calafat - mitoi daniel 308
TRANSCRIPT
Facultatea de Geografie
Universitatea din București
Mițoi Daniel
Grupa 308
Geografia Turismului
Analiza și diagnoza potențialului uman din
orașul Calafat
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
1
Cuprins:
1. Poziția geografică .......................................................................................... 2
2. Organizarea administrativ teritorială......................................................... 2
3. Evoluția numerică a populației .................................................................... 3
4. Dinamica demografică .................................................................................. 4
4.1. Mișcarea naturală ................................................................................... 4
4.2. Mișcarea miratorie ................................................................................. 6
5. Presiunea umană asupra teritoriului .......................................................... 7
6. Structuri și comportamente demografice ................................................... 8
6.1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe ................................. 11
7 Bibliografie................................................................................................... 14
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
2
Analiza și diagnoza potențialului
uman din orașul Calafat
1. Poziția geografică
Municipiul Calafat s-a plămădit şi dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru
geografic natural excelent, determinat de prezenţa apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal
stâng este amplasată aşezarea. Calafatul, oraşul rozelor, al castanilor şi stejarilor seculari, al
holdelor aurii, şi industriei moderne, dar şi al falnicelor monumente istorice, este situat în
extremitatea sud–vestică a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de
Municipiul Craiova. Din punct de vedere fizico–geografic, oraşul se găseşte situat într-o
regiune de şes, respectiv în Câmpia Română şi anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei
Olteniei, mai exact în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileştilor, acolo unde fluviul
începe să-şi adâncească cel de-al doilea
meandru, respectiv la 43˚, 58΄ şi 14˝
latitudine nordică şi 22˚, 56΄ şi 40˝
longitudine estică.
La sud şi sud-vest, peste
Dunăre, se află Bulgaria. Spre sud–est,
la o depărtare de 14 km, se găseşte
comuna Poiana Mare, una dintre cele
mai mari aşezări rurale din ţară, cu care
comunică, atât prin calea ferată Calafat-
Golenţi, cât şi prin moderna şosea
asfaltată DN 55A. La sud şi sud–est,
oraşul se învecinează cu localităţile
Smârdan şi Ciupercenii Noi, ambele
înfiinţate la sfârşitul secolului trecut şi
care în prezent alcătuiesc o singură
comună - Ciupercenii Noi.
2. Organizarea administrativ teritorială
În prezent, Calafatul include în componenţa sa administrativă şi satele Ciupercenii
Vechi, Basarabi şi Golenţi, împreună cu care totalizeaza o suprafata de 103,59 km², din care
10,97 km² intravilan şi 92,62 km² extravilan. Dintre acestia, 7,43 km² intravilan si 26,72 km²
extravilan sunt numai în orasul de resedinţă, 1,42 km² intravilan satul Basarabi şi 0,75 km²
intravilan satul Golenţi , respectiv 24,64 km² extravilan aceleaşi două sate, şi 1,40 km²
intravilan, 25,09 km² extravilan satul Ciupercenii Vechi.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
3
3. Evoluția numerică a populației
În ceea ce privește evoluția numărului populației orașului Calafat, conform graficului
de mai jos, acesta se află într-o creștere constantă între anii 1912 și 1977, în acest interval
populația orașului a crescut cu aproximativ 3300 de locuitori. Se remarcă faptul că, în această
perioadă, lucrurile au avut decurs norrmal privind evoluția numărului locuitoriilor, însă din
anul 1977 și până în 1992, în 15 ani numărul acestora a crescut cu încă aproximativ 5000 de
locuitori, acest fapt s-a datorat în primul rănd regimului comunist, care a interzis avortul, dar
și programului „mamă eroină” implementat de către conducerea statului din momentul
respectiv. Acest program stimula nașeriile și pe lânga distincția de „mamă eroină” acordată
mamelor care nășteau un număr mai mare sau egal cu 3 copii, acestea mai primeau lunar o
sumă de bani, dar mai beneficiau și de alte facilități din partea statului român.
Din 1992, după căderea comunismului din iarna anului 1989, numărul populației
orașului începe să scadă constant, ajungând ca în anul 2011 să se înregistreza aproximativ
17000 de locuitori. Această scădere, s-a datorat în primul rănd, numărului scazut al natalității,
femeile nu mai erau încurajate să mai nască mulți copii, majoritatea mulțumindu-se cu 1-2
nașteri, și în al-doilea rând creșterii mortalității la nivelul orașului, datorat îmbătrânirii
populației.
Conform graficului
alăturat, sporul mediu anual
de creștere al populației din
orașul Calafat, cunoaște o
fluctuație pozitivă,
aproximativ constantă până
în anul 1977, excepție
reprezentînd perioada 1948
– 1956, perioadă în care s-a
înregistrat valori negative
ale sporului mediu anual de
creștere al populație. În
perioada 1977 – 1992,
practic reprezintă un „baby
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
4
boom” al orașului, înregistrîndu-se valorile maxime ale sporului mediu anual de creștere al
populației. Cauze care au dus la asemenea valori pozitive sunt aceleași amintite mai sus. Din
1992 situația se schimbă radical, valorile devenind negative și de asemenea se mențin pe
aceeași pantă descendentă.
4. Dinamica demografică
4.1. Mișcarea naturală
Conform graficului natalității din orașul Calafat, se constată că anul 1977 a reprezentat
punctul cel mai înalt al valorilor, acesta ajungând la 18,05 ‰. În acest an, în Romania
conduceau comuniștii care au încurajat nașterile prin diverse metode și facități li de asemenea
au interzis avortul. Din anul 1992 situația se schimbă, natalitatea intră pe o pantă descendentă,
aceasta datorăndu-se în primul rand emanciparea oarecum a familiilor și de asemenea situația
tensionată a României din punct de vedere politic din acea vreme. Situația se menține și în
prezent datorită faptului ca migrația populației a crescut, în special populația tânără, dar și
emanciparea familiilor care preferă să aiba maxim 1 – 2 copii.
Conform graficului
mortalității din orașul
Calafat, se constată o
fluctuație aproximativ
constantă, cu o ușoara
creștere a valorilor între
anii 1966 și 2002, în
schimb din acest an
valorile sunt din ce în ce
mai ridicate, ajungând ca
în anul 2011 să se
înregistreza valori de
aproape 14 ‰, aceste
valori se datorează în primul rând îmbătrânirii demografice, cauzate de numărul mic al
natalității din ultima perioadă și a migrației populației, în special populația tânără. Aceste
valori sunt în continuă creștere și în prezent.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
5
În ceea ce privește
numărul mortalității infantile
acesta, a cunoscut valori ceva mai
ridicate, în perioada comunistă,
evidențiindu-se în mod negativ
anul 1977, atunci când s-a
înregistrat valoarea maximă de 2
‰. Acesta s-a datorat în special
sistemulul sanitar nu prea
dezvoltat și la limitarea accesului
populației la informații si asistență
sanitară post natală. În schimb din anul 1992, situația intră pe un făgaș normal, iar valorile
sunt undeva apropiate de 0.
Conform graficului
indicelui de vitalitate, se
poate observa ca valorile
acestui indice sunt în creștere
până în anul 1977, atunci
când s-a înregistrat cea mai
mare valoare, atunci numărul
născuțiiilor vii era mult mai
mare față de numărul
deceselor, în schimb din acest an lucrurile s-au schimbat, iar valorile indicelui de vitalitate
sunt într-o continuă scădere, datorat celor 2 probleme importante ale orașului și anume
îmbătrânirea demografică și și a migrației populației, în special populația tânără.
Bilanțul natural al
populației din orașul Calafat
cunoaște valori pozitive până în
anul 1992, cu un bilanț maxim în
anul 1977, iar după 1992,
valorile acestui bilanț devin
negative, datoraită celor 2
probleme importante ale orașului
și anume îmbătrânirea
demografică și și a migrației
populației, în special populația
tânără.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
6
4.2. Mișcarea miratorie
Conform graficului alăturat,
numărul sosiriilor populației cu
domiciliul în Calafat, a cunoscut
valori constante, aproximativ 20
‰ până în anul 1992, când s-au
înregistrat valori ceva mai
ridicate, undeva la 25 ‰,
datorate în special căderii
comunismului și inchiderea
treptată a intreprinderilor mari,
printre care și minele concentrate
în Valea Jiului, de unde o număr
simnificativ al populație și-au mutat domiciliul în localiatea Calafat. După această perioadă cu
valori puțin mai ridicate, lucrurile au revenit la normal și începând din 2002, valorile au
scăzut undeva sub media totală a sosirilor, datorate în primul rând lipsei locurilor de muncă
din oraș și din această cauză numărul sosirilor este într-o continuă scădere.
Conform graficului alăturat, numărul plecărilor populației cu domiciliul din Calafat, a
cunoscut, practic 2 etape, prima în 1966, înregistrându-se valori de aproximativ 25 ‰, acesta
s-a datorat în special nevoii de forță de muncă din Valea Jiului, și anume la minele din acea
zonă. Apoi lucrurile s-au
redresat, au revenit la
normal, până în jurul
anilor 2000, atunci când
populația orașului Calafat
care au plecat cu
domiciliu s-au împarțit în
doua „tabere” și anume o
parte s-au mutat în zona
rurală, iar cealălaltă s-au
stabilit peste hotarele
țării. Acest fapt s-a
datorat închiderii
principalelor fabrici din
Calafat și implicit lipsa locurilor de muncă, dar și permisiunea românilor de a părăsi țara în
mod legal, știindu-se faptul că în perioada comunistă nu putea oricine să părăsească țara.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
7
Conform graficului,
bilanțul migratoriu a cunoscut și el
două etape, o etapă în care s-au
îregistrat valori negative, și anume
anii 1966 și 2002, ani în care
populația a părăsit orașul Calafat și
o doua etapă, cu valori pozitive,
situată în intervalul acestor ani și
anume în perioada 1970 – 2000
când lucrurile din punct de vedere
al bilanțului migratoriu erau
normale.
Conform graficului,
bilanțul total al populației
localității Calafat a cunoscut și el
la fel ca și bilanțul migratoriu
două etape, o etapă în care s-au
îregistrat valori negative, și
anume anii 1966 și 2002, ani în
care populația a părăsit orașul
Calafat și natalitatea a cunoscut
valori destul de reduse și o doua
etapă, cu valori pozitive, situată
în intervalul acestor ani și anume
în perioada 1970 – 2000 când lucrurile din punct de vedere al bilanțului migratoriu erau
normale, iar natalitatea a înregistrat valori semnificative.
5. Presiunea umană asupra teritoriului
Denistatea medie actuală a
populației din orașul Calafat este
de 190 locuitori/km², însă această
valoare nu a fost înregistrată și în
anul 1990, atunci când erau valori
de aproximativ 225 locuitori/km²
și tendința era în creștere până în
1995. Din anul 2000 când procesul
migratoriu a luat amploare, iar
bilanțul natural era negativ și
orașul a început să se confrunte cu
problema îmbătrânirii
demografice, valorile densității populației a început sa scadă considereabil.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
8
Din punct de vedere al
denistății nete a populației din orașul
Calafat, conform graficului situația
este influențată în mod direct de
numărul populației orașului,
deoarece suprafața arabilă a
localitâții este neschimbată. Se poate
observa că acest grafic are tendința
scăderii valorilor din jurul anilor
2000 la fel ca și situația denistății
medii.
Din punct de vedere al
denistății fiziologice a populației din
orașul Calafat, conform graficului,
situația este similară cu cea a
denistății nete, deoarece și în acest
caz suprafața arabilă nu a suferit
modificări, singurele modificări sunt
înâlnite la nivelul numărului
populației.
6. Structuri și comportamente demografice
Conform diagramei
alăturate structura etnică a
orașului Calafat din anul 2002
este urmatoarea majoritatea
locuitorilor sunt români
(18030), cu o minoritate de
romi clasată pe locul al doilea
(777), apoi urmați de greci,
ucrainieni, italieni, germani,
bulgari, turci și altă etnie.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
9
Conform diagramelor alăturate
structura etnică și cea confesională a
orașului Calafat din anul 2011 este
urmatoarea: majoritatea locuitorilor sunt
români (89,8%), cu o minoritate de romi
(5,12%), pentru 4,91% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din
punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (93,05%), iar
pentru 4,96% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională
Conform graficului,
indicele de feminitate a
cunoscut practic două etape, una
cu valori de peste 105 % în anii
1990 și 2011, și o a doua etapă
cu valori aproape constante de
aproximativ 105 % între anii
1995 și 2005. Acesta este
influențat în mod direct de
situația bilanțului migratoriu.
Situația raportului de
dependența demografică este
influențată în mod atât direct de
către bilanțul natural cât și de cel
migratoriu. Se poate observa pe
grafic, ca acest raport este într-o
continuă scadere la fel ca și
numărul populației orașului,
acest fapt este datorat migrației
populației de vârstă tânără,
rămânând în oraș din ce în ce
mai mulți copii și populația
vârstnică.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
10
În ceea ce privește potențialul
demografic al orașului Calafat, se poate
observa ca acesta a atins apogeul în
anul 2000, iar din acest an, acesta este
într-o continuă scădere, datorată
procesului de îmbătrânire demografică,
dar și de bilanțul migratoriu negativ, tot
mai multe femei de vârstă fertilă
părăsesc orașul.
Indicele de
îmbătrânire al populației
din orașul Calafat, este
vizibil într-o continuă
creștere, acesta se
datoreaza în special
bilanțului migratoriu
negativ și al numărului
mic al natalității.
De asemenea,
indicele de reînoire a forței
de muncă din Calafat se
află într-o continuă scădere
și baza acestei scăderii find
bilanțul migratoriu negativ
și numărul mic al
natalității.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
11
6.1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
12
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
13
Conform piramidelor vârstelor specifice orașului Calafat pentru anii 1990, 1995, 2000,
2005 și 2011, se poate observa acel fenomen despre care s-a amintit anterior și anume
îmbătrânire demografică. Îngrijorător este faptul că, dacă în anul 1990 cei mai numeroasă era
populația vârstei de sub 14 ani, în 2011 se observă cum aceasta a ajuns la pragul de 34 de ani,
iar numărul populației sub 14 ani este redus. Acest fenomen este într-o continuă creștere, iar
numărul populației orașului Calafat va avea de suferit.
Ca și concluzie populația orasului Calafat, în prezent se confruntă cu mari probleme în
ceea ce privește îmbătrânirea demografică, bilanțul migratoriu negativ dar și a nataității din ce
în ce mai reduse.
Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308
14
7 Bibliografie
Insse.ro
Primariacalafat.ro