Slide 1Metoda cadrului scar înlocuitor
1.1. Seciunile active ale elementelor verticale (montani)
a) Seciunile active la compresiune excentric
b) Seciunile active la for tietoare
1.2. Seciunile active ale elementelor orizontale (rigle)
a) Seciunile active la momente încovoietoare
b) Seciunile active la for tietoare
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
3.1. Diafragme pline
3.5. Eforturi axiale în montani
Calculul pereilor structurali din b.a.
Metoda cadrului scar înlocuitor
I
I
I
I
a) Seciunile active la compresiune excentric
1.1. Seciunile active ale elementelor verticale (montani)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
b
1.1. Seciunile active ale elementelor verticale (montani)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
bp
Δbst
Δbdr
st
dr
b
h
0,1 H (H – înlimea total a diafragmei)
st
dr
1.1. Seciunile active ale elementelor verticale (montani)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
bp
Δbst
h
hp
b
bp
Δbdr
Δbst
h
hp
b
a) Seciunile active la compresiune excentric
1.1. Seciunile active ale elementelor verticale (montani)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
Δbdr
bp
hp
Δbdr
Δbst
bp
hp
k = 1,2 (seciuni dreptunghiulare)
1.1. Seciunile active ale elementelor verticale (montani)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
b
h
1.2. Seciunile active ale elementelor orizontale (rigle)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
a) Seciunile active la momente încovoietoare
1.2. Seciunile active ale elementelor orizontale (rigle)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
bp
Δbst
hr
b
o
0
hr
1.2. Seciunile active ale elementelor orizontale (rigle)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
a) Seciunile active la momente încovoietoare
1.2. Seciunile active ale elementelor orizontale (rigle)
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
Δbdr
bp
Δbst
hr
b
o
o
0
hr
b) Seciunile active la for tietoare
Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor
hr
b
hr
b
I
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.1. Repartizarea încrcrilor gravitaionale
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
constante pentru toate diafragmele
Ks – rigiditatea unei diafragme;
Em – modulul de elasticitate convenional al diafragmei (Em ≈ Eb);
αs – coeficient care depinde numai de legea de distribuie pe înlime
a încrcrii seismice;
– momentul de inerie echivalent corectat, care ine seama de toate
deformaiile ce apar în montani i rigle.
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
ηs – coeficient obinut din tabele funcie de numrul de niveluri i
de mrimile λ i γ;
I0 – momentul de inerie al seciunii ansamblului montanilor
unei diafragme, considerai ca formând un singur element;
νs – coeficient care se determin tabelar, funcie de
numrul de niveluri;
Am,t – seciunile active la for tietoare ale montanilor unei diafragme.
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
ηs – coeficient obinut din tabele funcie de numrul de niveluri i
de mrimile λ i γ;
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
a) Diafragme simetrice cu un singur ir de goluri in ax
Rigiditatea riglei de cuplare:
(Er = 0,25 Em ≈ 0,25 Eb);
Ir – momentul de inerie al riglei.
L – distana dintre centrele de
greutate ale montanilor;
= o + 2a (a = 0,35 hr ≤ 0,40 m)
o
a
a
hr


L
a) Diafragme simetrice cu un singur ir de goluri in ax
Rigiditatea riglei de cuplare:
Ar,t – seciunea activ a riglei la fora tietoare.
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
o
a
a
hr


L

a) Diafragme simetrice cu un singur ir de goluri in ax
Rigiditatea riglei de cuplare:
Im – momentul de inerie al montantului;
he – înlimea nivelului.
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
L

a) Diafragme simetrice cu un singur ir de goluri in ax
Coeficientul γ (introduce efectul deformabilitii axiale a montanilor):
Im – momentul de inerie al montantului;
Am – seciunea activ la compresiune
excentric a unui montant;
ale montanilor.
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
L
a) Diafragme simetrice cu un singur ir de goluri in ax
Momentul de inerie global (al întregii seciuni):
Am – seciunea activ la compresiune
excentric a unui montant;
ale montanilor;
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
Rigiditatea riglei de cuplare (la fel ca în cazul precedent):
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
Rigiditatea montanilor se aproximeaz cu relaia:
Km,1 , Km,2 – rigiditile celor doi montani;
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
Coeficientul λ:
Coeficientul γ:
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
Rigiditatea riglei de cuplare:
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
Coeficientul γ:
L1,n – distana dintre centrele de greutate
ale montanilor marginali;
excentric a primului montant;
excentric a ultimului montant;
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
γ – conform relaiei anterioare;
Momentul de inerie global:
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
direcia “x”;
direcia “x”;
direcia “x”;
ΣKAx – suma rigiditilor diafragmelor
de pe direcia “x”;
ΣIe,Ax – suma momentelor de inerie echivalente corectate a diafragmelor de pe direcia “x”;
2. Repartizarea încrcrilor pe diafragme
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
2.2. Repartizarea încrcrilor orizontale
Mjk (ji) – momentele pe montant în nodul “j”;
ms – coeficient în funcie de parametrii λ i γ
i de numrul de niveluri ale cldirii,
conform tabelelor;
corespunztoare diafragmei calculate;
3. Calculul eforturilor secionale ale diafragmelor
ms > 0
ms < 0
i
j
k
he
he
Momentul încovoietor în montani:
Momentul încovoietor în rigle:
Fora tietoare în montani:
Fora tietoare în rigle:
he
j
Mr
i
k
j’
Mjk
Mji
o
i
j
k
Momentul încovoietor în montani
j’
j
i
k
Mm1
Mm2
j
j
Mm1
i
k
j’
Mr
i
j
k
Fora tietoare în montani
i
j
k
j
o
i
j
k
Momentul încovoietor în montani
m – numrul de montani
j
i
k
Mm1
Mm2
Mm3
Momentul încovoietor în rigle (noduri marginale)
Mm1
Mr
Mjk = Mme
Momentul încovoietor în rigle (noduri centrale)
Mm1
Mr2
Mr1
Kr1
Kr2
Mjk = Mme
Fora tietoare în montani
Mjk = Mme
j
k
he
j
i
k
j’
j
i
k
1
2
Eforturile axiale în montani se obin prin însumarea urmtoarelor încrcri (toate încrcrile unitare date de planee se înmulesc cu suprafaa aferent a montantului):
3.5. Eforturi axiale în montani
Greutatea proprie a diafragmelor pe fiecare nivel.
Încrcarea permanent a planeului cu pardosel cald.
Încrcarea permanent a planeului cu pardosel rece.
Încrcarea permanent a acoperiului teras.
Greutatea pereilor despritori pe fiecare nivel.
Încrcarea util pe suprafaa aferent a montantului.
Încrcarea din zpad pe suprafaa aferent a montantului.
3. Calculul eforturilor secionale ale diafragmelor
Suprafeele aferente
ale montanilor
3. Calculul eforturilor secionale ale diafragmelor
No = (qga + qz) Saf
N2,sup = N1,inf + Gp
N3,sup = N2,inf + Gp
N4,sup = N3,inf + Gp
N5 = N4,inf + Gp
3. Calculul eforturilor secionale ale diafragmelor



Tk,1
j
k
Nk,inf
Nj,sup



Tk,2
Tk,3
j
k
Nj,sup = Nk,inf + Gp + Tk,1
Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3|
Montant (relaiile se aplic la fiecare nivel)
Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf (nu se corecteaz)
Nk,inf
Nj,sup
3.5. Eforturi axiale în montani
Tk,4
j
k
Nj,sup = Nk,inf + Gp + |Tk,2 – Tk,3|
Montant (relaiile se aplic la fiecare nivel)
Nj,inf = Nj,sup+ (qgp + qu)Saf (nu se corecteaz)
Nk,inf
Nj,sup
2
Δb
st