capitolul ii cu date noi
TRANSCRIPT
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
1/57
CAPITOLUL II
EVOLUII I MUTAII N AGRICULTURA
ROMNIEI
Obiective:
- Evidenierea contextului istoric si ale principalelor caracteristici ale
agriculturii Romaniei in principalele etape istorice incepand cu 1864 ;
- Prezentarea etapelor, a principalelor fenomene intalnite si a rezultatelor
procesului de restructurare a agriculturii in vederea tranzitiei acesteia la
economia de pia!
- Prezentarea contextului macroeconomic de dezvoltare a Rom"niei, a
principalelor agregate macroeconomice in vederea deinerii locului si a
rolului real al sistemului agroalimentar in economie!
Continut:
2.. Evo!u"i# #$%icu!tu%ii &n "#%# no#'t%( )*n( &n +,-
2.1.1. Evoluia istoric si social a agriculturii n ara noastr
pn n 1918
2.1.2. Evoluia istoric si social agriculturii n ara noastr n
perioada 1918-
1945
2.2. Evo!u"i# #$%icu!tu%ii %o*ne/ti 0u)# +,-
2.2.1. Evoluia postbelic a agriculturii n Ronia n perioada
counist
2.2.2. Evoluia agriculturii dup 1989 n Ronia
2.1. T%#ni"i# !# econoi# 0e )i#"( &n #$%icu!tu%# Ro*niei &n
)e%io#0#
)o't0eceb%i't(
2.!.1. "pactul tran#iiei asupra econoiei rone$ti% aspecte
conceptuale ale
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
2/57
procesului de privati#are
2.!.2. &peci'icul tran#iiei n agricultura Roniei
2.,. Locu! #$%icu!tu%ii Ro#niei in )e%io#0# 0e t%#nitie !# econoi#
0e )i#t#
2.4.1. (specte generale ale conte)tului acroeconoic de
de#voltare a Roaniei
2.4.2. Evolutia principalelor agregate acroeconoice in
perioada de tran#itie la econoia de piata
2.4.!. *iensiunea reala a locului si rolului sisteului
agroalientar in econoie
Reu#t
3ib!io$%#4ieInt%eb#%i
Cuvinte c5eie:
#$estiunea rneasc, Reforma agrara, Expropriere, %egea fondului funciar,
%egea cadastrului &i pu'licitii imo'iliare, %egea camerelor agricole, %egea
creditului agricol, Privatizare, #od funciar, Polarizare, #olectivizare, (ranzitie,
Etatizare, )gregate macroeconomice
EVOLUII I MUTAII N AGRICULTURA
ROMNIEI
Evoluia spaiului rural al Rom"niei este rezultanta complex a unor
factori de natur istoric, politic, economic, social, con*unctural &i nu +n
ultimul r"nd a unor factori de natur internaional!
Pentru a fundamenta &tiinific ceea ce tre'uie s +ntreprindem pentru
restructurarea agriculturii noastre, pentru revigorarea spaiului rural rom"nesc,
pentru trezirea ranului nostru este necesar o analiz a drumului parcurs de
agricultura Rom"niei pentru c odat cu rena&terea ranului &i satului rom"nesc
rena&te naiunea rom"n!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
3/57
2.. Evo!u"i# #$%icu!tu%ii &n "#%# no#'t%( )*n( &n +,-
2.1.1. Evoluia istoric si social a agriculturii n ara noastr
pn n 1918
azele agriculturii noastre se pun +n ultimele trei decenii ale secolului
trecut si +n primele decenii ale secolului nostru!
ezideratul fundamental al ranului rom"n, acela de a fi proprietarul
pm"ntului pe care-l munce&te, +ncepe s prind contur imediat dup unirea
Principatelor Rom"ne +n 18./! Reforma agrar, promulgat de principele
)lexandru 0oan #uza +n 1864, a contri'uit +n mare msur la ameliorarea
structurii de proprietate din Principatele Rom"ne &i la +nlturarea oricrei forme de
legtur silit +ntre ran si proprietar claca2, fr +ns s rezolve pro'lemele
te$nice si economice ale exploataiei agricole &i starea de +napoiere a rnimii!
Reforma agrar din 1864 nu a avut efectul scontat pentru c ranul rom"n,
devenit proprietar de pm"nt, nu avea inventarul &i capitalul necesar pentru
exploatarea pm"ntului! )cela&i lucru s-a +nt"mplat &i cu celelalte legi cu impact
funciar, +ncep"nd cu cea din 1866 &i continu"nd cu legile din anii 1868; 183;
183.; 1885; 1884; 1/5 - care au fost sortite e&ecului! #$iar dac #onstituia din1866 proclam li'ertatea personal, o mare parte a rnimii moldovene &i
muntene a a*uns +n situaia de neio'gie ca urmare a aplicrii %egii tocmelilor
agricole! (ot acum +n aceast perioad apare un fenomen de mas, fenomenul
arend&iei! Proprietarul, +n a'sena capitalului &i activului de exploatare nu avea
alt soluie dec"t arendarea, el fiind constr"ns s accepte condiii de arendare
impuse de arenda&, +n caz contrar terenul su rm"nea +n mare parte nelucrat!
7n anul 1864 &i p"n la area 9nire nu se produc mutaii semnificative +nagricultura din Principate! (otu&i economia capitalist a avut o influen puternic
asupra evoluiei structurilor agrare si a pro'lemei agrare! Ea a creat primele piee
pentru produsele agricole, dar nu se poate vor'i despre piaa agricol +n adevratul
sens al noiunii, poate cu excepia pieii cerealelor!
7n perioada 1864 - 1/18 fenomenele cu caracter general constatate sunt
urmtoarele:
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
4/57
- populaia rural se situeaz constant la ponderea de 3.-85 din
populaia total;
- sporul natural al populaiei rurale &i legislaie succesorial favorizeaz
parcelarea si diminuarea excesiv a proprietilor mici;
- piaa agricol si prelucrarea industrial a produselor agricole se aflau laun nivel foarte redus!
0storia dezvoltrii economiei rurale din estul Europei demonstreaz c
suprafeele proprietilor funciare au crescut, dar cu un ritm foarte lent astfel +n
18/ +n ec$iul
Regat oldova si untenia2 +n anul marii rscoale rne&ti din 1/53 reflect
faptul c 33, din numrul exploataiilor agricole erau su' . $a, dein"nd doar.,8 din suprafaa ara'il, +n timp ce ,8 din numrul exploataiilor erau
mai mari de . $a, ponderea acestora +n suprafa ara'il fiind de 34, !
7n acel an .3. proprietari latifundiari deineau 48,3 din suprafaa
ara'il a >ec$iului Regat +n cifr a'solut 815 . $ectare2 ponderea lor fiind
su' 1 din numrul exploataiilor totale mai precis 5,.6 2!
)ceast structur a proprietii funciare care nu se modific p"n +n 1/18,
poate fi caracterizat ca fiind a unei economii de tip feudal, cu mari proprieti
latifundiare! Polarizarea excesiv a proprietii funciare a constituit premisa
mi&crilor violente din 1/53!
Evoluia structurilor agrare +n celelalte provincii istorice rom"ne&ti,
)rdealul, anatul, #ri&ana, aramure&ul, ucovina &i asara'ia este marcat de
apartenena vremelnic a acestora la cele dou imperii austro-ungar &i arist!
! #onstantinescu, +n lucrarea ?%@evolution de la proprietAB rurale et la
reforme agraire en Roumanie? ucure&ti, 1/.2, arta c +n (ransilvania la
+nceputul anului 1/18, rom"nii care reprezentau 6,3. din populaie aveau +n
proprietate numai 4 din suprafaa agricol si forestier a acestei provincii, ceea
ce demonstreaz c structura proprietii funciare era profund distorsionat +n
defavoarea populaiei ma*oritare rom"ne&ti!
ominaia imperiului arist asupra asara'iei +n perioada 1/1-1/1
marc$eaz profund structurile rurale din aceast provincie! =pecific acestei
provincii rom"ne&ti este politica arist de colonizare si cumprrile masive de
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
5/57
proprieti funciare de ctre no'ilimea rus! =tructura proprietii funciare este
'ipolar, asemntoare cu cea din >ec$iul Regat! 9n numr de 131 de exploataii
agricole deineau 168/555 $a, reprezent"nd 4/,1 din suprafaa asara'iei!
7n ansam'lul +ntregii ri +n anul 1/18 se remarc existena unui numr
foarte mare de exploataii mici, cu o pondere de /.,3 +n totalul exploataiilor, cuo suprafa medie pe exploataie de 4,. $a! %a polul opus se situa marea
proprietate funciar care, cu o pondere de numai 5,3 +n totalul exploataiilor,
deinea 45 din suprafaa trii! Exploataiile de mrime medie erau sla'
dezvoltate, reprezent"nd ,6 din totalul exploataiilor rom"ne&ti, ocup"nd 1.,/
din suprafaa rii, aceast tendin fiind totalmente contrar celei din Europa!
7n ec$iul Regat o tent cerealist!
)gricultura Rom"niei +n anul arii 9niri poate fi caracterizat ca o
agricultur puternic marcat de su'dezvoltarea economic general a trii, cu o
structur a proprietii funciare cu un 'ipolarism excesiv, cu un sistem de
producie unilateral, cel cerealier, extensiv si nu +n ultimul r"nd prin existenta +nc
a relaiilor de tip feudal alturi de cele de tip capitalist 0!P! Ctiman, 1//42!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
6/57
2.1.2. Evoluia istoric si social a agriculturii n ara noastr
n perioada 1918-1945
Rscoala ranilor din 1/53 a stat la 'aza sc$im'rilor agrare eseniale, de
su'stan din spaiul rural rom"nesc, care au de'utat din anul 1/18! azele
teoretice &i politico-sociale ale acestor sc$im'ri au fost puse de economi&tii de
marc ai Rom"niei: >! adgearu, #!=tere, ! #orneanu, >intil 0!#!rtianu!
%egea pentru reforma agrar este promulgat +n 1/18 pentru >ec$iul
Regat! =uprafaa prevzut a se expropria, dup principiile cuprinse +n lege, a fost
de cca! milioane $ectare! up area 9nire din 1/18 se adopt legile reformei
agrare si +n celelalte provincii rom"ne&ti, dup cum urmeaz: +n asara'ia +n
1/5, cuprinz"nd exproprierea unei suprafee de un milion de $ectare; +n(ransilvania, anat, #ri&ana, aramure& se discut reforma agrar +n arele =fat
aional al provinciilor respective iar +n anul 1/5 este votat si de Parlamentul
Rom"niei ari!
Reforma agrar din 1/18 este un act legislativ fr precedent +n legislaia
rom"neasc, ca amploare!
(erenul expropriat, +n suprafa de 6!558!155 $a, reprezint circa F4 din
suprafaa marilor latifundii rom"ne&ti! (a'elul nr! !12!Reforma agrar din 1/18 cuprinde patru legi - pentru toate provinciile
Rom"niei ari, cu elemente specifice pentru fiecare din provinciile respective,
dar si o serie de principii, norme si metode de lucru comune, astfel:
6u)%#4e"e!e e7)%o)%i#te )%in Re4o%# #$%#%( 8+9
T#be!u! 2.
N%.c%t.
P%ovincii!e 6u)%#4#"#!#ti4un0ii!o%
85#
6u)%#4#"#e7)%o)%i#t(
85#
Cot# 0ee7)%o)%ie%e
;1! >ec$iul Regat !/3!8.1 !336!451 81+,! asara'ia 1!844!.4/ 1!4/1!/5 ,+9! (ransilvania !3.1!413 1!66!85/ 1+!4! ucovina 11.!555 3.!/63 +1
RCG0) 8!158!8.3 6!558!5/3 ,4+1=ursa: Pun 0on Ctiman - )gricultura Rom"niei la cumpna dintre milenii 00-000, 1//4
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
7/57
- exproprierea pentru cauz de utilitate pu'lic sau naional a
proprietilor latifundiare mai mari de 155 $a;
- +mproprietrirea ranilor fr pm"nt sau cu pm"nt puin, prin v"nzare;
- +nfiinarea unor instituii te$nice, *uridice, administrative &i economice
pentru aplicarea legilor reformei agrare!Reforma agrar din 1/18, cea mai ampl de altfel din +ntreaga Europ, +n
perioada respectiv a produs mutaii semnificative +n structura proprietii agrare!
in datele prezentate +n ta'elul ! se desprinde +n mod clar cre&terea
ponderii suprafeelor proprietilor mici +n cadrul fiecrei provincii +n parte dar &i
la nivel naional: de la 4, 8 la 3, 3 , +n timp ce suprafaa aferent
latifundiilor scade de la 45, la 15,4 , una din reu&itele certe ale reformei
fiind aplatizarea 'ipolaritii proprietii funciare!
6t%uctu%# )%o)%iet("ii 4unci#%e &n#inte 'i
0u)( %e4o%# #$%#%( 0in #nu! +9
T#be!u! 2.2
N%.
c%t.
P%ovincii!e
C!#'i4ic#%e#
e7)!o#t#"ii!o%
0u)(
(%ie#
'u)%#4e"e!o%
n#inte# %e4o%ei ec$iul
Regat
H 15 $a
15-155 $a
I 155 $a
!3!1/.
865!/.
!/3!8.1
46,3
15,8
4,.
6!.58!./6
865!/.
61!4.5
81,4
15,8
3,8Tot#! =.++>.+++ >>?> =.++>.+++ >>?>
asara'ia
H 15 $a
15-155 $a
I 155 $a
!1.6!83
185!/34
1!844!./
.1,6
4,
44,1
!648!343
1/5!/84
.!61/
83,
4,
8,.Tot#! ,.92.1-> >>?> ,.92.1-> >>?>
! (ransilvania
H 15 $a
15-155 $a
I 155 $a
!.6!38
!1.!113
!3.1!4.3
4,1
8,/
3,5
4!55!.43
!1.!113
1!583!648
.6,.
8,/
14,6Tot#! =.,,.12 >>?> =.,,.12 >>?>
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
8/57
N%. P%ovincii!e
C!#'i4ic#%e#
e7)!o#t#"ii!o% n#inte# %e4o%ei .>>> >>?> -2>.>>> >>?>
.! RCG0)
H 15 $a
15-155 $a
I 155 $a
8!5!365
!1/.!5.4
8!158!843
4,8
1.,/
45,
14!88!8.3
!1/.!5.4
!155!3.5
3,3
1.,/
15,4Tot#! 2>.1,.@@ >>?> 2>.1,.@@ >>?>
=ursa: Pun 0on Ctiman - )gricultura Rom"niei la cumpna dintre milenii 00-000, 1//4
#a efect al reformei s-a produs o mutaie a mrimii medii pe clase deproprietate! #reste suprafaa exploataiilor mici de la 4,4 $ectare la 4,/ $ectare, +n
sc$im' exploataiile mi*locii &i mari scad +n suprafa! )stfel, suprafaa
gospodriilor mi*locii se reduce de la 4,4 $ectare la 1,/ $ectare, iar suprafaa
gospodriilor mari de la ...,4 $ectare la 13, $ectare pe gospodrie 0on Pun
Ctiman, 1//42!
Crient"ndu-se dup evoluia agriculturii vest-europene, a crei esen o
constituie ferma mi*locie rneasc o serie de legi funciare promulgate de
parlamentul Rom"niei au avut ca intenie luda'il formarea de gospodrii
mi*locii, via'ile din punct de vedere economic! )&a este cazul cu legea i$alac$e
din 5 august 1// %egea circulaiunii pm"nturilor2, care consfine&te +n primul
r"nd terminarea reformei agrare din 1/18! %i'era circulaie a terenurilor, prin
ridicarea restriciilor de v"nzare impuse de legea reformei agrare2, prin
succesiune si +nzestrare, a determinat mutaii structurale importante +n proprietatea
funciar inter'elic!
7nfptuirea reformei agrare din 1/18-1/1 a constituit un moment
+nsemnat pe calea dezvoltrii agriculturii rom"ne&ti! (recerea de la marea
proprietate feudal la gospodrie mi*locie rneasc a sporit interesul ranului
pentru a folosi mai 'ine pm"ntul! ezvoltarea capitalismului +n +ntreaga
economie naional a influenat puternic economia gospodriilor rne&ti, acestea
+ncep"nd s produc tot mai mult pentru pia, extinz"nd tot mai mult culturile
comerciale! Economia de sc$im', 'azat pe culturi comerciale, era mai dezvoltat
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
9/57
+n gospodriile rne&ti mai mari! )ntrenarea gospodriilor rne&ti, cu suprafee
mari +n sc$im'ul de mrfuri a dus la specializarea produciei! )stfel, marile
exploataii de tip capitalist si gospodriile mari si mi*locii rne&ti, datorit
naturii lor social economice deose'ite, au +nceput s capete tot mai mult un
caracter unilateral se orientau pentru o'inerea unui singur produs destinat pieei2!icile gospodrii rne&ti, orientate pentru acoperirea tuturor nevoilor de
consum familial, au cptat tot mai mult un caracter universal caracterizat prin
practicarea policulturii2!
7nzestrarea te$nic a gospodriilor rne&ti era precar, cu excepia poate
a unor zone din anat si (ransilvania!
7n 1/5 din cele peste 18 milioane persoane c"t numra populaia
Rom"niei 3/,8 triau +n mediul rural! #omparativ , la sf"r&itul lui 1/8,evoluia populaiei arta c procentual, cei care +&i desf&urau activitatea la sate
reprezentau c$iar 81,.. din numrul locuitorilor! 7n paralel cu evoluia
numeric, satele s-au mrit, iar civilizaia a ptruns +n mediul rural, de&i viaa era
grea pentru ranul rom"n, care acumulase +n timp nemulumiri profunde! ica
proprietate, fr"miat prin parcelarea excesiv, oferea producii sla'e, pentru care
se o'ineau preuri de v"nzare sczute! )gricultura tre'uia spri*init mai mult de
ctre =tat, fiind necesar o evoluie a ei alturide industrie!
e&i se afirma c Rom"nia tindea spre tipul de economie Jmixt agricol-
industrialK, 'aza dezvoltrii noastre se dovedea a fi agricultura, cel puin din
urmtoarele considerente:
- ponderea ranilor +n populaia total era ma*oritar, de&i +ntre ei doar cca!
./, erau activi propriu-zis;
- +n anul 1/5, 38, din populaia activ a rii era ocupat +n agricultur;
- +ncep"nd din 1/5, excedentul anual al populaiei1, a fost, ani +ntregi, superior
+n mediul rural;
- teritoriul folosit de agricultur era foarte +ntins;
- participarea sectorului agricol la formarea venitului naional &i la export era
relativ ridicat;
- populaia rural aducea =tatului serioase contri'uii!
1
=! anoil , !#! Deorgescu, Populaia Rom"niei, ucure&ti, 1/3!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
10/57
Pentru ilustrarea unor aspecte privind situaia sectorului nostru agricol din
ara noastr la +nceputul deceniului al patrulea, prezentm urmtoarele date
ta'elul !!2:
6t%uctu%# #$%#%( # Ro*niei 0u)( 'u)%#4#"# #%#bi!( /i tot#!(? )ot%ivit%ecen'(*ntu!ui #$%ico! 0in +1>
T#be!u! 2.1
G%u)# 0e
e7)!o#t(%i
E7)!o#t(%i ntin0e%e &n
'u)%#4.#%#bi!(
8ii 5#
ntin0e%e &n
'u)%#4. tot#!(
8ii 5#
; &n
'u)%#4#"#
#%#bi!(
; &n
'u)%#4#"#
tot#!(8ii 8;
P"n la . $a !465,5 3. 4!555 .!.. !5+8 28+. L 15 $a .65,5 13,1 !115 !/.. 24+2 2+15-155 43,8 3,. !35 4!3/5 25+4 24+!
I 155 $a 1, 5,4 1!835 .!435 14+ 2,+, TOTAL 1.29>?> >>?> 2.9-> +.=-> 1+ 1+
=ursa: Prelucrat dup: J)specte ale economiei rom"ne&ti, #onsiliul =uperior
Economic, (ipografia #urii RegaleK, ucure&ti, 1//!
)ctivitatea agricol a anilor 1/5-1/. se desf&ura pe principii extensive
&i neraionale, +nregistr"nd un nivel sczut al investiiilor, practic"nd modaliti de
cultivare strict tradiionale &i apel"nd +n proporie mic la utilizarea unor metode
performante sau la folosirea +ngr&mintelor c$imice! >irgil adgearu aprecia c
+n perioada respectiv +n ara noastr exista Jo stare de suprapopulaie agricolK1
caracterizat prin disproporionalitatea dintre numrul locuitorilor rurali +n
cre&tere2 &i mi*loacele lor de su'zisten tot mai reduse2! #auze directe ale acestei
situaii erau +n esen: presiunea demografic, utilizarea incomplet a muncii
ranilor; alimentaia sla'; +nzestrarea te$nic modest de pild, valoarea
inventarului nostru agricol era de ori mai mic dec"t +n Polonia, de 1. ori mairedus comparativ cu Dermania &i de 4 ori mai sczut fa de Elveia2!
e asemenea, o cauz important era preul de v"nzare al pm"ntului care
determina venituri agricole mici! 7ns cel mai grav factor era fr"miarea
suprafeelor de teren ara'il, +ntruc"t exploataiile su' 15 $a reprezentau cca! /
din numrul total al exploatrilor &i cca! 65 din totalul suprafeei ara'ile din
datele ta'elului !2!
1
>irgil ! adgearu, Evoluia economiei rom"ne&ti, dup rz'oiul mondial
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
11/57
Precizm c nu desconsiderm avanta*ele proprietii mici munca J+n
familieK, interesul pentru lotul propriu2; totu&i nu putem lsa neo'servate
nea*unsurile ei, cel mai important fiind pulverizarea suprafeelor cultivate!
7n deceniul al patrulea se impunea dezvoltarea proprietii mari &i mi*locii,
+ntruc"t:- te$nica ma&inist se putea aplica +n condiii mult mai 'une pe terenuri +ntinse;
- cre&tea varietatea lucrrilor pe suprafee +n pant;
- se contri'uia la aprovizionarea mai multor persoane!
e&i mica producie nu avea &anse +n faa concurenei produciei la scar
mare, se impunea totu&i a*utorarea micilor proprietari de ctre =tat; deoarece tot ei
reprezentau 'aza agriculturii! (re'uia +nlturat starea material deficitar a
rnimii rom"ne, dar se cerea aciune &i +n domenii precum: +m'untireanivelului cultural, a strii sanitare &i alimentare, dep&irea convingerilor refractare
la +nnoiri!
7n 1/.1 situaia general a agriculturii noastre se dovedea vizi'il
+m'untit fa de 1/5, dar comparativ cu interesul manifestat &i cu realizrile
o'inute de alte ri +n aceea&i perioad, ne gseam +ntr-o cert stare de +napoiere!
7n 1/., inventarul agricol redus al Rom"niei se reflecta +n existena L spre
exemplu L a unui numr de numai cca! 14!635 ma&ini de treierat &i a mai puin de
4!355 tractoare! =ituaia nu s-a sc$im'at prea mult nici +n 1/3 c"nd, raportat la
suprafaa ara'il, exista doar o secertoare la 1.4, $a &i o semntoare la 18,6
$a! e&i importul de ma&ini agricole s-a dovedit cresctor +n perioada 1/1-1/8,
realitatea reliefa grava rm"nere +n urm a sectorului agricol naional!
(re'uia avut +n vedere mai ales faptul c producia care era posi'il de
o'inut cu o te$nic ma&inist avansat ar fi oferit posi'ilitatea satisfacerii nu doar
a necesitilor interne, ci &i o cre&tere a produciei pentru export! #a atare, era
necesar susinerea noului! oar astfel se putea +m'unti randamentul
produciei, care se situa la un nivel sczut fa de alte ri +ntre 1/8-1/3
producia medie la gr"u era la noi doar de /, MF$a, +n timp ce +n )nglia
randamentul aceleia&i culturi era ,4 MF$a, iar +n Dermania L 1,1 MF$a2, +n primul
r"nd datorit te$nicii utilizate de rile amintite L &i nu pentru c ranul rom"n ar
fi muncit mai puin dec"t altul european! )'ia dup 1/., randamentul mediu la
1Prelucrat dup: J)specte ale economiei rom"ne&ti, #onsiliul =uperior
Economic, (ipografia #urii RegaleK, ucure&ti, 1//!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
12/57
recolta de cereale s-a mai +m'untit, +ns menionm c +n 1// el a atins a'ia
nivelul +nregistrat +n 1/51!
=e aduga acestor deficiene, numrul sczut de animale de munc! 7n
1/., de exemplu, 6 din gospodrii nu dispuneau de vite de traciune; .,.,
nu aveau deloc vite, 15,/, aveau c"te una, +n timp ce a'ia 1,4 cre&teau peste asemenea animale! )stfel, numrul mediu de animale de traciune la 155 $a teren
ara'il era de cca! 1 la nivelul +ntregii ri, realitate total nemulumitoare!
%a elementele Jte$niceK se ata&a, indiscuta'il, disproporia dintre
densitatea mare a populaiei rurale, 81,6 locuitoriFNm ptrat de teren cultivat, fa
L de pild L de 43,6 +n Dermania, sau de 4. +n )ustria &i productivitatea redus a
muncii +n mediul stesc, +ntregind situaia dificil a sectorului rural!
=tarea precar a agriculturii rom"ne&ti, studiat de unii speciali&ti +nlegtur cu dezvoltarea de ansam'lu a economiei noastre, era cauza principal a
faptului c, la nivelul anului 1/8, pm"ntul era +nc lucrat prin mi*loace &i te$nici
tradiionale, +n condiiile unei dotri te$nice reduse &i, oricum, disproporionat
repartizate +ntre zonele geografice! +1+
T#be!u! 2.,
Anu! P%o0uc"i# 8ii B Anu! P%o0uc"i# 8ii B1/5 11!64 1/. //!5.4
12D$eorg$e o're, Producia &i consumul de cereale +n Rom"nia inter'elic1//-1//2, #onsiliul =uprem al ezvoltrii Economice &i =ociale, caiet destudiu nr! 11, ucure&ti, 1/83!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
13/57
1/1 1!864 1/6 11!1531/ //!345 1/3 154!4/1/ 115!16 1/8 118!51/1/4 86!461 1// 1!/4.
=ursa: D$eorg$e o're: Producia &i consumul de cereale +n Rom"nia
inter'elic 1/5-1//2, ucure&ti, 1/83!>alorile produciei agricole au urmat o cur' la fel de asimetric, +ns
respect"nd neaprat coordonatele, impuse L teoretic L de produciile cantitative, ea
variind astfel ta'elul !.2:
)v"nd +n vedere datele din ta'elul !., o'servm c valoarea produciei +n
scdere p"n +n 1/62 a fost foarte redus +n anii 1/-1/4 +ntruc"t sistemul
primelor de export n-a putut elimina influena dezastruoas a crizei mondiale, de&i
a +ncercat2! 7nviorarea produciei a reaprut a'ia +n 1/3, c"nd s-au o'inut cca!
6,. mld! lei din valorificri!
V#!o#%e# )%o0uc"iei #$%ico!e &nt%e +1>+1=
T#be!u! 2.-.
Anu! V#!o#%e# )%o0uc"iei
8i!. !ei
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
14/57
7n ceea ce prive&te valorificarea produciei agricole, consumul intern viza,
+n deceniul al patrulea, cca! 85 din cantitatea de cereale o'inut, iar producia
animalier +i era destinat +n proporie &i mai mare! #onsiderm c
inconvenientele de care se lovea valorificarea pe piaa intern erau, +n principal :
infrastructura deficitar mai ales reelele de transport utilizate2; insuficienanumrului de t"rguri &i o'oare existente, lipsa unui sistem corespunztor de
silozuri, organizarea sla' +n toate su'sectoarele agricole; fiscalitatea excesiv,
gradul redus de industrializare al produselor agricole; politica preurilor interne
limitele maximale fixate pentru preurile 'unurilor rezultate din acest domeniu2!
7n privina exportului, c$iar dac +ncep"nd din 1/. el &i-a recptat
poziia anterioar crizei din 1//-1/, se menineau urmtoarele dezavanta*e:
cre&terea lent a cantitilor exportate datorit +nt"rzierii introducerii te$nicii noi+n agricultur; produciile agricole sla'e din punct de vedere calitativ;
insta'ilitatea pieelor 'eneficiare; lipsa standardizrii produselor agricole; exportul
excesiv de materii cu valoare mic; sistemul fiscal! 7n asemenea condiii, se
dovedea necesar rezolvarea imediat a unor importante pro'leme te$nico-
economice:
- +nzestrarea agriculturii cu mi*loace mecanice adecvate;
- reorganizarea gospodriilor rne&ti;
- +m'untirea sistemului de valorificare a produselor;
- reglementarea sistemului J+nvoielilor agricoleK;
- introducerea unor msuri de protecia muncii +n domeniu;
- modificarea sistemului de preuri;
- apropierea veniturilor agricultorilor din diferitele regiuni ale rii!
Preocuprile de renta'ilizare a agriculturii noastre s-au dovedit importante
at"t pentru guvernrile li'erale, c"t &i pentru cele de orientare rnist, c$iar dac
ele au militat +n proporii diferite L +n funcie de interesele momentului L pentru
o'iective cum erau: cre&terea investiiilor +n agricultur, introducerea ma&inismului,
generalizarea creditului ieftin &i pe termen lung +n ramur, spri*inirea
+nvm"ntului agricol, crearea fermelor de stat &i progresul zoote$niei, +m'inarea
mai 'un a produciei cerealiere cu cea animalier, cre&terea rolului #amerelor
agricole, atragerea suprapopulaiei din mediul rural &i ur'an +n activiti la sat,
cointeresarea productorilor +n vederea +ntririi puterii economice a micii
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
15/57
gospodrii L toate msuri reale pentru promovarea agriculturii rom"ne&ti! 7n acest
sens, amintim c iti #onstantinescu, de pild, ca +nalt demnitar, solicita
Jntoarcerea grabnic a marului politicei economice (..) n primul rnd ctre
satK!
in perspectiv *uridic, preocuprile +n vederea progresului agriculturii s-au materializat +n texte de legi, adoptate +n scopul cre&terii standardului de via al
rnimii!
intre legile la care ne-am referit, vom aminti, spre exemplificare, doar
c"teva corespunztoare anului 1/3: %egea privitoare la organizarea &i +ncura*area
agriculturii martie 1/32, ecretul Llege pentru valorificarea gr"ului iulie 1/32;
ecretul-lege pentru scutiri de taxe la import a ma&inilor agricole iulie 1/32;
Regulamentul pentru punerea +n aplicare a %egii privitoare la organizareaagriculturii octom'rie 1//2; ecretul-lege pentru scutiri de vam a unor utila*e
octom'rie 1/32!
%egiferrile au constituit doar c"teva elemente ale protecionismului
agricol rom"nesc, oferit de =tat, +n du'lu scop: renta'ilizarea produciei &i
stimularea exportului, av"nd ca prioritate prote*area ramurii respective &i a
industriilor care-i valorificau produsele! 0ntervenia direct a statului +n agricultur
+ntruc"t, dup unele opinii, era nevoie de Jun program general pentru producia &i
punerea +n valoare a roadelor economiei ruraleK2 s-a materializat cel puin +n
direcii:
12 0ntenion"nd compensarea productorilor: statul a introdus primele
economice pentru exportul de animale, cereale &i anumite produse alimentare!
2 =usinerea preului gr"ului a fost realizat prin sisteme de valorificare cu
meniunea c, +ntre 1/1-1/3, aceast politic a grevat finanele cu ,. miliarde lei2:
prima de export 1/12; intervenia statului pe pia, +n calitate de cumprtor 1/-
1/42; un sistem com'inat 1/.-1/82!
2 7ncep"nd cu 1/, statul a introdus restricii comerciale &i monetare pe
pia!
#a efecte pozitive ale protecionismului agricol evideniem c:
- a crescut valoarea te$nicii importate, dac L de exemplu L valoarea celor
aduse +n ar +n 1/1 reprezenta cca! 5 mil! lei, ea a a*uns +n 1/8 la cca! 154
mil!lei2
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
16/57
- s-au extins suprafeele cultivate cu gr"u;
- au sporit su'veniile &i facilitile acordate la exportul de produse agricole
+ns exportul de cereale a sczut de la !8 mii tone +n 1/5, la 1,/3 mii
tone +n 1//2;
- s-a +m'untit serviciul renta'ilitatea ramurii agriculturii, ea rm"n"nd, totu&i,mult inferioar celei a industriei;
- au sporit veniturile o'inute +n agricultur!
ulte efecte favora'ile au fost +ns ani$ilate +n proporie aprecia'il de
devalorizarea monedei naionale! >irgil adgearu considera c$iar c, +ntre 1/5-
1/8, agricultura noastr a intrat J+n faza depresiv a preurilor produselor
agricole, agravat prin apariia fenomenului forfecrii preurilor agricole &i
industriale1
!7nzestrarea te$nic a gospodriilor rne&ti era precar, cu excepia poate
a unor zone din anat &i (ransilvania ta'elul !6!2
Existena unei sla'e industrii productoare de mi*loace de munc pentru
agricultur completeaz ta'loul general al sistemului de agricultur extensiv si
unilateral ce se practica +n Rom"nia inter'elic!
ne't%#%e# te5nic( #$%icu!tu%ii inte%be!ice 0in Ro*ni#
T#be!u! 2.@.
N%.
c%t.
6)eci4ic#%e +2= +1=
1! (ractoare !645 4!54/! atoze 11!1. 1.!45! Pluguri 1!65!1/ 1!3!454! =emntori .!138 6!/.3.! =emntori-legtori /!365 .!8/
=ursa: %a Roumanie agricole, )l'ume statistiMue, ucure&ti, 1/3!
=tatistica ma&inilor &i uneltelor agricole pe anul 1/3, ucure&ti, 1//!
C 'un parte din inventarul folosit +n agricultura rom"neasc era de
calitate inferioar, mai ales plugurile, grapele &i rariele care erau de regul
instrumente primitive! #$iar &i ma&inile de treierat erau vec$i, uzate, exploatate la
maximum!
1
>irgil ! adgearu, Evoluia economiei rom"ne&ti dup rz'oiul mondial!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
17/57
)! #$erdivrescu1, calcul"nd necesarul de +nzestrare te$nic a agriculturii
Rom"niei a*unge la cifre incredi'ile pentru vremea aceea: 1,6 miliarde lei pentru
reparaii!
Oi totu&i, prin suprafeele cultivate &i producia o'inut, agricultura
Rom"niei deinea un loc important +n agricultura european +n primul r"nd &i +ncea mondial, +n al doilea r"nd! in acest punct de vedere, cultura gr"ului ocupa
locul 0> +n Europa &i pe plan mondial +n privina suprafeei cultivate, locul 0Q +n
Europa &i +n lume +n privina produciei o'inute, dac ne referim la perioada
1/.-1//! 7ns mult mai important ni se pare locul ocupat de Rom"nia +n
comerul european si mondial de gr"u! 0n perioada amintit, Rom"nia deinea
locul 0 +n Europa, av"nd o pondere de 3, +n comerul european cu acest
produs si locul 00 +n lume, cu pondere de .,1 +n comerul mondial cu gr"u!Remarca'il apare locul deinut de o alt cultur tradiional la rom"ni:
porum'ul - locul 0 +n ceea ce prive&te suprafaa cultivat, producia o'inut &i
producia exportat +n Europa, locul 00-000 ca suprafa &i 0> ca producie o'inut
&i locul 00 ca export net +n agricultura mondial din anul 1/5/ p"n +n 1//!
%ocurile ocupate de Rom"nia +n ceea ce prive&te culturile agricole, at"t +n
cadrul Europei c"t &i +n +ntregul sistem agricol mondial sunt elocvente!
ar, cu toate c ara noastr a fost considerat ?grnarul? Europei o lung
perioad de timp, tre'uie s recunoa&tem c o involuie a performantelor
agriculturii rom"ne&ti iese u&or la iveal numai prin simpla comparare a
rezultatelor de producie +n cifre a'solute!
1)! #$erdivrescu, =tocul actual &i cel strict necesar de unelte &i ma&ini agricole,
J >iaa agricolK, 1//, nr!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
18/57
E7)o%tu! net 0e ce%e#!e #! Ro*niei &n
)e%io#0# #ntebe!ic( 'i inte%be!ic( 8+>++1+
- ii c5int#!e - T#be!u!
n%. 2.=N%.
C%t.
P%o0u'u! Pe%io#0#+>++2 +2>+2, +2-+2+ +1>+1, +1-+1+
1! Dr"u 14!5/, 831,4 1!4/6,5 !54,1 3!3.3,3! =ecar 8/,/ 5,. 68,3 34,4 334,8! Crz !.58, .!1.1,3 6!53,1 3!/., !38,.4! Cvz 1!../, 1!45/,8 /.3,6 3.,/ 15,4.! Porum' /!83,5 .!848,4 3!3.8, 11!5/8,3 .!.1,1
(C()% #ERE)%E /!8/5,8 1!611,8 16!5.,6 !34, 16!368,.=ursa: C!Parpal: )specte din agricultura Rom"niei 1/5-1//,
ucure&ti, 1/66!
in cifrele prezentate +n ta'elul nr! !3 rezult c rolul Rom"niei +n
ansam'lul produciei cerealiere cu deose'ire la gr"u este mai mic dec"t +n
perioada ante'elic! )supra capacitii de export au influenat &i condiiile
meteorologice mai puin favora'ile +n unele perioade!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
19/57
) fost expropriat din suprafaa de 1 468 555 $ectare teren agricol
aparin"nd proprietarilor cu peste .5 $ectare, suprafaa de 1 15/ 555 $ectare! in
aceast suprafa 8. 555 $ectare s-a +mprit ranilor +ndreptii s primeasc
pm"nt! Restul de 4 555 $ectare au constituit em'rionul agriculturii de stat,
+nfiin"ndu-se gospodriile agricole de stat!=copul declarat al reformei agrare din 1/4. a fost mrirea suprafeelor
ara'ile ale gospodriilor rne&ti care aveau mai puin de . $ectare, crearea de
noi gospodrii rne&ti pentru muncitorii agricoli fr pm"nt!
#onsecinele acestei reforme au fost +ns mai complexe asupra spaiului
rural rom"nesc! #omparativ cu anul 1/5, a crescut numrul exploataiilor cu
circa , milioane, dar suprafaa medie a unei exploataii a sczut de la 6 $ectare
+n 1/5 la ,6. $ectare +n anul 1/4.!Reforma din anul 1/4. avea s duc spre o nou polarizare a structurii
agrare +n Rom"nia ta'elul !82!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
20/57
6t%uctu%# #$%#%( &n Ro*ni#
&n #nii +1> 'i +,-
T#be!u! n%. 2.9
+1> +,-Nu(%
e7)!o#t#"ii
6u)%#4#"# Nu(%
e7)!o#t#"ii
6u)%#4#"#
ii ; ii 5# ; ii ; ii 5# ;su' 15 $a 55,5 /,5 14!88,/ 3,3 .34,5 /3,8 144,6 86,15-155 $a 48,5 3,6 !1/.,5 1.,/ 118, , 14/., 14,3Peste 155
$a
1, 5,4 !155,3 15,4 - - - -
(C()% 85, 155,5 5!14,6 155,5 .4/, 155,5 14.85,. 155,5=ursa: 0on Pun Ctiman: )gricultura Rom"niei la cumpna dintre mileniile 00 si 000,
1//4!
#ele dou cifre nu mai sunt identice pentru c Rom"nia a pierdut o parte din
provinciile sale istorice ordul ucovinei, (inutul erei si asara'ia2!
ecretul 1 din aprilie 1/4/ fixeaz cadrul *uridic al +nceputului
dezastrului din agricultura rom"neasc - cel al colectivizrii! azele politice ale
acestui decret au fost puse la plenara de trist amintire a P!!R! din -. martie
1/4/! 7n urma adoptrii rezoluiei acestei plenare +ncepe lungul drum al
socializrii agriculturii noastre! Primele gospodrii agricole colective apar +n anul
1/4/! (imp de 1 ani, p"n +n 1/6, colectivizarea pe 'aza ?li'erului
consimm"nt? cuprinde aproape +ntreaga noastr agricultur ta'el !/2!
)l doilea fenomen care, alturi de colectivizare, a adus mari pre*udicii
proprietii funciare a fost etatizarea forat! Primele gospodrii agricole de stat au
aprut +nc din 1/4., ca efect al %egii 183F1/4.! %a suprafaa de 4 555 $a teren
agricol se adaug +ntr-o prim etap +nc o suprafa de 43 555 $ectare, urmare a
ecretului 8F1/4/! %a aceast suprafa se mai adaug +nc .5 555 $ectare ca
urmare a !#!! 58 din anul 1/.! Prin acest document se evit formula
exproprierii, gsindu-se formula ?predrii de 'un voie? a terenurilor de ctre
proprietari statului!
Co!ectivi#%e# #$%icu!tu%ii &n Ro*ni# &n )e%io#0# +,+ +@2
T#be!u! n%. 2.+
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
21/57
Anii
Nu(%u!
$o')o0(%ii!o%
co!ective
Mii 4#i!ii
6u)%#4#"# #$%ico!( 6u)%#4#"# #%#bi!(ii 5# /0 ii 5# /0
1/4/ .6 4,5 14, - 15,1 -1/.5 1!53 63,3 88,/ 2+ 6,. 2+2
1/.. !1. 184, 65.,8 +2 3/,8 ,+921/65 4!183 145,1 4.85, !1+2 45//,6 4+1/6 .!/8 /4,8 /584,3 1+8 3633,. ,+8
=ursa: 0on Pun Ctiman: )gricultura Rom"niei la cumpna dintre mileniile 00 si 000,
1//4!
Reprezint ponderea suprafeelor respective +n totalul suprafeei agricole si ara'ile
a trii!
%ovitura de gratie o prime&te proprietatea privat asupra pm"ntului +nagricultur +n anul 1/./, ca urmare a aplicrii ecretului 11.F1/./!
)cest decret prevedea c terenurile care nu puteau fi muncite +n regie
proprie, ?vor trece +n folosina? gospodriilor agricole colective sau a altor
organizaii socialiste! Prin acest decret se interzicea darea +n parte sau +n arend a
terenurilor agricole! #a urmare +n folosina statului au intrat +nc 55 555 $ectare!
%a suprafeele preluate prin diferite modaliti - preluarea proprietii care
aparinea domeniilor coroanei, expropriere, cedarea unor proprieti, preluareafolosinei, se adaug &i suprafee provenind de la gospodriile agricole colective
prin transfer ctre gospodriile agricole de stat, deci +nc //. mii $ectare!
7n perioada post'elic +n cadrul economiei naionale s-au format ad"nci
dezec$ili're sectoriale, reflectate +nainte de toate +n rm"nerea +n urm a
agriculturii! )gricultura a constituit la +nceput sursa principal a acumulrii
necesar demara*ului industrializrii! ezvoltarea unei industrii caracterizat &i
printr-o serie de deficiene, ca de exemplu nivelul sczut al conversiei materiilor
prime &i energiei indigene sau importate, a necesitat accentuarea o'inerii surselor
de acumulare din agricultur, fapt care a ad"ncit dezec$ili'rul dintre agricultur si
celelalte sectoare ale economiei naionale, dintre ora& &i sat si a contri'uit la criza
economic social a sistemului comunist din tara noastr!
=ituaia grea a agriculturii noastre +n 1/8/ de care tre'uie s se tin seama
+n proiectarea unor transformri fundamentale +n structura agrar, +n 'aza te$nico-
material, +n organizarea exploataiilor agricole, +n mecanismul economico-
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
22/57
financiar, care s contri'uie la a&ezarea agriculturii pe 'aze moderne &i +nscrierea
ei +n strategia dezvoltrii unei economii de pia su'ordonat o'iectivelor sociale
este reflectat de o serie de fenomene, succint prezentate +n cele ce urmeaz:
a2 Potenialul productiv al pm"ntului a fost afectat de sistemul de
agricultur practicat! #ercetrile pedologice si agroc$imice arat +nrutireacapacitii productive a solului prin scderea coninutului +n $umus, eroziunea
solului, care afecteaz circa 6 milioane de $ectare, excesului de umiditate precum
&i gradului ridicat de poluare! 9nele amena*ri pentru irigaii solicit consumuri
specifice ridicate de ap &i com'usti'ili, de munc social, determin"nd o
eficient redus a produciei agricole! 9ria&ul efort material &i financiar, care a
dezec$ili'rat pentru muli ani 'ugetul Rom"niei, nu s-a *ustificat datorit utilizrii
pariale a suprafeei ec$ipate pentru irigat! Rom"nia nu a irigat niciodat osuprafaa mai mare de 1- 1, milioane $ectare, diferena de 1,8- milioane $ectare
reprezint investiie executat &i neexploatat #!Ru2!
'2 otarea cu tractoare, ma&ini &i instalaii era insuficient, la aceasta
adug"ndu-se &i faptul c un numr +nsemnat de tractoare &i ma&ini agricole din
parcul existent prezint un grad ridicat, avansat de uzur fizic &i moral,
realiz"nd performante te$nice relativ sczute &i consumuri ridicate de car'urani!
c2 9nul din elementele primordiale ce concur direct la cre&terea
produciei agricole este folosirea de +ngr&minte c$imice +n cantiti din ce +n ce
mai mari! )nual, cantitatea de +ngr&minte c$imice folosite +n ara noastr nu a
dep&it +ns un plafon de 1,5 - 1, milioane tone s!a! de&i necesarul de
+ngr&minte pentru agricultur era de c"teva ori mai mare &i c$iar producia de
+ngr&minte ca atare era de c"teva ori mai mare! #auza o constituie exportul
masiv de +ngr&minte c$imice pentru o'inerea de devize converti'ile, de&i dac
aceste +ngr&minte se foloseau +n ar, efectele economice pe ansam'lu ar fi fost
mult mai mari!
#onsumul de +ngr&minte c$imice, exprimat +n su'stan activ, a fost +n
1/8/ de circa 15 Ng s!a! la 1 $ectar teren ara'il, cu mult su' necesiti!
7n perioada respectiv consumul de +ngr&minte din ara noastr era de
ori mai mic fat de ulgaria, de ori mai mic fat de #e$oslovacia, de 4 ori mai
mic fat de Saponia, Elveia, Dermania si de peste 6 ori mai mic fat de Clanda!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
23/57
d2 0n ceea ce prive&te sectorul cre&terii animalelor s-a manifestat un
pronunat proces de deteriorare 'iologic la 'ovine si ovine mai ales, ca urmare a
neasigurrii condiiilor de fura*are si +ngri*ire a acestora!
7n privina sistemului de fura*are s-a a*uns ca cerinele 'iologice de
cre&tere &i dezvoltare a animalelor s fie incomplet satisfcute! ac porcinele &ipsrile s-au dezvoltat destul de 'ine c$iar +n cadrul complexelor gigant de tip
industrial p"n c"nd s-a redus aprovizionarea acestora cu concentrate +n special
fura*e proteice, 'ovinele &i ovinele au fost vitregite, fura*area lor fiind neraional!
e2 7m'tr"nirea si feminizarea forei de munc din agricultur a constituit
un fenomen negativ cu consecine de lung durat! )stfel, din totalul mem'rilor
cooperatori peste 6. +l reprezentau femeile, .5 din numrul participanilor la
munc era +n v"rst de peste .5 de ani &i numai 15 din totalul forei de munc +lreprezenta fora de munc t"nr, fat de pe ansam'lul economiei naionale!
Procesul de migrare a populaiei din mediul rural a determinat mari
diferenieri pe zone si +ntre *udee, at"t +n ceea ce prive&te ponderea populaiei
ocupate +n agricultur c"t si numrul de persoane ce reveneau la 155 $ectare teren
ara'il! 7n multe cooperative agricole de producie lucrrile erau executate de ctre
pensionari &i fora de munc din afara unitilor, fenomen determinat de
dificultile +nt"mpinate +n meninerea &i participarea la munc a cooperatorilor,
datorit nivelului redus al veniturilor o'inute de ace&tia pentru munca prestat
fat de veniturile personalului muncitor din agricultura de stat si din alte ramuri!
0n ultimii ani ai regimului comunist, veniturile lunare ale cooperatorilor au fost de
. ori mai mici dec"t ale unui lucrtor din +ntreprinderile agricole de stat!
=cderea cointeresrii cooperatorilor pentru participarea la munc a fost
influenat +ncep"nd din anul 1/8 anul generalizrii acordului glo'al2 &i de
mic&orarea retri'uiei +n natur!
#ondiiile de viat &i securitate social ale rnimii cooperatiste au fost
inferioare fa de cele ale altor categorii de oameni ai muncii! 7n ultimii ani,
pensia lunar a unui cooperator pensionar a fost de peste 3 ori mai mic fat de
pensia unui pensionar pe linia asigurrilor sociale de stat!
iferenieri +ntre drepturile cooperatorilor si ale altor categorii de personal
muncitor au existat &i +n ceea ce prive&te pensiile de urma&, alocaiile pentru copii,
concediile medicale, concediile de sarcin &i le$uzie etc!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
24/57
f2 ivelul atins de agricultur este oglindit +n rezultatele de producie
o'inute +n 1/8/, care se situeaz cu mult su' cele realizate de o serie de ri
europene! )stfel, la gr"u, Rom"nia a realizat 64 Ng F $ectar, +n timp ce +n anul
anterior Dermania a realizat 6 88 NgF$a, #e$oslovacia . 8 NgF$a,
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
25/57
fura*ere scdeau an de an, a*ung"nd +n 1/85 la cifra de 8.5 mii $ectare, fat de 1
366 mii $ectare +n 1/3! Evident c numai cu 5,11 $ectare culturi fura*ere c"t
reveneau +n 1/85 pe o unitate vit mare nu se putea asigura cre&terea efectivelor
de animale si a produciilor medii pe cap de animal!
e2 >aloarea nou creat de ctre productorul agricol nu se regsea conta'ilsi economic +n cadrul agriculturii ca ramur si deci nu se redistri'uia +n cadrul su,
+ntre productorii agricoli, ci era transferat industriei alimentare sau +n general
sectorului agroindustrial, de unde, prin intermediul a&a numitului impozit pe
circulaia mrfurilor, intrau +n vistieria statului!
umai +n perioada 1/81-1/8. din agricultur, prin sistemul de impozite pe
circulaia mrfurilor, impozit pe salariu, #!)!=!, pensii, cot la te$nic nou etc! s-
au trecut la 'ugetul statului aproape 155 miliarde lei anual, priv"nd +n felul acestape productorii agricoli de su'staniale venituri Ex! (erra aurum, nr!16F1//52!
f2 Plusprodusul creat +n agricultur a fost sistematic extras din aceast
ramur prin scumpirea mi*loacelor de producie necesare agriculturii: tractoare,
ma&ini agricole, +ngr&minte c$imice etc!, ne*ustificate din punct de vedere
economic, v"ndute astfel nu la valoarea lor, ci la valori mult mai mari!
g2 =tatul +&i asigura producia agricol necesar prelucrrii +n unitile
agroindustriale aflate +n proprietatea sa prin intermediul contractelor o'ligatorii +n
care, 'ine+neles, statul sta'ilea at"t cantitatea contractat si mai ales preul de
contractare !
$2 C teorie cu larg circulaie +n epoc a fost aceea a polului integrator ca
instrument de polarizare, de centralizare a veniturilor create +n agricultur, rolul de
pol integrator *uc"ndu-l cel ce prelucreaz produsele agricole de o'icei fa'ricile
din industria alimentar2! )ceast teorie a privat productorul agricol de a
participa la redistri'uirea veniturilor create +n procesul prelucrrii produselor
agricole!
2.2.2. Evoluia agriculturii n Ronia dup 1989
Revoluia rom"n din decem'rie 1/8/ a marcat profund spaiul rural
rom"nesc! 7ntr-o perioad extrem de scurt au avut loc modificri de esen +n
structura proprietii funciare, au disprut unitile agricole socialiste, locul lor
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
26/57
fiind luat de noile tipuri de exploataii gospodrii individuale, asociaii de
familie, societi agricole, societi comerciale, regii autonome2, sc$im'"ndu-se
radical organizarea economico-social a agriculturii, +n vederea a&ezrii ei pe
sistemul economiei de pia ca de altfel +ntreaga economie rom"neasc2!
e'utul acestor sc$im'ri, prefigurate +nc din eclaraia din decem'rie 1/8/, +l constituie ecretul lege 4F1//5! Potrivit acestui decret, se
acordau +n folosin 5,. $a fiecrui fost mem'ru cooperator &i se desfiinau
cooperativele agricole de producie din zonele agricole nefavora'ile!
7n primvara anului 1//1 este promulgat %egea fondului funciar %egea
18F1//12 care are mai multe funcii: una de restituire a proprietii funciare, una
de constituire a proprietii av"nd caracter de reform agrar2 &i una de dizolvare
a cooperativelor agricole de producie! )ceast lege a adus sc$im'ri de esen +nregimul funciar! )u fost +nlocuite vec$ile structuri funciare de proprietate din
economia socialist proprietatea socialist de stat &i cea cooperatist2 cu
proprietatea privat!
Pentru trecerea economiei rom"ne&ti la economia de pia este +n mod
o'iectiv necesar privatizarea! )gricultura este prima ramur din economia
naional care demareaz acest proces, prin aplicarea %egii fondului funciar!
reptul de proprietate asupra pm"ntului s-a sta'ilit prin reconstituirea acesteia
pentru toi mem'rii cooperatori care au adus pm"nt +n cooperativele agricole sau
pentru mo&tenitorii acestora! %imita maxim de teren pentru care se face
reconstituirea a fost de 15 $ectare ec$ivalent ara'il pe o familie!
)&a dup cum s-a specificat, o a doua funcie a %egii 18F1//1 a fondului
funciar a fost aceea de reform agrar, +n sensul c s-a constituit dreptul de
proprietate si pentru cooperatorii care au lucrat +n ultimii trei ani +n cooperativ si
care nu au adus pm"nt la +nfiinarea cooperativei! )ceste categorii de persoane au
primit 5,. $ectare ec$ivalent ara'il!
C alt prevedere important a legii a fost aceea c terenurile proprietate de
stat, care aparin domeniului pu'lic, rm"n +n administrarea acestuia! 7n felul
acesta, persoanele crora pm"ntul le-a fost trecut +n proprietate de stat ca urmare
a unor legi speciale, devin acionari la societile comerciale +nfiinate pe 'aza
%egii nr!1.F1//1! ine+neles c de aceste terenuri 'eneficiaz si mo&tenitorii lor!
)ceste categorii de persoane, urmare a apariiei %egii arendei %egea nr! 16F1//42,
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
27/57
pot lua +n locaiune suprafee de teren deinute +n cadrul acestor societi
comerciale &i dup expirarea perioadei minime de arendare, +&i pot exploata
terenul +n mod li'er, +n calitate de proprietar! 7n acest fel a luat na&tere +n
agricultur un puternic sector privat care deinea +n 1//: 6/,8 din terenul
agricol, 3/ din terenul ara'il, .1,8 din p&uni &i f"nee, 63,4 din vii silivezi! Ponderea sectorului privat a atins in anul 555 /.!5 din terenul agricol,
/6!. din terenul ara'il, /4!5 din p&uni &i f"nee, /. din vii si livezi!
)plicarea %egii fondului funciar %egea 18F1//12 este deose'it de
complex &i din acest motiv materializarea ei pe teren s-a fcut destul de anevoios!
)plicarea %egii fondului funciar prin reconstituirea si constituirea
proprietii asupra pm"ntului a avut cum este si firesc, o serie de efecte pozitive
dar si o serie de efecte negative ca: fr"miarea proprietii peste 4,3 milioaneexploataii agricole2 si parcelarea excesiv a terenului numrul total al parcelelor
rezultate se estimeaz la circa 18-5 milioane2!
7n perioada postdecem'rist au avut loc mutaii spectaculoase +n ceea ce
prive&te exploataiile din agricultur! )u disprut cu desv"r&ire unitile agricole
socialiste de stat si cooperatiste2 locul lor fiind luat de noile tipuri de exploataii
de tip asociativ sau societar! 0n domeniul organizrii noilor tipuri de exploataii au
fost adoptate o serie de acte legislative care reglementeaz noile orientri:
- %egea 1.F1//5, %egea privind reorganizarea unitilor economice de stat;
- %egea 1F1//5, %egea societilor comerciale ca regii autonome si
societi comerciale;
- %egea 6F1//1, %egea societilor agricole si a altor forme de asociere +n
agricultur!
Pe 'aza acestor legi +n mediul rural au aprut diferite forme de organizare
economico-social! #ele din agricultura privat sunt prezentate +n ta'elul nr! !15!
Prin reorganizarea +ntreprinderilor agricole de stat, a staiunilor de
mecanizare a agriculturii si a altor uniti agricole de stat au aprut societile
comerciale agricole cu capital total sau parial de stat, +n 'aza %egii 1. si a %egii
1F1//1!
6t#0iu! o%$#ni(%ii e7)!o#t#"ii!o% #$%ico!e
!# 0#t# 0e 1.>.++,.
T#be!u! n%. 2.>
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
28/57
N%.
c%t.
Ti)u! 0e e7)!o#t#"ie N%. tot#! 6u)%#4#"#
#$%ico!(
85#
N%. tot#! 0e
4#i!ii 8'#u
#'oci#"ii
E7)!o#t#"ii
&n cu%' 0e
o%$#ni#%e1! )sociaii simple
familiale2 din care:
+mpreun cu )gromec-
urile
1.8/
412
1!/33!5/
6/32
3/3!843
81!415
132
! =ocieti agricole
conform art! . din %egea
6F1//12
458/ 1!81!../ 3.!836 115
! =ocieti comerciale
conform art! din %egea
6F1//12
8 153!/1 /!. 4
3otal 'ore organi#ate de
e)ploataii
2.! !.91.54 1.589.9,5 44,
=ursa: inisterul )griculturii si )limentaiei
)stfel, +n anul 1// existau de*a organizate un numr de 1664 societi de
capital cu scop lucrativ dup cum urmeaz: 33. societi de producie agricol,
.3 societi prestatoare de servicii, 15/ societi +n domeniul +m'untirilor
funciare, 64 societi de producere a fura*elor com'inate, 4 societi +n domeniul
aprovizionrii, 155 societi de comercializare a legumelor si fructelor! =ocietilecomerciale agricole cu capital preponderent de stat au a*uns s dein cca! 13 din
suprafaa agricol a trii, . din efectivele de animale si ceea ce este &i mai
important este c +n aceste uniti se o'inea 3 din producia agricol a rii!
#a o completare fireasc a %egii
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
29/57
fiind direct interesat +n cre&terea produciei agricole, singura lui posi'ilitate de a
c"&tiga2!
utaiile cantitative &i calitative ale structurilor agrare nu au fost urmate
cum ar fi fost firesc de o'inerea unor rezultate +n activitatea de producie pe
msura acestor sc$im'ri! in acest punct de vedere agricultura se afl +nc +ncriz, nereu&ind s asigure +n totalitate cantitile de produse agricole pentru
consumul populaiei! )ceasta a fcut necesar recurgerea la cea mai simpl
metod - importul - dar extrem de costisitoare! Pentru a ilustra acest lucru, sunt
prezentate comparativ rezultatele de producie o'inute +n ultimul an al perioadei
comuniste, 1/8/ &i anul 555, cu a*utorul a doi indicatori: producia medie la
$ectar, respectiv pe animal &i producia pe cap de locuitor ta'elul nr! ! 112
6itu#"i# co)#%#tiv( # uno% in0ic#to%i 'intetici
ce %e4!ect( 't#%e# #$%icu!tu%ii
T#be!u! n%. 2.
N%.
c%t. In0ic#to%i
+9+ 2>>> Ab#te%e# 4#"( 0e +9+
;
1! Producia medie la $ectar Ng2
a! Dr"u &i secar:
- total agricultur
'! Crz &i orzoaic
c! Porum'
- total agricultur
d!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
30/57
a! Dr"u
'! Porum'
c!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
31/57
- statutul eterogen al noilor proprieti, foarte muli av"nd statutul de
or&eni; +n acela&i timp peste .5 din noii proprietari sunt rani de v"rst
+naintat;
- apariia unor exploataii +nc insta'ile su' aspect economico-
organizatoric;- meninerea separrii proprietii asupra pm"ntului &i exploatrii acestuia
de mi*loacele de exploatare; lipsa aproape total a uneltelor de munc, a
animalelor de traciune, a mi*loacelor financiare, mai ales +n exploataiile agricole
cu caracter familial;
- distrugerea aproape +n totalitate a sectoarelor zoote$nice din fostele
cooperative agricole de producie, paralel cu reducerea su'stanial a efectivelor
de animale &i +n special a taurinelor; nefolosirea unor construcii zoote$nice, totalsau parial;
- imposi'ilitatea noilor proprietari de a-&i procura seminele necesare din
categoriile 'iologice superioare, +ngr&minte c$imice, pesticide, ca urmare
decapitalizrii exploataiilor agricole, a li'eralizrii &i cre&terii su'staniale
preturilor din amonte de agricultur!
(oat aceast stare de lucruri a avut ca efect imediat imposi'ilitatea
aplicrii de te$nologii corespunztoare si c$iar revenirea la unele procedee
rudimentare de practicare a agriculturii! ar efectul resimit de +ntreaga populaie
a fost o'inerea de producii reduse la $ectar, respectiv pe animal si +n final
scderea pe ansam'lu a capacitii de producie a agriculturii!
=ituaia actual din agricultur tre'uie interpretat &i prin prisma
deficientelor +nregistrate +n aplicarea %egii fondului funciar %egea 18F1//12 +n
special precum &i a celorlalte legi!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
32/57
Principalul o'iectiv pe termen scurt al restructurrii agriculturii rom"ne&ti
rezid +n cre&terea rapid a produciei agricole +n vederea satisfacerii cerinelor de
consum ale populaiei si scderea importurilor de produse agricole! Pentru
realizarea lui este necesar recurgerea la o serie de msuri tactice:
- acordarea de credite pe termen scurt cu do'"nd redus pentru producietuturor categoriilor de exploataii agricole si ram'ursarea acestora prin produse;
- acordarea de faciliti +n aprovizionarea cu +ngr&minte,
insectofungicide, er'icide, car'urani, ap pentru irigat la preuri su'venionate de
stat, +n vederea crerii premiselor aplicrii de te$nologii avansate care s duc la
sporirea rapid a produciilor agricole;
- asigurarea posi'ilitii de valorificare a produselor agricole la preturi
remuneratorii, care s garanteze o'inerea de venituri sta'ile de ctre productoriiagricoli si mai ales o'inerea de profit, stimul"nd astfel productorii agricoli s
v"nd statului produsele agricole;
- repunerea +n funciune a sistemelor de irigaii si +n acela&i timp
su'venionarea c$eltuielilor legate de aduciunea apei p"n la $idrant!
C'iectivul principal, pe termen lung, +l constituie dezvoltarea agriculturii
ca un sistem unitar, capa'il s valorifice la maximum resursele materiale &i umane
+n vederea realizrii eficiente a principalelor sale funcii precum &i +n vederea
practicrii unui sistem de agricultur modern, performant, +nscris pe coordonatele
dezvoltrii europene +n general! 0n acest sens se contureaz ca direcii de aciune:
a2 7ntrirea proprietii private +n agricultur, coro'orat cu exploataia
privat-familial, pentru +nscrierea acestei ramuri +ntr-o economie 'azat pe
principiile economiei de pia prin finalizarea aplicrii %egii fondului funciar,
aplicarea %egii arendei, a %egii privatizrii si ela'orarea unui cadru legislativ
corespunztor reprezentat +n final de: legea cadastrului funciar, legea li'erei
circulaii a terenului, legea camerelor agricole, legea creditului agricol, legea
cooperaiei +n agricultur etc!
'2 =timularea crerii de exploataii agricole via'ile, de dimensiuni
teritoriale corespunztoare care s permit utilizarea eficient a mi*loacelor
te$nice si aplicarea te$nologiilor moderne, pe 'aza prevederii legilor care asigur
cadrul *uridic &i instituional al noilor structuri agrare din mediul rural!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
33/57
c2 iversificarea cooperrii tuturor formelor &i tipurilor de exploataii
agricole private cu societile comerciale situate +n amonte si aval de agricultur,
pentru a se crea &anse pentru a&ezarea noilor structuri agrare pe cile economiei de
pia!
d2 )sigurarea unor credite de lung durat cu do'"nd redus pentruinvestiii privind dezvoltarea 'azei te$nico-materiale &i a &eptelului de animale de
+nalt productivitate!
e2 Crientarea cercetrilor &tiinifice agricole fundamentale si +n special
aplicative ctre rezolvarea pro'lemelor stringente ale agriculturii rom"ne&ti!
f2 Crientarea +nvm"ntului agronomic spre pregtirea unor speciali&ti cu
studii superioare capa'ili s cuprind si s rezolve ansam'lul pro'lemelor at"t
te$nice c"t &i economice pe care le ridic trecerea la noile structuri agrare,amplificate de noile dimensiuni ecologice ale dezvoltrii dura'ile, concept ce
ptrunde tot mai mult &i +n sfera agriculturii!
2.1. T%#ni"i# !# econoi# 0e )i#"( &n #$%icu!tu%# Ro*niei
&n )e%io#0# )o't0eceb%i't(
2.!.1. "pactul tran#iiei asupra econoiei rone$ti% aspecte
conceptuale ale procesului
de privati#are
up evenimentele din decem'rie 1/8/ economia rom"neasc a fost
marcat de un fenomen imediat: tranziia! )ceasta +nseamn +n termeni mai simpli
sc$im'area sistemului - a sistemului economic socialist cu sistemul economiei de
pia, descentralizat, av"nd ca 'aze fundamentale democraia caracterizat prin
pluripartitism, statul de drept, proprietatea privat &i aciunea forelor pieei!
)semenea sc$im'ri profunde +&i pun amprenta asupra vieii economice de
ansam'lu, comportamentului oamenilor, existenei &i modalitilor de aciune
umane!
Pentru a +nelege mai 'ine contextul macroeconomic rom"nesc de la
sf"r&itul deceniului nou prezentm +n sintez caracteristicile eseniale ale
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
34/57
mecanismului de funcionare al vieii economice &i sociale p"n +n decem'rie
1/8/:
- onopolul proprietii socialiste de stat &i cooperatiste2: 155 +n
industrie, /5 +n agricultur, 155 +n comerul exterior, mai mult de /5 +n
comerul interior cu amnuntul, 155 din comerul interior cu ridicata etc!;- =tatul era principalul animator al activitii economice: deciziile +n
privina preurilor, produciei &i distri'uiei, forei de munc, salariilor &i pensiilor
erau controlate de ctre autoriti, plec"nd de la Planul unic de dezvoltare socio-
economic, cu orientri politizate la nivel a'solut! 7n aceste condiii activitatea
agenilor economici era diri*at prin intermediul indicatorilor &i normelor
o'ligatorii, autonomia managerial era pus +n practic numai pentru aspecte de
detaliu;- Piaa era vzut ca o instituie docil &i aservit, rolul su reduc"ndu-se
numai la modalitatea efectiv a tranzaciilor +ntre +ntreprinderi &i +ntre acestea &i
populaie, preurile fiind sta'ilite de ctre stat;
- P"rg$iile economico-financiare pre, do'"nd, credit, impozite, taxe2
erau diri*ate, controlate &i orientate de o manier centralizat, fr a se ine cont de
raportul cerere-ofert &i de con*unctura economic;
- #oncurena era interzis +n cadrul pieelor interne;
- a*oritatea resurselor economice, +n special cele pentru investiii erau
repartizate de o manier centralizat, de asemenea resursele pentru modernizare &i
rete$nologizare! 7n economia real erau admise societi economice profita'ile dar
&i societi economice nerenta'ile!
7n timpul perioadei 1/.5-1/8/, o puternic cre&tere economic de tip
extensiv a permis cu mari eforturi din partea poporului rom"n crearea unui
potenial economic nota'il vezi ta'elul !12!
P%inci)#!ii in0ic#to%i #c%oeconoici 0in )e%io#0# +->+9+
8&n )%e"u%i con't#nte
T#be!u! 2.2
N%.
c%t.
In0ic#to%ii UM +-> +=> +9> ++>
1! P0 ld!lei 66,8 .1/,4 1./,5 1/1,4 155 6/ 1.55 1/55
! >enitul naional ld!lei 4, 13,/ .1,6 6,6
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
35/57
155 .// 1.55 1655! 0nvestiii ld!lei 6,4 85 15 6
155 155 55 3554! #apital fix ld!lei 15,1 366, 1335 .6,1
155 45 84 1655.!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
36/57
energie
electricFlocuitor! Producia medie
gr"uF$a
Ng 65 .65 61.5 6845 -
4! #onsumul
caloriiFloc!2
r! /4/ /3/ 3 43. 8
.! urata medie de
via
ani 6/,4 31,3 33 3. 3.
=ursa: Economia Rom"niei, secolul QQ, Editura )cademiei, 1//.
Reforma economic a +nceput +n 1//5 av"nd ca o'iectiv strategic
edificarea unei economii sociale de pia, demar"nd simultan +n trei direcii:
JdemontareaK sistemului economic de comand, introducerea mecanismelor de
pia &i realizarea sta'ilitii macroeconomice, restructurarea +ntregii economii!
emolarea sistemului economic de comand a avut urmtoarele direcii
principale: reorganizarea unitilor economice de stat su' forma societilor
comerciale &i a regiilor autonome 'azate pe proprietatea de stat, cu o mare
independen +n luarea deciziilor; a'andonarea imediat a planificrii centralizate
&i a 'alanelor materialelor pentru alocarea diri*at a resurselor; a'andonarea
monopolului statului +n comerul exterior; crearea unui cadru *uridic pentru
iniierea &i dezvoltarea sectorului privat +n economie; li'eralizarea pieelor &i a
preurilor, a sistemului de salarizare, converti'ilitatea intern limitat a monedei!
Pentru introducerea mecanismelor de pia a fost nevoie de introducerea
unui sistem 'ancar nou cu dou niveluri o 'anc central pu'lic &i 'nci
comerciale2, sistem 'azat pe proprietatea privat: li'eralizarea preurilor
menin"nd preurile numai pentru &apte produse L energie electric, p"ine,
transport pu'lic, ulei alimentar, za$r, lapte &i carne2!
Restructurarea +ntregii economii a pornit de la reforma proprietii prin
privatizare, de la restructurarea te$nologiei, rezult"nd o profund transformare a
structurii cererii &i a ofertei agregate! Principalele rezultate pe perioada 1//5-555
sunt prezentate +n ta'elul !14, cu a*utorul celor mai uzuali indicatori economici!
)&a cum rezult din ta'el, rezultatele reformei erau +n c"mpul realitii economice
foarte departe de ceea ce s-a a&teptat! Economia real a +nregistrat scderi
semnificative, av"nd loc o deteriorare rapid a comerului exterior, a salariului
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
37/57
real, a ratei &oma*ului, o situaie de $iperinflaie! 7n ceea ce prive&te evoluia
negativ a vieii economice, factorii oficiali, organismele de stat &i principalele
instituii pu'lice, mediile universitare au opinii extrem de diferite!
Evo!u"i# )%inci)#!i!o% in0ic#to%i #c%oeconoici &n econoi#%o*ne#'c( &n )e%io#0# +9+++,
T#be!u! 2.,
N%.
c%t.
In0ic#to%i +9+ ++> ++ ++2 ++1 ++,
1! P0 155 /4,4 8, 3.,4 36,1 3/,1! Producia
industrial
- 155 33,/ 65, 61,5 6,1
! Productivitateamuncii
industriale
- 155 35,3 65,3 6,/ 31,
4! Producia
agricol L mii
tone
18!1/ 13!13 1/!56 1!8 1.!4/ 1/!18
.! =oldul 'alanei
comerciale
mil!9=
45/ -/3 -1156 -1/1 -118 -411
6! Preul cu
amnuntul
- 155 35, 88,8 /83 351,/
3! umrul
&omerilor
- - .3!555 //!555 1!164!35
.
1!!/
.8! Rata &oma*ului
-
- - 3,5 8,4 15,4 15,/
/! atoria
pu'lic extern
mil! 9=
- - - .4 4 .65
15!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
38/57
N%.
c%t.
In0ic#to%i +9+ ++> ++ ++2 ++1 ++,
1! #ursul de
sc$im' L leiFV
- . 18/ 465 136 1/63
=ursa: )nuarul =tatistic al Rom"niei, 1//8
anca aional a Rom"niei, uletin trimestrial nr! F1//.
)ceast diversitate de opinii este explica'il in"nd cont de complexitatea
fenomenelor care sunt +n curs de derulare! Putem totu&i semnala c"teva concluzii
preliminare:
(oate opiniile privind reforma L practic fr excepie L au su'estimat
complicaiile &i durata tranziiei! )vertismentele n-au lipsit, dar nu s-a putut
anticipa dimensiunea real a sc$im'rilor, amploarea tensiunilor;
Reforma economic a relevat c utilizarea agregatelor macroeconomice
moned, credit, fiscalitate etc!2 crora li s-a acordat prioritate +n timpul primei
faze a reformei nu este suficient pentru surmontarea dezec$ili'relor, a
crizelor &i pentru ameliorarea parametrilor de eficacitate economic!
7n perioada de tranziie a aprut o economie mixt sui generis: coexistena
mecanismelor diri*ate &i concureniale; acelea&i persoane &i grupuri de interese
au poziii c$eie +n sectorul pu'lic &i privat; dezvoltarea proprietii private a
fost realizat prin decapitalizarea societilor comerciale; coexistena viciilor &i
defectelor societii, trecute cu cele ale societii viitoare, +ntr-un mod agresiv:
corupie, afaceri ilicite, incompeten etc!
erularea reformei +n Rom"nia a scos +n eviden c ea nu a cristalizat +nc
suficient noul rol economic al statului! =impla dezetatizare a vieii economice
care +n primii doi ani a fost sinonim cu renunarea la mecanismele economiei
diri*iste2 nu a rezolvat de la sine &i imediat pro'lemele tranziiei!
7n Rom"nia se considera ca un adevr incontesta'il ideea c privatizarea L
component principal a reformei proprietii L este elementul cel mai important
al tranziiei, +nlocuind vec$iul sistem economic cu cel al economiei de pia!
)v"nd ca 'az legile adoptate L privatizarea a fost conceput ca un proces
legal de trecere a capitalului social de care dispuneau +ntreprinderile care
aparineau proprietii pu'lice +n proprietate privat! (ransferul a fost preconizat a
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
39/57
se face gratuit, pentru o valoare de 5 prin mecanismele certificatului de
proprietate sau al cupoanelor2 &i restul de 35 prin forme specifice de v"nzare F
cumprare, acest proces cuprinz"nd peste 4555 de +ntreprinderi!
7n ceea ce prive&te privatizarea au avut loc ample dez'ateri, exprim"ndu-se
numeroase opinii &i av"nd loc ample discuii! =-au ridicat numeroase +ntre'riunele fr rspuns altele cu rspunsuri aproximative2, constituindu-se +n
adevrate dileme, dar au aprut &i false dileme!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
40/57
devenit private dup 1// nu au fcut nici o restructurare &i funcioneaz +n
coordonatele anterioare devenind private numai posesia, dispoziia &i uzufructul!
! )legerea metodei de evaluare pentru a putea preveni su'evaluarea ca &i
supraevaluarea o'iectului supus privatizrii a constituit de asemenea o alt dilem!
u exist o metod infaili'il de evaluare, cu rezultate certe! Evaluarea poate danumai puncte de reper +n ceea ce prive&te evaluarea capitalului social al firmei
respective la un moment dat! )ceast dimensiune poate s fie total diferit de
percepia +nrdcinat +n r"ndul opiniei pu'lice, +n r"ndul autoritilor sau al
patronilor!
! 7n legtura str"ns cu dez'aterile de care am amintit au fost organizate
&i dez'ateri +n privina metodelor de privatizare! aloarea capitalului social
supus privatizrii prin v"nzare dep&e&te cu mult +ntre &i 15 ori2 volumul
economiilor interne ale agenilor economici!
Poate fi aceasta una din *ustificrile pentru care factorii de putere au
acceptat un anumit vid legislativ sau nu au aplicat legea! #eea ce am afirmat mai
+nainte poate fi +ntr-adevr s fie o fals dilem pentru c se ignor potenialul de
investiie al capitalului strin, dac privatizarea din Rom"nia devine atractiv
pentru el!
2.!.2. &peci'icul tran#iiei n agricultura Roniei
#riza agriculturii rom"ne&ti s-a datorat e&ecului agriculturii colectiviste,
determinat la r"ndu-i, de politica antieconomic &i mai ales antirneasc a
fostului regim totalitar! )ceast politic s-a concretizat +n volumul redus al
investiiilor, +n practicarea unor preuri derizorii la ac$iziiile &i contractrile de
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
41/57
produse vegetale &i animaliere, +n centralismul excesiv al planurilor de culturi, +n
ratele +nalte de exploatare direct &i indirect a rnimii! Efectele directe ale
acestei politici de pauperizare a +ntregii ramuri agricole dar mai ales a rnimii
s-au regsit +n dezec$ili're financiare &i social-umane profunde! Ec$ili'rarea
agriculturii, revigorarea +ntregului sistem agroalimentar presupunea msuriradicale, de fond!
(ranziia la economia de pia era necesar +n perioada postdecem'rist,
+ns presupunea o autentic reform economic, o legislaie eficient capa'il +n
modernizarea agriculturii, &i la modul general s revitalizeze spaiul rural al
neamului nostru! )gricultura este prima ramur a economiei naionale care a
'eneficiat de o serie de legi care au constituit +nceputul reformei +n economia
naional amintim aici %egea fondului funciar 18F1//12!Evoluia agriculturii rom"ne&ti postdecem'riste se aseamn cu cea a
celorlalte ri din centrul &i estul Europei foste comuniste2! 0mediat dup cderea
regimurilor comuniste a fost a'andonat +n aceste ri planificarea centralizat; a
fost eliminat controlul oficial al preurilor, acestea devenind gradual li'ere; cea
mai mare parte a firmelor de stat a intrat +ntr-un proces firesc de privatizare! 7n
sectorul agricol fostele cooperative agricole de producie &i multe din fermele de
stat s-au transformat! 7n toate aceste ri pm"ntul a fost redat fo&tilor proprietari!
7n mod firesc, +n evoluia de la societatea comunist la cea capitalist au
aprut extrem de multe pro'leme! 9nele sunt legate de politica macroeconomic,
altele de li'eralizarea preurilor, de apariia inflaiei &i c$iar a $iperinflaiei, de
apariia a unor noi inegaliti sociale, a &oma*ului, ceea ce a determinat ca viitorul
s pluteasc +n plin incertitudine! 7n rezolvarea acestor pro'leme rile cu
economie +n tranziie nu au fost lipsite de sfaturi privind politicile lor agricole!
)stfel L anca ondial a ela'orat rapoarte su'staniale asupra rilor respective;
Crganizaia Economic pentru #ooperare &i ezvoltare a +nceput s includ rile
Europei #entrale +n analizele sale de politici agrare! Prin programul P)RE al
9niunii Europene pentru Europa #entral &i de Est se ofer asisten te$nic, &i +n
multe cazuri au fost +nfiinat uniti de consultan pentru politicile agrare!
(ratarea tuturor agriculturilor din rile foste comuniste la nivel glo'al,
fr discernerea specificului fiecrei ri +n parte, a mic&orat gradul de
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
42/57
penetra'ilitate al acestor costisitoare programe, care s-au vzut astfel de cele mai
multe ori fr finalitate concret!
Rom"nia are o poziie aparte +n tranziia spre economia de pia, poziie
care se datoreaz at"t ponderii relativ importante a agriculturii +n cadrul economiei
naionale c"t mai ales specificitii agriculturii rom"ne&ti!1! 7n existena noastr ca neam, ca popor pe aceea&i vatr din timpuri
imemoriale, agricultura a constituit un liant! >ocaia pastoral a neamului nostru a
creat legturi indisolu'ile +ntre individ , pm"nt &i ar, adeseori aceste noiuni
confund"ndu-se! )tunci c"nd ranul rom"n se ridica la lupt el +&i apra
deopotriv pm"ntul &i ara, am'ele confund"ndu-se cu noiunea de glie
strmo&easc! e aici a rezultat o puternic cimentare a legturilor dintre ranul
rom"n &i pm"ntul pe care acesta +l posed!in aceast viziune mai mult sau mai puin literar dar at"t de adevrat
rezult o prim caracteristic a tranziiei agriculturii rom"ne&ti &i anume cea legat
de regimul funciar cel al proprietii funciare2! )gricultorul rom"n este proprietar
al pm"ntului pe care-l munce&te! %egea 18F1//1, %egea fondului funciar,
stipul"nd dreptul de constituire &i reconstituire a proprietii asupra pm"ntului,
indiscuta'il rm"ne o lege fundamental a privatizrii, dar din pcate incomplet
&i confuz!
)firmarea privatizrii +n agricultur determin tranziia de la
comportamentul colectivist, lipsit de interes, la comportamentul de proprietar,
dinamic, cu interese ma*ore +n valorificarea superioar a mi*loacelor de producie
&i de munc, +n revitalizarea ireversi'il a gospodriei agricole rne&ti!
in aceast specificitatea a tranziiei agriculturii rom"ne&ti decurge
prioritatea a'solut a desv"r&irii actului de transmitere integral ctre ranul
rom"n a tuturor terenurilor care i-au aparinut! 7n ta'elul !1., este prezentat
stadiul aplicrii %egii fondului funciar la data de 5 iunie 1///!
! Privatizarea +n agricultur restructureaz dimensiunea economic &i
social a gospodriei rne&ti, revitalizeaz satul rom"nesc, repune +n drepturile
fire&ti spaiul agrar al neamului nostru!
! )gricultura este singura ramur pentru care avem resurse funciare &i o
'ogat tradiie, ramur care se poate redresa +ntr-un timp scurt, put"nd aduce
printr-o strategie adecvat ec$ili'rul &i prosperitatea la nivelul +ntregii societi!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
43/57
4! #onsiderm c intervenia statului pentru modernizarea agriculturii, a
fermelor rne&ti, su'venion"nd de la 'uget costul acestei modernizri este +n
acela&i timp o cerin economic o'iectiv &i prioritar dar &i un drept
imprescripti'il! e unde decurge acest drept Y Este o tendin acum +n Rom"nia s
se despgu'easc o serie de nedrepti din timpul comunismului! e ce nu s-aracorda retroactiv un coeficient din valoarea rentei funciare a'solute aferente
terenului colectivizat forat, rent nepltit, dar utilizat de statul comunist pentru
acumulare &i investiie Y
6t#0iu! #)!ic(%ii Le$ii 4on0u!ui 4unci#%
!# 0#t# 0e 1> iunie +++
T#be!u! 2.-
6)eci4ic#%e UM V#!o%i=uprafaa total ce tre'uie pus +n posesie a /!.6!818=uprafaa total care a fost pus +n posesie a
3!885!8
84,umrul total de persoane de pus +n posesie r! 4!6/4!4.umr total de persoane puse +n posesie cu
procese-ver'ale
r!
!38/!54
85,3(itluri de proprietate de eli'erat r! 4!1!13(itluri de proprietate eli'erate r!
!/1!3/3
36,5(itluri de proprietate +n curs de completare r! .!.=uprafaa solicitat de acionar pentru
validare
a 351!588
umr acionari r! 65!638=uprafaa apro'at dup validare
acionarilor
a 6!6.6
umr de acionari r! 43!/15ecizii eli'erate acionarilor r! 13!456=uprafaa a ./5!.64
=ursa: inisterul )griculturii &i )limentaiei! ate operative 1///
2.,. Locu! #$%icu!tu%ii Ro*niei &n )e%io#0# 0e t%#ni"ie!# econoi# 0e )i#"(
2.4.1. (specte generale ale conte)tului acroeconoic dede#voltare a Roniei
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
44/57
Pentru a da o doz &i mai mare de o'iectivitate lucrrii noastre, preferm
s redm aspectele generale ale contextului macroeconomic de dezvoltare a
Rom"niei a&a cum sunt prezentate +n JAvis de la Commission sur la demande
dadhesion de la Roumanie a lUnion europeenneK ulletin de lUnion
europeenne! "upplement #$%&2!Rom"nia, cu o populaie de ,6 milioane de locuitori a realizat +n 1//. un
produs intern 'rut P02 de / miliarde de E#9! Populaia reprezint 6,. din
cea a 9niunii Europene, dar economia sa nu reprezint dec"t 1,.! P0-ul pe
locuitor atinge aproape 4 din media 9!E! =alariile lunare medii au fost estimate
la 6. E#9 la sf"r&itul lunii martie 1//3!
up rsturnarea regimului #eau&escu +n decem'rie 1/8/, Rom"nia cade
+ntr-o criz economic &i social &i nu a avut, timp de mai muli ani, o suficientvoin politic pentru a se lansa pe calea reformelor! )nul 1//5 a fost caracterizat
prin confuzie, prin dezorganizarea economic total &i 'rutal, agravat &i mai
mult de sl'iciunile ordinii &i a legii ca &i de un a'senteism spectaculos de la
munc! #ele dou programe ale reformei din 1//1 &i 1//, destul de complete +n
concepia lor, nu au fost puse integral +n practic &i au e&uat! =ingur programul
lansat la sf"r&itul lui 1// a permis s se prognozeze de o manier semnificativ
re+ntrirea disciplinei 'ugetare, reducerea inflaiei &i o adevrat accelerare a
reformei +ntreprinderilor, care au contri'uit la relansarea cre&terii! 7n acela&i timp
reformele au fost din nou relansate la sf"r&itul anului 1//. &i +nceputul anului
1//6! 7n sf"r&it autoritile lanseaz un nou program de reform pentru ca, c"teva
luni mai t"rziu, +n faa rezistenei politice din ce +n ce mai puternice s renune la
el! =usinerea pu'lic a reformelor a sczut +n faa costurilor dure ale tranziiei,
devenind deci din ce +n ce mai evident c reformele pariale +ntreprinse +ntre 1/8/
&i 1//6 au condus la impas! Pentru surmontarea contradiciilor inerente unei astfel
de perioade, dup alegerile legislative &i prezideniale din noiem'rie 1//6, noul
guvern a +nceput aplicarea unui program radical de sta'ilizare macroecnomic &i
de reforme structurale!
7n ceea ce prive&te structura economic ta'elul !162, agricultura este o
activitate economic de 'az +n Rom"nia! 7n 1//6 ea a generat +n *ur de 5 din
valoarea adugat 'rut total, acest procent nemaifiind dep&it dup 1//5!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
45/57
mai mult de *umtate din populaia activ total2 &i nu a fcut altceva dec"t s
creasc +n aceast perioad de tranziie, agricultura servind ca refugiu muncitorilor
eli'erai din alte sectoare!
Productivitatea +n agricultur &i industria agroalimentar rm"ne sczut!
Partea sectorului privat +n producia agricol a fost sta'ilit la 83 +n 1//6!#apitalurile disponi'ile pentru restructurarea &i modernizarea agriculturii sunt
insuficiente! ezvoltarea agriculturii private este fr"nat de o mecanizare
insuficient &i de lipsa ec$ipamentelor &i creditelor!
0ndustria genereaz mai mult de *umtate din valoarea adugat 'rut
total, dar acest procent a sczut rapid +n cursul ultimilor ani! 9tilizarea forei de
munc industriale este grosso modo cam de aceea&i mrime, dar a regresat +n
valoare a'solut! 0ndustria rm"ne dominat de acelea&i mari +ntreprinderinaionale care au fost create de vec$iul regim +n cursul anilor de industrializare
forat &i care se caracterizeaz prin o productivitate sczut &i acces privilegiat la
su'veniile de la stat!
P%inci)#!ii in0ic#to%i #i 't%uctu%ii econoice8to#te 0#te!e c#%#cte%ie#( #nu! ++@
T#be!u! 2.@6)eci4ic#%e UM V#!o%i
Populaia ilioane ,6
P!0!! pe locuitor E#9 1//.2 4155,5 - +n din media 9!E! 4,5Partea agriculturii +n: - valoarea adugat 'rut >!)!!2 1//.2 1/,/ - folosirea forei de munc 1//.2 4,4Rata datoriei externe 'rute P!0!! .,5Rata exportului de 'unuri &i servicii P!0!! 3,5=tocul investiiilor strine directe iliarde E#9 1,1
E#9Flocuitor .5,5=ursa: =ervices de la #ommission, sources nationales, ER =tocul 0!=!! a fost determinat la rata de sc$im' de la sf"r&itul anului 1//6!
1 E#9 Z 1,.// 9=
)ccesul relativ u&or la energie &i la materii prime cu preuri accesi'ile,
coro'orate cu prioritatea acordat industriei grele au condus ca ara s se
specializeze +n sectoare ca industria petrolier &i cea petroc$imic, care nu se
+ncadreaz cu existena resurselor naturale sau avanta*ele comparative ale
Rom"niei!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
46/57
C 'un parte a +ntreprinderilor care domin sectorul industrial rom"nesc
rm"n ineficace &i nerenta'ile &i sunt o surs ma*or de insta'ilitate
macroeconomic! oul guvern a decis s ia msuri drastice, p"n la +nc$iderea
pur &i simplu a +ntreprinderilor deficitare, de restructurare, de privatizare &i de
control al creditului!Partea sectorului privat +n producia industrial rm"ne sczut 4 +n
1//62 &i nu a progresat mult +n ultimii ani a fost de 5,3 +n 1//.2!
Perioada 1//5-1//6 s-a concretizat printr-un lent &i ezitant ritm al
reformei, astfel +nc"t anul 1//3 a gsit economia rom"neasc +mpovrat de
pierderi masive &i variate, +n special +n agricultur &i +n sectoarele industriale
energo-intensive! Ratele +nalte ale inflaiei, care au caracterizat +n cea mai mare
parte aceast perioad, ca &i deficitul 'alanei de pli au fost rezultatul unorpolitici monetare orientate spre furnizarea unor su'venii cvasi-fiscale care s
acopere pierderile sectoarelor neeficiente! Programele de sta'ilizare ale acestei
perioade au fost concepute mai cur"nd su' forma unor paleative, neelimin"nd
sursele de pierdere &i tensiunile create la nivel macroeconomic!
)nul 1//3 a +nsemnat de'utul programului de reform al noului guvern
rezultat +n urma alegerilor din 1//6! Este +nlocuit a'ordarea gradualist cu o
strategie pragmatic de aciune, aceasta +nsemn"nd politici monetare restrictive,
reform structural, +m'inate cu un cadru legislativ adecvat! Ratele +nalte ale
do'"nzilor &i politica fiscal deose'it de sever au diminuat considera'il volumul
investiiilor! %ic$idarea unora din +ntreprinderile nerenta'ile a antrenat concedieri
masive, fc"nd ca la sf"r&itul anului rata &oma*ului s ating 8! =cderi au
+nregistrat consumul, investiiile &i exporturile nete, astfel +nc"t diminuarea, +n
termeni reali, a produsului intern 'rut, estimat la +nceput la 4,., a fost +n fapt de
6,6 la sf"r&itul anului!
2.4.2. Evoluia principalelor agregate acroeconoice nperioada de tran#iie la econoia de pia
>om urmri evoluia noilor agregate macroeconomice din =istemul
#onturilor aionale: produsul intern 'rut P!0!!2, valoarea adugat 'rut
>!)!!2, structura populaiei active &i structura pe ramuri a capitalului fix!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
47/57
Evoluia P0 +n perioada 1/8/-1//3 demonstreaz pr'u&irea difereniat a
ramurilor &i sectoarelor economice! #u excepia sectorului privat, care are o
evoluie pozitiv, toate ramurile economice precum &i sectorul de stat marc$eaz
reculuri diferite fa de 1//5! Evoluia structurii ramurilor &i sectoarelor
economice +n P!0!! ta'elul !13!2 ne furnizeaz date de apreciere comparativ!ac +n 1/8/ agricultura reprezenta mai puin de 14 din P!0!!, +n 1//3 aceast
ramur deinea 18,.! =porirea ponderii agriculturii +n P!0!! +n aceast perioad
nu a avut loc +n mod necesar numai pe 'aza cre&terii produciei agricole, ci &i pe
seama reducerii produciei +n alte sectoare ale economiei, care au +nregistrat
scderi accentuate ponderea industriei +n P!0!! s-a diminuat de la 46, +n 1/8/
la .,6 +n 1//32! #ontri'uia relativ a agriculturii la formarea P!0!! +n decursul
acestei perioade a fost +n mod constant semnificativ!
6t%uctu%# )%inci)#!e!o% %#u%i &n P.I.3. #! Ro*niei 8;T#be!u! 2.=
R#u%i +9+ ++> ++ ++2 ++1 ++, ++- ++@ ++=
0ndustrie 46, 45,. 3,/ ,8 ,8 6, 4,6 4, .,6
)gricultur 1,3 1, 18, 18,6 5,6 1/, 1/,4 18,3 18,.
=ilvicultur 5,6 5,6 5,. 5,4 5,4 5,. 5,4 5,4 5,
#onstrucii .,4 ., 4, 4,8 .,1 6,. 6,. 6,/ .,4
=ervicii .,. 6,4 4,3 45,. 6,/ ,3 .,3 ., ,/=ursa: )nuarul =tatistic al Rom"niei 1//82 L #= , #omisia naional de prognoz provizoriu; preliminar; servicii inclusiv comer, transporturi, po&t &itelecomunicaii, activ!
-
7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi
48/57
demonstreaz c ara noastr se afl +nc +n zona rilor cu economiile cele mai
puin performant