
aceasri abordare.
Dil
nefericire,
;colile
noastre
ii invagi
altfel
pe
tineri
-
,Nu
facegi
g.egeli..;
Milioane
de
persoane
cu studii
superioare
care
ar
vrea
si treacd,
la
acgiune
sunt
paralizate
de
teama
emotionali
de a nu
face
gregeli.
Una
dintre
cele
mai
importante
lecgii
pe
care le-am
inviqat
ca profesor
a fost
cd.
adevdratul
proces
ie
asimilare
a
informaqiilor
necesiri
invigare
mentala,
emo[ionala
gi fizici.
De
aceea}
acqiunea
va
surclasa
intotdeauna
inacqiunea.
Dacd,
?ntre-
prindeqi
un
lucru
nou
9i
faceli
o
greseali,
cel
puqin gtigi
ci
aqi
irwaqat
ceva
pe
plan
me'ral,
emoqional
gi/sau
iirir.
Cri'rare
se
afli
intr-o
continua
ciutare
a
solutiei
,,sigure"
sunt,
adeseori,
1.ti"i_i
de.
o
afecgiune
cunoscuri
sub
,r,rl.i.
de
,,paralizl;^-
^n
-
lizei"
-
boali
ce
pare sd,
afecteze
din
ce
in
ce
mai^multi
oameni
;u
studii
superioare.
Pini
la
urmi,
nu
inviqim
decit
din
gregeli.
lnviqim
si
pigim
sau
si
mergem
pe
biciclerd,
facend
[regeli.
f)crsoanele
care
ezitd
mereu
si treaci
la
actiune
din tearia
de a
rru
gregi
s-ar
put€a
si
fie
inteligente,
dar
Ei
neputincioase,
din
punct
de
vcdcrc
fizic
qi
emogional.
lrr
urn-ri
cu
r'rri
mulqi
ani,
a fost realizat
un studiu
privind
bt,gaqii
,si
sr.rrcii
rlirr i'trcirga
lume.
Autorii
studiului
au
dorit
si
260 CaoReNul BANTLoR
afle
cum
reusesc
unii oameni
nascuti
in
siracie
si
se
imbo.
Pngl rr conn
precum
datorii
de consum
9i
lipsa
unor investigii,
cauzate de
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 132/169
gageasci.
Studiul a relevat ci
acegtia,
indiferent
de
gara
in
carc
tr5.iau,
dispuneau
de trei calitiqi. Ele sunt:
1. Se
ghidau dupi
un plan
gi
o
viziune pe termen
lung.
2.
Credeau
in
recompe
nsa
intirziatd.
3.
$tiau
si
foloseascd" forta
acumuhrii,
spre
binele
propriu.
Studiul a
concluzionat ci
aceste
persoane
gindeau
gi
igi pla-
nificau
acqiunile
pe
termen
lung, gtiind
ci, in
cele
din urma,
dacl
nu
vor
renunta
la visul
sau
viziunea lor, vor obqine succesul
financiar. Pentru
a
obqine
reugite
pe
termen
lung,
erau dispugi
sil
faci sacrificii
pe
termen scurt
-
temelia
gratificirii
inti'rziate,
Albert Enstein
era
uimit
de cum puteau
fi inmulgigi
banii
doar
prin forqa adunirii treptate.
Considera
acumularea
banilor
ca
fiind
una
dintre cele
mai
uimitoare
invenqii
ale omului. Studiul
a
dus,
insi,
acumularea
la un alt
nivel, dincolo
de
stringcrca
banilor,
subliniind
importanqa
pa;ilor
de
copil...
cici
fiecare mic
pas
in procesul
de
invaqare
se
alStura celor adoptali
de-a
lungul
anilor.
Cei
care
au
rimas
pe
loc,
agteptand si
faca Marele
Salt,
n-au beneficiat
de mecanismul
de
pirghii
al acumulirii,
carc
oferala
fiecare
pas cunogtinte
noi
gi un plus
de
experiengi.
Totodata, studiul
a
descoperit
cauzelepentru
care
unii
bogali
ajung si
siriceasci.
Exista multe
familii
instirite care-si
picrd
o
lr;'are
parte
din
averi
dupi doar trei
generagii.
Deloc
surprinz.ii'
tor, autorii studiului
au
constatat
ci
aceqti
oameni
au
ut'ttt:i"
toarele
trei
caracteristici
:
1.
Viziunea
lor
e
una
pe
termen
scurt.
2.
Doresc
si beneficieze
de
o
recompensa
imediata.
3. Abuzeaza de forqa acumulirii.
in
ultima vreme,
intilnesc
oameni
care
se supiri
pe
mine
pctt
tru
ci
nu vreau si
le
spun cum
pot
face
mai mulqi baui,
?rttr
tttt
timp cit
mai
scurt. Nu agreeaza
ideea de
a
gindi
pe
termcn
lttrtg.
Mulqi cauti cu disperare
solugii
pe
terrncn scurt,
intrucit
ittt
probleme
financiare
care
trcbuic
rczolvrrtt: ast:tzi...
problt'ttte
dorinqa
lor incontrolabili
de a
obqine
rapid recompense.
Principiul
dupi
care
se ghide azi ace$ti
oameni este:
,,Mininci,
bea
gi
fii
fericit
cit inci egti
tinIr."
Prin
urmare, ei
abuzeaza de
forta
acumulirii,
ceea
ce
duce
la datorii
de-o viaqi,
gi
nu la
averi
pe termen lung.
iqi
doresc soluqia
rupidi. siimi
cer
si
le
spun
,,ce
si
{acd".in
lo.
,e afle
,,cine
tr.buie si fie" pentru
,,a
fai,e"
ceea ce e
necesar
in
vederea acumulirii unei
mari
averi,
ei
vor
solugii pe termen
scurt
pentru
probleme
pe termen
lung.
Cu alte
cuvinte,
prea
rnulqi
oarneni
se
lasd,
cdlluzigi in viagi
de
filosofia
care pro-
moveazd.
ideea
,,imbogiqirii
rapide". Le
urez
tuturor
mult
noroc,
caci de
acest
lucru
au nevoie.
Un
pont
,,fierbinte"
Existi
o teorie
conform
cdreia
cei
care
isi noteazi
obiectivele
au
mai multe
sanse
si
9i
le
indeplineasci
decit cei care
nu
o
fac.
Un
profesor
din Ontario,
Canada, pe
nume
R.aymond
Aaron,
organizeazi
seminarii
gi
oferi celor
interesa{i
materiale audio pe
marginea
a
diferite subiecte:
vinzdri, stabilirea
obiectivelor,
dublarea
venitului gi modalitiqi
de
imbunatagi,re
a
activitiqii in-
tr-o
retea.
Chiar
daci
aceste teme
sunt
abordate de
mulqi
spe-
cialisti, recomand
lucririle lui
pentru
ci, pur;i
simplu,
permit
o
patrundere
fascinanta
a acestor
importante
subiecte. Lucrurile
pe care vegi
ajunge sa
le
inqelegeqi
prin
interrnediul
invigiturilor
sale
vi vor
ajuta
sa
vi indepliniqi multe
qeluri
in lumea
afacerilor
;i
a^investigiilor.
In
ceea ce
priveste
stabilirea
obiectivelor,
el
recomandi
ceva
rscminitor
principiului
pagilor
de
copil,
nu
salturi mari inainte.
li indeamna
pe
oameni
sa
aibi
vise
mari
gi
doringe
pe
rermen
lung. Dar
cind se pune
problema fixirii unor
obiective,
el
reco-
rnandi
politica realizarilor
mi.runte, nu
a celor
mirege.
Cu alte
cuvinte,
se pronunti
pentru inaintarea
cu pasi de copil. Daci
o
pcrsoani
vrea,
de
pildi,
si
aibi
un corp armonios, in loc
si
inccrcc
si
atingi
accst
obiectiv
fic6nd
salturi
uriage, Aaron i-ar
rcconranda
sri
f:rci rnei
puqin
clccit
iqi
dorcqtc. Prin
urmare,
in
262
C.toRaNur
BANrr.oR
loc
sa plece
la
sala
de fitness
pentru
un antrenament
de o ori,
Pasr
ol coprr
Pentrw
a
vd.
tmbogd.gi,
schimba{i-ad
regwlile
253
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 133/169
acea
persoanS,
ar
trebui sa se
hotdrasci
si
ramini
doar 20
de,
minute.
Altfel
spus,
stabiligi-va un obiectiv
mai
mic gi
stridui
qi-vi
si-l
duceqi
pini
la capit. Rezultatul
va
fi
acela
ci
in
loc
sii
vi
simqiqi
coplegit,
vi veqi
simgi
mai
pu{in presar,
mai relaxar.
Urm6.nd
sfaturile
lui
Aaron,
am
constatat eu insumi
cu
sur.
prindere
ci agtept
cu nerabdare
nu numai
si
merg
la
sala
clc'
[orgd.,
ci
gi
sa
fac orice am
de
ficut
sau
de schimbat
in
propr.i;r
viaqi..
Ciudat
e
ci am ajuns nnde
sunr
^stdzt
f;cind lucrtrr i
mi.runte,
gi
nu
omorindu-ma
sa obqin
succese
risunitoare.
I)c
scurt,
incepegi
si
visaqi
visuri
mari
gi
indraznege,
iar apoi
indrcp
tafi-va pu{in
cite
puqin, cu
pasi
mirunri,
spre
indeplinirea
krr'.
Cu alte
cuvinte,
facegi
paqi
de copil, nu
salturi uriase
peste
mun{i. Stabiligi-vi
qeluri
ztlmce
accesibile, care,
odari
indepli
nite,
vi
oferi
motivagia gi
gindirea pozitivi de care
aveli
nevoie
pentru
a
continua drumul spre
marele
obiectiv.
Iata
un
exemplu
al
felului
in care
eu insumi
am
ururrlt
indrumarile
lui Raymond
Aaron:
am norar pe
o
foaie
de
hirtic
hotarirea
de
a
asculta
cite
doua
casete
audio educative
pe
srip
tamini.
lJneori,
se
intimpli
si ascult
aceeagi
caseti,
daci
mi
se
pare
buni,
de doua sau de
mai multe
ori
pe siptimini... dar
crr
intri
in
contul
celor
doui
casete siptimAnale.
De
asemerl()il,
impreuna
cu soqia
mea,
am facut un
angajament scris de a
par
ticipa in
fiecare
an la cel
pu{in doui seminarii
pe teme
privinrl
cadranele
.P"
;i
,,I".
Mergem in vacan(e
cu
experti
in
problcure
ce
qin
de
partea
dreapti a
Cadranwlui. Astfel,
invagam
o mulqirrrc
de
lucruri
in
timp
ce ne
distrim,
ne
odihnirn
sau
luim cirrrr
impreuna.
Iati,
deci,
citeva
modalitdgi
de a
obqine
realizlr i
mirunte,
care va
pot
apropia,
puqin
cite
pugin,
de
acele
vise
rn,r'
i
siindraznete.
Ii
mulqumesc
lui
Raymond
Aaron
penrru cascrrl
s;r
despre
stabilirea obiectivelor,
"r,
njrrto.ul
careia
am
reusir
s,r
realtzez
mai multe,
cu mai
puqin stres.
Acum,
citiqi mai
departe
si
nu
uitati si
visaqi
mare
;i
pc tcr
men
lung,
si obqinegi reahzari mS.runte
in
fiecarc zi
si sa
ineirr
ta(i
cu
pagi
de
copil. Aceasta
este cheia
succcsului pc rcnucn
lung
;i
a trecerii
din
partea
stingli in
par-tcrr <l r.,,r1rr,r .r
Cadranwlui.
Am
fost
citat
de mai multe
ori
spunind:
,,Regulile
s-au
schimbat."
Cind aud
aceste
cuvinte,
oamenii
dau
din
cap
?n
semn
aprobator
$i
zic:
,,Da,
aga
e.
Regulile
s-au
schimbat.
Nimic
nu mai
e ca inaint
e." Dar
apoi
toqi
continua
sa faci
aceleasi
lucruri
ca
gi in
trecut.
Declarapiile
financiare
ale
Erei Indwstriale
Cind
qin
cursurile pe
tema
,,Cum
si
vi
puneqi
in
ordine
viaga
financiari",
incep
prin
a-i
ruga
pe
cursanti
si
completeze
o
declaraqie
financiari
personali.
De
cele
mai
multe
ori,
acest mic
exercitiu
devine
o experien(i
care
schimba
vieqi.
Declaraqiile
financiare
sunt
precu
m
razele X. Atit
declaragiile
financiare,
cit
gr
razele X
iqi
permit
sd
vezi
ceea
ce,
in
mod normal,
ochii nu
pot
vedea.
Dupi
ce
cursanrii i;i
completeazd. declaraqiile,
imi
pot da
foarte
usor
seama
care
dintre ei au
,,cancer
financiar"
gi
care
sunt
sini.togi
din
acest punct
de
vedere. De
reguli,
aceia
care
sunt
afectati de
,,cancerul
financiar"
sunt
cei care
inci
mai
au
idei
apartinind
Erei
Industriale.
De
ce spun
asta
?
Pentru
ci in
Era
Industriali,
oamenii
nu
trelruiau
si
se
gindeasci
la
,,ziua
de
miine."
Regulile
erau:
,,Munceste
din
greu
gi
te
vei
asigura
cd
angajatorul
si
guvernul
vor
avea
grijn
de
tine
pentru
tot
restul
vieqii".
Acesta
este
$i
motivul
pentru
care multe
rude
si mulqi
prieteni
imi
spuneau:
,,Giseste-ti
o
slujbi
de funcqionar.
iqi
asiguri
rnulre
beneficii"
.sau
,,Ai
grija
ca
firma
la
carelucrezi
sa
aibi
un program
exce-
lcnt
de
pensii."
Sau:
,,Asigura-te
ca
firma
la
care
egti
angajat
si
aibi
un sindicat
puternic."
Acestea
sunt
sfaturi
care-gi
",
ursa
in
regulile
Erei
Industriale,
pe
care
eu le numesc
,,men-
talitate
de indreptiqit".
cu toate
cd
regulile
au
fosr
modificate,
sunt
mulgi
oameni
care
nu
9i-au
schimbat
deloc
regulile
per-
s.n:rlc...
mai
alcs
pc ccle financiare.
Ei
?gi
cheltuiesc
in
conti-
uu.u"c
lrrnii
c,r
qi
cunr n-ar
trcbui
sa-.si
faci
nicio
grija
pcntru
ziua
rlc
rrriirrt'.
Act'strr
t'stc
rlctlliul
1',c,
crrrc il
caut
atunci
cirrd
citesc
declara{iile
financiare
ale unei
persoane
-
daca
are
seu
nu
grija zilei
de
miine.
CnoRaNur
BAMLoR
P.Lsr
oE copn
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 134/169
Gkndiyi-ad
Ia
ziwa
de
mhine
Simplificind
lucrurile,
iata
detaliile
pe
care
le
iau
i'
vizor
atunci
cind
citesc
o
declaraqie
financiari:
Declaraqie
de
venit
Venit
Chelruieli
(Prezent)
Foaie
de
bilant
Active
I Pasive
(Vitor)
|
(IrecuQ
cei
fdra
a*ive
-
situaqie
ce face imposibil
fluxul
monerar
,..
nu
au
niciun
viitor. De
obicei,
persoanele
firi
active
sunt
ccle
care
muncesc
din
greu
pentru
un
salariu
cu
care isi
platesc
firc-
turile.
Daci
aruncaqi
o
privire
la
,,coloana
de cheliuieri",
vcli
observa
ci
cele mai
mari
cheltuieli
lunare
alc
oamcnil.r
su't
taxele
gi
datoriile
generate
de
pasivele
pc
rcrmcn l''g.
c'loa'*
lor
de
cheltuieli
arati
astfel:
Foaie
de
bilanq
Active
Pasive
Cu
alte
cuvinte,
guvernul
si banca
ajung
si
fie
platite inainrea
lor.
Persoanele
care
nu igi
pot
controla fluxul
de
numerar
n-au,
in
general, niciun
viitor
financiar,
urrnAnd sa
intirnpine
pro-
bleme
serioase in
anii
ce vin.
De
ce
?
O persoani
care
activeazS,
doar
in
cadranul
,,A"
nu
e
protejata
aproape
deloc
impotriva
impozitelor gi
a datoriilor.
Chiar
si
un
,,L"
poate
f.ace
cite
ceva in
privinqa
acestor
doui
cancere
financiare.
Daci
inci
aveti
neclaritiqi
in
cele
explicate mai
sus,
vi
sugerez
si
citiqi
sau
si
recitiqi
Tatd bogat,
tatd sdrac,
astfel
incit
si
ingelegegi
mai
bine
acest
aspect
si
cele ce vor
fi
prezentate in
capitolele
urmitoare.
Trei
modele
de
flux
monetar
Dtrpi culll
anr
nr:ri
spus
giin
Tatd
bogat,
tatd srirac, cxisti trci
nrorlclc
Prirrt'i1t,rlc
rlc
llrrx
nl()nctar':
unul
llcrrtru
cci
b<lgati,
rrrrtrl
Declaragie
de venit
Venit
Cheltrieli
Taxe (aproximativ 5096)
Datorii
(aproximativ
357o)
Cheltuieli
de
trai
266
Ce,lnluur BAMLoR
pentru cei siraci
Ei
unul
pentru
clasa
de
mijloc.
Acesta este
mo.
Pegr
on corrr
267
Acest
model
este considerat
,,normal"
si
,,inteligent"
in
soci-
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 135/169
delul
de
flux monetar al celor
siraci:
Declaraqie
de
venit
Slujbi
Bilant
Active
I
Pasive
Iar
acesta
este
modelul de flux
monetar
al clasei de
mijloc:
Declaragie
de venit
Slujbi
etatea noastri. in
definitiv,
cei care
urmeazd.
acest
model
au,
probabil,
slujbe
bine plitite, case frumoase,
automobile
;i
cirgi
de
credit. Toate
acestea
intrunesc
ceea
ce
tatil
meu
cel
bogat
numea
,,visul
clasei muncitoare".
Cind
joc
cu
diverqi prieteni adulgi
jocul
meu
educaqional,
CASHFLOIV,
constat
ci
acegtia
au dificultaqi
mentale
in
a-l
ingelege
gi
cigtiga.
De
ce
? Pentru
ca
iau
contact
pentru prima
oari.
cu termeni economici
specifici,
fd,ra de
care
nu
poqi
inqelege
cifrele
9i
expresiile
financiare.
Jocul
necesiti
citeva ore
pentru
a
fi
completat nu
pentru c5.
ar
fi
prea
lung, ci pentru
ci
jucitorii
invagi
un
lqcru absolut
nou. E
ca
gi
cum ai invaga
o
limbi
striini. Vestea
buni e ci
acegti termeni
specifici
pot fi
inviqagi
repede,
facilitind
astfel
accel
erareajocului. El
prinde
vitezd.
pen-
tru ci
jucatorii
au devenit mai inteligenqi... si cu
clt
joaca
mai
mulq
cu atat cresc in inteligenqi
gi in
agerime... toate acestea
in
timp
ce se
distreazi.
Se
mai intimpli ceva.
Deoarece
se
familiarrzeazl.
cu
termeni
economici
specifici, mulqi incep
sd. realizeze
cd
au
grave pro-
bleme
financiare,
chiar
dacd,
restul
societigii
ii
consideri
,,nor-
mali"
din
punct
de vedere financiar. Vedeqi,
^
avea
un
model
de
flux
monetar
al clasei
de
mijloc
era
ceva
normal
in
Era
Industriala,
dar
el s-ar
purea
dovedi
dezastruos in
Era
Informaqionali.
Mulqi
oameni,
dupi
ce au
inviqat si
inqeles
jocul,
incep
si
caute noi
solulii. El
devine un fel
de apel
la
vezire, avertizan-
du-i
asupra
propriei
sinitiqi financiare,
aga
cum un
infarct
ugor
devine
un semnal
de urgengi
pentru sinitatea
medicali
a unei
Persoane.
ln
acel moment
de
revelaqie,
mulqi incep
si
gindeasci
intoc-
rnai
ca
o
persoani
bogati, si nu
ca una
din clasa
muncitoare.
Dupi ce
joaci
CASHFLOW'de
citeva
ori, unii
incep
si
preia
modclul
dc gindirc al
oamenilor bogagi
gi,
prin
urmare,
ajung
si
cautc Lrn rnodcl
dc flux m()netar
c^rc
^ratl
astfel:
268
Caonaruur BANTLoR
Pe.sr np.
coprr.
matie, nu
din munci fizici, intensa.
in
Era
Informaqionala,
ideea
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 136/169
Declaratie
de venit
Bogat
Bilant
Active
I Pasive
Acesta
este
modelul
mental
p€ care
tatil
meu
cel
bogat
a
vrul
ca
eu
gi
fiul siu
si-l urmim
inci
din
copilirie, moriv
penrru
cru.c
ne
pdstra
el
,,salariile"
si refuza
sa
ni
le
mireasci.
Nu
voia
sri
devenim
dependengi
de
ideea
unei
slujbe
bine
platite.
i;i
dorca
ca noi
si ne
dezvoltam
un model
de
gindire in
care
si puncnr
pret
numai
pe active
gi
venit,
sub
forrna
unor
acumulari
de ca-
pital,
dividende,
bani
proveniti
din
chirii, venit rezidual
dirr
afaceri
gi venit
din
terenuri.
Pentru
cei
care
vor
si
aibi succes
in
Era
Informagionali",
cr-r
cit incep
rnai
devreme
si-gi
obignuiasci
inteligenqa
financiarir
i;i
pe cea
emotionali
si
opereze
confonn
acestui
rnodel,
cu
at.lt nrrri
repede
se
vor
simgi
mai
siguri
din punct
de vedere
financiar
;i
vor
gisi libertatea
financiari.
it
tt-o lurne in
care
siguranta urrci
slujbe e din
ce in
ce mai redusi,
acesr model
de flux rnonerar
nri
se
pare
singurul
logic.
Iar
pentru
a putea
actla conforrn accstui
model,
o persoani
trebuie
si vada lumea
din cadr,rrrelc
,,P"
si
,,I",
nu
numai
din
,,A"
gi
,L".
Eu mai
numesc
acest
model
si
,,clcc,l:rraqic
dc
vcnit a
lrlci
Informationale",
intrucit
vcnitul
cstc
ll('n('r-:rt
str-ict <lirr
irrl'or.
de
munca
nu
inseamni
acelasi lucru
ca in
Era
Agrari
sau
cea
Industriali.
in Era Informationala,
oamenii care
depun cea
mai
intensi
munci fizica
vor
fi
9i
cei
mai
prosr
pl;tigi.
Este
deja
un
adevir
al
modernitiqii,
aga cum
a
fost
gi
de-a lungul
istoriei.
Cind
unii
oameni spun
astezi:
,,Nu
munci trudind,
rnunceste
gindind",
ei
nu
indeamni
la
munci
inteligenta
?n
cadranelc
,,A"
gi
.L".
Ei
se
refera
la
rnunca
inteligenta
depusi
in
sectoarele
,,F"
gi
,I",
adici in
partea dreapta
a Cadranulwi. Acesta este modul
de gindire al
Erei
Informaqionale
gi accsta
este motivul pentru
care inteligenta
financiara gi
cea emotionali sunt vitale astdzi,
a$a cum
vor fi si
in
viitor.
Agadar, c6re
este
rdspwnswl?
Fireste,
rispunsul
meu
este acela
de
a vd
reeduca,
astfel
incit
sa
ajungeqi
sn gindigi precum
un
om
bogat, nu asa
cuffl o
fac cei
saraci
sau
cei
din
clasa
de rnijloc.
Altfel
spus, a
gindi
si a
privi
lurnea din
perspectiva
cadranelor
,,P"
gi
.I".
Totugi,
realtzarea
acestui lucru nu
e
deloc
ceva
simplu.
A
te
intoarce la
gcoala gi
a
urma ci.teva
cursuri
nu
rezolvi
problerna.
Succesul
in
cadranele
.P"
$i
,,I"
necesiti inteligenga financiara, inteligenta emogionala
si
intelegerea
sistemelor.
Acestea sunt
lucruri
ce
nu
pot
fi
invaqate
la gcoali.
Motivul pentru care
aceste tipuri
de
inteligenla
sunt greu de
asirnilat
este acela ci
adulgii,
in majoritatea lor,
sunt
inci
ata$aqi
de
cordonul
ombilical
al
modului
de
viaga
,,munceste
din
greu
gi
cheltuiegte
cit
mai
mult".
Sunt
anxiogi
din
punct
de
vedere
financiar,
aga
ci se
gribesc
spre
locul
de
munci.,
unde trudesc
de
dirnineaqi
pini
seara.
Ajung acasa gi afla
despre fluctuagiile bur-
sei. Anxietatea
lor
se
agraveazi, context in
care
se
decid sa-gi
cumpcre o
masini
sau o
casi
noua ori
se duc
si
joace
golf, pen-
tru
a*gi alung,r
scntimentul
de neliniqte.
Din
p:ir::rtc
[)('ntru
ci,
anxietatea
iEi
face iariqi
apariqia,
luni
tl
i
rr
i rt
crtlit.
F
270
CeonnNur
BAMLoR
Cum
sd
ghndigi precum
un oln
bogat?
Pesr
os copl
271
faza
terminali
?n ciqiva
ani,
in
cazul
in
care
nu
s-ar
supune
rapid
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 137/169
Oamenii mi
intreabi,
deseori,
ce
pot
{ace
pentru
a
incepe
sri
gindeasci
precum
o
persoani
bogata. Le
recomand
mereu sri
inceapi
cu
puqin
gi
sa caute
sa-gi
imbunatigeasci
bagajul
dc
cunostinte,
in loc sa
se avinte
sa
investeasci
intr-un fond
mutu
al
sau
si cumpere
o proprietate
de
inchiriat.
Daci acesti
oamcrri
sunt
seriosi gi
i;i
doresc
cu
adevirat
sa inveqe si
si
se
reeduce
ast
fel
incit
si
gindeasci
precum
o persoani
bogati, le recoman<l
jocul
meu
de masi,
CASHFLOW.
Am
creat acest
joc
pentru
a-i
ajuta pe
oameni
si-;;i
imbunatigeasci
inteligenqa
financiari.
El
le
ofera insrruircrr
mentali,
fizica
si
ernogionali
cu
ajutorul
careia
vor
purea
facc
trecerea
graduali de la
modul
de
gindire
al unui
sarac sau al
clr
sei
de
mijloc
la
cel al
unei
persoane
bogate. El ?i invaqi
pc
oameni
sa se
gindeasca la
ceea ce tatil
meu
cel bogat
considcr
rr
ci
e
important...
lucru
care
nu
era
un
salariu ridicat si nici
o
casri
mare.
Nw
banii, ci
flwxul
lor alwngd
6nxiet6tea
Dificultigile
financiare
gi
si.racia
sunr
cu ad,evdrat
problernc,
care cauzeaz\"
anxtetate.
Acestea
sunt lantur;
mentale
;i
emotionale
care
ii
tin
pe
oameni fixagi
in
ceea
ce
eu
llumcsc
,,cursa
de goareci".
Atita timp
cit
cirligele menralc
;i
emolionale
nu
sunt inliturate,
modelul
ramine
intact.
Acum
citeva
luni,
am ajutat un
bancher
si scape
de
modclul
financiar
in
care
se impotmolise
.gi
care ii
crea probleme.
Ntr
sunt
terapeut,
dar
beneficiez
de
experienqa
propriei
nrclc
desprinderi
de
obiceiurile
financiare
inculcate
de familie.
Bancherul
despre
care
vorbesc
cistigi
peste 120 0OO
dc
dolrrr
i
pe an,
dar
cu toate
acestea
are,
mai mereu,
probleme financi,rrr..
Este
tati intr-o
familie
minunati,
are
trei
magini,
o
locuinlrr
spalioasi,
o casi
de
vacangi si
pare a fi
un
banchcr
pr()sl)cr
.
Totugi,
cind m-am
uitat
peste
declaraqia
sa
financiirril,
:1rrr corr
stat
ci.
este
bolnav
dc
,,c:rnccr
finrncilr"",
cllr'(, llr
l)utt.rr
:rirrrrgc irr
unui
proces
de schimbare.
Prima
oari
cind
el
gi
sogia
sa
au
iucat
CASHFLO'W,
am
observat
ci
s-a agitat
gi s-a
foit
mai tot
timpul,
abia
stapinin-
du-se.
Mintea
sa
hoinirea spre
alte
lucruri,
fiind evident
ci
nu
era
deloc
atent
la
joc.
Dupa p"ttu
ore
de
joc,
?nci
mai avea
multe
etape
de
parcurs,
pe
cind
togi
ceilalqi
il
completaseri.
Rimisese
blocat
in
,,cursa
de
;oareci".
Am pus
jocul
deoparte
gi
l-am
intrebat
ce
s-a
intimplat'
Rispunsul
,;'.,
o fott ce
jocul
e
mult
Prea
greu'
prea-lent
si
prea
pliciisitor.
I-am
reamintit atunci
ceea
ce-i
spusesetn.inainte
de
a
i,r..p.
jocul:
jocurile
sunr
reflexii
ale celor
care
le
ioaca.
Altfel
,p,ls,
jo..tl
e
precum
o
oglinda
in
care
te priveqti
pe
tine
insugi'
^
Afirmagiile
mele
l-au
infuriat,
aga
ci
am
lasat-o
mai
moale
9i
l-am
intreb at
daci.
inca e
hotirit
sa-gi
puna
viaga
financiara
in
ordine.
Raspunsul
fiind
afirmativ,
i-am
invitat, pe
el
9i Pe
solia
sa
(cireia
i-a pl;cut
foarte
mult
jocul),
si
rnai
treaci
pe
la
mine,
pentru
a
juca
din
nou
in
cornpania
unor
investitori
care
partici-
pau
la serninariile
mele.
O
siptimini
mat
tirziu,
gi-a
facut
apariqia,
dar pirea
cd"
n-are
niciun chef
sa
joace.
De
data aceasta,
i s-au
aprins,
tgtlgi'
citeva
beculeqe
in
minte.
in
cazul
siu,
partea
de
contabilitate
nu-i
punea
niciun
fel
de probleme,
aga
ci
se
descurca
desrul
de
bine
cu
cifrele
-
ceea ..
"
i-po.tant
pentru
valoarea
jocului.
Acum,
insi,
incepea
si
inqel."#
gi
lu-e,
afacerilor
gi. a investigiilor.
Putea
sa
,irade"
cu
ochiiminqii
modelele
pe
care
le
urma
in
viaqi
si
lncrurile
care.
ii
cauzau
dificultilile
financiare"
Dupi
patru
ore,
tot
nu reu$rse
sa
termine
jocul,
dar
incepuse
si
inveqe'
La
plecare.,
t-".*"i
fost
nevoie sa-l
invit
eu
pentru
un alt
joc,
caci
s-a
rnvrtat slngur.
La
a treta
intilnire,
era
deja
un
alt
om.
Putea
aculll si
con-
troleze
jocul,
contabilitatea
;i
investiqiile.
A
capitat
din ce
in ce
mai
muiti
incredere,
context
in
care
a reugit
si
scape
din
,,cursa
dc
;oarcci"
si
sa
ajungi
pe
,,pista
rapida".
La
plecare,
a cumpirat
ur-r
joc
si
rrri'.t
r1't.,rt
,,ii
voi?nvaqa
gi pc
ctopii si-l
joace'"
L" .i.,,,
rl<. ;r
'rrtrrr
inttcvc<lcrc,
nt-it
irrfrtrlrr:rt
ci
,si-a
rcdus
clrc.lttrit'lilr.,
si
,r
,,'l,irrlxtt
olliccirrrilt'tlr'('()nsurtl:llol
si
.t:tt.tllrcrlt
7
272
C.c,onA,t'{ul
BAMLoR
la
gunoi
citeva
clrqi
de
credit.
in
plus,
isi
dorea
enorm
si
i
c-it
mai
multe
despre
investiqii
gi
sn-qi
clddeasca
o coloani
s
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 138/169
La
cea
de-a
cincea
intilnire,
a testat
varianta
beta
a
CA
de active.
Modul
siu
de
gindire
era
pe
cale de
a deveni
unul
cific Erei
Informaqionale.
FLow
202
-
versiunea
avansati
pentru
cei
care
au
arins
excrt
lenqa
jucin{-"
p.
cea
originale,
CaSnptOW
(101).
Era
acu$[
pregitit
gi
dornic
sa se
implice
in jocul
rapid
gi riscanr
pe cara,il
joacd,
adeviraqii
,,P*
$i
,,I".
Cea mai
buni
ieste
a
fost
"t'preluarl
ontrolul
viitorului
si.u financiar.
Acest
om
era
acum
complct
diferit
de
cel
care,la
prima
intrevedere,
mi
rugas.
,;
f""
jocui
yaj
ug9r. I-am
spus
arunci
cd., dacd,vrea
un
joc
mai ,r.or,
"i
treJ
bui
si
joa.,e
T4oropoly,
care este
1a
r6.ndul
,ur, .r'
joc
educati$
excelent.
citeva
siptimini
mai
tirziu.
in
loc
si-gi
doreascl
jocuri.mai
ugoare,
ciuta
in
mod
acdv provociri
mai
mari gi
er*
optimist
in
ceea
ce
privegte
viitorul
siu financiar.
Se reeducase
nu
numai
pe
plan
mental,
ci gi
pe plan emolio.
nal
(ceea
ce
e
mult
mai
imporiant),
prin int.r-edi,rl
procesului
de
inviqare
repetitivi
pe
"ite
il
presupune
jocul.
i"
opini"
*er,
jocurile
sunt instrumente
rnp.tiort.
de
pi.dar.,
intrucit
ii
cei
jucitorului
si se implice
pe
deplin
in
piocesul
de invigare,
in
timp. ce
se gi
distreazi.
intr-un
joc,
implicarea
este arat
mental{,
cit
si
emotionali
qi fizici.
Cei
ldpte
pa$t.
cd .re gds.irea
pistea
financiare
rapid,e
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 139/169
CAPITOLUL
11
Pasul
nr,
1":
E
timpul
sd,
ad,wrmd,riti
propriile
intereie
.
Munciqi din
greu
si
ii
imbogigigi
pe algii
?.incn
din
primii
ani
ai
vieqii, oamenii sunt programaqi si
se ingrijeasca de
interesele
altora
gi
sn-i
imbogaqeasca
pe
aceqtia.
Frocesul
incepe
simplu,
cu
sfaturi
de genul:
1.
,,Mergi
la
gcoali, invaqi bine
9i
ia note bune, pentru
a
putea
sa-qi
gisegti o slujbn sigrira
gi
stabili,
cu
un
salariu
bun
9i
beneficii
excelente."
2.
,,Munce$te
intens, pentru a putea si-gi
cumperi
casa
visurilor.
La
urma urmei, casa
e
un activ
gi
cea
mai
impor-
tanti
investiqie
a
ta."
3.
,,8
bine
si
ai
o ipoteca
mate,
pentru
ca
guvernul
iqi
oferi
deduceri
de
la
taxe
la
plata dobinzii."
4.
,,Cumpird"
acum,plitegte
maitirztu" sau
,,Avans
mic, rate
lunare
accesibile". Ori:
,,Intragi;i
economisigi bani."
De
reguli,
cei care
urmeazd. orbegte
aceste sfaturi
devin:
1. Angajagi
care
isi
imbogaqesc
gefii
sau
patronii.
2. Debitori
care
imbogigesc
bincile
gi
cimitarii.
3.
Contribuabili care
imbogiqesc
guvernul.
4.
Consumatori care
ii
imbogiqesc pe oamenii de
afaceri.
in loc
si-Ei giscascri
propria pisti
finut-tciari
rapidi, accqci
oamcrri ii
rrjuti
pc ccilalqi
si
faca
acc.st
lucru.
In
loc si-1;i
275
Ceone,nur BANIr-oR
urmireasci
propriile interese,
ei
isi
irosesc
viaqa
muncind
qi
ingrijindu-se
de interesele
akora.
P,rsur
Nn.1:
E nupur sA vA
uRuAnrlr
pRopRrrLF.
TNTERESE
277
Pentru
a ajunge
acolo
unde
vi doriqi
trebuie inai intii
si
unde
vi
aflaqi. Acesra
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 140/169
Analizind
Declaratia
de
venit
gi
Foaia
de bilanl
de
mai
jos,
ve{i
observa
cu
usurinqi
felul in care
arn
fost
programaqi ?nci
din
copilarie
si ne
preocupim
de
inreresele
celorlalti
;i
sa
le
ignorim
pe
ale
noastre.
Declaratie
de
venit
Venit
l.
\6 urmiriti
propriile
interese
Chehruieli
2. \6
lngrijili
de interesele
guvernului
prin plata
impozitelor. Apoi, cu fiecare
cheltuiali
Ecuti,
vi
preocupafi
de interesele
altora.
Foaie de
bilant
Active
I
Pasive
4.
Propriile
|
3. lnteresele
interese
I
baneherului
Pa;i de
wrndt
in
cadrul
cursurilor
mele, se
intimpli
adesea sa
ii
rog
pc
cursanqi
sd-gi
complerczepropriile
declaratii financiare.
in
caztrI
multora,
aceste
declaragii
nu
arati prea
bine,
intrucit
au fost
indrumali
pe calea
gregiti,
ajungind
si
se
preocupe dc
intercsc-
le altor
oameni,
in
loc si-si vada
de
cele proprii.
1.
PRIMUL
PAS:
Cornpletaqi-vi
declaralia financiar,i.
Anr inclus
ccva
rniri
jos
modele
de
declaraqie
de
vcnit
.si foaic
clc bilang,
a\sa c:Lnn
apar
ele
si
in
jocul
CASI'{f
l.,OV/.
;tiqi
esre
primul
pas
in
demersul
dumneavoastri
de
a
vi.
lua
viaga in
propriile miini
gi
de a
petrece mai mult
tirnp
ocupindu-vi
de
propriile
interese.
2.
STABILITI_VA
OBIECTIVE FINANCIARE:
Fixaqi-vi
un
obiectiv
financiar
pe
rermen
lung
in
care
si.
precizati unde dorigi
si.
vi
aflaqi
la
capitul
celor
cinci
ani
care
urmeazi si
un obiectiv
pe
termen
scurt
pe
care si-l
indeplinigi
intr-un interval
de
12luni.
(Obiectivul
finan-
ciar
pe
termen scurt
este o punte
cdtre reahzarea
qelului
fixat
pentru
cinci
ani.)
Stabiliqi-vi
obiecrive care
sunr rea-
liste
gi
posibile.
A)
in urmitoarele
douisprezece
luni:
1.
Vreau
si*mi reduc
datoria cu
--$
2.Yreau
si-mi sporesc
fluxul
monetar
generat
de
active
sau
din
venitul
pasiv
(venitul
pasiv
este
cel
cistigar
firl
munci
fizicd
depusi)
cu
--$
pe
luni.
B)
Obiectivele
rnele financiare
pentru
urmitorii
cinci
ani
sunt:
1.
Si-mi
sporesc fluxul
monetar
generat
de
active
cu
$
pe
luni.
2.
Si degin
acesre mijloace
de
investitie
in
coloana
activelor
(proprietagi
imobiliare,
acriuni,
afaceri
s.a.m.d.)
C)
Folosiqi-vi
obiectivele
pe rermen lung penrru
a
incepe
de azi
si
vi
dezvoltati
declaralia de venit gi
foaia
de bilanl
in
urmi.torii
cinci
ani.
Acum,
gtiind
unde
vi
aflaqi
din
puncr de
vedere
financiar
gi
avi"nd
obicctivc
stabilite,
trebuie
sa
preluaqi
controlul fluxului
clurnneavoastri
rlc nlrrnerar,
pentru
ca
gelurile
fixate
si
poati
fi
rrtinsc.
278
CloRnuur
BANTLoR
I:IlITHftT
IEIN
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 141/169
Obiectiv: Pencu
a vt
putea
elibera din Cursa
de
Foareci ti
a
4unge
pe
Pisa Rapidl, Venitul
Pasiv trebuie dearoltat
astfel fncAt str depSaeasci
suma
totall
a cheltuielilor
Dechnfe
de
venk
Proorietiti
imobiliare Flu< monear
Flrx monetar
lmtea
nc caci.
Plata
tmnnrmrrtr rh
ri mrrtn r erdii.
Plata datoriilor
de oe
cirtile
de credh:
Plaa bunurilor
de consum:
Ake
chehuieli:
Cheltuieli
Dentru intretineE
Plata imonrmutului banan
fitltttl' trlisr.fl
Persoana
din dreapta du
mneavoastti
Venit
pasiv
=
(DobAndi
* dividende
*
propriedfi
imobiliare
*
Fluxul
monear
din afaceri)
Venit
total:
Total
cheltuieli:
Flux
monear
lunar:
(c)
I
998, CASHFLOW
Technologies,
lnc.
l)atarii la hrrnrrri
de
.6h{lm:
CAPITOLUL
12
Pasul nr,
2:
Prelud{i
controlwl dswprd,
'
fl**ulwi
rnunAtar
Mulqi
dintre noi
cred ci, doar producind
rnai mulgi bani
igi
vor
rezolva
problemele
financiare, dar,
in
majoritatea cazurrlor,
acest
lucru
nu
face
altceva decit
si
agraveze
situagia.
Motivul principal
pentru
care
oamenii au probleme
financia-
re
este
acela cd,
n-au fost niciodata
inigiagi
in
gtiinqa
managemen-
tului fluxului monetar" Au
fost
invigaqi
si
citeasci,
si
scrie,
si
conduci
un
automobil si sa
inoate,
dar
nimeni
nu le-a ardtat
cum
si-si
gestioneze
fluxul de
numerar. itt
acest
context,
in
absenta
acestor cunostinte,
sfir;esc prin
a
avea
dificultagi
finan-
ciare,
motiv
pentru
care incep
si trudeasci
;i
mai
mult,
crezind
ci o sumi mai
mare
de
bani
le
va rezolva
problemele.
Dupi
cum
spunea
tatel meu
cel
bogat:
,,Nici
togi
banii din
rceasti.lume
nu
rezolv|problerna, daci
sursa ei
este
gest;onarea
precari
a fluxului
monetar."
'4ptitudinea
cea mai importantd
Dupii
cc v-aqi
clccis
si puneqi
accennrl
pe propriile
interese,
rrrnritorul p;rs
in
calit:rte dc director
executiv al
afacerii
,,Viata
rurcn Slll,"
t'stt'rtt'r'le
rlc: ir
prcllra
controlul
fluxului
dc rrurncrar.
llstt'
o
s,rrcir',r
.rlrlil',.rtor
it',
c,ici elrfc'l prorluc't:r'cr
unor-
sttrttc
rrr,ti
280
C,,rnR,cNur
BANTLoR
mari
cle
bani nu
vi va
imbognqi...
de fapt,
existi
toate
ganselc
sl
vi
sdriceasci,
intrucit,
de cele
mai
multe ori,
oamenii
se
adincesc
Pesur
Nn,
2r
Pnarualr
coNTRoLUL
ASUIRA FLUxULUT MoNETAR
Bilangul
bincii al carei
client
sunteqi:
281
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 142/169
in
datorii gi
mai
mari
atunci
cind
prirnesc o marire de salariu.
Cine
e mai
inteligent
-
dwmneaaoastrd
sau
bancherul?
in
general,
oamenii nu-gi
completeaza din
proprie
iniqiativl
declaraqiile
financiare.
in
cel mai
bun
caz, er incearci,
in fiecarc
luni,
si-gi
echilibreze
carneftrl
de cecuri.
Asadar,
vi puteqi
felici-
ta,
cici
sunteti
cu un
pas
inaintea majoritiqii
colegilor
dumnca-
voastri
doar
pentru ca v-aqi
completat declaratia
financiari
qi
v-agi stabilit
nigte
obiective.
Din
ipostaza
de director
executiv al propriei
vieqi, putcqi
invaqa
si
fiqi mai inteligent
decat cei din
jur,
chiar mai inteligcnt
decit
bancherul
dumneavoastri..
Majoritatea
oamenilor
ar
spune ca
pistrarea
a
doua
seturi
difer
je
de
fige
contabile
este
un
lucru ilegal.
in
unele
cazuri,
aqs
este. In
realitate,
insi,
o persoani care
inqelege
pe
deplin
lumee
finanqelor
gtie ci
intotdeauna
trebuie
si existe doui
seturi de fiqe
contabile.
Odati ce
gi
dumneavoastri
ve\i
reabza
acest
lucrun
veqi fi la
fel
de
inteligent,
daci
nu
chiar
mai inteligent,
decit
bancherul.
Mai
jos
este
prezentat un exemplu
de doua seturi
de
fige
contabile
perfect
legale
-
a
dumneavoastri.
si
a bancherului.
In
calitatea
de
director executiv
al
propriei vieqi,
nu
trebuie sI
uitaqi niciodati
cuvintele
tatilui meu
cel bogat
care
obignuia
sI
spuni:
,,Pasivele
tale devin
activele
akcuiva."
Apoi
desena
aceasti dtagrani
simpli.:
Bilanqul
dumneavoastri
Active
I
Pasive
lpotec[
Bilantul
bincii
Active
I
Pasive
lpoteca
durnna-
voastri
Din
ipostaza
de cirmuitor
al propriei
vieti,
trebuie sa
avegi
mereu
in minte
ci
toate
pasivele gi datoriile dtrrnneavoastri
devin activele
altcuiva.
Acestea
sunt, de
fapt,
cclc doua seturi
de
fige
contabile. Pentru
orice
intrare
in
coloana dumneavoastra
de
pasive
-
ipoteca,
imprumutul
pentru
masini,
?mprumutul
pen-
tru studii
sau cartea de
credit
-
deveniqi angajatul
celor carc
v-au
imprumutat
banii.
Cu
alte
cuvinte, trudiqi
pe
brinci
pentru
a-i
imbogiqii
pe
alqii.
Datorii
bwne
;i
datorii
rele
Tatal
cel bogat
mi-a
atras atenqia
ci
existi
doua
tipuri
de
datorii
-
unele bune
gi
altele
rele.
Spunea adesea:
,,Ori
de cite
ori
datorezi bani cuiva, devii
angajatul
banilor
acelei persoane.
Daci
te
imprumuqi
pe
o
perioada
de
30
de ani,
in
tot
acest
inter-
val vei
fi
un angajat,
rar la
finalul datoriei nu-qi
va
da
nimeni
niciun
ceas
de aur."
Tatil
cel bogat
s-a
irnprumutat
gi
el
de
citeva on,
dar
fdcea
tot posibilul
si
nu fie persoana
care
plategte
datoria.
Ne-a
expli-
cat, mie gi
fiului siu,
ci datoria
buni este
cea pe
care
o plategte
altcineva in
contul tiu,
pe
cind
cea rea este
datoria
pe
care
o
plitegti
tu
insugi,
cu
sudoare si
singe.
De aceea
ii
pliceau
lui
atit
de
mult
proprictagile de
inchiriat.
M-a
incurajat
si
pe rnine
sa
cumpar astf
cl dc
pr
oprictigi
pentru
cd
,,banca
iti
acorda
impru-
mutul,
dar
c,c'l crrle,
il
l)lritc$tc
cstc
chiriasul".
282
C.toneNur
BANILoR
Venitwri
$
cbehrnieli
Pesur
Nn.2:
PRgru.rtr
coNTRoLUL
AsupRA FLUXULUT MoNETAR
283
re rapide"
gi
a
,,Cursei
de
soareci". Existi felurite tipuri de
piste
financiare
rapide. Diagrama
de
mai
jos
ilustreazitipulcel mai des
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 143/169
Principiul celor
doui seturi
de
fige contabile se aplici
ntr
numai activelor
;i
pasivelor,
ci
gi
veniturilor
gi cheltuielilor.
IJnrt
dintre cele
mai
importante
lecqii
verbale primite
de la
tatil
n.rctr
cel
bogat a
fost
urmitoarea:
,,Pentru
fiecare
parte
componenti
it
activelor exista
gi
o
parte
a
pasivelor,
doar
ci
ele
nu
apar
irr
acela;i
set
de
declaraqii
financiare.
Pentru
fiecare
cheltuial,r
facuti
existi
gi
un venit,
dar,la fel,
ele
nu
apar
in acelagi
set tlt'
declaragii
financiare."
Aceasta dragramd
simpla
vi
va face si
inqelegeqi
mai
birrt'
aceasti.
lecqie:
Cel care
primegte
plata
Cel
care
plitegte
Mulqi
oameni
nu
pot avarsa din
punct de
vedere
financiar pcrr
tru ci,
in fiecare luni,
au
facturi
de phtit.
Luna
de
luni
prirncs.'
facruri la telefon,
taxe,
energie
electrica,
gaze, cdrgr
de
credit,
ali
mente
qi
aga
mai departe.
De douasprezece
ori
pe an,
ii
platesc
nrli
intii
pe alqii
gi
abia
apoi pe ei
insigi,
daca
le-a
mai
ramas vreun
btrrt'
Drept
urmare,
majoritatea
oamenilor
incalca
regula de
attt'
rt
finanqelor
personale,
care
este
,,Plitegte-te
mai
intii
pe tine".
Acesta
este
gi
motir,'ul
pentru
care
tatdl
cel
bogat
sublirri,r
importanga managementului
fluxului monetar;i a dobindirii
c'rr
nosdnqelor
financiare
elementare.
El
spunea
deseori:
,,Cei
carc,
tttt
i;i pot conffola
fluxul de nurnerar
muncesc pentru
cei
carc pot."
Pista
financiard,
rdpidL
;i
cwrsa de
;oareci
Conceptul
celor
,,doui
scturi
dc
fiqc
contabilc"
p()xtc:
fi
lol.rsil
cu eficienqi
in
vcderca
urrci
trtrri btrrrc
irttclcqcri rr
,,Pistei
lirrrtrr.:i.t
folosit. Este
vorba
de
pista
dintre un creditor
si
un debitor.
Ea este
mult
simplificati, dar
daci
vi
facegi
timp pentru a o
analiza
atent, mintea
dumneavoastri
va incepe
si
vadi
ceea
ce
ochii nu
pot
vedea.
Studiaqi-o
gi
veqi
percepe
relaqia
dintre
cei
bogaqi si
cei siraci,
dintre
cei care
au
gi
cei care
nu
au, dintre cei
care se
imprumuti
gi
cei
care
imprumuti
gi dintre
cei
care
creeazi.locuri
de
munca
si
cei care cauti
locuri
de
munca.
Aceasta
este
pistd
financiard
rapidd,
iar
dwmnearsoasird
sinteli
deja
pe'ea
Declaragia financiari
a
debitorului
Declaraqia
dumneavoastri
de
venit
l
Venit
\
chelruieli
\ I
Bilantul
Active
4
{
imprumut/
Linie
de c:1.:lit
Declaraqia
financiar
,
a creditorului
Declaratie
de venit
Slujbi
Cursa
de
soareci
Pista
rapidi
ln
accst
1)unct,
crcditorul
va
spune
:
,,Datoriti,
imprumutului
l)c
carc l-a1i
l'rit'rrt
l,r rr,,',,rrrr
d,rri
sava
ofcrirn
posibilitatca
altor
r
284
CennaNur
BANILoR
credite,
in
vederea unificirii
lor"
sau
,,Nu
agi
vrea
si vl
deschideqi o linie de credit,
in
cazul
in care, pe
viitor,
veqi
avel
Pesur
Nn.
2: Pnr,ruarr
coNTRoLUL
ASIJpRA FLUXULUI
MoNIITAR
285
A)
Platigi-vi
mai
intii
pe dumneavoastra. Puneqi
deoparte
un
anurnit procentaj
din fiecare
salariu
sau din
fiecare
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 144/169
nevoie de
bani
?"
Cwnoa;te;i
diferenpa
Calea
pe
care
o
iau
banii
intre
cele
doui
seturi
de
fige contabilc
este
ceea
ce
tatil
meu bogat numea
,,Pista
financiari
rapidi".
Ee
este,
in
acelagi
timp,
,si
,,Cursa
de
goareci
financtar6".
Pentru
cE
una si
existe,
trebuie
sa
existe
gi
cealalta.
Prin urmare,
vor
fi
intot'
deauna cel
puqin doui
declaraqii
financia.e.
intrebatea
este:
,,Car€
dintre
ele
e a
dumneavoastri
?"
$i:
,,Pe
care
vi dorili
si
o
aveqi?n
Iata de
ce
tatal
meu cel
bogat
imi
spunea
mereu:
,,Cistigare*
unor sume
mai
mari
de
bani
nu
iqi va
rezolva problemele,
atitl
timp cit sursa
lor
este
gestionarea
precara
a
fluxului
monetar"
9i
,,CJi
car.
inqeleg
puteiea
cifrelor
financiare
ii
stlpinesc
Pe
cci
care
nu inteleg."
De
aceea,
pasul
numdrul
doi
spre
gisirea
pistei
financiaro
rapide
este:
,,Preluafi
controlul
asupra
fluxului
monetar."
^Trebuie
sa va opriqi
gi si
elaboriqi
un plan prin
intermediul
ciruia
si preluaqi
controlul
deprinderilor
dumneavoastri
d€
.orrrrr-rtolr.
Minirnali za\r-v|,
datoriile
si
pasivele'
intindeli-vl
cir
v5" permite plapuma
gi
abia
apoi
incercali
si
ii
nririqi
lungimea.
Daci aveqi
nevoie de
ajutor,
apelaqi
la
un
planificator
financiar competent.
El vi poate
ajuta si
concepeqi
un
plan prin
intermediul
ciruia si
va
imbunitiqiqi
fluxul
monetar
gi
oil
incepegi
si vi plitigi
mai
intii
pe
dumneavoastri.
Pagi de
urrndt
1)
Revizuigi-vi declaraqia
financiari cornpletatd
in
capitolul
anterior.
2)
Identificagi cadranul
din care
vi generali
veninrl,
inccpind
cu
ziua
de azi.
3)
Hotirigi-vi asupra
cadranului
din
care
doriqi si
vi
gcrre-
raqi
grosul
venitului in urmitorii
cinci
ani.
--.-_-.-
)
Demaraqi
planul
de ac{rninistrare
a fluxului
de
monctar.
sumi
de
bani pe
care
a
primiqi din
alte
surse.
Depuneqi
acetti
bani
intr-un
cont
de
economii,
pentru
viitoare
investigii.
Odati
ce
banii
ajung
in
acel cont,
nu
intraqi
NICIODATA in
ci, atita
timp
cit
nu inrcnqionati
si
facegi
o
investigie.
Felicitiri
Tocmai
ati
inceput
sa
va gestionaqi fluxul
de
numerar.
B)
Concentragi-va
atentia asupra reducerii
datoriilor per-
sonale.
Iatd
citeva
sfaruri
simple
gi ugor
de
pus
in
practici
pentru
reducerea
si anularea
datoriei
personale:
Sfatul nr. 1: Daci
aveqi
ci.rqi de
credii
cu
pl;gi
neefecruare...
1. Taiaqi-le
gi
aruncagi-ie la gunoi
pe
toate,
cu
excepqia a
cel
mult
doua"
2.
Orice
surn5.
noui. pe
care
o
adaugagi
acestor
carduri
rimase
trebuie
pl;tite
in fiecare lun5..
Nu
va
mai
creaqi alte
datorii
pe termen
lung.
Sfatul nr.2: Producegi
150-200
de dolari
suplimentari
in
fiecare lunI.
Acum, avind in vedere
ca dispuneqi
de
mai multe
cuno$tin{e
financiare
decit
in
tre-
cut, aceasta
sarcini n-ar
trebui si fie
greu de
indeplinit.
Daci nu
ve[i
reugi
sI
generagi
ace$ri
bani
in
plus,
sansele
dumneavoastri de a atinge
libertatea financiari
ar
putea
rimine
doar
la
sta-
diul
de
vis.
Sfatul nr. 3: Folosigi
cei
150-2OO
de dolari
suplimentari pen-
tru
plata
lunar|
a
datoriei
de pe O SINGURA
carte
de
credit.
Vegi
pliti,
ast{el, suma
minirni
PLUS
150-200
de
dolari.
Achitaqi
intotdeauna
doar
suma
minimi
datorati
pc
cclclalte
cirqi
de credit.
Deseori,
oarnenii
irrcc'rrlcrr
si
platcascri
in ficcarc
lurra plrfin pcstc
r
286
Ceone.Nur-
BANILoR
suma minirni
pentru
fiecare carte
Rezultatul e acela ci datoriil e
p^r
credit.
devinl
de
si
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 145/169
vegnice,
riminind toate
neachitate.
Sfatul
nr.4:
Odati ce datoria
de
pe
primul
card este
anulati,
folosiqi
suma totali"
pe
care
o plateagi
lunar
in
contul acestei
datorii pentru
reducerea datoriei
de
pe
urmitorul
card.
Prin
urmare,
veqi
pliti
suma
minimi datorati
pe
cel
de-al
doilea
card
PLUS
suma
respectivi.
Aplicaqi
acest
procedeu asupra tuturor
cirgilor
de credit
rimase,
dar
gi
asupra
celorlalte
carduri
de consumator
pe care
le
mai
aveqi.
Dupi fiecare
datorie
anulat6,
folosiqi
suma
totala pe care
o
pliteaqi in
contul
acelei datorii
alaturi
de
suma
minima
ce trebuie
plititi
in cazul creditului
urmitor.
Pe
misuri ce achitagi
fiecare datorie,
suma
totali
plititi pentru
cea urmitoare
va fi
intotdeauna
mai
mare.
Sfatul
nr. 5:
Odati ce
datoriile
de
pe toate
cargile de credit
gi
cele de consumator
sunt achitate, continuaqi sil
folosigi
acelagi procedeu
gi in
privinqa
imprumu-
turilor
pentru automobil
gi
casi.
Daci
veqi urma acest model, vegi
fi
uimit
si vi
dagi seama cit de
mic
este
intervalul de dmp
necesar
pentru
a vi
elibera de toate
datoriile. lir
general, oamenii
ar
putea
si-gi
achite
toate
datoriile
in
5-7
ani.
Sfatul
nr.6:
Acum
ci
suntegi
eliberat
de toate
datoriile, luaqi
suma lunari pe
care
o pliteaqi
in
contul ultimei
datorii
gi
pistraqi-o pentru
investiqii. Construi-
gi-va
coloana
de active.
Iatd,
cit
de
simplu este.
i
CAPITOI-UL
13
Paswl
nr, 3:
C
wno
dstere
d
diferyen{ei
dinire rcsc
,r,
riscant
Adeseori
aud oameni
spunind:
,,Investiqiile
sunt
riscante."
Nu sunt
de acord cu ei.
Eu
as
spune,
in
schimb:
,,A
fi
igno-
rant
e
riscant."
Ce
tnseamnd managementwl
adeeuat
fltaului
monetar?
Gestionarea
adecvati
a
fluxului
monetar incepe
cu
identifi-
carea
diferentei dintre
active
gi pasive...
nu
cu definiqia pe
care
o
di bancherul
dumneavoastri.
Diagrama
de
mai
jos
ilustreazi
situagia
unui individ de 45
de
ani,
care gi-a
administrat
fluxul
de
numerar
aga
cum rebuie.
Declarafie
de
venit
Slujbi
J\t
cren${
\,1
Bilapf
A.fir"
Pasive
288
CeoRlNur BANrrr-oR
Am
fotrosit
virsta
de
45
de ani
pentru
ci se
afli
inrre
ccr
tlc
25
d,e ani,
cind o
persoani
medie
incepe
si
munceasca,
gi ccrr rlt.
Pesur Nn.3:
CuruongrEnrA
DTFERENTET
DTNTRE
Rrsc
sr
RrscANT 289
A
fi
un
bun cunoscitor
al
acestui
domeniu
inseamni
a
gtii
sa
privesti
cifrele cu propriii ochi,
firi
a uita
insi
ci
mintea,
antre-
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 146/169
65
de ani, la
care
cei mai rnulgi
se gindesc
sa
se
pensionezc.
l,,r
virsta
cle
45
de
ani, daca si-au
gestionat
in
mod adecvat
fluxul
tlr.
nurnerar,
oarnenii ar
trebui sa
dispuni de o coioana
de
activt.
mai
lungi decit
cea de
pasive"
Diagrarna
de
mai
sus
reprezinti
tabloul
financiar
al celor
<':'rr,,
isi
asumi
riscuri,
ti,ra
a
duce
insi
un stil
de viaqa
riscant.
Ei fac
parte
din acel
grup superior
al
societaqii care
reprczirr
A
\Aa/o
din
populaqie. Daca
ar
face
ceea ce fac
resftrl
oamerril.,r
(90%),
adici si-gi
administreze
in mod
eronat
fluxul monctlr
\r
s5.
nu cunoasci
diferenta
dintre active
si pasive, situaqi,r
l,rr
financiara,
la
virsta de 45 de
ani,
ar arita
asa:
Slujbi
nati
in
acest
sens, este cea care
i1i indici
direcqia
in
care
se
indreapti
fluxul monetar.
Tatil
cel
bogat obignuia si spuni:
,,A
cunoaste direcqia
in
care
se
deruleaza fluxul de
numerar
e
totul."
Prin
urrnare,
o
casi
poate
fi considerat; parte din active
sau
pasive in
functie
de direcgia in care merge fluxul monetar. Daci
banii curg direct
in
buzunarul dumneavoastri, atunci
ea
este
un
activ, dar
daci
banii
ies
din buzunar, atunci ea
face
parte
din
pasive.
Int
eli
gen{a
fin
anciard
Tatil
cel bogat
avea
mai multe
definiqii
pentru
,,inteligenqa
financiartr",
cum
ar
fi,
de pildi,
,,abilitatea
de a converti
banii
sau
rnunca
in
active
care
genereazd,ilux
monetar".
Una dintre definiqiile
sale
favorite
era, insi,
prezentate
sub
forma
unei
intrebiri:
,,Cine
e
mai
degtept
?
Tu
sau
banii
tii
?"
Pentru
tatil
meu
cel bogat,
ideea
de
a-qi
petrece
toati
via{a
muncind
din
greu
pentru
bani, doar
pentru
a-i
vedea
dispS.rind
la fel
de repede
precum au venit,
nu
este
un
semn
de
mare
inteligenqa. Poate
ar fi bine
sa
revedegi cele trei modele
de
flux
monetar
-
al
celor
siraci,
al celor
din
clasa
mijlocie
Ei
al celor
bogaqi
-
aga
cum sunt
ele
prezentate
in
capitolul
10
gi
si
vi
arnintigi
ci o
persoani bogati
isi
axeazd
eforturile pe achi-
ziqionarea
de active,
nicidecum
pe truda.
Din
cauza
lipsei
inteligenqei financiare,
mulqi
dintre
cei
cu
studii
superioare se
pun
singuri
in
poziqii
de
mare
risc
financiar.
Tatil
meu
cel
bogat
numea asta
,,linie
rogie
financiard",
referindu-se la faptul
cd
veniturile si
cheltuielile unei persoane
se afli.la
aproape acelagi
nivel
in fiecare luni. Este vorba
de
oamenr
care se
aga\e
cu disperare de siguranla unui
loc
de
munci
si carc
sunt
incapabili
sa se
schimbe odata cu situaqia
eco-
nomici, distruginclu-si
sinatatea din
carrza
stresului
gi
a
ingri-
jorerilor.
Strrrt
rrccie;i
oamcni carc
spun:
,,Afacerile
si investiqi-
ilc
surrt
risr':trttt'."
Aceqtia
sunt
cei
pc
cafe
ii
auzim
cel mai
des
spurrirrrl:
,,Investitiile
sunt
riscante."
In
cazul
lor,
afirmaqia
este
adcvir rrt,r
-
dar
nu
pentru
ca
investigiile
ar
fi
riscante. Ceea
ce
c riscrrrrt
este
lipsa
instruirii formale
gi
a
cunogtinteior
financiare.
Cuno;tin{ele
financiare
In
Tatd
bogat,
tatd sdrac arn
povcstit
curn
t:rt:rl ccl
lrog;rt
m-a indemnat
si dcvirr
bir-rc
instruit
in
dorrrc'rriLrl
l'inrrrrtclor.
Bilant
Celn,rNut
BANILoR
Dupi pirerea
mea,
a{acerile
gi
investigiile nu sunt
deloc
riscante.
Dar a
nu
fi
educat
din punct de
vedere
financiar
este,
lut
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 147/169
intr-adevir,
riscant. La
fel
de
riscant
e
gi
atunci
cind
egti
dezin'
format, tar
a te
baza
pe,,o
slujbi
siguri
9i
stabili"
este
cel mai
mare risc pe care
si-l poate
asuma
cineva.
Achiziqionarea
unor
bunuri
care
devin active
nu
este
riscanti,
pe
cind
cumpirarea
unor
pasive
despre
care cineva
qi-a spus ci sunt
active
este-
A-1i
urm;ii
propriile
interese
nu
este
urlucru
riscant.
in
schimb,
a
avea
grijd
de
intereseie altcuiva
gi
a-i
pliti
mai
intii
pe
algii
estc
cu
adevirat
riscant.
Agadar,
pasul
nr.
3
se
relerd
la
cunoagterea
diferenqei
dintre
risc gi
riscant.
Pagi de
utmat
1. Definiqi
riscul cu propriile
dumneavoastrd
cuvinte.
a)
A
vi
baza
pe un
salariu
vi
se
pare
riscant
?
b)
A
avea
datorii
pe
care si
le
plitiqi
in
fiecare
luna vi
sc
pare
riscant
?
c)
A
deqine
active carevd.
aduc,
luni de luna, bani
in
buzu-
nar
vi se
pare
riscant
?
d)
A
va
aloca timp
in
vederea
instruirii
in domeniul
finanqelor vi se pare
riscant
?
e)
A
vi
aloca
timp
in vederea
inviqirii diferitelor
tipuri
dc
investiqii vi se pare
riscant
?
2.
Dedicagi,
in fiecare
siptimini,
cinci
ore
din
timpul
dum-
neavoastri pentru
a pune
in practici
una sau
mai
multc
dintre
urmitoarele
sarcini
:
a)
Citiqi pagina
de afaceri
din zrarul preferat
gi Wall
Street
Jowrnal.
b) Ascultaqi
;tirile
financiare
la televizor
sau
radio.
c)
Ascultagi
materiale audio
educagionale
referitoare
la
investiqii
si
instruire
financiari.
d) Citigi
reviste sau buletine
financiare.
e)Jucaqi
CASHFLOW.
CAPITOLUL
14
Pasul nr.
4:
Decideti
ce
tiq
de
investitor
vd d,oriqi
sfr,fifi
V-ati intrebat
vreodati
de ce unii
investitori fac mai
mulgi
bani cu
mult
mai puqine
riscuri
decit ceilalqi ?
Majoritatea
oamenilor
se
confrunta cu dificultnli
financiare
pentru
ci eviti si se implice in lumea
banilor. Unul dintre
cele
mai importante
secrete
pe
care tatd.l
meu cel
bogat
mi
le-a
dezviluit
a
fost
acesta:
,,Dacd"
vrei
sa
te
imbogagegti rapid,
implica-te
in
problemele financiare
cu greutate."
In
prima
parte
a
cirqii am prezentat cele gapte niveluri
de
investitori.
Ag dori
acum
si
mai
adaug
o
distincgie
care
definegte
trei
mari
categorii
de investitori:
Tipul
A: Investitorii
care cauti problemele.
Tipul
B:
Investitorii
care
cauti rispunsurile.
Tipul C: Investitorii
marca Sgt.
Schultz:
uEu
nu gtiu
nimic."
Investitorii
de
tip C
Sergentul Schultz
este
adorabilul personaj
din
serialul de
televiziune Hogan's
Heroes. in film,
sergentul Schultz, gardian
intr*un lagir
german pentru
prizonieri de
rizboi,
gtie
ci
degi-
nuqii
incearci
sI
evadeze
sau
si
saboteze
operaqiunile
de
rizboi
ale ncmqilor.
;r
292
Caon,rruur
BAMLoR
Cind
i;i
da seama c;
ceva
este
in ncregula,
Schultz
nu
sL)Lrr-r('
decit:
,,Eu
nu
gtiu nimic."
Sunt mulgi
oameni
care,
atunci
cinrl
Pasur Nn.4:
DEctonq
c[,
TIP DE
INvESTIToR vA
DoRIU
sA
nJr
293
,,investigii
cu
arninuntul",
adici
investigii
care
sunt
vindute,
la
pachet,
maselor.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 148/169
ir
i
i
.t:'
t*
il
I
i
vine
vorba
de investiqii,
adopta aceeasi atitudine.
Pot
investitorii
marca
Sgt. Schultz si
se imbogageascii
?
Raspunsul
este afirmativ. Dar
doar daci
obqin
o
slujba
in
cadntl
guvernului
federal,
se cisitoresc
cu o persoani
bogati
satr
cigtigi
la loterie.
Investitorii
de
tip
B
Investitorii
de tip
B
pun adeseori
intrebiri de genul:
,,in
.e imi recomandaqi sI
investesc ?"
,,Credeqi
ci ar
trebui
si cumpar proprietagi
imobiliare
?"
,,Ce
fonduri mutuale
ar
fi
bune
pentru
mine
?"
,,Am
discutat cu agentul
rneu
de
bursa
si mi-a
recoma.ndat
sri
diversific.
E
bine
?"
,,Paringii
mi-au
dat citeva ac[iuni.
Sa
le
vind
sau
nu ?"
Investitorii de
tip
B
ar
trebui sa ia
legitura
cu
rnai mulgi pla
nificatori
financiari,
sa-l
aleaga pe cel pe care
il
consideri
cel
rn,ri
bun gi
sa
ii urmeze
sfaturile.
Planificatorii financiari, daci
surtt
pricepugi,
vi
pot
pune
la
dispozigie cunogtinqe tehnice excelcnlt'
qi
vi
pot
ajuta
sa
elaboraqi
o
strategie
financiara
pentru
toatir
vta\a.
Motivul
pentru
care
nu
ofer sfaturi
financiarc in
carqile
nrclr'
este
acela
ca ftecare
persoana are o situatie
financiara difcrita.
Un
planificator
financiar
poate
evalua
cel mai bine
poziqia
clturr
neavoastri actuall.,
urmind
ca apoi
si
vi ar:ate
cum putcqi
dcvcn
i
un investitor
de
nivel4.
O
precrzare
interesanti:
nu
de puqine ori,
am constiltrlt.
('.1
mulgi
,,A"
gi
,,L"
bine
plnti{
se
incadreazi
in
tipul
B
dc
in''rcsti
tor,
intrucit
au
prea
pu{in
timp la dispozigie pcntru a
citrt.r
oportunitaqi
de
investitii.
Fiind
mereu foarte
ocuprrti,
rr-rrrr tirrrlt
nici
pentr-u a
se
educa
in
partea dreapta a Cadranu/rzi.
irr
rrccsr
context,
ei cauta
ri.spunsuri
in
locul cunostirrqclor.
l)c :rcc(:il,
acest grup cumpiri, adcsca, c:cc:r
c:c
invcstitor-i
i<lc
ti1'r A
rrrrrrrt'st'
a
trnaestitorii
de tip
A
Investitorii
de
tip A
cauti
problemele
financiare.
Mai
exact,
ei cauti
problemele c^Ltzate
de cei
care
se
confrunti
cu
difi-
culti.qi financiare.
Investitorii
care
se
pricep la
rezolvarea
pro-
blemelor se
a$teapti si
oblind
profituri
de
la
25"/" la
infinit.
Ei
sunt
investitori
tipici
de nivel5
sau
6,
care dispun
de cunogtinqe
solide
in domeniu.
Au
la
indemini
aptitudinile
necesare
pentru
a obgine
succesul
atit
in
rpostaza
de
om
de afaceri,
cit
gi
in
cea
de
investitor,
folosindu-gi aceste calitagi
pentru
a
rezolva pro-
blemele
cauzate
de cei care duc
lipsi
de
ele.
Si
luim
exemplul
meu.
Cind
am
inceput si
investesc,
am
ciutat
doar
mici
apartamente
gi
case atre
ciror
ipoteci fuseseri
prescrise.
Am
inceput
cu
probleme
de 18
OOO
de
dolari, create
de
investitori
care
nu-si
gestionaseri
bine
fluxul
monetar
gi rimi-
seseri
fira
bani.
Dupi
ciqiva
ani, eram
inca
in
ciutarea
problemelor,
doar
ci
cifrele
se
mirisera.
ln urmi cu
trei ani,
m-am
implicat
in
cumpirarea
unei companii
rniniere din
Peru, in
valoare
de
30 de
rnilioane de
dolari.
Chiar daci problema
gi cifrele erau
mai mari,
procesul
a
fost
acelaqi.
Crry,y ajwnge(i
mai.
repede
pe
pista
financiarii
rdptda
Ideea e si
incepeqi
cu
afaceri
mici
gi
sd
invaqali si
rezolvaqi
problemeie financiare.
Astfel,
pe
misuri
ce
ve{i
deveni
tot
mai
priceput
in
solugionarea
lor,
veqi
incepe
si acumulaqi
averi
uriage.
Pentru
cei
care
vor
si
achizigioneze
active intr-un
ritm acce-
lerat,
subliniez
lnca
o
dati
necesitatea
invagirii
deprinderilor
prevazutc
de cadranele
,,P"
li
.I".
Le
recomand
si
invcge
mai
intii
cunr
sc
construiegte
o
afacere,
intrucat
accst
Proces
fur
niz.c
trz,tr o c'
x pcricn
qi
cdu
caqio
nali
vitala,
imbunatigcgtc cali-
tiqilc:
pcrsorr,rl.',
,rrigrrrri fluxul
lrlonctar carc atcnucaza
ilrrpactul
1
294
Cetn.rruul
BANILoR
flucruaqiilor
negative
ale
pieqei
si pune
mai
mult
timp
liber
la
dispozigie.
Numai
cu ajutorul fluxului monetar
generat
de pro-
Plsur uR.
4: DEcnap
cE TIP DE
INVEsrlroR vA
lontp
sA Etlt
295
le-ag
putea
pune
la dispozigie
banii
mei,
pentru
ci
gtiu ci
sunt
buni
la
ceea
ce
fac
gi
pentru ci
am
incredere
in cunogtinqele
lor.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 149/169
pria afacere
am avut timp
liber
pentru a cduta
problerne
finan-
ciare de
rezolvaL
Pute;i
fi
wn investitor de toate tipurile
?
in
realitate, eu operez
din
ipostaza
unui
investitor
de
toatc
tipurile.
Cind
vine vorba de
fonduri mutuale
sau
acliuni'
sunt
sergenrul Schultz, adica
un
investitor de
tip C. Cind sunt
intrc-
bat
,,Ce
fonduri mutuale imi
recomandaqi
?"
sau
,,Ce
acqiuni
cumpirati
?",
mi
transform
in
sergentul
Schultz
gi rispuncl:
,,Nu
gtiu
nimic."
Deqin
citeva
fonduri mutuale,
dar
nu
petrec prea
mult timp
studiindu-le.
Pot
obqine
rezultate
mult mai
bune
cu
aparta
mentele decit
cu
fondurile mele
mutuale. Ca
investitor de tip 13,
caut
rispunsuri
profesioniste pentru
problemele
financiare. Ccr
sfatul planificatorilor financiari,
agengilor
de bursi, bancherilor'
;i
agenqilor
de
proprietaqi imobiliare.
Daci
sunt pricepugi,
acegti
profesionigti
imi
ofera
o mulqime de
informatii
pe
care
eu pcr-
sonal
n-am
timp sa
le
obqin.
Ei
sunt
intotdeauna
la
curent cu cc
se intimpla pe
piaqi
gi,
nu
ma
indoiesc,
mult
mai
bine
informali
in
privinta
modificirilor
care apar
in legislaqie si
in
diversc'
domenii.
Sfaturile
primite din partea planificatorului
financiar sunt
nepretuite,
pur gi
simplu
pentru
ca
gtie
totul despre
obligagiilc
legale,
testamente
si asigurari,
mult mai
bine decit
voi
qti
eu
vrc-
odati.
Toati lumea
ar
trebui
si aibi
o
strategie pe
termen
lung
gi
de
aceea
a
fost
creati.
profesia
de planificator financiar.
Actul
de a
investi
inseamna
mai
mult decit
simplele activitaqi
dr'
cumpirare
qivA,nzare.
Existi situaqii
in
care gi eu imi
ofer banii altor
investitori
pcrr
tru
a
face
investiqii
in
locul
meu.
Cu alte
cuvinte,
gtiu
investitoli
de
nivel 5
gi
6
care cauti parteneri
pentru
invcstiqiile
lor.
[".stc'
vorba de
oameni pe
care ii
cunosc si
in care am
incrcdcrc.
I)acii
se
decid
si
investeasci intr-un domcniu
clc,sprc
carc ctr
nu
stitt
nimic, precum
caselc
cu chiric micii sau nrlrilc
clidiri
rlc,
bit-,rttr
i,
De ce
trebwie sd
tncepeyi
repede
Unul dintre
motivele primordiale
pentru care
le
recornand
oamenilor sa-gi
gaseasci
repede pista
financiard'
rapida
9i
sa sc
gindeasci
serios la
imbogiqire
este
acela
cd,in America: precum
in majoritatea celorlalte
state,
existi
doui seturi
de
reguli,
unul
pentru
cei
bogagi
gi
unul
pentru
restul lumii.
Multe
legi sunt
"dopt"t.
tocmai
impotriva celor
care
au
rimas pringi
in
cursa
de
goareci.
in lumea afacerilor
gi
a
investiqiilor,
care
mie imi
este
cea
mai
familiari,
constat
cu
multi
uimire
cit de
Puqine
gtiu cei
din
clasa
de
mijloc
despre
destinalia
banilor
pe care
ii
platesc
sub
forma
impozitelor.
Cu toate
ci
o parte
din
banii
aiunEi
in
vistieria
statului
servesc
multe
cauze
nobile, scutirile
de taxc,
stimulentele
;i
recompensele
ajung,
in marea
lor majoritate,
la
cei
bogaqi... toate
in
circa
celor
din
clasa de
mijloc, care
platesc
pentru
ele.
De
exemplu,
crrza
caselor cu
chirii
mici
reprezinti
o
pro-
blemi acuta
in America
gi
o
temi politici
foarte
fierbintc.
Pentru
rezolvarea
acestei
probleme,
municipalitatea,
statul
;i
guvernul federal ofera
credite
substanqiale
pentru
taxe,
deduccri
de la impozite
gi
chirii
subvenqionate
celor care
finanteazi
9i
construiesc
astfel
de
locuinqe.
Pentru ci
sunt
la
curent
cu
legis-
latia, oamenii
de afaceri
gi
constructorii se
imbogiqesc,
in
tirnp
ce pletitorii
de
taxe
le
subvenqioneazi.
investiqiile.
De
ce
nu
este
corect
Prin
urmare,
nu
numai
ci
cei din
partea
stinga
a Cadranwlui
plitesc
mai
mulqi
bani
sub
forma
impozitului
pe
venit,
dar
nici
tru
pot
participa
la investigiile care
benefrciazi
de avantajc
fis-
cale.
Aceasti situaqie
poate
fi una
dintre surselc
ztcalci:
,,batr
l,t
ban tragc".
$tiu
cri
t'stt'itrcot'cct;i
inqelcg
pttr"rc:tlll
dc
vcclcrc
ll
arttbc,lr.tr
prlrqi.
Arrr
irrtiilrrit
.,,ttttt'rti c:tl-c rlu pr()tcstirt
;t
rru
trinris
scri.s,rl
i
T
295
CaoRarvur
IIAMLoR
redactorului-gef
al
zrarulur
preferat.
Unii
incearca
sd schimbe
sistemul
implicindu-se
in
viaqa
politica.
Eu zic
ca
cel
mai
sinr.
P.csur Nn. 4: Drcrnen cl
rrp DE TNVESTIToR
vA
oonlTr sA r.rTr
2. Preluarea
controlului
asupra
propriului
flux
monetar.
3.
Cunoagterea
diferenqei dintre risc gi
riscant.
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 150/169
plu
ar fi
ca
fiecare
si-gi urmareasci
propriile interese,
si prcil
controlul
propriului flux
monetar,
s5-si gaseasci
pista
financi,r
ra
rapidi
si sa se
imbogateasca. Parerea
mea
e ca
e
mult
mai
usor
si
te
schimbi
pe tine
insugi
decit
si schimbi
un
inrreg
sisrcnr
politic.
Problemele
dwc la
opartwnitdgi
Cu
mai mulqi
ani
in
urmi,
tatal
meu
cel bogat
m-a
incurajrr
si-mi
dezvolt
aptitudinile
de
om
de afaceri si
investitor.
Legat
de acest
sfat,
mi-a mai
spus
un lucru:
,,Dupi
aceea,
invata
si
rezolvi
probleme."
Ani
de zile,
numai
asra
am ficut. Am rezolvat
probleme
clc
afaceri
si
probleme
de
investigii.
Unii
prefera sa le
spunii
provociri,
dar mie imi
place si le numesc
probleme,
intrucir
asta
ti
sunt,
in
mare
parte.
Cred
ca
oamenilor
le place
mai
mult
cuvintul
,,provocarc"
decit
,,probleme"
pentru
ca
au impresia
ci prirnul cuvint
sun:i
mar
pozit:
decit
celalalt.
Pentru
rnine, insa,
cuvintul
,,pro-
bleme" are
un
inteles
pozitiv, intrucit
gtiu
ca in centrul fiecarc:i
probleme
se
afla
o
,,oportunitate"
-
adici
tocrnai
lucrul
dupri
care alearga
toqi
investitorii
adevarati.
$i,
cu
fiecare
problcrlri
financiara
sau
de afaceri pe
care
o
abordez,
indiferent
daci
o
rezolv
sau
nu,
invaq
ceva nou.
intotdeauna
dobindcsc
cuno$tin{e
noi,
de
la
cele
de
natura
financiara
pina
la
cele
despn.
marketing,
angajaqr
sau
afaceri
legale"
Deseori
ajung si cunr>sc
oamenl
care
se transformi
in active
neprequite
in
proiectcl<.
viitoare.
Mulqi
dintre ei
imi devin
prieteni
de-o viagi,
ceea c('
reprezintd,
un
bonus inestimabil.
Gdsiqi-ad
pista
rdpidd
Agadar,
daci
doriqi
cu adevirat
sa"
vri
1;isiti
pisr,r llpirlri,
incepegi
cu:
1.
Urmarirca
pr:lpriilor
iutcrcsc.
4.
Cunoagterea diferentelor dintre
investitorii de
tip
A,
B
si
C
(acgionind
din poziqta fiecaruia).
Pentru
a
ajunge
pe
pista
frnanctard"
rapidi,
trebuie sa deveniri
expert in rezolvarea
anumitor
tipuri
de
probleme"
Nu
,,diversi-
ficati",
aga
cum sunt sfituigi cei
care
se
rezumd
sa
fie
doar
investitori
de tip B.
Specializati-va in rezolvarea unui
singur
gen
de
probleme
si oamenii va vor
oferii banii pe
care
ii
deqin
pen-
tru
a-i investi
in
locul lor.
Apoi,
daci vi
veti
dovedi
miiestria
;i
vefi
deveni
de
incredere,
]/eqi
ajunge
intr-un
tirnp
mult
rnai
sculr
pe
propria
pisti financiara
rapid
a.
Iata
citeva exemple:
Bill
Gates
este
expert
in
rezolvarea
problemelor
cle marke-
ting in
sfera produselor
software.
Este
atit de bun la
ceea ce
face,
incit
guvernul federai
a
inceput
si-l
vineze. Donalcl
Trump
este
expert
in
rezolvarea
prcblemelor
pe
piaga
propri-
etatilor
imobiliare.
\ilarren
Buffett
esue
neintrccut
in
rezolvarcl
problemelor
din
domeniul
afacerilor
gi
al burser,
cCe;l
rre i.
i'rc,
-
mite
si cumpere
ac"i'rni
valor<lase
.,si
si
adrninistreze
ufl
porrr)-
foliu
de
succes.
George Soros este cxroerrt
in
rezol-r:r-ca
rrn-'-
blemelor
rezultate
din volatilihtea
pieqei.
;\.ccast:t
:alitai,:
il
ajuta
si
fie
un
excelent manager
al
fo,rdurilor
de ir-Jgingl.
Rupert
Murdock
este
expert in rezolvarea probieinc ci'
referi--
toare la
regelele
globale
de
televiziune.
Eu gi sotia
mea
suntem iscusigi
in
rezolvarea problemelor
legate
de
complexele
de
apartamente,
care
ne rasplatesc
investiqia
sub
forma venitului
pasiv. Nu avem cunostinre prca
multe
in
problemele
care
n-au
legatura
cu piaqa
apartamentel()r
rnici
9i
mijlocii,
in
care investim in
mod
predorninanr,
conrexr
irl
care
nu ne
implicam
in
strategii de
diversificare.
Dacd rni
hotirisc
s5.
investesc
in
domenii
care
imi
sunt srriine,
clcvin
urt
l'
P:r''t.''r.'''iet
[rr
i.vet
..lc
invcstitii
pclttru
ilvt'stit6rii-intliyi.lrrrli lrpg.rri
r:rg
pcrltrLl
irrvcstitrr.ii
instituqiorrali.
Sprc
clcoscbirc
dc
f,rrrdulilc
clcselrisc
rl,'
ilrvcstilii
olrisrtttit,',
irrvcstiti;r
nrirrirrri
irrtr-urr
,rstfcl
<lc lontl
porrtc
li
tie
trrr
rrrr
liorr
rlol,rri
s.rrr
r'lri.rr
rrr.ri rnrrlr
n.
lr-.
r
298
CaoR,qwur BANTLOR
investitor
de tip
B,
ceea
ce presupune si*mi
las
banii
in
grija
celor
care au
un palmares excelent in sfera lor de actiyitate.
Pasur
Nn.
4:
DEclnrtt
cE
TtP DE
INvESTITOR vA
DoRlrl
sA
l'll l
1.
Participagi
la
seminarii
sau
cursuri
pe probleme
financiare.
(Consider
ci
o mare parte
din succesul
meu se
datoteazd
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 151/169
Obiectivul pe care
il
urmiresc intotdeauna este acela
de a*rrti
vedea
de propriile interese.
Cu
toate
ci eu gi soqia nlea
por
ticipam la
diverse
acliuni
caritabile
gi ii
ajutim pe
algii
in efor
turile
1or, nu
pierdem
niciodati.
din
vedere
importanqa
princi
piului
de
a
ne
concentra
pe
propriile treburi
gi de
a
ne
extintlc
mereu
coloana de
active.
Prin
urmare, pentru a
vi irnbogiqi
rapid,
dezvoltagi-vi apti
tudinile
necesare oamenilor
de afaceri
gi investitorilor,
dup;i
care implicaqi-vi
in rezolvarea
marilor
probleme...
caci
in
adirr
cul acestor probleme
saligluiesc
oportunitigi
financiare
colosalc,
Acesta
este
$i
motivul
pentru
care
recomand
si
devenigi
ntrri
intii
un
,,P"
gi
abia apoi
un
,,I".
Daci vi specializaqi
irr
rezolvarea problemelor de afaceri,
vegi
dispune de
un flux
m.'r
netar
care
va depigi cu
mult
cheltuielile,
in
timp ce cuno$tinqclc
din domeniu
va vor
ajuta
si devenigi
un
investitor inteligent. Nrr
e
prima
oari cind spun acest lucru, dar
meriti
repetat:
Mulqi sc
reped spre
cadranul
,,I"
in
speranta ci investigiile
le
vor
rez,olv,t
problemele
financiare. in majoritateacazurrlor, acest
lucru
nu
st:
intimpli.
Atita
timp cit
nu sunt
proprietari
ai
unor
afaccri
solide, investiqiile nu fac
altceva
decit
si
le
agraveze
dificultiqilc
financiare.
Problemele financiare
pot
fi
gasite
la orice
pas. De fapt,
existl
una
chiar
dupl
colq, care asteapta
si
o
identificaqi gi
si o rezolvali,
Pa;i de
urmdt
Instrwi;i-zt
d tn
domeniwl
ina estigiilor :
inci
o datd,,vdrecomand sa deveniqi
competent
ca
invc.stitor'
de
nivel
4
gi
abia
apoi
si
incercagi
si
facegi
pasul
catrc
rrivclul
5
sau
6.
incepegi
cu
investiqii mici
si
instruigi-vi
constant
in
rccst
domeniu.
indepliniqi in fiecare
siptimini
ccl
puqin
cl<.lui
rlirrtr"c urrttit
toarelc
sarcini:
unui curs
despre
proprietaqile
imobiliare
la care am
Parti-
cipat
in
tinerege
si
care m-a costat
385 de dolari.
De-a
lun-
gul
anilor,
el
mi-a
adus
milioane
de
dolari,
caci
m-a
inviqat
si trec
la
acqiune.)
2.
Cautaliin
zonain
care
locuiqi
proprietiqi
cu
anuntul
,,De
vinzare"
in
faga.
in
fiecare siptimina,
sullali
trei-patru
persoane
dintre
cele
care
au
Pus
anunqul
si
rugagi-le
sa
va
ofe.e
detalii
despre proprietate-
Puneqi
intrcbiri
de genul:
,,Este
o
proprietate
de investiqii
?"
Iar
daci
raspunsul
este
afirmativ,
intrebali:
Este
inchiriatl,?
Cit
este
chiria
in
prezent?
Care
este
rata
ei
de
neocupare
?
Care este
chiria
medie
in zoni
?
Care
sunt
costurile
de
intreginere
? Exista
lucriri
de
intreginerc
intl.rziate?
Le va
finanga proprietarul
?
Care
sunt
condili-
ile
financiare
?
Obignuigi-va
sa
calculaqi
fluxul
monetar
lunar
pentru
fiecare
proprietate,
dupa
care
analizagi-vi
socotelile
impre-
uni
cu agenqii
care
vind
acele proprietigi
pentru
a
vedea
dacd,
atr
ornis
ceva.
Fiecare
proprietate
este
un
sistem
unic
de
afacere
gi ar trebui considerati
ca
atare.
3.
intilniqi-va
cu
ciqiva
agenti de
bursi
gi
qineqi minte care
sunt
companiile
ale ciror
ac[iuni
le recomand;.
Apoi
interesa-
gi-vi de
aceste
companii
fie
la biblioteci,
fie
pe Internet.
Contactaqi-le
prin
telefon
gi
cereqi-le
rapoartele
anuale.
4.
Abonaqi-va la buletinele
de
investiqii
gi srudiaqi-le
cu
atenqie.
5.
Continuati
si citigi,
si
ascultali
materiale
andio,
sa
viz.io-
nft{i
cirs('t('
vidco ec{ucative,
sa
urmariqi
ernisiunilc
firrarrci,t'
rc rl,'
l,r
rclt'vizittrtc
;i
si
jucaqi
CAS'Illrl,OW.
I
I
300
Ceon.rNur BANTLoR
Instruipi-od
tn domeniul
afacerilor
:
f .
intilniqi-vi
cu ciqiva
agenqi de vinziri din
sfera af
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 152/169
pentnr
a afla
ce se
poate
cumpira
in zona. E
uimitor
termeni
specifici
pute{i
inviqa
doar punind intrebiri
;l
ascultind.
2.
P*rticipaqi
la un
seminar
despre marketingul in
reqea
pen.
tru
a
inqelege
cum
funcqioneazi sistemul
acestui
tip
dr
afacere.
(Vd
recomand
si
cercetaqi
cel
putin
trei
companil
diferite de
marketing
in
retea.)
3. Participati
la
intruniri
unde
se
dezbat
oporrunitiqile
dc
afaceri
sau
la
tirguri
de af.acerr pentru
a afla ce
fel
de fran.
crze
sau
sisteme
de
afaceri sunt disponibile in zona in
car
locuiqi.
4. Abonaqi-vi
la
ztarele
Ei
revistele
de afaceri.
CAPITOLUL
1'
Pasul
nr.
5:
Apelayi
la
sfaturile
unor
mentan
Cine vi
poate
indruma in locurile
in care
nu
aqi
mai
fost
niciodati ?
Mentorul
e
persoana
care
v5.
poate
spune
ce e
important
9i
ce nu.
Mentorii ne
spun ce este
important
Mai
jos
vd prezint
modelul de evaluare
utilizat
in
jocul
meu
educativ CASHFLO'W.
L-am
creat
in ideea de a
prelua
rolul
unui mentor, intrucit
ii invaqi
pe
oameni
si
glndeasci a;a
cum
o
fdcea
tatdl
meu cel bogat
;i
evidenqi
azd
ceea
ce
el credea
ci
este
important.
Tatil meu
cu
studii
superioare,
dar s6rac,
credea
ci
important
e
si
ai
o
slujbi
bine
plititi
9i
ci
ia
fel
de
important e
si-gi
cumperi
casa visurilor.
Credea
de
asemenea
cd
e imperios
nece-
sar
ca facrurile si
fie
achitate
inainte
de
orice
gi
ci
oamenii
tre-
btrie si se
intindi
atit
cit
le
permite plapuma.
t'
t.
302
CaoRaruur
BANILoR
I@
rna{:t r
obiectiv:
Pentru
a
\d
putea
eliben
din curea
de soareci
si a aiunge
pe
pista
Rapidtr, venitul
pastv
trebuie
Pnsur l.n.
5:
Apgt.,cTt
LA
SFATURILE
uNoR
MENT0RI -tu-t
Tatal
cel
bogat
m-a
?nvagat
si mi
concentrez
Pe
venitul
Pasrv
gi
si-mi
aloc
suficient timp pentru
a
achiztqiona
activele
care
de
venit sau unul
tezidual
pe termen
lung'
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 153/169
t
dezwltat
astfel lncet
se depqeucl
suma
total[
a cheltuielilor
gerrereazd
un astfel
Nu
credea ci oamenii
trebuie
si se
intindS' doar atit
clt
le per-
mite
plapuma.
El
ne
spunea,
mie
gi
fiului
sdu,
asa:
,,in
loc
sa
vi
?ntindegi
doar
cit
vi permite
plapuma,
incercaqi sa
facegi rost de
o plapumi
mai mare."
ltt
acest
sens,
ne
recomanda
si
ne
axarn
pe
extinderea
coloanei
de active
si pe
cresterea
venituiui pasiv
din acumularile
de capital,
dividende,
venitul
rezrdual drn
afaceri gi
banii
obqi-
nuqi
din chirii.
Ambii ta{i
mi-au fost
mentori puternici
in
perioada
matu-
rrzdrti. Faptul ci
am
ales sa
rLrmez
drumul
financiar
recomandat
de tatal
cel bogat
nu
a estompat
in
niciun fel
irnpactul pe
care
tatal
cel
erudit,
dar
sirac,
l-a avut
asupra
rnea. N-ag
fi
putut
fi
cel
care sunt
astdzr
daci
n-aq
fi fost
puternic
infiuenqat
de aceqti
doi
oameni.
Modele
inaerse
Aga
cum
existi
mentori care
pot
fi
modele demne
de
urmat,
tot a$a
existi
persoane
care
sunt
modele
inverse,
al
ciror
exem-
plu nu
ar trebui
si-l urmim.
in
majoritate^ cazurilor,
dispunem
de amindoui.
De exemplu,
am un prieten
care a
ficut de-a
lungul
viegii
peste
8OO
de
milioane
de dolari.
Astizi,
cind scriu
aceasti
carte'
este
in
sapi
de
lemn. Unii amici
mi intreabi
de ce
imi
mai pierd
timpul cu el.
Raspunsul e cd
prietenul
la
care
ma refer
este
atat
un
model
demn de
urmat,
cit
gi
unul
inversat.
Pot invaqa
din
ambele
parqi,
din
ambele
rnodele pe
care le
reprezinta.
Modele spiritwale
Ambii
mei
taqi
erau
persoane
credincioasc,
dar cind
sc
plrrrc:l
problcma
b,rnilor
gi
a
crcdingci,
avcau punctc
dc
vcclcrc
cliltcr
itc.
lri intcrpr
<:trru,
(lc
pildi,
cx;rrcsi,r
,,iubircr
clc ,rrginli
cstc
sr'lrsir
tutur()r' r..'l<'1,
'r
"
'rrr
rrto<l
tlifc:rit.
Declaratie
de
venit
Dividende
Proorietiti imobiliare
Fhrr
manar
Afaceri
Flux monetar
looteca oe casi:
Plata tmorumutului mntru
studii:
Plata
matinii:
Plata
datoriilor
de pe
cirgle
de
credit:
Plata
bunurilor
de consum:
Alte
cheltuieli:
Chehuieli
pentru
lntrEinerea
copilului:
Plata
imprumutului
bancar:
Rl+t? I :tH frt
Persoana
di n dreapta
dumneavoastrd
Venit
pasiv
(Dobindi
* diVdende
*
propriedf
imobiliare
*
Fluxul
monetar
din
afaceri)
Venit
total:
Toal
cheltuieli:
Flux monetar
lunar:
(Salariu)
I
I
Venit
pasiv
Tatil
cel
bogat
m-a
invitat
ci,
pentru
cei
care doresc
sa se
imbogitem.d,
acestea sunt
zonele
importante.
Foaie
de bilant
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 154/169
305 CanR,ttrul BANTLoR
De
exemplu,
daci
vi
decideqi
si urcaqi
la anul
Muntcle
Everest,
ve{i
apela,
desigur,
la
sfaturile cuiva
care
a
parcurs
dcja
Pasur
NR.5:
Alemp
LA
sFATURTLE
uNoR
MENroRr
307
Consideraqi-vi
copiii
ca
fiind
o
singuri
persoana.
Nr-r
pierdegi
din
vedere
ci
e
vorba de
persoanele
cu care
vi
petrecegi
timpul,
nu de
tipul
relaqiei.
(NU
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 155/169
traseul pe careil
aveqi in
vedere.
$i
totugi, atunci
cind
vine
vorbn
de
urcarea
mun(ilor
financiari, cei mai mulgi
oameni
cer
sfaturilt'
unora
care, ca si ei, sunt
impotmoligi
in
mla;tini
financiare.
Partea cea
mai
grea
a
gisirii
unui
mentor care
si aibi
expc
rienqi in
cadranele
,,P"
$i
,I"
este
aceea
ca
persoanele
care d,ttt
sfaturi despre bam,
afaceri si
investitii
sunt,
in
general,
cele
crrc
provin,
de fapt, din
cadranele
,,A"
;i
,L".
Tatal
cel
bogat
m-a indemnat intotdeauna si
imi gasesc
urr
coachl
sau
un mentor.
irni
spunea
mereu:
,,Profesionigtii
bcnc
{rciaza
de
serviciile
unui coach.
Amatorii,
nu."
De
exemplu,
joc
golf
gi iau leclii pentru a-mi
imbunat:itri
stilul,
dar
nu
am avut
niciodata
un
antrenor
cu
normi
intreagrr.
,{.cesta
este, probabil,
motivul
pentru
care
plitesc bani pentrLr
il
juca
golf, in loc sa fiu
plitit
ci
joc.
$i
totuEi,
atunci
cind vinc
vorba de
jocul
afacerilor si al
investiqiilor,
m-am
asigurat
ci
attt
indrumitori;
nu unul,
ci
mai
mulqi.
De ce
apelez
la
serviciilc
lor
?
Pentru
ci
sunt
plitit si
joc
acest
joc.
Agadar,
alegegi-va
mentorii
cu
mare griji.
Acesta e
unul
clirr
ffe
cele
rnai importante
lucruri
pe
care
le
putegi
face.
Fagi
de
urrnat
1)
Ciutaqi-vi
mentori
-
ir.c.r."gi si gasiqi persoane
atit
<lirr
dorneniul afacerilor, cit
gi
din
cel
al
investiqiilor care
v
;u
putea ajuta
in
calitate
de
indrumatori.
a)
Ciutaqi
modele
pozitive.
inviqaqi
de
la
ele.
b)
Cnutagi
modele inverse. inviqaqi
de la
ele.
2)
Cei cu care va petreceqi timpul
reprezintS.
propriul
viit.,r
a)
Notagi pe o coali de
hirtie
gase
persoanc
in
conrprrtti't
cdrora va petrecegi
cea mai mare
partc
1r tirrtpultri.
CITITI
MAI
DEPARTE
PANA
NU SCRIETI
CELE
SASF]
NUME.)
in
urmi
cu aproximativ
saisprezecc
ani,
arn
participat
la
un
seminar
in
cadrul
ciruia
instructorul
ne-a
cerut
si
facern
exact
acest
lucru.
Am notat
cele
sase
nume.
Apoi
ne-a indemnat
si ne uitdm la
acele
nume
si
ne*a
spus:
,,Aveti
viitorul in fagi.
Cele gase persoane
in
com-
pania
cdrora vd
petrecegi cea mai
mare
parte
a
timpului
reprezinti
viitorul
vostru.
"
Cele gase
persoane nu trebuie neapirat
sa fie
prietenii
dumneavoastra. In
multe
cazrtrr,
ar putea fi
colegi
dc
serviciu,
so{ia,
copiii,
ba chiar membri
ai
parohiei
ori
ai
organizatiei
filantropice
din
care
facegi
parte.
Lista
mca
continea
colegi, asociati
de afaceri
gi
jucatori
de
rugbi.
Ea
a
inceput
si devini
extrem de
relevanti
dupd ce
am
privit
lucrurile
dincolo
de
suprafaqa.
Ea
mi-a
dezvaluit
adeviruri
personale care mi-au ficur
placere si
alrclc,
mal
numeroase,
care nu
mi-au
placut
deloc.
Instructorul
ne-a
cerut
si
ne
mutim
de
la
o
masd
la
altr
si si
discutam intre
noi despre listele
pe
care
le
compu.sc
serim.
Dupi
un timp,
sensul exercigiului
mi
s-a
parut
;i
mai
evident.
Cu cit discutam mai rnult
despre
listi
qi
cu
cit
ii
ascultam
pe
ceilalqi vorbind
despre listele
lor,
imi
dideam
searna
ci
trebuie neapirat
si
fac niste
schimbiri
in viagi.
Exercigiul nu
prea
avea de-a
face
cu persoanclc
in
companta
cdroraimi petreceam
timpul,
ci mai mulr
cu
directia in
care mergeam
si cu
ceea
ce
ficearn
?n
via1i.
l-)upi
cincisprczece
ani,
din
grupul
cclor
c,u
carc irni
l)('tr'('(:('rulr
r:ca rnar
mxrc
partc
a tirlpului
I
rrrai
rlinr:rs
un
sinl',rrr
orrr.
(
lt'il:rlti
cinci
irrri
sunt
irrci
prie,tcrri
rlr.rgi, <1.r,
'
lndrumitor {inarrciar,
cchivelcutul
unui antrcrrr,r'
sp.rtiv
;r'
308
CrrnnlXUt- BAMLOR
rareori mai
apucam
si
ne
vedem. Sunt
oameni
rninunali
gi
se
bucura de
viaqa
pe care
o
duc. Schimbarea
pe
care
a
trebuit
s-o
fac ma
privea numai
pe
mine.
Voiam
sa-nri
Pasur
uR. 5:
Alrtrrlr
LA sFATURTLE
uNoR
MENToRT
3Ag
c) Pasul
urmitor
presupune
precizarea
nivelului
de
investitor
in
care
se
afl; fiecare
dintre
cele
sase persoane.
rj
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 156/169
schimb
viitorul. Iar pentru
a
reugi sa fac acest
lucru,
a
trebuit
sa-rni
schimb
modul de
gindire
si,
in
consecinl;,i,
persoanele cu
care
ma vedeam
cel
mai des.
b) Acum
ca avegi
lista
cu cele
sase
persoane,
pasul
urmitor
este:
1)
in
dreptul
numelui
fiecaruia, precizati cadranul
in
care opereaza.
Ce sunt
ei?,rA"r,,L"
r,,P"
sau,,I"
?
Nu
uitagi: cadrattul
reflecta felul in
care
o
persoani.
isi genereazd.
cea
mil
mare
parte a
venirului.
I)aci
sunt
gomeri
sau pensionari,
indicagi
cadranul
din care obiqnuiau
sa-9i
ciqtige
banii.
in
cazul
copiilor
sau
al
studengilor, lisaqi
un
spaqiu
libcr'.
Noti: O
persoani
poate
fi
considerati ca
ficind
partc
din
mai multe
cadrane.
De
exemplu,
sotia
mea Kim vit
avea
in
dreptul numelui
trecute
literele
,,P"
sl
,,1",
intrucit
igi
genereazd cite
50%
din
venit
clin
fiecarc
cadran.
Agadar,
lista mea
ar
avea-o
in
frunte
pe
Kirn,
dirr
rnoment
ce ne
petrecenr
cea mai
nrare
parte
e tinrpulr-r
i
impreuni.
Recitiqi
inci
o
dati
capitolul
S
si
cele 7
niveluri
de
investitor.
Kirn
este
un investitor
de nivel
6.
Daci
nu
cunoastegi
nivelul
de investitor
al
unei
persoane,
gindiqi-vi
bine
gi incercaqi
sn-l
ghicigi.
Asadar,
tabelul
va
fi
compler
arunci
cSnd ?n
dreptul
numelor
vor
apirea
cadranul
gi
nivelui
de
investitor.
NUME
CADRAN
NIVEL
DE
INVESTITOR
NUME
1.
Kirn Kiyosaki
2.
3.
4.
-)-
6.
Cr,dran
P_I
1. Kim
Kiyosaki
P-I
6
2.
3.
4.
5.
6.
3)
Unii
oarneni
se
enerveazi
Am
prirnit
reactii
diverse
din
partea
oamenilor
pe
care i-am
rugat
si practice
acest
exerciqiu.
unii
s-au
eneryat
foarte
tare
si
au
sirit
ca arsi:
,,cum
indriznigi
si-mi
cereti
si clasific
oamenii
pe
care ii
cunosc
?"
Asadar,
daca
exerciqiul
acesta
v-a
cauzat
neplaceri
emolionale,
vi rog
si-rni
accepraqi
scuzele.
Scopur
sau
nu
este
acela
de
a-i
supara
pe
cei
care il
iompleteazn.
Este
pur
si
simplu
u.n
exercigiu
prin
care
se
doregte
,
,irrr."
pu{ina lumind
asupra
viegii
individualc.
tn
cez'l
unora,
f'ncqiorrea
zx,
in
cazvl
altora,
nu.
.
Acum
cincisprezece
ani,
cind
am
facut
acest
exercitiu,
mi-arn
dat
seama
ca
jucam
la
sigur
si
mi
ascuncleam.
Nn
eram
prcl
fericit
cu
situagia
mea
gi
ii foloseam
pe
cei
c,
care
colaboram
i'
afaceri.ca
scuzd"penrru
cd nu
progr"Ju*
deloc ?'viaqa.
Erau
cr.i
oameni
cu
care
mi
certam
rnai
tot rimpul,
i'vir-ruindu-i
ce
qirr
compani:r
Pc
loc.
Zi
de
zr
nu
ficcarn
"lt."rr"
dcc:it
sri lc
c:;r.rrt
gre;clilc,
s:i lc'sc'.t.chiic:r,r
clc.si
si-i aclrz
pcntru
pr"<,bk,rrrc.l..,.rr
crlrc
s(:
c:ottlr rtrrt,r lilrrr,t
rro:Isl.ri.
r
310
CenReuur
BAMLoR
Dupi
completarea
exerciqiului,
mi-am dat seama
ci
cei
doi
oameni
cu
care ma ciondineamin
mod constant
erau foarte
feri-
singurul
care
dorea
o
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 157/169
I
l
ciqi cu simaqia
lor
de
atunci. Eu eram
schimbare.
Dar, in loc si
mi
schimb
doar
pe
mine,
ii presam
pc
ei sa
se schimbe.
Dupi
terminarea
exercigiului,
mi-am dat seama
ci
imi
proiectam agteptirile
personale
asupra
celor
din
jur.
Voiam ca ei si
{acd
ceea ce
eu evitam si
fac.
Totodati, prc-
supuneam
ci
acegti
oameni
ar
trebui
si-qi
doreasci
acelear;i
lucruri
pe
care mi le
doream
eu.
Relagia
mea cu ei
era
o relaqic
viciatS.
Odati
ce
mi-am
dat
seama
ce se
intimpli,
am
fost
capa-
bil
si adopt
misuri
pentru
a mi schimba.
d)
Uitagi-va
la
Cadranul
Banilor gi
plasaqi
in
segmentclcr
corespunzitoare
iniqialele
persoanelor cu
care
petreccqi
cea
mal rnare parte
a
timpului.
Apoi scrieqi
iniqialele dumneavoastra
in
cadranul
in
cart'
vi
aflagi
inprezent.
Dupi
acee1
puneli aceste
iniqiale
?n
cadranul
?n
care
va
doriqi
sa
activaqi
in viitor.
Daca toatc
iniqialele
se
regisesc
in
acelasi cadran,
atunci
existi multe
sanse
si
fiqi
o persoana
fericiti.
Inseamnl ci
suntcli
inconjurat
de
oarneni
care gindesc
la fel. Daci
iniqialcle
sunt dispersate,
poate
ar
fi
cazul
si
luati
in
considerarc
efectuarea
unor
schimbiri
in
vta\e"
CAPITOLUL
15
Paswl
nr"
6:
Transformd{i
d
ez
amdgire
a
trc
pwtere
.
Ce
deveniti
atunci
cAnd
lucrurile
nu
merg
aga
cum
v-ari fi
dorit
?
Cind
am
pirisit
Marina
Milirari,
taril
cel
bogat mi-a
reco-
mandat
si-mi
iau
o slujbi
care si
aibi de-a
face.uirirrzarile.
$tia
ci
sunr
timid.
A
invaga
sa
vind
era ultirnul
lucru
din rume
pe
care
mi-l
doream
in
acel
moment.
-
Timg
de
doi
ani,
amfost
cel
mai
slab
vl.nzdtor
din compania
in
care
lucram-
Nu
eram
in
stare
sa
vind
nici
macar
ur, .oiu.
d.
salvare
unui
om
care
se ineca.
Timiditatea
imi
producea
nu
numai
mie
neplic-eri,
ci
si
clientilor
cirora
incercaln
sa le
vind
produsele
firmei.
in acei
doi
ani, am
fost
mai
rnereu
i'perioadi
de
probi,
ceea
ce insemna
ci
eram
tot
timpul
cu sabia
i.rr.rpru
capului,
pe punctul
de
a
fi
concediat.
Deseori,
drept_scuzi
pentru
egecurile
pe
care
le inregistram
in
aceasti
meserie,
dideam
vina
pe situagia
economici
precard.,
pe
produs.
sau_ chiar
pe
clienqi.
tatil
cel bogat
vedea^insa
altiel
lncrurile.
El
zicea
aga:
,,cei
incapabili
ii
gisJsc
pe alqii culpabili."
ce
inseamni
acest
lucru
?
ci
durerea
.ttrogion"i;
p.Jvocati
de
dezamigirc
e
atit
de
puternica,
incit
persoana
respectivi
vrcrr
sd
o
trcacri
:rsllpr"a
lltcuiva,
aruncind
vina
pc
ccilalqi.
pcrrtr.u
;r
inviqa
sii virrrl,;r
lrcbrrit
si rni
c<'rn{r'ur.rt
cu
rlurc,rc,rr
cauzntji tlt.
r
312
C.,rnL;rrUl
BANILOR
decepqie.
in
".est
proces
de
instruire in
arta
vinzarii,
arn
invi.1:rt
o
lecgie
neprequita:
cum
poate
fi
convertita
dezarnagirea
intr-urr
activ,
evitind transformarea ei intr-un pasiv.
P,lsur
Nn.
6:
TRexsgoRuett
nnz,quaclRne
iN
putER.E
A;a
cum
inviqim
din
gregeli,
rot
aga
ne
calirn
caracrerui
dezamagiri."
in
co'tinru".,
vi
voi
'prczenta
citeva
sfanrri
313
din
pe
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 158/169
Ori
de
cite ori intilnesc
oarneni cirora
le e tearna
si
incercc
ceva
nou)
constat
ci ceea
ce
i
qine
pc
loc
este,
in majoritatcrr
cazurilor, frica de
a
nu
fi
deziluzionrti. Le
este teami ci
ar putcrr
face o
greqeala
sau ci
ar putea
fi
respinsi.
Daci
sunteti pregitit
si
vi
imbarcali
in
calatoria
de gasire
a
pistei
finrnciare
rapide,
r1
vrea
si
va ofer
aceleagi sfaturi .,si cuvinte c1e incurajare pe
car'('
tatil cel
bogat
mi
le spunea inainte cle a
invaga
ceva
nou:
,,Asteapti-te
si
fii dezawfi.grt""
Spunea asta
intr-un
sens pozitiv,
nu in
unul
negativ.
Argumentul
siu
era
acela ca,
claca egti
pregatit
pcntru
o
eventu
al,a
dezamaqire, ai mai rnulte sanse si
transformi
acea
dezeurlt
gire
intr-un
activ.
Majoritatea
oamenilor
isi
transformi
deccpli,r
intr-un
pasiv
-
gi inci
unul
pe
ter-men
lung.
Ne putem
da seanr,r
ci
este
unul
pe termen
lung
cind
ii
auzim pe
ceilalqi
spuninrl:
,,N-am
sa mai fac
asta
niciodata"
sau
,,Trebuia
sa
stiu
ci
n-o
srr
reusesc.t'
Asa
cum
in miezul
fieci.rei
probleme
se
afli o oportunitatc...
tot a$a
in fiecare
dezamdgire
salS.sluicste un
incstimabii
giuv,rit'r
atr ingelepciunii.
Ori
de
cite
ori
aud
pe cineva
spunind
,,Nu
voi mai facc astl
in
viata mea", gtiu
cd
mi
aflu
in faga
unei persoane
care
a
incctrrt
si
mai invege. Acegti
oameni pcrmit deccpqiilor si-i opreasci
rlin
drurn. f)ezami.girea,
in loc
sa rlevinir terrrelia de
pe
carc
se-;i
porneasci
ascensiunea,
s-a transformat intr-un
zid
inalqat
irr
jurul
lor.
Tatal
cel bogat m-a invagat
ce
reactie
si anr
in faqa
dczanragi
rilor
ernotionale
puternice.
Spunea adesea:
,,Vlotivul
pcntnr
care
existi atit
de
pu{ini oameni care
s*au
irnbogiqit
prirr pr'<r
priile
forre
este ci
nu
mulqi
snnt cc'i
cilr'e
p()t
tolcra
clczirrnligir
r'.r.
In
loc
sd
invete
si
o infrunte,
ei
ir;i
petrec
to"rt:i
viaqrr
ervrtlirrtl
.o."
Mai
spunea
aga:,,Nu
evitir
dczl,r,,igirca. Irii
pr:cr,.iitit
l)('rrtru
ea. Deccpqiilc
sunt
o
partc
irnpor
trrrtii
,r
1rr-oc'r'sului
rlc'
irrvrrqrrr
t'.
care mi
le-a
dat de-a lungul
anilor:
i
1.
AgteaptS-te
sI
fii
dezarnigit.
Tatil
cel
bogat
spunea
ade-
sea:
,,Doar
prostii
se
agteapta
ca lucrurile
si rneargi
exact
aga
cum vor
ei. A re
agtepra
sL
fii
deziluzionar
nu inseam.-
ni
a
fi
pasiv
sau
a te
plasa
dinainte
in
postura
unui
invins"
A
te
agtepta
si fii
dezamdgit
e o
modalitate
de
a te
prcgari
mental
si
emotional
pentru
surprize neplacute.
Fiinci
pregitit
pe
plan
emorional, igi
poqi pistra
calmul
gi
demni-
tatea
atunci
cind
lucrurile
nu
mel.g
intocrnai
cum
gi-a.i
dorit tu.
Cind
egti
caLn,
poqi
gindi
mai limpede...
Nu
de
puqine
ori
am vdzvt
oameni
cu idei
de
afaceri
exceptionale.
Dar
enruziasmul
lor
nu
dureazi
dc
obicci
mai
rnult
de
o
luna,
dupi carc
incepe
sa-i
coplc.gc
asci deza-
migirea.
Dupi
ceva
vrelrre,
entuzia,smul
li
se
ofileste si nu
ii
mai
auzi
spunind
decit:
,,
A
fosr
o idee
buni,'dar
n-a
mers.t'
Nu ideea
a
fost
cea
care n-a
rners,
ci
tolcranta
la
dezama-
gire.
Deziluzta
a fost
mai
puternica
deci.t
ei. Au
permi.s
neribdarii
si se
transforme
in
dezamagire,
dupa .or*
",
asat
dezamagirea
sa-i
invinga.
De
-uli.
ori, ierabdarea
apare
ca
urmare
a
faptului
ci nu-gi
primesc
iinediat
recom-
pensa
financiara.
oarnenii
de
afaceri
si
investitorii
asteapta
uneori
ani
intregi
inainte
de
a
beneficia
de flux'l
nlonerar
generat
de afacerile
sau
investigiile
lor. Ei
s-au
i'rplicat
insa
in
aceste
activitiqi
gtiind
foarte
bi'e
ca
succesul
are
,revoie
de
tirnp
pentru
a
se
materialjza.
Ei
Etiu,
de asemcnea,
cd.
atunci
cind succesul
va
deveni
tangibil,
recompensa
fin.rn-
ciari
va
merita
cu
virf
si indesat
a$reptarea.
2. Pistr:r1i
rrn
.lentor
aproape. i'
fruntea
asc,u<lci
rr:lcl.rri.t.
lvr'1i rrrrnrt'rclc
rlc
la
spital,
pompicri
;i
pcilitic.
Anr
si
r.rr
.
:rsllt'l
rlr'
,,1,,'rr,l,l
('tr
nunl('t'('
rlc
tr,lr'l'orr
llt.lrtr
rr
ur
ll(.n((....
Y
314
CeonnNur
BANn.oR
doar ci
aceste urgente
sunt de naturi
financiara, iirr
numerele
de telefon apartin
mentorilor
mei.
Pesur
NR.
6:
TReNspoRN{etr
orzelrAcrnea
iN
purERE
315
indruma
pe
parcursul
experienqelor
traite.
Sunt
multi
cei
c.are
nu-gi
demareazd,proiectele
pur
qi
simplu
pentru
ci nu
degin
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 159/169
I
in
foa.te
multe
cazuri, inainte
de
a mi
implica
intl
o
afacere
sau o
speculagie,
{ormez
unul dintre numerele
<le
telefon
de
pe agenda
de
urgenqe
gi ii
explic
prietenului
respectiv
ce
fac si
ce
intengionez sa
realizez. Totodata,
il
rog
si
rd,mdna
disponibil, pentru a-l
putea contacta
iara;i
irr
cazul
in
care
detaliile
afacerii mi
depi.gesc... ceea cc
s(.
intimpli
destul de
des"
Recent,
am
negociat
pentru
o
mare
proprietate
imobiliar;r.
Vinzatorul
juca
dur
9i
modifica
mereu
termenii, chirrr
inainte
de
incheierea
tranzacttei.
$tia
ci
imi
dorcarrr
neapirat
acea
proprietate, context
in
care ficea
tot pclsi
bilul pentru
a
scoate, in ultima
clipa, cit
mai mulgi bani
rlc
la
mine.
Avind
un
temperament coleric,
nu
rni-am
putrrl
qine in friu
emoqiile.
Dar,
in loc
si
las
balti
afaccrcr,
plecind
cu
qipete
gi plin de nervi,
aga cum
imi
vine
si
fac irr
astfel de situalii,
am intrebat,
pur
si simplu, daci
pot
folosi
telefonul pentru
a-mi
suna
partenerul.
Dupi
ce
am
discutat cu trei dintre
prietenii
mei care
stiarr
ci
s-ar putea
si
ii
sun si
care mi-au
spus
ce
trebuie sa
l"rrc
pentru
a
stapini
siruaqia,
m-am
calmat
si
am
invitat
trei rroi
modalitigi
de negociere
de care
nu
stiusem
inainte.
Chi,rr
daci
n-am mai
putut
incheia
acea
afacere, folosesc gi
azi
acele
trei tehnici
de
negociere
-
tehnici pe
care nu
le-a; li
invagat
niciodati
daci
n-aq
fi
intrat
in
afacerea
respccrivir.
Cunogtinqele
dobindite
atunci s-au dovedit a fi
rl.,
neprequit.
Ideea
e ci
nu le
putem sti pe toate
dinainte
9i
ci,
clc
rrrultr'
ori, invaqim
lucruri noi
doar
atunci cind avcm
rrcvoic
clc
ele.
De
aceea,
vi
recomand
sa
incercati
cit
rlai
nrtrltc
lucruri
noi
gi si vi
agtcptaqi
la
dcz.amiigiri,
cu
()
sirrgrrr,r
condiqie
:
sa avcqi
mcrcu
r.nr
nrcnt()r'
;rlitrrri
pcntru
rl
v.l
i
toate rispunsurile
gi
le
e
ieami
d" ,r."rror.,rr.
bu,
nu
veqi
avea
niciodati
toate
raspunsurile,
a;a
cd,
facegi
primul
pas
indiferenr
de
consecinti.
Dupa
cum'spunea
pri-
ete'ul
meu
Keith
Cunningham,'
,,Muiqi
";Ji
;;;r".
strada
decit
atunci
cand lurnitrile
semaforului
se
fac
verzi.
Acesta
e
si
motivul
pentru
care
nu
ajung
niciieri,..
3. Fiqi
blind
cu
dumneavoastri.
unul
dintre
cele
mai
dureroase.aspecre
ale
faptului
ci facem
gregeli
si
suntem
dezamd"grgi
de
egec
nu
esre
ceea
ce ,prrr,
.Jil"iqi
despre
noi,
ci lucrurile
dure
pe
care
ni
l.
,purre*
noi
ingine.
ii
-rr."
lor"majoritare,
cei^car.
fu"
gr.f"li
se acuzi
gi
,.
p"d"pr"r.
mai
riu
decit
ar face-o
ori.irr"
altcineva.
A"
tribui
,;
,"
p.redea.
poliqiei
penrru
abuzul
emogional
la
care
r.
,rrfrrn
srngurr.
Am observar
ci
oamenii
care
sunt
duri
cu ei
insisi
pe
plan
mental
,si
emogional
sunt
adeseori
mult
prea'pr..""q;
atunci
cind igi
asumi
riscuri,
adopti
noi
idei
s"u
irrcearci
sa facd
ceva
diferit.
E
dificil
si
invegi
ceva
nou
dac:d,
te
pedepsegti
singur
sau
daci
dai
vina
pe alqii
penrru
propri_
ile
dezami.giri.
4'
spunefi
adevirul.
una
dintre
cele
mai
drastice
pedepse
pe
care
le-am
primit
in
copilirie
s-a
petrecu
t
in
ziua
iri
.oi.,
din.gregeald,i-amrpr.t.rn
dinte
din
fati
surorii;.h.
E;
"
ugit
acasi
pentru
a ma
piri
tatalui,
in
timp
ce
eu
m_am
gribit
si
ma
ascund.
Dup;
ce m-a
gisit,
taiil
*.r,
"
forr
extrem
de
supirat.
M-a
mustrat
asdel:
,Te
pedepsesc
nu
pentru
ci i_ai
spart
dintele
surorii
tale...
ci
perrtru
.i
ai fugit
gi
te_ai
ur.rrrrJJ-
l)in
prrct
rlc
vcdere
financiar,
au
cxistat
r'ultc
rrorl.llt(.
?rr
c:er.e
;r1 li
Prtrrt
si
fug
dc grcqclil.
fir:ute,.
A
frgi
o'.\(,r,
316 CaoRaxur
BANILoR
dar
cuvintele
tataiui
meu mi-au fost
rnereu c{e
ajutor
in
nst
fel de
situaqii.
P,
sut.
ruR"
6:
Tnlltst,oirHt,ttl
DFZA\,ricrREA
lN
purERIl
inteligenqa
atunci
cincl
stim
ci
avcm
o
undeva.
Nu puneqi
gaj
casa sau
ipoteca
gi
pistrati
penrru
studiile
superioare
317
suu-rri
investiti.
nu
folo.siti
banii
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 160/169
Pe
scurt,
cu
toqii
face:n
gregeli.
Cu
toEii
ne supirirn
gi rrt'
simqim
dezamagiqi
atunci cind
lucrurile
nu
ies
aqa
cuttt
ne-am
fi
dorit.
Cu toate acestea,
diferenqa const;
in felul
irr
care
reaclion5.rn
fala
de
decepqie in
forui nostru
inter:iot',
Tatil
cel
bogat
a
sintetizat
totul
in
urmatoarea
[rat,,r:
,,Dimensiunea
succesului
tiu poate
fi rnisurata
in
funclic
de puterea
doringei,
cle calibrul
viselor
nie
gi de
felul
in
care
ftatezt dezarnagirtle
apirute in cale."
in
urmitorii
ani se
vor
produce
schimbari
financiare
crtr c
ne
vor
pune
la
inccrcare
curajul.
Cei
care
vor
prospcra
itt
aceasti perioadi
vor
fi
cei
care
i9i
pot
controla emoqiilc,
fara
a
le perrnite
sa-i
,,ingireqe"
pe
loc,
gi
cei
care disprrrl
de
rnaturitatea
ernotionali
de
a
invila
noi
aptitudirri
financiare.
Dupi
curn
spunea
gi
Bob Dyian
in
celebra
sa
meloclic:
,,Vremurile
se
schimbd."
Viitorul aparqine
celor care se pot
scirirnba
odati
cu
vr'('
murile
gi
care
isi folosesc dczamigirile
personale
pe
post
tlc
cdrd,mtzi
pentru construirea
succesului.
Pa;i de
uvm6t
1)
Faceqi
gregeli De
aceea
vi.
recornand
si
incepegi cu pa;i
rlt'
copil.
Nu
uitagi:
egecul
este
parte
a
drurnului
sprc
sLrc(:('s.
Cei din cadranele
,,A"
$i
,,L"
a\t fost invaqati
ci
e
let
t'
gregeli
e un
lucru inacceptabil. Cci
Cin cacL,rnelc
,,Fo'
si
,,1"
gtiu
ca
gregelile
ii
ajutl
sa
cigtigc
expericnqi.
2) Piasali o
sumi
rnici
undcvr.
it
ccpcqi cu
pt-rtitt.
l)ac:l
girsili
o
invcstiqie
carc vi sc parc atrigitoerc,
irnplicat,i'vrr
t'tt
puqini bani.
F,
uirritor
tit
clc'
ra1;itl
ni
s.,
.l.,zv,tll,t
ale
investiqi
o
surni.
mici...
iar
apoi
urmariqi
inviqaqi.
3)
Cheia
accsrui
pas
cste
ACTiUNEA
A
citi,
a privi
gi
a
asculta
sunt
elenrente
cruciale
irr
proce-
sul
de
invatarc.
Dar fara
actiune,
ele sunt
i'utile.
i"."ti
oferte
pentru
rnicile
afaceri
cu
proprietiqi
irnobiliur.
.url
vi
pot
genera
un flux
monetar
pozitiv;
alaturaqi-vi
unei
companii
clc
'iarketirg
i' rcrca
si
familiarizali-vi
cu
ea
din
interior;
investiqi
in citeva
actiuni,
dupa
o
cercetare
ami-
nunlita
a firmei
care
le-a
emis" Apelaqi
la
sfaturile
rnen-
torului
dumneavoastra
si
Ia
cclc
ale
co'sultantulrri
fi*an-
ciar
sau
fiscal,
daca
e
nevoic.
Dar,
pina la
urmi, :lsa
cui-t-l
spune
Nike,
,,I;i-o,
pur
si sirnplu "
copilului"
L)oar
ce
se
intimph
si
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 161/169
CAPITOLT]L
17
Paswl
nr,
7:
Putered,
credintei
t
De
ce vi
temeti
cel
mai
tare
?
in
ultimii.ani
petrecuqi
in
riceu, eu gi
fiul tatirui
cer
bogat
am
fos.r
adugi
in
faga
unui
mic
grup
de
elevi format
in
special
din
cei
cu
rezultare
remarcaU;i.
t.
inviqituri.
iJr.r-irorrrt
nostru
ne-a
spus:
,,voi
doi
nu
vi
veli
ridica
la
nivelul
lor
in
nicio
privinti."
Din
rindurile
elevilor
eminenqi
s-au
auzir
citevachicoteli,
in
timp
ce
indrumitorul
a continuat:
,,De
acum
inainte,
nu
imi
voi
mai
pierde
vremea
cu
niciunul
dintre
voi.
in
,"hirrrb,
irrri
,roi
dedica
timpul
elevilor
acegtia
cu rezurtate
admirabile
ra
inviti-
turi'
voi
doi
sunteqi
clovnii
crasei,
aveqi
numai
note
pr"rrr.
,ri
nu
veqi fi
niciodati
buni
la
nimic.
Acum,
afari
de_aicij.
Cea
mai
mare
favoare
Acel
indrumitor
ne-a
ficur,.mie
gi
lui
Mike,
cea
mai
mare
favoare
din
lume.
Degi
muhe
dintre
lucrurile
spuse
,ru-odrue-
rate,
iar
vorbele
sale
ne-au
rinit
in"adincul
sufletut,ri,
,or.i.
,r.-".,
inspirat
si ne
srriduim
gi
mai
are.
cuvintere
sare;-;insoqit
in
anii
de
facultate
gi
apoiin
afacerile
de
care
ne_arn
ocupar.
r
C.roRirNur
BANTLOR
Rewniunea
de licew
Cu
ciqiva ani
?n
urmi,
eu
gi Mike
ne-am
intors
la liceu pcn
Pasur
NR.
7:
purr.nen
cREDINTET
,,Oh,
ardt
groaznrc "
,,Doamne,
ce mult
m-arn ingrisat
"
inceput
imbitri.nesc."
321
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 162/169
tru reintilnirea
cu
fostii colegi
-
o
experienqa
intotdeauttrt
interesanta. A fost frumos
si-i
revedem pe cei
alituri
de care
artt
petrecut
trei
ani
din viaga intr-o
perioada
in
care
niciunul
din
tre noi mr gtia
cine e cu adevirat.
Totodati, a
fost
interesant
sit
constat;rn
ci
rnulgi
dintre
aga-zigii
elevi eminengi
nu
deveniscr
l
oameni
de
succes
in
anii
de dupi
liceu.
Spun aceasti poveste
pentru
ca
nici eu,
nici
Mike
n-am
fost
vreodati
buni
la
inviqituri. N-am
fost
nici
genii
financiare,
nici
vedete
sportive.
t"
general, am
fost
elevi
mecliocri
si
n-am
rupt
niciodata
gura
targului in gcoali. La invigiturS.,
n-am fost
lidr,r
i
in
nicio
privinqa.
Dupi parerea
mea,
natura
nu
ne-a
inzestrat
ctt
calitiqile
pe care
le
aveau
taqii
nogtri.
Totugi, vorbele
inqepatoarr'
ale indrumitorului
gi
chicotelile
venite din
rindul
colegilor
nc-ttl
dat
imboldul
de
a ne
stridui
mai tare, de
a
invaqa
din gregcli
;i
de a
nu
ne
opri din
drum,
indiferent
daci
imprejuririle
cratr
bune
sau
relc.
Faptul
ca
nu
afi avut
rezultate bune
la
;coali,
cii
nu
aqi
fost
popular, ci sunteqi
sirac, ci
nu va
pricepegi
la
rnirtc
matici sau
orice alte
motive pentru a
vi vinde
ieftin
-
niciunttl
nu
conteazi pe
terrnen
lung. Toate
aceste
neajunsuri contcazil
doar
daci le
acordaqi
importanqi.
Daci va gindiqi
sa
va
imbarcali
in
calatoria
pentru gisirea
pis
tei financiare
rapide,
s-ar
putea si
avegi
anumite
indoieli in privirrl,r
propriilor capacitaqi.
Tot
ce vi pot
sfatui
e
sa fiqi convins
ca avcli
tot
ce
trebuie pentru a obqine succesul
financiar.
Fentru
a
scoxt(:
lil
iveali
calitiqile
naturale
cu care v-ainzestrat
Dumnezeu,
nu avc'1i
nevoie
decit
de
dorinqi,
determinare
gi
o
credinqa
profund,i
irr
geniul dumneavoastra gi
in
abiliUqile unice cu
care aqi
fost
dotrrt.
Priaigi
tn oglindd;i
ascwha{i cwaintele
Oglinda
refiecti mai mult
clecit o
simpli
irnaginc. Atlcscoti,
oglinda ne reflecta
gindurilc.
Dc cltc ori
n-am vriz.ut
orrtrtt'tti
care,
privindu-sc in oglindri, spunceu
lucntri
clc,
gorul:
,,Am
sa
Sau:
,,Vai,
vai, vai
Arit
al naibii
de
bine
Sunt
un
dar
al
lui
Dumnezeu
pentru
femei."
G
Andarile
swnt
reflexii
Dupi
cum
am mai
spus,
oglinzile
reflecti
mai
mult
decit
ceea
ce
vid
ochii.
oglinzile
ne
reflecti
gi
gindurile,
adeseori
pirerile
pe
care
le
avem
despre
noi
insine.
Aceste
ginduri
sau
pireri
sunt
mult
mai
irnportante
decit
realitatea
sau
felul
?n
care
ne
vid
ceilalli.
Sunt
convins
ci nu
pu{ini
sunt
cei
care au intilnit
persoane
frumoase
ca infiqigare,
dar care
credeau
ci
sunt
urate;
sau
oameni
iubiqi
de
cei
din
jur,
dar
care nu
se por
iubi
pe ei ingigi.
Gindurile
noasrre
cele mai
ad6,nc
inridicinate
sunt,
de
multe
ori, reflexia
sufletelor
noasrre.
Gindurile
ne
reflecta
iubirea
fagi
de noi
ingine,
ego-ul
nostru,
lucrurile
care nu
ne
plac
la
noi,
felul
in
care ne
trard,m
si
pirerea
noastri
generali
d.rpr.
noi
insine.
Banii
fwg
de
cei
crtre
n-Au
tncredere
tn
ei
tnsisi
Adevirurile
personale
sunt
adeseori rosrire
in
clipele
de
apogeu
emo(ional.
?".pU
ce
explic
Cadranwl
Banilor unei
clase
de cursanqi
sau
unei
singure
persoane,
le
ofer
un moment
de
gindire
pentru
a
se
decide
asupra
urrnitorului
pas.
Mai
intii,
ei
se hogi;sc
asupra
cadranului
in
care se
afli in
acel moment,
ceea
ce
nu
e
foarte
greu,
cici
este
vorba
de
cadranul
care
le
genereaza
cea mai marc
pxrte
a
venitului.
Apoi
ii
intreb
in ce
cadran
ar dori
si
sc rnurc,
in
caz
ci
ar
irrtc:rrqi<lna
si faci
accst
pas.
JZZ
ClonaNur
BANTLoR
Pesur
Nn.
7:
PureRE.n
cREDTNTET
323
,,Nu
sunt
suficient
de
inteligent."
.M-ag
apuca
de
aga
ceva
daci
ag gisi
persoanele
potrivite
care
sa
mi
se
alilture."
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 163/169
Se
uitl
la
Cadran, dupi care
aleg.
Unii zic:
,,Sunt
fericit exact
unde mi
aflu
acum."
Algii
spun:
,,Nu
sunt
mulqumit
cu siruagia
mea
acruald, clur
nu sunt
dispus acum
sd
fac
o schirnbare
sau si
rni rnut in
alt
cadran."
Apoi
vin
cei care
nu
sunt deloc
fericigi
cu
situaqia
lor
actuali,
dar sunt congtien{i
ca trebuie
sd
ia
mdsuri imediate.
Accqti
oameni
isi
exprirni foarte
clar adevarurile
personale.
Ei foloscsc
cuvinte care
reflecti
parerea pe
care o
au despre
ei
?ngigi,
cuvintc
care le
oglindesc
sufletul. De
aceea
spun
eu
ci:
Adevirurile
pcr'
sonale
sunt rostite in
clipele
de apogeu
emo{ional.
in
astfel de
momente,
aud
fraie
de genul'
,,Nu
pot
face
asta.
Nu
ma
pof
muta
din
cadranul
"
L,
"
irr
..P',.
Nu sunteti in
toate minqile? Am
o
soqie si
trei copii
rlc
hrinit."
,,Nu
pot
face
asta.
Nu pot
agtepta
cinci
ani
pentru a
obgirre
primii
bani
dintr-o
afacere""
,,Si
investesc
?
Vreqi
si-mi
pierd
togi
banii
?"
,,Nu
am bani pentru investigii."
,,Am
nevoie de
mai
multe informaqii
inainte
de a
face
ceva."
,,Am
mai incercat
asta.
Nu
\za
merge niciodata."
,,Nu
trebuie sa gtiu si
citesc declaraqii
financiarc. Mi. clcscr.rr c'
9i
f;rl
asta."
,,Nu
trebuie si-mi
fac
griji.
Sunt
?rrce
tiniir."
,,Soqul
meu
nu
va
dori
si
facem
asta."
,,Soqia
mea
nu va inqelege
niciodati."
,,Ce
vor
spune
prietenii
mei
?"
,,Poate
ci
ag
face-o
daci
as
fi mai
tindr."
,,Este prca
tarziu pentru mine."
,,Nu
meriti.."
,,Nu
merit."
Toate
cuvintele
swnt
oglinzi
Adevirurile
personale
se
rostesc
in
momentele
de
apogeu
emolional-
Toate
cuvintele
sunt
oglinzi,
pentru
cd
reflecii"
ceea
ce
gindesc
oameni
despre ei
ingigi
chiar
daci
vorbesc
despre
altcineva.
CeI
mai
ban
sfat
pe
care
zti-l pot
da
Daci
sunteqi
pregitir
sd
vi
mutaqi
dintr-un
cadranin
alt'I,
cel
mai important
sfat
pe care
vi-l
pot da
e si
acordati
mare
atenqie
cuvintelor
pe care
le rostiqi.
Fiqi
atent
mai
ales la
cuvintele
care
vin
din
inirni,
di'sromac
gi
din
suflet. Daci
suntegi
hotirit
sa
faceqi
schimbi.ri,
trebuie
si vi
congttenrizati
gindurile
gi
cuvin-
tele
generate
de
emogii.Dacd,nu
veqi
putea
identifica
momenrele
in
care
emogiile
vi
guverneazi
gindirea,
nu
veti
putea
supraviegui
in
aceasti
cilitorie.
Vi veqi
infrina
singur.
Cici,
gi
atunci
cind
vorbiqi
despre alrcineva,
spunind,
de
pild;,
,,Soqia
mea
nu va inqelege
in veci",
vi
referiqi
mai
degraba
la
dumnea-
voastrd.
vi
folosiqi
sotia
drept
scuzi
penrru propria
inactiviratc,
cind
de fapt
ar
trebui
si
spuneti:
,,Nu
arn
.ui"j,ri
sau
capacirarca
de
comunicare
pentru
a-i
transmite
aceste
idei
noii..
Toarc
cuvintelc
sunt
oglinzi
care
vi
dau
ocazia
si
privigi
i' :rdincul
propriului
sr.rl'lct.
Aqi
rnli
I)ul(.;l
sl)unc:
324
CaunnNur
BANILoR
,,Nu
pot
renunta la
slujbn pentru
a
incepe
o
afacere.
Arn
cr
ipoteci de
pl;tit
9i
o
familie
de
inrretinur."
Cind
de
fapt
va doriqi
si
spunegi:
P,rsur
Nn.
7r
Puttnpe
cREDINTEI
.72t
mod
inevitabil,
vor
fi
propriile
indoieli,
critici
si
nepotriviri.
De-a
lungul
acestei
calitorii,
sircina
noastri
ca
soq
gi
sLqie,
parteneri
de
afaceri
si suflete
pereche,
era
si ,re
reamiitim
unul^altuia
ci
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 164/169
I
,,Sunt
obosit.
Nu
vreau sa mai
fac
nimic."
sau
,,Nu
vreau
sa
mai invit
nimic."
Acestea
sunt
adeviruri
personale.
Ad
e
a d,rurile
p
ersonale sunt min
ciuni
p
e
rs
onale
Acestea
sunt adevaruri,
dar,
in
acelagi
timp,
sunt
gi minciuni.
Daca
va mingiqi, nu
prea
aveqi ganse
si terminaqi calitoria.
Aql
ci,
cel
mai
bun
sfat
pe
care
vi-l
pot da e si vi
ascultaqi
indoielilc,
temerile gi
gindurile
limitative, iar
apoi
si sipaqi
mai
adinc
in
ciutarea adevarului.
De
exemplu,
cind
spuneti
,,Sunt
obosit,
nu
mai
vreau
si invil
nimic",
poate ca exprimaqi
un
adevir, dar,
totodata,
si
o
rnin-
ciuni.
Adevarul
ar trebui sa
fie:
,,Daci
nu
invit
ceva
nou, mi
voi simti
gi
mai
obosit."
$i
chiar mai
mult:,,Adevi.rul
e
ca-nri
place
si
invig
lucruri noi.
Mi-ar
plicea si
inviq
ceva
nou
pi
si-mi revini.
cheful
de
viaqa.
Poate
ca
in
fagi mi
se
vor deschiclc
o
mulqime
de
lumi noi."
Odati
ce veqi ajunge sa
cunoa;tcq,i
adevirul in
profunzime,
veqi gisi
o
parte
din
fiinqa
dumncr-
voastri
suficient
de puternici
pentru
a
va ajutd.
in
procesul dc
schimbare.
Cdldtoria
noastrd
Pentru
ca eu
gi Kim
si
ne
continuim
cilitoria, a trebuit
nr:ri
intii
sd
fim
dispugi
si triim
cu
pirerile
gi
criticile
pe carc
lt.
aveam fatd
de
noi
insine. A
trebuit sa
acceptim si
traim cu gin
durile
personale
care
ne
ficeau
sa
ne
simgim
mici,
firl.
a
lc
Lis:r
insi
si
ne
opreasca
din
drum.
Ocazional, cind tensiunea di,lr,,r
in
clocot gi
autocritica
ribufnea
cumplit,
eu
o
invinoviqcanr
pe
ea
pentru propriile mele indoieli,
iar
ca
mi invir-roviqca
pc
nrint'
pentru
ale
ei.
Cu
toatc
acestca,
arn
stiut
amincloi ?nairrtc
<lr.rr
porni
in
calatoric
ci
singurclc
lucruri
pc
c:lrc lc vorn
irr.l:r'untrr,
irr
suntem
mai
puternici
decit indoielile,
'ervii
si
nepotrivirile
noastre.
In
acea
perioadi
am invi.tat
si
avem
rnai multa
incredere
unul in
..Hlult.
Obiectivul
final
,r.,
era
doar
de
a
ne
imbogaqi,
ci gi
de
a
invaga
sa ne bazirn
unul
pe
altul.
Nu
uitaqi
c5'
doar dumneavoastri.
sunteri
cel care
di
nastere
gindurilor
de.spre
propria
persoani.
Prin
urmare, recornpensa
de
la
finalul
cil5toriei
nu
consta
doar
in libertaten
p" J"r"
,,
cumpiri
banii,
ci
qi
in
increderea
pe
care
o
capitagi
i*dum'ea-
voastri...
pentru
ca, pini la
urmi,
sunt unul
si acelasi
lucru.
Ccl
mai
bun
sfat
pe
care
vi-l
pot da
e
si
va
pregatiqi
zt
de
zrpenrru
a vi infrlnge
gindurile
negative
despre
ptop.i"
pcrsoana.
l)upa
pd'rerea
mea,
motivul
pentru
care
oarne'ii
se
opresc si
i'torc
spatele
visului
lor
este
acela
cd individul
mic
si
'ei'c,
ezdtor
care
silasluiegte
in
fiecare
dintre
'oi
il
invingc
pe cel mare
9i
plin
cJe
speranta.
chiar
daci
nu
vi
pricepeqi
la
prea
nrulte
lucru.i,
faccqi-vri
tirrrp
pentnr
avd,
dezvolta
aptitudinile
de care
aveli
nevoie.
Lumca
diir
jur
se
va schimba
imediat.
Nu
fugiqi'iciodata
de
ceea
cc
stiri
ci
trebuie
si
invdqaqi.
infruntagi-va
ie'rerile
;i
i'doielilc,
p.rrrru
uo
noi lumi
si se
deschida
spre
dumneavoastri.
Acgionapi
Credeqi
in
propriile
forge
9i
porniqi la
drurn
chiar astazi
I
I
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 165/169
I
CAPTTOLUL
18
frc
carcc{wzie
Acegtia
sunt cei
gapte
pasi
pe
care
eu si
soqia
mea
i-am
adop-
tat pentru
a
trece
in
doar
ciqiva
ani
de
la
situagia
.rno,
o"-.rri
{ard,
casd'
la
a
unora
liberi
din
puncr
de vedere
financiar.
Acesti
gapte
paqi ne-au
ajutat
si ne
giiirn
pista
financiari
rapid5,
-oiiv
pentru
care
continuim
si
ii folosim
qi
astizi.
Am
convingerea
ci
vi
vor.ajuta
gi
pe
dumneavoastrd
in
trasarea
propriulu"i
drum
citre
liberratea
financiari.
Pentru
a
realiza
acest
lucru,
vi
recomand
si
fiqi
sincer
cu
dumneavoastri,
si nu,vi
mingiqi
singur.
Daci
nu
sunteqi
deja un
investitor
pe
termen
lung,
luaqi
toate
misurile
pentru'a
deveni
unul
cit
mai
repede.
ce
presupune
acest
lucr.,
? Asezati-vi
si
elaboragi
u'plan
prin
cari
si v-i
qineqi
sub conrrol
deprinderiie
de
consumator.
Reduceqi-vi
datoriile
si
pasivele.
Lurrgiqi-rr;
cat
vi
pe.rmite
plapuma,
dupi
care
creaqi-vi
una
rnai
inidpatoare.
Aflaqi
cit
trebuie
si inveitiqi
pe
luna,
penrru
cite lu'i
la rind,
la
1,r."ti.realisti
a
profitului,
penrru
a vi
atinge
obiectivele.
Obiective
precum:
La
ce
virsii
intenqionagi
s;
i;
pensionagi?
Ciqi
bani
vi
sunt
necesari
pe luna
pentru
a
traj la'stanclar.ltrl
dorit
?
Planul
pc [crmen
lung
vi
ajuta
sa vi reduceqi
datoriilc
dc c<,rr
sunlAt()r;i
.s:i
prrrrcli
clcopartc
o
surni
nricri,
cconolnisiti
irr
nrorl
328
CloRaNur
BAMLoR
regulat.
Astfel,
veqi
dispune
de
incepeqi
de cir
mai
devreme
si
investi1iile.
un avantaj,
cu
condiqia
si
si
vi monitorizaqi
continuu
lN
coNcruzl
329
UrSnlirea.propriilo.r
inrere.se
poare
fi
o
treabi
dificili
9i,
uneori,
plini
de
confuzii,
mai
ales
[a
inceput.
sunt
murte
lucruri
de
invigat,
indiferent
cit
de
murte
qtiqi
acum.
Esre
un
proces
de
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 166/169
i
La
acest
nivel,
nu
complicagi
fantezist.
lucrurile.
Nu
incercagi
sn fiqi
o viaqi.
Din
fericire,.doar
inceputul
e
dificil.
Od"te
l"'rri-ung
_
iaqi.sit
merge_gi
pind.la
capdt,viaga
incepe
si
devina
din
ce in
ce
mai
ugoari.
rJrmarirea
piopriilor
irrr.rise
n-ar
rrebui
si
fie un
lucru
greu.
E
ceva
tto.nid.
^
Motivul
pentru
care
v-am
iniqiat
in tainele
Cadranwlui
Banilor,
in
cele
gapte
niveluri
de investitor
gi
?n cele
trei tipuri
generale
con-
cepute
de mine
a fost
acela
de
a vi
ajuta
si consrienrizaqi
cine sun-
teqi,
ce
interese
aveqi gi
cine
vregi
sa
deveniti.
imi
place
sa
cred ci
oricfne
igi
poate
gisi
propria
cale
pini la
pista financiara
rapicli,
indiferent de
cadranul
in
care
activeazd,.
Dar,
pina
la
urmi,
depinde
numai
de
dumneavoasrri
si
vi
gisiqi
dnrmul.
Amintiqi-vi
ce
am
spus intr-un
capitol
anterior:
,,Datorirr
gefului
este
de
a
va
da
o slujbi. Datoria
de a vi
imbogaqi
cstc
numai
a dumneavoastri."
Sunteqi
pregitit
si
punegi
deoparre
galegile
cu api
gi
sa
vI
apuca{i
de
construirea
conductelor
cu
bani pentru
a
vi intrcqinc
familia
9i
sdlul
de
viaqi ?
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 167/169
Cwprins
Introducere:
in
ce
cadran
vd
aflagi?
Este
celpotrioitpentrw
dumniaaoastrd?
. . .
.
.
.. 7
Partea
I
Cadranul
banilor
lapitolul
1,,Dece
nuviluaqio
slujbi?,.
.....
17
lapitolul
2
Cadranediferite...
oameni
diferiqi
. . .
. . . .
.
jj
Capitolul
3
De
ce
aleg
oamenii
siguranqa
inaintealibertngii
....73
Capitolul4
Cele
trei
tipuri
de sisteme de
afaceri
. . .
.
lO1
Capitolul
5
Cele gapte
niveluri
de
investitori
. .. ....
lt7
Capitolul
6
Banii
nu
por
fivdzuqicu
ochii
.
. . . l4l
Partea
a
II-a
Scoate{i
k
iaeah
tot
ce
e mai
bun
in
damneaooastrd
lapitolul
7
Deveniqi
ceea
ce sunteqi
. .
.175
lapitolul
8
Cum
miimbogi[esc?
....1g3
CapitolulgFiqi
banca...
nu
bancherul
....
...21g
Partea
a
III-a
Cntn
sd
obgii
succesill
cA
,,p,,
$i
,1,,
Capitolul
10Pagidecopil
.....ZS7
cEr
$APTE
PA$r
CAfne
GASTREA
PISTEIFINANCIARERAPIDE.
...273
Capitolul
11 Pasul
nr.
1:
E
timpul
si vi
urmaqi
propriile
interese
....275
Capitolul
Capitolul
12
Pasul nr.2:
Preluaqi controlul
asupra fluxului
monetar
. .279
13
Pasul nr. 3:
Cunoagterea
diferenqei
dintre
risc;i
riscant
.....287
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 168/169
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
14 Fasul nr.4: Decideqi
ce
tip
de
investitor
vi
doriqi si
fiqi
.
.
.291
15 Pasul
nr. 5:
Apelagi
la
sfaturile
unormentori...
..301
16
Pasul
nr.
6:
Transformati
dezamagirea
in
putere
.
.31.L
17 Pasul nr.7: Puterea
credintei
. . .319
lBinconcluzie ......
.....327
8/9/2019 Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki
http://slidepdf.com/reader/full/cadranul-banilor-de-robert-kiyosaki 169/169
C AS
H
FLO.W
T
e
chnolo
gie
s,
I
nc.
Robert
Kiyosaki,
Kim
Kiyosaki
gi
Sharon
Lechter
gi-au
ali-
turat
forgele
ca
manageri
ai firmei
cASHFLow
rechnologies,
Inc'
in
scopul
de
a contribui
la
o educalie
financiarr
inovaroare.
Misiunea
companiei,
ata cum
o vid
fondatorii
ei:
,,Si
cregtem
bunistarea
financiarl
a
umanitigii...
CASHFLOW
Technologies,
Inc,
face cunoscute
inviliturile
lui
Robert
prin
intermediul
produselor:
cadranul
1ASH-
FLOW
din
cartea
Tatd
bogit,
tatd
sdrac,
planseta
jocului
CASHfLO\f,/
(numir-
pateni
5.S26.g7g)
9i
pla"g.ta
jocului
| SHL+9W
for
Kids.
Existi
gi
prod,rr"
"iiqiorrale
(unele
disponibile
pe
piaqi,
altele in
stadiu
de
dezvoltare),
desiinate
acelor
oameni
care
doresc
si-gi
perfecqioneze
educaqia financia-
ri
gi
proiecrare
pentnr
a-i ghida
pe
calea libertigii.