capitolul ii
TRANSCRIPT
CAPITOLUL II. Analiza diagnostic, evaluarea S.A. “INTROSCOP” cu scopul
atragerii investorilor.
2.2.1. Scurt istoric a întreprinderii, statutul, structura organizatorică.
Unitatea economică “INTROSCOP” are statutul de societate pe acțiuni, este situată
în mun. Chișinău str. Meșterul Manole 16, MD-2044 fondată încă în anul 1959, fiind privatizată
în anul 1995 contra bonuri patrimoniale.
Denumirea inițială au uzinei fiind "Электроточприбор" a fost fondată în anul 1959 prin
hotărîrea Consiliului Economiei naţionale RSSM cu scopul asigurării ramurilor economiei URSS
cu mijloace de control nedistructiv. Ulterior uzina a fost reorganizată în Asociaţia de producţie
"Волна". În anul 1985 Consiliul de Miniştri URSS şi CC PCUS au adoptat o hotărîre privind
reconstrucţia şi mărirea capacităţilor de producţie ale Asociaţiei.
În anul 1995 conform Legii cu privire la Programul de Stat pentru privatizare pe anii 1995-1996.
Asociaţia de producţie a fost reorganizată în "INTROSCOP" SA, unicul fondator şi acţionar al
căreia a fost Statul. Societatea pe actiuni ,,Introscop” a fost înregistrată la 6 decembrie 1995.
La ,moment pachetul majoritar de acțiuni îl deține întreprinderea mixtă Meridian Invest 90% în
urma licitației din anul 2010.
Producţia de bază a întreprinderii “Introscop” SA sînt mijloacele de control nedistructiv,
ce prezintă aparate electronice complexe, ce funcţionează pe baza micro-circuitelor moderne şi
servesc pentru efectuarea operaţiilor de control a calităţii materialelor şi produselor în procesul
de producere şi exploatare, permit preîntîmpinarea situaţiilor dе avarie în industrie şi transport,
asigurînd fiabilitatea utilajului şi nivelul înalt аl caliţii producţiei fabricate. Ре parcursul anilor dе
activitate lа „Introscop" S.A. аu fost elaborate mai mult dе 200 dе denumiri dе aparate şi utilaje
dе diagnosticare tehnică de control nedistructiv.
Deasemenea Societatea pe acțiuni “INTROSCOP” posedă capacităţi tehnologice pentru
organizarea întregului ciclu de producere: de la executarea subansamblurilor, până la asamblarea
dispozitivelor de înaltă complexitate. Întreprinderea dispune de divers utilaj tehnologic: maşini –
unelte pentru aşchierea metalelor, pentru forjarea la rece, utilaj de sudare şi de prelucrat lemnul
şini de turnat prin injecţie a materialelor plastice, utilaj pentru turnarea metalelor neferoase; linii
mecanizate specializate pentru trasarea acoperirilor galvanice, vopsirea şi lăcuirea de suprafaţă;
pentru fabricarea plăcilor cu circuit imprimat.
În prezent în cadrul "INTROSCOP" SA s-a înființat un departament de producere și anume
cablaje auto înfiinţat în baza unui proiect comun de cooperare cu liderul European în domeniul
producerii de cablaje – concernul german LEONI. Actuala producere include confecţionarea
modulelor pentru cablajele destinate Mercedes-Benz E-Class. Departamentul şi-a început
activitatea în august 2011
Structura organizatorică a întreprinderii este de tip ierarhic-funcțională vezi Anexa 1 fig .1
Organigrama SA "INTROSCOP" este specifică tipului de activitate, fiind alcătuită din patru
unități de business (Business Units) generatoare de venituri:
Departamentul Producere Generală (BU Nr.1);
Departamentul Elaborarea şi producerea sistemelor de testare nedistructivă NDT (BU Nr.
2);
Administrarea Activelor (BU Nr. 3);
Departamentul Producere Cablaje Auto (BU Nr. 4);
Departamentul Tehnic;
Departamentului Economic,
Departamentul contabilitate,
Secretariat și Management Informaţional
Toate aceste departamente se subordoneaza Vicedirectorului General și Directorului General,
care la rîndul lor se subordonează consiliului General Administrativ (*notă pe fig.1
Organigrama SA "INTROSCOP" nu este reprezentată, greșeală comisă de către persoana care a
întocmit organigrama) din, fiecare dintre aceste departamente au în structura lor cîteva
subdiviziuni în dependență de profilul de activitate.
2.2.2. Amplasare, căile de acces, analiza suprafețelor de producere
Societatea pe acțiuni Introscop este amplasată în mun. Chișinău pe str. Meșterul Manole
20 (favorabil pentru forța de muncă înalt calificată în cadrul departamentului NDT), la o distanță
de 6 km (16 min) de gara feroviară și la o distanță de 13.1 km (22 min) pînă la aeroportul și 83
km față de vama Leușeni (1 h 32 min). Accesul la uzină cu toate că este într-o zonă industrială
(pereferia municipiului) este asigurat de transport auto public, cu toate acestea uzina are
contractat transport auto privat ce asigură deplasarea muncitorilor pînă la locul de muncă de la
domiciliu.
Teritoriul uzinei SA Introscop este divizat în două părți în cel destinat nemijlocit pentru
producţie şi cel pentru spaţiile administrative, astfel uzina dispune de două teritorii situat pe
Meșterul Manole 20 blocul administrativ și blocul de producere Fig.2.1 Amplasarea teritoriului
SA "INTROSCOP" Meșterul Manole 20 și Otovasca 29 situat în apropierea nemijlocită, a
blocului administrativ. Majoritatea suprafețelor din cadrul acestor două teritorii sunt date în
arendă sau sunt libere nexploatate, care pot fi oricînd date în arendă. Acesta este un indicator
care vorbeşte despre faptul că întreprinderea nu are necesitate de aşa o suprafaţă mare, la
moment fiind folosită doar o capacitate mică din posibilităţile de care întreprinderea dispunea
anterior de la momentul lansării În urma analizei datelor din Tabelul 2.1 Situația suprafețelor
teritoriul Nr.1 se observă următoarele
Din cadrul blocului administrativ suprafețe destinate oficiilor: 63% sunt libere, administrația
28%, iar arendași 8% prețul contractat de la 3,5€/ m2 (54 lei).
Fig.2.1 Amplasarea teritoriului SA "INTROSCOP" Meșterul Manole 20
Tabelul 2.1 Situația suprafețelor teritoriul Nr.1
De
num
ir
Sup
rafa Suprafeţe care asigură activitatea întreprinderii
Sup
rafa
Sup
rafa
Scă
Asc
ens
Înc
ea
ţa totală m2
ţa arendată la m
oment m
²
ţa liberă m²
ri m²
or m²
ăperi tehnice m
²
Coridor m
²
Blocuri
sanitare m²
Arhiv m
²
Adm
inistraţie m
²
Auxiliar m
²
Partener m
²
Subsol - - - - - - - - - - - -
etajul 11064.
4563.
3 26.2 155.4 91.0 94.0 53.7 74.0 6.8 -
etajul 21144.
9288.
6 21.9 - 25.7327.
6 - - 408.6 36.2 6.8 29.2
etajul 3 627.9111.
7 19.461.
5 - 37.5 - 60.5 258.9 36.2 6.8 28.6
etajul 4 788.7129.
8 19.4 - 474.1 90.0 - - - 36.2 6.8 32.4
etajul 5 779.7136.
8 19.451.
7 - 8.9162.
5 - 321.2 36.2 6.8 36.2
etajul 6 781.5134.
0 19.441.
8 445.1 77.5 - - - 36.2 6.8 20.7
etajul 7 797.7134.
0 19.4 - - 76.2 - - 472.7 36.2 6.8 52.4
etajul 8 779.7134.
0 19.4 - - 73.4 - - 472.7 36.2 6.8 37.2
etajul 9 788.5134.
0 19.4 - - 81.9 - - 472.7 36.2 6.8 37.5Total
Teritoriul Nr. 1
7553.0
1766.2
183.9
155.0 1100.3
864.0
162.5 154.5
2460.5 363.6 61.2 274.2
Ponderea23.3
8 2.432.0
5 14.5711.4
4 2.15 2.05 32.58 4.81 0.81 3.63Suprafața utilă
3877.8 28% 8% 63%
Dacă să analizăm teritoriul nr 2 atunci se observă că din totalul suprafeței utile 53% sunt libere,
34% și 13% sunt coupate de către administrație, prețul pentru Spaţii de producere / spaţii de
depozitare variind de la 2,0 € /m2 (32 lei)
Tabelul 2.2 Situația suprafețelor teritoriul Nr.2
Denum
irea
Suprafaţa totală
m2
Suprafeţe care asigură activitatea întreprinderii S
uprafaţa arendată la m
oment m
²
Suprafaţa liberă
m²
Scări m
²
Ascensor m
²
Încăperi tehnice m
²
Cantină
Coridor m
²
Blocuri
sanitare m²
Adm
inistraţie m
²
Auxiliar m
²
PartenerI
m²
Subsol Adăpost contra bombardamentelor
etajul 1 2077.2 284.1 40.1 88.6 247.4 - 1226.6 - 89.3 5.4 95.7 -
etajul 2 2029.5 145 34.5 151.2 - 252.5 161.6 108.0 89.3 5.4 99.7 982.
3
etajul 3 2089.1 321.7 34.5 - 507.9 - - 1075.4 89.3 - 60.3 -Total Teritoriul Nr. 2 6195.8 750.8 109.1 239.8 755.3 252.5 1388.2 1183.4 267.9 10.8
255.7
982.3
Total Suprafața utilă m2/ ponderea 4046.2 6% 6% 34% 29% 24%
Dacă să analizăm teritoriul Otovasca 29 fig.2.2 Planul clădirelor şi secţiilor de producere ter. Nr.1 se observă că 59% din teritoriu este liber, 16% dat în arendă și doar 25% utilizat ca suprafețe de producere pentru unitățile de BU Nr.1 și BU Nr.2 vezi Anexa 1 Tabelul 1 Analiza suprafețelor Otovasca 29
fig.2.2 Planul clădirelor şi secţiilor de producere ter. Nr.1
Blocul 1 - Departamentul producere generală, secția tehnologică, secţia construcţia de maşini,
secţia prelucrarea galvanica şi vopsirea.
Blocul 2 - Elaborarea şi producerea sistemelor de testare, secția producere, secţia proiectare,
secția producerea şi asamblarea aparatelor, secția turnătorie (aluminium)
Blocul 3 - Administrarea activelor (secția activelor neutilizate).
Blocul 5 - Secţia de turnătorie a produselor din mase plastice.
fig.2.3 Situația spațiilor pregătite pentru arendă
Pentru a se reda o imagine privitor veniturile și cheltuielile ce se pot genera din cadrul arendei
suprafețelor libere se v-a efectua un calcul previzionar, prețul mediu pentru 1m² fiind estimat la
24 de lei, iar cheltuielile de întreținere se vor estima în urma documentelor primare din
contabilitate.
Tabelul 2.3 BP privind arenda teritoriilor
Per
ioad
a
Sup
rafe
te c
are
asig
ura
Sup
rafe
te li
bere
m²
Sup
rafe
ţele
dat
e în
Pre
ţul,
LE
I
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Ven
itul
din
A
rend
ă,m
ii
Che
ltui
eli
Rez
ulta
tul
Ven
itul
din
A
rend
ă,
Che
ltui
eli,
mii
lei
Rez
ulta
tul
Ven
itul
din
A
rend
ă,
Che
ltui
eli,
mii
lei
Rez
ulta
tul
Ven
itul
din
A
rend
ă,
Che
ltui
eli,
mii
lei
Rez
ulta
tul
Ven
itul
din
A
rend
ă,
Che
ltui
eli,
mii
lei
Rez
ulta
tul
Ven
itul
din
A
rend
ă,
Che
ltui
eli,
mii
lei
Rez
ulta
tul
Tot
al
1007
4.10
3443
8.83
5846
.71
2,19
3
602
1,59
1
3,62
0
905
2,71
5
4,34
4
1,15
3
3,19
1
7,32
7
1,15
3
6,17
4
7,32
7
602
6,72
5
7,32
7
602
6,72
5
Astfel în urma analizei suprafețelor libere se poate deduce următoarele din Tabelul 2.3
BP privind arenda teritoriilor dacă s-ar da în arendă toată suprafața liberă disponibilă la moment
ar fi posibil un venit de 7,327 mii lei, chelutielile fiind de 602 mii lei, generînd un profit de 6,725
mii lei.
2.3. Analiza diagnostic a activității comerciale
Obiectivul principal al diagnosticului comercial este cunoaşterea şi estimarea pieţei
întreprinderii şi a poziţiei acesteia pe piaţă.
Tabelul 2.4 Evoluția venitului din vînzări
Indicatorii
Anii Abaterea, Abaterea, Abaterea,
2008 20092010
2011 2009/2008 2010/2009 2011/2010
Mii leiAbs. mii
leiRel. %
Abs. mii lei
Rel. %
Abs. mii lei
Rel. %
Venituri din vînzări
13530
58049948
12010
-7726 -57 4144 71 2062 21
Costul vînărilor
8390 44408118
9037 -3950 -47 3678 83 919 11
Profitul brut 5139 13641829
2973 -3775 -73 465 34 1144 63
Profitul Net 62-
1924-468 1427
Rentabilitatea profitului brut %
38 24 18 25
Rentabilitatea profitului net %
0.5 -33.1 -4.7 11.9
2008 2009 2010 20110
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
13530
5804
9948
12010
Anii
Mii
lei
fig.2.4 Variația venitului de vînzări
Tabelul 2.5 Ponderea venitului din vînzări export/piața internă (mii lei) redă structura
vânzărilor SA “Introscop” pe segmente de pieţe de desfacere. Pentru perioada analizată (2008-
2011) veniturile din vânzări sunt într-o strînsă interdependență cu situația de peste hotare
deoarece ponderea lor fiind destul de semnificativă. Majoritatea contractelor externe fiind
efectuate cu statele din perimetrul CSI.
Tabelul 2.5 Ponderea venitului din vînzări export/piața internă (mii lei).
AniiTotal Venituri din
VînzăriR.Moldova Export
mii lei Ponderea % mii lei Ponderea %2008 13530 5804 43 7726 572009 5804 3899 67 1905 332010 9948 5733 58 4215 422011 12010 6246 59 5764 41
Dacă se analizează venitul din vînzări pe parcursul perioadei 2008-2011 se observă o
variație a venitului din vînzări datorită următoarelor evenimente, în anul 2009 datorită crizei
economice mondiale, construcțiile imobiliare petroliere și extractivă în cadrul CSI și anume
Rusia scad astfel se micșorează cu 57% se micșorează exportul de aparatele de testare
nedistructivă anume defectoscoape și betonoscoape, în anul 2010 față de 2009 se observă o
majorare cu 71 la sută are loc o reînviorare atît pe plan intern cît și extern, în anul 2011 volumul
vînzărilor a crescut cu 21% față de 2010 datorită faptului deschiderii unei unități noi de
producere, precum și mărire numărului de contracte cu clienții locali. Din punct de vedere a
rentabilității se poate afirma că doar anii 2008 și 2011 sunt rentabili după indicatorul rentabilității
nete, în anii 2009 și 2010 întreprinderea suferind pierderi.
Analiza structurală a vînzărilor pe tipuri de activitate operațională în dinamică
Aplicarea acestui criteriu pentru analiză structurală a veniturilor din vînzări permite
stabilirea profilui real al activității operaționale, cu alte cuvinte specializarea întreprinderii. Acest
profil, uneori nu întru totul corespunde celui nominal, adică tipurilor de activitate menționate în
documentele juridice(statut).
Tabelul 2.6 Evoluția structurii veniturilor din vînzări conform (CAEM*)
Indicatori
2009 2010 2011Abaterea 2010/2009
Abaterea 2011/2010
mii lei
%mii lei
%mii lei
%Abs. mii lei
Rel. %
Abs. mii lei
Rel. %
Producere 5630 90 9729 901163
883 4099 72.81 1909 19.62
Servicii 174 3 219 2 371 3 45 25.86 152 69.41
Locațiune 436 7 904 8 2024 14 468107.3
41120
123.89
După cum se observă din Tabelul 2.5 Evoluția structurii veniturilor din vînzări conform
(CAEM*) ponderea cea mai mare în volumul vînzărilor o deține activitatea de producere, fiind
urmată de activitatea de arendă.
Redarea grafică a dinamicii veniturilor din vînzări este reprezentată în figura 2.5 Dinamica
veniturilor din vînzări
2009 2010 20110
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
5630
9729
11638
Producere
Servicii
Locațiune
Anii
Mii
lei
fig.2.5 Dinamica veniturilor din vînzări
Dinamica şi structura cheltuielilor comerciale
Cheltuielile comerciale, consumurile de materiale nu se includ în costul mărfurilor dar se
reflectă în componenta cheltuielilor perioadei de gestiune, ele apar în procesul de vînzare a
produselor.
Tabelul 2.7 Structura și evoluția cheltuielilor comerciale
Indicatori
Anii Abaterea
2008
2009
2010
2011
2009/2008 2010/2009 2011/2010Abs. mii lei
Rel.%
Abs. mii lei
Rel.%
Abs. mii lei
Rel.%
Cheltuieli comerciale1150
384 731 916 -766 -67 347 90 185 25
inclusiv :Privind operatiile de marketing
387 165 166 166 -222 -57 1 1 0 0
privind ambalajele si ambalarea produselor si marfurilor
40 6 11 7 -34 -85 5 83 -4 -36
de transport privind desfacerea
350 128 224 169 -222 -63 96 75 -55 -25
privind reclama 106 24 204 168 -82 -77 180 750 -36 -18
alte cheltuieli comerciale 268 61 126 405 -207 -77 65 107 279 221
inclusiv retribuirea muncii 196 3 38 41 -193 -98 35 1167 3 8
Întrucît marfa realizată se exportă peste hotare ponderea cea mai mare o deține
cheltuielile legate de transport și procesul de devamare, chelutielile ce țin de reclamă sunt
datorate întreținerii saitului companiei și promovarea pe alte saituri de specialitate, ce ține de
retribuirea muncii personalului încadrat în departamentului de marketing se observă o diminuare
considerabilă, ceea ce ne demontrează încă odată faptul că compania nu depune eforturi de
promovarea produselor sale, aceasta explicînduse prin specificul producției sale și prin faptul că
conlucrează la direct cu clienții.
Gama de produse
SA „INTROSCOP” dispune de o gamă variată de produse:
Tabelul 2.8 Exemple din gama de produse
Defectoscop ultrasonic ConvertizoriBetonoscoape ultrasonore
Defectoscop cu pulbere
magneticDefectroscop ultrasunet
Piese din industria
constructoare de mașini
Aparat de semnalizare şi
protecţieStructuroscoape
Grosimetre
Calitatea produselor este satisfăcătoare, deoarece majoritatea pieselor sunt fabricate la
mașini unelte mecanice, sau semiautomatizate ceea ce nu asigură precizia înaltă și o calitate
înaltă.
Clienții și concurenții
În dependență de tipul mărfurilor care le produce SA „INTROSCOP” are mai mulți
concurenți:
Pentru aparatele de testare nedistructivă ea are ca concurent SA „RDM” în cadrul Republicii
Moldova, principalii concurenți fiind din exteriorul țării.
Tabelul 2.9 Concurenţii
Produsele Concurentul nr 1 Concurentul nr 2 Concurentul nr 3
УД2-12/1Пеленг„Алтек”
Rusia
Скаруч„Алтеc”
Rusia
USN-52“Krautkramer”
Germania
УНМ-300/2000МД43К
„Спектр”Rusia
"Namicon" Italia
"Expert" Rusia
Поиск-10ЭМУДС-1-РДМ-2,
„РДМ”RM
Авикон-01, „Радиоавионика”
Rusia
Крона-2ИКорона
„Константа”Rusia
ДКИ„Белгазтехника”
Беларусь
ИДМ„Башкирия”
Rusia
Tabelul 2.10 Analiza comparativă a preţurilor la producţia similară, dol. SUA
DENUMIREA FIRMEI 2002 2003 2004
Defectoscope universale ultrasonice„INTROSCOP” SA 1800 1800 1800„Krautkramer”, Germania 9500…18900 9900…18900 10400…19600„Алтек” Rusia 5000 4494„Алтеc” Rusia 1500…3000 1500…2640 1500…2640
Defectoscope pentru calea ferată„INTROSCOP” SA 1400…3700 1400…3700 1400…4500„RDM”, Moldova 2500…4000 2600…4200 2200…4500„Avicon”, Rusia 3400…6000 4100…8600 4100…8600Defectoscope cu scânteie electrică„INTROSCOP” SA 1850 1850 1250…2200„Константа” Rusia 800…1500„Белгазтехника” Беларусь 536„Kowotest”, Germania 3700 3900 4300Defectoscope cu pulbere magnetică„INTROSCOP” SA 1250…3500 1250…3500 1250…3500„Namicon”, Italia 2100…5200 2200…5800 2700…6200„Спектр”, Rusia 1440„Expert”, Rusia 590…4200 590…4200 350…3000
Comparînd prețurile cu caracteristicele producției similare se poate deduce că produsele SA
„INTROSCOP” nu sînt competitive.
În industria constructoare de mașini:
Tabelul 2.11 Concurenții în domeniul prelucrării metalelor
Interni Externi
ArtMet SA, ALIMENTARMAŞ S.A., INCOMAŞ S.A, FABBRI-INOX S.R.L INTEH
MetalArt-România
PROGARANT S.R.L-România
ЗАО Спецоборудование (Ярославль),
Институт «ТЕКМАШ
Utilajul uzat moral şi fizic (sau chiar lipsa unor modele necesare) creează dificultăţi în
respectarea cerinţelor de piaţă, în atingerea unei productivităţi mai înalte şi duce la majorarea
costurilor de producere. Piaţa este închisă şi fără un parc modernizat de utilaje şi echipamente,
personal calificat este dificil de făcut faţă concurenţei pe piaţa internă şi mai ales de a atrage
clienţii de peste hotare. Deasemena lipsa capacității de concurare a impus în anul 2011 lichidarea
secţiei Galvanică şi Vopsire (activitatea acesteia rezumându-se în general pentru îndeplinirea
comenzilor interne).
Astfel concurența ridicată externă, precum și lipsa consumatorului intern impune ca
întreprinderea să elimine utilajul uzat și expunerea spațiilor nefolosite spre arendă.
Distribuția
În cadrul SA ”INTROSCOP” politica de distribuire corespunde circuitului ultra-scurt pe
piața internă adică absența intermediarilor, iar pentru piața externă corespunde circuitul scurt,
adică prin intermediari și anume firme licenţiate în transportarea mărfurilor peste hotarele
Republicii Moldova.
2.2.4. Diagnosticul gestiunii resurselor umane
Un astfel de diagnostic vizează stabilirea caracteristicilor resurselor umane disponibile şi
adecvarea potenţialului uman (atît cantitativ, cît şi calitativ) la obiectivele firmei.
Tabelul 2.12 Dinamica numărului de personal
Indicatori
Anii Abaterea
2008
2009
2010
2011
2009/2008 2010/2009 2011/2010Abs
.Rel.%
Abs.
Rel. %
Abs.
Rel. %
Nr. mediu scriptic al pers
354 298 244 344 -56 -16 -54 -18 100 41
inclusiv:Pers.industrial productiv 349 293 240 340 -56 -16 -53 -18 100 42Muncitori 188 157 123 169 -31 -16 -34 -22 46 37Funcționari 162 137 117 171 -25 -15 -20 -15 54 46Pers. Neproductiv 4 4 4 4 0 0 0 0 0 0
fig.2.5 Structura personalului pe categorii de personal
După cum se observă pe parcursul perioadei 2008-2011 personalul mediu scriptic a
variat, în perioada 2009-2010 scade datorită restructurărilor ce au avut în cadrul companiei,
eliminare sectorului de galvanizare, micșorarea numărului de personal în cadrul departamentului
de producere a aparatelor de testatere nedistructivă, iar în anul 2011 se mărește considerabil
datorită deschiderii unui nou departament de producere, ceea ce a impus angajarea unui număr
considerabil de personal 100 de muncitori, deasemenea pentru administrarea lui s-a angajat și
persoanal indirect.
Tabelul 2.13 Dinamica angajaților după gender
Unitatea de masura
Anii Abaterea,2008 2009 2010 2011 2009/2008 2010/2009 2011/2010
AbsRel %
AbsRel %
AbsRel %
Numărul mediu
scriptic al personalulu
i
pesoane 354 298 244 344 -56 -16 -54 -18 100 41
Barbaţi
persoane 201 142 148 175 6 27 18ponderea în NMSP,
%
56,78
47,65 60,66 50,87 -9 -16 13 27 -10 -16
Femei persoane 153 156 96 169 3 2 -60 -38 73 76ponderea 43,2 52,35 39,34 49,13 9,13 21% -13 -25 10 25
Personal
Productiv
Muncitori
De bază
Auxiliari
Functionari
Conducători
Specialişti
Neproductiv
Punctul medical
Camin
în NMSP, 2
După cum se observă din Tabelul 2.13 Dinamica angajaților după gender în 2010 are loc
o diminuare a numărul de persoane de gen feminin din cauza disponibilizării unor anumite
genuri de activitate ca galvanizare și vopsire, iar în anul 2011 are loc o creștere datorită
specificului producției cablaje auto, numărul de bărbați menținînduse pe parcursul perioadei
analizate constat, astfel se poate afirma că întreprinderea duce o politică echilibrată de încadrare
a personalului după gender.
Analiza angajaţilor pe vîrste
Pentru a avea o imagine a situație după criteriul de vîrstă se va construi Tabelul 2.14
Dinamica personalului după vîrstă.
Tabelul 2.14 Dinamica personalului după vîrstă
Indicatori
Anii Abaterea,
2008 2009 2010 20112009/2008 2010/2009 2011/2010
Abs. Pers
Rel %
Abs. Pers
Rel %
Abs. Pers
Rel %
Numarul mediu
scriptic al personalulu
i
354 298 244 344 -56 -16 -54 -18 100 41
Pensionari 133 113 84 71 -20 -15 -29 -26 -13 -15Ponderea în NMSP, %
37.57
37.92
34.43
20.64
2008 2009 2010 20110
50
100
150
200
250
300
350
400
Numarul mediu scrip-tic al personalului
Pensionari
Anii
Nr.
pers
oane
fig.2.6 Dinamica personalului după vîrstă
În urma analizei personalului după criteriul de vîrstă se deduce faptul că pe parcursul
perioadei 2008-2011 are loc micșorarea numărului de persoane cu vîrstă de pensionare și
majorare numărului mediu scriptic ceea ce ne demonstrează schimbarea domeniului de activitate
din cadrul întreprinderii și reducerea celor mai vechi unde era angajat personal cu experiență și
în etate.
Fluctuaţia resurselor umane
În orice organizaţie, indiferent de domeniul de activitate, resursele umanereprezintă
singurele resurse capabile de a genera alte resurse. Fluctuaţia personalului este un fenomen
determinat de capacitatea organizaţiei dea atrage noi angajaţi şi de a menţine şi păstra ca
membrii efectivi şi eficienţi. Pentru a reda o imagine fluctuație personalului se vor construi
Tabelul 2.15 Analiza şi dinamica persoanelor primite şi concediate și se va calcula rata
fluctuație.
Tabelul 2.15 Dinamica persoanelor primite şi concediate
Indicatori Anii Abaterea,2008
2009
2010
2011
2009/2008 2010/2009 2011/2010Abs. Rel Abs. Rel Abs. Rel
Pers % Pers % Pers %Nr lucrători primiți 20 9 11 207 -11 -55 2 22 196 1782
Nr. Lucrători concediați
Total 57 53 81 80 -4 -7 28 53 -1 -1La cerere 56 48 21 59 -8 -14 -27 -56 38 181În urma reducerii
personalului
0 0 41 4 - - 41 - -37 -90
Nr. De lcouri create 4 14 0 168 10 250 -14 -100 168 -Nr locuri vacante 52 59 13 39 7 13 -46 -78 26 200
Rata fluctuaţiei personalului se determină după următoarea formulă:
R f=NpNm
∗100 % (14)
unde Np-reprezintă numărul de angajați care au plecat pe parcursul anului
Nm-reprezintă numărul mediu de angajați pe parcursul anului
Tabelul 2.16 Rata fluctuație
IndicatoriAnii
2008 2009 2010 2011Numarul mediu scriptic al personalului
354 298 244 344
Nr. Lucrători concediați 57 53 81 80Rata fluctuației, % 16.1 17.8 33.2 23.3
Conform nivelului acceptat de specialiști privind rata fluctuație nu trebuie să de
depășească 13% ceea ce ne demonstrează că întreprinderea întîmpină careva dificultăți în ceea ce
privește reținerea personalului.
Pentru a avea o imagine mai bună asupra situație de personal în cadrul întreprinderii se va
face o analiză comparativă a cheltuielilor salariale în baza Tabelul 2.17 Dinamica comparativă a
cheltuielilor salariale.
Tabelul 2.17 Dinamica comparativă a cheltuielilor salariale
Nr de ord.
IndicatoriUnit. de măs.
Anii Abaterea relativă
2008 2009 20102011
2009/2008, %
2010/2009, %
2011/2010, %
1Numărul med script al pers
pers. 354 298 244 344 -16 -18.12 40.98
2 Remunerare mii 8243 5222 5659 755 -36.6 8.37 33.57
personal anual lei 9
3Salariu mediu lunar
mii lei
1940 1460 19331858
-24.7 32.40 -3.88
4Sal.med.pe economie
mii lei
2530 2748 29723194
8.6 8.15 7.47
% -23 -47 -35
5
Sal. med. lunar al unui lucrator în ind.prelucratoare
mii lei
2763 2800 30963231
1.3 10.57 4.37
% -30 -48 -38
6Minimumul de existenta
mii lei
1368 1187 13731503
-13.2 15.67 9.47
% 42 23 41
7Rata anuala a inflatiei
% 7.3 0.4 8.1 7.8
2008 2009 2010 20110
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
1940
1460
1933 1858
2763 2800
3096 3231
13681187
13731503
Salariu mediu lunar
Sal. med. lunar al unui lucrător în ind.prelucra-toare
Minimumul de existență
Anii
Mii
lei
fig.2.7 Dinamica comparativă cheltuielilor salariale
În urma analizei comparate a salariului mediu lunar cu cei salariul mediu pe economie în
industria prelucrătoare și minimul de existență se poate afirma următoarele: salariul mediu este
mai mare decît minimul de existență însă este mai mic decît salariul mediu a unui lucrător în
industria prelucrătoare.
Productivitatea muncii
Productivitatea muncii exprimă eficiența cu care este consumată munca, ea reprezintă raportul
dintre producție (Q) și factorul de muncă (L) sau dintre muncă și producție măsurînd
productivitatea medie a muncii, formula de calcul fiind:
W L=QL
(15)
Tabelul 2.18 Dinamica productivității muncii
Indicatori 2008 2009 2010 2011Abaterea relativă
2009/2008, 2010/2009, 2011/2010,Volumul vînzărilor, mii lei
13531 5804 9948 12010 -57% 71% 21%
Numărul med script al pers
354 298 244 344 -16% -18% 41%
Personalul productiv
188 157 123 169 -16% -22% 37%
Personalul neproductiv
4 4 4 4 0% 0% 0%
Remuneraţii personal, mii lei
8243 5222 5659 7559 -37% 8% 34%
Salariu mediu lunar, lei
1940 1460 1933 1858 -25% 32% -4%
Productivitatea muncii %
71.97 36.97 80.88 71.07 -49% 119% -12%
În urma analizei productivității muncii se constată căvolumul vînzărilor are o strînsă
interdependență de productivitatea muncii, cel mai jos fiind înregistrat în anul 2009, care îl se
exclude din analiză productivitatea medie fiind pe parcursul anilor de 71%.
2.2.5. Diagnosticul financiar
Analiza Economico-Financiară studiază mecanismul de formare și modificare a
fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, permite o apreciere
asupra situaţiei financiare şi a performanţelor unei organizaţii dotate cu autonomie financiară.
Pentru aceasta se va efectua o analiză în dinamică a patrimoniului întreprinderii, precum se va
analiza dinamica patrimoniului net pe parcursul perioadei 2009-2011. În calitate de sursă
principală de analiză servește Bilanțul contabil. Tabelul 2.19 Analiza Activului pentru 2009-
2011 și Tabelul 2.20Analiza Pasivului pentru 2009-2011, vezi Anexa 1, rapoartele financiare
2009-2011.
Tabelul 2.19Analiza Activului pentru 2009-2011
№ ACTIV
La finele perioade
i de gestiune
2009
La finele perioade
i de gestiune
2010
La finele perioade
i de gestiune
2011
Abaterea 2010/2009
Abaterea 2011/2010
mii, lei mii, lei mii, leiAbsolut
ăRelativ
ăAbsolut
ăRelativ
ămii, lei % mii, lei %
1 2 3 5 4 7 8 9 101 ACTIVE PE TERMEN LUNG1 1
Active nemateriale 607 535 404 -72 -11.86 -131 -24.49
Amortizarea activelor nemateriale -169 -92 -96 77 -45.56 -4 4.35Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale 438 443 308 5 1.14 -135 -30.47
1 2
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execuţie 12 28 834 16 133.33 8062878.5
7Terenuri 153 153 153 0.00 0
Mijloace fixe 81534 80670 82464 -864 -1.06 1794 2.22
Uzura activelor materiale pe termen lung -47392 -46634 -44776 758 -1.60 1858 -3.98Valoare de bilanț a activelor materiale pe termen lung
34154 34217 38675 63 0.18 4458 13.03
1 3
Active financiare pe termen lung
Investiţii pe termen lung în părţi nelegate 28 28 28 0 0.00 0 0.00
Total active financiare pe termen lung 28 28 28 0 0.00 0 0.00
Alte active pe termen lung 3 3
Total active pe termen lung 34620 34691 39011 71 0.21 4320 12.45
2 ACTIVE CURENTE2 1
Stocuri de mărfuri şi materiale
Materiale 2613 2363 2292 -250 -9.57 -71 -3.00
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 239 222 313 -17 -7.11 91 40.99
Producţie în curs de execuţie 4791 4592 4302 -199 -4.15 -290 -6.32
Produse 5289 5094 4816 -195 -3.69 -278 -5.46
Total stocuri de mărfuri şi materiale 12932 12271 11759 -661 -5.11 -512 -4.172 2
Creanţe pe termen scurt 0
Creanţe aferente facturilor comerciale 594 1090 1196 496 83.50 106 9.72
Avansuri pe termen scurt acordate 109 69 42 -40 -27 0
Creanţe privind decontările cu bugetul 22 13 685 -9 -40.91 6725169.2
3Creanţe ale personalului 69 101 110 32 46.38 9 8.91
Creanţe privind veniturile calculate 38 136 219 98 257.89 83 61.03
Alte creanţe pe termen scurt 14 21 16 7 50.00 -5 -23.81
Total creanţe pe termen scurt 846 1430 2268 584 69.03 838 58.60
2 Investiţii pe termen scurt 200 0 -200 - 0 -
32 4
Mijloace băneşti 0
Casa 7 48 47 41 585.71 -1 -2.08
Cont curent în valută națională 1616 628 367 -988 -61.14 -261 -41.56
Cont curent în valută străină 264 175 1 -89 -33.71 -174 -99.43
Total mijloace băneşti 1887 851 415 -1036 -54.90 -436 -51.232 5
Alte active curente 18 32 477 14 77.78 4451390.6
3Total active curente 15883 14584 14883 -1299 -8.18 335 2.30
TOTAL GENERAL ACTIV 50503 49275 53895 -1228 -2.43 4655 9.45
Tabelul 2.20Analiza Pasivului pentru 2009-2011
№ PASIV
La finele perioadei
de gestiune
2009
La finele perioadei
de gestiune
2010
La finele perioadei
de gestiune
2011
Abaterea 2010/2009 Abaterea 2011/2010
mii, lei mii, lei mii, leiAbsolută Relativă Absolută Relativămii, lei % mii, lei %
1 2 3 4 5 6 7 8 93 CAPITAL PROPRIU
3 1Capital statutar şi
suplimentar15221 15221 15221 - - - -
Total capital statutar şi suplimentar
15221 15221 15221 - - - -
3 2 RezerveRezerve stabilite de legislație
374 374 374 - - - -
Rezerve prevăzute de statut 2906 1679 1679 - - - -Alte rezerve 31395 31395 30589 0 0 0 0
Total rezerve 34675 33448 32642 -1227 -3.54 0 03 3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)al anilor
precedenţi 1586 -338 -1924-121.31
338 -100.00Profit net(pierderea) al
perioadei de gest. -1924 -468 1427 1456-75.68
1895 -404.91Total profit nerepartizat -338 -806 1427 -468 138.46 2233 -277.05
Capital secundarTotal capital propriu 49558 47863 49290 -1695 -3.42 1427 2.98
4 DATORII PE TERMEN LUNG4 2 Datorii pe termen lung calculate
Finanţări şi incasări cu destinaţie specială
Datorii amânate privind impozitul pe venit
Total datorii pe termen lung calculate
Total datorii pe termen lung5 DATORII PE TERMEN SCURT
5 1 Datorii financiare pe termen scurtÎmprumuturi pe termen
scurtTotal datorii financiare pe
t/scurt5 2 Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale 162 228 571 66 40.74 343 150.44
Avansuri pe termen scurt primite 111 413 2928 302 272.07 2515 608.96
Total datorii comerciale pe t/scurt 273 641 3499 368 134.80 2858 445.87
5 3 Datorii pe termen scurt calculateDatorii privind retribuirea
muncii 336 364 614 28 8.33 250 68.68Datorii faţă de personal
privind alte operaţii 4 12 1 8 200.00 -11 -91.67Datorii privind asigurările 123 245 331 122 0.00 86 35.10Datorii privind decontările
cu bugetul 102 43 77 -59 -57.84 34 79.07Datorii față de fondatori și
alți participanți 19 9 -10 -52.63 -9 -100.00Alte datorii pe termen scurt 89 99 83 10 11.24 -16 -16.16
Total datorii pe termen scurt calculate 673 772 1106 99 14.71 334 43.26
Total datorii pe termen scurt 946 1413 4605 467 49.37 3192 225.90
TOTAL GENERAL PASIV 50504 49276 53895 -1228 -2.43 4619 9.37
Tabelul 2.21 Dinamica Patrimoniului net
Indicatori Anii2009 2010 2011
mii lei % mii lei % mii lei %Activul patrimonial
1 Active pe termen lung 34620 68.55
34691 70.40
39011 72.38
2 Active curente 15883 31.45
14584 29.60
14884 27.62
3 Total activ 50503 100 49275 100 53895 100Pasivul patrimonial
4 Capital propriu49558
98.13 47863
97.13 49290
91.46
5 Datorii pe termen Lung 0 0 0 0 0 06 Datorii pe termen Scurt 945 1.87 1412 2.87 4605 8.547 Total pasiv 50503 100 49275 100 53895 1008 Patrimoniul net (r3-r5-r6) 49558 47863 49290
Patrimoniul net reflectă mărimea activelor controlate de întreprindere care sunt formate
pe seama surselor proprii de finanțare și nu sunt împovărate de datorii, se poate afirma ca anul de
gestiune 2010 nu a fost rentabil pentru întreprindere, deoarece patriomoniul scade cu 2,43% ceea
ce indică o gestiune ineficientă a unității economice, pe cînd în 2011 se mărește cu 9,45 puncte
procentuale față de 2010, indicînd o reînviorare a activității, aceasta se datorează mijloacelor fixe
intrare în gestiune în anul 2011, precum și activelor materiale în curs de execuție.
2009 2010 201147000
47500
48000
48500
49000
49500
5000049558
47863
49290
Anii
Mii
lei
fig.2.8 Dinamica patrimoniului net
În urma analizei dinamicii patrimoniului net se constată o tendință favorabilă de creștere
în dinamică a patrimoniului, un fapt pozitiv deasemenea ar fi lipsa datoriilor pe termen lung,
ceea ce ne demontrează autonomia întreprinderii din punct de vedere a finanțării afacerii.
Analiza structura mijloacelor fixe şi evoluţia lor în dinamică
În vederea realizării de bunuri și servicii, întreprinderea are nevoie de factori de
producție: mijloace fixe, concretizate în mașini, utilaje, instalații, terenuri, clădiri, care împreună
formează baza patrimonială, sub aspect material a întreprinderii și factorul de muncă
Tabelul 2.22 Dinamica mijloacelor fixe
IndicatoriiAnii Ponderea %
2009 2010 2011 2009 2010 2011
Clădiri 4635646370
46621 56.59 56.87 57.79
Construcţii speciale 2645 2812 2812 3.23 3.45 3.49
Utilaje 2971329445
28829 36.27 36.11 35.74
inclusiv tehnică de calcul,
920 914 886
Mijloace de transport 2657 2363 1871 3.24 2.90 2.32Alte mijloace fixe 545 545 536 0.67 0.67 0.66Total 81916 8153 80669 100.00 100.00 100.00
5
2009 2010 20110
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
Clădiri
Construcţii speciale
Utilaje
Mijloace de transport
Alte mijloace fixe
Anii
Mi l
ei
fig.2.9 Dinamica mijloacelor fixe
În urma analizei dinamicii mijloacelor fixe se observă că cea mai mare pondere o dețin clădirile
57%, fiind urmată de utilaje 36%, pe parcursul perioadei mijloacele fixe nu suferă schimbări în
structură, diminuînduse la capitolul tehnică de calcul și utilaje, ceea ce ne demonstrează că
întreprinderea vinde din utilajul uzat fizic și moral. Pentru aceasta se ca calcula uzura în
dinamică a mijloacelor fixe, precum și gradul de înoire. Formulele de calcul sunt redată mai jos:
Graduluzură= Uz uraacumulatăValoarea totală a Mijloacelor fixe
∗100%
(16)
Gradul de înoire a M . F .= Mijloace fixe intrateValoarea totală a Mijloacelor fixe
∗100 %
(17)
Tabelul 2.23 Dinamica gradului de uzură și înoire
IndicatoriiAnii
2009 2010 2011Mijloace fixe, mii lei 81916 81535 80669Mijl. fixe. Intrate, mii lei 217 634 4395Uzura și epuizarea activelor pe Termen Lung, mii lei
47417 47392 46633
Gradul de uzură % 57.88 58.12 57.81Gradul de înoire% 0.26 0.78 5.45
2009 2010 20110.00
10.0020.0030.0040.0050.0060.0070.00
57.88 58.12 57.81
0.26 0.785.45
Gradul de uzură Gradul de înoire
Anii
%
fig.2.10 Dinamica gradului de uzură și înoire
În urma analizei dinamicii uzurii și gradului de înoire a mijloacelor se poate observă
următoarele:
Uzura mijloacelor fixe are un grad ridicat ce depășește valoare de 57%, ceea ce indică
necesitatea reparațiilor capitale și reinvestirii în utilaje și clădiri, indicatorul de 5,45% a gradului
de înoire ăn anul 2011 ne demonstreză începutul reînoirii și trecerii sub gestiune a unor mijloace
fixe începînd cu anul 2011, odată cu dezvoltare unui nou departament de producere.
Însă procesul de reînoire nu poate fi apreciat ca pozitiv fără a ține seama și de efectele
asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii. În acest context, se calculează indicatorul
randamentul și rentabilitatea mijloacelor fixe, formulele de calcul fiind reprezentate mai jos:
Rentabilitatea mijloacelor fixe= Rezultatul dinactivitatea operaționalăMijloa ce fixe
∗100 % (18)
Randamentulmijloacelor fixe=Volumul vînzărilorMijloace fixe
∗100 % (19)
Tabelul 2.24 Rentabilitate mijloacelor fixe și randamentul mijloacelor fixe
IndicatoriiAnii
2009 2010 2011Mii, lei Mii, lei Mii, lei
Mijloace fixe 81916 81535 80669Volumul vînzărilor 5804 9948 12010Rezultatul operațional -2589 -814 276Randamentul mijloacelor fixe, % 7.09 12.20 14.89Rentabilitate mijloacelor fixe, % -3.16 -1.00 0.34
Indicatorii respectivi ne demonstreză că doar în anul 2011 a fost rentabil exploatarea
mijloacelor fixe indicînd o valoare de doar 0,34 puncte procentuale, ceilalți ani ne demonstreză o
gestiune inficientă a activității operaționale de către managementul organizație, deasemenea se
atestă o creștere în dinamică a randamentului mijloacelor fixe, de la 7,09% la 14,89%,
dublînduse pe parcursul perioadei 2009-2011
Componenţa şi evoluţia activelor curente
Activele curente numite și active circulante cuprind stocurile de mărfuri și materiale
aflate în diferite faze de prelucrare, creanțele pe termen scurt care reprezintă datoria unui client
față de întreprindere, investiții pe termen scurt care apar în urma plasării excedentului de
trezorărie, disponibilități aflate în casă sau pe cont la bancă
Pentru apreicierea utilizării intensive a activelor curente este utilizat coeficientul de rotație, astfel
se compară ritmul de modificare a venitului din vînzări și valoarea medie a activelor, formula de
calcul este:
Coeficient derotație= Volumul vînzărilorValoareaactivelor curente
(20)
Tabelul 2.25 Dinamica coeficientului de rotație a AC
IndicatoriAnii
2009 2010 2011mii lei mii lei mii lei
Volumul vînzărilor 5804 9948 12010Total AC 15883 14584 14883
Coeficientul de rotaţie AC 0.37 0.68 0.81După cum se observă coeficientul de rotație se situaează cu mult sub nivelul recomandat
de rotații de 2,5 ori pentru întreprinderi industriale, semnificînd faptul că întreprinderea nu
comercializează suficiente produse față de activele care le utilizează.
Analiza structurii stocurilor în dinamică şi gestiunea lor.
Întrucît activele curente se consumă complet într-un singur ciclu de exploatare, asigurarea
procesului de producție impune existența la întreprindere a stocurilor de materii prime și
materiale, avînd în vedere imposibilitatea aprovizionării chiar în momentul necesar cu cantitatea
necesară, ca urmare a dificultăților ce pot apărea cu aprovizionarea.
Un alt indicator care ne caracterizează cît de eficiente sînt folosite stocurile este coeficientul
de rotație a stocurilor, cu cît durata de rotație este mai scurtă cu atît întreprinderea își organizează
mai eficient relațiile cu furnizorii, formula de calcul este redată mai jos:
Coeficientul rota ț iei stocurilor= Total stocuriCostul Vînzărilor
∙360
(21)
Tabelul 2.26 Dinamica coeficientului de rotație a stocurilor
IndicatoriAnii
2009 2010 2011mii lei mii lei mii lei
Costul vînzărilor 5804 9948 12010Total Stocuri 4440 8118 9037Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, zile
470.59 441.15 478.43
2009 2010 2011420.00
430.00
440.00
450.00
460.00
470.00
480.00
490.00
470.59
441.15
478.43
Anii
Dur
ata
de r
otaț
ie, z
ile
fig.2.11 Dinamica durata de rotație a stocurilor
În urma analizei fig.2.11 Dinamica durata de rotație a stocurilor seobservă menținerea la
un nivel ridicat a duratei de rotație a stocurilor, ceea ce ne demonstreză că întreprinderea mai
dispune de careva stocuri care necesită realizate și anume aparate de testare nedistructivă.
Analiza eficienţii de utilizare a patrimoniului unităţii economice.
Pentru studierea structurii patrimoniului deasemenea pot fi metode de analize, metoda ratelor,
rata imobilizării, rata patrimoniului cu destinație de producție, etc. Rata imobilizării reflectă cota
acitvelor pe termen lung în suma totală a patrimoniului întreprinderii. Acest coeficient se
calculează în felul următor:
Rimobil=ATL
Total activ∗100 %
(22)
Unde: Rimobil-rata imobilizării; ATL-active pe termen lung
Un alt indicator care reflectă ponderea activelor care pot fi utilizate direct în cadrul
întreprinderii pentru fabricarea producției, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor,
executarea lucrărilor. Situația patrimonială a întreprinderilor din sectorul real al economiei
naționale cu rata redusă (mai mică de 0,5) a patrimoniului cu destinație de producție se consideră
periculoasă cu consecințe negative în ce privește posibilitățile de a dezvolta activitatea activitatea
operațională. Formula de calcul este redată mai jos:
RPDP=Valoareadebilanț a mijloacelor fixe+Stocuri
Total activ∙ 100 % (23)
unde RPDP- rata patrimoniului cu destinație de producție
Tabelul 2.27 Dinamica ratei imobilizării și patrimoniului cu destinație de producție
Anii
Indicatorii
Total ATL
Stocuri de
mărfuri și
materiale
Valoarea de bilanț a mijloacelo
r fixe
Total Activ
Rata imobilizăr
i
Rata patrimoniulu
i cu destinație de
producție
mii lei
mii lei mii leimii lei
% %
20083462
012932 34142 5050
368.55 93.21
20093469
112271 34036 4927
570.40 93.98
20103901
111723 37688 5389
572.38 91.68
2009 2010 20110.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
100.00
93.21
93.9891.68
68.5570.40 72.38
Rata patrimoniului cu destinație de producție Rata imobilizăriiAnii
%
fig.2.12 Dinamica ratei patrimoniului cu destinație de producție și rata imobilizării
În urma anlizei fig.2.12 Dinamica ratei patrimoniului cu destinație de producție și rata
imobilizării se observă rata ridicată de imobilizare care variază de la 68% pînă la 72% ceea ce
este justificat prin mărirea gradului de utilizare a capacităților de producție, iar rata sporită a
patrimoniului cu destinație de producțieracterizează pozitiv structura activelor, din totalul
activelor controlate peste (0% pot fi utilizate direct în cadrul activității operațional, adică
nemijlocit în procesul de producție.
Analiza surselor de finanţare a patrimoniului unităţii economice
Structura financiară a întreprinderii reprezintă o compoziție complexă și coordonată a
diverselor surse de finanțare la care managementul financiar recurge pentru a acoperi necesarul
de finanțat. Capitalul se clasifică după criteriul provenienței, în capital propriu și capital
împrumutat, astfel apare necesitatea aprecierii stabilirii gradului de dependență de sursele atrase
și împrumutate, precum și însăși a stabilității financiare.
Tabelul 2.28 Dinamica surselor de finanțare 2009-2011
Categorii de pasive
2009 2010 2011
mii, lei %mii, lei % mii, lei %
Capital propriu 49558 98.13 47863 97.13 49290 91.46Capital
împrumutat, din care: 945 1.87 1413 2.87 4605 8.54
Datorii pe termen lung 0 - 0 - 0 -
Datorii pe termen scurt 945 1.87 1413 2.87 4605 8.54
Total pasiv 50503 100 49276 100 53895 100
2009 2010 2011-1000
9000
19000
29000
39000
49000
59000
49558 47863 49290
945 1413 4605
Capital propriu Datorii pe termen scurt
Anii
mii
lei
fig.2.13 Dinamica pasivului întreprinderii
În urma analizei surselor de finațare a întreprinderii se observă lipsa datoriilor pe termen lung,
însă totodată majorarea datoriilor pe termen scurt aproximativ de 4 ori, aceasta se datorează
datoriilor pe termen scurt calculate, ce reprezintă avans acordat din străinătate de către partener
pentru dezvoltarea activității operaționale, în pofida faptului creșterii acestor datorii se poate
afirma că întreprinderea funcționează în baza surselor proprii de finanțare.
Analiza echilibrul financiar al întreprinderii
Una din condițiile de bază ale unei activități reușite ale întreprinderii o constituie atingerea și
menținerea echilibrului financiar dintre patrimoniu și sursele de finanțare. Pornind de la această
premisă, regula echilibrului financiar minim poate fi prezentată sub forma a două egalități.
Active pe termen lung= Capital permanent
Active curente=Datorii pe termen scurt
Conform Tabelul 2.21 Dinamica Patrimoniului net se poate afirma că SA INTRSCOP urmează
principiul echilibrului financiar. Această concluzie se deduce din faptul că activele pe termen
lung nete cît și cele curente nete la această întreprindere au valori pozitive.
Analiza evoluţiei capitalului circulant net
Capitalul circulant este format din bunuri care participă la un singur ciclu de producție, sunt
consumate sau care sunt profund modificate în cursul acestuia și trebuie înlocuite la cu fiecare
nou ciclu de producție, formula de calcul este redată mai jos:
Capital circulant=Active curente−Datorii peTS (24)
Tabelul 2.28 Dinamica capitalului circulant net
Indicatori2009 2010 2011
2010/2009 2011/2010abs relativ abs relativ
mii, lei mii, lei mii, lei mii, lei % mii, lei %Active curente 15883 14584 14883 -1299 -8.18 299 2.05Datorii pe termen scurt
945 1413 4605 468 49.52 3192 225.90
Capital circulant net
11548 10255 5556 -1293 -11.20 -4699 -45.82
2007 2008 20090
2000400060008000
10000120001400016000 14938
13171
10278
Anii
Mii
lei
fig.2.14 Dinamica capitalui circulant
Pe parcursul perioadei analizate se observă diminuarea capitalului circulant cu 45%,
aceasta se explică prin faptul transferării mijloacelor bănești ca gaj pentru echipamentele utilizate
în activitatea operațională. Acest fapt este îngrijorător deoarece întreprinderea nu reușește
desfășurarea eficientă a activității economice, se reflectă situația finaciară nestabilă în vederea
capacității de plată într-o perioadă scurtă de timp.
Evaluarea lichidităţii și solvabilităţii întreprinderii
Pentru o apreciere mai detaliată a situației financiare a firmei, se evaluează lichiditatea
(capacitatea de a transforma activele sale în bani), care ocupă un loc central în analiză, deoarece
caracterizează posibilitatea de-ași onora obligațiile de plată la termenele scandente, Astfel se va
analiza următoarele tipuri de lichidități:
Lichiditate generală=Active curente /Datorii curente (25)
Tabelul 2.28 Dinamica lichidității generale
AniiIndicatorii
Active curente Datorii curenteLichiditate generală
Mii lei Mii lei2009 15883 945 16.812010 14584 1413 10.322011 14883 4605 3.23
Analizînd calcule de mai sus în baza Tabelul 2.28 Dinamica lichidității generale se poate afirma
că lichiditatea întreprinderii pe parcursul perioadei 2009-2010 scade brusc, ceea ce este un fapt
ce ne atenționează, însă nivelul ce se recomandă conform literaturii de specialitate este între
limitele intervalului optim 2-2,5, indicatorul respectiv fiind mult mai mare decît norma, pe
parcusul perioadei fiind cu mult peste norma recomandabilă deoarece are loc înghețarea
mijloacelorcurente în stocuri.
Lichiditate intermediară=(Mijloace bănești+Creanțe)/ Datorii curente (26)
Tabelul 2.28 Dinamica lichidității intermediare
Anii IndicatoriiMijloace bănești Creanțe Datorii
curenteLichiditate
intermediarăMii lei Mii lei Mii lei
2009 1887 846 945 2.892010 851 1430 1413 1.612011 415 2268 4605 0.58
Dacă se analizează lichiditatea intermediară atunci se poate afirma că din cauza creșterii
datoriilor pe termen scurt ea scade de la 2,89 în 2009 (lichiditate excesivă datorită neplasării
corecte a mijloacelor bănești) pînă la 0,58 în 2011, acest coeficient neîncadrîndu-se în limitele
optime stabilite 0,7-1.
Lichiditate absolută=Mijloace bănești/ Datorii pe termen scurt (27)
Tabelul 2.28 Dinamica lichidității absolute
AniiIndicatorii
Mijloace bănești Datorii curenteLichiditate absolută
Mii lei Mii lei2009 1887 945 2.002010 851 1413 0.602011 415 4605 0.09
Lichiditatea absolută deasemenea înregistrează o fluctuație bruscă de la 2 în 2009 la 0,6
în 2010 și scade pînă la 0.09, deasemenea fiind foarte ridicată, normele optime pentru acest
coeficient fiind de 0,2-0,3 ceea ce reprezintă disconcordanțe între cilcul finaciar și cel
operațional, deoarece poate provoca deficit de fond de rulment.
2009 2010 20110.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.016.8
10.3
3.22.91.6 0.6
Coeficientul lichidităţii generaleCoeficientul lichidităţii intermediareCoeficientul lichidităţii absolute
Anii
fig.2.14 Dinamica coeficienților de lichiditate
Din calcule efectuate și din observarea diagramei rezultă că coeficienții S.A.”INTROSCOP” nu
corespund nivelului de siguranță și demonstrează în dinamică o tendință negativă de scădere.
Această situație reflectă aplicarea unor condiții mai dure în caz de creditare (gaj, leasing,
garanție).
Gradul în care întreprinderea poate face față datoriilor pe termen scurt se numește solvabilitate.
Coeficientul solvabilităţii generale(Sg)
Sg=Active totaleDatorii totale
∙ (28)
Tabelul 2.29 Dinamica solvabilității
AniiIndicatorii
Active totale Datorii totaleCoeficientul solvabilității
Mii lei Mii lei2009 50503 945 53.442010 49275 1413 34.872011 53895 4605 11.70
După cum se observă solvabilitate S.A.”INTROSCOP” pe parcursul perioadei analizate
scade de la 53,44 în 2009 pînă la 11,7 în 2011, ceea ce indică că întreprinderea întîmpină
dificultăți, deoarece cresc datoriile pe termen scurt, însă activele firmei acoperă datoriile
respective, rezultă că întreprinderea este solvabilă (valoarea minimă a ratei solvabilității globale
fiind de 1,4).
Evaluarea gradului de îndatorare a întreprinderii
Gradul de îndatorare arată partea din activele companiei finanţată de creditori, în
corespondenţă cu partea finanţată de acţionari. Capitalul propriu constituie cota parte proprie în
sursele de finanţare a întreprinderii. Pentru a determina care este coeficientul îndatorării (levierul
financiar), precum și coeficientul capitalului împrumutat se va utiliza formulele:
coeficientul dependenţei (Levierul financiar)
KLF=(Capital împrumutat /Capital propriu) ∙100% (29)
Tabelul 2.30 Dinamica coeficientului dependeței
AniiIndicatorii
Capital împrumutat Capitalul propriuLevier financiar
mii lei mii lei2009 945 49558 0.022010 1413 47863 0.032011 4605 49290 0.09
După cum se observă coeficientul dependenței este foarte jos, întreprinderea avînd suficient
capital pentru finanțarea activelor.
Pentru a vedea ponderea capitalului împrumutat în active se analizează coeficientul capitalului
împrumutat(CCÎ):
CCÎ=Capital împrumutat /Total active (30)
Tabelul 2.31 Dinamica coeficientului capitalului împrumutat
AniiIndicatorii
Capitalul împrumutat Active totale CCÎmii lei mii lei
2007 945 50503 0.022008 1413 49275 0.032009 4605 53895 0.09
Se remarcă că rata coeficientului capital împrumutat crește ceea ce semnifică că
întreprinderea a apelat la surse de finanțare exterioare pentru desfășurarea activității.
Rata autonomiei financiare globale Raf gl reprezintă ponderea capitalului propriu în
totalul pasivului bilanțului:
Raf gl=Capital propriu
Pasiv total
(31)
Pentru echilibrul finaciar al întreprinderii este necesar ca capitalul propriu sa fie egal sau mai
mare ca 1/3 din pasivul bilanțului, fapt ce reprezintă o premisă a autonomiei financiare a
întreprinderii.
Tabelul 2.32 Dinamica autonomiei globale
AniiIndicatorii
Capitalul propriu Pasiv total Raf gl
mii lei mii lei2007 49558 50503 0.982008 47863 49275 0.972009 49290 53895 0.91
Se observă că coeficientul respectiv depășește limita stabilită, astfel putem afirma că firma este
autonomă din punct de vedere financiar.
Gradul de risc a activităţii financiare se calculează ca raportul dintre datoriile pe termen lung
și capitalul propriu, deoarece în cadrul întreprinderii lipsește datoriile pe termen lung, atunci se
poate afirma că acest risc este redus.
Analiza indicatorilor de rentabilitate a întreprinderii
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței care axprimă capacitatea întreprinderii
de a cîștiga profit, rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice și financiare
obținute de întreprindere și eforturile depuse pentru obținerea acestora.
Rentabilitatea profitului brut(vînzărilor)-reflectă profitul brut cîștigat al un leu venituri din
vînzări:
Rata profitului brut=(Profitul brut /Venit din vînzări)∗100% (32)
Rentabilitatea activităţii operaţionale (RPO)- acest indicator arată cît profi(pierdere) din
activitatea operațională obținut la un leu venituri din vînzări și permite aprecierea eficienței
gestiunii vînzărilor în urma activității de bază a întreprinderii.
Rentabilitatea profitului operațional=(Profit operațional/Vînzărinete)∗100% (33)
Rentabilitatea veniturilor din vînzări, calculată în baza profitului(piederii) pînă la
impozitare (Profitului net)- în comparație cu indicatorul precedent nivelul acestuia se modifică
sub influența nu numai a veniturilor și cheltuielilor operaționale, dar și sub influența veniturilor
și cheltuielilor din activitățile de investiții, finaciară:
Rata profitului net=(Profit net /Vînzări nete)∗100% (34)
Tabelul 2.32 Dinamica rentabilității veniturilor din vînzări
Indicatori2009 2010 2011
Abaterea 2010/2009
Abaterea 2011/2010
abs. abs.mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei
Venitul din vînzări 5803 9948 12010 4145 2062Profitului brut 1363 1830 2973 467 1143Profitului operațional -2589 -814 276 1775 1090Profitului net -1924 -468 1427 1456 1895Rentabilitățile: % % %Rentabilitatea profitului brut 23.49 18.40 24.75 -5.09 6.36Rentabilitatea activităţii operaţionale
-44.61 -8.18 2.30 36.43 10.48
Rentabilitatea profitului net -44.61 -8.18 2.30 36.43 10.48
Din calcule efectuate putem constata la S.A.”INTROSCOP” o reducere a indicatorului de
rentabilitate în baza profitului brut, mai ales în anul 2010, practic micșorînduse ≈5 ori, în 2011
mărinduse cu 6,36 puncte procentuale față de 2010, deoarece s-a mărit valoarea profitului
contabil. Deasemenea se atestă o rentabilitate negativă în cazul activității operaționale, în
perioada 2009-2010 La S.A.”INTROSCOP” nivelul rentabilității în baza profitului net
deasemena atestă o valoare negativă, -44,61 și respectiv -8,18 care atinge o valoare pozitivă în
anul 2011. Astfel e posibil de a menționa că în cadrul întreprinderii s-a creat o situație
nefavorabilă în anii 2009, 2010.
Rata rentabilității economice- măsoară suma profiturilor obţinute corespunzător unui
leu investit în active. Acest indice caracterizează eficienţa mijloacelor utilizate în procesul de
producţie, indiferent dacă ele sunt formate pe seama surselor proprii sau împrumutate de
finanţare.
Ratarentabilității economice=(Profit net /Sold mediu alactivelor )∗100 % (35)
Tabelul 2.33 Dinamica rentabilității economice
Indicatori2009 2010 2011
Abaterea 2010/2009
Abaterea 2011/2010
abs. abs.mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei
Sold mediu a activelor 50503 49275 53895 -1228 4620Profitului net -1924 -468 1427 1456 1895
% % %Rata rentabilității economice -3.81 -0.95 2.65 2.86 3.60
În urma analizei rentabilității economice se observă că doar în anul 2011 rentabilitatea
economică este pozitivă, se poate afirma că rentabilității activelor întreprinderii nu corespund
valorii de 5-10% pentru a fi favorabil, dar generează pierderii datorită gestionării ineficiente în
perioada 2009-2010.
Rentabilitate financiară- această rată măsoară cît profit s-a obţinut corespunzător unui leu
investit de proprietari. Acest indicator măsoară rata capitalului propriu, deci al plasamentului
financiar pe care acţionarii l-au pus prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii.
Ratarentabilității financiare=(Profit net /Capital propriu )∗100 % (36)
Tabelul 2.34 Dinamica rentabilității financiare
Indicatori2009 2010 2011
Abaterea 2010/2009
Abaterea 2011/2010
abs. abs.mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei
Capital propriu 49558 47863 49290 -1695 1427Profitului net -1924 -468 1427 1456 1895
% % %Rata rentabilității economice -3.88 -0.98 2.90 2.90 3.87
În urma efectuării calculelor observă că și în cazul acestei rentabilității obținem valori
negative, datorită pierderilor generate, mîcșorînduse în fiecare an de gestiune. Astfel se poate
afirma că S.A. INTROSCOP este rentabilă din punct de vedere financiar în anul 2011.
Determinarea pragului de rentabilitate
Prin prag de rentabilitate se înțelege volumul de vînzări, la care întreprinderea nu are nici
pierderi, nici profit. În punctul critic volumul din vînzări este egal cu zero, scopul analizei
pragului de rentabilitate constă în alegerea unui astfel de volum al vînzărilor, care va asigura
întreprinderii un rezultat fianciar operațional nul, astfel volumul producţiei şi al vânzărilor
corespunzător pragului de rentabilitate: V = C, iar P =0, unde V – venituri, C – cheltuieli, P -
profit
Total cost = CV + CF (37)
Marja de contribuţie = Total vânzări – CV
(38)
Unde: CV- cheltuieli variabile;
CF- cheltuieli fixe;
Formula de calcul a pragului de rentabilitate este redată mai jos:
PR= CFMarja decontributie
(39)
Unde PR- prag de renatabilitate, CF-cheltuieli fixe
Punctul critic = VV – CV – CF = 0
Tabelul 2.34 Dinamica aprecierii pragului de rentabilitate
Nr Indicatori (mii lei) 2009 2010 20111 Venit din vînzări 5803 9948 120102 Alte venituri operaţionale 1108 2976 60613 Total vânzări 6911 12924 180714 Cheltuieli generale şi administrative 3758 4444 67865 Cheltuieli comerciale 385 731 9166 Alte cheltuieli operaţionale 918 446 10557 Costuri fixe (total) 5061 5621 87578 Cost vânzări (variabil) 4440 8118 90379 Total cost 9501 13739 1779410 Marja de contribuţie 2471 4806 247111 Prag de rentabilitate 2.05 1.17 3.5412 Rezultat din activitatea operațională -2590 -815 277
Concluzie pentru anul 2011 și 2010: pentru a acoperi (a atinge punctual critic) la întreprindere
este necesar de vîndut în valoare de 17794 mii lei, însă întreprinderea a vîndut produse și a
prestat servicii în valoarea de 18071 mii lei, generînd astfel un profit din activitatea operațională
CV=9037
Punct critic
Profit 277 mii lei
CT
CF=8757
277 Vînzări mii lei
Costuri mii lei
Pierdere Profit
CA
CT=17794
CA=18071
în suma de 277 mii lei, iar în în 2010 a vîndut doar de 12924 mii lei și total cost 13739 mii lei,
respectiv de -815 mii lei în 2010
Pr2011=87572471
=3,54; Pr2010=56214806
=1,17
Concluzie: din fiecare leu din activitatea operațională a adus profit de 3,54 lei în 2011 și -
1,17 lei în 2009, reprezentarea schematică a pragului rentabilității este redată în fig.2.15
Reprezentare schematică a pragului de rentabilitate 2010 și fig.1.16 Reprezentare schematică a
pragului de rentabilitate 2011.
CV=8118
Punct critic
Pierdere -815 mii lei
CT
CF=5621
-815 Vînzări mii lei
Costuri mii lei
Pierdere Profit
CA
CA=12924
CT=13739
fig.2.15 Reprezentare schematică a pragului de rentabilitate 2010
fig.1.16 Reprezentare schematică a pragului de rentabilitate 2011.
Evaluarea riscului de faliment
Analiza multivariabilă presupune utilizarea unor date cantitative privind situaţia
companiei, pentru a realiza un punctaj financiar, în vederea aprecierii financiare generale. Cea
mai utilizată metodă de către mediile bancare şi financiare pentru propriile evaluări de credite
este metoda " scorurilor ", bazată pe modelul " Z ", care permite poziţionarea rapidă a riscului de
faliment pe care îl reprezintă beneficiarii de credite. Această metodă constituie un instrument de
detectare a riscului de faliment pentru o societate comercială, respectiv care este probabilitatea ca
aceasta să fie întreprindere normală. Scorul "Z" apare ca o funcţie lineară de mai multe variabile
(rate limitate ca număr) caracterizate de coeficienţi de ponderare. Metodele bancare de evaluare a
riscului de faliment urmăresc detectarea primelor semne de pericol şi de deteriorare potenţială a
activităţii societăţii.
Limitele coeficientului Altman sunt reprezentate mai jos
Dacă Z 1,8, atunci probabilitatea de faliment este foarte mare;
1,8 Z 2,7, atunci probabilitatea de faliment este înaltă;
2,8 Z 2,9, posibil risc ;
2,9 Z 3, atunci întreprinderea se află în afară
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase şi vizează:
- reducerea activităţii;
- reducerea marjelor şi ratelor de rentabilitate;
- apariţia şi amplificarea problemelor de trezorerie, de management,
- falimentul unor clienţi, reducerea pieţelor de desfacere, blocajul în lanţ, etc
Criteriul Altman (formula Z).
Z=1.2× X1+1,4 × X2+3,3 × X3+0.6 × X4+0.999× X5 (40)
Unde,
X1=Capital Circulant
Activ total;
X2=Profit NetActiv total
;
X3=Profit curent înainteaimpozitării
Activ total;
X 4=Capitalizarea bursierăDatorii pe termen scurt
;
X5=Cifra de Afaceri
Activ total;
Tabelul 2.35 Dinamica coeficientul Altman perioada 2008-2010
IndicatoriiAnii
2009 2010 2011Profit net (pierdere netă) -1924 -468 1427
Total Active 50503 49275 53895Rezultat operational -2589 -814 276Venitul din vînzări 5803 9948 12010Capital Circulant 14938 13171 10278
Total datorii pe termen scurt 945 1413 4605
Profit pina la impozitare -1924 -468 1427Capital statutar şi suplimentar 15221 15221 15221
Coeficientul Altman 9.95 6.94 2.56
În concluzie se poate de afirmat că situația financiară în cadrul întreprinderii este
favorabilă neexistînd risc da faliment încît Z>2.5 situaţia financiară este bună; bancherul poate
avea încredere în întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă întreprinderea este în afara
oricărui risc.
Analiza Du Pont. Planificarea financiară conform modelului Du Pont
Decizia de a investi în active noi sau dorința de a observa în detaliu factorii care intervin
în evoluția performanței activelor deținute a dus la necesitatea împărțirii factorilor de influență în
categorii, pentru a observa sursa eventualelor probleme. Ceea ce numim analiza DuPont nu este
altceva decît o formulă de calcul a ratei venitului la activele investite, concepută de membrii
companiei DuPont de Nemours în anii 1920.
fig.1.17 Reprezentare grafică a modelului DuPont
Rata utilizării activelor
Rata profitului
ROA=
Efectul levier
ROE=
Profit netVînzări
xVînzări
Total activex
TotalactiveCapital
=Profit netCapital
(41)
unde Rata utilizării activelor(asset turnover-rotația activelor )=Venituri/ Active totale
Rata profitului(Profit Net Margin)=Profit Net/Venituri totale
ROA(Rentabilitatea economică sau rata rentabilității activelor)=Profit Net/ Active
Efectul levier(equity multiplier)=Active/ Capital propriu
ROE-rentabilitatea financiară= Profit Net/ Capital Propriu
ROE=ROA*Efectul levier
Tabelul 2.36 Analiza Dupont
Profitului net -1924 -468 1427Venitul din vînzări 5803 9948 12010Total active 50503 49275 53895Total capital propriu 49558 47863 49290Rata profitului -0.33 -0.05 0.12Rentabilitatea economică -0.04 -0.01 0.03Rata utilizării activelor 0.11 0.20 0.22Efect levier 1.02 1.03 1.09Rentabilitatea financiară -0.04 -0.01 0.03
Daca e să analizăm cei 3 indicatori în parte care caracterizează rentabilitatea capitalului
atunci ar fi:
Rentabilitatea vînzărilor sau rata profitului 0.12 sau 12% ne demonstrează
că activitatea economică de către întreprindere este rentabilă.
Rata utilizării activelor 0,22 pentru o întreprindere industrială este joasă,
mai mică decît norma recomandabilă de rotație a activelor 2.5, ceea ce ne demonstrează
că întreprinderea dispune de active care nu sînt utilizate la nivelul corespunzător, astfel se
reduce rentabilitate întreprinderii.
Rentabilitate economică 0,03 sau ≈ 3% ne demonstrează că întreprinderea
este rentabilă, ceea ce permite remunerarea proprietarilor și obținerea devidentelor și
creșterea rezervelor întreprinderii.
Astfel Rentabilitatea financiară de 3% ținînd cont de nivelul satisfăcător adică se obțin 3% la o
sumă de 100 lei, proprietarii întreprindrii vor risca să-și investească mijloacele suplimentare în
capitalul propriu. După cum se observă rentabilitatea financiară este mai mică ca rata dobînzei de
9,75% dar cu potențial de creștere
Analiza SWOT
Puncte forte(Strengthts)1. Amplasarea și căile de acces favorabile;2. Nomeclator bogat de produse;3. Deschiderea unui nou departament de producere;4. Mărirea numărului de agajați, personal tînăr, politică echilibrată după criteriul gender;5. Creșterea patrimoniului în anul 2011 cu 9,45%;6. Lipsa datoriilor pe termen Lung, autonomie financiară;7. Grad de înoire a mijloacelor fixe 5,45%8. Suprafețe libere peste 70% ce pot fi date în exploatare;9. Management de vîrf cu experiență bogată;
Puncte slabe(Weaknesses)1.Secţia de marketing destinată doar pentru Departamentul NDT2. Nivelul consumului produselor pe piaţa locală este foarte scăzut;3. Ponderea foarte mare a materiei prime în costul total şi marja de profit foarte mică;slab dezvoltată;4. Gradul de uzură ridicat 57%;5.Micșorarea numărului de personal cu un nivel înalt de calificare (în Departamentul NDT)6.Grad înalt de fluctuație a personalului 23%;7.Mărirea datoriilor pe termen scurt (avans de la parteneri pentru investiție);8.Rentabilitatea economică joasă 3%;9. Condiţii salariale superioare pe piaţa muncii faţă de cele asigurate de întreprindere;
Oportunităţi(Opportunities)1. Posibilitate de creștere a cifrei de afaceri pe baza investițiilor externe.2. Încheierea unor contracte de franchising, cu privire la producerea unor tipuri de produse.3. Introducerea 1C, pentru automatizarea funcțiilor
Ameninţări(Threats)1. Creșterea prețurilor la materie primă și
materiale, precum majorea costurilor la resurse energetice
2. Politica statală de crearea condiţiilor nefavorabile pentru investitori străini;
3. Variația cursului valutar4. Creșterea inflației5. Fluctuațiile economice
2.2.7. Analiza în baza metodelor patrimoniale
Principalele metode utilizate în evaluarea patrimoniului sunt:
Activul net contabil
Activul net corectat
Valoarea substanțială brută (VSB);
Capitalul permanent necesar exploatării;
Valoarea matematică;
Activul net contabil reprezintă metoda cea mai simplă și rapidă de estimare a valorii unei
întreprinderi.
Ea se calculează ca diferența dintre valoare activelor întreprinderilor și datoriile totale
Tabelul 2.36 Analiza patrimonială
Indicatori Anii2009 2010 2011
mii lei % mii lei % mii lei %Activul patrimonial
1 Active pe termen lung 34620 68.55
34691 70.40
39011 72.38
2 Active curente 15883 31.45
14584 29.60
14884 27.62
3 Total activ 50503 100 49275 100 53895 100Pasivul patrimonial
4 Capital propriu49558
98.13 47863
97.13 49290
91.46
5 Datorii pe termen Lung 0 0 0 0 0 06 Datorii pe termen Scurt 945 1.87 1412 2.87 4605 8.547 Total pasiv 50503 100 49275 100 53895 1008 Patrimoniul net (r3-r5-r6) 49558 47863 49290
În urma analizei patrimoniului se poate afirma că valoare netă în anul 2011 constitue 49290 mii
lei
Metoda Retail pentru firme din industrie
Valoare firmei este determinată ca o medie între valoare lichiditativă și cea de randament.
În cazul firmele care sunt cotate la bursă, se va lua în calcul capitalizarea bursieră și se vor aplica
relațiile:
V=AL+V r
2
(42)
unde: AL- valoare lichidativă;
V r- valoare de randament.