Capitolul I

O tovari;i de clliltorie

Exis6 o bine-cunoscuti anecdoti conform cireia un t6.nir

siitox, hotirat sA creeze un inceput de poveste suficient de

penuasiv $ original incat si capteze ti si re$ni atenfia chiar

$ celid mai blazat editor, a formulat urmitoarea propozilie;

.La naiba! a spus ducesa."

in mod ciudat, gi pwestea mea incepe in aceeagi manier5.,

mmai ci doamna care a rostit aceste cuvinte nu era ducesi.

Se petrecea intr-o zi de la incepunrl lui iunie. incheiasem

ritte afaceri la Faris f mi intorceam cu trenul de dimineap la

Iondra unde inci impirpam locuinla cu vechiul meu Prieten,

Sctul detectiv belgian, Hercule Poirol

Expresul de Calais era complet gol - dc fapt, in c6mparti-

cntul meu se mai alla un singur cilitor. Plecasem in grabi de

la hotel gi eram prcocupat si verific daci imi adunasem toate

calrafusele, cind trenul a gi pornit. P6ni atunci nici nu-mi ob-

rcrvasem towariga de ciEtorie, insi Prezenla ei mi-a fost sem-

mlati brusc, intr-un mod violent. Sdrind din scaun, deschise

Erestra qi igi scoase capul afari, retrdginduJ apoi ;i excla-

mind scurt gi energic:

- Ia naiba!

8 f<1.6^CL-#Eu sunt conservator, O femeie, cred eu, ar trebui si fie fe-

minini. N-am ribdare cu fetele moderne, newotice, care dan-

seazdjazz de dlmineala pdni seara, fumeazi ca o locomotivigi folosesc un limbaj care ar face pAnd qi o vAnzitoare de peqte

din Billingsgate I si rogeasci.!

Am ridicat privirea, incrunt6ndu-mi ugor, la o fati obraz-

nici, drigup, incadrati de o pi.liriufd rogig dupi ultima mod6.

Un pir des, cu bucle negre ii acoperea urechile. Am apreciat ciavea un pic peste saptesprezece ani, insi chipul ii era acoperit

de pudri, iar buzele ii erau date cu un rogu aprins, imposibil.

Deloc rusinati, imi sustinu privirea gi (icu o grimasiexpresivi.

Vai de mine, dar l-am tocat pe acest gentleman! spuse ea

citre un public imagin-. tr,i ".,

,.,rr" pentru limbajul meu!

Foarte nepotrivit pentm o domnboar6, ti aqa mai departe, dar,

vai, Doamne, existi un motiv intemeiat penru asta! Stiti cimi-am pierdut singura sori?

- Chiar aqa? spun eu politicos. Ce nenorocire.

- El nu m6 place! remarci domnigoara. Nu mi place de-

loc - nici pe mine, nici pe sora mea - ceea ce este nedept,pentm ci nici n-a vizut-o!

Am deschis gura, dar ea mi opri.

El nu mai spuneli nimic! Nimeni nu mi, iubeqte ! O si m6

duc in grddini gi o sd minAnc vierrni! Buhuu. Sunt distmsi!Se ascunse in spatele unei reviste franluze;ti de benzi de-

senate, Peste un minut, doui, am vezut-o cum mi privea pe

furig pe deasupra paginilor. N-am putut si mi stdpinesc, iar in

I ZonA din partea de sud-est a Londrei, cunoscuti pentru piafa depelte (n.ti)

Crird pe terenul de golf 9

lut timp ea iqi arunci revista intr-o parte Ei izbucni intr-un

bhot de rds.

- $tiam eu ci nu sunte! chiar a;a un mocofan cum aritati,

tigi ea.

Avea un rAs asa contagios, incAt n-am putut sA nu mA ale-

eq ca ti cum nici nu-mi pisa de cuvintul ,,mocofan".

- Pofiim! Acum suntem prieteni, declari tt€ngirip. Spunei

ci vd pare riu pentru sora mea...

- Sunt mahnit!

, - lqa mai merge!

- Ldsa;i-mi si termin. Urma sd adaug ci, degi sunt mih-nit, reqesc sd fac fald foarte bine absenlei dansei.

Dupi care fac o mici pleciciune.

losi aceasti excentrici domnili se incrunti gi igi scuturi

din cap.

incetali. Refer figura,dezaprobirii demne". A5 fafa dum-

lcavoastrd! Scria pe ea ,,Nu e ca noi". $i avea;i dreptate degi

e cam greu s5-1i dai seama in ziua de azi. Nu oricine poate lace

distincgia intre o cocoti gi o ducesi. Ei, iati, cred cd iar v-am

focat. SunteS dintr-o bucatd, cred. Nu ci. m-ar deranja. Avem

nevoie de mai muli oameni ca dumneavoastri. Eu pur ;i sim-

plu ii urdsc pe cei care fac pe grozavii, O iau razna,

Didu energic din cap.

- Cum sunteli cind o luat' razna? am intrebat eu zembind.

- Un adevirat dricugor! Nu-mi pasi ce spun sau ce zic!

Aproape ci l-am pocnit pe unul odati. Da, ziu, insi o meritase!

- Ei bine, am implorat-o eu, nu vi superali pe mine.

- Nu. imi place de dumneavoastri - din prima clipi cindv-am vizut. Dar pdreali ap dezaprobatot incat am crezut cA

nu vom fi niciodati prieteni.

t0 a4.tr-d-'E- Ei bine, am dwenit prieteni. Spune;i-mi cite cer,a despre

dumnear,oastri-

Sunt actrili. Nu - nu genul la care vi gindif. Sunt pe

sceni de ci.nd aveam gase ani - (dceam timbre.

- Poftim? am exclamat, nedumerit.

N-afi mai vizut copii acrobati?

- Aa, infeleg!

- M-arn niscut in America, dar mi-am petrecut cea mai

mare parte a vie$ in Arglia. Avem un nou spectacol acum...

- Al'em?

- Eu qi sora rnea. Un fel de combina;ie de ci,ntec Ai dans,

un pic de step gi un strop din obiceiurile vechi. E o idee deshr.l

de noui qi are succes de fiecare dati. Vor fi gi bani...

Noua mea cunoqtinli se apleci in fap 9i incepu si turuie,

folosind o sumedenie de termeni care imi erau necunosculi. Cu

toate astea, am manifestat un interes crescand pentru ea. Perea

un amestec foarte ciudat de copil $ femeie. D€$ complet prag-

matici $ capabili, dupi cum spunea ea insi,gi, sd aibi grijn de ,

sine, exista cela neobiqnuit de ingenuu in atitudinea ei neclintitd

in legituri cu viala qi in hotirArea ei de a ,,face bine".

Am trecut prin Amiens. Acest orat imi evoca multe amin-

tiri. Tovariga mea pirea si intuiasci ce-mi trecea prin minte.

Vn gindili la rdzboi?

Am dat din cap.

A1i fost pe front, nu?

- Destul de mult. Am fost rinit o dati., qi dupi bitilia de

la Somme m-au trimis acasd pe motive medicale. Acum sunt

un fel de secretar personal al unui parlamentar.

- Vai! O treabi complicati!

Cr-rrd pe terenul de golf I I

- Nu. Sunt foarte puline lucruri de frcut. De obicei termin

fo doui ore. Este o muncd plictisitoare. De fapt, nu gtiu ce ag

prtea si fac daci nu a; avea un plan de rezervi.

- Nu-mi spunet' c6 face;i coleclie de insecte!

- Nu, impart locuinla cu un om foarte interesant. Este un

5ct detectiv belgian. Lucreazi ca detectiv particu.lar in Londra,

;i se descurci extraordinar de bine. Chiar esre un birbat gro-

zar,. De fiecare dati, s-a dovedit ci avea dreptate, iar cei din

poliie grepau.

Tixardqa mea mi asculta cu ochii mirili.' - Nu-i ugu ci este interesant? Eu pur 9i simplu ador cri-

mele. Mi duc la toate frlmele polifiste. Qi de fecare dati cAnd

are loc o crimd, pur 9i simplu devorez ziarele.

- Vi adu6e$ aminte de cazul Styles? am intrebat eu.

-'Stai si mi g6ndesc, em cum vorba despre acea femeie

h varsti ohiviti? Undera in Essex?

Am dat din cap.

- Acela a fost primul mare caz al lui Poirot. Firi indoiali

ci daci nu era el, ucigagul ar fi scipat basma curati. A fost un

eemplu minunat pentru ce€a ce inseamni munca de detectiv.

incilzindu-mi, am povestit cazul, ajungind la finalul tri-u6tor qi nea;teptat.

Fata asculta fascinati. De fapt, eram atit de absorbigi, incitucnul ajunse la Calais inainte si ne dim seama.

Am chemat doi hamali gi am coborAt pe peron. Tinirauea insolitoare mi-a intins mana.

- La revedere, $ o si am grijd la limbaj pe viitor.

- O, dar sper si-mi permitei si am griji de dumneavoastri

F rras,

$ar putea si nu fiu pe l'as. Trebuie si vid daci sora mea

s-a imbarcat pini la urmi pe vreo navi. Oricum, mul;umesc.

12 t'''4"4'1t/*'fr- O, dar sigur o si ne mai intAlnim, nu? Nu vre;i si-mi spu_

nEi nici mncar numele? am sfigat eu, in timp ce ea se intorcealSe uiti. peste umir.

- Cenuqireasa, chicoti ea.

Nici nu bi.nuiam atunci in ce condi;ii aveam s-o revid peCenq5.reasa.

Capitolul 2

Un apel la aiutor

Era ora noui. gi cinci minute cand am intrat in sufrageria

comuni penau a lua micul dejun, in dimineala urmi-Erc. hietdndl meu Foirot, punctual ca de obicei, ciocineacoqii celui de-al doilea ou.

Mi privi radios.

-Ai dormit bine, nu-i Ea? fi-ai revenit din teribila traver-

sc a Canalului? E o minune ci ai reutit sA te trez€tti devreme

a aceasti diminea+e, PoAq dar cravata dumitale nu este si-

mici. Permite-mi si o aranjez.

De altrel, l-am mai descris pe Hercule Foimt. Un omulef ex-

hdinar! Avea ini$imea de un metru pizeci gi doi, un cap inftm.lde ou, pe care il fnea un pic intr-o parte, nitte odri verzi

cerc luceau cAnd era entuziasmat, o mustali de militar leapnni

t' un aer plin de demnitate. Era dichisit, ca rm dandy Avea o

piune nemnrginitn penuu ordinq in orice formi ar fi fost Era

o ad€rdrati torturi pentu acest om se vadi ul bibelou pus

*in\ o urmi de praf sau o mici neglijenli in vestimentalia

odr4 gi igi atenua iritarea remediind problema. ,,Ordine" gi

,ldctodi" erau zeitilile sale. Nutrea un oarecare disprct pentru

&zile palpabile, precum urmele de pa4i ori scmmul de fgari

14 C4&LCL.Egi suslinea ci, luate singure, nu l-ar ajuta pe un detectiv si rezoh,e.

problema. Apoi \i bitea ugor capul woidal, cu o absurdi mulp-mire de sine, gi remarca foarte satisllcut ,,Adevirata munce se

face din inbrior Mitilz cefulz cmuSii - adu-gi mereu aminte de

celulele cenugii, z.oz ond'i

M-am afundat in scaul gi iam rispuns intr-o doari ci oori de c etorie de la Calais la Dover nu prea poate fi etiche-

tati cu termenul de ,,teribili'.A sosit ceva interesant la pofti? am intrebat eu,

Poirot clitini din cap cu un aer nemulgumit.

- Nu m-am uitat incd pe scrisorile mele, dar nu mai sosegte

nimic interesant in ziua de azi. Marii criminali, criminalii cu

metodi, nu mai existi.

MAhnirea lui mi licu si. izbucnesc in rds

- Curaj, Poirot, norocul 9i se va schimba. Deschideliscrisorile. Cine ptie, poate ce se ivelte un caz nemaipomenit

la orizont.

Foirot zAmbi gi, luind culitEul pentru corespondenli, tiiemarginea mai multor plicuri care se a{lau lingi farfuria sa.

- O facturi. O alti facturi. Devin tot mai extravagant pe

misurd ce imbitrinesc. Aha! Un mesaj de laJapp.

Da?

Mi-am ciulit urechile. Inspectorul de la Scotland Yard ne-a

prezentat de mai multe ori cazuri absolut remarcabi.le.

- Pur gi simplu imi mulgumegte (in felul sdu) pentru o miciidee in cazul Aberystwyth, unde arn putut si il indrept pe calea

corecti. Mi bucur ci i-am putut fi de folos.

Foirot continui s5-gi citeasci tacticos corespondenla.

- O sugestie si ;in o prelegere pentru Cercetagii locali.

Contesa de Forfanock imi va fi indatorati daci ii fac o viziti.

Gine pe t€renul de golf I 5

Eiri nici o indoiaE, e vorba de irc5. un cdleluq de salon! Iaranm ultima. Ah...

M-am ridicat privirea, observ6nd ci-gi schimbase tonul.lirct citea atent. Dupi un minut, arulci hArtia spre mine.

- Acest lucru este iegit din comun, mon ami. C,onvrnge-te

itgurScrisoarea fusese redactati pe o foaie de origine strijai, cu

l scris sigur:

,. \7ila Geneviwe

Merlinville-sur-Mer

F"d"la

. Stimate lomn, am nevoie de serviciile unui detectiv qi,

din motive pe care vi le voi dezrdlui mai incolo, nu doresc sia.oun; polilia. Am auzit de dumneavoastri de la mai multe

*rrse, ;i din toare a rczultat ci sunteti nu numai un om cu o

abilitate de netigiduit, dar f unul care gtie cum si fie discret.

Nu doresc si. ofer detalii prin corespondenyi, insi, dat fiind

secretul pe care il pistrez, in fiecarc zi mi-e frici pentru viala

rtrca- Sunt convins ci pericolul este irtinent, drept urmare,

vi implor si nu pierdeF nici o clipi ti sn tra!€rsaf Canalul

+r€ Franta; eu voi rimite o magini si vA ajtepte la Calais

&ci imi daf o telcgrami cind ajungepi. Vi voi rimineprofund recunoscitor daci putefi si rcnunfafi la toate cazurile

pc care Ie ave$ 9i vi dedicali exclusiv intereselor mele. Sunt

dipus si plitesc orice fel de compcnsalie necesari. Probabil

ci voi avea nevoie de serviciile dumneavoastri pentru opcrioadi insemnati de timp, intrucat va fi nevoie si mergegi

la Santiago, unde mi-am petrecut cativa ani din viap. .ar'

prefera si vi specificali durnneavoasri onorariul.