capitolul 2 instalaţia de balast
TRANSCRIPT
Capitolul 2 Instalaţia de balast
CAPITULUL 2 INSTALAŢIA DE BALAST
23
Capitolul 2 Instalaţia de balast
2.1 GENERALITĂŢI PRIVIND INSTALAŢIA DE BALAST
Întrucât condiţiile de exploatare a navelor sunt de aşa natură încât acestea sunt
puse în situaţia de a naviga complet încărcate, goale sau parţial încărcate, s-a impus ca
necesitate crearea unei instalaţii care să poată asigura navei o stabilitate cât mai bună.
Se cunoaşte faptul că nava este calculată să navigheze cu o anumită încărcătură având
centrul de greutate într-o poziţie care asigură navei o stabilitate pozitivă şi astfel aceasta
poate înfrunta condiţiile uneori grele întalnite în misiunile sale. Pentru menţinerea
acestei stabilităţi se recurge la ambarcarea sau debarcarea unei cantităţi de apă de mare
în tancuri special amenajate pentru acest scop.
Astfel, instalaţia de balast deplasează centrul de greutate al navei, pentru a o
aduce la asieta dorită, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit
din apa de mare.
La navele comerciale prin descărcarea mărfurilor înălţimea metacentrică a navei
se reduce, înrăutăţind stabilitatea. Pentru a asigura o stabilitate suficientă în condiţiile
de navigaţie de pe marea liberă, în tancurile de balast se ambarcă apă de mare de
greutate B, care se adaugă deplasamentului navei goale, Δg.
În diagrama de caracteristici de carene drepte ale navei se intră cu valoarea
deplasamentului navei balastate Δ1= Δg+B şi pe curba Δ(T) se va obţine pescajul navei
balastate T1=T+δT. Intersecţia dreptei T1= const cu curba Zc(T) va da cota
metacentrului de carenă Zc1, iar intersecţia cu curba r(T) se obţine noua rază
metacentrică r1. Cota centrului de greutate după balastare, ZG1 este:
unde: ZB – este cota centrului de greutate al apei de balast.
După ambarcarea apei de balast, înălţimea metacentrică finală h1 creşte la
valoarea:
Pentru ca această creştere să fie maximă, cota ZB trebuie să fie minimă, deci
tancurile de balastare transversală trebuie aşezate sub puntea dublului fund.
La mineraliere datorită densităţii foarte mari a mărfii, o dată cu încărcarea,
centrul de greutate coboară mult înălţimea metacentrică transversală şi deci stabilitatea
24
Capitolul 2 Instalaţia de balast
navei devine excesivă, cu urmări de disconfort pentru echipaj. Prin excepţie la acest tip
de nave se utilizează tancuri de balast-aripă plasate sub puntea principală (cota ZB
mare), care sunt umplute odată cu încărcarea navei. Această soluţie se aplică uneori şi la
navele de transport mărfuri generale.
Figura 1. Diagrama de carene drepte
2.2 ROLUL INSTALAŢIEI DE BALAST
Instalaţia de balast are rolul de a asigura:
stabilitatea navei prin modificarea centrului de greutate a navei balastate;
pescajul minim la pupa necesar funcţionării propulsorului;
posibilitatea corectării asietei navei provocate de încărcarea neuniformă a mărfii
la bord sau a eventualelor avarii produse sub linia de plutire a corpului navei.
Pentru ca instalaţia de balast să-şi poată îndeplini rolurile funcţionale, ea trebuie sa
îndeplinească următoarele condiţii de siguranţă:
- asigurarea funcţionării perfecte, folosind o cantitate minimă de balast;
- asigurarea unei deplasări reversibile a lichidelor prin tubulaturi;
- împiedicarea pătrunderii lichidului de balast în tancurile şi compartimentele cu
altă destinaţie;
- asigurarea nescufundabilităţii navei din cauza pătrunderii apei prin conductele
instalaţiei.
2.3 CLASIFICAREA INSTALAŢIILOR DE BALAST
25
Capitolul 2 Instalaţia de balast
În funcţie de gradul de generalitate al utilizării, instalaţiile de balast se clasifică
în:
a) instalaţii de balast generale care se întâlnesc la navele de transport mărfuri
generale, cu scopul de a realiza modificarea pescajului mediu şi de a corecta înclinările
(longitudinală şi transversală).
b) instalaţii de balast specializate care se întâlnesc la spărgătoarele de gheaţă,
la navele port-containere, portbarje, la docurile plutitoare şi la submarine.
La navele spărgătoare de gheaţă se pune problema ca instalaţia de balast să
realizeze pe timpul staţionării navei oscilaţii cu perioade foarte mari, astfel încât, pe
timpul staţionării, nava să nu fie prinsă de gheaţă.
La navele portcontainer, portbarje sau Ro-Ro, ce îmbarcă greutăţi concentrate
mari, se pune problema corectării rapide a înclinărilor cauzate de dispunerea excentrică
a greutăţii la bord. Există nave portbarje la care încărcarea barjelor, se face prin
balastarea navei de bază. Pentru submarine, instalaţia de balast determină condiţia de
imersiune şi de ridicare la suprafaţă.
2.4 CONSTRUCŢIA INSTALAŢIEI DE BALAST
Instalaţiile de balast sunt compuse din:
1. pompe centrifuge;
2. tubulaturi de balast;
3. tancuri de balast;
4. clapeţi de bordaj;
5. magistrala Kingstone;
6. armături de comandă şi control.
26
Capitolul 2 Instalaţia de balast
În figura următoare este prezentată schema unei instalaţii de balast de la bordul unui
cargou de 8700 tdw.
Figura 2. Dispunerea instalaţiei de balast la bordul navei
În figură s-au utilizat următoarele notaţii:
1 – tancul de balast din afterpic;
2 – sorbul instalaţiei de balast;
3 – tubulatura de aerisire a instalaţiei de balast;
4 – valvule;
5 – pompa instalaţiei de balast;
6 – filtrul Kingstone;
7 – tancul de balast din forepic;
8 – valvula Kingstone;
9 – casetă de valvule;
10 – clapet de bordaj;
27
Capitolul 2 Instalaţia de balast
Pe conducta care duce la forepic, în interiorul tancului se montează o armătură de
închidere, acţionată de pe puntea pereţilor etanşi, în scopul preîntâmpinării inundării navei
prin tubulatura de balast, atunci când în forepic ar apărea o gaură de apă.
Tancurile de sub linia de plutire se pot umple şi gravitaţional.
Apa de mare intră în instalaţie prin prizele de fund formate din chesoanele de gurnă
(1) sau de fund (2) şi valvulele Kingstone (5). La navele fluviale chesoanele sunt amplasate în
borduri pentru a evita ca pompele să tragă mâl de pe fundul apei.
Figura 3. Prize de fund
Semnificaţia elementelor componente ale figurii anterioar este:
1 – cheson de gurnă;
2 – cheson de fund;
3 – grătar de protecţie;
4 – tubulatură de suflare cu aer
comprimat sau abur;
5 – valvulă Kingstone;
6 – roată de manevră;
7 – valvulă de izolare;
8 – bordajul navei;
9 – valvule.
Pompele de balast sunt, în general, de tip centrifugal, care la funcţionare au debite
mari şi sunt autoamorsabile. Ele trebuie să îndeplinească condiţii atât pe aspiraţie, cât şi pe
refulare. Registrele de clasificaţie impun dublarea pompei de balast - deobicei aceasta este
dublată de pompa de santină.
Tubulaturile instalaţie de balast sunt formate din:
- tubulatura principală prin care circulă apa de mare;
28
Capitolul 2 Instalaţia de balast
- tubulatura de aerisire a tancului de balast;
- tubulatura instalaţiei de măsură şi control ce monitorizează nivelul balastului
în tancuri.
Figura 4. Pompa instalaţiei de balast29
Capitolul 2 Instalaţia de balast
Figura 5. Schema instalaţiei de balast
Tubulatura instalaţiei de balast se cuplează la un capăt cu magistrala de apă de mare,
iar la celălalt capăt cu tancurile de balast.
Deplasarea lichidului de balast prin conductele instalaţiei în ambele sensuri se
realizează prin instalarea unor valvule de reţinere pe tubulaturi astfel, încât să se poată asigura
manevra balastului în tancuri şi din tancuri.
Pentru a nu permite pătrunderea apei de balast în alte tancuri, magazii sau alte
compartimente, conductele instalaţiei de balast se dispun prin dublul fund al navei sau se
dublează cu tunele la trecere prin tancuri cu alte lichide.
La celalalt capăt al instalaţiei se amenajează tancul de balast (4) cu elementele lui:
tubulatura instalaţiei de balast (6) folosită pentru umplerea şi golirea tancului (3), tubulatura
de aerisire (5) şi tubulatura de măsură şi control (4).
30
Capitolul 2 Instalaţia de balast
Figura 6. Tancul de balast
1 – sorb;
2 – trecere etanşă;
3 – tanc de balast prova;
4 – tubulatură sondă;
5 – tubulatură de aerisire;
6 – tubulatură instalaţie de balast;
a) Valvule de închidere a tancurilor din forepic b) Valvulă de bordaj a instalaţiei
31
Capitolul 2 Instalaţia de balast
c) Valvulă Kingstone d) Valvulă de distribuţie a instalaţiei
Figura 7. Armături
Sorburile sunt executate ca ajustaje convergente (pâlnii de aspiraţie), şi sunt plasate în
pupa fiecărui tanc, în zona planului diametral. În scopul golirii complete a tancurilor se pot
plasa sorburi şi în zona gurnei. Suma secţiunilor găurilor din sorbul instalaţiei (1) trebuie să
fie mai mică decât secţiunea tubulaturii de aerisire pentru a nu crea suprapresiune la umplere
şi vacuum la golirea tancului.
Volumul şi dispunerea tancurilor de balast se face în conformitate cu calculele
hidrostatice, astfel încât să se asigure pescajul mediu al navei şi posibilitatea de reglare a
asietei.
Tancul de balast este prevăzut cu :
1. Ramificaţie cu rol de umplere şi golire a tancului de balast.
2. Aerisire cu rol de a asigura ieşirea aerului din tanc la umplere. Permite de asemenea
închiderea tubulaturii când puntea intră sub apă.
3. Tub de sondă - permite controlul local al cantităţii de balast din tanc. Cantitatea de
balast poate fi măsurată şi de la distanţă cu ajutorul traductoarelor de nivel. La navele
moderne există sisteme automate de control şi monitorizare cu următoarele aplicaţii: măsoară
automat nivelul din tancurile de balast, apă potabilă, combustibil sau de marfă, urmăreşte şi
semnalizează diverşi parametri (detecţia golirii şi respectiv încărcării tancului, temperatură,
presiune, densitate).
32
Capitolul 2 Instalaţia de balast
Folosirea unei cantităţi minime de balast pentru funcţionarea instalaţiei se poate
realiza prin folosirea compartimentelor de coliziune, a dublului fund şi a tancurilor din
borduri, dispuse sub planul neutru al navei.
În funcţie de deplasamentul navei, capacitatea tancurilor de balast trebuie să ocupe
9...13% pentru navele cu = 3000...5000 tone şi 13...17% pentru nave cu = 10000...15000
tone.
2.5 PREVEDERI RNR PRIVIND INSTALAŢIILE DE BALAST POMPE
Instalaţia de balast trebuie deservită de cel puţin o pompă. Se recomandă determinarea
debitului pompei de balast, ţinându-se seama de asigurarea vitezei apei de cel puţin 2 m/s cu
diametrul tubulaturii de aspiraţie calculat cu ajutorul formulei:
d = 18 [mm]
pentru tancul de balast cu volumul cel mai mare.
Pot fi folosite ca pompe de balast pompele de serviciu general cu debit suficient ca,
pompa de santină, pompa de incendiu sau pompa de rezervă a apei de răcire.
Utilizarea pompei de incendiu se admite în condiţiile îndeplinirii cerinţelor de
diametru a tubulaturii.
Dacă tancurile de combustibil sunt utilizate regulat ca şi tancuri de balast, atunci
folosirea pompei de rezervă a apei de răcire sau a pompei de incendiu, drept pompă de balast,
ca şi a pompei de balast ca pompă de incendiu sau pompă de rezervă a apei de răcire, nu este
permisă.
Pompele folosite la pomparea apei de balast din tancurile dublului fund trebuie să fie
autoamorsabile.
La navele de pasageri, tancurile de balast, de regulă, nu trebuie să fie utilizate şi ca
tancuri de combustibil. Exceptarea de la această cerinţă, se face în cazul existenţei
separatoarelor sau a altor dispozitive, face obiectul unor examinări speciale din partea R.N.R.
Diametrul tubulaturii
33
Capitolul 2 Instalaţia de balast
Diametrele interioare ale racordurilor tubulaturii de balast d pentru fiecare tanc se
determină cu formula:
d = 18 [mm]
în care:
v – capacitatea tancului de balast.
Diametrul se va lua după dimensiunea standard cea mai apropiată.
Diametrul tubulaturii principale de balast trebuie să fie cel puţin egal cu cel mai mare
diametru al racordului de aspiraţie determinat cu următoarea formulă:
d = 18 [mm]
Armăturile instalaţiei
Armăturile instalaţiei de balast sunt din fontă, oţel sau bronz. Armăturile pot fi izolate
sau în casete, manevrarea lor putând fi făcută manual sau de la distanţă prin comandă
hidraulică, pneumatică sau mecanică în funcţie de locul de amplasare, precum şi de nivelul de
mecanizare sau automatizare al acestora .
Toate armăturile, precum şi casetele de valvule se montează de obicei în zona
compartimentului unde se montează şi pompele .
Armăturile instalaţiei de balast trebuie să permită circulaţia fluidului în ambele sensuri
Din acelaşi considerent armăturile de închidere ale sorburilor nu sunt cu reţinere .
O construcţie deosebită o au armăturile de ambarcare a balastului, armături denumite
valvule Kingstone .
Valvulele Kingstone se dispun cât mai jos posibil în zona fundului sau a gurnei pentru
a evita posibila pătrundere a aerului în pompa atunci când pescajul navei este minim .
Pentru evitarea îngheţării secţiunii de intrare sau înfundarea valvulei Kingstone se
prevede încălzirea chesonului prin suflare cu abur şi suflare de aer comprimat .
Pentru navele fluviale , care navigă în ape de adâncimi limitate , chesoanele Kingstone
se dispun în borduri pentru a facilita aspiraţia apei fără mâl .
Poziţionarea tubulaturii
34
Capitolul 2 Instalaţia de balast
Amplasarea racordurilor de aspiraţie trebuie să fie făcută astfel încât să se asigure
pomparea apei din orice tanc de balast când nava se află în poziţie dreaptă sau are o înclinare
transversală de cel mult 5o.
La navele cu întărituri pentru gheaţă din categoria G60, G50, G40, picurile prova şi
pupa şi tancurile structurale din borduri destinate pentru apă trebuie să fie amplasate mai sus
de linia de plutire precum şi cele din zona magaziei de mărfuri trebuie să fie prevăzute cu
sisteme de încălzire.
Se recomandă încălzirea tancurilor de balast din zona dublului fund situate în zona
magaziilor de mărfuri.
Tubulatura de umplere şi de golire a tancurilor de balast curat nu se vor racorda la
chesoanele prizelor de fund sau la alte tubulaturi ce deservesc tancurile de încărcare.
2.6 SISTEMUL PRINCIPAL DE CONTROL A TANCURILOR DE MARFĂ,
BALAST, SERVICIU
Instalaţia de balast trebuie să permită următoarele manevre absolut necesare în
procesul de exploatare a navei: ambarcare – debarcare balast, manevra apei între tancuri,
babord - tribord şi invers, manevra balastului din pupă în prova şi invers. Nivelul apei din
tancuri este urmărit în permanent cu ajutorul unor traductoare de nivel.
Traductoare de nivel cu plutitor
Aplicaţiile marine sunt executate printr-o tehnologie de vârf, care a fost încercată şi
testată în mii de aplicaţii de-a lungul anilor. Tehnologia plutitorilor trebuie să permită
satisfacerea condiţiilor dure din domeniul marin pentru a funcţiona continuu ani de-a rândul
fără a se deteriora . Dificultatea accesului la traductorul aparaturii de măsurare a nivelului din
tanc implică dotarea navelor în acest sens cu echipamente din cele mai fiabile.
Cel mai întâlnit traductor de nivel este plutitorul (fig. 2.4), utilizat în principal pentru
avantajele ce le prezintă şi anume: plutitoarele urmăresc adevăratele suprafeţe ale lichidului
şi nu extrapolarea rezultatelor obţinute din indicaţii indirecte cum sunt : presiunea sau ecoul;
funcţionează perfect în tancurile cu pereţii curbaţi sau alte forme, unde alte tehnologii pentru
sesizarea nivelului lichidului nu pot funcţiona; prezintă unică capacitate de a monitoriza
nivelele de lichid din aproape orice tanc indiferent de mărime şi formă; poate opera cu lichide
de greutăţi specifice diferite; acurateţea măsurătorilor nu poate fi afectată de schimbări în
35
Capitolul 2 Instalaţia de balast
greutatea specifică, temperatură şi presiunea din această cauză nu sunt necesare reglări şi
recalibrări scumpe; pot monitoriza zonele de contact între lichide şi emulsii.
Fig. 2.4
Cu ajutorul traductoarelor cu plutitor se pot măsura nivelele unor lichide de concentraţii sau
greutăţi specifice diferite care se află adeseori în acelaşi tanc - unul plutind deasupra celuilalt
(fig. 2.5). Cele mai multe traductoare doar urmăresc nivelul cel mai de sus al unei suprafeţe de
lichid sau conţinutul unui tanc ca întreg, dar cu senzorii plutitori montaţi ca în figura
Se poate monitoriza cu uşurinţă zona de contact între două lichide diferite, inclusiv emulsiile,
Fig 2.5
spumele şi murdăriile care se formează între ele. Ajustând greutatea specifică a plutitorului
magnetic, senzorii sunt reglaţi să monitorizeze interferenţa dintre lichidele aparţinând unei
game largi de produse. Folosiţi împreună cu alarme de nivel şi sisteme automate de control,
senzorii dau siguranţa că doar lichidul necesar, este pompat dintr-un tanc în altul.
Traductorul de nivel cu plutitor magnetic (fig. 2.6)
36
receptor
transmiţător+
Indicator
tanc
Divizor de tensiune
plutitor sursă
Aparat de afişare
1
2
Capitolul 2 Instalaţia de balast
În acest caz emiţătorul este montat vertical în tanc şi conectat prin cablu la un receptor
aflat în altă parte a vasului. Emiţătorul se compune dintr-o tijă lungă de-a lungul căreia se
mişcă un plutitor magnetic o dată cu suprafaţa lichidului. În interiorul corpului ermetic al tijei
se află un divizor de voltaj (o reţea - combinaţie de mai multe comutatoare şi rezistenţe), care
se întinde pe toată lungimea de indicare a tijei .
O anumită tensiune de curent continuu este aplicată la capetele emiţătorului, în timp ce
plutitorul se mişcă cu suprafaţa lichidului daschizând comutatoarele, pe baza acţiunii
câmpului magnetic.
Rezultatul este o gamă largă de semnale electrice induse proporţional cu nivelul de
lichid din tanc. Semnalul de ieşire poate fi trimis oricărui tip de receptor, inclusiv celor
analogice sau digitale.
Sunt cele mai bune indicatoare, deoarece: un magnet permanent încorporat în fiecare
lamelă formează o legătură sigură cu lamelele adiacente. Alinierea corespunzătoare este
asigurată şi nu este afectată de şocuri, vibraţii, valuri, sau schimbări rapide ale nivelului de
lichid; un ghid permite utilizarea unui magnet tip bara în interiorul plutitorului. Ghidul este
integrat în interiorul canalului cu lamele, deci indiferent de poziţie, magnetul din plutitor este
întotdeauna aliniat; un magnet permanent puternic stă într-o poziţie orizontală în interiorul
comutatorului şi din această cauză rotaţia lamelei este sigură şi neînşelătoare;
Acest tip de traductor se poate utiliza, printr-un montaj adecvat, pentru tancurile foarte
adânci sau tancurile cu pereţi înclinaţi, unde emiţătoarele sunt legate în serie şi montate
suprapus. Astfel se creează o zonă de măsurare neîntreruptă.
37
Capitolul 2 Instalaţia de balast
Plutitorul, prin construcţia şi forma lui, are capacitatea de a funcţiona şi în cazul
lichidelor a căror densitate variază în limite largi. Astfel de sisteme sunt tot mai răspândite pe
navele de ultimă generaţie, întrucât dau posibilitatea monitorizării (semnalizări când se ating
nivele periculoase) şi automatizării proceselor de balastare – debalastare, mai ales la navele
specializate ce ambarcă greutăţi concentrate mari.
Fig 2.6
38
Receptor semnal
Capitolul 2 Instalaţia de balast
2.7 PROIECTAREA INSTALATIEI DE BALAST PENTRU O NAVA DE TIP
CARGOU 8700 TDW
Tubulatura instalaţiei de balast proiectate este formata din ramificaţii ce leagă
tancurile de balast de magistralele aflate în dublul fund , în tunelul central , si de asemenea
face legătura cu pompa si armăturile din compartimentul de maşini .
Tubulatura este astfel dispusă încât să asigure umplerea şi golirea diverselor tancuri de
balast independent .
Adoptarea schemei instalaţiei, cu stabilirea dispunerii tancurilor de balast, astfel încât
să se poată realiza toate destinaţiile instalaţiei.
Cantitatea de balast B se va împărţi pe tancurile de balast dispuse pe navă. Se vor
considera 5 tancuri de balast dintre care trei în pupa şi 2 în prova astfel:
39
87000.66
103 kg
B 0.23 B 3.032 106 kg
Vom lua o nava tip cargou astfel vom avea următoarea relaţie pentru calculul cantităţii maxime de lichid B:
Δ -deplasamentul navei
Determinarea cantităţii maxime de lichid B
V0 0.21429B V0 6.497 105 kg
V1 0.08929B V1 2.707 105 kgV2 0.08929B V2 2.707 105 kgtanc 3- tanc în pereţii laterali Tb:
tancul 2 -tanc în pereţii laterali Bb:
tancul 1 - tanc after pic:
tanc 4- tanc CM dublu fund Bb
V3 0.05357B V3 1.624 105 kg
tanc 5- tanc CM dublu fund Tb
V4 0.05357B V4 1.624 105 kg
tanc 6- tanc magazii1 dublu fund Bb
V5 0.05357B V5 1.624 105 kg
tanc 7- tanc magazii1 dublu fund Tb
V6 0.05357B V6 1.624 105 kg
tanc 8- tanc magazii2 dublu fund Bb
V7 0.08929B V7 2.707 105 kg
tanc 9 tanc magazii2 dublu fund Tb
V8 0.08929B V8 2.707 105 kg
tanc 10- tanc magazii3 dublu fund Bb
V90.07143
2B V9 1.083 105 kg
tanc 11- tanc magazii3 dublu fund Tb
V100.07143
2B V10 1.083 105 kg
tanc 12- tanc magazii4 dublu fund Bb
V110.07143
2B V11 1.083 105 kg
tanc 13 tanc magazii4 dublu fund Tb
V120.07143
2B V12 1.083 105 kg
Calculul diametrelor tubulaturilor ce distribuie balastul în tancuri:
Diametrul tubulaturii di ce merge la tancul i de volum Vi nu va fi mai mic decât cel
dat de diametrul tubulaturii pompei dtp :
tanc 14 tanc forpic
V13 0.07413B V13 2.247 105 kg
Verificare
Vbalast0
13
i
Vi
Vbalast 3.04 106 kg B 3.032 106 kg
1024kg
m3 densitatea apei de mare
i 0 13 vi
Vi
1000
vi
634.461264.366264.366158.608158.608158.608158.608264.366264.366105.744105.744105.744105.744219.481
L
Valoarea volumului se înmulţeşte 103 pentru a obţine mm3 :
d i 183
vi 103 10 3
d i
0.1550.1160.1160.0970.0970.0970.0970.1160.1160.0850.0850.0850.0850.109
m
D max d 0 d1 d2 d3 d4
D 0.155m
Alegerea traseului de calcul cel mai dificil (de obicei - aspiraţie din prova, presare pupa sau aspiraţie pupa, presare prova). Vom lua aspiraţie prova presare pupa.
Calculul debitului total al instalaţiei din considerentul respectării vitezei minime (vmin= 2 m/s)
şi timpului de debalastare (8-10 ore).
w 2ms
10 3600 s
Q1 D2 w
4 Q1 0.038
m3
s debitul minim
Q2i
vi 103
Q2 0.082
m3
s debitul necesar
Se standardizează toate diametrele di.
dstandardd
0.0254
dstandard
0012345678910111213
6.0894.5484.5483.8363.8363.8363.8364.5484.5483.3513.3513.3513.3514.275
mse ia dstas
614
434
434
4
4
4
4
434
434
312
312
312
312
412
4
Se calculează debitul pompei de balast.
unde: n - reprezintă numărul de pompe cuplate în paralel;
Kp - un coeficient ce ţine cont de faptul că pompele nu îşi dublează debitul la funcţionarea în
paralel (Kp = 0,8-0,85).
Se va cacula sarcina H.
k 0.84 n 2
Q3
Q2
k n Q3 0.049
m3
s
Pentru aspiraţie:
Saspiratie l1d
i
aspiratie
8
2 D
Q Q1 Q 0.038m3
s Q 0.038
D 0.155m
1.024 103kg
m3 1.024 103
l1 130 m l2 80 m
w 2ms
i
aspiratie compensator racord valve valve valvedecolt reductie
1.1410 6m2
s vâscozitatea cinematică
Rew D
Re 2.714 105 D D m 1
0.19
1
D 1000 1 1.228 10 3
0.11 168Re
0.25 0.022
Haspiratie 25 0.2 6 1.15 2 0.2 1.9 0.05 Haspiratie 14.25
H=18,9 bari
Se alege pompa din catalog, la debitul Qp din condiţia HpHI şi se verifică pe aspiraţie.
Saspiratie l1D
Haspiratie
8
2 D4 Saspiratie 4.696 107
Hrefulare filtre valvula racord teava
Hrefulare 3 0.2 4 8 1.15 0.03 Hrefulare 13.03
Srefulare l2D
Hrefulare
8
2 D4
Srefulare 3.508 107
h Saspiratie Srefulare Q2 h 1.185 105 mm coloană apă
z 7 m g 9.81
Componenţă geodezică:
Hi g z h Hi 1.888 105
Observaţie: Dacă condiţia de funcţionare pe aspiraţie nu este îndeplinită, atunci se măreşte
diametrul tubulaturii pe aspiraţie, pentru a micşora pierderile.