Anulu IX. — Nr. 8. Budapesta, joi în 31 ian. 12 fauru 1874. Prenumeratiuai ie faou la toti dd. oore-• pundinti ai no*tri,jii de a dreptnlu la Be-daotinne Stattonsgaaaa N r . 1, «rade «unt a ie adresa ii corespundintiele, oe pr i vesen Redaotiunea, administratinnea b. ipeditur 'a; oâte rar fi nefrancate, nn ie yc1

primi, éra cele anonime nu se vor publica

Pentru annnole ii alte oomunioatiuni de interesu privatu — ge respunde câte 7 or. pa l inia; repetirile i e facu ou pretin sca-diata. Pretiulu timbrului oâte 80 cr. pen­

tru una data i e anteoipa.

O depesia telegrafica de ieri din Cernăuţi suna:

„Capitanaln tierei, br Eudossiu de Hurmuzachi,

a morita!" Pana candu ni va sosi reportu

si necrologu din parte competinte, ne marginimu la atât'a, adaugendu numai atât'a:

Câ a fost barbatu de mare eru­diţi une si una data — celu mai va-

[lorosu radimu de sperantia a Roma-I niloru din Bucovina; câ scormonindu [tote bibliotecele si arcbivele Vie-nei, a facutu studia si colectinni de

[date istorice — colosali, dar inca [nefolosite pona acuma; câ —- in fine [nóa de 2 5 de ani incóci, intre t o t e [imprejurârile ni-a fost amicu sinceru [si binevoitorul, desi — cam de 12 [ani s'a despartitu de noi in tienut'a I politica-nationale.

Odichnésca in pace !

Budapesta, in 11 fauru n-Astadi M S a , Imperatulu-Rege

lCiSCU Iosifll, pleca de la Viena |ntru Petropole, spre a cerceta pre

nnitoriulu a tóta Russîa, restituindu [iut'a acestui-a de anu véra si — le­in dóra «nw'striiretrjde se* vá fiöté,

aturele de amici a cu acestu vecinu «ricu.

Firesce câ acesta vediuta va sé fie, ^ — adeverulu dicendu, dejá este in jte to te intielesuri interpretata. Póté câ [are vr'unu scopu séu vr'o insemnetate

iciale, cea-ce usioru pricepemu, candu demu, cum si-punu sperantiele loru pre sta întrevedere a mariloru Imperati • Bi cei astadi la potere, si cei-ce tindu

Iii trânti pre acesti-a si a se urcá ei la aa chiar si — bietele popóra,

ióné, despoiate si maltratate de cei de ^potere!

Noi — marturisimu, câ nu astep-mi nici unu bine de la astfeliu de

^ropiâri. Câci — déca la noi acasă nu jgasesce indemnulu si modulu celu ieveratu de a îndrepta multele rele ce i le-a pusu pe capu er'a si politic'a nóua [dualismului, apoi — vai de noi si de itri'a nóstra, candu voru fi ajunsu pe Un'a doftoriloru din stramatate, fie ei

iti séu muscali! De alta parte, lumea mereu conti-

i a crede, că — ori ce Be face, se face i impulsulu venitu din Berlinu. Am

Ipinsu — dorere, de — nu mai suntemu uri noi cei dela „Albina,"cari credemu,

chiar foi magiare nedependinti o unu susu si tare, câ politic'a dlui Bis-irk este, carea ne conduce, si carea prin n'a dlui Andrâssy, si a ministeriului jiaru, si cu ajutoriulu mameluciloru Dieta — ni-a adusu pre toti la sapa

elemnu! Ei bine, cum dupa durerósele si

«tele esperiintie ce feceramu pana ama in acesta privintia, cum mai po-mu se mai nutrimu unu picu de spe-intia si credintia in aliaţii, propriamente

inamicii noştri de morte din IfO? /

MSa, a<úá se scrie, câ pe 26 séu 27 curinti va retorná la Viena / ofta-

i aminei nóstre deci ar fi: ca parin-t patriei si alu popóraloru, aici a ca­i—cu propria, dar numai propria

de mai nainte. Da, — vai, ceslabu este radimulu atâroru omeni —- pentru tim­puri crit ice! Câci — nu e de lipsa, de câtu ca cineva se vina si sé li ofere gra-ti'a, favorurile de astadi, séu si mai mari pentru viitoriu, si ei — iutş, fora nici unu scrupulu si-vor intórce dosulu ste-paniloru de pana acuma. Astfeliu sunt omenii fora principia si fora convic­ţiuni !

Dovéda sunt — speculanţii botesati si nebotesati de la ,,P. Lloyd." Si astfeliu fiindu, de locu nu ne mir amu, câ dejá se suna, chiar prin colonele lui „P. Napló," cumca diu Szldvy, intre aceste împre­jurări, tare s'ar pleca, — adecă sciţi, de sila bucurosu, a primi syatulu lacailoru sei de la „P. Lloyd 4' si a mediloci insusi intre co rifeiipartiteloru si fractiuniloru, pentru compunerea unui miniateriu din­tre aceştia, care sé-lu inlocuiósca câtu mai curendu, sperandu firesce — dóue: antaiu, câ printr'unu astfeliu de miniateriu se va salva doinni'a magiara si siste-m'a împilator ia de tiéra; a dóu'a, câ acelu miniateriu conventiunalu, pentru servitiulu ce-i face diu Szlâvy prin in­troducerea la potere, se va ingagiá a acoperi pecat ele si defeptele comisa de predecesorii sei de la 1867 in c ó c i .

Pré bine ii pricepemu pre domnii stepanitori; dar — pare-ni-se câ si-vor face socót'a fora oârcimariu! —

sa anima s i consulte, si curatu numai du­pa propriele inspiratini ale acelei-a si proceda — la mesurele necesari spre mântuirea credintióseloru sale popóra — de necasuriîe si nepastele, ce au grămădita asupra loru, de siepte ani, domnii de la potere !

In acesta leiala sperantia, cu ace­sta devota oftare din anima, dorimu ado­ratului capu alu patriei nóstre pré amate — călătoria, petrecere si retornare fe­ricita ! —

La situatiune! Budapesta, in 10 fauru n. 1874.

Jidanii speculanţi, botesati si nebo­tesati, de la „P. Lloyd," acestu sluga intimu si credintiosu alu stepanirei ma­giare pre câtu timpu acést'a mai avea favoruri mari de impârtitu, — astadi dejá incepü a-i intórce dosulu si — fru­mosu a se instrainá de catra ea. Ba in nrulu de dominec'a trecuta vinu acei domni speculanţi si i facu betei stepaniri magiare de astadi chiar afronturi de morte; adecă — sciţi, spunendu-i in fa­cia, câ — a sositu timpulu, se se duca ! aretandu-i chiar usia !

De securu aceşti speculanţi credu, cumca nouii domni ce au sé succeda, vor fi in stare a li face nóue favoruri. Mo­tivu destulu pentru d'a determina pre astfeliu de spirite sclave si conduse nu­mai de materialismu!

„P. Lloydu de domineca, in artic­lulu seu de frunte^..joonataiaed»--dape j» date positive, câ — o maioritate compac­ta si securaa guverniului nu maiessiste, că partita deăkiana, pre care s'a radi-matu pana aci ministeriulu, mereu s'a sfa-rimatu casi unu trunchiu putredu, ajun­ge a se sprime asiá :

„ Unu ministeriu, carele mai custcb nu pentru aceea, pentru că este portatu de o maioritate a representantiloru popo­rului, ci — curatu numai de aceea, pen­tru eh diferitele minorităţi afla oportunu a sista pre unu scurtu timpu lupi a — atare ministeriu nu mai e unu ministeriu parlamentariu, si cu fie-care dia, ce se amena retragerea sa, védi a lui in susu

tsi in diosu trebue sé scadă totu mai multu*

Pe acestu temeiu, lacaiulu de pana aci alu dlui Szlăvy, i dâ acestui-a ava­tul u, ca elu insusi sé-si caute pe succe­sorii la potere, si sé medilocésca intro­ducerea acelora la MSa si in fotóiele de catifea. w

Minunatul Unde au adusu lucrurile domnii magiari, de siepte ani la potere! Tóta lumea constata si aréta, câ loru si politicei loru — nu li-a mai remasu altu radimu, decâtu acele bet* elemente, pre cari ei si-le-au redicatu — de pre strate, de prin ascunsuri si gunóie, investindu-le prin fortia si măiestria — cu o in­semnetate fictiva, pre carea de feliu nu o a u ! Aci lumea intielege pre acele ebis-tintie de nemic'a, cari — fora acestu re­gimu magiaru si fora sistem'a sa demo-ralisata si demoralisatória, in veci nu se redicau din fundulu celu tulbure, celu mai de de suptu alu societăţii, alu câroru nume in veci nu erá numitu in publicu, cu atâtu mai pucinu figura acolo, unde d. e. acésta pecatósa politica redica pre unu Olteanu, pre unu Gosmanu, ba pana si pre unu pop'a Alecsa, etc. etc.

Firesce, câ astfeliu de omeni pana in celu din urma momentu vor tiené la guverniulu creatore alu loru, câci ani-m'a si consciinti'a li spune, câ prin că­derea acestui guvernu potu sé devină in níei magiare in tiéra dupa sistem'a si cu por-peri ciul u d e a recadó «iei in nulitatea loru I tarea domniloru, mereu, pasu de pasu am

O trăsura sublime a animei I Peapge^MSa, Impoi'HtOu'B ei Hegiu'a u6«

atra Elisabeta, scriu foile, câ petrecendu de curendu in München la fii'a sa Gisela , sl audindu despre grassarea cholerei si câ spita­lele sunt pline de atacaţi de acestu morbu uritu, de o data a suprinsu pre curtenii sei cu anunciarea, câ — voietce se visitedie spita­lele si se mângâia pre bolnavii de cholera! In-spâimentarea bietiloru curteni a fost mare, pre care obser van iu-o pré naltiat'a Dómna, li-a dechiaratu simplu câ, este gafa a merge sengura,daca nime n'ar avi curagiulu a o petrece.

Firesce câ — a petrecut'o apoi mai mulţi, si MSa a mersu — cum se scrie, de la patu la patu , intrebandu si mangaiandu, ici-coliâ dandu unuia séu altuia chiar man'a spre sărutare!

Dupa acesta sublime istoria, foile ba-varese incredintiédia, câ — astadi in acea tiéra — nu esiste persona mai populare , de câtu Imperatés'a,Dómn'a nóstra.

Candu [noi cetimu despre astfeliu de acte. sublime de resolutiune, de gratia si umanitate—din partea adoratiloru suverani ai noştri, atunci vocea animei nóstre tremu-randu se 'ntréba: Ei bine, óre aici la noi acasă, dupa stepanirea de totu greşita si miserabile a domniloru magiari, si dupa cumplitele isbiri din partea ceriului, őre seraci'a, suferintiele si nefericirile nu sunt sl mai multe, sl mai grele — de câtu ale nemtiloru din Bavaria, puturid bine căutaţi si guvernaţi ? Óre Marni'a tierei, plina de gratia pentru foştii ei compatrioţi — s'ar indura sl de noi, fiii si supuşii pré credin-tiosi de astadi ai ci, ca se ni aducă sl nóua mângâiere prin descinderea momentana de la inaltime — la bietu lu poporu si convingere despre trist'a stare a acestuia, si prin mântui­rea lui din ghiarele ómtniloru, cari de candu sunt, n'au sciutu de câtu a-i amari viéti'a si a-i fac» nesuportabili sarcinele essistintiei !

Atunci apoi sé auda lumea de populari­tate adeverata! ! —

Er'a ooufusiunei si a anarebiei! Onorabilulu publicu alu nostru — de

buna séma si-va aduce a minte, cum noi din capulu locului, adecă de la inaugurarea dom-

aretatu si am constatata câ, — acestu modu ti acesta cale nu póté se ne duca decâtu la scandal», adecă la despretiuiri si călcări de leg; desconsiderări pré facia de umanitate, dé dreptu si adeveru, — la generale si totale de-moralisare publica, si prin acést'a la anarchia 1

Am ajunsu la acestu stadiu. O recu­noscu dejá chiar contrarii noştri si organele loru. A peritu respectulu de lege, de autorită­ţile supreme in statu ; a peritu inorederea in omeni'a oorifeiloru statului, a peritu tóta spe-ranti'a pentru mai bine, pentru unu viitoriu mai ferice — sub aceşti omeni, cu acesta mo­rala si politica.

Ca de esse npiu aducemu, cum in vé-r'a si tomn'a anului 1872,dupa ne mai pomeni­tele blastematli ale domniloru la alegerilo pentru Dieta, toti omenii de bine si tote or­ganele nedependinti — si-manifestau indig-natiunea, dar si temerea câ, acele cumplite nemoralitâti si foradelegi, vor sé se resbune curendu si amara in contra tierei! Atunci a fost, de „Ellenőr'1 pre facia, respicatu aspusu guverniului, câ — deputaţii aleşi prin astfeliu de medilóce nelegaU, nu potu forma o Dieta legale; câ — „Diet'a nu ette legal»!" — Aci a inceputu anarchi'a.

Si — unde am ajunsu astadi? — Éta ce scrie „Alföld,'1 organu magiaru-guverna-mentale din Aradu,—éta ce scrie acel'a din in­demnulu desbaterei de mai de unadi în' Die­ta asupra drumului de feru ungurescu-ori-entale:

„Nu de multu noi am disu, că tiér'a si-a perdutu tóta inorederea, — nu num^dSatra^ -avvetu, guveiuu, ct ti cuzra cară depütatitoru Dietei. Astadi acést'a o spunemu cu tonu de o suta de ori mai apesatu,— astadi, candu rosiéVa rusinei trebue se cuprindă facia fie­cărui magiaru de omenia, privindu la proieptulu de lege alu guverniului in privintia drumului de feru orientale 1 Cu bucuria ar primi astadi tiér'a — tramiterea in data a casa a domniloru deputaţi; căci nu essiste casu, ca vre-o data ti fie apesatu a snpra bietei tieri o Dieta si o cărma mai netrebnica si. mai de­spoiata d» védia !*

Apoi — nu e acestu tonu, tonulu indig-natiunei si desperatiunei publice?! Nu e acestu limbagiu semnulu evidinte alu anar­ebiei ce domnesce la noi ? !!

Si candu acést'a pre d'o parte, soiţi cum judeca organulu magnatiloru noştri patriotici, adecă a celoru dela „M. Politika," cari in ce­stiune a drumului de feru orientale toti vota­ră cu guverniulu, — cum judeca acelu organu asupra situatiunei ?

Acelu organu, constatandu si elu reulu, confusiunea si miserabilitatea situatiunei, tote acestea le atribue tocmai acelei pârti din cas'a deputatiloru, carea mereu le descoperejsi le combate cu bărbăţia! Si — staruintia acelui organu, chiar in nrulu de dominec'a trecuta — e, ca regimulu iute se vina cu unu proiectu de lege electoral», carele trecutu prin legelatiune, sé faca guverniului posibile — eschiderea barbatiloru opositiunei firme si soli­de la alegeri si dinJH»ta\

Âdeca: nu reulu vor a combate si eschi-de acei domni, ci pre cei-ce descoperu si com­bătu reulu si pre autorii lui!

Apoi acést'a sé nu fia flórea anarebiei si reactiunei magiare ?! —

Dar — este usioru de priceputu acesta confusiune si anarchia a spiriteloru,déca vomu sei, oâ — de ce propriamente se temu domnii magiari. Ér se temu, cumca s'ar poté intemplá — se scape poterea din mane, si aceea apoi s'ar poté îndrepta in contra loru cerendu séma dela ei pentru pecattlt comise.

Totu „Alföld", mai susu citatu, in nrulu seu 31, de dominec'a trecuta, aduce la primulu loeu unu arti elu alu unui colaboratore alu seu, carele — óresicum combate pietensiunea amintita a foii, in câtu pentru dissolverea Dietei, sl — sciţi cu care argumentu ?

Pentru câ, intre împrejurările nemultiu-

I de dóue ori in septemaná : Jo i -a si mlneo'a; éra candu va pretinde im-

irtanti'a materieloru, va esi de trei séu de patru ori in septemaná.

retiulu d e p r e n u m e r a t i u n e , pentru Austria:

lina intregu 8 0 . v . a diumetate de anu 4 fl. v. a. pttrariu 2 fl. v. n

;intru Eomania si stralnetate: mu intregu 12 fl. v. a. Üumetate de anu G fl. v. a.

mtrţt comune de astadi, alegerile nóue ar f. susura cădere a partitei deákitte, precum st a opositiunti moderate. Numai ettrem'a stânga si cu ettrem'a drépta, si mai vertosu partit'a nationale ar cascigd din lupta. Căci\ — ne mai vorbindu de şerbi si de romani, atingemu numai atăt'a, că mişcarea nationale deja incepe a se observa tare el la slovaci — cei altmintre­lea atâtu de domoli !

Noi — credemu acestei sincerităţi ma­giare. Ce insa urmédia de aci ? Nemic'a alt'a, decâtu: in locu d'a asculta si considera in ór 'a periclului si nevoiei comune sl pre pa­trioţii — asia numiţi estremi, si a nume pre naţionalităţi, — a merge mai de parte albu — pre eaUa minUumi si insielatlunei publice — pan" la sîcura perire!

Poftimu patriotismu domnescu, semtiu de onóre si de dreptate si frăţietate magiara! Si astea sunt elementele, ce vor a creiâ, ci-viliaa ai consolida unu Imperiu potericu la Dunărea de josu, care, Imperiu sé inlocuiésca pe Turci'a moribunda!

Am procopaitu. —

Budapesta, in 9 fauru 1874. Adecă este positivu, cumca ministeriulu

Qladstone in Anglia, la alegerile ce tocmai se termina, a suferitu perderi grele, deve-nindu in minoritate cu aprópe 40 de voturi.

Tóta lumea ae intrebâ : cum őre s'a po­tutu intempld acesCa? Câci tóta lumea scie, cumca Btepanirea liberaliloru,pre candu pre d'o parte politic'a loru n'a precipitatu reformele, pre d'alta a naintatu forte multu buna starea publica — materiale ai spirituale a tierii; a nume a facutu economii considerabili, a usiu-ratu dările ai a aolvitu in timpu de 5 ani din urma 200 de milióne din detori'a de statu!

Căuşele caderei, multi in multe moduri le aplica. Cea-ce nime nu póté nega—e, câ diu. Qladstone a'a inaielatu reu in calcululu seu — in câtu pentru dissolvarea parlamen­t u l u i ; — e l u adecă a socotitu a au prinde ai confunde pre conservativi prin ne asteptat'a diaaolvaresiprin pripitele alegeri nóue. Candu coliá — ce ae vedi! Conservativii, ca ómeni iateti si pururiâ ou tote eventualităţile in prevedere, «urau deja gat'a, compacţi ai or-ganisati; d'alta parte tocmai liberalii, nepre-vediendu intemplarea, ae aflau in completa ne'ngrigire, cu totulu derangiati!

Duoi faptori poterici de altmintrelea — au contribuitu absoluta al materialminte la învingerea conaervativiloru, si acést'a apari-tiune este fóite durerósa pentru omenii ce iubescu umanitatea ai doreacu progresulu ai nobilitajrea genului omenescu in totalu, casi in specialu. Dóue monopolé mari, cele mai maţi dia Anglia, au luatu resoluta parte la alegeri cu multele lor mediloce, in contra li-beraliloru ai pentru conservativi: monopolulu ărvmuriloru ferate, ai monopolulu fabrican­ţilor» de bere si de spirtuóse.

Facia de ambele minist, libéralu s'a aretatu sub tóta atepanirea sa forte ageru controlatoriu ai restringatoriu. Millióne a trebuitu aé platósca drumurile de feru —

glóba ai desdaunare peniru negrigintiele si daunele intemplate in funcţiunea loru; de asemenea inca mai mari perderi au suferitu cei cu beuturile spirtuóse — prin mesurele guverniului liberale, cari mesure s'au luatu pentru a infrenâ beti'a. Acum intreprindiato-rii, astfeliu — intru interesulu ómenimei controlaţi, globiti si restrinsi, si-au resbunatu prin influintiarea alegeriloru.

Déca acum in Anglia poporulu nu-Bi pricepe mai bine interesulu, ce sé ne miramu, câ alu nostru bietu poporu, cu totulu nees-pertu in luptele politice, atâtu de desu cade viptima amăgită intrigeloru si coruptiuniloru domniloru magiari de la potere ! —

Budapesta, in 8 fauru n. 1874 . Incidintele — ori câtu de miserabilu,

este mai interesante, decâtu ca se-lu potemu trece cu vederea ai se nu-i dâmu espresiune chiar la acestu locu, ca unei afaceri de insem-netate propria.

Nu fora destula causa a stâruitu poteri­cu dilei, facendu-se luntre si punte, ca sé sco­ta pre junii noştri clerici gr. catolici din in-ititutulu vienesu de la „Sant'a Barbara, unde prosperau binisioru si se cultivau national minte destulu de ne'mpedecati, si se-i aducă aici la Pesta, in bratiale omnipotenţi si — do la 1867 incóci, sengure mantuitóre — ale ma-giariamului iesuiticu.

Abia ae asiediara zeloşii noştri clerici aici, candu sl incepú a se manifesta spiona giulu si disciplin'a politiale magiara si ultra-montana moderna imprejurulu loru. Sicano-loru curendu li succese a-ii isolâ de plinu de catra lumea din afara, pentru de a-ii feri de influintie si astfeliu <de a-ii dreaâ mai aicuru, in modulu preconceputu.

Primulu actu, caro ii fece pre beţii te­nori sé sen ta cugetulu reu alu stepaniloru — fii, candu li se impedecara eserciciale in cân­tările rituali romane, — cu cuventu câ pentru acelea li remane destula ocasiune de deprin­dere, dupa ce vor fi esitu din Seminariu!

De curendu urmă alu doilea actu:. tn-terdicerea cetirii 9Albineia — confiscarea ace­steia prin Rector atu!

Indeaiertu bieţii juni remonstrara, si rogara in privinti'a ambeloru — mesure de libertate magiara; căci respunsulu li fu — negativu ; őr motivulu : câ — mesurele au pur-cesu din inspiratiunea séu denuntiaiiunea unui naltu demnitariu séu prelatu romanu !

Nu e de lipsa se spunemu câ — toti câţi au auditu de aceste intemplâri, s'au scârbitu pana in fundulu animei si— toti tienu numai pre parintele eppu Olteanu dintre prelaţii ro­mani de capace de astfeliu de fapte ! Si acé­st'a cu atâtu mai vertosu, câci pentru cea d'antaiu mesura, pre timpulu petrecerei aici a Esc. Sale, metropolitului Vancea, clericii s'au plânsu naintea aeestuia, la ce demnulu părinte archipastoriu s'a aretatu superatu si nu si-a potutu ascunde iudignatiunea pentru astfeliu de ticăloşia!

Pre noi nu ne supera oprirea Albinei din seminariulu magiariloru ultramontani,

câci noi scimu, câ prin acést'a — valórea ei ai interesarea pentru ea — cresce: pre noi ne dóré, câ unui prelatu romanu se alribue impul-sulu meriţi politiane. Părintele Olteanu, dupa noi, este detoriu — pre câtu are unu picutiu de consciintia de demnitate episcopale, ae pro­teste cu resunetu in contra insinuatiunei ce i se face. Asteptâmu acést'a de la densulu. —

„ in 10 fauru 1874. S|'iritulu de ticăloşia si miserabilitate,

bancrotatu cu atât'a ruşine in — fie-iertat'a „Patria" a lui Pista, celu-ce apoi au cercatu a-si face cuibu in — dragalasi'a de ea „Fede-ratiu ea,u apoi in — aant'a „LtratVic." din Aradu ai in — pro cuviosulu „Telegrafu11 din Sibiiu, — dar par' câ fora succesu durabile, astadi se vede câ si-a mutatu cuibul u la Clusiu, in colonele liberalului si onorabilului „Magy. Polgár."

Acésta fói'a, in nrulu seu 31, de domi­ne ca trecuta, publica pe prim'a sa facia — o corespundintia din Pesta, subscrisa: „Unu romanu opositiunale," carea cam intr'o colóna si diumetate, de o data, concentrate si con-desate, vóme asupr'a persónei lui Bdbesiu tote acele bale spurcate, câte — in timpu de unu anu, dia de dia, neintreruptu au nascocitu si versatu in colonele organului loru tufarii ban­diţi de la „Patria" lui Pista,cei creiati si nu­triţi din cruntele audori ale poporului,prin fon-dulu aecretu alu domniloru magiari, ce ni-au ruinatu tier'a!

Intr'unulu din cele mai de aprópe nu­mere ale foii nóstre vom reproduce acelu ci-tatu articlu, pentru ca on. nostru publicu só vóda, pana unde merge — ur'a, iutarea de si­ne ai de onóre — la contrarii noştri magiari, chiame-se ei liberali si opositionali, seu con-

] servativi si reacţionari! De altmintrelea — noi am spusu la

rondulu nostru — celoru de la ,,Patria", câ — ori câtu ii tienemu de decadinti moralmin-te, totu nu vom ajunge, ca candu-va vre-unu-lu in publicu sé se arete si numésca de re-dactore alu aceleia si sé priméaca responsabi­litatea pentru cele publicate acolo. Asia li spunemu cu tóta onórea astadi al celoru de la „Magy. Polg." c â — nu esaiate acelu roma-uu, opositionele seu neopositionale — sub sóre, care se aiba fruntea sl cutesarea d'a se numi pre sine, in facia publicului — de scrie-itoriulu pascuilei scarnave, cărei detera ospita­litate, al câ prin urmare — ace ste bale spur­cate vor remané in veci pre capulu onorabi­lei Redactiuni dela „Magy. Polg.l"

Se-i fie de Vne! Astfeliu de comunica­tiuni merita elu din partea romaniloru soi in colonele sale ; de atari este demnu. —

Diet'a Ungariei. Am venitu in rondulu trecutu cu repor-

tulu nostru dietale pana la puctulu, in care am aretatu câ proiectulu guverniului, relativu la calea^fe: ata orientale s'a primitu cu o nen-semnata maioritate de cas'a representanti-loru in generalu. In desbaterea speciale s'a

primitu apoi punctu de punctu fara modifi catiune. Sambat'a trecuta s'a presentatu apoi casii magnatiloru totu acestu proiectu.

Primulu vorbitoriu in desbaterea gen» rale aici a fost min-presiedinte Szlavy. Eli facil mai antaiu istoriculn căii ferate, si moto tolindu pasagiale negre pentru regimu tt» mendâ primirea.Dintre magnaţi se scolora mul­ţi contra primirii respectivului proiectu. fienduca in cestiunea acést'a,pe care—pre citii ne a fost cu potintia ni am propusu a o tri câtu mai bine,fiendu ea de mare interesupeoit viitoriulu tierii, vomu mai avé i nea multu ii vorbitu; inregistrâmu de asta data dintre maj naţii vorbitori in cestiune numai pe conti Franz Zichy.

Densulu crede, câ intréga acesta oei| une se invertesce: pe langa persón'a lui VÚ ring. Elu aréta. câ ofertulu acestuia, relatiţi la clădirea liniei Oradea mare — Clusitu fost cu 30 de percente mai eftinu, ca oferi) celoralalti competinti, ai câ guvernulu standu lucrulu astfeliu — nici nu trubiáaé-iÉ i a de unu ofertu seriosu. Dupa ce s'a finiil clădirea acestei căi, s'a de-cisu, ca rétiéül drumuriloru ferate, edificande in Tranjfj vania ae se impreune cu amintit'a lini] Ei bine ; dar acum numai era vorb'a nun de o linia de 20 de mile, ci de 80. Acum inşi s'a eschisu orice concurentia puclica, si m mai Varing s'a provocatu a-si insinua ofe$| tulu seu. Elu o si facil acést'a in primele di| ale lui novembre, si in 7 decembre legef] prin carea i se decretă coucesiunea se si prtl mulgă in ambe casele corpului legislativi ungurescu. Oratorele nu póté sé nu esprin cu acesta ocasiune, că se mai ivescu insielsjj torii sl in alte state, dar cele din TJngar|| nu au parechia.

Proiectulu totuşi se primesce. In siedinti'a casei representantiioru df

sâmbăta in 7 ale curentei, dupa cele formt! si dupa presentarea mai multoru petitiuni,i trece la ordinea dilei: reportulu comiim petitiunarie.

Mai antaiu vinu sub discusiune 21 titiuni, relative la aroudarea municipielo: Mileticiu pretinde a se ceti dintre aceiÜ petitiunea cetăţii Kikinda. Dupa o desbatere maioritatea casei decide a coti, de orace in acesta privintia acum noi póté aduce nici unu conclusu ; la ce propl netoriulu observa, că asupra aeestoru petÜ uni ae ae prouuncie] camer'a la timpulu atunci, candu va delibera asupra proiectului referitoriu la arondarea municipieloru. primesce-

Mai urmară unele petitiuni ce nu privescu, dupa cari apoi presiedintele, < scrie modulu,* in care diferitele secţiuni poti procede septemana urm. la lucru.

Totu in acésta dia se mai tienü o nt-dintia pe la 6 ore, sér'a. In acésta siedintia» anuncia , câ cas'a magnatiloru a primiţi1

proiectulu de lege, referitoriu la regularei câii ferate. Se ceteace si se decide a se sterne Maj. Sale spre intarire.

F O I S I Ó R A . ETEl,

naraţiune istorica, cetită de Gruia Lillba, advocatu, in siedint'a din 1. fevr. 1874 a societăţii Uter arie „Petru Maior U Ä

din Pesta. (Fine.)

Atvenie intră. Delocu la prim'a vedere a lui pricepuramu de ce acestu june e alesulu dorului4aecretu alu celei mai frumóse dintre frumoaele jurului. „Adveni — vini odată!" „Cu ochii sei cei mari si ridiendi asupra mea privindu, elabetiulu intorcendu-lu in mani dupa datin'a tieraniloru romani, dise:

„Domnulu administratorii a disu sé-ti apunu, câ tote carale câte astadi vor aduce grâu Ia ambariu, se nu le incarci pentru in-tórcere cu bucliucu, casi alta data, ci cu căr­buni pentru masina."

-Bine, Atvenie." „Dlui Btrainu" — privindu spre diu

de Biikeburg — i tramite diu administra tore sănătate si-i poftesce petrecere si voia buna, si" mai departe nu potii vor­bi ; o spaima momentana lu-cuprinse pre junele nostru, casi candu Iar fi lovitu unu tresnetu din seninu. Potericulu lui corpu sla­bi cu totulu, aatfclu incâtu mo semtiam si-

litu aé-i alergu intr'ajutoriu; — elabetiulu i cadiuae din mana si tienea amendóue ma­nele întinse, casi cum ar vré sé se apere; gur'a i erâ căscata, casi candu ar vré sé stri­ge dupa ajutoriu; éra ochii i erau tientiti, casi candu aru vré sé-i sbóre din capu — asupra opregului, ce erâ intinsu pre patulu dlui de Birkeburg. Noi amendoi, nepotendu vorbi nici unu cuventu, cautâmu cu ingrigire la june. Cu ochii sclipindi si totu mai multu încordaţi a supra obieptului spaimei sale, si-plecâ partea superióra a corpului spre opregu; din spresiunea faciei si din sudórea de pre frunte vedeamu, ce spaima si cutremuru l'a cuprinsu pre bietulu june. In fine, ca unu ti­gru infuriatu apucă vestmentulu, casi candu ar vré sé se convingă despre identitatea ace­luia, îndată insa ce vediü numele seu cuautu j pe breu, lapedâ opregulu cu o furia nespusa la pamentu si-lu calcâ de mania cu piciórele, si infuriatu esi afora fora a dice unu ouventu — ca si o furia adeveratu roman ésca. (Roma-nulu e dela natura blandu si rabdă multe, insa odată vatematu, intrece in furia sl pre italianu.) — Clabetiulu si-lu aruncase sub patu de mania, éra pusc'a o lăsase dupa usia, unde si-a pus'o candu a intratu la noi. Dóue minute mai tardiu lu-audiâmu in cur­tea castelului urlandu si racnindu ca unu leu si amenintiandu cu morte.

Diu de Birkeburg se recursele si cu ne­răbdare me'ntrebâ: „Ce a fostu ast'a, pentru Ddîeu?"

Eu chiamai pre Vichente si-i demandai sé puna siéu'a pre cai. „Daca poftesci, die de Birceburg, gatesce-te, ca sé mergemu la dólu-rile Turciloru."

Ajungendu aci, ni se oferi unu aspectu neasteptatu si nesplicabile. In midiloculu ruineloru, pre pamentulu inca udu de plói'a de ieri, vedeamu — pre Saveta ingenunchian-du, cu fruntea atientita spre un'a din co­lumne si cu manele încleştate preste capu. Perulu ei manosu si negru erâ despletitu si incalcitu spandiurâ peste umeri. Ea plângea si suspina; strigand'o, ea se intórse catra noi cu faci'a plina de lacrime. La vederea dlui de Birkeburg, ea sari si spumega ca o tigra iritata si se arunca asupra lui, astfeliu, incâtu betran'a Ruja, (numele épei,) se spariâ si mai câ trentiâ pe calaretiu din spate-i, atacatu fora veste. Saveta apuca ép'a de fréu, si o trase si impinse cu o potere ce nici odată n'asi fi supus'o la ea, si înfuriata strigă inspaimentatului calaretiu: „Tu, Dom­nule, tu senguru lu-poti mântui, tu trebue sé-lu impaci si mantuesci, tu trebue se mar-turisesci si sémi faci atestatu, câ n'am avutu nimicu cu tine.—Du-te si lu caută si adu-mi-lu aici!"

Numai cu mare truda am fostu in stare sé indepartu pe infuriat'a dela calu. Mi dedei tóta trud'a spre a o imblandi, si-i spusoi să siéda aci pre o petra. Ea se si facu din ce in ce totu mai blânda, cum i erâ firea de comunu ; si-redicâ manele si ochii cei frumoşi, inundaţi

de lacrimi, spre diu de Birkeburg, rogandu-íe si dicendu: „Domnule — apune-i, câ - ci fo8t'am eu vr'odata — cu tine — „Nu poti vorbi mai departe ; o roşiei» înfocata i aeok

perl faci'a angerésca, si éra ae văietă, sui-pinandu si acoperindu-si faci'a cu manele, ii érasi plângea cu amaru de se innecâ in lacrime, Numai dupa una óra am potutu s'o mai lini-scescu, de ni enarâ următor iele cam greu de priceputu:

„A trebuitu ae-i promitu a veni aici candu si candu demanétia, pentru ca se n«. vedemu. — Ei, dara potut'am eu se esu afora' dilele trecute ? Astadi insa am lasatu tote li o parte si am venitu aici, câci am crediutu oii domnulu strainu astadi nu ae va sculă aaia de demanétia ca unu tieranu, si pentru di dupa plói'a mare de ieri nu póté merge in gradina. Am cursu deci afora si l'am ast tatu "

„Dar' pre cine ?* intrebai eu. „Pre Atvenie, Domnule," dise ea rusi-

uandu-se ei mereu, de abia o pricepeamu. „Ei bine! Apoi ce s'a intemplatu - ? • Atvenie a venitu si m'a intrebatu, ca -

candu am fostu aici de domineca ? „Eu i-am respunsu: „Nici odată, pentru câ n'am potutu. Atunci Atveaie s'a maniatu si a disu : Éu ti voiu spune, candu ai fostu aici: Ieri ai fostu. aici, si ai luatu de sub petra opregulu ce ti-l'am cumperatu la tergulu mare si-ti voiu spune, de ce de domineca pana astadi (vineri) n'ai venitu aici: pentru câ ai de lucru cu domnulu

itevareflessiuní ohíarifloatórie linsinuatiunile neleiali in contra admi-\ttratiunei fonduriloru comune biseri­ci si scőlarie ale dieceseloru de Aradu

i Caransebesiu, si respective la scorni­rile tendentióse facia de ilustr'afamilia

Mocioneana. Diariulu politicii ger manu „der Osten"

(apare iu Vieria. in nrulu 1 alu seu de a.c. tpublicatu o corespundintia, ce dice câ i s'a

nisu de la Aradu, si care in nessucuoalta irespundintia de la unu altu anonimii din vansobesiu, lamentédia, câ familiei Mocio-M s'au acordatu sute de mii florini impru-nturi din fondurile romane bisericesci si nlarie comune, câ dupa enorm'a suma a ca-ateloru domnii Mocionesci nn platescu inte-leler stanti, ce se urca la multe mii de flo-, ma nici la repetitele provocări nu res-

ndu. si astfeliu banii alocaţi la dénsii cu o-atiuni, sunt periclitaţi in detrimentulu po-nlui si a destinatiunei loru sublime, pen-i poporulu scapetatu materi almin te !

Anonimulu corespondinte din Caran-«tu vorbesce de procederi partiali si abu-

)fo ale Epltropiei la acordarea imprumutu-jora, de împrumuturi date la individi ce nu liedu garantiele ipotecarie recerute. Ér diu »nimu din Aradu, denuncia famili'ailíocío-m cu provocare la unu cutare documentu i conspectu ce la cape tatu de la o mana

Jjeditata, va se dica de la atare membru alu Ipitropiei (!) prin urmare ambele aceste sspundiutie sunt atientite in prim'a linia ipra administratiunei epitropialo , infe-ddu-0 pre acést'a, ca pre o corporatiune, ce

ui bisericesci — fora garanţia destula, [-acorda împrumuturi bog tiloru, detra-

du'sucursulu de ajutoriu seraciloru.

N'am aciutu nimic'a despre aceste invi-Ti, câci nu cetisemu „Osten" nici candu j Aradu, pana nu veni aTelegrafulu-Ro-m" din Sibiiu, A le reproduce — fara iunu comentariu, dupa acést'a reprodu-du-le sl diariulu politicu „Federatiunea" iPesta, pe langa câte-va observatiuni — isi escusatórie; de unde apoi urma dia-inemtiescu „P. Lloyd" si dupa elu mai

|celea lai te diarie magiare, bucinandu si uosindu cele scrise in „Telegrafulu,"' dar

ivertosu in „Federatiunea." Atari apari-*i moralminte ni impunu d ;torinti'a d'a cta si cbiarificá stimabilulu nostru pu-i despre starea cea adeverata a lucrului! Premitemu, câ érá sé dámu desluciri si

rificâri obiective redactiunii de la „Oştea," anunciandu-se prin diarie suspinderea

itui diariu prin politi'a din Viena, — n'am ntu satisface acestei datorintie; ér „ Tele-fylui Romanu" n'am voitu se-i mai refle-bu, cumca reproducendu cele scrise in

»" fora do nici o observare din partea sa, a s'a facutu vinovatu si de risu, câci asiá

jimintitu cele ce au reprodusu din fóia ofi-i „Lumina," publicandu tocmai registrulu

Brasiloru, la care provoca corespundinte-|lai Osten de la Aradu ! — Seu câ dóra nai corespondintele anonimu, celu cu re­

gistrulu, si-a mascatu demiciliulu la Aradu, — fiindu elu aiurea? 1

Se póté, câ acelu corespundinte e din Aradu, — dar ori de unde va fi, elu este unu denunciate reu voitoriu in tóta privinti'a, câ-ruia de feliu nu i vine la socotéla, câ banii cei mulţi se remana la domnii Mocionesci, a-deca la 4 locuri atâtu de secure, — ci ar dori se se distribue in sute de pârticele, prin cari sé se geschäftuesca, si mane-poimane sé de­vină ne-incassabili si se ajungă préda proce-seloru la judeciale nóstre cele faimóse; ér epitropí'a sé fie pusa in perplesitatea d'a vin­de ipotecele oferite, ca sé le cumpere străinii cei mai banosi, câte cu unu bagatelu !

De aceea nici nu ne mirâmu, câ acei drăgălaşi de corespondinti ai lui „Osten,"adecă unulu pretinsu dinCaransebesiu, cel'a laltu din Aradu — aflara ospitalitate in colonele ace­luiaşi diariu; — precum nu ne miramu, câ „Feder atiunea" nóstra a grabitu a se folosu de binevenit'a ocasiune, spre a face de ruşine pre colegulu „Telegraf u-Romanu" cu observa­tiuni, in modulu seu justificatórie ; nici nu ne mirâmu, câ diariele străine cu animositate năvăliră a buciná nescocirilc malitióse, dar' ne uimimu si scandalisâmu de manier'a Te-legrafului-Romanu, ce apare sub auspioiele fundatorelui, respective a succesorelui Archi-episcopu si Metropolitu, care este presiedin­tele Epitropiei fonduriloru si scie cum s'a intemplatu primirea fonduriloru, respective cessiunea obligatiuniloru Mocionene de la Ierarchi'a serba din Carlovetiu ! — Astfeliu „ Telegrafulu" de siouru scia câ :

1. Epitropi'a provisaria. numai in 24 iuliu 1873, pe temeiulu concluseloru sinodali s'a constituitu, despre care constituire, proto-colulu siedintieloru si Regulamentulu de pro-cedere, publicatu in fói'a oficiale „Lumin'a," ai in „Albin'a," la publicatu si insusi, de unde

I a vediutu si s'a convinsu — câ : conditiunile 1 relative la acordarea imprumturiloru le au [ stabilitu sinódele eparohiali de Caransebesiu

si Aradu, si câ acele conditiuni lega manile membriloru Epitropiei.

2. „Telegrafulu-Romanu" scie, câ dupa instrumentul» de predare si primire, de datulu Carlovetiu 9. novembre 1872, pre care asis-doriá l'a publicatu in solonolo sale, obligaţi­unile primite de acolo, nu sunt ale domniloru Mocionesei de astadi, ci inca dela fericitulu Ioanu de Mocioni din anulu 1854, pre cum aretâ on. Redactiune a Albinei in nr. 6 de estu timpu ; si câ numai unic'a obligaţiune a ilustrei dómne Catarina Mocioni datédia din 6 Iuniu 1871 despre sum'a de 60,000 fl.; éra diu Andreiu de Mocioni a luatu asupra si detori'a de 21,600 fl. a lui Iovan D. Nicolica din Temesior'a, fiindu câ se afla intabulata, pe o casa cumperata de la acel'a.

Va sé dica, la domnii Mocionesci sunt 223,350 fl. v. a. care suma socotita cu 82/4 pro­cente, fructifica pa anu interesa de 18,984 fl. 75 cr. in folosulu fonduriloru nóstre. (Cu 5583 fl. 75 cr. mai multu pre anu decâtu la sorbi !)

Tóte aceste siese obligaţiuni sunt inta­

bulate pe ipotecole domniloru Mocionesci la loculu primu, si toti au solvitu interesele punctualu inainte pe fie-care semestru — nu­mai dómn'a Catarina, si diu Antoni» au in-tardiatu cu cele de pe anulu trecutu 1873, dar au dechiaratu Escelentiei Sale, părintelui Metropolitu presiedinte alu Epitropiei, câ primescu a solvi pe timpulu restantie-loru interesele de intardiare dupa interese!

Ve intrebâmu dar pré cinstitiloru dni de la „Telegrafulu" : orc nu se cuprindu ace­ste date in registrulu ce l'ati reprodusu din „Luminai, Si asiá dara; óre a fost onorabilu a le retacé! ?

Ore n'ati vediutu Dvóstra, câ met unulu dintre domnii Mocionesci de astadi n'au luatu Împrumuturi din fondurile romane bisericesi comune, ci sumele aflatórie la ei datédia inca de la Carlovetiu, de mai mulţi ani?

Ore n'ati vedintu din actele ce le ati publicatu in fói'a Dvóstra, cumca la primirea fonduriloru de la Carlovetiu n'a participa tu nici unulu dintre domnii Mocionesci; ma fiindu ei membrii la ambele sinóde eparchiali — singuri au cerutu ca sé fie eschisi de Ia veri ce comisiune oe ar avé d'a face cu trób'a fonduriloru comune ?

Ore n'ati publicatu Dvóstre tóte actele apărute in „Lumina", — fora d'a ve fi po­fti tu cinev'a, si n'ati vediutu câ dd. Andreiu si Oeorgîu de Mocioni au solvitu pan' la unu cruceriu interesele deobiarandu câ, se invo-iescu a solvi sl cele urcate de la 6 — la 8% de împreuna cu prestatiunile speseloru de manipulatiune ?

Ore n'ati publicatu Regulamentulu si n'ati vediutu §-lu 12, care prescrie: câ „de spre fiecare siedintia se face protocolu regulatu ou decisiunile intrege despre veri care obieetu si cu anumirea fiecărui voiu, unde conclusele nu saru lud unanimu?!" — si de ce óre ati tacutu ca pescele, candu nu ve sfiirati a re­produce acele perfide si malitióse învi­nuiri ? ? !

Cine nu cunósce aci condemnabil'a rea vointia, dar totodată si rafinari'a pretinsiloru corespondinti ?!

Tient'a învederată a fost! ca sé faca sfara in tiéra, sé suspicionedie Epitropi'a, pentru ca sé aiba ocasiune de a ofensa si dis-gustá pre domnii Mocionesci — in mai multe privintie, dóra si ca sé-ii faca se" depună ca­pitalele de la sine, spre a le poté imprasciá la câţi toti, pana un'a alfa — pentru Ge­schäft !

Ei bine, — e vorb'a Bé spriginimu po­porulu ; dar cine nu voiesce acést'a ? Au fost caşuri unde unii numai pentru scopulu specu-latiunei de cămătăria au cerutu împrumuturi din fondu, si Epitropi'a ii-a respinsu, conside-deranduîsi preferindu pre cei cu trebuîntie pentru nevoiele proprie ; apoi tocmai acésta cestiune a provocatu dispute in siedinti'a trecuta a Epitropiei , câci unii părtineau acordarea de bani in sume mai mari, pentru individi, cari n'aveau trebuintie proprie, ér alţii prefereau pre cei cu lipse.

Lasati-ve domniloru de asemeni manie­

re si intrige, de asemeni învinuiri nejusto ; fiţi mai leiali si serioşi, câci —intr'adeveru — „ap'a trece, ér' petrile remanu."

Epitropi'a nóstra intru inplinirea da torintieloru sale se acomodődia Regulamen­tului de procedere, basatu pe conclusele si-nódeloru eparchiali, ea 'si-publica protocó-lele in foile oficiali: poftimu a Ie ceti si ve veti convinge despre neadeverulu, despre ca-lumni'a insiunatiumloru, ve veti convinge câtu de neleiali si reu-voitori ati fostu, candu nu pregetarăţi a reproduce acele scornituri malitióse.

= Dealtmintrelea avemu informatiuni positive.' câ faimosulu corespundinte, ăiuOaten este colaboratorele oficialei nóstre „Lumine" si archidiecesanului Telegrafu, unu teneru forte curagiosu, si resolutu la inspiratiuni pururiá paratu — a dâ cu bard'a'n luna sl — a face servitie — celoru ce au aspiratiuni, si planuri mari. Elu petrece de unu timpu in Viena, se intielege — pentru perfecţio­nare !#)

Vedi die Dtssann •— aci apoi este cuî-bulu spionagului malitiosu si infernale: A avé agenţi in Vien'a, ca sé fabrice calumnii si mintiuni din Caransebesiu si Aradu!

Aradu, 5 ianuariu nou, 1874, Ioanu Moldooanu, Petru Petroviciu,

Contabilulu Epitropiei notariulu Epitropiei.

Proiectu de Regulamentu,**) pentru administrarea fonduriloru biseri­cesci si şcolari, comune 'Dieceseloru romane gr, or. de A r a d u si C a r a n s e b e s i u .

§. l . • Fondurile bisericesci si scolarie, comune

dieceseloru romane gr. or. din Aradu si Ca­ransebesiu, anume : l.fondulu generale comunu bisericésca; 2. fondului pentru unu seminariu gr. or. romanu ; 3. fondulu general» scohriu comunu; in care se cuprindu si fondurile — a) pentru edificiul» preparandiei comune din Aradu, b) celu asiá numitu convictuahi pentru preparandi; 4. fondul» invetiatorescu pentru pensiuni; 5. fundatiunea Ballaiana pentru stipendie, — remanu conformu compu-setiunei si destinatiunei loru, nedespărţite, só se vor administra in comunu, spre care scopu se constitue o administratiune comuna, de si­ne statatória, cu scaunulu in Temesióra.

Acesta administratiune va porta numi­rea de. „Direcţiunea fonduriloru bisericesci si şcolari, comune Dieceseloru rom, gr. or. de Aradu si Caransebesiu — í» TemUióra," — avendu propriulu seu sigilu cu acostaşi in-scriptiune.

§ .2 . Acésta Direcţiune si-va îndeplini acti­

vitatea sa in dóue direcţiuni: una curatu ad-ministratória de fonduri, ér cealaltă manipu­lator ia de cassa.

*) Pricepemu ! Dorere, déca va fi acésta suspi­ciune întemeiata, precum sémena ea, mai vertosn dupa turb'a atacuriloru de asta tomna ale acelui teneru — in „Lumina" si „Telegrafulu R." — apoi potemu dice, ca dintre toti ajutoraţii din banii Mocionesoiloru, Be -sanu si Slaviciu au pusu ingratitudinei cea mai scanda-lósa corona! R e d .

**) Elaboratulu comisiunei d. Temesióra.

unu, care locuesce in castelu; pentru câ i chititu ca se-i placa de tine; pentru câ i infrumsetiatu cu opregulu ce ti l'am itu dela tergu si asia, chitită si frumósa, in

lele in cari trebuia se mergi cu mine la ferica si la joculu mare, ai cursu — la elu! li, asia ! Am aflatu eu tóte ! Te am prinsu ! lipoi—continua Saveta—apoim'a batutusi Ijuratu, câ se împuşca si s'a dusu ! Cauta-lu,

anule, cautalu, caci se'mpusca !" „Asia ! Acuma te pricepu, Saveta," disei

|i ,8pune-mi insa, ce s'a intemplatu cu opre-i? unde si candu ti-1'a datu ?"

,Eu nu sciu nimicu de nici unu opregu, anule, ce dice câ mi l'ar fi adusu dela orasiu.

koluaub j>étra ar fi trebuitu se-lu aflu, dar iniei urma de opregu nu s'a gasitu !"

,Ba pre draculu, — unde, in care olu ? „In est'a d'aci," dise ea si-mi aretâ

tea urna. „Dar, pentru Ddieu, cum veniţi voi

lendoi la acestu olu?" „Ei, die, lumea e rea si invidiósa; feteloru

le ciuda pre mine, fecioriloru pre elu, pentru "ne avemu in dragu amendoi. Tata-mio, kic'a de mine, nici nu vrea sé scia d'acést'a, ja elu vre ca se me mărite dupa Nicolae iuritu,pentru câ acel'a va cumperâ curendu nentu, diumetatea de sesiune ce se va ide la Monostoru ; apoi elu e unu economu ptu, Atvenie insa c sluga seraca, e nimica.

,nu ne potemu încrede nimenui pre lume, âtu lui Ddeu si nóa. Asiá, Atvenie vine

adese ori aci si-mi pune câte o chitutia de flori séu o siedula in acestu olu, éva eu venindu aici si aflandu darurile lui, me bucuru si-i lasu totu acolo câte ceva de mâncare seu beu-tura.

Aha / Urn'a dela templulu lui Marte — una carutióra pentru o posta improvisata de amoru! Ore d. de Birkeburg, mar.lo archeologu nu ar fi disu câ vr'o costa fripta de berbece e unu essemplariu din anticele sacrificia ro­mane ?! Dealtmintrelia eu pricepeam tóta istori'a : Leganatu de speranti'a dulcei res-plate, ce va capetá pentru darulu celu fru-mosu, Atvenie a cursu calare a casa si a a-flatu — nu preadorat'a sa, ci opregulu, daru-itu ei, pusu odată cu diminéti'a pre patulu ca vaierului! In totu casulu o situatiune picante !

„Dara nu i-ai spusu tu lui, câ tu nu scii nimica de opregu, si câ n'ai avutu nimicu cu domnulu strainu — ?"

„Nu, Domnule — me intrerupse Sa­veta si se scula; ochii i schinteau de mania in consciinti'á demnităţii fameiesci, vatemate de morte — f!„nu, Domnule, la cuvintele lui n'am potutu dice nimica. „Nu," — din partea mea, — ar fi trebuitu elu insuşi sé dica, cu intréga suflarea lui!" (cuvintele pro­prie ale fetei.) „Eu" — adause — „eu nu i mai potu dice nici unu cuventu, insa, dom­nule, tu spune-i!"

Ca unu Deus ex machina esl acu Atvenie din pădure. Trebue sé fia ascultatu multu in ascunsu, câci nu mai erá infuriatu cumerá

asta demanótia, ci erá molcomitu si nu cute-8á a privi spre necagit'a de Saveta, carea inca nu priviâ spre elu in sacr'a ei indigna-tiune. Eu indata profitai de ocasiune,.

„Vini 'ncoci, netareulo," i disei „si pune astu vasú de pétra asia cum a fostu mai nainte." ,

Elu si-sucl manecele, si apucă cu tóte poterile sale urn'a,— insa petronulu n'a fostu de mis atu din locu.

„Singuru nu potu, domnule," diso elu. „Asia ? 1 — Potutu-l'a dara fét'a sin­

gura se-lu rădice, séu au trebuitu se se opintésca mai mulţi omeni ? Si daca bărbaţi au radicatu petroniulu, cine a aflatu opre­gulu — prostule? ! Firesce, ast'a n'ai potutu tm sé scii astadi diminétia; aceea insa ai trebuitu se scii, câ omeni'a unei fete cu su-fletu si cu inima curata stâ mai tare, decâtu petroniulu acest'a, mai tare decâtu munţii din Ardealu, si câ omenia unei fete ca Saveta nu se póté scóte din rădăcina — numai éca asia — magaru!" (Cuvintele proprie ale descrietoriului scenei , reproduse in ori­ginalitate, carele, precum se vede, nu pro scie romanésc'a.)

„Este, Domnule!" confirmă elu suspi-nandu si caută la Saveta.

„Bani, si érasi bani, — aceştia normé-dia si tiranisédia lumea pana diosu la acestu poporu pucinu ci vilisatu/" eschiamâ cu indig-natiune diu de Birkeburg, candu i-am imparte-situ istori'a Savetei.

In aceasi di séra, vediuramu pre Sa­veta îmbrăcata, spre suprinderea nóstra, in opregulu nou, ce diu de Birkeburg i-lu deduse inderctru lui Atvenie. Saveta acu erá vo-iósa cum o vediusemu totudeauna si umblă prin casa ca o ciocârlia ce sbóra in aeru can-tandu.

„Asia de framosu s'a rogatu, seraculu, si l'am ier tatu ;" mi răspunse ea perplessa la întrebarea câ — cum de porta opregulu si e a ia de voiósa inc* astadi ?

Dilele urmatórie diu de Birkiburg n'a mai amblatu sé caute anticitâti, ci petrecea mai tóta diu'a la notariulu locului. Câteva dile mai tardiu, candu se pregătea sé plece, m'a rogatu sé vinu la elu cu Atvenie si cu Saveta.

„Eu ti sum detoriu o satisfactiune," dise elu catra Atvenie, „pentru ór'a cea plina de necasu ce eu, firesce nevrendu si deci in modu nevinovatu, ti-am causatu. Aci, in ace^ ste scrisori, ti dau titlii de posesiune asupra acelei diumetâti de sesiune, ce s'a licitatu la Monostoru, si carea s'a inscrisu, pre vecia,pre numele teu Atvenie Maiedolianu. Acuma si tu esci unu economu cu moşia. Si acuma, Saveta, credu câ tata-to nu te va mai sili sé te mariti dupa Nicolae celu uritu , ci vei fi fericita cu Atvenie dimpreună."

Nici odată n'am facutu cu mai mare bucuria pe interpretele. —

§•3 . Direcţiunea administratória do fonduri

va consta dintr'unu presiedinte si din siese membri directiunali, cu unu juris-consultu.

Presiedintele se va alege alternativ-minte, odată de unulu, odată de celalalta Sinodu eparchiale, avendu sinodulu Eparchiei aradane a face inceputulu.

Déca postulu de presiedinte ar deveni vacante mai nainte de a fi espiratu periodulu de trei ani, pentru care a fost alesu, ale­gerea suplinitória ó face acelaşi sinodu, ér intrevenindu casulu si necesitatea na­inte de intrunirea sinodului eparchialu, atunci alegerea pon'la intrunirea sinodului eparchialu provisorminte se indeplinesce prin plenulu consistoriului acelei Diecese.

Atâtu presiedintele, câtu sl membrii Directiunei, si jurisconsultulu se alegu pre unu periodu de trei ani, potendu fi re-aleşi.

Dintre membrii directiunali pre trei, adecă pre unulu din cleru si pe duoi din civili, ii alege .Sinodulu Eparchiei din Aradu, ér pe ceialalti trei, asemenea unulu din cleru si duoi din civili, ii alege Sinodulu Eparchiei de Garansebesiu.

Fie-care Diecesa pre unulu dintre aceşti membri lu-alege dintre bărbaţi calificaţi pen­tru atare postu — din Temisióra séu din cea mai de aprópe vecinătate.

§• 4. Direcţiunea fonduriloru va tiené pen­

tru afacerile sale siesse siedintie plenarie in anu, totu la dóue lune un'a; ér siedintie orde-narie in fie-care luna câte un'a, avendu totu a dóu'a siedintia ordenaria a coincide cu cea plenaria din aceeaşi luna.

In caşuri de mare necesitate si urgin-tia, presiedintele este indreptatitu a convoca siedintia estraordenaria, atâtu simpla, câtu sl plenaria.

La siedintiele plenari au a fi chiamati toti membrii Directiunei si spre tienerea loru legale se recere presenti'a celu pucinu a patru membri si cu presiedintele.

Siedintiele ordenari se tienu regulatu cu cei mai de aprópe duoi membri, câroru pentru aceste siedintie senguru numai se vor da diurne si spese de călătoria.

Siedintiele precum cele plenarie, asiá sl cele ordinarie, se tienu regulatu la prim'a do­mineca a lunei.

§. 5. Se tiene de competinti'a siedintieloru

plenarie : incuviintiarea de împrumute, — dis­punerea incassăriloru de capitale si de inte­rese, — luarea mesureloru necesari estraorde-nari intru interesulu fonduriloru, — compunerea repórteloru anuali catra ambele sinóde epar-chiali — despre starea fonduriloru si despre activitatea Directiunei, — censurarea si sub-sternerea pre langa observatiunile ce ar aflá de lipsa — a computeloru anuali ; in fine facerea de proiecte pentru mesurele ce ar aflá de lipsa spre completarea organisatiunei sale.

Dimpreună cu reportulu seu anualu Direcţiunea substerne ambeloru sinóde si unu preliminariu despre tote spesele administra-tiunali.

§• 6. In competinti'a siedintieloru ordinari

cade: scontrarea pe ne-asteptate — in fie-ca­re luna a cassei, asemnarea imprumuteloru incuviintiate si deslegarea tuturoru obiecte-loru de administratiune comuna, ce nu se tienu ospresu de competinti'a sicdintiei ple­narie.

S. 7. In siedintiele plenarie conclusele se iau

dupa maioritatea absoluta a voturiloru. Candu voturile membriloru presinti s'au im- j partitu in dóue, votulu'presiedintelui decide; î de asemenea candu voturile cu alu presie- [ dintelui împreuna se impartu in dóue pâr ti \ egali, partea in carea este presiedintele se redica la conclusu.

§• 8. Yotarea se face pre facia, si de câte ori

este diferintia de păreri, votanţii se insómna in protocolu dupa nume.

§• 9. Despre decursulu si decisele siedintie­

loru se tiene protocolu regulatu, care se au • tentica la incheiarea fie cârei siedintie, sub-scriindu-se de presiedinte si de toti membrii directiunali presenti împreuna cu notariulu.

Unu protocolu fora aceste subscrieri nu este autenticu; dar membrii sunt detori a subscrie in data co elu corespunde deliberâriloru intemplate.

§ . 1 0 . Presiedintele are detorinti'a a trece in

ordinea in care au intratu intr'unu protocolu de intrate — tote chârtiele date séu adresate la Direcţiune, precâtunumai se póté in acee­aşi diua, provediendu-le cu datulu presenta-tiunei si cu numerulu curinte, si subscriindu acelu protocolu, pre câtu nu Tar tiene elu in-susi, cu incheiarea fie-cârei dile.

§. 11. Presiedintele pentru ostenél'a sa va

primij o retributiune de 600 fl. pe anu, ér pentru scripturistica unu pausialu de 300 fl,

Membriloru din afara se va respunde pentru dilele petrecute in caletoria si la sie­dintia câte 5 fl. de dia; de asemenea li se voru compensa spesele de călătoria cu câte 50 cr. pentru una mila de drumu feratu si .1 fl. pentru una mila], cu post'a; ér membrii din locu vor primi o tacsa de trei florini pen­tru presintia la siedinti'a dilei.

Cu facerea protocolului siedintieloru se va insarcinâ controlorulu de la cassa, că­rui pentru fie-care siedintia de diua i se va dâ o remuneratiune de 3 fl.

§• 12, Manipularea cassei se indeplinesce de

unu perceptore si de unu scrii toriu cassale, carele din urma se va insarcinâ pl cu agendele de controloru.

Ambii aceştia sunt detori, pentru mani­pularea cassei, a depune câte o cauţiune, si adecă preceptorele in valóre de o data si diumetate a salariului seu, ér controlorulu in valóre simpla a salariului seu, in chârtie de statu, in ipoteca pupilaria, séu in numerarul. Pentru suma depusa in numerariu, se res-pundu depunatoriului interese de 7%.

8. 13. Salariulu preceptorelui va fi de 1200

fi; ér alu scriitoriului-controloru de 800 fl. la anu.

§: i4 . Disciplin'a si provederea cu pensiune

séu escontentatiune a functionariloru cassali dupa servitiu mai indelungatu, se va regula prin normative speciali. Pana atunci presie­dintele ocasiunalminte va propune directiu­nei si va face a se vota — tote mesurele dis-ciplinarie necessari in conformitate cu dis-

1 pusetiunile acestui regulamentu. §. 15.

In oficiulu perceptorelui cadu urmató-riele afaceri: a incassá banii, chitandu re-gularminte sumele primite — a face solvirile asemnate la cassa din partea directiunei, — preceptiunile si erogatiunile a le insemná regulatu in diurnaln si de aci in cartea prin­cipale, — cu capetulu fie-cârei lune a in-cheiâ in diurnalu perceptiunile si erogatiu­nile si restulu a-lu trece pe lun'a viitória, apoi resultatulu fia-cârei lune intr'unu con-spectu a-lu substerne prin Direcţiune capi-loru din ambele diecese, acést'a celu multu pon' in 5 a fie-cârei lune, — a tiene in evi-dintia esacta solvirea intereseloru si candu acést'a ar intardiâ,nainte de tienerea siedintiei ordenarie a face Directiunei aretare, pentru admoniţiunea detorasiloru,—a compune corn putulu anualu despre intréga manipulatiu nea cassale de peste anulu incheiatu si ace­stu computu in timpu de siesse septemani a-lu substerne Directiunei fonduriloru spre a urma conformu dispusetiunei concerninte din §. 5.

§. 16. Scrii tor iulu-oontroloru alu cassei — va

tiene pentru sine unu diurnalu despre cele per-cepte si erogate — va subscrie cu percepto-role împreuna chitantiele despre solvirile fă­cute BÍ petrecute in diurnalulu cassei, — va pro vedé agendele scripturistice ale cancelariei cassei, cele-ce in §. precedente espresenu sunt impuse perceptorelui, — va subscrie totu cu perceptorele impreuna tote conspectele ce au a fi substernute Directiunei, de asemenea sl computulu anuale despre intróg'a manipula-tiune cassale; in fine elu va avé si funcţiu­nea de notariu in siedintiele Directiunei, con­formu §.-lui 11.

§. 17. Perceptorele si controlorulu vor tiene

unu inventariu esactu despre tote aparatele

si reohisitole cancelariali si ei sunt solidar­ul iute respunsabili pentru tote cele primite si insemnate in inventariu.

§• 18. Tote obiectele de valori, precum : oble-

gatiunile publice si private, cărticelele case-loru de economia, contractele despre aucta lOpercentuale, sei. scl. se vor păstra in cass'a de feru, de la care una cheia va fi la presie­dintele Directiunei, un'a la perceptore, ér a trei-a la controlorulu cassei.

Perceptorele va avé sl o cassa de mana, in care insa nici o data nu vor poté sé ro­mana peste nópte mai multu de 100 fl. Su­mele mai mari pururiâ cu incheiarea óre-loru cancelariali se vor depune in cass'a de feru.

(Finea va urma.)

Varietăţi (Nota bene /) De câte-va dile din diferite

pârti ni se cere—si ni se ofere pretiu bunu — nrulu 64 alu fóíei nóstre din anulu trecutu ; este adecă nrulu ou articlulu, pentru care nalt'a stepanire ni-a intentatu procesu de pressa. Incredintiâmu pre onorabilii domni, ce se interesédia de acelu articlu, că noi n'a-vemu nici măcar unu essemplariu din acelu nru alu Albinei!

(f) Din Jurjova, oottulu Carasiului ni se anunciâ, cum o casa pré buna de negotiatoriu remase prin mórtea proprietariloru cu totulu pustia, anu in sept. reposandu Iotia Nedelco-viciu, omu solidu si evlaviosu, ér la mediloculu lui ianuariu a. c. reposandu unic'a sa fiica si erede, Elena Nedelcoviciu in flórea teneretie-oru sale! — Astfeliu de fatale este sortea unoru familie. —

= (Invitare la balnlo rom) din Temisióra-Fabricu, ce se vá tiene in 2/14 febr a. c. in otelulu la „3 Regi," in favorulu societăţii de lectura romane: Bilete se potu capetâ la diu presied. S. Paraschieviciu, strat'a „3 frundie de nucu" si sór'a la cassa. — Luminosu m.p. Not. comitetului.

3 R (InSCiintiare.) La recercarea colegiale din partea m. on. d. Frédéríc Damé, directore la diariulu francesa „La Roumanie" din Bucu-resci, publioâmu cu plăcere, precum câ : A esistu de sub tipariu : -ARNDABIULU GENERÁLD OFFICULE ALU ROMÂNIEI," unu volumu de lussu in 4° de 300 pagine, cu fotografi'a I.I.L.L. Domnitoriulu ai Dómn'a; cu o charta a României si unu planu alu orasitt-lui,ß«cwresci.Cuprinde: unu calauzu alu Boma­niei, uude se gaaescu reunite datele etnogra­fice, statistice, istorice, limbistice, si pito-resci cele mai complete, precum sl adresele tuturoru demnitoriloru si functionariloru su­periori ai Statului si tuturoru banchieriloru, comerciantiloru, advocatiloru, mediciloru, in-gineriloru, architectiloru, proprietariloru din Bucuresci, si tóté din orasiele principale. — Depositulu generalu e la Szöilösy <fe Grâve-Calea Mogosióiei 40, in Bucuresci. —

Nr. Esib: 32. Epitr. fond.

Insoiintiare. Pl. tit • domnii membri a Epitropîei

provisorie pentru administratiunea fonduriloru comune bisericesci si scolarie ale diecesel oru de Aradu si Caransebesiu, ou acést'a se insciin-tiédia spre orientare: cumca prossMa sie­dintia lunaria ordinaria din pedece intrevenite, nu se póté tiené la diua defipta dupa ordinea staverita prin §. 10 alu Regulamentului prov. de procedere, adecă joi in 7/19, ci mane-di vineri in 8/20-februariu a. c , — in orele si localităţile indatinate.

Aradu, 8 febr. n. 1874. Dr. Atanasiu Sandor, m. p.

presiedinte substitutu. Petru Petroviciu, m. p.

notariu.

PublicatiDni tacsabilf. Concursu

Pentru staţiunea invetiatorésca din Co-mun'a Sacosiulu-turcescu, protopresbiteratulu Jebelului, se escrie concursu cu terminu de siese septemani dela antai'a publicare in „Albina."

Emolumentele sunt: 105 fl. v. a. in bani, 30 meti de grau, 30 meti de cucurudiu, 100

Ib. de clisa, 100 Ib. da sare, 25 Ib. de lua nari, 10 stengeni de lemne, din oare are» incaldi sl scola, 4 j ugere do pamentu aratót cortelu liberu cu 1 jugeru de gradina.

Doritorii de a ocupa acestu postu, ii avisati: suplicele instruate in aenaulu Sl tutului org. bis. si adresate Comitetului ţa chialu, a lo tramite dlui protopres. A sandru Ioanoviciu in Zsebel.

Sacosiu-turcescu in 25 ianuariu 1874, In contielegere cu diu protopr. taráctua

1—3 Comitetulu parochink

Concursu, Pentru vaoant'a staţiune invetiatorfo

din comun'a Costeiu, protopopiatulu Fagel lui, se escrie concursu cu terminu de sil septemene de la antai'a publicare in „Albin

Emolumentele sunt: 73 fi, 50 cr. in bani, 15 meti de grâu, 24 meti de cui rudiu, 100 bl. de cliaa, 100 bl. de sare, 15 de luminări, 10 stangini da lemne, cârtiri Va jugeru de gradina pentru legumi.

Doritorii de a ocupa acést'a statin sunt avisati, recursele loru, instruate in sulu statutului organicu, ai adresate Cornii tului parochialu, a le tramite dlui protopo Atanasiu Ioanoviciu in Fagetu.

Costeiu, in 23 decembre 1873. In contielegere cu diu protopopu

3 — 3 Comitetulu parochialu.

Concursu. Pentru staţiunea invetiatorésca din C

mun'a Poganesti, protopopiatulu Făgetul) ae escrie concurau cu terminu de siese sept mani de la antai'a publicare in „Albina."

Emolumentele sunt: 63 fl. v. a. in bai 10 meti de grau, 20 meti de cucurudii 50 lb. de cliaa, 100 lb. de aare, 12% lb. luminări, 8 stangini de lemne 1 jugeru < pamentu fenatiu; cartiru liberu cu 7< jugei de gradina.

Doritorii de a ocupa acestu post sunt avisati, recursele loru inBtruate sensulu statutului organicu bisericescu, adresate Comitetului parochialu, a le trami dlui pppu Atanasiu Ioanoviciu in Fagetu,

Poganesti, in 23 decembre 1873. Cu scirea mea:

Atanasiu Ioanoviciu, m. p. protopresbiteru.

3 — 3 Comitetulu parochiâ

Concursu, La vacantea staţiune invetiatoré*

dela acól'a confesiunala din comun'a drepl maritória romana Zsena in protopop. Lugo aiului, cottulu Carasiului, se deschideConcun cu terminu de siese septemani dela prim'a pu blicare in „Albina."

Emolumintele sunt: 200 fi. v. a. salari anualu, 8 stangini de lemne, din cari v avé a ae incaldi sl scól'a, 3 j ugere de pamenti parte aratoriu, parte pentru fenu, cortelu li beru cu gradina pentru legumi de unu jugen

Concurenţii au a adresa recursei loru, instruate in intielesulu statutul! org. bisor. catra On. Sinodu parochialu gr or. din Zsena ai a le tramite la Diu Georyk Pesteanu, protopu in Lugoaiu.

Zsena, in 7 ian. 1874. In contielegere cu Diu protopopu tractuălo 3—3 Comitetulu Parochialu.

Recomendare de servitiu.*) Unu barbatu june romanu, carele a d»

pusu essaminulu notarialu in limb'a romani si magiara — naintea comisiunei din Aradu, doresce aplicare sub conditiuni acceptabili-langa care-va oficiu notarialu. Chiamârilei ofertele sunt a ae adresă ai ae vor primi sat adres'a: Dlui P. A. la post'a din Nagy-Bárod, comit. Biharú. 3-

Díu'a intrunirei domniloru invetiatori romani confes,

din inspectoratele Temesiu si Vinga este vineri in 8/20 fauru a. c. —

*) Publicatiunile in acesta rubrica, de acestu » prinsu, se facu ómeniloru noştri pentru 2 fl. v. a. -de trei ori. —

I» TiPOGRAFiuLu LUI Emerica Bartalits REDACTOKU KESPUNDIETOKIU Vincentin Babesin.