campia de v- andra

5/25/2018 Campia de v- Andra

1/36

l' Pozi{ie geograficr, denurnire, Iimite, cunoagterca in literatura de speciaritate

vestrcd (Beba Veche) esre marcalA dede 22' 14, .

Suprafatieste de cca. I7 100 kmp (7% disud de cca..5l0 lrn r; ia,*i,",u" orO (/"o dtn cea a Romdnieir: areo dezroltare nord_: _ . . . st vest) variabile (intrc l0 km in drenrul .,"r",,r,,; n"",r^ll,este 120 km in axul MureSului). 10 km in dreptul oragului Oradea giL,4_lgara Europei este PanoniceTisei.

1A9' r$..ygryiu@, re::r. c Ves'L

iga de stat cu Un

.rrpi, BalarLrLu i sj G eiiceografia RomAniei,Dundrii

ia derv, 1992).v est '.

iia Romdniei, 1%lrecventa cea mai'- Limita de vest coin:ide cu cranitn Rnmini-;. ^^-^,:^ -.subunitifi ale ei se exrind ,.,":ifJX}:.X:miniei; genetic 9i prin caracteristici. diferiteieLimita de est are o O":.fi:ir:* qinuas6 cu pitrunderi ?n lungul marilor culoare deale.pi a depresiuniror(in vestui.Muntilor AG;;;;;;;;err spre vesr in dreptur unorasive muntoase sau a principalelor subuniraii O*trrJ"J*-- pa.na Ia Someg. connclul ,. rruiir.".alnl"urn,printr-un gracis coruvio_pr"rrri;i;;;;';;;;'f:' ffil,lln.i.YHi'l r?l70 m; limita trece prin localitetile f"f", fr.t"r. _ f"rt _ Turulung _ CdJinegri- Seini care se afld pe acest glacis; ; ;;;;"roci eruptive 5i cu inslfini de 300 _ ooo, o"l1ij.tlt:.mun ii alcatuili dinroarte mare e i in ca bi ne impio,"iti "a,,pi. "".; T;:?.tjI#Ti:i ;; Jrill;gricola;- intre rdurile Somes gi Barcdu contactul se face dominant cu subuniE4i dinearurire siivaniei prezinre caracrerirri.i- iii.ri" pe secroare. Astfer. inrreocalitalile Seini , Cruci'o, .u ,.",,or.# culoarui Somegului care seargegte rapid spre \,est. terasele acesruia ccbo;irin dreptuJ 'r*"i;ralii Seini esre dor.ninatd d" ", j:-1 e,T'"::,ll:i9 in.c6mpierIgnie; Ia esr de ari.niamentrr s.i"i_ c.".ri;r:':T;;:l,tJ;;]tlilJ;:i :Jrece prin DeDresiLrn:a Baia Ir.1ar,e. in*. Cru.;;or, _ Viile _ Saru Mare _Ardud (E) - Berting pe rdur crasna "onr*,ui .arpr"i cu Dearurire codruluie tuce prinrr-un *li:l: j. r g : :0g ;;;;;;;;,. ca un pran inctinar intreersantii dealurilor care se ridica la 200 _ 300 m gr c6mpia,ioasi. inri-e vaileI


2/36

Crasna pi Barcdu limita rrece prin lccalirdliIe Supuru de .los _ TA;nad (SE)Marghita. separ6.nd o rreapta mai ?narti a campiei (ra r g0 - 200 m) neie-#Iicu dominanti agricoli de Dealurile Crasneil- intre Barcdu gi Mureg contactul cu r_rnitEtile deluroase gi cu MunJii Zarandesre loaft sinuos gi unnare$re Sirul localitdliior: Margiiira _ Oradea (E) _Baile I N4ai _ Apargu _ Tinca (E) _ I_lolod * $oin1i _-6;a;uu (el _ e.[, _sebig - Ineu (S)- Taut - $iria - pauri9..{pai trei aspecre: u. par.rnJ.r..cAmpiei pe culoarele vailor (indeosebi pe barc6u, Crigui Negru, C.i$rl Alb;lCigher) ra niverur iuncii qi terasei infeiioare cjin cadrul u"..io.u, b. bearurirecare sunt inca b in e.irnpidurite se termind aproape brusc deasupra treptelormai inaite ale c6mpiei pe care se afld diversi culiuri (cereale" ii"..i. "ii;. l.rof acest parcurs contactul se afld la i50 - rg0 m marcand diferen{e eviieniesub raport hipsometric, structural. in forosinla tereriuriror; pe er se ingira lelmai inalt aliniament al a5ezdrilor din c6mpie. intre giria gi nirf ig, Vr,,1iiZarand, cn iniltirni de 400 _ 500 m, se termine print.-un gtucis niti;,,imponant cu desfEgurare Ia 1 l0 _ 130 m:- la sud de Mureg limita igi pestreaze caracrerul sinuos. cu pitrunderi marispre est pe cu loarele -vlilor Bega. Timi9. ^poginiq, Birzava, Carag ceea ceface ca llqimea ei sd fie de pesre 150 km: in Jreprul principalelor subuniurideluroase conlactul .variaza fie c6 apare net, subliniat de versanti ";;;;,;idicatd, fie cd este rin incat cu greu se poate reaiza o derimitare'(ra suJ aePogdnig). Contactul poate fi dus la intervalul hipsomerric ae f SO _) SCf m 1f,180 - 200 m la sud de pogdniq unde exisrd mai multe glacisuri .xtinsej. ' '--^ ,in cercetarea geografici a caripiei ,. pot r.pu.u aoud categorii de studii: unelereferitoare 12 Snallze pe componenre gelgrafice 5i Iimirate Ia anumrre secroare (indeosetrirn Dazlnul L.su.ror) $i arlere care s-au rererit ra inlreaga c6mpie. intre acestea din urmisunt Iucririle lui gt. Manciulea (1923 _ 1938), L. SomJpan (1938, 1939), V. Mihaifescu(1 966), P. Cotet (1967), AL _Savu (1958), dh. Mdhera'(1973), r. Beriniei ttsiil,-CiPosea (J 988. 1992, 1995, 1997). La acestea se adauge capitore insemnate ain Haonog.ufi;geograficd a RomAniei (1961), Geografia Rom6niei(vol.l. l9g3; vot. lV, f SS2l, ;;Jedoctorat asupra unor subunitdti din clmpie (Gh. Mehira, A. eogiun. V. arA.;;11;;;; i;sau din regiuni limitrofe in care sun anarizate probleme ce imp-ricd 9i spaliur "a-pi.iiE1espremeanu. Aurora Posea, 1977, Ch. Mlrhdra 1977, p. Tudoran I 9g3) erc.'.'1, Lrelen re de geot@raficilLampra de Vesr face pane din Depresiunea panonjcd forrnatd la mijloculneozoicului prin fragmentaera gi cobor6rea sectorurui cristarin din uestut carpaiiioroccidenrali. urterior a fost bazin de sedimentare in care s-au acumurat formatiunidetritice cu grosimi r''ariate. Deci in aichtuirea geoogici u u".r,=iu inna ,n r""arl"'"r'si "uprastructura sedimerrtard.2.1. F u n, l q m e n t u lJprorerozo ; c - p a l rglr,lq--__tn._zo_ZpL",9lgoZttS f1gpll.e. Dslln tltarea Elrqcrun I", ;LeqLi44 d j carre-h-Eiai-i esrsrem de falil cu end iculari.are-.-_._-.----.'-onentate nord,su n ice l in tre5i -imi5oara r M. Sandrrlescu r. Ele sepr:ae 1a.Carei - Oradea


3/36

^^-i+i^ r:. , -y^vz,rrr urcnla pe \ enlcal6. Blocurile sLlnt seDari:"i?:;,X:L] ,",.:ticputernic afundat de aitul esric formar dirn blocuri cula esr la _),es_i (r,aliica:-patrc1;.-. Exisla btocuiirn ul, .ubo.d,*--iililffite de

?',i:';"1;,' +lf,ll i:r:'l*.":;it,^"l;-;il .:;:i;i'il;,:: ?;l;:,',:1l?: i:::1, rimisurui ";; i;; ;;;. ;;fi;;;:,iilil:lrcate (frecvent in22. ffile unei asrfei de pozilii a blocurilor dinplelungirea masivelor .rrpu,i..Llffi '; :H :'"'i:1, i;,ff .1 [ :l IJJ ]il t':)o1,:,: : : :::,:1i:1, u r "",.i r ". -n ",,, il ;: .:iffi i:l:'#,;r_: j.;t-=* i-.*iriffi*ir- ras--f 31J ce au grosimi mari in grabene:tacustru: misci#use in regim rnurin ,r,,u rt:*l'rr"'J marin sau,tr###XT:-",, I 1i,11:{' i: 1 y". n" r";; ;il ; ;f ; b s i d en re act i vemai ateTin gralenEIElc,m , -"'':':"' Pr rulruur unel subsrden[e activelo*Hffii+"^,u"

" - ,.,""e." 6;;1il":,"#:"$"ffi:'"1fi*J#;iffi fi ''ffi :l j'tj" ;::'.::':j,::t^'::.'a'ii r' "" "'""u' a i n"v,n 1i i e pus.n ;i M unli i Ban atuiui. a".,t.u ua u. ".lJ,'1i; fi#i#ffj i ;: :::i,t il}..fitH###frPJ:@.,* r r 7. -=:*'+SII+1]IL4ILILffir.ffi^l%ulen t rr islabe,3. Relieful

]gr. Ca urnraie unel"lu

:u: ^=t :,:i,y, ",fu ,_Mc e s i m olfo m e t 1 c ei:*l+-il$ ffiru:ffiI:hT.HTHff;Tli:#H#rAttimetric an,n;,; ,.",^,1t lo^, ,,::r*i uneorr spre acesrea panA la 200 m.,r-1i**l;#*i*gX1; j*;J+;l,i;,:ff il:}ff :'H;;l?,T.,0.,^_,cu:u",:.i',iciremorforo_e[;;ffdffi ;;.H.fr:-rTi**fl,.i,",:::::::i:=l:l;i.;1,. ,n p,oces continuu 0.,",,,L.,"yIi,1j"i il ,iy:::fffHl';:ii:,ff ;;Hi.li: :r:I";i;r"ilJ # ?:fr:T::"'ili]1' J: ;,T,iffn::a"or.tri.i i; i,":;;#l;':#c. L.eea ce a difsenriar acesr Drcces, determinAnd.,.,i.,i.;: i:'.,Htu iiilm [**"u' i:;"i?Tl{'T ;,1, i,H ; ;,'"::;,: :iil*,#.mto,pa C. ii*.. rl'li,rj'ij:,:|$'.jj si.subtipuri genetice'


4/36

:i#+*l: :l:tipiri -tiry11;alte gr,ci, r;nre.cr"is- il RepeJe slk-:;:_Fp=qgee i.ur- - t, .sp_+eqr_,i :"_L D=?G i I e c-Aill,ej irEm. a ie M ;n t, r;;Y j1l1g etc).c.u caractel ,erozi ;*M*i- : s,i : - : mffi#g:a_ffi::r:;,i*il,*-q$hff.arH"rg T :,"r,,Jjdin munli a liincipalelor ia"iil"-iia*i "goriiii-iror a.ffionare,,: sur.rrformate din 1-i terase al cdror pod se lerge$te foane muit aval (pe stangaCrisului Alb. pe Bega sub podigul Lipovei,'pe st6nga timigului .in aval decaransebeg etc), cdmpli tabulare cu Ioess care Ia oiis;ne ^ti Avrt .ar^.t'r-aranseoeg etc), ?rylLglulare cu loess care Ia origine au avui caracterp_fgletr l c o n u ri?E-ili uji n i r ?? r. ?a* lnllll:.aulffi il r--e .,t ; .-ri "r-;gu Lr e ss ; s_u nt in cq n i u rate d e c a m ffi q el geru:L"-1]*i-laiLnr-{n{ _etc.).

r'.w -:r.i llli*;r;\o t urV prcmonrane (caft\piile Vinga - vechi con caluvial alconul qcesrui rdu consLruir-in nordiT-V

rate in regiun ile cobordte unde subl;identa inch acriva ao altitudine de 90 - 100 m.r.npus u n -lnLe_ns proiEfEifi6ire.GUneori se rjdica deasupra alb jGi cu cllpe Criqul Aib rigul N rmls sau terminai.d a(pe oreapta i pe stAnga Crasne-1r Alteori seiruldalg La cregterile de nivel ale rAuriloiWr $.-trt pe a;sam6fe6mtA cte Vesr apare ca o intinsi suprafali:,i::.".,,_:'T._I11" in dealiu pot^fi-separate forme de retief care se dispun erajat gi careau tezultat di pleistocenul mediu pAna in prezent..Pielnonturl ^Sr.t t conuri aluviaJe (CAmpii .p.iemonrane) exlJtsg acumrrlare inT+# e-:u++d9 1a_era mia purin iitiva. 6p. p6r"u-indich E6li'e r",p:::i 'I" ::1", IFTM *ad T:d;p"*,, l;;8 ;; ;;;; ;i ffiH'#r'i:l' ::

Glacis urile cu orisi iAt6 9 eroziune. aluviale. pro lu viale ooua).Pglr-a g$:3_rlru geneglii 4e glaci-suri care se-iicorzieaii-cu t.-"i;lrla-ir"iDezvolra:-ea :larefFf a gu---sr.eten tin'd-ii,iduaiizarea unor c6mpii de glacis.

lcuaie iei de vest auTerosele exisLii in lunsul rAurilor nuryrqi rn-c,4-r1_piil9. in?-lte 5i la contactul cur est ele coboard si ul se iar.esre_piL1 y9;oI fu1d= qu nivelLrj cdmplei

. p:ln q3n3rat :ar':. aCecJea 5UnL.

lrrajr_lys Ea .i, a,, m, g. ", i[j: .",,99.rt, Ic:.TrJ;*"ffi:*;r5 $3eJ,, ,e:*tit';;ffiffi|ft'jrr*::::-l--:+i+q-Jrv.e Lr I rlul_lsllse rur spre nor0. lnalttmea. c\renstut1q;g:e in ;dnriie .,rrtr dirrrr:. DL,;ii-Cr. FEes . 1oof ,. p. r;ffifr*:,'in:;:lU


5/36

iffi ,.1{.aei':i3 r,i+e s:-rf 9e,incei mai ina i"q. girnl ts9p-r_4i sl'i,:ri;;ie.etliguri grosiere 5i unu I

sqsg_.s_gu _:u:n s-la b conrurare; l al;i.;l d,

Q$ul Repede a ulat cAnddezvoldnd de fi ri .glviale exrinse.

;i=."mi;'.,r_'.1,-,,i.fi "1, jffi illrl,if ix,;*a;ii:*,x**f Pl 9 r4r &-':-alter.E .E*1. d. . l;?i; fi;;;ce vtn dln Lfl;J,iT?;iil,ill u-el ll r 9u regim toren ialsectoare de albie. s_au fhcui

qitUl*a.., EF-::j- s1:Lr'l -:.r r tr usref9=tl--tl -uo"-tifffi:fuont de a[G rosie (lro':s,n $i l4s-oo m) 9i ioessuri sau.- ..tn tormarea teraselor importanqi au avut: - ridicdrile sacrisiire in .a'p;" ei o,"ri",;iili#11;",:';,:,.J]:::Ti:'-L1ate ale regiunii deturoase,dalplor dileritilor arrrnri c" " ^:y:l:n'," pleistocenul superror-n oloce. Prin-s in letizareaareror diteritilo-r aulqti cr. posea (lqql) ,i"oil"ii. ,l."'.-i,'*;.;',:,"-.:.: '_l_] _s-rnlg :ar at.Ct lrur::gru,tL.-t4..0m \.\ urm lil. "ar::rl- "r--:': q r-llggll -de lerisg-:. trs'bo-n. Luncile au caractgrisGit-iffiite in ceta .tn,; ^.r-^^-i; r^ ^^_-- , ? ^4'1Lr'( au r'racrefl sr rqt#Tiql.:9$g.. r,l3:e' t-eg r g ri. L. i n =919_.lgll- uge'agP*gq' cPuli ilY ff-ql.:##+_ ';ffi#*#:r:#ii**i:sm_illii;*jJl;;H$;::,.1"i1gr11,..,""J"n,,'"iffi;:,, prerrr$urire mdrunre; in ere-a indentincat un niver de *u*r r"un. e.ri pd;ilili.#i,|lTl,xili""l3iii,',i;'"l,iii1;; ilhTj;ii,y#jt*j:hrr(ct.,"l $; ;;;;#'i;':#rllii,'*::',iX1 li"l,"#',;,;"rnuvia,e ;,".;" ;;l;;;;ff

"T':?J'T'.H'#*rull#;: i' " "a' p "r r J "''';: J; ;nT I : #,'J;i":'ff i:"iJ:il?^ffi."iffi1,ffi ft ffi6ffi#'. ^ i illl; i:"*#ff"u,""iW'-*it;G;';;i;#-;t4 -qrbieip-re-,v-s-r?p.sii

corectat uneleeea- ler. Honorod. Cra,na- Aar.niT "i...7.. 4. e iima


6/36

4. L Factorii scnetici ai climeiDesfequrargeE lili mt.1li-dE-30 de tatitudine face ca valorile :g ] j9:_t9- gJ:q.ta::".|'a]@KAy.."j (la sud Je Tii;ri;o;,-a) ra rr.5-Gaii.df-(in no'.t'rcarrr.ilacgasta in condiljile in care nunrdrul de ore de strdlrcire a Soarelui_se micgoreazd inacelagisensdelapeste22O@lui,insemestruIcaIdseinregistreazl itre 87.5 Kcal/crn' gl) 9i 92,5 Kcalr'cm' (SV) in conditiile unui dominat cersenin cu 1400 gi respectiv 'l550 ore de strilucire a Soarelui. in sezonul rece exisr6 o maimare omogenitate, cerul fiind in rrare md.surl acoperit (doar 6U0 - 650 ore de strdlucire aSoarelui) maximul fiind in regiunea Tinrigoarei. Pe luni, v alorile cele mai ridicate sunt inaugust - septembrie. iar in cele mai scazute in ianuarie si decembrie.maselor de aer esLe dominat vesticd facilitatd de deschiderea laisd oeaceast6 direcfie. Ea o pondere diferitd i in timsud-vest (m trei coordonate - dinvgg ilt4 .e_ Ll9de_$ {1cq9a 9_$i q -, e:1tgg$J,$*-.) Uleori pitrund fi r.nase- reqi qolare $i ngrC-estice care produc scaderi de-tenlgjlratura fi mai rar fenomene de viscol. Prezen[a slabe a acestora-n raport ci-aTG.-regiuni din larA se d":ato@G dEiEpu*rai*arcului carpatic care.constituie o barieri ped irecgia propaaarii lor. N isaielor imoun d,g]"ti"-g{3ry rzSlsttlprstcnrealglsr-nrslearolo-siqJj-malslaba sep.ir {g.dc- qp-e clim-ar.4.2.Potentiaitti termic, relevat prin vaiori moderare. indica veri caide dar nufierbin1i. cu un numir resfans de intervaie secetoase gi de uscdciune. toamne lungi, ierniscurte $i cu puline zile geroase gi prirniveri timpurii. Desflgurarea izotermeLor esleaproape paraleli gi ca dispunere in scddere de la vest la es1.Izotermele atxuale sunt 71" C in sud (lAngd granila, intre Bega gi BArzava). 1 0" C indealuri (in sud) 9i in veciretatea contactului acestora cu cdmpja pAnd Ia sud de Carei. si 9"CAmpiei cLr dealurile gi cu l,Junlii Deci o scldere=i*temperaturii medii anualE-dEl a- a Timiqoara qi 9.7" C la Saru Mare;.Situalii apropiate apar in mersul izotermelor lunilor de iarnE gi vari. in iqnuarie (lunacea mai rece) izqglpg-dg;_l:gjrcgnjoard un areal in sud (cAmpiile Tim-if;i-de - 2" C se afld incepAnd din dreptrul Dealurilor Lipovei gi p6nl la sud de Carei lamarginea estici a cdmpiei, ia1_sea_dp--J| :-l _ ex$a [4ea nordicd. Deci trei arelaedistincte in sud: sub - l' C, in cea mai mare parte'a cemFl-ei, intre -1" C gi - 2" C 9i doar incAmpiile Carei qi Somegului intre -2" C 9i -3" C (Timigoara -1,2' C; Satu Mare -2^5. C).Dacd in sud doar in ianuarie media este negativa (decembrie gi februarie au valori mediipozitive) in nord ?n toate lunile din timpui iernii mediile sunt negative. Izoterm.ele Imiiiryiir_:Ug"_1li_ . in sud-r.est (o fAgie intre Jimbolia ;i Oraviga). 2l" C in es'"ul iEffiei(ianga dealuri. din sud gi pand aproape de Valea lui Mihai), 20" C la contactul cudeaiurile Silvaniei ;i Munf ii Oag (2I .6" C la Timigoara qi 20,3" C l;5il;IGrelT;liilplil'-_-i.--ffi_:'.-anului dilsrenieFemetr or deltb*lifiFliliilta lunt de-Tl "elailn cele de ;ana qr uari qi4-5" C primavara gi toamna. Torodard se men{ine scdcierea cu l-2.5 o C inrre regiunilesudice gi cele nordice. $i ceilaiti parametrii termici reflectd diferenta dintre cAmpiile dela sud .,si nord de Mure5. T?lnperaturile absoi.ute maxime , Julll jggq_4"0"__e ta- sud(Jimbolia 42.5' C tu t.O;. t-{Si t l-,n..ana frii;A nraseior de aer tropicate gi subaceaste valoare la nord (39.4' C la Satu Mare 16.08. l95l). Tetnperaturile mininte :i/niceI 0 sunt in sud inrre ultima decadi a Iun ji iebruarie (la Jimbolia chiar maj deyreme din adoua decadb) ;i p6ni la finele lui Cecenibrie. iar la norC inrre prina decada a lunii maniegi inceputul lui decembrie. deci o diferenri de 1-l saplamAnie.


7/36

In sud sunt pesre 2g0 :ire fdt'd.rng.hcl care este posibil intre sfar;itur Iui octombrie giaprilie i93 la TimiS0ara), cca. 2a zik le iantd, cca.' r00 z:tLe clt temperarl."i> 30" c (37zile la TimiSoa'-a). in nord zirere cu inghet aep;qesc v"o*.u a" r0c (103 Ia satu Mare).cele de iarni sunt in jur de 206, cere oJuura sru'zs iu, ."i" t.op,"ut. de pana in 20. Daeiin sud snrra anuard a lemDeraturiror ntai mari de 5o c. incicator de favorabiritate a.rllr*gl agricoJe, depagegte i500 1in p."" ilO'ri[], ;.,'no.d u".rru ajunge ta 3500 (inpeste 240 zile).Anrplitudinire termice sunt. de 27" C in norri gi 2g" c in sud, iar ceie absolute i'tre69 gi 70" c in nord 9i 72-76" C in sud: ere rer."a J"*.**, conrrnenrar ar climatuiui da;-mai rnoderat in raporr cu CAmpia RomAnd.ln raport cu valorile tempe.raturilor inregisrrate in aer la nivelul solulu.i mediileacestora pe de o parte sunt r"r'rai ridicate cu z-:" b, iar pe de altS parte scad cu 2-5" C de rasud la nord (temperaturile anuaie 13. C fala de f'1" Ci in Lnuuri" _:. C fula a. -:; i, i"iulie 27" C laG de 25" C)..1'1 Reg.imllr lrecipitari or esre dependent cie circura;ra maseror de aer ce asigur5cantitdri anuaie ridicate care valoric cresc de ra sub sso mm iin uest gi sut-vest; ta p"esie650 mm ra contactur cu dearuriie gi in nord. Ei" ;; i" ;;". r 30 - I 50 "ii.. f" ,ilprianului intervaluJ ploios dureazi in mai gi p6nd in august rLind legat de frecventa maselorde aer oceanic. CanitdJiie lunare cele mai iidicate ,r,it in iuni. 6;;*-;0' ;;;;:; il;:0 1m in nord) 9i mai (in jur de 70 mm); valorile ridicate din iutie 9i august (50_70 mm)se datoresc in.bun' pane proiror de nature convective. La nord ae braa'ea. pr*roi,"triJreduse se produc in septem brie-noiembrie. gi ianuarie_ aprilie cAnd ",ad sub i5 ii;il;;;,.1"::j:.:19: seinregistreazi unat.doitea,nrxim 1SO"_ io mm). tn centrut qi mai alesrf' sud,ur. camprei- dupa un septembrie cu proi puline urmeaz' trei luni (ocrombrie-decembre) cu 40 - 55 mm (maximum in oct.mLrie) iegat oe activilatea cicronalamediteraneand gi un inlervai ianuarie_aprilie in;r, a. +O ,i_,rn.Fati de valorile medii anuatl;11i ani cu irecipitalii fuline 1in jur ae 400 mnr) 9i aniin care, se poate.ajunge la peste J000 --. in u."Jugr',ni*.a ,unt luni in care datoritiunor p,oi toren{iale sau a unor proi de lungS duraid se u;ung" tu cantit'ii zilnice cedepigesc de mai mutre ori valoarea medie (laiatu M.r"i";;i-;;; ;;;;";' "" ."cdzut 17.7,1 mm ce au provocat ridicarea rapidd a niverurui aperor rauriror sr i"i"o"rii a.proportii; in sud maxime in Zj i ole care au depdgit de cAteva ori media lunard au fosr:I00 mm la Timigoara la 1.06.19t5, 12.7,1 m.m' f, Ca.pi"ii in 8.07.1950). Sr"ti; ""iecetofi in care.varoarea precipitaliiror din unere tuni "stJJ"'r,ru I0 mm gi chiar0 mm.Vara precipitariire au adese caracter rorenlial (averse) insorire de cdderi de grindini.De ele se-leagi qi cantitaiire maxime inregisrrai. in z+ or.. in ,.ronut rece precipitatiire

:_1b^ j."-lrnt O.1 .1aq3da.se produc in l5_20;ite in sud si in p"ste zO zite in nord intr_unrnten'ar posibir din decembrie gi p6nd ra inceputul ILri martie. Stratur de ,apuaa .rt.sub{ire si rezisle cca 2a-4a zire concenrrare in ianuarie gi februarie (mai rung in norduicdmpiei).. Canrirelile de precipitaqii anuaie de 550 * 650 mm sunrprin e'aporranspirarie (mai ares in vesr) ca urmai:e 0.i,.;;i dt':Jl;;H,ii":::ilLt.i,lifrecvenle.,4.1. Feno.merele almos-ferice. au c dez,,,oitare inegala in tirnp gi scad de la eslLrl'uestul sau nordur ia sudur campiei. Brnra esLe rr..v.ira in runire ce roamna (X. XI) I^si


8/36

primdvarl (lII), viscolul este rar (0 - 2 zile). chiciura (3-5 zile)- pr.tlciul (2-5 zile), ceata(40-45 zile), secetele (15-25 zile).Diftrentieri climatice. Se disting d0ua sLrb nitili climatice: nordici ;i cen.rialsudici.. Trecerea intre ele se realizeazd inlre cfi$ul Repede qi Barcdu. Subunitatea nordici(Sorneganl) in conditiile unei valori mai reduse de radialie gi a frecventei maselor polare,are un climat mai rece, mai umed, ierni mai lungi, posibilitili de'iscoie ;i de Fenomenede iarni mai mari. Subunitatea central-sudicd intri sub campul de actiune a maselorsudice (mediteraneene) ce asieuri un al doiiea maxim de precipitatii e'-,ident. temperarurimai ridicate dec6t in nord, un inrerval cdlduros mai lung. ierni blande 5i treceri rapide laprim dvard.

t5+E. ABele SPozitia- qE6srallca a cdmpiei in sectorul final ai Lrnor mari bazine hidroerafice.alcltuirea petrograflca rroci sedimenrlre permeabiler hroie\ila infillrrrii Si dep-oz,Lariiunor volume insemnate de apa ca $i climatul umed (550 - 650 rnm) asiguri r"rn potenlialh idric bogat qi variat.:L_,_4Zk-dg."trylSfulS sLrnr reprezentare de o retea hidrograficd destul deramificata, numeroase canale gi cateva lacuri. EIe se incadreaz6 in cea mai mare masur.ain grupa rAurilor de vest rriburare Tisei; doar Timi;ul pi Cara;ui ajung ciirect in Dunire(grupa hidrograficd de sud-vest). sistemul hidrografic esle alcaruit din trei generarii. Maiintai sunt rdurile alohtone mari care igi au obdrgia in carpati. Sunt cele mai mari, au albiigi lunci extinse, debite imponante in tot timpul anului. Se incadreaza Somegul, Barcdul.Crigul Repede, Crigul AIb, Muregul. Bega, Timigul, Bdrzava gi Caragul. A doua generafieiqi are bazinui superior in Dealurile de Vest sau in M. oag gi M. Zarand qi cea mai maiedesfb$uraer in campie. Sunt rduri cu apr mai putinaa, cu albii mai mici dar care la viituriprovoacd frecvent reverseri in lunc6 (Tu(, tur, Crasna, Teuz, Cigher, Bega Veche,Poginig, Moravila etc). Cel de-al treilea grup este reprezental de pAraje care-$i au totbazinul cdn campie, obargia fiind la marginea dealurilor sau in c6mpiile de slacis. MuLtedintre ele parcurg albii vechi pirdsite de Someg, Criguri, Mureg, Timi5. inrre acesrea sunrEgher, Ier, Aranca, Tirniqana, Bega Mici, Timigul Mort" Agrigul etc.Cea mai mare parte a rAurilor din cAmpie au cursul canalizal gi incadrat cie diguricare limiteazi inunadliile de propo4ii la viturile importante. Se adar-rg[ mai mulie caia]ece colecteaza apa vhilor cu scursele temporara sau inrermitent6 din campiile de glacis saucare vin din regiunea deluroas6. Existd gi canale de legltur[ intre riurile principale.sistemul de canale a lncepur a fi amenajat la finele secolr-riui al xvill-lea, dar cele maimuile s-au realizat in secoiul trecut. in prezent prin acesra se p0are asisura un contr.olrieuros asupra undelor de riiturd iimit6nd probabilitatea producerii de inundatii pesuprafete extinse. De asemenea prin ele s-a lealizat drenarea ercesului de aod dincAmpiile joase dar 9i nosibilitatea efectu6rii de irigalii in interYarere seceroase.DacE se ine cont de tot ansamblul de albii prin care se asiguri circulalia apelor ciesuprafatl (permanente sau temporare) atunci Valoarea den:;itdtii relel.ei hidrttgrfce se vasitua in jurul vaiorii de I kmiLmr. eristi in.d secroare in care domini cairpurile slabfraqmentate unde valoarea scade sub 0.4 krri''km: gi arii de converqeniE hidr.ograiicd cedendsesc I km/km2. daca se eiimini din calcul canaleie gi aibiile cu.scurgere inr-einiteniaatunci in cuprinsul cimpiei apar douI siruatii: se:toare cje confluenti concer]liaie in


9/36

cdmpiile joase unde-densitatea ajunee ra 0,5 km/km2 pi vaste spalii in care aceasta esteintre 0 $i 0.1 km/km2.A,lii,'enrGrca relerei hidi-ografice este dominant rega* de precipitalii, ApoitLrr dinape subterane este mai evident ia contactul cu deaiurile sau din izvoareie de la baza_slacisuriior sau teraselor (in es.. in,cdmpiile joase unde pinza freatici.rt. l;.;;r";[;;reprezinte o sursi importanti in alimeritarei paraielor ii a cursuriror instarate pe arbiipdrisite.- Regim scurgerii fiind conr,igicnat in cea mai mare mSsurd de precipitalii vareflecu oscilaliile cdderii acestora in timpul anului. Situaliire sunr elocvenre ia r6urile maimici cu bazine in c6mpie, campie gi dearuri sau crimpie. iearuri - carpalii occidentaii. Laacestea in.scurgere apar evidente doui inrervale cu debite bogate ._' pri,,,'a"^r" 1"g", l.precipitalii bogate (sflirgitul lui aprilib - iunie) 9i iarna derermrnata de topiri bru$te alezipezii in conditire unor invazii de mase de aei mediteraneene (mai ares in februarie).cele doui intervare reraltiv apropiare ca pondere insumeazi. intre 70 gi g0% din torarulscurgerii Unele ploi de vare bogate pot impune viituri scurte. uneie cu debite mari ce daurevarsari Ere asiguri un vorum al scurgerii de 10- l5%. in cererarte rrni ,.rrgereu esr"nicl (mai ales in august - octombrie). O situalie apafte o au Somegul gi Mr,"$;i;;i;jau obargiile in carpalii orientari 9i igi dezvort[ bazine hidrografice pe mai n,,ult. uniraiinaturale (de munte pi dealuri). Ca urmare prin seciorul inf .ior,.u.. r. d*tr;"; l;:Tl_,L",y:rr, se scurg ape ce rezulri din toate acesrea. Ca urmare regimul debitelor va:i.:li:T de comptex reflectdnd o multitudine de modaliteli de realizire p. t.onroun" uscurgerl insemnate sunt ponderea mai mare a scurgerii de primavard (cu cer pulin 5%fa15 de celelalte rauri), debite bogare gi nivele crescu-te in cere mai murte runi din an. Laaceste rd'uri debitere medii sunt foarte mari (Somegur ra satu Mare iz: .%, rrr"..iu r.Nldlac 191. mrls;, la Criquii cle. sunt in^jur ae z.i miL 6..i9rr Repede la.Oraclea 25,6m'/s, Criqul Negru la Zerind 3r.4 rn:A, cripur Alb Ia chiiinau cris 24,9 m,/s) ra raurirecu bazin superior in dealuri sau in munlii rimitrofi .uu ro 'nlli (ioii;i;r;i,;""; ;:d; l;Crasna 5,23 m3/s, Barceu Ia Sdtard. 6.i m3/s. Brt"t] ;%, Birzava 9i pado$ 7,2 mr/s),iar Ia r6urile cele mai mici. din campie intre 0,5 ii 3'mjls lmai insemnare sunt 2.47 m3rsIa ler, Bega Veche 3 m3/s, Moravrta 0.9 m,/s).. Precipitaliile bogate cizute in timp scurt au dat frecvent (lebite f*arte mari ce audepa$it de 20 - 60 ori varoarea _mediede unere legandu-se inr-rndalii p" ,rp*r.1" .J,.,r.(3343 mr/s la Someg Ia r5 mai 1970, crasna 342;:l;i""; iunie 1970; Barcdu 240 mr/sla 9 februarie 1966, Criqul Repede_820 m3is in aprilie 1932, Crigul Nirriii,''-,lr"fr'li:r.T" l?89, Cri''l Atb 566 v^ta_l5.iunie t974. t4ure9 2230 mrTs ta i-9 ,"; tSZO, B.nu218 m''/s ia I5 februarie r98g, Timig r420 mjis Ia l3mai 1966 Bl,rz|aia 13;,":);;;iunie i966 5i Morar"ita r 16 m jA. Ia 3 iurie 1g75). opLrs acestora, ?n anii cei .ui ,...togidebite{e,n-au gepa$it 1 -5 m'/, la Mure;. 5 m3/s la Somes. iar celelalte rAuri mai mari s_ausiiuat sub I m'/s: rdurrie mici sec6nd in mare pane. De aici rezulta torur deosebit;; ;.1iiil:[?,nn:?i],ff::;:iliTliin .rezent nu numairegurarizarea debireror maridarRlTlte rranspona caniirari mari de aruviuni (cominanr fiind, in suspensie) care radebite lichide medii sunt O. ';.,t,gI^*i: ta Someg. :.S f r, la Barc6u, l.+A'I.agJ, i" C,ir"lRepede. ll.4 Kg/s la CrisLrl Alb, l2.g K s,,s la Beqa erc. "i 2 Apeie subterane sunl canronate ra eidn-cimi clif:rit: gi au caracteristici ciinamice

'si chimice deosebite. cere cu caracter fi-ealic se dezvoita de ia 0.5 m ia 20 m. sunt


10/36

prezente la baza teraselor gi glacisu;-ilor in cimpiile inalte. la baza conurilor aluviale. adepozitelol loessoide; adAncimea este de caliva metfi sunt potabile qi deperrdente deregimui precipita ir)or. Apele Cin cAnrprile.joase suni la 10.5 m ceea ce face ca incondi iile unor precipitatii bogate nivelul freatic s[ se ridice la suprafala acestoraintretinAnd excesul de umiditate. Ele au o dinamic6 redusd, un grad de mineralizare mairidicat gi o stare de potabilitate redus6.Apele de adancinte se qdsesc la diferite nivele mai ales in formaLiunile panoniene 5imezLrzoice. Au in rrarea majoriLale a situaiiilor oaracter artezian 5i ascensional. au debitebogate. sunt nrineralizate (sirate. sulfuroase..bicai-'oonatate etc.), uneie sr-rnt radioactir,e.au caractei termal (tempefaruri de la 30 la 90"). Apar la zi fie pe aliniarrentele unor iinride lalie (Felix, I lvlai. Tinca, Timiqoara etc.). fie in foraje. Sunt folosire in scop balnear incadrul ceior doud staliuni, in Strandurile organizate 5i s-a incercat la incdlzirea unorlocuin[e. ln mai mu]te locuri exista gi izvoare minerale, apa fi ind l'olosit5 pe plan local(Pauli5. Lipova. Buzias. Chi;ineu-Crip. \,lacrea etc.).

5.3. Lacurile Si supraJblele rnldstinoase, destul de numeroase in trecut, au f,lst incea mai mare mesurd drenate. Se mai pdstreazi in CAnrpia Carei. (in m icrodenresiun iledintre dune). in bazinul CriguJui Ia Cefa. Inand, Homorod (ca heleqreu). mai multe iazurlin cdmpiile de glacis, bii i in iunci gi in lostele mlaStini (Satchinez) etc.6. Vegeta{ih gi faunaLumea vegetalS gi animald existentA in prezent esre rezuilatul interferirii in timp aacliunii mai multor factori cu caracter general (evolulia lor in holocen pe mbsuraschimbirilor climatice - de la periglaciarul de la finele pleistocenului la temperat cunuante mai aride sau mai urnede; caracteristici le actuale ale ciimatului mai r6ccros de lasud la nord gi mai umed de la vest citre est etc.) sau local (excesul de umiditate sau de

siruri, prezenla nisipurilor, intervenlia omului diferenliate regional). in acesre conditii lnCimpia de Vest se separa doud zone de vegetalie.6.1. Silvostepa se afld la vest de aliniamentul Carei (N) - Oradea (V) - Arad (E) -Timigoara - Deta gi se anexeazd pe cAmpii)e joase. in alcdtuire intr6 ierburi (piiup.colilie) 9i pAlcuri de stejar brumiriu, stejar pulos (Ja sud de Crigul AIb) qi stejarpedunculat (la nord). Se adaugi local asocialii de plante, de pajiyi iubiroare de urniditare.de sdrituri sau pe nisipuri.6.2. Zona de pddure ocupa parrea de est gi de nold a crimpiei mai ales in spaliirlunitetilor rnai inalte ale acesteia. in alcdtuire precumpanesc s6rnita. cerul la care seadaugd stejarul pedunculat (in nord). frasinu . teiul, arlarul t5raresc. ulm:-ri etc.: arbusriisunt reorezentali de carpiniqi, mojdrean. paducel. porunrbar. singer etc.. iar ca ierburidiverse sraminee. In lungul Iuncilor rAurilor exisri o boeatd veretalie specifica zdvoaieior(plop, salcie. arbuqti gi ierbLrri hidrofile). Padurile au iost in cea mai rnaie mLsu:-id:frisate. pe aceste r:rerrirri cLt soluri fertile practicendLl-se in prezent diverse cr:ituri. ALramas concentrate in lunsul vdilor (mai ales ca zavoaie).5.3. Luntea animai'i este reprezentara in silvostepi pr.in rozitoare (5oaieci ie cAmp.popAndai. hArciogi, iepuri. etc.). pisiri lpotdrnichea Si plepeltra ,si ntai nou clrolia erc.). inpaduri caprioare. mistreli. iepuri. r'ulpi etc, gi rrulte specii cie pasari (ciocinitori. cLrci.ir,i:rl:. .,


11/36

6'l' Existd c'reva rezervatii la Bdire Ferix gi l Mar sunt ocrotite - rrufhrulNymphaea lolu.s terminalis gi gasteropodur A,reranopsis pe,ets.rl. lar ia Satchinez diversespeciide pisiri de balrd qi mlaptini iesreta mice, lopArarul. siarcj etc.),7. Solu rile

.c_onditiile climarice, de umiditare. roci gi chiar relief au rerminat o diversitate detipuri d soluri ce aparlin ra mai murte c1ase. 'Regionar acestea se incadreaze ra norci deMureq in provincia carpato-crigand., iar ra sud in cea carparo-bi.ndgeand ce fu" pa.t" ainregiunea pedogeografici central-europeand. in cea mai nra.e pane sunt solurj cu fertilitateridicati.Molisolurile se afli dominar in vest, subtipurile principaie fiind determinar dereliel roci gi gradul de umezebrd. in cAmpiiie ;oos. pe terenurire uscate suntcernoziomuri (cAmpiile Nddlac, Jimbolia, pa4iat Vinga;. iar pe ceie cu umiditate maimare cernoziomuri eleizate (cimpiile Timi|uiui, Cri9u.iio4, Lu 1r"."r"u ,p,.. .an pil[inalte apar petice de cemoziomuri cambice. Sunt soruri ierrile propice curruriior inconditiile in care sunr drenale (se elimind excesul de aoit.Argiln'isultu'ile .au o rispandire mare in cdrnpiiie inake. in cadrul lor inrre soiurilebrune. brune luvice gi luvisoluriie arbice.'in nord. 'in condiqiile locare are unui ."..r J.umi


12/36

concentrate pe de o parte $i de alta a Muregului. intre Mureg gi Crigul Alb, intre CrigulNegru gi Someg. in Iunsul r6urilor Timig gi Bega.Treptai, ?n sec. XI-Xil, rcgiunea este inclusd in regatul maghiar. Din aceastaperioadi in documente apar date care atesd existenla multor localitili. stnictura reielei deapezdri definitivAndu-se treptat pdnd cdrre secolul XVlll. Banatul gi Crigana au fostocupate de turci in sec. XVl, nordul cAmpiei ramin6nd in cadrul PrincipatuluiTransilvaniei. La sffirgitul sec. XVIII CAmpia de Vest in componenta imperiuJui Austriac.Existl mai multe locaiiidli cu rang de orage (Satu Mare, Carei, Oradea. Salonta" Araci,Timigoara etc.) 5i o concentrare mare de agezdri rurale pe cAmpiile inalte. la contactulacestora cu cAmpiile joase precum gi in lungul principalelor lEi pe care erau numeroasedrumuri str6vechi de legAtura in cAmpie sau cu Transilvania.ln toatd aceaste perioadd au fost colonizali maghiari (sec. XI - XIll, XVIII). gvabi(sec. XIX), sirbi (XIV) etc. care au creat ageziri noi ori s-au stabilit in cadrul agezlrilorexistente. Ca urmare releaua de a$ezari s-a completat treptat aparAnd gi in c6mpiile.ioase.

Dupd 1918 spaliul s-a integrat in teritoriul Rominieie; unele a$ezeri prin dezvoltaieau trecut din categoria sarelor in aceea a oragelor, iar in mediul rural ultimile sate s-auconstruit dupd al doilea rdzboi montial pe unele mofii expropriate cr-r popularie dinl\{aramureg 9i Munlii Apuseni.8.2. Date cienrograj)ce. Cdnrpia tie Vest cste o unitate geograficl bine populati.Numdrul de locuitori este in prezent de cca. 1.8 mil. loc. (Gr. Posea, 1992) ceea cereprezintd aproape 8,2"/o din populalia Romdniei. Cea mai mare cre$tere, bazat\ aritt pesporul natural cit gi pe ceJ migratoriu a fost dupa 1960 in condiiiile in care in orage s-adezvoltat mult industria care a solicitat forta de muncf,. o parte sosind din alte legiuni alelatii' R.purtiriu valorii densitdlii poputull"i reflectd in sec. XX, lnairelent aerecensemant. doud caracteristici. lv{ai intAi o anume distribulie a valorilor in concordantS.cu calitdlile mediului natural (concentrare pe treptele mai inalte ale cAmpiei, pe terase, peconlacte gi o slabd desfEgurare pe terenurile mai pulin favorabile locuirii fie datoritd uneiumidit[1i mai ridicate fie prezengei sdrdturilor gi nisipurilor). Astfe] se disting patrucategorii: valori iaorte mari in oragele Satu Mare. Carei, Oradea, Arad. Timigoara (in1992 peste 500 loc./kmp'), valori ridicate in anumite areale de concentrare a agezdrilorrurale mari gi in oragele mici (in jurul TimiSoarei, intre Mureq gi Criqul Alb. la^ nord deSorneg, intre Criqul Repede gi Barciu. unde in 1992 erau intre 75 5i 150 loc/km'), valorimedii, pe unele culoare de val-e (Criqul Negru, in i992 erau intre 50 9i 75 loc/krn') 9ivalori mici (sub 50 loc./km') pe aproape jumetate din cAmpie. Cea de-a douacaracteristici reflecti evolutia ascencientd pe ansamblu a numiruiui de locuitori ceea ce aimpus gi cregterea valorii densitalii. Astfel comparativ cu anu l9l0 (l9ll) ln aceleagiareale valoare densiElii s-a dublat.Spontl natural pe ansamblr.r este mai mic. sub nivelul ceir-r pe larl. El este nesativein CAmpiile Crigurilor gi Banatului qi pozitiv, in jurul valorii pe tara ilToo) in C6mpiaScme;and (1.5%o). Regional valori pozitive sunr gi in marile orage gi in salele dinvecin6tat-^a acestora dupd cum l aloarea este mult mai coboratd ln satele Inici depan3t:de caile de comulicaqie gi de ora;e (-4%o). \Ialorile reduse ale acestui indicatcrdernogr"afic reflectd dinamica aitora gi anume: nanliana redusd 'in nrecjiui r'.:ral(popLrlaiie imbirrdnilh pi tiaditia na;terii unui singur copil) 5i apropiata iai sub nredia. pelara (11.9960 in 1992) ln principrlele orage gi in satele mari: mctrlalitatea ridicari aiAt la

lf


13/36

\te cat $i la orage (i0-1r96o in r992). cregterea num[ruiui de ]ocuitori in orage s-adatorat (indeosebi int.e r960 qr r985) spr.truiui migratorz srimurar de necesitaiiie uneiexpansiuni industriale. Fluxurire principare de pofuraiie au fosi dinspre satere mici s;sdrace din campie. din dearurire gi muniii vecini dir gi din arre regiuni ale rarii iorien;;,Maramures etc.).Populalia urband concenuarainsuma in 1995 peste I 190 000RomAniei, 9,1%o din totalul populagieiPopulclia ruralti de cca. 600diferire.in 22 de ageziri din care 6 cu rane de municipiuIoc. reprezentdnd cca. 50/o din totalul populalieiurbane gi peste 65% din popuJatia Cdmpiei cie Vest.000 locuirori se afli in peste 670 sare cu mdrime

Pe gntpe de vdrsrd, domind populalia aCulti (aiunge r.rneori chiar la 600,.i,) ponderemai mare a'and-o in ora5ere principare qi in satile Lari din vecinetarea 'acestora.Populalia ce depigegte 60 cre ani esre mai numeroasa in mediur rurar (peste 25%), iar cearAnari (indeosebi intre I5 $i 30 a:ri) in orase.structura narionard . Marea majorirare a popuratiei esre de origine romdnd.in oraSeaceasta are o pondere inrre 40 $ 700h. Ardruti de romdni sutrr mighiari (in Arad gi insateie din jude , in cdmpia Carei, CAmpia Somegului), germani (au avut o pondere marein perioda interbelic[ in c6mpia Banaturui; in prezeni sunt in iocarirrlite' ain campiiteiiinboiiei, Carei gi SonLeguiui), stovaci (l idlac), 'sdrbi (in vestui cimpiei rimiguiui) erc.. cea mai mare parre din.populatia activa este ocupaii in orage in incustrie gi serviciipe cand in mediul urban dominant in acri'iterire agricoie gi numai parlial in servicii.8.3. ASezdrile, orasele sunr prezenre in numir de 22- La finere secoru iur XrX 9i pdnE in anul I 930au fost dcar 6 (Saru Mare, Carei. Oradea, Salonta. Arad gi Timigoara): ulterior numarullor a crescut (10 in r948. 12 in 1956,20 dupd i966 9i 22 dupi 19g9). Dupa numirur delocuitori 4 sunr mari (in 1995 Timipoara cu :;: o+q locLritori, oradea cu 222 gg4locuitori, Aradul cu r87 286 roc. 9i Satu Mare cu 131 077 roc.),3 au inhe 20 00ogi 50000 Joc (Lugoj, Carei gi Salonta). 6 au inter i0 000 9i 20 000 loc. 9i 9 inrre 6 000;i ;0000 loc D-eci cea mai mare parte a popuralie i urbane (lz%l esre concenrrara in 4 centre ginumai 20 ozo in l5 orage m ici.Din acestea 6 sunt muncipii care.au gi funclii comprexe. La cererarte poncereafuncliilor industriale agricole gi de servicii vaiiazd mult.Asezdrile ntrale sunl vechi. in unele urmere de curtura maleriale atestind diferiteforme de locuire incE din neolitic. prezenpa lor in documente incepe cu secolul XII-XIilcele mai multe fiind situate la.ccntactui trepteror de rerief (c6mpii de glacis. terase) gi ingeneral in sectoarele mai inarte. Coronizarea cimpiei in mai murte-faze .u popuiuli.maghiard' sarb[. eermani. s]ovaci etc. a determinat nu numia aparitia unor noi a;ezaridar pi implantarea unor iorme si mdrimi variate a acestora in iunclie de puni.u turitatii,locale ale 'eliefului $i de tfadiria comLrnitaqii respecrive. De abia ia ,rairitri ,.."rl'irlXVIII gi in secolul XIX incepe un pfoces comprer de resr^rcturare a vetrei satelof i,npusde factorii economici (extinderea terenurilor-cu cuituri agricole gi mai ales diversificarelor. desecarea surprafet:lor c,J e\ces o: um,cliraL: ;i reallzarer ile canale d. r;*J ;;;;;;;;lmpofiantei unor drumuri de reeiturd cu ora'ere sau cu asezdri din regiunirf rinritroreetc.), dar gi unele influente striine (prin colonizarea ;r,abilor in Banai). austriecii ar-rimprrs iorma sate^lor. St. i\,lanciulea (1932) separn 5 subttpuri cie sate in cimpiile inalte 9i3 iri celejoase. in prezent se impcrn ca su'ucruia (cr. posea. 19951 ripuriie: adu'at culi


14/36

formd stradali dreptunghiulard (Banat. cdmpiile joase ale Crigurilor 5i Someqului), adunatcu retea stradald radial concentricl (CAmpia Crigurilor, Ierului), compact (Banat) $iris{iral (pe glacisurile in alte).Dupi numirui de locuitori cele mai mari sate lpesre 4000:ioc.) sLrnt cdmpiileJimboliei, Somegului Q'J): satele mijlocii au o dezvohare mare (cele mici - sub l0O0 loc.)sunt in campiile de. gJacis sau in sectoarele din cimpiile joase unde conditiile natuiale n-au permis dezvoliarea spaliala a lor.Funclia economici dominanti a sateior este cea agrard cu diferenliere in cerealierd$i cre$terea animalelor. cerealier-viticola etc. Se adauga functia industrjali in unele saieunde existE mici unitali de prelucrare a prodLiselor agricole sau unde se extraq petrol.gaze, materiale de construclie. DLrpi 19E9 a inceput se se aflrme gi cea a serviciilor.9, EconomiaConditiile naturale din CAmpia de Vest au fost gi sunt extrem de favorabile

dezvohirii unei econornii agricole complexe. Pozi{ia geograficE a principalelor orage inraport cu regiunile de produc ie agricolS din cAmpie cu drurnurile ce duceau la ageziriledin Carpali qi dealr"rri sau in centrul Europei. necesitilile virale ale populatiei au impusde-a luneul secolelor dezvoltarea acrivitSlilor megtegugiregti 5i apoi a celor industriale(mai aies in direc{ia prociuseloi alimeniare, texrile, din lemn gi pie cle animaie). ?ntr-tranumita masure resursele de subsol (gaze naturale. petroi. apele terrnale, rnaterialele deconstruclii) au contribuit la diversificarea acrivitA ilor industriale in a doua parte asecolului XX. Ca urmare, in timp, caracterul agricol al economiei acestei regiuni s-amodificat in agrar-ind ustrial gi local chiar industriai-agrar diverstficat.9.I . Industria are la bazb rradilia m egtequg[reascd, produsele agricole, unele resursede subsol. materii prime aduse din aJte plrli gi de o for{i de muncl calificatd.,Industria energeticd are ca subramuri - exploatarea pett.olului Si a gazelor naturalein mai multe locuri din CAmpia Banatului (Cilacea, Sarchinez. $andra. Orligoara. Variag,Biled, Teremia Mare etc.) 9i CAmpia Aradului 1'Turnu, Pecica. $eitin. N6dlac) giproductia de energie electrici in centrale mici (Timigoara, Arad. Oradea - fblosegtecirbunele din Dealurile de Vest, Satu Mare).|4etalugriga neferoasd are ca unitate uzina de aluminl din Oradea care folose5tebauxitl in N4un{ii Pddurea Craiuiui gi din import.lndtnn'ia conett"uctiilor de masini Si de prelucrare a metalelor este concentrald inprincipalele orage - Timigoara (urilaj electric. agricol. chimic, minier. pentru industrialaimentard erc,), Arad (vagoane- strunguri etc.), Oradea (magini - unelte. utilaj agricoi).Satu Mare (utilaj minier. chimic, aparate pentru uz gospodEresc etc.).lndttstria cltimicd esle destul de diversificati ca subramuri care in prezent sunt intr-un proces de schimbare. Unitdli mai impodante sunt la Timi$oera (o rafinlrie. detergenti.lacuri gi ropsele. produse penrru mase plaslice'. qrad (se producear in=':-E;ilrinteazotoase) qi Oradea (lacuri, vopseie, insecticide).lnduslriu iennuiui esle o rainure dr rradiniie gi prelircreazl lemnul adus din Carpati.Produie nrobild (Satu ivlare, Carei. Oradea. Salonra, Ineu. Timigoara, Arad, Lugoj.Sannicolau Mare etc..1. cherestea (Arad. Galaia, Ceacor. a gi alie cenrre mici). parchet(Sat,r I\iare) etc.Indu.stria materialeior de conslructiiOlad-a. Ineu. Timisoara. Lugoj etc.r. olic: produce preiabri:ate dirr beion (Satu NIare,de azbociment gi beror celuiai auioclalizat

jrl


15/36

(oradea), diferite tipuri de c,rrrrizi (Satu Mare. carei. TESnad. oradea, Jimboria, Lugcl.Timiqoara. Arad gi in mulie sate^b,neiene), ceramicl find (Lugoi) etc. Se mai ";i";;;;alast din luncilc rAuriloi mari (Soinep, Ciiguri. Murcg). roci ."ul-anice (Rodna). 'InduStria usoard, cu o inderurrgati tradilie este 'ieprezentata prin toate subrarxurire:- industria bumbacului (Arad, Oradea, Salonta, Timipoara, I_ugoj, Sani.ota, ir4ar.j,industria_de prelucrare a lAnei (Tirnigoara). industria metesii iTimiqouru, I_ugoi ,*pentru mahse naturala), topitorii de in (AcAq) 9i cinepl (Berveni. t*to5r, Na-ai.,Biled, Jimbolia, Deta) $i unirali de prerucraie a Ior icarei, ianicorau vtar.;, in


16/36

\ecinetatsa fabricilor Ce zshir (Ecedea. ler. Carei etc.). inL.l penLru ulei rcupd supraflernai mici .in CAmpia Sornegului gi estul CAmpiei Crigurilor. Tutunul se cultiv6 mai ales incArnpiiie din vecindtatea oragelor Timi;oara gi Arad. Terenurile cir canepa s: aflapredominant in nord (CAmpia Somegului) sau la sud de Mureg, aici gdsindu-se piprincipalele topitorii. Pe suprafele restranse intre Timig.ii Bega se cultivi planremedicinale (Gr. Posea. I 995 t.?, :,ln luncile rAurilor marj (Someq, Criguri. Mureg, Timiq, Barzava etc.) 9i in cAmpiilejoase se fac cuhuri de legume (,tomate, ceapa, varza. castraveli, salati etc.). Penrru culturide iegurne de serd existau suprafele amenajate ia Oradea. Arad, Timiqoara. Jimbolia.Lovrin. Valea lui Mihai etc.Cartofztl degi este cultivat peste tot are o pondere insemnatA pe terenllrile nisipoasedin CAmpia Carei apoi in Cimpia Lugojului.gi la vest de Timi5oara. Se rnai cultivdpepeni(Cimpia Aradului, CAmpia Carei). cdpguni (lunca SomegulLri). lucernd in cAmpiile joase(Somegului 9i timigului) Qi trifoi in CAmpia Crigurilor.

Viticultura ramurd de tradilie se practicd cu predileclie fie pe glacisuriie de lacontactul cu Muntii Zarand (Podgoria Aradului cu centrele Pdulig, Ghioroc, $iria,Pancot4 Tdrnava) sau cu Dealurile de Vest (Ciarmata, Buziag, Recag-Topolov[1u Mare.Ineu, Craiova, S6cuieni. Tagnad, Ardud. Seini). Al doilea sector apartine lerenurilornisipoase din Cdmpia Carei (Valea lui Mihai) sau in cAmpiiie de ia suci de Mureq(Teremia; Cenad. Periem etc.).Pomicuhura se practicd in cAmpiile inalte. Suprafele pomicole insemnate cu meri,pruni, vi$ini, caigi etc. se cultivA in localirelile Ardus, Tagnad, Homorod, Valea lui lvliirai;in sud (Arad, Lipova BuziaS etc.) se adauge piersicii.Cresterea animalelor este o ocupa ie de tradilie care beneficiazd de o bazd furajerivariatd gi de plguni naturaie.Bovinele au numerul cel mai ridicat la sud de Mureg; predominl rasa blltaiaromAneasc[.Porcinele sunt crescute in numir mare; aici existau mari complexe (t '\adlac,Periam, $iria, Curtici, Pecica. Gdtaia, in vecindtatea oragelor Oradea, Satu Mare etc.).Ovinele se cresc in Campia Someguiui (Livada), Cdmpia Crigurilor (Chigineu Crig)qi mai ales in Cdmpia Banatului. Rasa principald este merinosCabalinele au o pondere mai mice. La lzvin existd o herghelie de cai de rasd.Cre$terea pdsdrilor incd se reaiizeazd in complexe avicole, in vecinAtatea marilor

ora$e.^La Salonta existd speciaiizarea in cre$terea gagtelor.ln Banat, unde sunt supi-afete insemnate cu plantaiii de duzi existi tradilia cre5triiviermiLot' de mdtase. gogogile acestora fiind prelucrate la Lu-uoj.Se mai practicir apicultn"a (mai ales'in plantaliile cu salcami din CAmpia Carei,apoi ?n sudul Cdmpiei Criqurilor. Aradului etc.) unde sunr pianie meiifere 5i piscicultn"a(helegteele din CAmpia Cripurilor de la Cefa. inand. Bazinul Teuzului. pe BArzava la

Partop. Bega etc.).10. Cdile de com unicalieSunt nrrmerorse. rariaie ca lip si impor.anrA $i au rezulial de-a iungul secolelor pem6sura definitivdrii retelei de aqezari gi a cregterii volumului schimburiior cu asezariledin crrrr-rr' Fr-o1-: q; c r rr',r.-l: din tara n rasira.

t6


17/36

Cdile rutiere insurneazd cele mai mari lungimi ar.and grade diferite de modernizare.Cdmpia de Vest este traversata de segmente de drumuri de impor.tanld eur.opeand,nationald 5i judeleanI sau locald de unde gi caracieristici le loi- siiucturale 5i dir;rensiunile.Alcdtuiesc un sistem in care se impun trei direc ii: cea interna;ionald si nalionald crlgosele care au desfEgurare transversald prin cAmpie (vin dinspre Ungaria gi lugoslavia), seinscriu in lungul vdiior principale srrabdtand Dealurile de Vest pi carparii occidenralidirijAndu-se apoi spre Bucuregti. in acesr sens sunt:- Halmeu - Satu Mare spre Ciuj r,Napoca - Bucuregti prin Zaldu (pe Crasna)sau Baia Mare (pe Someg):- E 60 - Borg - Oradea - Clui Napoca - Bucuregti (pe Crigul Repede);- E 79- Borg-Oradear Beiug (pe Crigul Negru) *Deva- Sibiu - Bucuregti- E 64 - Nadlac - Arad - Deva (pe Mureq) * Bucuregti- E 70 - N,loravila - Tinri5oara - Car.ansebeg - Orgova (pe Timig 9i Cerna) _Drobeta Turnu Severin spre Bucuregti- Direclia nord-sud care srrdbate cAmpia de la Satu lv4are la Timipoara qi careare o insemnltate deosebiti pentru legdturile economice dintre toar.-iocaiitilile din aceastd unitate geografici; exte axul sistenrului rutier.- Direc;ii radiare c,r valoare judeleanI qi cornunalA; ceie mai muite pornescdin principaieie noduri ruriere afiate Ia inrersec{ia primelor magistraie(Timigoara, Arad, Chigineu Cri9, Oradea, Satu Mare). Se adaugi mai mu lienoduri rutiere in localitalile maj insemnate de la contactul cimpiei inalte cudealurile (Tiqad, Marghita, Ineu etc.).Cdile ferate au fost reaiizate incepdnd cu a doua parte a secolului trecut mergAnddinspre vest catre est in lungul viilor principale; s-au adaugat o magistralI nord-sud gimai multe aftere secundare ce pdtrund in Munlii Apuseni, Depresiunea Oag gi munliiBanatului. in sistemul cdilor ferate in lara noastrd un loc aparte il au cele patru-magistraieelectificate care leagi Bucuregtiul gi diferitele regiuni din cenrrul, sr"rdul 9i estul Romdnieide statele din vestul gi centrul Europei.- Bucuregti - Orgova - Caransebeg - Timigoara cu iegire in lugoslavia pe laStamora Moravila sau Jimbolia;- Bucuregti -Sibiu-Deva-AradcuiegireinUngariapelaCurtici;- Bucuregti - Cluj Napoca - Oradea cu ieqire in. Ungaria la EpiscopiaB ihorului gi Salonta;- Bucuregti - Baia Mare - Satu Mare cu iegire in Lingaria (1a Carei 9i Valea luiMihai) 9i iri Ucraina (Halmeu).lv{agistrala nord-sud poate fi considerati de legaturd intre punctele extreme Halmeugi stamora Moravila, dar din punct de vedere funclional asigurr realizarea unui sistenrintre Timiqoara 5i Satu N1are.Se adau_si numeroase cdi ferate secundare care pornesc din cdteva noduri feroviare(Timigoara. Arad. Oradea. Satu Mare" Lugoj, Ineu) intre care si un rronson din cea maiveche caie ferati construird pe ter-itofiul Romdniei (Baziag - Oravita. iB5.l).TransDorturile aeriene. ExisLS. aeroporturi la Timigoara. Araci, Oradea. Satu lvlarep;'imele cu amenajdri pentru asigurarea decoldrilor. pentru cursele internationaie.Transportul noyal se practice pe Bega, in aval de Tinri-soara: curs ameralal Iainceputu secolului XX.

li


18/36

Transporturile speciale includ conductele de g3ze natural3 ce vin Cin Transilvanie(pe valea Muregului la Arad gi Timigoara. pe Someg la Satu Mare.). reteaua electrica etc.ll.TurismulPotentialul turistic natural al cAmpiei este redus, in schirnh cel istoric 5i sociaL-cultural este destul de bogat. La acestea se adaugd densitatea cdilor de comunicalii,

importanta gi doiirile edilitare ale rnarilor orale. ca gi apropierea unorzone sau subzoneturistice monrane sau deluroase bogate in obiective. s-a ajuns ca turismul ?n CAmpia de\rest sd fie dezvoltat.Ca obiective naturale se remarci apele termale $i nrin3rale- caTe au dus la aparitiaunor staliuni importante (Felix. I Mai, Tinca, Buziag. Cdlaceal sau de interes local.precum qi realizarea unor grranduri (Oradea, Satu h4are, TimiSoara). Amenaj.arilepiscicole (Cefa, Inand. Timigda) care de obicei au in apropere 9i areale ocupate dspbduri. sunt adesea ciutate de turigti. PAicuri de pddure. nrai ales cele situate ldngl orage.

oferi locutorilor spa{ii de agrement, altele prezinti interes cinegetic (mistreli" fazani.iepuri).Existd 9i multe rezervalii gtiinlifice: pela Sarchinez numiie gi ..Dehe Banatuiui".S inin artin

Someg - cerbi lopdtari qiBaile I Mai (rezervaiie fazan i; lacu.rile de,-l - -,'f--;\ I--,,, /) r,,r u:Sunt importante gi podgoriile din aceastb parte a tdrii, cea mai cunoscutd fiind cea aAradului, alituri de cea de ia P6ncota * Mocrea.in intreaga c6mpie au fost gesite urme arheologice, dacice, ronane. romane$ti,feudale. Se pastreaze ruinele unor ceteli (Bjharia - cetatea Bihairea a lui N4enumorut.SaJonta, Zirand, lneu, PAncota) sau castele feudale uneori rnentinute pAni azi in formainiliali (Carei. lneu, Sebig. Pancota" Bocsig etc.).in multe loclitili au fost deschise muzee locale gi case memorialePrincipalele puncte care atrag numarul cel mai mare de rurigti r5.mAn oragele mari -Timigoara, Arad, Oradea, Satu Mare, apoi sratiunea Biile Felix. Muzeele. obiectiveleistorice, culturale, arhitectonice, parcurile etc. din aceste oraFe sunt vizitate de numerogiturigti. Adesea" tot din aceste centre se fac excursii in zone vecine cu obiective naturale

sau folclorice numeroase, cum ar fi spre Oa5 9i subzona Codrului in nord. c6tre peqteriiedin M. Apuseni (din Oradea). spre N4untele lt'lic sau Semenic (din Timigoara), in arealeleN,loneasa, Guranhon , Brad (de la Arad).

in majorirate lucririlor de sintezi asupra Campiei de Vest se iace impargireaacesteia in unirali de diferite orCine al ciror nume are caracter livresc. Plecind de la ceeace existd in Geografia RomAn iei. vol. lV (1992) 9i Cimpia de Vest de Ia Gr. Posea(1992,1995) in cadrul acesteia se pot separa trei mari unitali gecgrafice, iar in fiecare mai multesubunitati. in doui. tlei ordine de ierarhizare.t ^---^-_r-5*\LAlnpta iome;utur \\:r-..-.-.T5-E-r.fi-fi riolrd intre M unli i Oaq-i gni Dealurile Sih,arriei iCodruluirasnei), CdmpiqQfundamentul crisralin este dispus in biocuri afla"e la adAncimi de 1500 -

-1000m peste care exisid un sedimentar gios ce contine ape subterane iermalearteziene. Jocril pe venical6 al blocuriloL din fundament in cuaternar s-a;-ealizat drferit in ti:np. in cel pufin doud centre (Bodrog in Urrgaria gi

18


19/36

cdmpia crigurilor 9i aLr determinat pendularea albiilor rauriior nrincinele.,"Someg,.Crasna, Tur etc.) ceea ce a condus Ia ofrilonari" UogJ,.''#diferen iare ?n tinp, remanieri hidrosraflce dar gi la crearea unui reliefcompiex.Relieful este aicatu it din:o Cantpia.ZSilvaniei: Abrud (intre Soomorod. Tucu Deaiuriie

IA7.l

- RAurile principaie.au albiile aproape la nivelul cAmpiei; sunt indiguire penrrujimitarea inundaiiilor; ceie secundare parcurg cursun patasiie Si au aDanumai dupd ploile bodate. Se adaugi canale de desecare gic6tel,a iu.u.i. -- Are o popLrialie de cca. 400 000 locuirori din care peste lgc 000 sunt in cinciorage' Sporur narurar are valorile cere mai ridicate din c6mpia a" v.ri.A5eztrile rurale cele.mai. mu.lte se afld in jurul oragelor mari 1Sut, H4ure licarei). 9i ra contactur unitiliror de cdmpiJinarte giloase pi i"'ru"g,",r "aiiJ.rincipale; sunt sate mic_i gi mijiocii (adunate) cu contur neregulat, -u funcliiagricoie diversificate (cerear ier-zooteh n ic, cereaiier-viticol, cereaiier '-pomicole etc.); in unele sunt $i activiteri industrjale.- Economie complexi. lndustrie extractivd este limitatd la c6te'a expioa*ride gaze $i 1i1ei (la sud dq carei gi vest de Marghira). Industria p..ru.rato",=inciude unirafi de.construclii de magini (Satu Mare. Carei) 9i uniteti ale unroramuri de tradilie _alimentare, textili, lemn, materiaie de construclii.Agricultura are ja ,bazl. culturile de porumb, gr6u, plante tennice 1in, ceneia,sfecla de zahar). Iegurne, viticultur5 (Abrud_. Carbi, Budusldu) ii "ogt.i.unimalelor (bovine. porcine, oi, in CAmpia Carei apicultuii);Oragele: Saru Mare Ui.I 077 loc.) municipiu regedinli de -iude . se, afli la intersecriacelor mai imporlante d'umuri din nordur campiei de vesr. urrne a..rrrr.a ",r,"ri"ia Ji,-'neoliric. bronz, a$ezare dace.cerare in secorur iX-x in timpur rui Menumorut: in sec. )iJIarcr sunt coioniza i germani (in Mintiu pe st6nga Sornegului: imponanr targ ae ce.eale gisare in sec. XVI-XVIi: fa{d de inceputur secoruiui xX popuragia a crescLrt o" p"tr* o",-iJ,economia a devenit in ultimele decenii un insemnai ccnrr-u indusr.ar ("onrt.".ti;' J.mapini, textila. pielarile), nod feroviar gi rutier. Disoune de un bogat parrimoniu turisric.--- carei (25 721 loc.) este rnunicipiu. urme de curtLrri rnareriara din preistorie.aresrar docllnlentar.in 1320 (r,illa Karul). cra; din:ec. \V. in p_ezent esreceniru in'custriar (arimenrari. terriri) Ei aericoi. Erisr5 mai murie oriecri"eturistice (castelui. parcul dendrologic. nronumenrul eroilor.)

- Ciimat rdcoros gi umed cavestice ce derermini ierni. mat nrult gt veri caidetemperature (cu l" C _ 2"c6mpiei)urmare a frecvengei maselor de aer vestice ginordmai lungi. geroaser cu strat de zApadi ce rezistf,dar cu precipitalii. Cele mai mici valori deC mai scizute. fali de centrul gi respectiv sudul

19


20/36

- Tasnad ( l0 43 I )oc.) declarat orap in anul 196g, are economie agrarindusrraili;- Ir4arehira ( l8 8l7 loc.) atesiat documentar in sec. )iiV, orag din 196g. centruagro-industrial (al imentari. texrila. inciltem inte)- Seini declarar orag din 19g9, centru agroindusi;ialCunrpia Crisurilor- situatd.in partea mijlocie a CAmpiei de Vest inrre Barciu gi marginea nordicaa conului aluvial ai Mure;rului lCimpia Araduluil- are o sLrprafald de c:a. 3600 kmp in care se includ 5i: Cjrnpitt Ba,cuttluiQca. 240 kmp), Cdnpia SebiSului (cca. 120 hnp), Cdntpkr iaun,tut ,o, oCighentlui (10() knp) Si Cdmpia Holodulti (cca.'l 10 kno).- Alrirudiniie oscijeazl intre 90 _ lg0 m, dominAnd cele sib 140 rn- Prezinti mai multe ramificatii spre est. pAtrunziind adAnc ?n dealuri, cudeosebire pe Barciu, Cri5ul Negru, Criqul Alb gi Cigher. prin urmare,'arecele mai sFanse legdturi cu Deajurile CriEurilor- Din punct de vedere geologic se compune din fundamentul cristalinfragrnentat acoperit de depozite sedimentare ce aparlin la doui cicluriimponanre (pa leogen pi neogen.l- Ar9 ciouh compatimente majore: o cdmpie aiuvionara exrinsa spre vest gi. yd, pi cea mai tipici structur5 de cdmpii de glacis (dezvoJtatd sub dealuri)- E-ste stribatuta de patru rduri principale: barcau 9i a" ""te tr"i Criiu,i(Repede, Alb 9i Negru in ordine de la nord Ia sud)- Are numai l0 km ldtime la nord de Oradea, dar se ertlnde mult spre sud- climatul temperat continentar, de cdrrpie cu nuan a panonicd. prezintdcaractere de tranzilie inlre climatul banaric (mai caid gi mai uscat) 9i celsomegan (cald moderat dar mai umed). Temperaturi medii anuale Oe 10,S. CIa-Chigineu Crig 9i 10.4" C la Oradea, dar precipitaliile inregistreazi odiferenliere: 630 mm pe cAmpiile inalte qi doar 600 mm in cdm-piile loase(chiar 543,8 mm la Chigineu Criq)- Vegetatia (puternic m.odificatd antropic) aparline zonelor de silvostepd(mozaicatd de vegeratia. acvaricd, parusrra 9i halofild outo.ita .onoiJi;tlrlocale de umiditate) gi silvostepei (mai bine reprezenratA pe Crigul Aib giTeuz)- lnveligul de sol este foarle puternic mazaicat. predominrind cere intrazonare.iar cele zonale fac tranzi{ia intre sectorul banaiic (molisoluri) ;i .ri ;;;;;";;(arciluvisou ri)- Agezirile sunt mai pulin numeroase in comparalie cu CAmpia Somegului(177 sate in 46 comune gi doar 6 ora5e)- Numrrul de locuitori: circa 4r5 000 din care pesre 276 000 Iocuiesc inmediu urban din care peste 22r 000 in oiadea. Densitatea popuratiei este de130 loc,4


21/36

:::::rl. ,] de magini, i.ndustrie chimici. materjale de consrructii, lemn,allmentard eEdCA deline un potenliai turistic antropic foarte marereprezentai de palalul.cu cele 355 de leiesire realizai irt,,;f U_*,- l,f rr"rldrii criguriror. catedfara romano-catoricd iliii'- ,rtor cea mai rnare dinara construiti in stil baroc, Cetatea Oradei (rfi.pitut ,r.. XI gi reflcuta inec. XVI). Teatrul, prirniria, Catedrala onoai*a itir"ri." ", il"rj. l'^f *,,21 .900 loc) ,iruul. pj- Canalui Culiger 6"-.a.pi. Joasa). ora$ cu functiii::l',:iJii}""H,1lffruJ:.?:,1't,",':,';*,X#l*lilconsrfuclii de magini. ind. alime.nr.ari; Ineu (10 J00 loc.) siruat p, C;;;l ,4;;u funcrii mixte, cu prelucrarea lemnului, ind. Alirnrpan.otu1 z+oo r o", iyl :l"l r an ga,nagura'er, ;; ;:':lt'.fi :j: : : il:::l;Jgrar industriat: Sebis (6.900 r"4 p. Crig"rr ef-O.Tr'fun"1t" ^g."1 Ui,",riii"rr t- Agricultura este foane dezvohaia Si s"'bareizZ- pe

i"TrTj:j *, *', t"rurari ru o a "ur rit. r naurt.i u ..;:i ill ffi Ifff $:JJ:;}*#m;i:c6mpiei inalte care se afld ta contacrut cu Deaturite de vest saLri. Cdrnpia Barciu se exrinde cie ia fuiarghiu pjni la Crisul^ dintr-un sr""i, ""r;i.; ", artitudin j intre 1 15m ,n "";, u,1"fo"lirjlr "ornunt2. Cdmpia Bihariei se extinde sub Dealurile Oradei iitre J I 0 m 6i i40 m,^ co-respunde unui con aplarisat al Barcaului.' ,:il:';#iij'ft'3,., ,J,ff*"J:tl.RePede ei Negru) compusd din gracisuri 5i4. CAmpia,.Cermeiului iintre Crigul Negru 9i Teuz) are doud rrepre _ unail:i:ff-1" a Cermei ei una inilte _ C-arpiu cruiuZi. iici se include ei coii.uit -"Tp'r Bocsigurui compusS din terase s,pare in Dealurire Cuiedurui gi situatae stinga Crigului Alb. are o formi ulungiri..ru.sr -- -'o Lampra raulurui dezvorrati in.bazinul cigherului (afluent pe stanga ar Criguruii'lffi'lnXit'sd din cdmpuri uluuiut..lo'ur.,-r,inJ;;;"r. gracis-ate. gi^.:;;;;Subdiviziuni ale c6mpiei ioase1. CAmpia Salontei ie eitinde^in iungul granitei, intre Cri;ul ttepede qi Negru, iarn est prini ta curba de t00. m.-hi'argT";;;;';;;;#;0,. o, un sir de areatemla$rinoase. plasate sub o micd iru ntel tina cu punia. ,1lmp,e, ;,.,t.rr.diar.2. CAmpia Crigului Alb se compune.din iunci ina*e il;;;r" de lunci joase gi sextinde pdnr la rAut Sartis (nbrd de.Teuz). i;rl;r,,d;;;a ta p6ncora gi sud deanalul ivlorilor. Este cea mai ampld li ;"i.",rpj*taj,- Crigurilor, iir.n,'ana o ,j"ieratr cimpie atuviali. avansatri?:lr:;i j;f,,:ji*o',3. Cimpia Crisuiui Negru ,o.ir:^.i-:1,:l1our,p.inr.. camprite inalte i^liersig gi;;H:: fi til:st (aproape de grani n) se lirgeste bnrsc. in speciai catre'su'J

l1


22/36

Cdmpia Banatwlui- este situate in padea sudicd a C6mpiei de Vest de la marginea Ce nord aconului Muregului gi in sud pEn6 la granila cu iugoslavia.- lnclude puncrul cel mai vestic al larii (Beba Veche). are cele mai multecursuri canalizate, cea mai mare densjtate de cii ferate (aproape dublu fallde nredia pe tara). pe ter-itoriul siu se afli judelr-rl cu cea mai mare suDrafa$din tara (Timi$) 9i singurul rdu inrerior navieabil (Bega)- Are o suprafa{5 de cca. 9800 kmp gi prezinti cea mai mare litirne, 120 km inCinrpia Muregului- Din punct de vedere geologic este reprezentatd tot de un fundament difizat inblocuri de lalii panonice gi carpatice (orientare E-V), peste care siiumplutura depresiuni care incepe din tortonian (badenian) se continue susarma ian, panonian. pliocen superior-cuarbrnarAltitudinile oscileazd intre cca. 80 - 180 m, in mod e_{ceplional j5 , i.7 m,Ia iegirea Arancai qi a Timigului din ar6 gi circa 200 m pe unele terase sLrbdealurile Pogdniquiui- Avanseazd foarte mulr spre est, pe valea TimiSului. prin Cimpia Lugojului.lungd de 48 km, care ia contact direct cu Depresiunea inrramonund aCaransebegr"Llui. Situatii similare sunt pe Bega. pe poeanig qi Bdrzar,,a- Ca relief, dd impresia alipltii a patt"zt mari tipuri de cdmpii, una complexd innord (creatd de aluvionf,rile gi oscilirile Muregului,) apoi o mare cdmpiejoasI, a Timigului 5i Begdi (cu prelungiri in golfuri estjce), o cAmpie _ golf.Cimpia Lugojului (cu numeroase lunci, terase, g)acisuri) gi o cArnpie deglacis piemontan plasatd sub Dealurile Dognecei.- Clima este mai moderatE, aceasH campie fiind mai feriti de masele de aerrece din nord gi nord est, dar deschisd influenlelor oceanice simediteraneene. Temperatura medie anual6 esre de 10.7o C, primaverile suntmai timpurii gi mai cdlduroase dec6t in restul tirii. precipitatiile variaz6 intre540 mm (in vest) $i 700 mm la limira dealurjlor.- Solurile aparlin clasei molisoruri (sub steod gi sirvostepi) dar gi aitor soruriextrazonale (lncovigti, soloneluri. soluri aluviaie, vertisoluri)- Populalia se ridice la cca. I milion de locuitori, cu 54To in mediul urban.Densitatea ajunge la 102 loc/kmp dar este cel mai scizut spor natural dinlara.- Agezdrile sunt mai rare dec6r in celelaite subunhali (cca. 3 / 100 kmp). exisial0 orage qi 195 sare- O caractefist;ce pentru aceastb cdmpie loarte irnportanta de altfel pentrLrexplicarea condiliilor socio-economice ar fi cZ aici sarete au un mare sradde urbanizare (beneficiaza de arributele mediului urban in ceea ce nri\,;sre:sistemul de canalizare. alimentare cu ap6, incalzire. linir telefonice. erc.).- Cdmpia Banatulr-ri are cel ,'nai mare numdr de ora;e din toate unitetileCAmpiei Vestice (doud orage rrari: Arad gi Timigoara) aliruri de un oragmijlociu (LLrgoj) 9i alte 7 mic1.. Cele mai importante resurse ale subsolulr-ri sr:nl apele mineiale sigeoternr,rle. h id rocarbu ri.

f1


23/36

i1n a-cTs:A unitate sunt reprezentate aproape toate ramurile $i subramuriJe.domina insd consrrucliile de magini. "t i.i"a. ut;."ri".a ji ,l"riir,'i^. .r"lo5:*l: r,t in ceJ^e douc orage mari (Timigoara pi Arad).Agncu ttura este foa;1e binesu prarele in u n,. p. "u..,1;,i:::i;.1'iiHTli,T:'J:iL:#i:l'Hi: :l:ie creqterea :n imaleior lporcine $i bor irre)Latle de comunicatie sunt foarte bine reprezentate atdt de magistraleleferoviare (r 9i il, inerur rimiqoarei, si urr.'s-t ii;ii-ciJ irnponanta rocaie).pose le zuropene. nationale 5ijudereneurage: trmtsoara (315 -i00 Joc.) ocupd locLrl patru intre ora$ele tirii dupaBucuregti, esre unul dintre cele mai mari ".n,..'i" arririlL ale larii situar pecanatul Begdi ta altirudinea d: g5 _ ?0 ,n, l" in.;"i;;;;;Jrumurilor est_vesty nord -.sud pentru vesrul iirii. A fost arestat in "i,rilXo sub nunrele deCastrus.Timisiensis. s-a dezvotrat pe o beche;r";";;;;;;; qi daco_romani.In secolul XI devine cetate- Ia l514 a fost *.aiura J. Cl"nrghe Doja. iardupa 1522 devine raia tuiceascA timp in care aici s-a infiintat chiar. o::]:-"j.,]"j:11julmy5. incepand cu secotete xvrri-ei xix u,.i se dezvotrapurernlc come4ul pi industria. in prezent pe l6ngi o industrie p;.;;dezvoltati (suni reprezentate aproap_e tr.rate ramurili) Timigoara este gi uncentru universitar puternic, centru cultural etc. Sub aspect iurrstrc se remarci11 .muzeele sale (al Banatului, Castelul Huniazitoi,- Vurerl ,atutu;Banatean. Bastionui ceralii), prin "iaortit" J"or"uit" i1r"".ur. urnin,im: casalu.i Eugeniu de Saroia, ctadirea Teatrului N"F;;;i 9i;;perei, CatedralaMirropot iei Banatu I u i, *. org_ ]lo rrr.i, d" ;;;;;'", it#gun,.textila; seimpune din punct de vedere-turistic _cu- l\4uzer-rl j-rd.t.on, ceatatea oraguluice dateaza secoiut XVIIr fi762 _ 1783), T.rr.ri ;;';;;;, ln stit neoctasic,Palatul CuJturii etc. Ljpova o_ra_$ cu funcfie lnaurtriula,-'in'care se af)d gi::,"::: j: Y^S?',T:-t,(oi" 's"...IIjr, cenrru at un,i "n.,ut',ornanesc, refbcurd*: " I:: "l j:,1 yiif oaSl, ^{a9,r a:, I al " i f "li, i,r",..' I r". u"iL."iiT,T,nuzr?s. ueta tau inLre 7 100 si I4 000 loc.) din .i*Trnn, qi I inn.....,1,l?j.n,tl,r?oli*'ffi ;1],^.1n1,t;l-ll oraee mici cu funclii ira"ririir.li .gri*i., o"* trei dintieele au 9i functie de r.ii:pln rou.i. in'po.tunte;";"*;;,;;i ffi.:J'[:^ , .. it:."f" a frontierei fNddlac. Cunici, Jimbo]ia).Subdiviziuni:A. CAmoijie N4uresului ,.1.:rln.g un complex de tipuri de cdmpii. toate situare

pe. conuri ale Mureqului. Limita nordica a acestora este data de arealul-subsident aj Crigului Alb iar in sud pini la suUsidlnia rimi$ofeand.i^::: Ilyl cAmpie piemontan_reiasara. "."" *ut veche ;i mai intrnsicampre mureseane. situaD la sud de iunca Muregului. O. i^ I_;po,r^i.Secusigiu (comuna Satu Mare).- CAmpia Nddjacului este o carnpie pie rnontan _rabu Iara cu pitura cea maigroasi de Ioess djn roati.regiunea (10 _ 20 m) cu 3_5 ,"rfrl forif" ,i.r,ljtirudine raletiva pesre l\.1ureg cie l0 _Z(j m. Ea se inrinde pdni la luncair,lu:-esului. jn est are 0 iirnitE convenlionaia cu Ca.piu f..utui. in nord,vesteran iu cu Ljngarial3


24/36

D

Cdmpia Aradului este piemontan-tabuiard cu patufe sublire de loess. seintinde la nord de Mureg, intre M. Zarand in est. Crimpia Nddlac in ves gigranila cu Ungaria in vest.C_dmpia Jimboliei este situatd pe sdnga Muregului, Ia sud-vest de CdmpiaVingdi gi in continuare ei. Este o unitate foarte netedi, c.u.crovuri gi unLJedune sau vechi grinduri fluviatjle ale MureguluiCdmpia Arancdi reprezinti o deschidere, in con iarg, a luncii lvluregului,incepdnd de la Periam (SV). Esre cea mai noui citnpie a lvlur"eguiui, pecentrul seu meandr6nd Aranca, r6u ce-gi are obArgia in lunca N4uregului laSAnpetru German (la sud de Pecica)C6rnoia Tim isuluiare caractei de subsidenta manifestandu-se activ inca din arealul Timigoareiunde existS. loessuri gi so]uri fosile, ingropate sub aluviuni.Cdmpia Timigoarei este limitatd Ia est de curba de 100 m (est Recag_ estSArbova), in nord C. Vingdi (tot curba de 100 m), pAnA la Satchinez inciusiv:in vest riul Pim6.ntul Alb (include 9i Biled) in continuare cr-r Apa Mare pAnila localitatea beregslu. iar de aicj o Iinie convenlionali pdni Ia rimig. in sudIimita merge pe malul s6ng al Iuncii pogdniqului gi pAnE Ia C6mpiaB uziaSu iu iAre drept subdiviziuni:C. Bega Veche dupd numele raului centralC. Bega Mici are 6n centru riul cu acelagi nume, canalizat care se varsi inCanalul Timigat (aproape paralel cu granipa)CArnpia Birdei se dezvolti intre Timig 9i CAmpia BirzaveiCAmpia Moravilei este o cdmpie joasi, de tip aluvionar cu indllimi de g0 _100 mCAmpia Lueojuluireprezintl goiful de cdmpie ce se alungegte cetre est pe Timig qi Bega. Secompune din dou6 c6mpii jose de lunci gi trei cAmpii de terase gi glacisurr.L.imita esticl e pe Timig $i Beg4 exte conventionall, cu aproximafie Ialocalitatea Clvdran la cca. 154 m (pe Timig) 9i la vest de Traian Vuia(confluenla pirdului RAu cu Beca, cca. 125 m).CAmpia Timiganei dupE riul ce coboard din dealuri la Lugoj gi merge apoiparalel cu timigul pAna la Iirrita vesric6 a ei. Reprezint6 in fapt lunca iarga aTirn iqu lu i

CAmpia Glavlei (dupi rAul paralel Begdi, care vine din Dealurile Sirazului.sub numele de Siraz). Se compune din lunci de 3-4 km latimeCdmpia Honoriciului (numiti 5i a Sinersiruluil cuprinde rerasele 1-4 pestAnga TimiSului pAni Ia valea Cinca. de unde terasele se pierc aproape totarin glac isu ri.Cdmpia fipariului reprezinti c6mpia de terase dinrre Bega gi Timi5 (la nordde Lugoj)Cdmpia Lucarefului esle o lA5ie de terase situard in arealul bazaltelor de laLucarelCimîa A;"."',î nn-"ri','i^ ûl1i.tr .1_e_rlsl 9l jr r,\rurLi uL- u uniiate complexd de gJacis piemontan vechi.uior modelal ulrerior, piasa in semicerc sr-rb deajurile Buziasulr,ii si

C.

)1

D,


25/36

Tirolului. Se extinde de Ia Golful LugojulLri pdnd la granita cu lusoslavia.^Vaile largi ale r6urilor poglnig pi Barzafa o,rUalrla ii u"i,'CAmpia Buziagului line din stAnga v6ii Cinca pane in stanga'vaii poqdniC6mpia Tormacutui are formi de triunghi.;" ,,-l ;; i;.e't,riil"uaitn.Pogin i9 9i BlrzavaCArnpia Gataiei are formi de U cieschis spre granili, 'in care patrunde ca un,sac CAmpia.joasi a Moravilei. Se extinde j;rr jr*pi"'*ii Serzava spre sud.


26/36

'rnn liCAh{pIA BANATO-CRI$Ai\-A (Cempia de Vcst a.Rominiei)

Cimpia Somegului- cea nrui contplexd- grad de {tnl}"opharc ridicat, cee nui ve.:he inleryentic dntropico- Limite:

t",', l:,/.;,'

o E, S-V lerului,-V. Eger(afl. al Barciului) _ pir - Ti$nacl _ T: a Some;u ILri _ Seinio N: Seini - granita cu Unsariao V - granita de srat- 100 - l60 m ait- prelunviri sub fofmi de golfuri pe v6ile TLrr. I urt- geologie:o fun dament c rista lirro-mezozo ico sisleme de lalii panonicc ii carpatjceo ad: 1 500 - i000 mo sedimentar: caicare cretaciceo depozite eocene gi orjgocene. mib-pliocene lrrrarne, argire. nisipuri pietriguri 9i tufuri;,cuaternare (depozite de teras5 - pleistocen sup. wurm 9i holocen: depozite de Junci)o tectonica: subsidenta - Seini - Satu Mare - HalrneLL. (aluvionarea teraselor Someguir,,,,orientarea Tisei gi Somegului spre NV), Marghita (abaterea Barcdului spre dr.eapr:Uo hidrogeologic: ape ler;nrle ascensionale. aneziene- relief:: cp. de glacis, cp di terase. cp colinare - Budusliu. cp piemontano - tubLllara cu.ltisipuri eol.ienespre vest, cp aluvionare joaseo albii. r'ii vechi pirdsite. urinduri. popine meandie largi inostertite de Ee)rer. Racta, coluiialuviale aplatizate - crasna, somer- terase, glacisuri,. dune - V cp carei, iricroclepresrunrinerdune, crovurj pe loess,, reliefantropico terase: diferite in fct de bazinul hidrografic si migcdrile de subsidentd; fonnate sub influentaosci Iatilor climatice. terase imbucate. T4 - 50 - 55 m = Iocal inrerfluviu. T: - 35-40 m, ftagmentau' T2-8-10m:' Tr - 2 - 5 nt: pe dreapta Somesului, se pierde in campiajoas6' Luncijoase -0.5 m- 1.5 m 5i inarte-2- 3 m. se confundd uneori cucampia, microreriefdependenr de viiruri- clima; temperat continental moderat de cp, nuante panonice, influenle Vestice si nordice si localedeterminale de structura orografica a Carpatiloro 9. 5 grdC, 600 mm/an. 45% pp cad primavara si vara. exces de umiditare, vanturi SV, canciizaripe V Some5ului- h idrngra fia:o rauriautohtone in albii mogtenite, meandrari puternice. seaca varao rauri alohtone: divagdri pLtternice la viituri, pante0.05 %, despletiri- meandrEri, inmlasriniri.' 4 colectori:some; - Iunca rarqa. canarur Homorod, Crasna -se jeagd iu Ierur orin

canalul de Ia,Acf,g , Tur - mosteneste o parte din V SorneSrilui" regularizat prinindiguire si formare lacului de ia cdlinegti, afluenti Tur , Ier (Eriu) - canal cojector. r-Barcdu * colecteaz6 Eser, Sinnicolau. rectificdri de albii (primele dupi I7i5) 9i sisrematizdri' lacuri: ia.zuri, mia5tini, bilti (dreriate in prezent)o Ececlea - cea nrai mare mia5tind- vegetatie: silvostepa (stejar. carpen. frasin. Ulnr,c cer. gorun. steia' in cf de craciso asociatiiazonale in lunci. duneo asociatii higrofile - miasrini: stufarisuri 5i turbarii eutrole- soJuri - ar- :iluvisoluri. soluri gleice. pseudogleice" soluri intrazonaieo aspect mozaicai. determinat de elementele geoi. hidro_teoi si peorro:folocrcec etajareo zonare: c:'rrcz'onru:.i - .; Ca:.:il

/'i i i 11


27/36

o argiluvisol_ cp Tasnad.o cambice _ cp Buduslalo hidromorfe - cp lerulur, Iunca Someso neevoluate * lunca Somes, psamosoluri _ Cp Valea lui Milraio halomorle _ Cp Crasnerpooulatiq - romani, maehiari- gcrntant, ucrarnenl. slovacio clensrhte med: l r 0 roc/l


28/36

hidrografiii:o rauri autohtone :dese, cu izvoare in campia de glacis. tersae sau chiar in lunci: petea. AIceuo rauri alohtone: dirag6ri puternice la viituri, despletiri, :neandrlri,: colectori:Crisuri, Barcau, Cigher, Teuz' rectificari de aJbii, indiguiri : canarul corector, - N - S. Canarur Moriror. canarulCuliger,, Canalul Cris. Canalul Matca' lacuri naturale: L. Serpilor, L cLr Stul Lacui petea - apc ieimale * Baiic I N.laiDAITIo iazu ri, - complexul Cefa. Midirag, Bccsig. Ineu, Tiut, - pisciuitu16, lacr-rri rle. retent,e - Celaceavesetatie: silvostepd (stejar- carpen. frasin. uhn. +specii termofile- si xerofile)o cer, go:-un, stejar a:-tar, j usastru, tei - Miersig. Apate,.t, ineu, Cilacea, OIceao asociatii azonale in lunci. - anin. salcii.....o asociatii hisrofile - mlastini: stu{'arisuri gi turbarii eutrofe$oluri - sector de tranzilie aspect ntozaicat arqiluvisoluri. solLrri gleice. pseudogleice. vertisoluri" soluriu razonale

pqpqlAliq* romani, maghiari (OraCea, Salonta). germani (Oradea, Jipar. Graniceri), slovaci (-fipar.Graniceri)o densitare med: 130 locr'km2, spor natural foarte red us - 0.2 o/o, (o.radea peste 2 000 loc/knr2laseziri: pe terase, glacisuri. la contact. depind d.e calitatect apei f.euticeo sate rare - det. de ocupatia otomand * densitate mare a sdlaseloro forme lineare Ia satele vechi si radiar - concentriceo strttctura: nerequlata ia cele vechi, ordonatd- aciunaia in cacirui sareior cu functii viticole-compacte in urma sistematizirii conruniste in vederea trasnfornrarii ulterioare jn oraseo fct: cerealieri si animalieri piscicold. legumicoli. servicii- Tinca Felix., I I\lai.q499: Oradea, Chipineu - Crig. Saionta, pancota, Sebis, Ineu.o 45Yo = mediu urbano turism: ape rermaie, Felix.Tinca J Mai- chi5ineu. criq. Saronra. rezenarii- r Mai. Srnrnanrn,Ineu, Aldea. podgoria de ra Pancora. complexe piscicore. situri arheorogice- ciadea, cetdgi,castele f'eudale - Biharia - cetatea lui Menumorut, Salonta, Zarand, Ineu. pancota. satu Nuu,muzee complexe si locale (etnografie)salonta, Satu Nou, Tinca. monumente istorice siarhitecturale: Sanmartin, Satu Nou, Craiva, gilindia

Cimpia Banatului- cea mai extinsa subunitate a Cp. de ttest - I= 120 kru (E _ V)- cel mai vestic punct - Beba l,'eche- cele mai multe rauri canalizarc- doua orase mari- cel mai nzare judet - TimiS- nivel de indusaializare ridicat- baza tehnico - turistica dezvoltatn- cea mai densa relea de cai.ferate- singuru rau ncwigabil - Bega- Limite:o E - Pancota - contactu l.cu m-aii Zarand (glacis) - Lipova - cofltactul cr: Pod. Lipovei (lerasa.+)- con'.actul cu Dl. Lugo-iului. Pogdni;ului - Dajcovicin - contacrul cri M-rii Porana Rus:di -Buziag - Jarnu Mareo N - marqinea nordic6 a conului Mureqului - Pdncota. Olari - Siintana - Sirnand - SAnma:rino V. S - granita de st:rr. (Beba Veche.)

c fundament cristalino-mezozo ic: blocuri scufunciate la cjiferite a,iAncrmi. subsidenta cLLare,-nara si actuale a bl. Tinri;oaia _ Timisui irrierior


29/36

o srsterne de falii panonice 0\ * S) ii carpatice (V _ E). falia custrald.ce desparte cristaliinui epusenitor ae cel panonjc. falia Muregu Iu, ape mi:rerale, carbogazoase _ Buziag, Cp. Vingdi,. ape lermale: ptuli5 _ p6ncoLao ad: 1000 - 2000 mo sedimentar: petice de caicare cretacicer depozite badeniene _ nisipuri, ar,eiie, calcare. gresii. dep. sarmatiene _ marne, nisipurl ,tiut. a. Iignit _ Sinersig dep panoniene _ marne, argile, nisipLrri, pierriquri. dep p Iiocene. dep. cuaternare _ pietrinrri, marne. argile, nisipuri- loessuri. nisipuri eoiiene (V)' rerjef:: scad de ra E ,; ":::Jffil;.'*"dsJ j:"i.il'; - to Nidracurui. AiadurLri, riiJ"rl";, v; a;,i # ,ori *_'i)':"^f:l:::, ?:::;) - 180 m (contactur ctt Dt de L.est, $i M.tii zardnd) ,. max: 200m _ rcrasele de la contactul cu Dl. pogdniSuh.tio tipuri de relief. ep..loase subsidente de aiuvionare _ Cp. Tirnrgului, Ararrcdi.. cp. de lunci - Lunca Muregului, Timis _ Besa. cp inalte subcolinare _ pi"rnoniun" "-. cp ptemontand _ terasati _ Cp Vineiio cp de glacis _ piemontan - Cp Bariavei. cp plernontan _ ubuiare cu petura de loess _ Cp. Nadlacului. JimbolieiAradului r. . ._,.4vq,qr, Jrrlruu[sr,o cp de terase _ Cp Lucareq Honoriciuluj (Sinersigului),Tipariuluio r'ncl' terase, grind u ri. m.icro-dep resiun i de tasare. r.rno.. purur,,a. movire. reiiefanrronrc':'#::,'J,:?,.1Lugojului(2-5terasep"e"gu'ei'1;Mu*e,r,i,ri*i*i,i,j;;;;;"",r terase piemontane (glacisate),. terase dezvoitate pe stAnga raurilor' T1 - nu apare pl Y:i1 ilru p: Timit (Ts _ ro) este ingusth gi paraziratl.de proluvii. iarit*t *u fr'r I e neclari 9i se pierde iir cp, sul niuelur aluviunilor luncilor I Lugoj,: T: - nu apare pe Mureq, insaebinedezvoltatipeTimiq(Tls_rs)qi Bega(T16_25). 40 _ 55 m, pe Mure5, 30 _ 35 _ Timi9, Bega _ exrindere redusa. Tr _ 50 _ 60 m bine dezvoltad- cu ldtirni a" a _: n, Ts _ 85 _ 105 m _ uneori, se incadreaza dealuril.{.:esrora ss rricasreaza oealunlor, sub forma umerilor de vale. pe rama. Er olutia h idrog raficd

. Muregul: intri in cp 3r,21 de defileul epigenetic de la $oimug, unde a fonnatmai multe generagiide conuri ce au detetrifluenle rrnlnat prin divagare difluente gi. Bega: u.:,r" p" Bega Veche, dar 9i pe cursuri perasjte ale Muregtriui giTirrrigulur. Timiqului _ cursra pe:u:-sul Becdi. Birzava gi.Moraviia _ inainre de canalizare se dirijau spre mla;tinile cle JaAlibunar din SerbiaH:H;i',",,i.i.fi:il^-.ili"J1,.-i;Ti,::iti. apar in areare nisipo - ruroasepiaruvionare - Cpffir;"ntotttt contjnental moderal de .p. nuoni. fanonice. influente atianrice, rnediteraneene si dec 10.7 grdC. i50 -700 mm/an. 60g,t, pp cad primai..ara si vara. elces de umiditare. vanturi iocaleA uslr-ul" Co;a.,,a. Rufat,6t


30/36

- hiCrcgrafia:o rauri autohrone : Ier, Aranca, Galatca, MdgheruE, (foste brate ale Mureqului). Beea N{icd,Timigui Mort, Birda - (foste "ursuii are Ti.iqurrij, 4"r", cu rzvoafe ln campia de gracis. rerasesau in Junci, au regim permanent sau semipenranento rauri alohtone: apa4in ceror 4 sisteme hidrografice: Mureg - gr. vestica, Ararca, Bega, Tiniig, -r SV' Irlure5 - deprasiri laterare, eroziune ce mai, n':ealdriri gi divagdri puten.rice. indiguir inprezent. nu are afluenqi pe teritoriul RomAniei, ci doar canale. Canale: Canalul Matca (spre Crigul AIb). pdulig, Cenad" ler - izvorul in canaiul Matca, este o ingiiuire de sectoare canalizate ale unor bratei,echi ale Muresu luio Aranca - pe foste arbii ale r\4ure5urui, izvorur in Lunca Mur.eguiui, ror de desecare asistemelor de cirenaj, afluent cje stg: Gdlatca' Bega - curs canarizat pt navigatie, - i72g, cu pesca-1 de 1.4 m gi un canal de acluctrLrnedin Timi9, pt cornplerarea voLumului de ap6. aflueni Bega Vecir. -* * ." *. Bega Veche = lostul curs inferior al Begli. Timig _ colector principal. afluenli: Timisana, pogirrig, Birda. Birzava cu lVloravila inSerbia. rnd iguitc Bdrzaya_ indiguitd. afluenfi, panog, Birda Veche,. Moravila _ fenomene de secare' rectific'ri de arbii, indigL:iri : Canalur corector, - N - S, canarur Moriror. canarurCuliger, , Canalul Cris, Canalul Marca. lacurio nalurale: de meandre qi albii pdrdsite _ Cp Timi5ultri. Arancdi. mlastili_Satchinez _ Cp Vingdi, b6lti, de crovuri _ Cp tilrIi;ri,,t, ar"r"rii-ii, ir.r...Bited,,Den. Maitar (cp Vingdi). cu pd termali _ tvibgfr".rsiCp Vi,rgiii' antropice: iazuri_ Cdlacea. L. pogdniq, lacuri electLrite p, "arj_i,far1; iutrmr$oara, Jimbolia, Deta, SAnnicolau Mare, helegtee: partoq, Diniaf Iacuri deagrement _ la Timisoara.'egetal e: slepa- sirvosrepa (stejar,^carpen. fiasin. urm,'specii termofire. si xerofire). pdduri de sre-Jrro elemente xero, gi termorrre,o ecoslsteme balcanice gi central _ europeneo dispunere N- So cer, gdrnili. artar, jugastru, tei arginriu _ estul Cp Banatuluio asociatii azonale in Iunci, - anin, salcii.....o asociatii higrofile - mlastini: srufarisurio silvostepa.- la vest de meridioanul Tirnisoareio reTen atii:. Sarchinez - rezervalie faunisticd (egrera mici. sLarcul rosu. jopetarul.' Bazos - parc dendrologic, ia e de Timigoara. - arbusti exotici. abanrx. arborere cu rarere' Macea _ cp Curticjului _ parc ciendrologic * Tis4 Ginko biloba. tei. Neudorf- parc dendroloeic. SAnmanin, diniS _ rezen alii floristjce _ de sardrurd

sorur - drspunei-e r- - S. cernoziomuri - Cp Nidracurui. jimboliei, , cernoziomuri greizate - cpAradului' Arancdi TimiSului cernozionuri Jevigate - cp a;adului. \ringdr. B6rzavei. soluri arejloi'rvjaleCpBArzavei,LLlcare[,bruneIuvice.cpbarz-avei.'oi,'l*u'i;.". .lrJu,g.:'r"l,"populatiq - romani. eermani, maghiari, sarbi. croati. cehi. srovacj (coronizati - aparitia unor noi sarelo densitate med: 1o0 roc/kmr. spor narurai u:qarir. na'errsnr determinat a. ..,i ."e poiuri.u,our.Timigoara si Aradasezdri: in Iungul rauriror. distributie uniformd datorira sisternarizdr-jior hicirocrafice.Qlqlq 10 or"a$e Timigoara (pe Bega1, Arad tpe )'rto'elt. Lugal e)e Tinli$). san*:.oiru'i,i0... Lipoi,a irelvIw'ef ' Jimbolia. curtici, r.\ddiac.(pe rhtrest. suziag. leta.iratiunl batrec - clirraterice _ Buziai:o s31 ra-Le - lanqd riuri. bilLi 5i laJuri. oe crindu-i. sra,iisli. sate disoirLrre:a ufrnare a,1-.rr^.1rrsiotomane - densilate mare a sdlageior _ Cp AradLriui si Nddlacului -- - *'"- ' r-'


31/36

o forme drepteunghiulard sau poligonali re,qulatl" :::":::'i;J*i:tff;fi"t'"o*pu"t" in-u'*, sistematiziriidin timpur ocupirii habsburgice,civic) zare (trarne sbadald geometrica, strdzi drepte, piete ;;#;;;;",,,_,-i . -l:, agrico.li, complexi, servicii, rezidentiali, industriali.ru_rlsm: ape rermate, Fetix,Tinca J Mai, Cliti""i,, *ii, i"i""iJ r"r"_.tli _ I Mai, SAnmartin. lneu,toea, podgoria de Ia Pancota, complexe p;r.i*1., ,iil,ri.rlr;;t* oradea, cetiri. casrele feucale _rnana - cetarea iui Menumorur.

_S_a_ronta,'zarand. lneu, t;;";,;,ir,, Nou, muzee comprexe si Iocarelii"x:t"not"'""ta' satu Nou, Tinca, monumente istorice si arhiiecturare: Sanmartin, Satu Nou, craiva.resurseo - ape geoterrnale utilizate^in

.sere1 .::t"h.I., tpitorii de c6nepi, balneoterapie (Cdlacea.imigoara, Arad), incilzirea locuin[elor (Cunicl, iiri.""*, Sannicolau Mare): iil"'liri;Il'A;^,,".tyiil?l*:::*;iih",'iiir"a' u*,,s, iil'*;1, cp Arancd , ." fi?fi'rlliifl&Tucti;:arsila-Jimu"ri"' ii-i"i., Reca;. barast: Lrpova. pdurie,, granito tond agricol _ g0 _ 90% din fondul funciar, respecliv 90% esre arabil


32/36

CdmC6mpia inaltd a Cripurilorsubcolinara si submontana,piemontane, terase, alin iamentereliei(de giacisi - pozirieformate pe glacisuride asezaridetermirare de

rilorCempia inalr5 a Somesutui -dc siacisCArnpia A.dudului - t8A n, dispunere E , tr',ter0sele Somestrlui, glacis, bntne lu.uice si iuvicepseudoglice Si pseudoglei-,ate, rectlfcari si indig iri,Ardud, peisaj agricolCdnroia Tdsnadului 135 - t80 m, cli.spznere E _ V,,terusele Ctasnei, glacisuri in Lr, ape ternale,TdSnad, AcdSCAlnoia Budusliului (Mar"ghirei) - | 50 _ 200 n, cpcolinard, ape frea ce la ad mari(-2A n),iazwi(lanca, I, aiCa), brune luyice, car,tbisoluri,rau.rile Barcau, egpr. lnot, u].al Ma"ghita.hidrocarburiCampia joasl a Someluiui - cp de divaeare, SatuMare,Cdmpia Livada (Seini - Hamleu) - I 3a _ 150 n,corespunde T1CAmpia Micula - Satu - Mare _ j20 _ t3ancorespunde luncii Somesulu, ape ntrnerale, ternaleCAmoia Ecedea - 110, lli m, sub nivelui htnciij o a-t e, umenaj uri hi drcl elul ice

CAmpia Barciului - formata prin glacisare dat depiasarirspre dreapta a raului Barcauului. Barcau * vale asinletrica,canalizata si indieuita, sate miilocii si rrici dispuse pe 3aliniamenre: pe glacis. pe grinduri si la contacrui cuslacisului cu lunca,Lunca BarcduluiClacistrl Bqrcduluieaopta-BlbaE - cp complexa. cu un nucelu formal peT2, , continuat cu lunci joase, hidrogiafic: Barcau, CrisLilRepede,, Crisul Mic, - veciri br.ar al Crisului Reps.Ce.tendinta de saraturare, dezvolare indusrriala impusa delocalitaaatile Oradea (-cenrru ruristic, srariunile Bajle Flixsi iiv{ai). Bajle Tinca, Biharia, Bors -petrolsi balast,Cdnpio ParhideiCdnpio Biharea-P aleuCdmpia BorSulttiCdmnia Miersiqului - 2 trepte: fasie ilaita de glacisrui siterase, sl unaJoasa de lunci, rauri Crisul Repde, Neuru. siailuenlii: Petea si Valea lrorr:. Cepiu. . ape ,..ril. ,.minerale,

CAmpi0 MiersigCd.npia A epiuiuiC6mnia Cermeiului - similara cp )VIiersigului, terase doarin panea nordica, patrunde prin terase in golful Holodului. rauri: Crisul Negru, teuz, Holod, Hidigel. nu eliista orase,Cdmpia CraiveiCdmpia CerneiGolful HoloriuluiCampia joasi a Criturilor - relief specific de lunci.subsident4, ocupa 2/3 din Cp crisuriiorCdmoia Salontei - inrre Crisul Repede si C. Negru, cpaluviaj - subsicienta - 90 - 100 m alt, iucrarihidroarneliorative au determinat transformarea salaselor insate de tip adunat, Canalul Colector sau Canalul Crisurilor.asezari rare in N si dese in S, orasul SalontaCAmpia Crisului Neeru - mare con aluvial al CrjsuluiNegru. cp de divarare, in prezent rau indieuit, alr 9j - I l0m, rneandrari ex


33/36

Cdmpia Banatului

aluvionar -afeclate dein siruri (la- Cdmpia Curticiului- Cdnpio Livadei-Cdnpia lerului- Lmca Murefului;:Hfiru;i T,':-iln,'iJi I: i,:t JJlii: ,"i:,J H::;;i j:,i l.,ir .,, j ^ lg_9 I e, m cp p e, o n,anlXT11l"l,_T_.î1., tare. plasare langa Mures, salase, "r"*i N"ll"" -"'"" crovurl cu tendin|u de alungire in directia#ffi1îT'.'.1;:l'1:i"J:::i;:"::,.;3i#"::"1::'i,::.'"*'oenra si divasare. , c,iam este majffiHP* cp piemontan - ternrinali vechi brate pururit" ui, urr.rurui, Iacuri antropice. Jimboria- Cdmpia Grabalului

#H:ffi;i',,i,;.111*l:,:*.Y;Tiiji;liiliilT::"-1,^,1.x,: r. vanrai, innuente tectonice, cumpanailffi*,x111"1;ii:"' ei"u 'oin''J..;;;l.i##;:;;1:iiJ:;JTi?#ru?:il?1Ti:lilH:;::i.:Ti,*;erase.-ioess, orasul Lipova in E,:..1#[ Tifi'Tll:f$,511];:'J:Tl1,"l':.Tli:'l:-"jl ?r L,*i1,,'prerunsiri estice de tipur goruriror,iffil['llf,',lHli,-il:ilTf'#.:ll*"1, *-::.Til;;l-"ilt,'"J#::ii.:ili::i:lit'ili"J:i:;l',ili,1i1::,l:;::lfi3.:;fl[:*iii:jT;.;;T,ri', ,;ill,i'li1"Ji'nJ"J ]iT:HJdTHiltHlT'#,,"",::$es de,asare.,""*ii,"J j,.,",i. J,;;;:':;J;i;ffi.lll",l;,jl,,,JT,.J" "iJl.""T,rJ:lifi:C6mpia Lugojului - cp golf _ rrr"g*r"i, r,i.i;;s, r;ffi,iii*i"_",,""J.:;,',x,IiilJ,;:,l'ili::ir:?fiT#;li:ii:;#;?fi.fi1]:liii..;,,1,,1,H:l[iilfl:.T;:lilf;i#,hi,?i-i'"iiJi,ij""'p..ffi;. ;;;'- r00 m ar, crima deadaposr Lugoi- nodLâ.lnpta l.|mlianei- cp de lunca cu,rêleiJ de dit,agare, raztri paralele, dansitate mare a Ltsc=arilorl1: r,a y,ta|itei ql de tanca cu re,^ ,,1,..un\,nur.tct,t,,rs,no,ris,nij tiifl7T,i7,r7,il'r*^"''Lna.np_t.a lpariutui - terase Ce con1lt)eqlo pe stanga Begai;iffil:,T,:::l?':""';:'t{,';c:kf i:f #:;;::"ff""rincon,ac,:i,rfi ;r;, ;::::iit:il*ff#:n* {"#:;"gil** ff :f [#i: ff :Ti:i; |1?;',1lfr .'"t"ff .']i::,2,::t;:::t::ir, forma senziciruttat.a, drenata ii inn,or,o,, Satcia. Figinnc, poganis, densratea cea mai

C6moia Timisoarei

.I4o ra

3iffif*itr#'I"@)C6moia Birdei

Cd.mpia T_ornacului - forma de eyantat ctr rai Jit.sros,11,,Lihlfta Gut,riei -/orna de potcoav,):1::tR,)- nt.a,rar.en,o,,r,- ,,onrrrrl f r ol,iti:,ParunderriCo Mot'otueicanpta rtopodiei


34/36

'',,i'...-' ''': $. _ovti


35/36


36/36

"e{.trp''

"'?in ,

campia de v- andra

Documents