cantec pentru nemurire - teodora anghel - libris.ro pentru nemurire - teod… · miscarea rni face...

7
Teodora Anghel CANTEC Teodora Anghel Cdnlec pentru nemurile Copyright oTeodora Anghel Copyright coTRITONIC 2018 pentru edifia prezentS. Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din carte. TRITONIC 5tr Coacizelor nr.5, Bucureiti e-mail: editu [email protected] www.trit0nic-ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei ANGHEL,TEODORA Cdntec pentru nemurire/leodora Anghel - Bucurelli:Tritonic Books, 2018 15BN: 978-606-749-356-6 82 1 .1 35.1 coperra: ALIXANDRA BARDAN Redactor: B0GDAN HRIB Coma nda nr. 277 / octombrie 201 B Bun de tipar: noiembrie 20i B Tipiritin Romdnia Orice reproducere, totali sau parlial5, a acestei lucrdri, firi acordul scris al editorului, este strict intezisi 5i se pedepseSte conform Legii dreptului de autor. PENTRU NEMURIRE

Upload: others

Post on 04-Jun-2020

36 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Teodora Anghel

CANTEC

Teodora Anghel

Cdnlec pentru nemurile

Copyright oTeodora Anghel

Copyright coTRITONIC 2018 pentru edifia prezentS.

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din carte.

TRITONIC

5tr Coacizelor nr.5, Bucureiti

e-mail: editu [email protected]

www.trit0nic-ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

ANGHEL,TEODORA

Cdntec pentru nemurire/leodora Anghel - Bucurelli:Tritonic Books, 2018

15BN: 978-606-749-356-6

82 1 .1 35.1

coperra: ALIXANDRA BARDAN

Redactor: B0GDAN HRIB

Coma nda nr. 277 / octombrie 201 B

Bun de tipar: noiembrie 20i B

Tipiritin Romdnia

Orice reproducere, totali sau parlial5, a acestei lucrdri, firi acordul scris al editorului,

este strict intezisi 5i se pedepseSte conform Legii dreptului de autor.

PENTRU NEMURIRE

capitolu

Un tdndr mergea prin pddure

Cu sdge{ile ;i arcul sdu de vhndtoare

Cknd auzi a tdndrd cdnthnd

$i glasul ei il urmd

Phn'gasi o prizonierd

Ce trdia intr-ttn stejar.

(Erutan/ Kate Covington)

Alunec pe apa rAului cu o vitezi mult prea inceati. Md uitin spate ;i-l vdd apropiindu-se de mine cu o privire incrun-tatl. Nu e de bine. Pluta mea incepuse sd se clatine din cauza

pietrelor de pe fundul albiei riului, iar eu mi lineam cu greu

de margini. Nu-mi doream si slhrgesc ud[ leoarcd si captura-

t[, in acelaqi timp.

Pun mAna pe vAsla mea improvizati dintr-o creangi plin[cu frunze gi o scufund in api. Curentul imi duce pluta spre

I I TEoDORA ANGHEL

dreapta, din ce in ce mai aproape de rnal. in fald vid podulde lemn pe care mi agteaptd Kail, aplecat printre funiile de

sustinere. inci doud sute de metri gi voi ajunge acolo, in afara

oricirui pericol.

in spatele meu, biiatul furios vdslegte cu putere, incercindsi mi prind6. Dar eu n-am fost prinsi niciodati. Sunt intot-deauna cu un pas inainte.

Scufund creanga in api qi rni imping de un bolovan pen-lru a reyeni pe mijlocul rAului. Miscarea rni face s[-mi pierdeclrilibrul. incerc sd mi redresez, in timp ce pluta d,anseazd.

dusi de curent. MAnecile cdmisii imi sunt ude, degi avusesem

grijl si mi le suflec.

Aud un strigit furios qi mi uit pe fugi in spate, ciutAndsi md asigur ci, am destul timp. Inima incepe si-mi bat6 cuputele. Biiatul se apropiase extrem de mult. Se ridicd in pi-cioare, lindndu-gi echilibrul cu ajutorul mAinilor. ii urmezexemplul. Mi uit la Kail care md agteaptd cu brafele intinse.Doar cAteva clipe pdni la impact.

Ridic mdinile in aer. Biiatul se repede spre mine. E gata

si mi princli. in ultima clipi, Kail md apucd de incheie-turi gi md trage in sus. Mi folosesc de balans pentru a-l lovipe tAndrul adversar cu picioarele in piept, aruncdndu-l pe

spate.

Dupi ce ajung pe pod, rni uit in aval dup[ cel de care toc-mai sc[pasem. Stitea ridicat pe coate pe pluta lui. Mi-ag fidorit si-l fi proiectat in ap6. Strigi ceva dupd mine, dar bol-borositul rdului e mult mai puternic. Un alt netot din catunulde ldngi satul nostru care se lduda cu lucruri prelioase.

- inci o dati am reuqit, partenere! Ar trebui si. ne facemo bandi, sau poate si ne luim o nar.5 qi slfim pirali. Tu gi cumine, echipa perfect5.

CANTEC PENTRU NEMURTRE | 9

ii zAmbesc lui l(ail, care st5. intins pe scAnduriie de lemn

ale podului ce se leagini u$or cu noi. Mi privegte o clipI, apoi

inchide ochii.

- Credeam cl ai tenninat cu nelegiuirile, Lena. Nu pot sd

te salvez mereu, gtii bine.

- Eqti un partener iscusit, dar foarte morocdnos. Mereu

imi strici buna dispozitie, spun gi mi ridic de lAngi el.

Fac paqi rnici, dAndu -i ocazia si mi prindi din urmi.Ezild,.Trec cAteva clipe pini simt podul leginAndu-se, semn

ci vine dupd mine. ZAmbesc. Pdnl la urmd, rimAne partene-

rul meu.

Odat5 ajunsi pe plmAnt, mi opresc sa-l agtept. CAnd imidau seama ci se afli destul de aproape, ii arunc o trlistufd de

piele qi o iau din loc. in jurul meu natura e atAt de frumoa-

si, totul atat de verde. O culoare care mi-a lipsit enorm de-a

lungul iernii.

- Tu glumeqti? Toate astea pentru cAteva pietre? strigd

Kail in urma mea.

- Nu orice pietre, uiti-te atent la ele. Sunt oui de dragon.

- Lena, tu nu crezi in dragoni! De ce le-ai furat?

- Aga este, dar imi place s[ r'[d in perspectivl. Daci sunt

intr-adevir ou5, atunci o si avem trei pui pe care o sl-i dre-

slm sa ne mlnAnce duEmanii.

- Baliverne. La vArsta ta n-ar trebui si ai dugmani, dar tunu pofi si stai locului. Mereu ai tlcut numai ce ai vrutl

- Kail, de ce te simt gelos? Doar te-am luat cu mine

in fiecare aventuri! spun, r5zAnd de felui lui de a fi, mereu

ingrijorat.

- Nu sunt gelos, vreau doar si faci ceva cu viala ta, ceva

constructil', zice el gi mi intrerupe atunci cdnd'i'reau si-l con-

trazic. Nu e bine sl furi. Vino cu mine, pot si te fac ucenic in

10 | TEODORA ANGHEL

partea noastre a satului, sunt sigur ce te va primi cineva dacinu vrei nicicum si urmezi destinul familiei tale...

* MA gtii de atdta vreme, am crescut impreuni, iar tucrezi cd" mi poli convinge cu asta? Sunt propriul meu ucenic,

spun gi r6d scurt.

- Lumea arde gi tu te distrezi!

- $i cu ce ar ajuta lumea daci ag deveni ucenic? Asta n-arprinde crirninalul ce sperie oamenii. Voi gisi eu o solufie silin Ravenul in siguranti..

- Lena, asta nu line de tine! Mulli au incercat, dar nimeninu reuseste si-gi dea seama ce e in capul lui, ii ia prin surprin-dere pe toli.

- Cum zici tu, Kail, spun, apoi imi continui drumul.

- Te rog, zise el qi mi apuci de mAnI.

- Nu, nu face asta! Nu-i corect! Nu te uita la rnine cu falaasta dezamdgiti!

- Lena, i1i vreau doar binelel Te rog, daci nu pentrumine, atunci fi-o pentru mama ta! $i ea iqi doregte si te gtie

in siguranfi, la locul tiu, nu ciutati pentru cine stie ce.

Oftez gi-i intorc spatele.

Pirinlii noqtri au considerat dintotdeauna ci noi doitrebuie s[ ne unim destinele, fiind o partidi buni pentrufiecare, ambele familii avdnd ceya de cAqtigat. Stiu ci;i Kaille di dreptate, dar eu nu cred ci este potrivit s-o facem. finenorm de mult la ei, dar inci nu pot accepta o asemenea

idee. Trecerea timpului mi sperie cel mai tare, pentru cistiu ca, o data ce vom avea vArsta potrivitd, pirinlii ne yorobliga sa ne cisitorim ori unul cu altul, ori cu alte partidepotrivite.

- Mergi micar citeva zile, doui, poate trei, iar daci n-osi-gi convini, n-o si te mai stresez niciodati cu asta. Te rog!

CANTEC PENTRU NEMURTRE | 1 1

Privindu-l din nou in ochi pe biiat observ speranta izvo-

riti din iniml c[ ml va aduce pe drumul cel bun. Cum de

un om ca el n-a renuntat inci la mine, chiar daci-l supir de

cele mai multe ori? Complet diferiji, dar impreurri de atdlia

ani. M[ doare sd-l vid in postura aceea, rugAndu-se de mine

sI fac ceva corect. El a fost cel care nu m-a llsat niciodati siml pierd cu adevlrat si de aceea consider c5-i sunt datoare.

- Bine, accept eu, merg doui zile! Doar atAt!

Kail zdrnbeqte triumfhtor qi mi ia in brafe. E pufin mai

inalt decAt mine, de aceea pot inci, ziri stilpii satului peste

umlrul lui. DupI ce-mi di drumul se scuzl ci este agteptat,

apoi o ia la fugi. Fierarul e un om dr:iguf, de la care iti t'ace

plicere sd invefi, aqa incdt nu m[ mir:i de ce Kail l-a ales pe

el ca mentor.

Drumul mi conduce in inirna satului, trecdnd pe lXngS cei

doi stAlpi sculptali cu insernne strlvechi, meni{i s[ ne pdzeas-

ci pe toli de spiritele rele. Aceasta e o tradilie veche, mult mai

profundl decAt cele ap[rute recent. Pe cAnd str[mogii nogtri

aveau incredere in naturl ci-i va aplra, multe sate au uitatde Mama noastri si si-au gisit alte lucruri in care si creadi.

Acum lblosesc pentru protecfie capeteie inamicilor, atArnAn-

du-le la geamuri sau chiar de stdlpii satr,rlui. Poporul crede

c[ acestea se vor treziin cazul unui atac gi vor {ipa cu toatiputerea dupi ajutor.

Dar ai mei nu. Ei au rlmas la vechile tradilii, avAnd incre-

dere numai in vorbele druizilor si in zei.

Satul meu, Raven, se afli in nordul lumii, in mijlocul pi-durii, ferit de toate vdnturile rele, pdstrind vechile cuvinte cu

sfinIenie.

Pe vremuri, se spunea ci druizii puteau comunica cu na-

tura, erau legali la un alt nivel. Dar acum, aceste lucruri au

12 I TEODORA ANGHEL

devenit doar povegti, iar ei - simpli vindecitori. in pidurilenoastre, aceste legende inci sunt crezute gi se vorbe;te despre

un orag pe nume Druantjanis, construit in cinstea zeilei con-ducitoare a druizilor. Ea a fost prima din neamul nostru, iarnoi, copiii ei.

Ca si ajungi druid trebuie sd ai sdngeie zeifei in vene, s[provii din familie de vindecitori. inci de mic copil, soarta tae deja stabilitl, iar tu nu te poli opune. Blestemul mogtenirii.Nu am cerut niciodati sa mi nasc intr-o familie cu asemenea

responsabilitd.li.

Acoperiguriie de paie se zaresc ici-colo printre copaci, de-

venind din ce in ce mai dese. Siteniilucreaz| de zor la cdte

ceva, fiecare urmdrindu-si cursul normal al vie{ii. Dar oare

acesti oameni nu se saturd niciodat[ de normal?

Mai fac cdliva pagi gi-l observ pe bdiatul de la care furasemcele trei oui de dragon. E departe de satul lui, de aceea mdgdndesc ci pe mine md cauti, de fapt. Hainele lui ude leoarciindici faptul ci nu reusise, totusi, si rimdni pe pluti, iar asta

m[ amuzi teribil.il vld intorcAndu-se ci.tre mine qi mi, gribesc sd. mi, as-

cund dupl cosurile cu fructe. El iqi continui drumul cu fafaincruntatd, iar eu alelg cdtre casi, strecurdndu-mi atent prinlocuri mai pulin vizibile.

Nu e un asezare mare, de aceea ajung repede in fala casei

mele. Intru gribiti pe uga de lemn. in camera mici gi preapulin luminatd, mama amesteci intr-o oala pe foc. Rochia ei

de cAnepi are pete verzi la mAneci, de la plantele pe care leculegea mereu. E una dintre Oyates, clasa druizilor timidui-tori. Degi e concentrata la potiune, n-are cum sa nu audi uga

trintiti de mine.

- Pldurea vorbeste, fetito, vorba se duce repede.

CANTFC PENTRU NEMURTRE | 13

* Pidurea vorbegte gregiL.

- Copil neslbuit! Cdnd o si te invefi minte, Lena? Ai fost

marcat5 si cu ace..., di ea sI spun5.

- Nu e nevoie s6-rli aduci aminte de fiecare dati. Nu-i

un lucru pl5cut.

iqi muti privirea asupra mea si, lisdnd lingura de lemn

in oali, mi ia in brafe. Mi strAnge tare, aga cum obignuiegte

s-o facd, deoarece e extrem de puternicd. Si frumoasi. Uneori

sunt geloasi pe ea pentru c[ arat[ atAt de bine, pentru ci e o

persoani atAt de buni. inlotcleauna ii ajuti pe bfi cei ce au

nevoie gi face toate astea fXri s5 ceari ceva la scliimb. $tiu cin-o s[ mi descurc ca druid, iar acest fapt are s-o rlneasc[

enorm; e radilia famiiiei noastre, iar eu o si dezamigesc pe

toati lumea.

incercasem sd ascund cAt rnai mult timp ci n-am tragere

de inirni pentru aceasti meserie, acest dar, insi acum I(ailmd qantajase si merg. O alti persoand pe care nu vreau s-o

dezamlgesc.

- Eqti un copil bun, Lena, dar trebuie si ai grija. Fd ceea

ce trebuie.

- Am s-o fac, spun cu inima in g'it, am si m[ duc la

Arawn. Dar numai pentru doud zile! Iar daci nu-mi place,

renunt.

- Me bucur si aud asta! Eqti pe drumul cel bun! zice

mama plini de lumini in ochi qi cu fafa radiindu-i de 1-ericire.

- Mda... Mi duc s[-i caut pe Kara qi Otis, spun, apoi midesprind de ea gi o las si-gi termine treaba.

in spatele casei avem o mici parcela cu legume, unde fra{ii

mei mai mici igi petrec majoritatea timpului. Le place sd aibigriji de plante gi sI le cAnte toati ziua. E un semn ci vor fidruizi mai buni ca mine.

r4 | TEODORAANGHEL

- Ai ajuns la timp! strigi Kara entuziasmatd, sdrindu-miin brafe.

- La timp pentru ce?

- La timp si vezi zdna inflorind!Zdna e floarea ei preferati. Are petale mari, galbene qi

infloreqte doar atunci cdnd apune soarele. Kara o considerdmagicl, lisati in urmi de vechii druizi.

Codilele sale brunete se leagin5" incet, in timp ce eopi-la danseazi pe lingn floarea ei, cAntflndu-i o baladi pe caremama obignuiegte s6 ne-o fredoneze inainte de culcare.

,,Un cAntec pentru nemurire", ii zice ea. De-a lungul ani-lor, acesti melodie a ajuns si mb calmezein orice situalie qi

de multe ori nu realizezcd.nd il cdnt in gdnd. E o poveste, olegendi despre un ydnitor gi o tiniri legati trup gi sufletde stejarul cel sfhnt. Tdnirul se indrigosteqte de frumuseleafetei gi o ia forfat cu el acasi. Dar fata nu moare, ci se trans-formi intr-o floare, in felul acesta devenind nemuritoare.Sufletul ei urmeazS. si diinuiasci mereu aldturi de inima ei,pidurea.

Din straturile cu legume se ridici. Otis, plin de pimdnt pe

faji. Cu dosul palmei il intlnde gi mai riu pe obrazul sting,apoi mi salut6.

Ajuns ldngi Kara, mi intreb din nou cum e posibil ca eidoi si fie gemeni. Kara e bruneti, are pistrui, in timp ce Otise blond murdar, cu tenul misliniu. De unsprezece ani mi mirde felul lor de a fi, atAt de diferifi din punct de vedere fizic, darcu caractere atit de apropiate.

- Otis, vreau si te uili la nigte obiecte pentru mine, pofi?Biiatul se pricepe la lucrul manual Ei-mi poate spune daci

oudle sunt autentice sau nu. Deqi nu mai vizuse in viala luiunele reale, le examineazi pe toate trei cu mare griji, iar eu

CANTEC PENTRU NEMURTRE | 1s

aqtept plin[ de speranfi. Dupi cAteva momente, arunci un

ou pe jos. Jip, speriati.

- Nu-fi face griji, Lena, sunt de lemn! Dar sunt foarte

frumos lucrate, mai ales acela roqu.

- Egti sigur?

- Bate in el, si vezi cd. nu se sparge.

- Poate are coaja mai groasl.* Nu-i gol pe dinduntru, e doar o bucati de lemn, spune

biiatul, iar eu oftez tristi.

- P6stra{i-le voi, zic, apoi intru in cas[.

O strigd in timp ce e0 il ascultd

Dintr-un inel ro;u de ciuperci.

nino cu mine,

Vino din patul tdu de stejar!"Ea se uitdla ellinigtitd

,i doar cldtind din cap.

Aud unul, apoi inci unul. RAnd pe rAnd, toli cocogii insat incep si cdnte cu putere. in fiecare dimineali ne trezesc pe

to{i o dati cu primele raze de soare.

Ce ne-am fi fhcut dacd nu erau ei? Cine ar da o strigarepentru intreg satul? Ar fi pripid, oamenii ar pierde lncepu-tul zilei, iar munca n-ar mai merge la fel de bine. Se spunechiar ci li se-ncurci m0inile in ile celor ce nu se trezesc cindtrebuie, iar pentru mama aceste irwdlituri din vechime suntimportante.

CANTEC PENTRU NEMURTRE | 17

Druizii simt altfel puterea vorbelor. Pentru ei, totul este

adevlrat; chiar qi povegtile inventate sunt posibile in gdn-

dul 1or. ln ceea ce mi priveqte, nu pot crede ceva fhr6 s[ vlddovezi.

Legitura dintre om gi naturi existl dintotdeauna, nu de

la primul druid. Sunt anumite semne pe care trebuie s[ lecunoqti gi vei vedea lucrurile altfel. FoEnetul pldurii poate fide ajutor atunci cAnd vrei sd {i se piardi urma, dar qi atunci

cAnd caufi pe cineva. Diferenfa sti in semne qi in sunete. Cu

cit petreci mai mult timp printre copaci, cu atAt ajungi s6-i

cunogti mai bine.

Dar unele legende sunt simple ndscociri. Nimic nu pare

adevirat. Primul om care a devenit druid era atdt de legat de

copacul sacru, incdt acesta i s-a aritat sub forma unui chip qi

i-a vorbit. Mulli cred povestea asta, dar nu qi eu. Nu pot simd incred in ceva ce nu se Etie daci este real. De aceea gtiu cd

nu-s potrivitl ca druid.Mama este cea mai buni din sat la licori gi tratamente,

iar tata este foarte puternic, amAndoi sunt ficuli pentru asta.

Frafii mei mai mici ii mogtenesc, doar eu'ii dezam[gesc. Nupot nici micar si cred toate legendele, atAt de sfinte pentru ei.

Fac de rAs familia, trigAndu-i pe toli in picatele mele gi

mi urisc pentru c[ nu sunt atit de priceputi la lucrurile im-portante. Cui ii trebuie si qtie cum si fure mirunliquri sau

si se strecoarefrrd. urm6? De ce nu puteam qi eu sd tratez

oameni sau si protejez satul de spirite rele? Ur6sc s[ vid citde tare ii dezamdgesc gi n:o si uit niciodati felul in care m-au

privit atunci cdnd am fost insemnatl. Un alt simbol al ruqinii,

unul mai vizibil ca altul.

La marginea satului se afld casa celui mai bitrdn qi, tot-

odati, celui mai puternic druid din zona noastri. Plrintii

capitolul 7