UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI

ATELIERUL DEPROIECTARE

DEPARTAMENTULBAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ

22/33

BP

AN

UN

IVE

RS

ITA

R 2

01

3-2

01

4

-

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI

ATELIERUL DEPROIECTARE

DEPARTAMENTULBAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ

22/33

Coperta 1

stud. Bărăgan Cristina an 3/2012-2013fotomontaj machetă proiect 2 - sem.1“De la sit la program”

Director Departament BP2/3prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

Graficul activităţilor didacticeconf. dr. arh. Iulian GUDINĂ

Grafică şi Tehnoredactareconf. dr.arh. Mihaela PELTEACU

Autori tematică generală a proiectelor An 2

şef lucrări dr. arh. Dorin Ştefan ADAMproiectul nr.1

şef lucrări dr. arh. Melania DULĂMEAproiectul nr.2

prof. dr. arh. Anca OŢOIUproiectul nr.3

şef lucrări dr.arh. Cristina CONSTANTINproiectul nr.3

Autori tematică generală a proiectelor: An 3

conf. dr. arh. Mihaela PELTEACUproiectul nr.1 şi 2

şef lucrări drd. arh. Vladimir VINEAproiectul nr.1 şi 2

conf. dr.arh. Dan MARINproiectul nr.3

şef lucrări dr. arh. Mihai DUŢESCUproiectul nr.3

Cuprins:

5 Cuvânt înainte

6 Graficul activităţilor - BP 2/3

10 Ateliere de proiectare BP 212 Ateliere de proiectare BP 314 Proiectul de o zi: Schiţa de schiţă 17 Curs opţional Teoria Proiectului

Teme de proiectare BP 2/3

19 Argument

Teme de proiectare BP 2

21 Proiectul nr. 1: Construcţie şi Materialitate23 Proiectul nr. 2: Locuire individuală 25 Proiectul nr. 3: Locuirea în comunitate

Teme de proiectare BP 3

29 Proiectul nr. 1: Program de arhitectură şi Context urban

31 Proiectul nr. 2: De la sit la program33 Proiectul nr. 3: Locuinţe colective sociale

în Bucureşti

PLANŞE ANEXE BP 2/3

3

-

Cuvânt înainteprof. dr. arh. Adrian Spirescu

Textul care urmează intenţionează să vă introducă intr-o nouă manieră de studiu /înţelegere a arhitecturii, al cărei plan de referinţă conţine câteva idei majore : perioadade studiu este de doi ani (anul II şi anul III), continuitatea temelor şi a abordărilor pe du-rata celor doi ani, fiind separată doar de vacanţe.

Temele vor fi mai puţin prescriptive şi mai liber definite: ele vor da doar un indiciu, vorfurniza un pretext, iar fiecare student îşi va construi de fapt propria temă, asistat de în-drumători. În măsura în care viziunea propusă este pertinentă (lucru pe care profesorultrebuie să-l evalueze, argumentat), proiectul final poate fi judecat, în primul rând, în ra-port cu această viziune.Temele sugerate iau ca punct de plecare situaţii urbane diferite,mizând pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi inter-pretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. Pentru o parte dintreproiecte, sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasamentsă presupună parcurgerea şi înţelegerea activă a cartierului, compararea mai multoropţiuni, interogarea conexiunilor dintre sit şi program…

Pentru ca studenţii să aibă ocazia de a se confrunta cu puncte de vedere cât mai di-verse, comisiile de jurizare vor fi formate din 4 ateliere, respectiv 3 comisii pentru fiecarean de studiu, comisii care pot funcţiona simultan (anul II şi anul III), fiind necesare 3 zilepentru parcurgerea tuturor proiectelor.

Se va urmări transformarea expoziţiei de după fiecare proiect proiect într-o discuţie con-structiv – critică a direcţiilor de formare, a priorităţilor şi metodelor de îndrumare propusede fiecare atelier; se propune prezentarea în aceste expoziţii a unor proiecte evaluatediferit (note mici, medii, mari). Cele de mai sus se vor adăuga cu idei cuprinse prin: exer-ciţiul “schiţă de schiţă”, care acum am dorit să-l completăm printr-o temă “surpriză” în-tocmită de un profesor invitat .

Excursia de studiu din perioada de primăvară, precum şi cursul de teorie a proiectului(pe care-l consider foarte important) cu siguranţă vor adăuga noi sensuri în abordareastudiului din atelierul de proiectare.

Toate cele de mai sus au ca scop înţelegerea arhitecturii nu numai din direcţia exerciţiu-lui estetic ci, conform celor afirmate de Alexandros N. Tombazis în “Scrisoare către untânăr arhitect” : “să te comporţi precum girafa. Fii cu picioarele înfipte bine în pământ, cucapul, mintea şi viziunea la înălţime în aer, iar inima să-ţi fie undeva între ele. Vei aveanevoie de aceste trei percepte pe tot parcursul vieţii.”

5

Crochiu de concepţie, arh. Adrian Spirescu / 2009

6

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 2.

Pro

gram

area

acti

vităţi

lor di

dacti

ce

7

AN 2.

Pro

gram

area

acti

vităţi

lor di

dacti

ceDe

parta

mentu

l Baz

ele P

roiec

tării d

e arh

itectu

ră

8

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 3.

Pro

gram

area

activ

ităţilo

r dida

ctice

9

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 3.

Pro

gram

area

activ

ităţilo

r dida

ctice

10

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 2.

Atel

iere d

e pro

iectar

e

21A Prof. dr. arh. Anca OŢOIU

22A Conf. dr. arh. Mihaela PELTEACU

23A Prof. dr. arh. Ioan LUCĂCEL

24A Prof. dr. arh. E.B. POPESCU

25A Conf. dr. arh. Octavian ILIESCU

26A Conf. dr. arh. Iulia STANCIU

CERCETĂTOR: Costin HOSTIUC

21B Conf. dr. arh. Haytham ZEKI

22B Conf. dr. arh.Ştefan GHENCIULESCU

23B Prof. dr. arh. Gabriela TABACU

24B Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ

25B Conf. dr. arh. Anca MITRACHE

26B Prof. dr.arh. Adrian SPIRESCU

1. FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

ATELIERE DE PROIECTARE BP22

2.FACULTATEA DE URBANISM ŞI PEISAGISTICĂ

SEM.1 + SEM.2

3. FACULTATEA DE CONSERVARE ŞI RESTAURARE,SIBIU

21U Prof. inv. arh. Dan ZENIDE22U Şef lucrări dr. arh. Dan TEODORESCU21P Prof. inv. arh. Dan ZENIDE

21R Şef lucrări dr. arh. Horia DINULESCU (P.O.)

11

21 AProf. dr. arh. Anca OŢOIU

-şef lucrări dr. arh. Cristina CONSTANTIN- arh. drd. Ştefan RADOCEA

22 AConf. dr. arh. Mihaela PELTEACU

- arh. drd. Anca PĂSĂRIN-

23 AProf. dr. arh. Ioan LUCĂCEL

- conf. dr. arh. Vasile MEIŢĂ- şef lucrări dr. arh.Sergiu PETREA

24 AProf. dr.arh. E.B. POPESCU

- şef lucrări drd. arh.Vladimir VINEA- şef lucrări drd. arh. Dragoş PERJU

25 AConf. dr. arh. Octavian ILIESCU- şef lucrări dr. arh. Emil IVĂNESCU

26 AConf. dr. arh. Iulia STANCIU

- şef lucrări dr. arh. Dorin Ştefan ADAM

21 BConf. dr. arh. Haytham ZEKI

- conf. dr. arh. Andra PANAIT

22 BConf. dr. arh.Ştefan GHENCIULESCU

- asist. drd. arh. Cosmin PAVEL

23 BProf. dr. arh. Gabriela TABACU

- asist. dr. arh. Alexandru CĂLIN

24 BConf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ

- asist. arh. Ioana MÂNTULESCU- asist. arh. Răzvan SALOMIA

25 BConf. dr. arh. Anca MITRACHE

- arh. drd. Ovidiu TELECHE

26 BProf. dr. arh. Adrian SPIRESCU- şef lucrări dr. arh. Andrei LAKATOS

BP2

AN 2.

Atel

iere d

e pro

iectar

e de a

rhite

ctură

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii

12

31A Conf. dr. arh. Iulian GUDINĂ

32A Prof. dr. arh. Cristina GOCIMAN

33A Prof. dr. arh. Cristina OCHINCIUC

34A Prof. dr. arh. E.B. POPESCU

35A Conf. dr. arh. Florian STANCIU

36A Conf. dr. arh. Liviu NEAGA

31B Prof. dr. arh. Mircea OCHINCIUC

32B Conf. dr. arh. Cristian DRUGHEAN

33B Conf. dr. arh. Dan MARIN

34B Prof. dr. arh. Niculae GRAMA

35B Prof. dr. arh. Dana CHIRVAI

36B Prof. dr. arh. Florin BICIUŞCĂ

1. FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

ATELIERE DE PROIECTARE BP33

2. FACULTATEA DE URBANISM + PEISAGISTICĂ

SEM.1

SEM. 2

31U Conf. dr. arh. Alexandru VASILIU32U Conf. dr. arh. Daniel COMŞA31P Prof. inv. arh. Dan ZENIDE

31U Conf. dr. arh. Alexandru VASILIU32U Conf. dr. arh. Daniel COMŞA

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 3.

Atel

iere d

e pro

iectar

e

13

31 AConf. dr. arh. Iulian GUDINĂ

- asist. arh. drd. Cristina STIRECIU

32 AProf. dr. arh. Cristina GOCIMAN

- asist. arh. drd. Ana Maria DOBRE

33 AProf. dr. arh. Cristina OCHINCIUC

- şef lucrări dr. arh. Dragoş NEGULESCU- arh. drd. Radu ANDONE

34 AProf. dr. arh. E.B. POPESCU

- arh. drd. Emil BURBEA

35 AConf. dr. arh. Florian STANCIU

- arh. drd. Corina BRĂDĂŢEANU

36 AConf. dr. arh. Liviu NEAGA

- asist. dr. Alexandru SÂRBU

31 BProf. dr. arh. Mircea OCHINCIUC-şef lucrări dr. arh. Melania DULĂMEA

- şef lucrări dr. arh.Mihai DUŢESCU

32 BConf. dr. arh. Cristian DRUGHEAN

- şef lucrări drd. arh. Remus HÂRŞAN

33 BConf. dr. arh. Dan MARIN

- şef lucrări dr. arh. Justin BARONCEA- asist. drd. arh. Radu MALAŞINCU

34 BProf. dr. arh. Niculae GRAMA

- şef de lucrări dr. arh.Robert NEGRU

35 BProf. dr.arh. Dana CHIRVAI

- asist. arh. Marius SOLON

36 BProf. dr. arh. Florin BICIUŞCĂ

- şef lucrări dr. arh.Tana LASCU

BP3

AN 3.

Atel

iere d

e pro

iectar

eDe

parta

mentu

l Baz

ele P

roiec

tării

de ar

hitec

tură

Schiţa de schiţă (Proiect de o zi)

Schiţa de schiţă este o formă de evaluare pe parcurs a cunoştinţelordobândite în cadrul atelierului de proiectare

Obiective:- verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului;- stimularea studiul individual;- dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi.

În acest sens subiectul temelor de schiţă se înscrie în tematicaproiectelor de semestru.

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 2/

3. Sc

hiţă d

e sch

iţă.

Cred

ite E

CTS:

1 / D

urat

a: 10

ore

/ E

valu

are :

Com

isie

15

semestrul 1 ( 5 )

S1Tema: Spaţiu şi FuncţiuneÎntocmitor: Atelier prof. dr. arh. E.B. Popescu

S 2Tema: Spaţiu construit/ Spaţiu neconstruitÎntocmitor: Atelier conf. dr. arh. Iulian Gudină

S 3 ( restanţă semestrul 1)Tema: Amenajare urbanăÎntocmitor: Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc

semestrul 2 ( 6 )

S 1Tema: Locuinţa multifamilialăÎntocmitor: Atelier conf. dr. arh.Dan Marin

S 2Tema: Locuinţa multifamilială - MachetăÎntocmitor: Atelier prof. dr. arh. Florian Stanciu

S 3 schiţă restanţă semestrul 2 ( 6 ) Temă surprizăÎntocmitor: Atelier conf. dr. arh. Cristian Drughean

SR schiţă restanţă cu taxă sem. 1 / 2 ( 5 / 6 )Temă surprizăÎntocmitor: Atelier prof. dr. arh. Niculae Grama

Schiţă de schiţă B P33

semestrul 2 ( 4 )

S1Tema: Locuire-MachetăÎntocmitor: Atelier conf. dr. arh. Haytham Zeki

S2Tema: Locuire - reprezentare de conceptÎntocmitor: Atelier conf. dr. arh. Octavian Iliescu

S3 schiţă restanţă semestrul 2 ( 4 )Temă surprizăÎntocmitor: Atelier conf. dr. arh. Anca Mitrache

SR schiţă restanţă cu taxă sem 1 / 2 ( 3 / 4 )Temă surprizăÎntocmitor: Atelier prof. dr. arh. Gabriela Tabacu

semestrul 1 ( 3 )

S 1Tema: Construcţie şi materialitateÎntocmitor: Atelier conf. dr. arh. Iulia Stanciu

S 2Tema: Locuinţă individualăÎntocmitor: Atelier prof. dr. arh. E.B. Popescu

S3 schiţă restanţă semestrul 1 ( 3 )Tema: Grafică: Afiş pentru un eveniment studenţescÎntocmitor: Atelier prof. dr. arh. Adrian Spirescu

Schiţă de schiţă BP22

AN 2/

3. Sc

hiţă d

e sch

iţă.

Cred

ite E

CTS:

1 / D

urat

a: 1

0 ore

/ E

valu

are :

Co

misi

eDe

parta

mentu

l Baz

ele P

roiec

tării d

e arh

itectu

răB

P2/3

-

17

Curs opţionalTeoria proiectului de arhitecturăColectiv: cadre didactice din Departamentul Bazele proiectării

Cursul de teoria proiectului se constituie ca o parte componentă a atelierului deproiectare, îmbogăţind căutările arhitecturale concrete ale proiectului prin propunereaunor teme conexe şi abordarea interactivă a acestora.

Obiective:

1.studentul va fi capabil să relaţioneze reflecţiile teoretice cu aspectele concrete aleproiectului de atelier ;2.va înţelege modul în care se desfăşoară procesul de observare, prin proiect, a contex-tului urban;3.va aprofunda, prin intermediul exemplelor, elementele ce ţin de metodologia proiectului:ce înseamnă a defini o temă – concept, idee, soluţie - cum se alege cadrul de referinţeal proiectului - anaolgii, documentare, ipoteze de lucru.

Metodă de predare curs însoţit de discuţii si dezbateri

Bibliografie minimală - Frampton, Kenneth - "Modern architecture: a critical history", Thames and Hudson, Lon-dra, 1992- Gausa, Manuel - "Housing: new alternatives - new systems", Actar, Barcelona, 1998- Mornment Adam, Biles Annabel - "Infill. New Houses for Urban Sites", Laurence KingPublishing, Londra, 2009- *** - "Collective Housing", Editorial Pencil, Valencia, 2006- Amphoux Pascal. "Polarité, Mixité, Intensité, Trois dimensions conjointes de ladensité urbaine", "Polaraity, Mixity, Intensity, Three Interacting Dimensions of Urban Den-sity", In Hilde Heinen, David Vanderburgh, Inside Density, International Colloquiumon Architecture and Cities, Bruxelles : Editions La lettre volée, 2003, pp. 19-32.- Gauzin-Muller, Dominique, “Sustainable Architecture and Urbanism:Concepts, Tech-nologies”, Exemples, Basel, 2002- Gast, Klaus-Peter. “Living Plans: New Concepts for Advanced Housing”, Basel, 2005- Fernandez Per, Aurora; Arpa, Javier, “Density projects: 36 new concepts on collectivehousing”, Vitoria-Gasteiz, 2007- Bielefeld, Bert; El Khouli, Sebastian, “Basics Idée de projet”, Birkhäuser, Basel 2007- de Botton, Alain, “Arhitectura fericirii”, Editura Vellant, Bucureşti 2009- Hertzberger, Herman, „Lessons for Students in Architecture”, 010 Publishers,Rotterdam 2005

- Pallasmaa, Juhani, „The eyes of the skin. Architecture and the senses”, Wiely-Academy- John Wiley & Sons Ltd, Padstow, Cornwall 2005- Zumthor, Peter, „Thinking Architecture”, Birkhäuser, Basel 1999

AN 3.

Cur

s opţi

onal

Cred

ite E

CTS:

2 /

Dura

ta: 1

4 sap

t. /

Evalu

are :

Ese

uDe

parta

mentu

l Baz

ele P

roiec

tării d

e arh

itectu

răB

P3

TEME DEPROIECTARE

22//33

ARGUMENTA proiecta în şcoala de arhitectură

înseamnă a-ţi pune întrebări, a te apropia, a înconjura şi a găsi

propriul tău răspunscu ajutorul profesorului.De fiecare dată din nou.

Peter Zumthor

Temele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării vi-itorului arhitect cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo(loc, ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi,oameni, materiale etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisaeste aceea că şcoala de arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţecritice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii : arhitectura lucrează cu ceva dat,iar ceea ce contează în primul rând este buna raportare la acest dat.

Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a inter-preta şi a traduce în proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului înoricare dintre situaţiile concrete întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhi-tect trebuie să înceapă să simtă că i se vorbeşte pe limba lui, că înţelege povestea pe careacestea o au de spus. Implicarea personală devine atunci o condiţie esenţială. Fiecare stu-dent aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări şi abilităţi diferite. Temele destudiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea acestei experienţe afiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea unor expe-rienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul îndrumării din atelier.

În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă, problemati-zată şi argumentată – a materialului, a locului, a folosinţei – este un instrument important deconstruire a unui demers adecvat fiecăreia dintre problemele diferite care îi sunt puse în faţăarhitectului. Tema dă doar un indiciu, furnizează un pretext, fiecare student îşi construieşte,într-o măsură mai mare sau mai mică, propria temă, asistat de îndrumători. Experienţa, speci-ficul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin să furnizeze reperele, bor-nele, ceea ce poate fi un teren ferm al învăţării arhitecturii.

În acest sens, se pot distinge câteva direcţii şi problematici principale care se regă-sesc permanent, deşi în proporţii diferite, în alcătuirea celor 6 teme de studiu din desfăşurareaanilor 2 şi 3.

BP2

/3

19

RELAŢIA CU VECINĂTATEATemele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea urbane, cen-

trale sau periferice, sau fragmente ale cadrului natural), mizând pe faptul că tocmai confruntareacu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhi-tecturale critice. Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru, atât pentru anul 2, câtşi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasament săpresupună parcurgerea şi înţelegerea activă a vecinătăţii, compararea mai multor opţiuni, intero-garea conexiunilor dintre sit şi program. În aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă decunoaştere ce pregăteşte tema secundă.

RECUPERAREA MATERIALITĂŢIIRecuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum îi este unui

anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt materialul, felul în care materiaajunge să-şi impună propria sa formă formei : sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, darmai ales ale primului exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firescnu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia arhitecturală apare canecesară şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.

RECONSIDERAREA PROGRAMULUIA proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra felului în

care viaţa ar fi posibilă acolo : acea viaţă care să fie specifică unui anume loc, anumitor oameni,implicând anumite activităţi, anticipând întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusăreconsiderarea şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la fiecaresituaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură ce toate acestea se lasă des-coperite.

Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii. Studiul estecentrat pe problema locuirii, abordând pe rând şi gradual locuirea individuală, ca spaţiu exclusivsau negociat al intimităţii domestice (a doua temă din anul 2), apoi subiectul locuirii într-o casă „lacurte”, dar, în acelaşi timp, în comunitate (a treia temă din anul 2) şi, în cele din urmă, tema uneilocuiri colective, dense, cu puternic caracter urban, animată de funcţiuni complementare (a treiatemă din anul 3). Dimensiunea publică caracterizează mai ales primul semestru al anului 3,oferind prilejul construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui loc, unui anumitmediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate, pe care arhitectura le poate dezvălui, în-griji sau re-inventa.

TEME DEPROIECTARE

22

21

PROIECTUL 1: CONSTRUCȚIE ȘI MATERIALITATEşef lucrări dr. arh. Dorin Ştefan Adam

ArgumentDemersul didactic al atelierului de proiectare din anul I a fost centrat asupra noțiunilorde compoziție și spațiu. Tema numărul 1 a anului 2 are ca obiectiv sensibilizarea studenților cu privire la modalitățile în care se pot folosi materialele, în a construi și îna găsi sensul adecvat unei construcții ținând cont de specificul sau semnificația materialului ales.

Tema 1 este temă de atelier şi are conţinutul cadru comun întregului an.Atelierele îşi vor întocmi propria temă în acord cu tema cadru enunţată aici. Estela libera alegere a îndrumătorului de atelier maniera în care nuanţează tema cadru, îşidefineşte metodele de lucru prin care studentul să aprofundeze subiectul dat. Unposibil exerciţiu conex studiului constă în vizitarea şi analiza altor zone din afara Bucureştiului, unde construcţia şi materialitatea pot fi studiate prin analogie cu situl dat.Aceste observaţii pot fi arătate într-o planşă de concept.

Primele două teme ale anului 2 sunt strâns legate între ele. În prima temăstudenţii se vor obişnui cu un loc şi vor înţelege potenţialul acestuia din urmatoarele perspective: materialitatea, locul şi contextul social generează arhitectură; construcţiaeste material, spaţiu şi materialitate. În tema 2 studentii vor face proiectul unei locuinţepe un sit din zona studiată.

Obiective- înțelegerea modalităților firești prin care un material este propriu să fie folosit pentrua alcătui un spațiu sau să definească o formă;- înțelegerea manierei în care un material este propriu în a fi folosit într-un anumit context cultural, social, climatic;- înțelegerea sensului unei structuri cu o anumită materialitate și adecvarea sa la spațiulpe care îl formează sau îl reprezintă;- înțelegerea sitului și materialității ca parte integrantă a spațiului arhitectural;- înțelegerea modalităţilor prin care se poate construi un spaţiu cu semnificaţie poetică şi logică structurală.

BP2

AN 2

Pro

iectul

1.Cr

edite

ECT

S: 5

/ Dur

ata:

5 să

pt. /

Eva

luar

e : A

telie

rDe

parta

mentu

l Baz

ele P

roiec

tării d

e arh

itectu

ră

Conţinutul studiuluiAmplasament: Cartierul Andronache şi zonele limitrofe acestuia, conform planului din anexă.

Studenții vor parcurge zona figurată în planul anexă și vor găsi potențialul unor locuri undevor să intervină prin propunerile pe care le vor face în proiectele lor.Proiectul constă în alegerea câtorva materiale cu care studentii vor proiecta un spațiu demici dimensiuni sau prin care vor genera o poziţie urbanistică faţă de contextul dat. Alegereamaterialelor precum și a tipului intervenției vine din logica interpretării sitului. Discuția se vaaxa în mod preponderent pe maniera în care o formă sau o structură sunt conforme cu unmaterial și pe semnificația cu care un spațiu poate avea valenţe poetice, precum și în sensulîn care ele sunt adecvate sau nu unui loc. În cazul în care intervenţia nu este de natură punctuală, se va urmări prin temă înţelegereaurbană a zonei, ca un preambul al studiului ce urmează să fie făcut la tema 2. Dacă tipul intervenției se va concentra pe alcătuirea unui spaţiu, aria desfășurată a acestuianu va depăși 200 mp iar dacă opțiunea de răspuns dat temei va trata un context mai larg și ointervenție la scară urbană, suprafața aferentă va fi stabilită de comun acord cu îndrumătorulde atelier.

Condiţii de redactare- predările intermediare și corecturile la panou se vor desfășura pe baza machetelor destudiu şi a desenelor de observaţie.

Predarea:- se va preda un „caiet de studiu” având ca subiect desenul de observație în vederea inter-pretării sitului ales, precum și arătarea resorturilor intime ce pot forma arhitectura în absențaaspectelor exclusiv formale. - redactarea proiectului se va face pe hârtie format 50x70 cm- în funcție de intervenția aleasă, scara proiectului si conţinutul de prezentare al acestuia sevor stabili de comun acord cu indrumatorul de atelier- tehnica de redactare va folosi şi desenul tradiţional ca manieră de reprezentare- machete- evaluarea proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe

BibliografieVon Meiss, Pierre, De la Forme au Lieu. Une introduction a l’etude de l’architecture, Presses polytehniquesRomandes, Laussane, 1986

Pallasmaa, Juhani,Touching the World - architecture, hapticity and the emancipation of the eye, Helsinki Univer-sity of Technology, School of Architecture, Helsinki, 2007The Thinking Hand, AD Primer, 2009The Eyes of the Skin: Architecture and the Senses, Wiley Academy, Great Britain, 2005

Zumthor, Peter, Atmospheres: Architectural Environments - Surrounding Objects, Birkhauser, Basel,2006

Andrea, Deplazes, Constructing Architecture – from materials to structures – a handbook, Birkhauser, Basel,2008

Ferre, Albert, et al. (eds)VerB, Matters, Actar Barcelona, 2002VerB, Conditioning, Actar Barcelona, 2005

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 2

Pro

iectul

1.Cr

edite

ECT

S: 5

/ Dur

ata:

5 să

pt. /

Eva

luar

e : A

telie

r

22

PROIECTUL 2: LOCUIRE INDIVIDUALĂşef lucrări dr. arh. Melania Dulămea

ArgumentTematica semestrului 3 urmărește aprofundarea contactului cu un amplasament real și încercareade înțelegere a acestuia. Dacă prima temă ne apropie prin intermediul materialității de investi-garea unui loc, cea de-a doua temă propune sondarea mai în profunzime pentru înțelegerea modului în care acesta este locuit. Astfel tema numarul 2 face primul pas în studiului mai amplu alprogramelor de locuire, care va fi urmat progresiv, de la individual către colectiv, pe parcursulanilor II si III de studiu. Locuința este mai mult decât un adăpost. Este un spațiu în care au loc activități și evenimente, eacapătă un ințeles propriu pentru fiecare membru al familiei si spune o poveste despre cei care olocuiesc. De aceea locuința individuală urmărește cu precădere profilul celor care o vor locui dar șibuna raportare la particularitățile contextului fizic, social, cultural și economic dintr-un anumit loc laun moment dat. Investigarea materialității, lansată de tema nr. 1, se dorește a fi un prilej de cercetare și înțelegere a unui loc în care proiectul locuinței individuale se va insera. Mai mult,tema materialității va fi dusă mai departe prin modul în care maniera constructivă, spațialitatea,expresivitatea și funcționalitatea vor conlucra într-un tot unitar.

Obiectivele studiului și competențe- înțelegerea și interpretarea datelor locului și a dinamicii acestuia în timp și formularea unui scenariu de locuire care se așează într-o continuare firească a acestor date;- sondarea ideii de ”acasă” ca răspuns la nevoile familiei și ca locuire în interiorul și împrejurulcasei;- formularea, reformularea, dezvoltarea și ilustrarea unui răspuns personal la interpretarea situluiși a datelor de temă;- însușirea unei maniere integrate de abordare a proiectului, între conceptul general, logica tectonică și materialitatea edificiului.

BP2

AN 2

Pro

iectul

2.Cr

edite

ECT

S: 6

/ Dur

ata:

9 să

pt. /

Eva

luar

e : C

omisi

iDe

parta

mentu

l Baz

ele P

roiec

tării d

e arh

itectu

ră

23

Conținutul studiuluiAmplasamentul temei nr.2 se află în periferia de NE a Bucureștiului, în cartierul Andronache.Terenul, proprietate particulară, se află pe strada Porțile de Fier colț cu strada Erou IonScorțan, într-o zonă preponderent rezidențială, cu regim jos de înălțime. Suprafața terenuluieste de 275 mp (conform planurilor anexa). Se vor asigura condițiile de locuire permanentă pentru o familie cu copii, având în vedere unnivel mediu în privința costurilor. Suprafața construită desfășurată a locuinței nu va depăși 200mp. Spațiile vor fi adaptate categoriilor de utilizări proprii locuinței: locul de odihnă, destudiu/lucru, de relaxare, de discuții în familie și cu oaspeții, de masă și de preparare a hranei.Se va studia valorificarea și utilizarea nuanțată a curții, relația dintre aceasta și spațiul interiorși deschiderea către vecinătatea existentă. Fiecare student își va construi un scenariu de locuire propriu pornind de la interpretarea con-textului și a vecinătății, de la înțelegerea dinamicii locului, precum și de la ocuparea șifolosirea argumentată a terenului.

Terenul se încadrează în subzona L1a conform PUZ sector 2, reglementările în vigoare pentruaceastă zonă fiind: regim de înălțime maxim P+2 (10 m), POT maxim 45%, CUT maxim pentruînălțimi P+1 - 0,9 mp ADC/ mp teren și pentru înălțimi P+2 - 1,3 mp ADC/ mp teren. Modifi-carea acestor reglementări este posibilă i dacă este argumentată din punct de vedereurbanistic și dacă este justificată prin scenariul de locuire propus. Sistemul constructiv și ma-

terialitatea construcției vor fi stabilite în concordanță cu acest scenariu.

Condiții de redactareProiectul se va realiza individual

Etapa 1 – 4 săptămâni, jurizare în atelierAnaliza sitului și definirea scenariului de locuire-planșă care să cuprindă o analiză personală a contextului, a vecinătăților și a modului delocuire din zonă cu extragerea unor date ale locului considerate relevante și interpretarea lor; -o descriere succintă a scenariului de locuire propus și a temei proprii; -schițe ale conceptului și referințe culturale arhitecturale în relație cu demersul;-macheta de studiu 1/100, inserată în macheta de sit;-planuri locuință sc. 1/100 (planul parter cuprinzând întregul lot) -alte piese considerate necesare de către îndrumarea de atelier.

Etapa 2 – 5 săptămâni, jurizare în comisiiProiectul va fi redactat pe hartie albă, format de 50X70, într-o tehnică la alegere.Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluției: plan de situațiesc. 1/200, planurile tuturor nivelurilor mobilate sc.1/50, secțiune caracteristică sc. 1/50, minim2 fațade sc. 1/50.

Proiectul va cuprinde în mod obligatoriu macheta reactualizată inserată în macheta de atelier asitului 1/100 și macheta întregului lot 1/50.De asemenea se va preda obligatoriu și o planșă de sinteză care să ilustreze demersul și evoluțiaproiectului (scheme, fotografii ale machetor de studiu, etc.)

Criterii de evaluare:-Coerența relaționării dintre caracterul observat al locului, scenariul de locuire propus și soluțiaspațială;-Valoarea soluției arhitecturale tradusă prin coerența dintre materialitate, expresie, spațialitate,funcționalitate, structură;-Înțelegerea fundamentelor și nevoilor locuirii printr-o relaționare adecvată a funcțiunilor și spați-ilor;-Calitatea exprimării ideilor, coerența discursului și adecvarea reprezentării la scenariul de locuirepropus.

Bibliografie:- Alain de Botton, Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureşti, 2009- Christian Norberg-Schulz, Genius Loci. Towards a Phenomenology of Architecture, New York,Rizzoli, 1980- Gaston Bachelard, Poetica spațiului, Editura Paralela 45, Pitești, 2005- Gausa, Manuel, Housing, New Alternatives, New Systems- George Matei CANTACUZINO, "Locuinţa românească", în: Izvoare şi popasuri, Editura Emi-nescu, Bucureşti, 1977- Ioana Tudora, La curte - Gradină, cartier şi peisaj urban în Bucureşti, ed. Curtea Veche, Bu-curesti 2009,

- monografii arhitecti romani: Horia Creanga, Duiliu Marcu, Henrieta Delavrancea – Gibory, etc.- colectia revistei El Croquis: Steven Holl, Alvaro Siza, David Chipperfield, OMA / Rem Koolhaas,SANAA, Aires Mateus, John Pawson, RCR Arquitectes, Bevk Perović Arhitekti- "Dincolo de oraş" Zeppelin 2013- Arhitext, Monografie arh. Radu Mihailescu

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 2

Pro

iectul

2.Cr

edite

ECT

S: 6

/ Dur

ata:

9 să

pt. /

Eva

luar

e : C

omisi

i

24

BP2

AN 2

Pro

iectul

3-pr

oiect

cu do

uă fa

ze de

pred

are.

Cred

ite E

CTS:

4+6 /

Dur

ata:

6+8

săpt

. / E

valu

are :

Ate

lier (

faza

1)+C

omisi

i(faz

a 2)

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

PROIECTUL 3: LOCUIREA ÎN COMUNITATEprof. dr. arh. Anca Oţoiuşef lucrări dr. arh. Cristina Constantin

ArgumentOscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectulcentral al arhitecturii. Exerciţiul urmăreşte surprinderea modulaţiilor posibile ale legă-turii între casă, trăită drept centru al lumii, şi vecinătate, ca deschidere către ceilalţi.Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi în care fiecare membru aveaun nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, şi explorând tema unei locuiriîn care casele se ţin împreună, exerciţiul caută să surprindă legături. Rând pe rând,identificarea dintre un om şi casa sa, reunirea membrilor familiei, legăturile din interi-orul unei comunităţi, relaţia cu vecinătatea, intuirea depărtării sau apropierii lumii,devin subiectul unei explorări personale, în sensul asumării unei lecturi şi interpretăriproprii fiecărui student asupra temei locuirii, şi particulare, în sensul înţelegerii şiadecvării propunerilor la ceea ce locul anume ajunge să ceară.

Obiective şi competenţeAvând ca pretext locuirea, vecinătatea şi comunitatea, studiul urmăreşte înainte detoate formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitec-turii. Acest obiectiv principal se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura intervineasupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare înmod natural, loc, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale, etc.) în sensulînţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă în sensulsău prim). Peste acest "deja dat" se suprapun datele noi ale unei voinţe de a construi,formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele competenţe pecare exerciţiul încearcă să le formeze, ţin mai ales de capacitatea de a conştientiza,reformula şi continua firesc toate aceste date iniţiale.- integrarea în vecinătate - înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi timp(dar care se lasă însă descoperite abia pe parcursul procesului de proiectare) şi a in-fluenţei acestora asupra deciziilor arhitecturale;- comunitatea - capacitatea de a reformula critic datele noi şi schimbările propuse detema de arhitectură, în sensul adecvării la ceea ce este deja dat; felul în care pot stamai multe case împreună;- locuirea în interiorul şi în preajma casei - definirea, înţelegerea şi traducerea înproiect a nevoilor unor locuitori posibili;- scenariul propriu de locuire "între public şi privat" - capacitatea de a formula, refor-mula, dezvolta, urmări şi transmite un răspuns personal şi particular care implicătransformarea, continuarea, evoluţia tuturor acestor date (vecinătate, comunitate,locuire).

25

Conţinutul studiuluiSinteza temei de lucru: Opt prieteni s-au hotărât să se aşeze la casele lor şi au cumpărat împreună un teren maimare în Bucureşti Noi. Pe acest teren de 2200mp vor să aibă fiecare o casă "la curte", darşi ceva în plus. Separat fiecare casă va avea intrarea ei şi o curte proprie, iar împreunăvor fi legate de un spaţiu comun. Fie el afară sau înăuntru, acesta va fi un loc pe care toţiopt să îl folosească, de care să aibă grijă împreună, unde să se simtă "acasă" cu toţii.Tema proiectului este felul în care pot sta aceste case împreună şi în locul dat (străzi,vecini, curţi, dar şi lumea de azi, oameni, nevoi, preocupări, etc.).

Detalierea temei de lucru:Tema 3 propune un proiect cu temă "deschisă" în care locuirea va fi investigată pe bazaunei reflecţii proprii asupra contextului urban şi a relaţiilor de vecinătate imediată. Studiulse construieşte pornind de la situaţia concretă a unui cartier relativ omogen de locuinţejoase în periferia de nord a Bucureştiului - cartierul Bucureştii Noi, în partea sa dinspreChitila.

Pe un teren actualmente neconstruit, având o suprafaţă de aproximativ 2200mp, se vorpropune locuinţe pentru opt familii. Acestea vor fi gândite astfel încât să poată oferi ocalitate a locuirii cât mai aproape de locuirea individuală, folosind însă mijloacele relativ

modeste ale caselor strânse una în alta, dar şi avantajele locuirii în comunitate. Va fi păs-trat un regim jos de înălţime, fiind posibile suprapuneri parţiale ale locuinţelor, dar cuacces separat din exterior pentru fiecare din acestea şi curte proprie.

Studiul invită la punerea câtorva întrebări despre ce înseamnă a locui în comunitate(înţelegând, criticând, adaptând şi mergând mai departe decât exemplele recente de tipcondominiu, ansamblu rezidenţial, cohousing). Astfel o parte a terenului va căpăta ofolosinţă comună, va fi curtea tuturor, în grija tuturor, oferind eventual spaţii şi funcţiuni

suplimentare, care să completeze locuirea individuală. Nuanţarea unei folosiri mai multsau mai puţin private sau comunitare a terenului dat, cât şi deschiderea către vecinătateaexistentă vor fi stabilite în urma construirii unui scenariu de locuire propriu fiecărei echipede studenţi (sau atelier, după caz).

Exerciţiul îndeamnă de asemenea la considerarea folosirii cumpătate a mijloacelorarhitecturale şi a resurselor materiale şi economice, în sensul descris de întâlnirea dintre

tema unor locuinţe relativ ieftine şi acutizarea întrebărilor legate de sustenabilitate înlumea de astăzi. Calitatea locuirii va fi căutată mai ales în recuperarea şi valorificareacurţii, a comunităţii, sau a vecinătăţii şi nu în excese dimensionale, formale sau constructive. Va fi favorizată accesibilitatea şi deplasarea pietonală în detrimentul circu-laţiei auto.

Regimul de înălţime şi ceilalţi indicatori urbanistici vor fi stabiliţi în urma analizei ca intenţiecoerentă şi argumentată de ocupare şi de folosire a locului şi de integrare în vecinătateaexistentă.

26

Sistemul constructiv şi materialitatea vor fi determinate în concordanţă cu obiectivele studi-ului, cu scenariul de locuire propus şi principiile arhitecturii durabile.

Etapele de lucru şi redactarea proiectuluiStudiul are două faze şi se va desfăşura în echipe de doi studenţi.După încheierea primei faze, se va organiza o expoziţie dezbatere în cadrul căreia fiecareatelier va prezenta modul de lucru propus şi abordarea proprie a temei, ilustrate cu ajutorula trei proiecte şi a altor materiale considerate necesare.

Faza I (4 credite, 6 săptămâni, juriu în atelier)- Analiza contextului ca lectură personală a vecinătăţii imediate şi stabilire a unor date carepot deveni indicii pentru o intervenţie care ţine cont de ceea ce este deja dat;- Investigarea şi formularea ca ipoteză de lucru a unui scenariu propriu de locuire "întrepublic şi privat". Acest scenariu va fi formulat în scris, rămânând însă deschis unei evoluţiiulterioare;- Identificarea unor tipologii posibile de locuire şi documentarea asupra acestora într-uncaiet de studiu;- Macheta de atelier a sitului la scara 1:200, conţinând cel puţin vecinătatea imediată,case, arbori;- Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200, ca instrument de lucru, pentru fiecarepropunere şi stadiu diferit al proiectului;- Plan de situaţie la scara 1:500, redând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acce-selor;- Planuri, secţiuni, faţade (de lucru) ale ansamblului la scara 1:200 cuprinzând împreunătoate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse;- Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumarea a fiecărui atelier.

Faza II (6 credite, 8 săptămâni, juriu în comisie în presesiune) - Detalierea proiectului presupune co-evoluţia problemei şi a soluţiei, confruntarea şiajustarea permanentă a datelor şi a răspunsurilor posibile, în urma formulării unor întrebăripersonale şi particulare ale fiecărei echipe de studenţi, cu ajutorul discuţiilor şi a direcţiilorpropuse de îndrumare. Acest proces va fi prezentat ca parte a proiectului final, printr-oplanşă care va face posibilă reluarea drumului, principalele indicii, întrebări sau ipoteze delucru, scenariul de locuire, datele descoperite din mers şi schimbările importante survenite,etc.- Plan de situaţie actualizat la scara 1:500, conţinând cel puţin vecinătatea imediată şi pre-cizarea acceselor;- Planuri, secţiuni, faţade de ansamblu la scara 1:100 cuprinzând împreună toatelocuinţele şi spaţiile comunitare propuse; - Macheta la scara 1:100 a caselor propuse împreună cu curţile lor şi spaţiul comun; şistudii fotografice încercând surprinderea integrării, a atmosferei şi a felului în care caselestau împreună;

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 2

Pro

iectul

3-pr

oiect

cu do

uă fa

ze de

pred

are.

Cred

ite E

CTS:

4+6 /

Dur

ata:

6+8

săpt

. / E

valu

are :

Ate

lier (

faza

1)+C

omisi

i(faz

a 2)

BP2

AN 2

Pro

iectul

3-pr

oiect

cu do

uă fa

ze de

pred

are.

Cred

ite E

CTS:

4+6 /

Dur

ata:

6+8

săpt

. / E

valu

are :

Ate

lier (

faza

1)+C

omisi

i(faz

a 2)

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

27

Criterii de evaluareINTEGRAREA ÎN VECINĂTATE- urbanitatea - o densitate potrivită şi echilibrată; utilizări şi funcţiuni mixte; integrarea locuirii,destinderii, activităţilor de lucru; reducerea deplasării auto şi accesibilitatea pietonală;- conectivitatea - caracterul compact, relaţii multiple între locuinţe şi spaţiul comunităţii, stabilitatea socială;- adecvarea - memoria ca parte a contextului existent, adecvarea scării şi a imaginii, particularitatea în unitate, interacţiunea între locuitorii vechi şi noi, încurajarea atitudinilorparticipative;

- integrarea naturii - evaluarea şi, pe cât posibil, păstrarea şi amplificarea spaţiilor verzi,înţelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii;

LOCUIREA ÎN INTERIORUL/ ÎN PREAJMA CASEI/ ÎN COMUNITATE- identificarea - punerea întrebărilor şi înţelegerea nevoilor locuirii, traduse într-o conformarepotrivită a funcţiunilor şi a legăturilor între spaţii, regăsirea în propria casă (acasă);- flexibilitatea - evoluţia casei în timp, adaptabilitatea şi schimbarea posibilă pentru a puteagăzdui moduri diferite de a trăi, folosinţe variate, aşteptări şi nevoi diverse;- comunicarea - interacţiunea, locuirea în sens privat şi comunitar, posibilitatea unor activităţimultiple, participarea;- deschiderea - relaţii spaţiale fireşti şi între interior şi exterior, extinderi în afară ale spaţiilorlocuite, primirea exteriorului înăuntru;

STRUCTURA/ MATERIALITATEA- adecvarea sistemului constructiv şi a materialităţii la obiectivele studiului, la scenariul delocuire propus şi la principiile arhitecturii durabile;- folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice;- chestionarea, înţelegerea şi redarea corectă a principiilor structurale şi a rezolvărilor de detaliu, în concordanţă cu caracterul şi atmosfera spaţiilor propuse în proiect;

REPREZENTAREA- adecvarea discursului şi a reprezentării la propriul scenariul de locuire în comunitate propus,formulat şi reformulat în scris;- caracterul unitar, acoperitor şi sugestiv al reprezentărilor grafice, machetei şi studiilor foto- calitatea şi claritatea discursului argumentativ de prezentare a proiectului;

PROCESUL DE PROIECTARE- coerenţa şi capacitatea de auto-evaluare reflexiv-critică a parcursului propriului proiect;- înţelegerea procesului de proiectare ca evoluţie simultană a problemei (date disponibile) şi asoluţiei (răspunsuri formulate) şi elocvenţa redării condensate în planşa de sinteză aparcursului;

- capacitatea de a colabora constructiv cu colegii şi implicarea în activităţile comune din atelier.

- Detalierea unei case (stabilite în urma îndrumării) şi a curţii sale - în sensul aproximării şi de-scrierii unui fel al locuirii posibile în interiorul şi în apropierea casei - prin planuri şi secţiuni, lascara 1:50, conţinând mai ales indicaţii asupra materialităţii şi mobilării propuse; şi studii fo-tografice în machetă, schiţe de mână, colaje, încercând surprinderea atmosferei şi a disponibil-ităţii casei de a primi viaţa.

BibliografieBibliografia cursului Arhitectură. Locuire. Oraş, An II, Semestrul 4, UAUIM Gaston BACHELARD, "Casa. De la pivniţă la pod. Sensul colibei", în: Poetica spaţiului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005, pp. 35-50 şi 56-67George Matei CANTACUZINO, "Locuinţa românească", în: Izvoare şi popasuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65Mircea ELIADE, "A-ţi asuma crearea lumii", în: Sacrul şi profanul, Editura Humanitas, Bucureşti,1992, pp. 49-56Alain de BOTTON, "Semnificaţia arhitecturii" şi " Promisiunea unui câmp", în: Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureşti, 2009, pp. 9-26 şi 251-268Florin BICIUŞCĂ, Experimentul "Căţelu", Editura Paideia, Bucureşti, 2007Bénédicte RÉGIMONT, "Despre habitat" şi "Încăperile casei", în: Spune-mi cum ţi-e casa, ca să-ţi spun cine eşti, Editura Trei, Bucureşti, 2010, pp. 98-120 şi 121-150

DOCUMENTARE ORIENTATVĂCharles CORREA, Housing & Urbanisation, Urban Design Research Institute, 1999Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Innovative Residential Architecture, Birkhauser, Basel, 2010Brian EDWARDS, David TURRENT (eds.), Sustainable Housing: Principles & Practice, E & FN Spon, 2000 Hilary FRENCH, New Urban Housing, Editura Laurence King, 2006Manuel GAUSA, Housing : New Alternatives, New Systems. Single-Family Housing : The Private Domain, Birkhauser, Basel, 2002Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers, Rotterdam,2009Hubert HOFFMANN, Urban Low - Rise Group Housing: Terrace Houses. Patio Houses. LinkedHouses (Urbaner Flachbau: Reihenhauser. Atriumhauser. Kettenhauser), Verlag Gerd Hatje,1967 Jan KREBS, Basics. Concevoir l'habitat, Birkhauser, Basel, 2006David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice, Routledge, 2010Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile, Editura UniversitarăIon Mincu, Bucureşti, 2011Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses: A Housing Typology, Birkhauser, Basel,2007Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Row Houses : A Housing Tipology, Birkhauser, Basel, 2008Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Town Houses: A Housing Typology, Birkhauser, Basel,2008Friederike SCHNEIDER, Recueil de plans d'habitation, Birkhauser, Basel, 2007

TEME DEPROIECTARE

33

29

DE LA ORAŞ LA PROGRAMConf. dr. arh. Mihaela PelteacuŞef lucrări drd. arh. Vladimir Vinea

Tematica semestrului 1 continuă investigarea graduală a contextului urban, prin douăproiecte în care va fi abordată dimensiunea socială şi culturală a oraşului, prin corelarea ele-mentelor de context şi de funcţiune / program.

Dimensiunea funcţională este esenţială în arhitectură. Arhitectura nu înseamnă numai spaţiusau formă, ci şi tot ceea ce se întâmplă în spaţiile proiectate de noi : activităţi, acţiuni, eveni-mente. Toate acestea nu „se întâmplă” însă în mod generic şi invariabil, ci sunt conectate cuparticularităţile şi valorile vieţii sociale dintr-un anumit timp şi loc.

Programul de arhitectură nu reprezintă o opţiune arbitrară sau generală. El apare ca rezul-tantă a unui set specific de exigenţe, care ţine atât de actorii implicaţi – utilizatori, investitori,opinie publică, autorităţi etc. – cât şi de o situaţie urbană concretă, de condiţiile fizice şi so-cial-economice ale acesteia .*

Obiectivele studiului şi competenţeCele două proiecte ale primului semestru au astfel ca scop :- înţelegerea caracterului individualizat al programului de arhitectură- înţelegerea mecanismelor de corelare dintre conceptul general arhitectural, datele de context şi cele de program- formarea competenţei de a aborda o situaţie urbană specifică şi de a construi un răspuns adecvat din punct de vedere al exigenţelor funcţionale

Atât primul, cât şi cel de-al doilea proiect pornesc de la parcurgerea unui perimetru urbanmai larg, prilej pentru experimentarea şi înţelegerea unor forme diferite de urbanitate.

Pentru atingerea progresivă de către studenţi a obiectivelor pedagogice, propunem urmă-toarea desfăşurare a studiului în acest semestru : primul proiect pleacă de la precizarea des-tinaţiei construcţiei, lăsând studenţilor libertatea de a alege amplasamentul adecvat în cadrulzonei analizate; cel de-al doilea proiect se va elabora pe un amplasament dat în cadrulzonei, lăsând studenţilor libertatea de a răspunde unei problematici urbane specifice, prindefinirea programului de arhitectură.

BP3

AN 3

Tema

tică s

emes

trul 1

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

* Pentru o tratare aprofundată a acestei problematici : Ana Maria Zahariade – note de curs (Arhitectură –context – peisaj, semestrul 5), lahttp://www.uauim.ro/departamente/itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 3

Pro

iectul

l 1Cr

edite

ECT

S: 5

/ Dur

ata:

6să

pt. /

Eva

luar

e : A

telie

rPROIECTUL 1 : PROGRAM DE ARHITECTURĂ ŞI CONTEXT URBAN

Conţinutul temei-cadruZona propusă pentru studiu se află în Bucureşti, fiind delimitată spre nord de străzile C.A.Rosetti, Maria Rosetti şi Popa Petre, spre sud-est de strada Spătarului, spre sud de Bulevar-dul Carol I, iar spre vest de străzile Tudor Arghezi, Batiştei şi David Praporgescu (incluzândparcelele de pe ambele fronturi ale străzilor menţionate). În urma parcurgerii acestuiperimetru, fiecare student va selecta un amplasament precis (cu excepţia celui pe careurmează a se desfăşura proiectul nr. 2). Criteriile de alegere vor fi stabilite de către fiecareatelier, în funcţie de particularităţile temelor proprii. Se recomandă ca suprafaţa terenului săfie cuprinsă între 500 şi 1200 mp.

Temele de atelier vor preciza destinaţia construcţiei şi categoriile de activităţi pecare aceasta le va adăposti, ţinând cont de caracterul şi importanţa zonei în ansambluloraşului. Se pot avea în vedere destinaţii turistice, sociale sau culturale. În funcţie de specifi-cul programului, se vor lua în considerare cerinţele privind accesibilitatea (pentru persoanelecu handicap) şi parcarea autovehiculelor.

Prima etapă – analitică – a studiului va avea ca obiect vecinătatea amplasamentu-lui ales, stabilind conexiunile necesare cu scara cartierului şi cu cea a oraşului. Extindereaperimetrului de analiză va fi determinată împreună cu îndrumătorii de la atelier, în funcţie departicularităţile locului. Urmărim astfel o abordare progresivă a înţelegerii oraşului, care va ficontinuată în anii următori prin analize multicriteriale complexe ale unor zone urbane maiample. Important este ca această etapă analitică să conţină atât o dimensiune morfo-tipolo-gică, cât şi una socială, permiţând înţelegerea modalităţilor cotidiene prin care oraşul esteperceput şi utilizat, în contextul particular al locului ales.

Redactarea proiectuluiProiectul se va realiza individual şi va fi redactat pe hârtie albă, format A1.Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei: plan de situaţie – scara 1:500; planurile tuturor nivelurilor, minimum două secţiuni, toatefaţadele (cu desfăşurări de fronturi) – scara 1:100; alte piese stabilite în cadrul atelierului.Planul parterului va include întreaga parcelă, cu toate amenajările exterioare propuse prinproiect.Se vor prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100 sau 1:200 (la alegerea atelieru-lui), inserată în macheta sitului, precum şi o planşă de sinteză, cuprinzând descrierea proce-sului de proiectare şi argumentarea soluţiei propuse.

Criterii de evaluareCONTEXT / SIT

Înţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului urbanAlegerea adecvată a amplasamentului, în funcţie de destinaţia construcţiei şi de opţiunile de-taliate de program ale atelieruluiArgumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie arhitecturală în contextul construit

PROGRAMÎnţelegerea de principiu a caracteristicilor esenţiale ale tipului de clădire propus prin temăÎnţelegerea aprofundată a activităţilor pe care le va adăposti clădirea, în relaţie cu un anumitcontext social-culturalClaritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă de acest sistem de activităţi

STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIECoerenţa conceptuală generală a propuneriiCoerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţialăJustificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale, dovedind înţelegerea critică a culturii arhitec-turale contemporane

MATERIALITATE / DETALIEREAdecvarea dintre logica spaţială generală, destinaţia construcţiei şi materialitatea propusăPropunerea unor elemente de detaliere, corect proiectate, care să susţină o viziune coerentăasupra ambianţelor spaţialeÎnţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind materialele de construcţie şi finisaje

REPREZENTARECaracterul complet, acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor grafice şi ale macheteiAdecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul arhitectural al propuneriiCalitatea discursului argumentativ, prin care studentul îşi prezintă proiectul în juriu

PROCESUL DE PROIECTAREContinuitatea şi intensitatea studiului individual, în toate etapele proiectuluiÎnţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii din procesul propriu deproiectareCoerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de elaborare a proiectului, reflec-tată în planşa finală de sintezăDisponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea comentariilor legate de proiecteleacestora şi de prelegerile cadrelor didactice

Jurizarea proiectelor se va face în cadrul atelierelor.Exerciţiul se va încheia cu prezentarea în expoziţie a proiectelor reprezentative ale fiecăreigrupe.

30

BP3

AN 3

Pro

iectul

2.Cr

edite

ECT

S: 6

/ Dur

ata:

8 să

pt. /

Eva

luar

e : C

omisi

eDe

parta

mentu

l Baz

ele P

roiec

tării d

e arh

itectu

ră

PROIECTUL 2: DE LA SIT LA PROGRAM. DIMENSIUNEA PUBLICĂ A ARHITECTURII

Conţinutul temeiProiectul se va desfăşura pe un amplasament situat la limita zonei studiate la exerciţiul ante-rior, la intersecţia străzilor Batiştei şi Tudor Arghezi. Terenul are o suprafaţă de circa 1000 mp.Tema porneşte de la potenţialul public al sitului şi de la animaţia urbană caracteristică centruluiBucureştiului. Studenţii vor propune destinaţia proiectului şi vor defini programul arhitectural,urmărind cu consecvenţă caracterul public al acestuia. Proiectele vor fi fundamentate pe o viziune de ansamblu asupra locului, investigând conexiunile posibile dintre vecinătatea imediată, un spaţiu / spaţii publice exterioare (situate pe parcelă) şi spaţiul interior. În funcţie despecificul programului, se vor lua în considerare cerinţele privind accesibilitatea (pentru per-soanele cu handicap) şi parcarea autovehiculelor.Etapa iniţială a studiului – analiza contextului urban – va avea în vedere elementele prezentateîn tema proiectului 1. Decizia privind destinaţia proiectului se va baza pe o interogare critică arezultatelor analizei, încercând să exploreze tema adecvării programului de arhitectură într-unanumit context – construit şi social. Indiferent de nuanţele posibile ale raportului program–formă–context, problema adecvării va fi discutată atât la scara vecinătăţii imediate, cât şi la ceaa cartierului şi, după caz, la cea a întregului oraş.Tema solicită studenţilor definirea detaliată a programului, urmărind înţelegerea activă a dimen-siunii funcţionale în arhitectură. După un studiu critic, cu caracter tipologic, al exemplelor con-struite cu destinaţii asemănătoare, studenţii vor putea să propună scenarii coerente privindactivităţile specifice, care să contribuie apoi la definirea spaţială a proiectului.

Redactarea proiectuluiProiectul se va realiza în echipe de câte 2 studenţi şi va fi redactat pe hârtie albă,format A1. Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei : plande situaţie – scara 1:500 ; planurile tuturor nivelurilor, minimum două secţiuni, toate faţadele(cu desfăşurări de fronturi) – scara 1:100 ; plan, secţiune (la scara 1:50) şi o perspectivă pentruun spaţiu interior reprezentativ, urmărind descrierea ambianţei spaţiale şi materialităţii acestuia.În funcţie de specificul fiecărui proiect, planul parterului / planurile vor include întreaga parcelă,cu toate amenajările exterioare propuse.Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în macheta sitului, pre-cum şi o planşă de sinteză, cuprinzând descrierea detaliată a programului de arhitectură şi aprocesului de proiectare, de la analiza contextului urban la propunerea finală.

31

Criterii de evaluareCONTEXT / SITÎnţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului urbanArgumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie arhitecturală în contextul construit

PROGRAMÎnţelegerea critică a problematicii adecvării dintre programul de arhitectură şi contextul urbanCalitatea documentară, adecvarea şi actualitatea studiului tipologicCoerenţa şi detalierea programului de arhitectură propusAsumarea consecventă a dimensiunii publice a programuluiClaritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă de sistemul de activităţi propus

STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIECoerenţa conceptuală a propunerii şi corelarea dintre spaţiul / spaţiile publice exterioare şispaţiul interiorCoerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţialăJustificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale, dovedind înţelegerea critică a culturii arhitec-turale contemporane

MATERIALITATE / DETALIEREAdecvarea dintre logica spaţială generală, destinaţia construcţiei şi materialitatea propusăPropunerea unor elemente de detaliere, corect proiectate, care să susţină o viziune coerentăasupra ambianţelor spaţialeÎnţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind materialele de construcţie şi finisaje

REPREZENTARECaracterul complet, acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor grafice şi ale macheteiAdecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul arhitectural al propuneriiCalitatea discursului argumentativ, prin care studentul îşi prezintă proiectul în juriu

PROCESUL DE PROIECTAREContinuitatea şi intensitatea studiului individual, în toate etapele proiectuluiÎnţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii din procesul propriu deproiectareCoerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de elaborare a proiectului, reflectatăîn planşa finală de sintezăDisponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea comentariilor legate de proiecteleacestora şi de prelegerile cadrelor didactice

Jurizarea proiectelor se va face în comisiile stabilite în cadrul Departamentului.

Bibliografie (pentru ambele teme ale semestrului)-Anthony Vidler – "The Third Typology", in K. Michael Hays (ed.) – Architecture Theory since 1968,The MIT Press, 2000, p. 284–294-Bernard Tschumi – Architecture and Disjunction, The MIT Press, 1996, p. 101–169-Ana Maria Zahariade – note de curs : Arhitectură – context – peisaj (semestrul 5), în special :http://www.uauim.ro/departamente/itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf-Françoise Choay – Pentru o antropologie a spaţiului, Registrul Urbaniştilor din România, 2011(ed. originală : Pour une anthropologie de l'espace, Seuil, 2006), în special capitolele "Semneleoraşului", "Oraş nou", "Şapte teze pentru o reflecţie asupra scărilor de amenajare şi destinuluioraşelor" (p. 87–150)-Dana Vais – „Secvenţe şi context”, în Arhitext, nr. 6 / 2009, p. 50–53

○○○-A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. Kahn, 1975 (cota III 3286), p. 135–161,182–200-Klaus-Peter Gast – Louis I. Kahn, Birkhäuser, 1999, p. 48–55, 64–71, 132–139-Louis I. Kahn – "Silence and Light", in Heinz Ronner, Sharad Jhaveri (eds.) – Louis I. Kahn. Com-plete Work 1935–1974, Birkhäuser, 1987 (ed. a doua), p. 6–9-Vincent Scully – "Works of Louis Kahn and His Method", in A+U (Architecture & Urbanism) –număr special Louis I. Kahn, 1975, p. 287–300-O.M.A., Rem Koolhaas and Bruce Mau – S, M, L, XL, Taschen, 1997 (ed. originală : 010 Publish-ers, 1995), p. 603–661 (despre concursul pentru Biblioteca Naţională din Paris), p. 1303–1344(despre concursul pentru bibliotecile campusului Jussieu din Paris)-Rem Koolhaas (ed.) – Content, Taschen, 2004, p. 138–149 (despre proiectul pentru Biblioteca dinSeattle)-A+T – nr. 32 (Hybrids II. Low-Rise Mixed-Use Buildings), 2008

○○○-Ioana Tudora – La curte. Grădină, cartier şi peisaj urban în Bucureşti, Curtea Veche, 2009, p. 5–94-Giuseppe Cinà – Bucureşti, de la sat la metropolă. Identitate urbană şi noi tendinţe, Capitel,2010, p. 49–203

32

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN 3

Pro

iectul

2.Cr

edite

ECT

S: 6

/ Dur

ata:

8 să

pt. /

Eva

luar

e : C

omisi

e

PROIECTUL 3: LOCUINŢE COLECTIVE SOCIALE ÎN BUCUREŞTIşef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu

ArgumentÎn contextul mai amplu al studiului programelor de locuire iniţiat în anul 2 şi în continuareafirească a acestora, ultimul proiect din anul 3 abordează o temă cu o complexitate sporită:locuirea urbană densă; în speţă, locuinţele colective sociale. Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbări esen-ţiale în structura oraşelor şi a societăţii. Astfel, este suficient să ne gândim la reconfigurarearadicală din secolul 19 a oraşului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarealui Idelfons Cerdà şi la tot ceea ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operaţiuni ur-bane majore dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii urbane de secol19. La fel, putem analiza critic, identificând aspecte pozitive şi negative, transformările masivela care au fost supuse oraşele româneşti în perioada comunismului: urbanizarea forţată, cen-trele civice, cartierele-dormitor etc.

ObiectiveDin punct de vedere morfologic, Bucureştiul este unul dintre cele mai eterogene oraşe eu-ropene, fiind constituit din fragmente urbane aparent autonome şi autoreferenţiale. Găsim, spreexemplu, bucăţi de ţesut tradiţional valoros întrerupte de falii urbane – relicve ale operaţiunilortotalitare din anii ’80, după cum şi elemente de infrastructură ce acţionează mai degrabă ca oservitute decât ca un conector macrourban, sau zone uriaşe autosuficiente, cu densitate ridicatăînsă nule din punct de vedere al calităţii (vieţii) urbane, ori operaţiuni speculative de dată re-centă, indiferente sau cel mai adesea agresive în context urban. Acest caracter eterogen al Bu-cureştiului are valenţe contradictorii, reprezentând în acelaşi timp unul din factorii esenţiali caregenerează lipsa de calitate a vieţii, dar şi o provocare creativă pentru cei responsabili cu dez-voltarea şi planificarea oraşului. Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective pe orice sit din interiorul oraşuluigenerează modificări semnificative la nivelul structurii urbane şi implicit la nivel social. Deaceea, obiectivul major al acestui proiect este relaţionarea deplină cu oraşul. Prin asta înţelegem, simultan:a.o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate la nivelul structurii urbane;b.un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp;c.un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii.Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de proiectare este analizacritică a contextului în care vom interveni. Datele obţinute şi procesate în urma acestei analizevor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie, generând astfel conceptul proiectului.

Dincolo de aspectele enunţate mai sus, proiectul va trebui să răspundă cât mai complet, coer-ent şi corect cerinţelor de bază spaţial-funcţionale (atât la nivel de ansamblu, cât şi la nivel dedetaliu), structural-constructive, comercial-economice şi de eficienţă energetică.

BP3

AN 3

Pro

iectul

3. P

roiec

t cu 2

faze

de pr

edar

eCr

edite

ECT

S: 3+

8 / D

urat

a: 5+

9 săp

t. /

Evalu

are :

Com

isie

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

33

Conţinutul studiuluiTerenul acestui proiect este situat în sectorul 5 din Bucureşti, pe strada Toporaşi nr. 2-6, înapropiere de intersecţia acestei străzi cu Şoseaua Giurgiului. Prin poziţionarea sa, la graniţadintre mai multe tipuri de ţesut, într-un punct de inflexiune socio-urbană, terenul ilustrează unadin acele situaţii paradigmatice specifice Bucureştiului despre care vorbeam mai devreme. Cu excepţia unui depozit care se va considera demolat, terenul este actualmente liber de con-strucţii, fiind rezultat în urma alipirii mai multor parcele. Terenul beneficiază de toate utilităţile şiserviciile publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, electricitate, gaze, transfer dedate).Terenul are o suprafaţă de aproximativ 7710 mp. Pe această suprafaţă, fiecare echipă de stu-denţi va proiecta un ansamblu de locuinţe colective sociale; prin locuinţe sociale putemînţelege, în sens larg: locuinţe destinate persoanelor rămase fără adăpost (persoane evacuatesau cărora le-a fost distrusă locuinţa), locuinţe destinate unor categorii sociale defavorizate(asistaţii social) sau unor familii cu posibilităţi financiare reduse, locuinţe pentru emigranţi etc.De obicei acestea sunt asigurate prin programele publice de protecţie socială, fiind dezvoltatede către autorităţile locale (Primării) şi finanţate într-o măsură considerabilă din bani publici. Înconsecinţă, sunt în general locuinţe oferite cu chirie şi nicidecum destinate vânzării cu un profitcât mai consistent, aşa cum se întâmplă cu locuinţele dezvoltate de către dezvoltatori privaţi;sunt în acelaşi timp locuinţe al căror cost de construire şi mentenanţă trebuie să rămână adec-vat categoriei din care fac parte: cea socială.Singurul indicator urbanistic impus prin prezenta temă este POT-ul, care nu va depăşi 35%. Înrest, toate celelalte reglementările urbanistice care vor fi aplicate în proiect vor fi stabilite indi-vidual de fiecare echipă de studenţi, în urma analizei de sit şi a unei documentări cât maitemeinice. În acest sens, se va consulta şi regulamentul urbanistic zonal în vigoare.

Ansamblul propus va conţine minim 100 de apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Pondereaacestora în cadrul ansamblului va fi:20% - apartamente cu 1 cameră;50% - apartamente cu 2 camere;20% - apartamente cu 3 camere;10% - apartamente cu 4 camere.

Suprafeţele construite ale apartamentelor (incluzând terasele şi balcoanele acoperite) nu vordepăşi:

45 mp - apartamente cu 1 cameră;60 mp - apartamente cu 2 camere;85 mp - apartamente cu 3 camere;100 mp - apartamente cu 4 camere.

Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale apartamentelor, dupăcum şi modul de distribuţie al acestora în cadrul ansamblului vor fi stabilite individual defiecare echipă.

În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie de scenariul propusprin fiecare proiect, vor putea fi introduse şi alte funcţiuni complementare locuiri.

Şi în acest caz, ponderea şi distribuirea acestora în cadrul ansamblului va fi stabilită individual defiecare echipă.Atât pentru apartamente, cât şi pentru funcţiunile complementare acestora, vor fi prevăzute spaţi-ile tehnice şi locurile de parcare subterane şi / sau supraterane necesare, dimensionate şi configu-rate în conformitate cu legislaţia actuală din România. Se vor respecta normele de igienă,iluminare şi ventilare naturală a locuinţelor. De asemenea, o importanţă deosebită se va acordaconfigurării zonelor verzi, a spaţiilor publice, semi-publice comunitare şi a celor private aflate înfolosinţa locatarilor.

Condiţii de redactareProiectul va fi elaborat integral în echipe de câte 2 studenţi. În mod excepţional, se admite un sin-gur proiect elaborat individual pentru fiecare grupă, atunci când numărul studenţilor din respectivagrupă este impar.

Proiectul va fi împărţit în 2 faze:După evaluarea proiectului din prima fază, se va organiza o expoziţie-dezbatere în cadrul departa-mentului. Fiecare grupă va prezenta 3 proiecte, care vor ilustra 3 direcţii de abordare diferite aletemei.

Faza 1 (3 credite, 5 săptămâni – juriere în atelier) – reprezintă faza de documentare, lectură criticăşi analiză a sitului şi a contextului urban al acestuia. Totodată, este faza de elaborare a conceptu-lui de intervenţie.

Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:-fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu: - analiza contextului urban existent - setul de concluzii obţinute în urma acesteia şi - strategia de intervenţie.-plan de situaţie general cu vecinătăţi (sc. 1:2000 - 1:500), scheme şi planuri care să ilustrezeconceptul arhitectural-urbanistic al intervenţiei (sc. 1:500 - 1:200);-macheta (sc. 1:500)

Macheta individuală sc. 1:500 va fi integrată într-o unică machetă de ansamblu, care va cuprindeşi vecinătăţile terenului şi va fi construită de către fiecare atelier.

Faza a 2-a (8 credite, 9 săptămâni – juriere în comisie de 4 ateliere, 3 zile) – reprezintă faza dedetaliere a proiectului. Eventualele observaţii şi recomandări făcute la jurierea fazei 1 vor fi imple-mentate în proiect pe parcursul acestei faze.

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

AN

3 P

roiec

tul 3.

Pro

iect c

u 2 fa

ze de

pred

are

Cred

ite E

CTS:

3+8 /

Dur

ata:

5+9 s

ăpt.

/ Ev

aluar

e : C

omisi

e

34

Pentru predarea de la acestă fază, se vor elabora următoarele piese:

-plan de situaţie general cu vecinătăţi (sc. 1:500);-planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane complet mobilate (sc. 1:100);-toate faţadele (sc. 1:100);-două secţiuni caracteristice diferite (sc. 1:100);-planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane în mod esenţial diferite dintr-un tronson declădire reprezentativ, cu secţiune şi faţadă aferente, redactate la nivel de proiect de execuţie şi cumarcarea doar a mobilierului fix (sc. 1:50);-detaliu de travee: planuri pentru minim două niveluri supraterane în mod esenţial diferite, secţiunecaracteristică, faţadă aferentă (sc. 1:20);-o perspectivă generală din care să rezulte scenariul urban propus, atmosfera, materialitateaproiectului şi relaţia cu vecinătăţile;-o machetă detaliată, inclusiv cu amenajarea terenului (sc. 1:200).

Cu excepţia machetei, toate piesele proiectului, redactate în tehnici la alegere şi suficient de detaliat pentru a putea fi prezentate la scările de reprezentare grafică menţionate mai sus, vor fipredate astfel:-reduse la scară, pentru a încăpea într-o mapă A3, precum şi -în format electronic (CD sau DVD cu grupa şi numele autorilor) pentru a fi ulterior prezentate subforma unui slide show.

Îndrumătorii de atelier se vor asigura, la predare, că toate slide-urile predate în format electronicse regăsesc în mod riguros în mapa A3.

Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare din timpul fazei a 2-a, la jurierea acesteifaze vor fi aduse proiectul şi macheta predate şi notate la faza 1. La ambele faze pot fi predate şi alte piese desenate sau machete de studiu doar dacă acestea vinîn sprijinul unei mai bune înţelegeri a proiectului.

Criterii de evaluare şi notareÎn evaluarea proiectului, se va ţine cont, în egală măsură, de:-maturitatea şi realismul demersului;-integrarea noii intervenţii în contextul urban;-calitatea arhitectural-urbanistică a ansamblului;-corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale, atât la nivel de ansamblu, cât şila nivel de detaliu;-corectitudinea reprezentării grafice şi gradul de detaliere al pieselor desenate şi al machetei.

BibliografieFrampton, Kenneth - Modern architecture: a critical history, Thames and Hudson, Londra, 1992Gausa, Manuel - Housing: new alternatives - new systems, Actar, Barcelona, 1998

*** - Collective Housing, Editorial Pencil, Valencia, 2006*** - monografii: Le Corbusier, Duiliu Marcu, Horia Creangă*** - monografii El Croquis: Álvaro Siza, Steven Holl, OMA, David Chipperfield*** - colecţia revistei Zeppelin, 2005 – 2012 – dosarele „Locuire” şi „Din vecini”.

BP3

AN 3

Pro

iectul

3. P

roiec

t cu 2

faze

de pr

edar

eCr

edite

ECT

S: 3+

8 / D

urat

a: 5+

9 săp

t. /

Evalu

are :

Com

isie

Depa

rtame

ntul B

azele

Pro

iectăr

ii de a

rhite

ctură

35

PLANŞE ANEXE22//33

PL.I

- BP2

PROI

ECTU

L 1-

ZON

A DE

STU

DIU:

CAR

TIER

UL A

NDRO

NACH

E

-

PL.I

I- B

P2PR

OIEC

TUL

2: L

OCUI

NŢA

INDI

VIDU

ALĂ

- PLA

N DE

ÎNCA

DRAR

E ÎN

ZON

A

PL.I

II- B

P2PR

OIEC

TUL

2: L

OCUI

NŢA

INDI

VIDU

ALĂ

- PPE

RSPE

CTIV

E A

MPLA

SAME

NTST

RADA

POR

ŢILE

DE

FIER

INTE

RSEC

ŢIE

CU S

TRAD

A IO

N SC

ORŢA

N

PL.I

V- B

P2PR

OIEC

TUL

2: L

OCUI

NŢA

INDI

VIDU

ALĂ

- PPE

RSPE

CTIV

E A

ERIA

NAĂ

TERE

N DE

STU

DIU

PL.V

- BP2

PROI

ECTU

L 2:

LOC

UINŢ

A IN

DIVI

DUAL

Ă

PL.V

I- B

P2PR

OIEC

TUL

2: L

OCUI

NŢA

INDI

VIDU

ALĂ

PL.V

II- B

P2PR

OIEC

TUL

3: L

OCUI

IREA

ÎN C

OMUN

ITATE

- PL

AN D

E ÎN

CADR

ARE

ÎN Z

ONĂ

PL.V

III- B

P2PR

OIEC

TUL

3: L

OCUI

IREA

ÎN C

OMUN

ITATE

- PL

AN A

MPLA

SAME

NT

PL.I

X- B

P2PR

OIEC

TUL

3: L

OCUI

IREA

ÎN C

OMUN

ITATE

- PL

AN A

MPLA

SAME

NT

PL.X

- BP2

PROI

ECTU

L 3:

LOC

UIIR

EA ÎN

COM

UNITA

TE -

FOTO

GRAF

II AM

PLAS

AMEN

T SI

VEC

INAT

ATI

PL.X

I- B

P2PR

OIEC

TUL

3: L

OCUI

IREA

ÎN C

OMUN

ITATE

- PE

RSPE

CTIV

A AE

RIAN

Ă AM

PLAS

AMEN

T

PL.X

II- B

P3PR

OIEC

TUL

1: P

ROGR

AM D

E AR

HITE

CTUR

Ă ŞI

CON

TEXT

URB

AN -

DELI

MITA

REA

ZONE

I DE

STUD

IU

PL.X

III- B

P3PR

OIEC

TUL

2: D

E LA

SIT

LA

PROG

RAM.

DIM

ENSI

UNEA

PUB

LICĂ

A A

RHIT

ECTU

RII -

PL.X

IV- B

P3PR

OIEC

TUL

2: D

E LA

SIT

LA

PROG

RAM.

DIM

ENSI

UNEA

PUB

LICĂ

A A

RHIT

ECTU

RII -

AMP

LASA

MENT

-

PL.X

IV- B

P3PR

OIEC

TUL

3: D

LOCU

INTE

COL

ECTI

VE S

OCIA

LE IN

BUC

URES

TI

PL.X

V- B

P3PR

OIEC

TUL

3: D

LOCU

INTE

COL

ECTI

VE S

OCIA

LE IN

BUC

URES

TI

PL.X

V- B

P3PR

OIEC

TUL

3: D

LOCU

INTE

COL

ECTI

VE S

OCIA

LE IN

BUC

URES

TI

PL.X

V- B

P3PR

OIEC

TUL

3: D

LOCU

INTE

COL

ECTI

VE S

OCIA

LE IN

BUC

URES

TI