cap 7 mru in agric-2015

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

1/34

Cap. 7

MANAGEMENTUL RESURSELOR

UMANE ÎN EXPLOATAȚIILEAGRICOLE

Definirea managementului resurselor umane în agricultură

Asigurarea, organizarea şi utilizarea forţei de muncă

Elemente de psihologia muncii în agricultură

Raţionalizarea proceselor de muncă în agricultură

Normarea muncii în agricultură

Salarizarea în agricultură

Relaţiile management – sindicate

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

2/34

Definirea managementului resurselor umane înagricultură

• Managementul resurselor umane în agricultură reprezintă acea latură amanagementului prin care se urmăreşte antrenarea şi direcţionarea personaluluide care dispune o exploataţie agricolă.

• procesele de muncă se întrepătrund cu procesele biologice şi se condiţionează reciproc;

• mai mult ca în alte sectoare ale economiei, munca din agricultură necesită o

varietate mare a cunoştinţelor profesionale; acestea se dobândesc atât prinpregătire profesională, cât şi prin instrucţie practică şi necesită un timp îndelungatpentru desăvârşire;

• în general, în activităţile agricole comparativ cu alte ramuri există o varietate multmai mare a lucrărilor, precum şi o intensitate a efortului fizic şi intelectual, ce semodifică în timp;

• caracterul sezonier al activităţilor, determinat şi de dependenţa muncii faţă de

factorul biologic, particularizează, de asemenea, munca din agricultură;• din cauza unui grad mai redus de mecanizare a lucrărilor din agricultură, consumul

de forţă de muncă şi implicit cheltuielile cu aceasta, deţin o pondere mare înstructura consumului şi a cheltuie-lilor totale de producţie;

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

3/34

Asigurarea necesarului de forţă de muncă

• Asigurarea cu resurse de muncă a exploataţiilor agricole comportă unaspect cantitativ legat de asigurarea numărului strict necesar de personalmuncitor în funcţie de potenţialul de producţie al exploataţiilor şi unaspect calitativ , care se referă la calificarea profesională cerută destructura de producţie, precum şi la structura personalului muncitor, pecategorii de vârstă, sex, vechime, etc.

•

Ca orice activitate cu caracter productiv şi activitatea din ramurile agricoletrebuie să fie susţinută cu un volum corespunzător de forţă de muncă.• Acest volum este variabil de la o exploataţie la alta şi este dependent de

un ansamblu de factori:• volumul lucrărilor agricole;• gradul de complexitate al lucrărilor;

• nivelul de înzestrare tehnică al exploataţiilor;• gradul de calificare al personalului;• sezonalitatea activităţilor agricole, etc.• Datorită caracterului aleatoriu al acestor factori, necesarul de forţă de

muncă din exploataţiile agricole variază în timp, nu numai de la un an laaltul, dar chiar în decursul aceluiaşi an, de la un sezon la altul.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

4/34

Criteriile de clasificare a forței de muncă

• Astfel, aceste criterii se referă la: • gradul de calificare, care o structurează în: • forţă de muncă necalificată; • forţă de muncă ce are un anumit grad de calificare; • natura resurselor de forţă de muncă:• forţă de muncă proprie; • forţă de muncă atrasă; • modul de participare în procesul de producţie:• forţa de muncă direct productivă; • forţa de muncă indirect productivă;

• natura relaţiilor cu unitatea în care lucrează:• forţă de muncă angajată cu contract de muncă pe o perioadă

nedeterminată (muncitori permanenţi, alte categorii de personal); • forţa de muncă fără contract (muncitori zilieri şi sezonieri

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

5/34

Determinarea necesarului de forţă de muncă

• În ramurile de producţie vegetală se poate realiza prin două metode:

• METODA DIRECTĂ;

• METODA GRAFICĂ.

•

În situaţia ambelor metode, baza de calcul o constituie fişele tehnologice, carecuprind, pentru fiecare cultură:

• lucrările agricole în ordinea cronologică

• , volumul acestora,

• gradul de complexitate,

• modul şi termenele de executare, • alte date ce dau conţinut acestor fişe.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

6/34

Metoda directă

• pentru stabilirea necesarului de muncitori se utilizează în situaţia când acestnecesar se calculează, separat, pentru fiecare lucrare agricolă în parte:

• în care:

• Nm – necesarul de muncitori;

• VL – volumul de lucrări;

• Nm – norma de muncă;

• Z – numărul de muncitori din formaţie (pentru lucrările complexe).

Z

N

V=N

m

Lm

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

7/34

Metoda grafică

• serveşte pentru a stabili necesarul de forţă de muncă în timpulanului. În ramurile vegetale metoda cuprinde două etape.

• În prima etapă se înscriu într-un tabel datele privind necesarul dezile-om, calculat pe luni calendaristice şi pe decade. Acestea seextrag din fişele tehnologice, separat pentru fiecare cultură. În

continuare se centralizează datele şi se întocmeşte graficulnecesarului de zile-om pe luni şi decade.• Necesarul mediu zilnic de muncitori se stabileşte pentru fiecare

perioadă calendaristică (lună, decadă), prin raportarea numărului de zile-om la numărul de zile lucrătoare din fiecare perioadă.

• Datorită faptului că, de regulă, graficul necesarului de muncitoriprezintă variaţii de la o perioadă la alta, numărul de muncitoripermanenţi se dimensionează în funcţie de cerinţele perioadei cucel mai redus volum de lucrări restul lucrărilor urmând a fi efectuatecu ajutorul muncitorilor sezonieri sau zilieri.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

8/34

Calculul numărului de muncitori permanenţi

Nr

Specificare

Lunile anului

Total pe an I II III IV V VI VII

VIII

IX X XI XII

Ipoteza I : n = Calcule:

1. z.o./exploataţie

2. z.o./muncitor permanent

3. z.o. pentru muncitori permanenţi

Ipoteza II : n = Calcule:




Ipoteza III : n = Calcule:




4. z.o. pentru muncitori temporari

5. muncitori temporari pe zi

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

9/34

Determinarea necesarului de forţă de muncă înzootehnie

• În ramurile de creştere a animalelor, din cauză că activitatea de producţieeste continuă, se recomandă ca forţa de muncă angajată să aibă uncaracter permanent.

• Numărul de muncitori din aceste ramuri este influenţat de mărimeaefectivelor de animale, de structura acestora, pe categorii de vârstă şi sex,de sistemul de creştere şi de întreţinere.

• Pentru determinarea necesarului de muncitori se recurge la norma deservire (numărul de animale ce revine unui muncitor, pentru îngrijire).

• în care:•

Nmb – numărul îngrijitorilor de bază; • Em – efectivul mediu de animale;• Ns – norma de servire.• Alături de îngrijitorii de bază, pe baza unor proporţii stabilite în prealabil,

se calculează numărul îngrijitorilor de schimb şi de noapte, lucrătorii dinechipa de servire, etc.

N

E=N

s

mmb

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

10/34

Organizarea muncii

• Prin organizarea muncii se înţelege acel proces de stabilire a unor proporţii optime,cantitative şi calitative, între forţa de muncă, mijloacele de muncă şi obiectelemuncii, proporţii care să asigure, în condiţiile date, continuitatea şi ritmicitatea

proceselor de muncă, sincronizarea şi îmbinarea judicioasă a acestora, în scopulcreşterii randamentului de lucru, în condiţiile menţinerii unui nivel normal deintensitate a muncii.

• Organizarea muncii îşi exercită atributele printr-un ansamblu de funcţii.• a) Funcţia obiectiv • asigurarea creşterii continue a productivităţii muncii, în condiţiile menţinerii unui

nivel social normal de intensitate a muncii lucrătorilor. • b) Funcţia tehnico-economică • asigurarea condiţiilor de producţie necesare pentru folosirea deplină a

aptitudinilor şi experienţei muncitorilor; • repartizarea judicioasă a muncitorilor pe locuri de muncă; • programarea proceselor de muncă; • organizarea formaţiilor de lucru prin stabilirea dimensiunii optime a acestora; • c) Funcţia socială • uşurarea muncii lucrătorilor, prin crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea şi

folosirea capacităţii de muncă a acestora; • apărarea sănătăţii lucrătorilor, prin înlăturarea influenţei negative a unor factori

asupra organismului uman;

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

11/34

Organizarea formaţiilor de muncă

• Pentru ca activitatea de producţie agricolă să se poată desfăşura în

condiţii normale este necesar ca forţa de muncă să fie repartizată pe subdiviziuni organizatorice şi pe locuri de muncă. Această repartizare se concretizează în organizarea unor formaţii de muncă, a căror dimensiune şi structură să asigure efectuarea tuturorlucrărilor, în conformitate cu tehnologiile stabilite menite să realizeze un nivel ridicat al productivităţii muncii.

• În funcţie de dimensiunea lor şi de specificul activităţii, acesteformaţii de muncă poartă diferite denumiri: echipa, grupa demuncă, brigada, etc.

• Există un număr mare de factori care influenţează dimensiunile şi structura formaţiilor de muncă.

•

nivelul de mecanizare a lucrărilor agricole;• gradul de calificare a forţei de muncă;• volumul lucrărilor ce urmează a fi efectuate;• sistemul de management adoptat, etc.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

12/34

Formații de muncă

• În exploataţiile agricole pentru culturile de câmp, cu un grad relativ

ridicat de înzestrare tehnică, activitatea muncitorilor se desfăşoară pegrupe de muncă, având o înzestrare tehnică adecvată care să permită efectuarea întregului complex de lucrări agricole: pregătirea patuluigerminativ, semănat, lucrări de întreţinere, recoltat. Dimensiunea acestorgrupe de muncă (sau echipe) este dependentă de suprafeţa exploataţiilor, de productivitatea agregatelor, precum şi de tehnologiile adoptate.

• În exploataţiile cu profil horticol, unde diversitatea lucrărilor este mare,stabilirea dimensiunii optime a formaţiilor se face utilizând două metode:

• metoda celui mai mic multiplu comun;• metoda normei celei mai mari.• Ambele metode se bazează pe datele cuprinse în fişele tehnologice şi în

normativele de muncă. Se urmăreşte ca activitatea în cadrul lucrărilor complexe să se desfăşoare în flux continuu, fără disfuncţionalităţi sau întreruperi ale proceselor de muncă.

• În exploataţiile zootehnice, cu un grad mai mare de concentrare aefectivelor de animale, forma de organizare a muncii o constituie echipa acărei membri execută întregul volum de lucrări din cadrul unui adăpost sau a unei hale de producţie.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

13/34

Elemente de psihologia muncii în agricultură

• Psihologia, ca ştiinţă cooperantă în organizarea muncii îşi aduce o

contribuţie importantă în analiza proceselor de muncă. Aceastăcontribuţie este în strânsă legătură cu problema personalităţii şi ainfluenţelor ei în orientarea, selecţia şi nu în ultimul rând, în integrareaeficientă a personalului în formaţiile de muncă.

• Personalitatea individuală constituie acea organizare dinamică a tuturortrăsăturilor psihologice, fiziologice şi morfologice ale individului şi se

manifestă prin conduita omului în societate.• Structura personalităţii este complexă având drept categorii de bază:

temperamentul, aptitudinile şi caracterul individului.• A. Temperamentul reprezintă forma de manifestare a personalităţii în

ceea ce priveşte energia, rapiditatea, regularitatea şi intensitateaproceselor psihice.

• Aptitudinile reprezintă însuşiri individuale care constituie o condiţie arealizării anumitor activităţi. Aptitudinile se bazează pe anumite predispoziţii ereditare, dar se formează şi se dezvoltă în cursul activităţii, în funcţie de mediu şi, îndeosebi, de educaţie.

• În afară de aptitudini, îndeplinirea unei activităţi este condiţionată decunoştinţe şi deprinderi , de interese şi atitudini .

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

14/34

Raţionalizarea proceselor de muncă în agricultură

• Principalul obiectiv urmărit prin raţionalizarea proceselor de muncă îlconstituie creşterea nivelului productivităţii muncii.

• În scopul realizării acestui obiectiv se impune realizarea studiului munciicare are menirea să asigure raţionalizarea metodelor de muncă şi autilizării timpului de muncă în vederea asigurării unei perfecte sincronizări între metodele de muncă utilizate şi capacităţile fizice şi intelectuale ale

lucrătorilor.• Studiul muncii în ramurile agricole are drept scop, să asigure, pe de o

parte, eliminarea sau reducerea consumurilor inutile de timp a activităţilor inutile, iar pe de altă parte, îmbunătăţirea sau perfecţionarea metodelorde muncă, a utilizării mijloacelor de muncă şi a forţei de muncă, acondiţiilor ergonomice în care se desfăşoară munca.

• Studiul muncii cuprinde două laturi principale: • studiul metodelor de muncă; • măsurarea timpului de muncă.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

15/34

Normarea muncii în agricultură

• Aplicarea normelor de muncă în agricultură contribuie la creşterea productivităţii

muncii, reducerea costurilor de producţie, la generalizarea metodelor de muncă avansate şi la ridicarea calificării muncitorilor, servind în acelaşi timp la organizareamuncii şi salarizarea muncitorilor.

• Normele de muncă stabilite pe plan republican nu pot fi aplicate în mod mecanic înorice condiţii de lucru, ele trebuie modificate când se introduc în producţie utilaje noi,sau măsuri tehnico-organizatorice, sau când se constată greşeli în modul de stabilireiniţială a mărimii lor. Ca urmare, acţiunea de normare a muncii are un caracterpermanent.

• Rolul normelor de muncă este deosebit de important. Ele servesc în organizareaproducţiei şi a muncii, reprezintă un instrument de planificare şi constituie unul dinelementele de bază pentru construirea unui sistem just de salarizare

• Normarea tehnică a muncii se referă la acţiunea de elaborare a normelor de muncă, introducerea acestora în producţie şi urmărirea îndeplinirii lor.

• Norma de muncă constituie acel volum de muncă ce se stabileşte unui executant careprezintă o anumită calificare, lucrează într-un ritm şi cu o intensitate a muncii normală pentru efectuarea unor lucrări, în condiţii organizatorice determinate.

• Stabilirea normelor de muncă se poate face folosind – metode de normare statistico-experimentale, – metode de normare tehnico-analitice.

• Din a doua grupă de metode fac parte: – metoda analitică experimentală – metoda simplificată de normare.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

16/34

Studiul muncii

Studiul metodelor Măsurarea muncii

Definitivarea, aprobareaşi aplicarea studiului

Alegerea obiectivuluide studiat

Înregistrarea datelornecesare studiului

Examinarea critică a situaţiei existente

Elaborarea metodei îmbunătăţite

Aplicarea metodei îmbunătăţite

Măsurarea timpului de muncă necesar

Stabilirea normeide muncă

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

17/34

Timp de pregãtire

şi încheiere

Tpî

Timp de bazãTb

Timp ajutãto r

Ta

Timp operativ

Top

Timp de servire

tehnicã

Ts t

Timp de servire

organizator icã

Tso

Timp de servire

la locul de muncã

Tsl

Timp poductiv

Tp

Timp de muncã

neproductivã

Tmn

Timp d e od ihnãşi necesităţi fireşti To n

Timp de întrerup er i cond i ţ i onate de tehnologie şi de o rganizare

a produc ţ iei Tto

Timp de întreruperi

reglementate

Tîr

Timp de întrerup er i

dependente de executant

Td

Timp de întrerup er i

independente de executant

Ti

Timp de întreruperi

nereglementate

Tîn

Timp neproductiv

Tn

TIMP DE MUNCA

Tm

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

18/34

Structura timpului de muncă al executantului • Timpul de muncă productiv (Tp) reprezintă acel timp în care muncitorul îşi efectuează lucrările

necesare pentru a-şi realiza sarcina de muncă ce-i revine în cursul unui schimb de lucru.• Timpul de pregătire şi încheiere (Tpî ) este timpul în cursul căruia executantul, înaintea începerii

unei lucrări îşi asigură la locul de muncă condiţiile necesare efectuării acesteia, iar după terminareaei, aduce locul de muncă în starea iniţială (luarea în primire a utilajelor, reglarea maşinilor, etc.).

• Timpul operativ (Top) reprezintă timpul de lucru efectiv, de modificare cantitativă şi calitativă aobiectului muncii (arat, semănat, prăşit, recoltat).

• Timpul operativ de bază (Tb) este timpul consumat pentru modificarea nemijlocită a obiectuluimuncii (semănatul propriu-zis, etc.).

• Timpul operativ ajutător (Ta) reprezintă acea categorie de timp necesară pentru a ajuta efectuarea

procesului principal de muncă (întoarcerea la capete a agregatului de semănat, etc.). • Timpul de servire a locului de muncă (Tsl) reprezintă timpul în care muncitorul asigură menţinerea

în stare normală de funcţionare a utilajelor (Tst – timp de servire tehnică), organizarea activităţilor în timpul schimbului de lucru, precum şi ordinea şi curăţenia la locul de muncă (Tso – timp deservire organizatorică).

• Timpul de întreruperi reglementate (Tîr) reprezintă timpul în cursul căruia procesul de muncă este întrerupt pentru odihnă şi necesităţi fireşti (Ton), precum şi timpul necesar pentru întreruperilecondiţionate de tehnologie şi de organizare a producţiei (Tto).

• Timpul de întreruperi nereglementate (Tîn) este datorat întreruperilor procesului de muncă din

cauze nereglementate care pot fi dependente de executant (Td) (întârzieri la începerea lucrului,părăsirea nejustificată, în timpul schimbului a locului de muncă) şi întreruperi independente deexecutant (Ti) (apariţia unor condiţii naturale

• Timpul de muncă neproductivă (Tmn) reprezintă timpul în care muncitorul efectuează acţiuni carenu sunt utile desfăşurării normale a procesului de muncă (refacerea unei lucrări executatenecorespunzător).nefavorabile, cauze organizatorice neprogramate, etc.).

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

19/34

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

20/34

Etapele de stabilire a normelor de muncă

• a) Etapa pregătitoare – alegerea subiecţilor asupra cărora se vor executa observaţiile de timp; – pregătirea documentaţiei necesare (fişe de observaţie); – organizarea acţiunii; – identificarea şi măsurarea factorilor care influenţează mărimea normei.

•

b) Etapa de elaborare a normelor reprezintă etapa care deţine ponderea în acţiunea de normare şi constă în: – înregistrarea duratei operaţiilor şi codificarea acestora; – prelucrarea datelor; – determinarea normelor de muncă.

• c) Etapa de aplicare a normelor : –

aplicarea pe o durată limitată a noilor norme elaborate; – compararea normelor stabilite cu cele existente anterior, – efectuarea unor eventuale corecţii şi stabilirea normelor definitive.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

21/34

Fişa de normare nr. _______I________ Lucrarea ________________________ Partea I ____DESCRIEREA___________________

Nr. crt. a) Caracteristicile locului de muncă Nr. crt. b) Caracteristicile culturii

Lungimea şi lăţimea parcelei pe care se lucrează Denumirea culturii:

Relieful: Sistemul de semănat:

Natura solului: Distanţa între rânduri:

Starea de umiditate a solului: Distanţa între plante pe rând:

Nr. buruieni/m2 Înălţimea plantelor:

Starea culturală a solului:

Nr. crt. a) Caracteristicile utilajului Nr. crt. b) Caracteristicile forţei de tracţiune

Felul uneltei sau maşinii Specia:

Nr. cap.:Dimensiunea uneltei: Talia: greut.:

Componenţa agregatului: Vârsta: starea întreţ.:

Nr. piese active: Viteza de înaintare pe brazdă m/s

Lăţimea de lucru a maşinii

Descrierea persoanelor:

Nr. crt. Numele şi prenumele Vârsta Sex Starea fizică Grad calif. Alte observ.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

22/34

Partea a II-a Organizarea muncii

1. Metoda de lucru folosită: 2. Formaţia de muncitori: 3. Organizarea locului de muncă: 4. Alte condiţii:

Partea a III-a Calculul timpului unitar

Lucrarea

Operaţia saugrupa deoperaţii

(minute)

Timpul folosit Suma corectată Numărul

termenilor Media corectată

Coeficient destabilitate

I

II

III

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

23/34

Partea a IV-a

Calculul normei de muncă

Consumurilede timp

invariabile

Tpî minute

Rest de timpnormat

minute

Consum de timp la (ha,t)

Norma demuncă

Minute şi secunde

Tb Ta Ton Td Consum total de timp la...

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

24/34

Fişa de normare nr. ____ II___________ Lucrarea ___ PR ĂSIT MANUAL PORUMB_______ Partea I _________________________

Nr. crt. a) Caracteristicile locului de muncă Nr. crt. b) Caracteristicile culturii

Lungimea şi lăţimea parcelei pe care se lucrează 1000/500 Denumirea culturii: porumb

Relieful: plan inclinat Sistemul de semănat: in randuri

Natura solului: usor Distanţa între rânduri: 70cm

Starea de umiditate a solului: normala Distanţa între plante pe rând: 25-30 cm

Nr. buruieni/m p peste 100 Înălţimea plantelor: 25 cm

Starea culturală a solului: normala

Nr. crt. a) Caracteristicile utilajului Nr. crt. b) Caracteristicile forţei de tracţiune

Felul uneltei sau maşinii sapaSpecia:

Nr. cap.:Dimensiunea uneltei: Talia: greut.:

Componenţa agregatului: Vârsta: starea întreţ.:

Nr. piese active: Viteza de înaintare pe brazdă m/s

Lăţimea de lucru a maşinii

Descrierea persoanelor:

Nr. crt. Numele şi prenumele Vârsta Sex Starea fizică Grad calif. Alte observ.

1 necalificat

2 necalificat

3 necalificat

4necalificat

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

25/34

Partea a IV-a

Calculul normei de muncă

Consumurile detimp invariabile

Tpî minute

Rest de timpnormat minute

Consum de timp la (ha,t)

Norma demuncă Minute şi secunde

tb ta Ton 5 % Td Consum total de timp la

10 min 470 1480 - 74 - 1554 0.29 ha

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

26/34

Salarizarea în agricultură

• La baza sistemului de salarizare în agricultură stă semnificaţia pe caresalariul o are pentru angajat, pe de o parte, şi pentru cel care angajează, pe de altă parte.

• Astfel, pentru angajat, salariul reprezintă: plata muncii, care asigură existenţa sa şi a familiei sale; obţinerea, prin venituri, a unei anumitepoziţii sociale; un mod de apreciere, din partea managerului a activităţii

desfăşurate.• Pentru manager (cel care angajează), salariul constituie: un stimulent pe

care îl foloseşte ca o pârghie pentru motivarea personalului; un cost carenu trebuie să depăşească anumite limite; un mijloc de recrutare apersonalului şi de a asigura fidelitatea acestuia.

• Sistemul de salarizare reprezintă ansamblul instrumentelor, metodelor şi

formelor prin intermediul cărora se fundamentează nivelul remunerării fiecărei persoane pentru cantitatea, calitatea muncii depuse şi arezultatelor obţinute.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

27/34

27

Elementele sistemului desalarizare

Salariul tari far sau de

bază Adaosurile şi

sporurile

Premii şi alterecompense

Obiectivele sistemului de salarizare

minimizarea fluctuaţiei, nemulţumirilor şi percepţiei inechităţii ca rezultat alinsatisfacţiei cu conţinutul sistemului de salarizare şi altor compensaţii;

controlul atent al costurilor cu forţa de muncă, proiectând programe care să identificevaloarea unei funcţii şi valoarea fiecărui angajat al firmei;

stabilirea şi identificarea unei bune frecvenţe şi mărime a creşterilor de salarii, precumşi restrângerea/limitarea competenţei managerilor de a acorda creşteri nejustificate de

salarii şi recompense; recompensarea diferenţiată a nivelurilor mai ridicate ale performanţelor; identificarea nivelurilor dominante ale salariilor şi recompenselor practicate pe piaţa

muncii;asigurarea corelării salariilor cu prevederile legale.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

28/34

28

Forme de

salarizare

Salarizarea în regie sau după timpul lucrat

Salarizarea în acord sau cu bucata

Al te forme

Comisionul

Premiul

•Acordul direct

•Acordul indirect

•Acordul global

•Acordul progresiv

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

29/34

29

Salarizarea în regie

Acordareasalariului tarifar

stabilit pe

Oră

Funcţie de

Timpul efectiv lucrat

După timpul lucrat sau

lună Zi

Realizarea integrală asarcinilor

şi

sau sau

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

30/34

30

Salarizarea în acord cu bucatasau

Calcululdrepturilor

lucrarevolumul de lucrări realizate

Salariul pe unitateade produs

Numărul de produse

sausau

xRezultatele muncii să poată fi măsurate

Asigurarea desfacerii (vânzării) produselor realizate peste cea contractată sau programată

Eliminarea situaţiilor de scădere a calităţii produselor

Încadrarea în parametrii a consumurilor specifice de materii prime, materiale,

combustibili, energie sau utilităţi

CONDIŢI

I

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

31/34

31

Recompensele Totalitateaveniturilor

materiale

şi

nemateriale

prezente

şi

viitoare

pentru

munca depusă

şi

calitatea de salariat

Structurarecompensei

Recompensele directe Recompensele indirecte

Salariul de bază

Sporuri ptr. condiţii de muncă

Sporuri ptr. vechime în muncă

Stimulente

Plata concediilor: odihnă şimedical

DividendePensii

Asigurări de sănătate

Plata pentru şcolarizare

Maşină de serviciu

Consultaţii financiare etc.

Salariul nominal Suma de bani primită pentru munca prestată

Salariul real Cantitatea de bunuri, lucrări şi servicii procurată cu salariul nominal

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

32/34

Relaţiile management - sindicate

• Sindicatul reprezintă o organizaţie creată şi administrată de lucrători, în scopulinfluenţării deciziilor care-i privesc.

• El are un caracter stabil, continuu, o ierarhie proprie şi se bazează pe principiidemocratice de organizare.

• Activităţile sindicatului au un conţinut specific şi se referă la următoarele aspecte:• negocieri colective cu patronatul în vederea obţinerii unor salarii mai mari şi

condiţii ma bune de muncă;

• susţinerea materială şi socială a membrilor sindicalişti;

• recrutarea de noi membri şi instruirea acestora în probleme privind viaţa sindicală.

• Finanţarea este realizată prin cotizaţiile membrilor şi au ca destinaţie, susţinerea unor acţiuni proprii, ajutorarea unor membri de sindicat, salarizarea organismelorde conducere proprii, etc.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

33/34

Conflictul de muncă

• reprezintă acele dispute care apar între angajaţi şi întreprinzătorii sau managerii unei întreprinderi, cu privire la respectarea unorprevederi ale contractelor colective de muncă, niveluri desalarizare, condiţii de muncă, acţiuni de restructurareadministrativă, concedieri etc.

•

Conflictele de muncă se clasifică după mai multe criterii:• 1. După numărul de persoane implicate pot fi:• individuale;• colective.• 2. După natura problemei aflată în dispută:•

conflicte juridice sau de drepturi determinate de interpretareadiferită a prevederilor acordurilor colective, deja stabilite;• conflicte economice sau de interese ca urmare a solicitării de noi

drepturi cu caracter economic sau social.

8/16/2019 Cap 7 MRU in Agric-2015

34/34

Formele de exprimare a conflictelor de muncă

• Revendicările reprezintă acele doleanţe sau proteste pe care membrii desindicat le manifestă când apreciază că au fost violate prevederileacoordurilor de muncă. Factorii care determină apariţia revendicărilor ţinde: timpul de management, condiţiile de muncă, regulile de guvernare,politicile economice, condiţiile sociale generale, mediul uman.

• Revendicările, pentru a avea un caracter formal, trebuie să îmbrace forma

scrisă. • Manifestaţiile sunt modalităţi de exprimare a revendicărilor, forma lor de

exprimare fiind foarte diferită. • Grevele, ca şi celelalte forme de exprimare a nemulţumirilor, reprezintă

forme legale ale conflictelor de muncă. Modul de organizare şi dedeclanşare trebuie să respecte prevederile legale.

• Formele de organizare sunt diferite: de avertisment (încetarea lucrului peo perioadă scurtă); generale (încetarea lucrului pe o perioadănedeterminată); purtarea unor însemne, fără încetarea lucrului (greva„japoneză“), etc.

cap 7 mru in agric-2015

Documents