7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 1/13

1. Caracterizarea generala a vietii i activită ii literare a lui Marin Predaș ț

Marin Preda (n. 5 august 1922, Sili tea-Gume ti, jude ul Teleorman — d. 16 mai 198, Mogo oaia! a "ost un nu#elist, roman$ier, s$riitor iș ș ț ș șdire$tor de editur% rom&n.

'a 5 august 1922, n $omuna Sili tea-Gume ti, )lasa *ala$i, jude ul Teleorman, se na te Marin Preda, "iu al lui Tudor +%l%ra u,ș ș ț ș ș  ”de profesie plugar" , i al oi ei Preda. +o)ilul #a )urta numele mamei, ntru$t )%rin ii nu n$eiaser% o $%s%torie legal%, numai ast"el oi a Preda )uteaș ț ț ț)rimi )ensie n $ontinuare $a #%du#% de r%/oi. oi a #enea $u dou% "ete din )rima $%s%torie0 M%ria i Mi a (Tita!. Tudor +%l%ra u a#ea i elț ș ț ș ș

trei /%ie i $u )rima so ie $are-i murise. +o)ilul Marin Preda i )etre$e $o)il%ria n a$east% "amilie numeroas% $are n $iuda $elor dou%ț ț șloturi de )%mnt ”primite la împroprietărire”  nu este li)sit% de griji.

 n se)tem/rie 1929, n#% %torul 3onel Teodores$u l ns$rie )e Marin Preda n $lasa 3, ns% tat%l, $are i-a dat $o)iii la $oal% numai la #rstaț ș șde 8 ani, nu-l las% s% "re$#entee. 4nul urm%tor este rens$ris n $lasa 3, la $oala )rimar% din satul natal. ar, $a n ori$e "amilie de la ar%,Ș ț$o)ilul )arti$i)% i la tre/urile gos)od%re ti ()%itul #itelor, mun$a la $m)!, $eea $e "a$e $a n )rimele $lase s% a/sentee adesea de laș ș$oal%. ar tre)tat-tre)tat, se do#ede te )rintre ele#ii $ei mai /uni din seria sa, o/ innd )remiul $u $oroni % (s$en% e#o$at% nș ș ț ț  Morome ii ț  !.

 4nul 19 197 ($lasa a 3-a! este unul dintre $ei mai grei din #ia a $olarului0 tat%l nu-i mai )oate $um)%ra $%r i i se m/oln%#e te deț ș ț ș șmalarie. n#% %torul i arat% mult% /un%#oin %, l ajut% s% termine anul $olar i-i m)rumut% $%r i. +nd nu g%se te $%r i noi n sat, merge s%ț ț ș ș ț ș ț

 m)rumute n $omunele #e$ine0 ”Cum adică - exclamase odată tatăl surprins - să faci treizeci de kilometri pînă la Recea, după o carte,domnule?! ar ce, e aurită? i să-l fi pus la o treaă mai mică decît asta, ar fi ie it gălăgie mare” Ș ș . +u rug%min i re)etate i insisten e,ț ș țo/ ine de la mama sa )romisiunea $% l #a $on#inge )e tat%l s%u s%-l dea laț  ” coala de în#ă ători” ș ț  .

 ntre 197 19 urmea% $lasele 33, a#ndu-l $a n#% %tor )e 3on Georges$u din *ala$i, un sat #e$in. as$%lul i #a reaminti laț ș/%trne e $% ele#ul Marin Predaț  ”era un #isător în clasă” , dar ”se descurca ine, la scris” , la o tem% dat% des)re $nirea %rincipatelor  "%$nd o:lu$rare sena ional%:.ț

Termin% $lasa a 33-a $u media general% 9,8. ;<amenul )entru o/ inerea $erti"i$atului de a/sol#ire a a)te $lase l sus ine la $oala deț ș ț Ș$entru din +iol%ne ti (o $omun% la e$e =ilometri distan % de Sili tea-Gume ti!. 'a 18 iunie i se eli/erea% $erti"i$atul nr. 1 de a/sol#ire aș ț ș șa)te $lase )rimare, $u media general% )e o/ie$te 9,15.ș

 n 19, e#itnd $oala >ormal% din Turnu-M%gurele ()e atun$i, re edin a jude ului Teleorman!, unde ta<ele erau )rea mari, se )reint% laȘ ș ț ț$oala >ormal% din +m)ulung-Mus$el, dar este res)ins la #iita medi$al% din $aua mio)iei. Tat%l inten ionea% a$um s%-l dea la o $oal%Ș ț ș

de meserii. 3nter#ine ns% sal#ator li/rarul +onstantin P%un din Miro i, de la $are ele#ul Marin Preda i )ro$ura $%r i, i l du$e la $oalaș ș ț ș Ș>ormal% din 4/rud, unde reu e te la e<amenul de /urs% $u nota 1. Se integrea% #ie ii de normalist internist, este mul umit de )ro"esori,ș ș ț țse m)a$% /ine $u $olegii ardeleni i )etre$e #a$an a de iarn% a anului 199 la un $oleg din 4/rud.ș ț

 n toamna lui 199 este trans"erat la $oala >ormal% din +ristur-?dorei, unde i $ontinu% studiile n$% un an. +a i la 4/rud, a mani"estatȘ ș șun interes deose/it )entru istorie, rom&n% i $iar matemati$i. n edin ele So$iet% ii literare din $oal% este remar$at de )ro"esorul ustinș ș ț ț șSalan iu, $are i )rei$e $%ț  ”#a a&unge un mare scriitor” , n $adrul so$iet% ii s$rie i $ite te $te#a s$i e. ? $om)unere $are a#ea $a erouț ș ș ț

$iar )e tat%l s%u, aleas% )entru a "i )u/li$at% n re#ista $olii r%mne ne)u/li$at%, re#ista )re$oniat% nu mai a)are datorit% e#enimentelorșdramati$e $are #or urma. +ei trei ani de #ia % transil#an% #or "i e#o$a i nț ț  ”'ia a ca o pradă” ț    i nș  ”Cel mai iuit dintre pămînteni” . n 197, nurma i$tatului de la iena, ele#ul Preda Marin )rime te o re)arti ie )entru o $oal% similar% din *u$ure ti.ș ț ș ș

 n ianuarie 1971 asist% la tul/urele e#enimente ale re/eliunii legionare i ale re)rim%rii ei de $%tre 3on 4ntones$u. 3ntr% n $onta$t $ușre"ugia ii ardeleni i se ntlne te $u sili tenii lui sta/ili i n *u$ure ti. Toate a$estea #or "i e#o$ate )este trei de$enii nț ș ș ș ț ș ”elirul” i nș  ”'ia a caț o pradă” .

'a s"r itul anului $olar 197-1971 (urmat i $u ajutorul dire$torului $olii!, sus ine e<amenul de $a)a$itate, ns% datorit% greut% ilorș ș ș ș ț țmateriale se ot%r% te s% renun e la $oal%.ș ț ș

 n tim)ul #erii nu mai re#ine n sat0 ”(#eam impresia că dacă mă întorc, n-o să mai pot pleca” . >ereu ind s% )u/li$e nimi$ i ni$i s%- iș ș șg%seas$% o sluj/%, Marin Preda o du$e din $e n $e mai greu0 ”Mi-e imposiil să-mi amintesc i să în eleg cum am putut trăi, din ce surse,ș ț toată toamna i toată iarna lui )*+-)* oar lucruri fără legătură, nefire ti -a#eam unde dormi, era lapo#i ă prin tot .ucure tiul, i umlamș ș ț ș ș  fără oprire cu tram#aiul de la /ara de ord la /ara de 0st 1oată ziua i toată noaptea” ș  @neori mai tr%gea la "ratele s%u >il%, ntr-o

mansard% minus$ul% unde”rămînea pierdut ceasuri întregi, cu coatele su ceafă”

 n #olumul $ole$ti# de #ersuri ”2îrmă g3impată”, Geo umitres$u in$lude )oeia”4ntoarcerea fiului rătăcit”  de Marin Preda, dar manus$risul#olumului nu o/ ine #i% )entru ti)%rire. Tot )rin intermediul lui Geo umitres$u, Marin Preda este angajat $ore$tor la iarulț  ”1impul” , n1971.

 n a)rilie 1972 de/utea% $u s$i aț  %ărlitu)  n iarul, la )agina literar% ”%opasuri” , girat% de Miron Aadu Paras$i#es$u. e/utul la 2 de ani i d% n$redere n s$risul s%u, )u/li$nd n $ontinuare s$i ele i )o#estirile0ț ș  2trigoaica, 2alcîmul, Calul, oaptea, 5a cîmp

 n se)tem/rie )%r%se te )ostul de $ore$tor laș  1impul . Pentru s$urt tim) este angajat "un$ ionar la 3nstitutul de statisti$%. 'a re$omandarea luiț  ;. 'o#ines$u, )oetul 3on inea l angajea% se$retar de reda$ ie laț  ”0#enimentul zilei”

 ntre 197-1975 este luat n armat%, e<)erien % des$ris% n o)erele de mai triu, n romaneleț  'ia a ca o pradă i elirul ț ș . n 1975 de#ine$ore$tor la iarul ”Rom6nia lieră” . n 1956 )rime te Premiul de Stat )entru romanulș  Morome ii ț  . @n an mai triu, n 195, s$riitorule"e$tuea% o e<$ursie n ietnam. 'a ntoar$ere, se o)re te la *eijing. n 1957 se $%s%tore te $u )oeta 4urora +ornu. S$risorile de dragosteș ș  

trimise )oetei au "ost )u/li$ate )ostum. 4u di#or at n 1959.ț  S-a re$%s%torit a)oi $u ;ta e<ler, $are ulterior a emigrat n Bran a la n$e)utulțanilor . +u $ea de-a treia so ie, ;lena, a a#ut doi "ii0 >i$olae i 4le<andruț ș . 4)oi din 1952 de#ine reda$tor la re#ista”'ia raom6nească”ț 

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 2/13

 n 19 - tradu$e n $ola/orare $u >i$olae Gane romanul lui Biodor ostoie#s=i0emonii . Aomanul s%u, Marele singuratic , )rime teș)remiul $niunii 2criitorilor )e anul 191.

 n 197 este ales mem/ru $ores)ondent al (cademiei Rom6ne

 4)are edi ia a doua a romanului Marele singurati$ n 196, iar n 19 )u/li$% ia a $a o )rad%, un roman auto/iogra"i$ am)lu $are areț țdre)t tem% )rin$i)al% $ristaliarea $on tiin ei unui artist.ș ț

 n 198, la editura )e $are o $ondu$ea, )u/li$% ultimul s%u roman0 Cel mai iuit dintre pămînteni . ? lun% mai triu este ales de)utat n Marea (dunare a ionalăț 

Pe 16 mai 198 moare la #ila de $rea ie a s$riitorilor de la Palatul Mogo oaia. Bratele s$riitorului, Saie, $rede $% a "ost asasinat deț șSe$uritate, dar )ro/ele din dosarul +>S4S rom&n ar "i dis)%rut. Bamilia sa este $on#ins% $% moartea sa "ulger%toare are o leg%tur% $u)u/li$area romanului Cel mai iuit dintre pămînteni i a sur#enit n $ondi ii o$ulte.ș ț

Activitatea literară

 n a)rilie 1972 de/utea% $u s$i aț  %ărlitu)  n iarul Tim)ul (nr. 11 i 12 din 15 i 16 a)rilie!, la )agina literar% CPo)asuri:, girat%ș ș

de Miron Aadu Paras$i#es$u. e/utul la 2 de ani i d% n$redere n s$risul s%u, )u/li$&nd n $ontinuare s$i ele i )o#estirile0ț ș  2trigoaica,

2alc6mul, Calul, oaptea, 5a c6mp.DE

 n se)tem/rie )%r%se te )ostul de $ore$tor la Tim)ul. Pentru s$urt tim) este angajat "un$ ionar la 3nstitutul de statisti$%. 'a re$omandareaș ț

lui ;. 'o#ines$u, )oetul 3on inea l angajea% se$retar de reda$ ie la C;#enimentul ilei:.ț

 n 197, martie, i a)are Colina n iarul Cremea r%/oiului:. n a)rilie C;#enimentul ilei: )u/i$% s$i aț  Rotila. 3a )arte la $&te#a edin e aleș ț

$ena$lului S/ur%torul, $ondus de $riti$ul ;ugen 'o#ines$u, unde nu#ela Calul  )rodu$e asu)ra $elor )reen i o #ie im)resie, st&rnindț

 n$&ntarea lui inu >i$odin, $are intr% n )osesia manus$risului $ontra unei mari sume de /ani.D7E >u#ela #a "i in$lus% n #olumul s%u de

de/ut din 1978, 4nt6lnirea din păm6nturi . n nu#ela $are d% numele #olumului, $riti$ii re$unos$ imediat )e tat%l autorului, $are #a a)%rea $u

nume s$im/at n Morome ii ț  . ;a este $onstruit% )ornind de la teni$a Cmu tei )e )ereteF (o nara iune )er"e$t o/ie$ti#at%,ș ț  /ea#iorist%,

"olosit% n e)o$% de 4l/ert +amus, illiam Baul=ner   sau mai t&riu de Truman +a)ote!. @n )re$ursor al lui Marin Preda din literatura rom&n%

"usese  4nton Hol/an  n nu#ela C3inuri .

 ntre 197-1975 este luat n armat%, e<)erien % des$ris% n o)erele de mai t&riu, n romaneleț  'ia a ca o pradăț    iș elirul . n 1975 de#ine

$ore$tor la iarul CAom&nia li/er%:. 4)oi din 1952 de#ine reda$tor la re#ista Cia a rom&neas$%:. n 1956 )rime teț ș  Premiul de Stat )entru

romanul Morome ii ț  . @n an mai t&riu, n 195, s$riitorul e"e$tuea% o e<$ursie n ietnam. 'a ntoar$ere, se o)re te laș  *eijing. n 1957 se

$%s%tore te $u )oetaș   4urora +ornu. S$risorile de dragoste trimise )oetei au "ost )u/li$ate )ostum. 4u di#or at n 1959. S-a re$%s%torit a)oiț

$u ;ta e<ler, $are ulterior a emigrat n Bran a la n$e)utul anilor . +u $ea de-a treia so ie, ;lena, a a#ut doi "ii0 >i$olae i 4le<andru.ț ț ș

 n 196-1961, $ite te marii roman$ieri ai lumii. ;ste "as$inat deș  illiam Baul=ner , $u $are )roa lui are e#idente a"init% i. n 1965 tradu$eț

 m)reun% $u so ia ;ta romanulț  Ciuma de  4l/ert +amus. n 1968 este ales #i$e)re edinte al @niunii S$riitorilor, iar n 19 de#ine dire$tor alș

editurii +artea Aom&neas$%, )e $are o #a $ondu$e )&n% la moartea sa "ulger%toare din 198. n 19 tradu$e n $ola/orare $u >i$olae

Gane romanul lui Biodor ostoie#s=i0 emonii . Aomanul s%u, Marele singuratic , )rime te )remiul @niunii S$riitorilor )e anul 191.ș

 n 197 este ales mem/ru $ores)ondent al  4$ademiei Aom&ne.

 4)are edi ia a doua a romanuluiț  Marele singuratic  n 196, iar n 19 )u/li$% 'ia a ca o pradăț  , un roman auto/iogra"i$ am)lu $are are

dre)t tem% )rin$i)al% $ristaliarea $on tiin ei unui artist.ș ț

 n 198, la editura )e $are o $ondu$ea, )u/li$% ultimul s%u roman0 Cel mai iuit dintre păm6nteni . ? lun% mai t&riu este ales de)utat

 n Marea 4dunare >a ional%ț  ()arlamentul!. ntre 195 i 198 lo$uie te nș ș  *u$ure tiș  )e strada ()i$tor! 4le<andru Aomano nr.21.

Pe 16 mai 198 moare la #ila de $rea ie a s$riitorilor de laț  Palatul Mogo oaiaș .

Bratele s$riitorului, Saie, $rede $% a "ost asasinat de Se$uritate, dar )ro/ele din dosarul +>S4S ar "i dis)%rut.Dnecesită citareE

Bamilia sa este $on#ins% $% moartea sa "ulger%toare are o leg%tur% $u )u/li$area romanului Cel mai iuit dintre păm6nteni   i a sur#enit nș

$ondi ii o$ulte.ț D5ED6E. Potri#it ra)ortului medi$o-legal, Cmoartea lui Marin Preda a "ost #iolent% i s-a datorat as"i<iei me$ani$e )rin astu)areaș

ori"i$iilor res)iratorii $u un $or) moale, )osi/il lenjerie de )at, n $ondi iile unei $ome etili$e:ț DE. Marin Preda este nmorm&ntat )e 4leea

S$riitorilor din +imitirul *ellu.

 n ultimii $in$i ani de #ia % a "ost mentor i )rieten literar al luiț ș  +ear 3#%nes$u.

3. Volumul "Întîlnirea din pămînturi"Culegere aparuta in 1948 la !Cartea omanea#ca" in doua editii #ucce#ive con#acrand editorialun talent remarcat inca din $aza celor dintai tatonari pu%lici#tice. &uvela 'e capul ei (pro%a%il o

 prima ver#iune a Mariti#ului con#idera )eo *er%an+ apreciata cu incantare de ,. -ovine#cu la oreuniune a !#%uratori#tilor" ii $u#e#e retinuta de )eo 'umitre#cu pentru unul din #umareleam%itio#ului #au l%atro#" (v. #i ra#pun#urile de la Po#ta n/relor din 0 martie #i 0 aprilie

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 3/13

1941+ dar nu a2un#e#e a $i tiparita din cauza #uprimarii de catre cenzura a revi#tei (octom%rieacela#i an+. lta Calul care/l de#cumpani#e intrucatva pe mae#tru (!m 'e#criptivde#criptiv" i#i aminte#te Marin Preda+ #tarni#e entuzia#mul ra$inatului 'inu &icodin determi/nandu/l c5iar #a/i ac5izitioneze (cu zece mii de lei+ manu#cri#ul (c$. 6mpo#i%ila intoarcere+.Pentru ca la putina vreme dupa ace#te prime #ucce#e !de #alon" / um%rite ce/i drept de douare$uzuri de promovare tipogra$ica7 din partea !)andirii" pentru o nuvela (nenumita+ #i a

!niver#ului literar" pentru #e pare o poezie (c$. ra#pun#ul tran#ant al lui *t. aciu din nr. 1:19407 &u+ / numele tanarului prozator #a inceapa a $i intalnit #i in paginile catorva pu%licatii.!;ineretea" (prim/redactor Victor 6#ac+ unde #e regrupa#era pentru moment al%atro#i#tii illan#eaza in numarul din 0< ianuarie 1940 cu #c5ita &u #puneti adevarul o pre$igurare aviitoarei nuvele inainte de moarte (c$. #emnalarea lui -ucian Valea din !*teaua" nr. 10: 198<ignorata in mod curio# de cercetatori #i editori de#i prezinta adevaratul de%ut al lui MarinPreda+.

 &uvelele din volumul 6ntalnirea din pamanturi anticipeaza in ma2oritatea lor romanul Morometii. MarinPreda nu e Moromete #i nici nu/l creeaza pe ace#ta dupa c5ipul #i a#emanarea lui. *criitorul e#te mai degra%a acelacare/#i imita eroul. &uvelele arata ca Moromete nu e=i#ta de la inceput ca autorul il de#copera treptat ca #i cum

 propriul per#ona2 i #/ar releva cu incetul. Marin Preda devine in raport cu opera lui morometian pe ma#ura ceMoromete in#u#i devine in raport cu lumea lui morometian.

 &uvela 6ntalnirea din Pamanturi de#crie o criza a virilitatii. 'ugu o vede pe 'rina goala #caldandu/#e #i#e %ate pentru ea cu c5im. 'i#puta dintre cei doi parodiaza u#or cavaleri#mul medieval. 6n -a Camp doi $lacai daude o $ata dormind #u% un tu$an #i o violeaza. 6n Colina un %aiat e #urprin# pe camp de o negura dea#a #i are vedenii.;oate #unt naratiuni o%i#nuite care a%ia daca la#a #a #e %anuia#ca placerea pove#tirii de mai tarziu. Violenta e#te aicie=pre#ia unei inocente a unei puritati 7 'ugu 'rina cei doi cio%ani #unt ni#te candizi #i pe acea#ta linie rude dedeparte cu Moromete. 6n Calul per#ona2ul #e teme parca #e recunoa#ca de la inceput ca/#i va omori calul 7 el #e#imte oarecum vinovat $ata de animal #i #e amage#te a#cunzandu/#i #copul drumului #au matinal amanandcon#tiinta crimei. ,#te tipica inCalul mi#carea inceata a naratiunii parca indi$erenta meticuloa#a impiedicata.Patang5el din > adunare lini#tita e#te dintr/odata uimitor de a#emanator cu Moromete. ,l e#te aici adevaratul pove#titor #u%#tituindu/#e autorului. Patang5el pregate#te meticulo# e$ectele i#tori#irii. manarea ocolurile tin de o

anume placere a per#ona2ului de a/#i crea #i regiza #pectacolele. >data cu aparitia ace#tei nuvele apare in opera luiMarin Preda #piritul #ocratic pretuirea valorilor li%ertatii incercarea de a #u#trage de #u% $atalitatea determinarilorelementare.

Marin Preda #$ar#e#te prin a/#i imita per#ona2ul procedand ca el. Moromtiani#mul pro$und al opereicon#ta in ace#t tran#$er 7 autorul imprumuta de la eroul lui ge#turi cuvinte un $el de a $i.

'e#$a#urarea apare in 190 #i e#te o replica dialectica cu mult #u% nivelul Morometilor, la tema timpuluira%dator. 6lie ar%u pare un morometian de data recenta. 6n $ond nuvela e #u% raport tipologic o varianta aromanului. *u% acela#i raport romanul o cople#e#te in#a. ;ipologic ea e anulata de roman. ;oate reactiilemorometiene ale lui 6lie ar%u dintr/o anume $aza a lui #unt retopite #i ?ing5itite@ de roman la un nivel arti#tic#uperior. 6lie ar%u e#te in literatura lui Marin Preda primul erou activ.

ce#teia ii urmeaza7 in !;impul" din acela#i an ParlituA (1 #i 1B aprilie+ *trigoaica (03 mai+ Calul (4 iunie+

*alcamul ( iulie+ &oaptea ( augu#t+ #i -a camp (00 #eptem%rie+D in !Vremea" Colina ( martie 1943+D in !Eapta"cu o prezentare elogioa#a de Mircea 'amian Merticul (11 martie 1943+D in !,venimentul zilei" otila (0 aprilie1943+. *eria continua apoi dupa o pauza datorata e$ectuarii de catre autor a #tagiului militar cu Plecarea #i 'octorul(in !;ineretea" po#t%elica n/rele din 1B #eptem%rie #i 00 octom%rie 194+ 6u%ire (in !Viata #ociala C. E. ."decem%rie 194+ Ceata (in !-umea" lui ). Caline#cu 1 ianuarie 194B+ Mariti#ul (in !Veac nou" 19 ianuarie194B+ &epotul (!*tudentul roman" 1< decem%rie 194B+ o noua ver#iune din *alcamul #i 6ntaia moarte a lui nton;udo#e (!evi#ta literara" 1B martie #i 0 aprilie 194+ Ca#a de/a doua oara (!Contemporanul" 01 #i 08 martie194+ #i nul la munte (!Elacara" 09 $e%ruarie 1948 cu #peci$icarea7 !'in volumul nul la munte #i alte nuvelecare va apare in editura !Cartea omanea#ca"+. Pre#a vremii con#emneaza #i cateva tentative anterioare ace#teia dealcatuire a unor culegeri. Cea dintai dateaza inca din 1940 cand proa#patul patron al ca#ei de editura !l$a" poetul*ergiu Eilerot #e arata#e di#pu# #a/i tiparea#ca tanarului #au con$rate un volum cu titlul Mariti# (c$. notele din!;impul" 1 #i 09 iunie !Vremea" din 10 iulie !Viata" din 18 iulie+. re#tarea intempe#tiva a pu%lici#tului cuvederi de #tanga (v. #i evocarea din voi. eintalniri+ #e #olda#e in#a evident #i cu naruirea $iravei #ale in2g5e%ari

editoriale.6n etapa de dupa armi#titiu !omania li%era" din 0 noiem%rie 194B #emnaleaza un proiect #imilar purtand in#a dea#ta data titlul Eantana al%a. ce#ta pare a $i de $apt manu#cri#ul cu care participa#e nuveli#tul la concur#ul initiat de!Cultura nationala" #i care avu#e#e ne#an#a de a $i #urcla#at de Vra2a Cellei 'elavrancea tiparita in acela#i an de

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 4/13

editura (in interviul acordat *anzianei Pop Marin Preda pla#eaza in mod eronat epi#odul in 194 / c$. ;impul p.34+. evazut #u%#tantial (#tili#tic dar #i altminteri /la capitolul !$inaluri" %unaoara / c$. interviul citat+ volumulmai za%ove#te apoi !la un. cuno#cut #i $ad $oiletoni#t literar" (M. ;o/neg5inF / c$. Viata ca o prada p.3+ con$run/tandu/#e in treacat #i cu re$uzul #ilit al altei edituri $alimentare !,=cel#ior" (c$. Vlad Mu#ate#cu in lmana5ul!-ucea$arul" 1980+ pentru a popo#i in #$ar#it la vec5ea !Carte omanea#ca" i carei !oameni noi" (6. Caraion)eo 'umitre#cu+ il prime#c !cu entuzia#m" (cel putin potrivit evocarilor citate+ #i dupa ce cad de acord a#upranoului titlu oricum mai comercial il dau numaidecat pe mana tipogra$ilor. pare pe la mi2locul lui martie 1948 cu

urmatorul #umar (pa#trat #i cu prile2ul reeditarii din mai acela#i an+7 in ceata. Colina intalnirea din Pamanturi >adunare lini#tita (nul la munte 'e anul nou #i Ca#a lui+ Calul -a camp inainte de moarte. 'imineata de iarna.Celelalte culegeri aparute de/a lungul anilor #u% titlul intalnirea din Pamanturi includ #uplimentar indeo#e%i creatiiapartinand deceniilor V6/V66.*tructura $inala a culegerii din 1948 tradeaza o certa intentie de limpezire #i revelare a unei viziuni pe cat de!e=acte" prin raportare la lumea $amiliara tanarului prozator pe atata de per#onale indeo#e%i ca mod de a/#iapropria magia !cuvantului ro#tit de oameni" (c$. Viata ca o prada p. 3</3+. Cea mai %una dovada in ace#t #en# ocon#tituie in#a#i antologarea e=trem de #evera cu tatonarile inceputurilor. utorul elimina cu matur di#cernamantte=tele care $ie ca trimit nemi2locit la unele modele cla#icizate (cazul pove#tirii #tangaci #adoveni/zante *trigoaica %unaoara aducand mai degra%a a compunere pe o tema data cum o #i de$ine#te un critic+ $ie ca marturi#e#c incamai ale# pu#e laolalta o%#e#ii indecizii ori neimpliniri de #antier (concretiza%ile in primul rand poate in recurentaunor teme motive a%ordari #tili#tice in#u$icient cumpanite pentru a da integral #ati#$actie+.Pe #eama ace#tei din urma realitati poate $i pu#a cu precadere a%andonarea unor pie#e ca &u #puneti adevarul / ce

reprezinta c5iar de%utul nemarturi#it al #criitorului / ori 'octorul in$erioare arti#tic nuvelei (ver#iunii+ inainte demoarte retinute in volum. *ituatie vala%ila mutati# mutandi# #i in ce prive#te epi#oadele intitulate &oaptea #i6u%ire carora le/au $o#t pre$erate doua pove#tiri mai apropiate #tili#tic de maniera proprie viitorului romancier7 -acamp raporta%ila la prima prin accentul pu# in am%ele pe !prea/plinul" vitalitatii 2uvenile care #e ceredecomprimat (). 'imi#ianu+ #i intalnirea din Pamanturi ver#iune pana atunci inedita de $apt a celei de a doua $atade care #e di#tinge printr/o tratare mai deta#ata con#onanta cu directia a#a/zi# !#olara" a etapei urmatoare. *au maivec5ile croc5iuri !premorometiene" ParlituA #i Merti/cul care impreuna cu nul la munte #unt incorporate practictripticului (de a#emenea inedit #u% acea#ta $orma+ > adunare lini#tita ilu#trare de inconte#ta%il ra$inament a unuioriginal ritual narativ a tiroir# prevazuta / in ver#iunea initiala pa#trata pana 6a editia din 19B< / #i cu #u%titlurile derigoare. Cat de#pre antologica #cena a taierii #alcamului care/l determina#e pe M. . Para#c5ive#cu #a intrevada intanarul a%ia de#prin# din anonimat pe unul din romancierii no#tri de #eama de pe#te zece cinci#prezece ani (v.!evi#ta literara" ar : 194+ acea#ta pare #a $i $o#t intr/adevar prede#tinata prin conotatiile ei #ecrete (!era cevade pret intim care putea $i uci# intr/o carte de nuvele" citim in Viata ca o prada p. 343+ unei valori$icari

#uperioare pe#te mai %ine de un deceniu in Morometii. Procedeul recuperarilor prin conte=tuare va $i $olo#it dealtminteri de romancier c5iar daca nu cu acela#i ecou 5ermeneutic #i in cazul altor catorva te=te rama#e in a$ara#electiei din . incat #/a putut pe drept cuvant #pune ca #ecvente precum *alcamul &oaptea otila Mariti#ul &epotul Ca#a de/a doua oara ori intaia moarte a lui nton ;udo#e re#tituite po#tum nuveli#ticii de 6on Cri#toiuapartin de $apt mai curand !prei#toriei" diver#elor componente ale ciclului morometian (M. Papa5agi+.igoarea cu care #i/a admini#trat prozatorul de/a lungul anilor e=perienta nuveli#tica a ace#tei etape nu 2u#ti$ica inorice caz teza editorului /nemandatat anume in ace#t #en# de autor / al *crierilor de tinerete (198+ potrivit careiaceea ce ar evidentia momentul retro#pectiv al intalnirii din Pamanturi ar $i o (regreta%ila+ ruptura intre primul Preda!nelini#titul" din #a zicem Colina #i inainte de moarte pa#ionat de !#ondarea #tarilor a%i#ale de con#tiinta #i c5iar a#u%con#tientului" $apt care l/ar #itua (lauda%il+ intr/o pozitie #incrona cu !proza #i e#ei#tica e=i#tentiali#tilor"(a#ociere demontata pe drept cuvant de -. lici+ #i naratorul a%ilitat !in diurn" al dunarii lini#tite #i al intalniriite=te revelatoare prin !codul lor  reali#t" (motiv pentru care nici nu au $o#t inclu#e de 6. C.

4. Pro%lema ărănea#că într/o epocă de con2unctură i#torică în rom "Morome ii"ț ț

PGna la aparitia romanului modern în literatura romGna una dintre temele dominante e#tecea rurala prezentarea lumii #atului romGne#c $ie în maniera idilica ('uiliu Ham$ire#cu+ $ie înmaniera reali#ta (6. *lavici -. e%reanu+. Într/o tara în care civilizatia traditionala ar5aica adominat #ecole de/a rGndul $igura taranului a reprezentat o #ur#a de in#piratie ma2ora. 6oan*lavici Mi5ail *adoveanu -iviu e%reanu Marin Preda #unt #criitorii care o$era reperele uneitraditii #olide în evolutia prozei romGne#ti de in#piratie rurala. În romanul "6on" al lui -iviu1<1<%100I e%reanu e#te prezentata drama unui taran ardelean care traie#te într/o #ocietate

 pentru care pamGntul e mai mult decGt un mi2loc de #u%zi#tenta un criteriu al valorii individuale.Conditia taranului ilu#trata în romanul "6on" î#i ga#e#te o replica pe#te timp în romanul "

Morometii" al lui Marin Preda. &aturii primare tumultuoa#e a lui 6on i #e opune 6lie Moromete"cel din urma taran" a#a cum l/a numit &icolae Manole#cu $ire 5i#trionica #i contemplativa carenu mai lupta pentru a #tapGni #patial ci pentru a #capa de teroarea timpului.

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 5/13

  *atul lui Marin Preda din primul volum e#te un univer# înc5i# re$ractar la noul ce vinedina$ara #i urmGnd ritmurile eterne ale naturii ciclurile %iologice.

Pro%lematica Jărănea#că e#te reprezentată prin 6lie Moromete pentru care o primă dramă o reprezintă pierderea pămGntului. Pentru orice Jăran pămGntul are mare valoare. ce#ta în#eamnă mod de e=i#tenJă preocupare pre#tigiu %ogăJie Ki con#ervarea tradiJiei Ki a valorilor morale #trăvec5i. Pentru erou ace#ta

în#eamnă mGndrie demnitate Ki muncă iar #im%olic reprezintă unitatea $amiliei #ale. > altă dramă trăităde 6lie Moromete e#te cea a $amiliei. >rganizarea $amiliei Moromete e#te tradiJională %ăr%atul $iind capul$amiliei. În momentul de#trămării $amiliei #ale 6lie trăieKte o dramă Ki mai pro$undă el pierzGndu/Kiautoritatea Ki odată cu acea#ta Ki idealul #ău de a pă#tra unitatea $amiliei #ale. Cele două pro%lematici îlcon#umă moral pe 6lie Moromete7 #c5im%area #e va produce idealurile #ale legate de pămGnt Ki $amilievor deveni iluzii el $iind învin# de i#torie. Criza lui nu provine din inadaptare ci mai degra%ă dintr/ocriză a conKtiinJei.Criza colectivităJii a #atului e#te prezentat prin 6lie Moromete a#t$el opera prezintătragedia tuturor Jăranilor pentru că odată cu noile vremuri di#par Ki o%iceiurile tradiJiile %ucuriileoamenilor. *tingerea lentă a eroului #im%olizează ace#tă di#pariJie treptată. În#trăinarea e#te prezentatămai pe larg în volumul al doilea prin acelaKi 6lie Moromete dar #c5im%at care nu/Ki gă#eKte locul în nouaorGnduire a #atului.

  omanul "Morometii" de Marin Preda a carui originalitate #ta $ara îndoiala în nouaviziune a#upra lumii rurale prezinta pove#tea unei $amilii de tarani din CGmpia 'unarii cecunoa#te de/a lungul unui #$ert de #ecol o adGnca #i mai ale# #im%olica de#tramare.

  6lie Moromete e#te unul dintre cele mai $a#cinante per#ona2e din literatura noa#tra.'e#tinul #au ilu#treaza o "tema $undamentala" #i anume di#paritia cla#ei tarane#ti. Caracter

 puternic natura comple=a inteligenta nativa 6lie Moromete (al carui prototip e#te ;udorCalara#u tatal autorului+ "#im%olizeaza lumea taranea#ca #i valorile ei dura%ile". ,l e#te înacela#i timp #ingurul taran $ilozo$ din literatura romGna $ramGntarile #ale de#pre #oarta taranilordependenti de roadele pamGntului de vreme #i de 'umnezeu $iind relevante pentru $irea #are$le=iva. ,l e#te un om rational în ceea ce prive#te atitudinea #a $ata de pamGnt. *pre deo#e%ire

de 6on al lui e%reanu care era dominat de in#tinctul de po#e#iune lacomia pentru pamGntMoromete nu e#te #clavul îm%ogatirii ci pamGntul con#tituie pentru el #im%olul li%ertatiimateriale #i #pirituale. *pre deo#e%ire de ceilalti tarani Moromete nu are nimic de $acut atuncicand vecinii #ai #unt în ca#a muncind $iind preocupati de pro%lema #upravietuirii. Marin Preda$ace din taranul Moromete un individ cu o viata p#i5ologica normala apt prin acea#ta de a deveniun erou de proza moderna el creeaza un taran inteligent în ma#ura #a con#tientizeze în modul#au dramele e=i#tentei #i ale cla#ei #ociale din care $ace parte.

  Pentru a analiza ace#t per#ona2 comple= tre%uie o%#ervat conte=tul #ocial în care #e petrece actiunea romanului. &icolae Manole#cu #e întrea%a daca 6lie Moromete "&u cumva e#te elîn#u#i în raport cu ceilalti protagoni#ti un LLmarginal o e=ceptie un $el de ultim mo5ican alace#tei $ilozo$ii de viata de care #/a legat perpetuarea vec5ilor valori ale #atului romGne#cF otarGtlucru Moromete e#te LLcel din urma taran în ace#t roman al deruralizarii #atului. uptura #ee=plica tocmai prin #c5im%area conditiilor #ociale. Colectivitatea din LLMara era relativomogena ca #i aceea din LLaltagul po#edGnd #tructuri #ociale #ta%ile". ,=i#ta di$erente #iîntre lumea în care traie#te Moromete #i #atul lui e%reanu de#cri# în romanul "6on"D a#t$elrelatiile traditionale au $o#t înlocuite aproape în totalitate de cele capitali#te în ceea ce prive#te

 primul volum #i de catre cele #ociali#te în cel de/al doilea volum.. În ace#t conte=t "o tranzitieatGt de %rutala #i de rapida într/un interval de timp atGt de #curt ca aceea care #e a$la încentrul  Morometilor  provoaca de#tramarea valorilor #ta%ilite #i o anume neîncredere $irea#ca învalorile noi" (&. Manole#cu / "rca lui &oe"+.

  *c5im%arile la care e#te #upu# #atul romGne#c în acea#ta perioada pot $i o%#ervateanalizGnd cele doua volume ale romanuluiD a#t$el primul volum în$ati#eaza lumea tatalui cu

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 6/13

aparentele ei de #ta%ilitate #i ordine cu #eninatatea ei ce #e apara de lovituri" în timp ce al doileavolum contureaza lumea $iilor nea#ezata #i tul%ure în care irump la #upra$ata $orte i#toriceo%#cure necanalizate #i prime2dioa#e. Munca nu mai con#tituie pentru taranii lui Preda o placere#i agricultura "nu mai $ormeaza ca pentru predece#ori imen#ul centru de greutate al vietii lor"(Valeriu Cri#tea+. " 'in punct de vedere #ociologic $enomenul morometian re$lecta proce#ulîndelungat dar ine=ora%il al deruralizarii #atului prin atragerea lui treptata în or%ita

indu#trializarii #i al civilizatiei ur%ane". (Valeriu Cri#tea+.

  În urma tutror #c5im%arilor #u$erite de catre #atul romGne#c #/a #c5im%at #i relatia omuluicu pamGntulD acea#ta relatie a $o#t "de#acralizata".

 În primul volum înaintea celui de/al 'oilea az%oi Mondial taranul e#te proprietar de pamGnt iar viata economica taranea#ca #e %azeaza pe valori$icarea prin comert a produ#eloro%tinute de pe urma ace#tuia. Moromete ramGne în ciuda tuturor ace#tor $actori $idel valorilor#ale neîntelegGnd multa vreme nece#titatea ace#tei "negu#torii" pe care o di#pretuie#te."Moromete ramGne un no#talgic aparator al ordinii vec5i. Valorile de #c5im% au luat locul pe#tetot valorilor de între%uintare dar Moromete pa#treaza în #inea #a regretul dupa celelalte". (&icolae

Manole#cu+. Conditia taranului #e #c5im%a în cel de/al doilea volum care prezinta #ituatiataranului dupa cel de/al 'oilea az%oi MondialD ace#ta e#te un taran de#proprietaritD in#taurarearegimului comuni#t a adu# cu #ine colectivizarea un proce# violent care a produ# multe traume. Înciuda ace#tei "actiuni de remodelare a unei lumi va#te de mult #i #olid #ta%ilite #u% in$luenta

 puternica #i cre#cGnda de gigantic magnet a #ocietatii indu#triale." Moromete î#i pa#treazavalorile intacte pe parcur#ul întregului roman. ,l va avea intotdeauna acelea#i principii indi$erentde #ituatia în care va $i pu# #i de vremurile în care va trai. elevanta în ace#t #en# e#te a$irmatiaautorului romanului Marin Preda în lucrarea #a "Creatie #i morala" 7 "Parerea mea e ca un taranc5iar daca a2unge doctor în $ilozo$ie tot taran ramGne. 6deea de $amilie de pilda va $i la elaceea#i cu a unui taran. 'e#pre drago#te va gGndi tot ca parintii #ai de#pre cin#te #i demnitate vaavea acelea#i reprezentari într/un cuvGnt conceptia #a de#pre lume N.O va $i una taranea#ca. &u vae=i#ta mani$e#tare a vietii lui poate c5iar cotidiene pe care el #a n/o 2udece cu oc5ii cu care avazut odata o lume pe deplin $ormata cu meta$izica ei."

. 'rama lui 6lie Moromete

Primul volum al omanului ?Morometii@ aparut in anul 19 urmare#te i#toria #atului *ili#teagume#ti din Campia 'unarii in prea2ma celui de/al doilea raz%oi mondial.6n centrul naratiunii #ea$la dupa cum #i #ugereaza titlul romanului $amilia Moromete. Eamilia e#te macinata denumeroa#e con$licte iar ace#tea apar din pricina tatalui 6lie Moromete care #/a ca#atorit pentru adoua oara. >data cu trecerea timpului $amilia Moromete #e de#trama ca urmare a plecarii de

aca#a a primilor trei copii mai mari ai per#ona2ului principal 6lie Moromete.6lie Moromete e#te un taran din #ili#tea gume#ti tata a B copii Para#c5iv ac5im &ilatita ilinca #i nicolae #i #otul Catrinei o de#toinica go#podina. ,l e#te capul $amiliei in#a are

 pro%leme $inanciare $iind totodata #i un om $oarte rational. *pre deo#e%ire de alti taraniMoromete nu are nimic de $acut atunci cand toti ceilalti vecini ai #ai #unt in ca#a muncind $iind

 preocupati de pro%lema #upravietuirii deci el #e #itueaza cumva la mi2loc ne con#iderandu/#enici $oarte %ogat incat vecinii lui mai putin in#tariti #a/l du#manea#ca dar nici e=trem de #arac.Eiind di#poni%il #i avand timp pentru a comunica a#teapta intotdeauna o per#oana cu care ar

 putea in2g5e%a o conver#atie ?*tatea degea%a nu #e uita in mod deo#e%it dar pe $ata lui #e vedeaca n/ar $i rau daca #/ar ivi cineva...@. Cand ace#ta nu are cu cine #a vor%ea#ca #olutia pe care oadopta e aceea de a vor%i #ingur. 6n gandurile lui el $ace ni#te legaturi care nu pot $ii acce#i%ile

tuturor oamenilor iar din acea#ta pricina con#atenii lui il con#idera un ciudat. 6n momentele incare ace#ta e#te #erio# in e=terior vrea #a para ca #e amuza procedand a#t$el in cazul taierii#alcamului dandui lui &ila ra#pun#uri ironice de#i era un moment important din viata

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 7/13

Morometilor. !intr/adin# Într/adin# &ilă îl tăiem înJelegiF Ka ca #ă #e mire pro#tii@. 6n multecazuri Moromete vor%e#te cu #ine in#u#i ca #i cum ar vor%i cu o alta per#oana avand o viziunedi$erita a#upra lumii decat ceilalti oameni are un alt $el de a gandi. -a ma#a el ocupa locul celmai privilegiat adica pe prag. !Moromete #tătea parcă dea#upra tuturor. -ocul lui era pragulcelei de/a doua odăi de pe care el #tăpGnea cu privirea pe $iecare@. *tatutul #au era acela de capal $amiliei deci nimeni nu avea voie #a/#i a#ume ace#t drept$iind o traditie. Moromete a#igura

ec5ili%rul $amiliei nu era de partea nici unei ta%ere. 6n di#cutia cu alo#ul Moromete #e poartanormal cu vecinul #au pana in momentul in care ace#ta de#c5ide #u%iectul vanzarii #alcamului.?Moromete te/ai mai gGnditF îmi dai#alcGmu alaF@ dar in acel moment Moromete #c5im%a #u%iectul. de aceea alo#u i#i da #eama cara#pun#ul tacit al vecinului #au e#te negativ dar cu toate ace#tea el incearca #a/l convinga #a/ivanda #alcamul. -a $ierarie c5iar daca e con#tient ca ceilalti il a#teapta nera%datori el intra la$rizer la#andu/i #a il a#tepte deci ace#ta #e credea oarecum mai pre#u# decatprietenii #ai. 6nca unmoment in care ace#ta vrea #a i#i etaleze inteligenta e#te acela in care agentii vin #a/i ceara plata$oncirii. tunci Moromete #e pre$ace $oarteocupat ne luandu/i in #eama. ?Para#c5ive tu undee#ti maF &u vezi ca $urca ai #ta acolo langa gard de cinci #aptamaniF 6a/o de acolo #i %ag/o in#opron r putea #a #tea acolo pan/o rugini pana te/ai intepa in ea #i tot n/ai #/o ridici...@ ,l i

#urprinde pe agenti #punandu/le ra#picat7 ?&/am@. gentii au incercat la inceput #a/l determine pe ace#ta #a platea#ca $oncirea purtandu/#e a#pru cu el dar in cele din urma ace#tia a2ung #a $acaunele compromi#uri. 6n $inal Moromete plate#te o mie de lei avand #ati#$actia ca l/a $raierit peupuitul adica #punandu/i vecinului #au %alo#u cu multa %ucurie7 !l/am pacalit cu doua #ute delei (...+ i/am dat numai o mie (...+@.

6n momentul in care *camo#u i #pune lui moromete ca a a$lat de planurile celor trei copiimai mari ai lui are loc o tran#$ormare a per#ona2ului ace#ta ne#tiind ce #a mai $aca vazand caapare in $amilia lui o pro%lema de neinlaturat. ;atal mai $ace un e$ort pentru a/#i tine $amiliaunita rugandu/i pe %aieticu un gla# %land #a/l a2ute !Para#c5ive &ilă veniJi cu mine în coKarPloaia a#ta a înmuiat acoperiKul mi/e $rică #ă nu #e dărGme@ dar vazand ca ace#tia il re$uza i#i

 pierde controlul #i a2unge c5iar #a i #i %ata drept pedeap#a a ne #upunerii lor.Per#ona2ul central #i pozitiv al romanului !Morometii@ de Marin preda e#te unul

inteligent iu%itor de li%ertate independent in gandireplacandu/i #a/#i e=prime li%er opiniile #i unmare iu%itor al lini#tei.

6n romanul de $ata autorul a a%ordat caracterizarea indirecta e=punand el in#u/#i prinnaratiune dialog #au monolog reactiile $aptele #i gandurile per#ona2ului cu celelalte per#ona2e.

*c5im%arile pro$unde ale lui Moromete dupa plecarea copiilor le vor #imtii trei ani maitarziu #i locuitorii #atului *ili#tea gume#ti in pragul i#%ucnirii celui de/al doilea raz%oi mondial.  Criza #atului drama di#pariJiei civilizaJiei ar5aice #e produce în #u$letul per#ona2ului principal 6lieMoromete. ,#te !ultimul Jăran@ un per#ona2 de o comple=itate #u$letea#că e=traordinară reprezintăar5etipul Jăranului de tip vec5i. ,#te e=ponentul #atului tradiJional Ki patriar5al un erou care trăieKte dupăorGnduire Ki legi morale #trăvec5i. ,#te un om raJional în ceea ce priveKte atitudinea lui $aJă de pămGnt.

ce#t roman e#te in#pirat din viaJa #atului ca Ki romanul !6on@ în#ă dacă 6on )lanetaKu întrupea Jăranul#eto# pGnă la patimă de pămGnt 6lie Moromete reprezintă acel Jăran pentru care pămGntul e#te c5eia

 pă#trării demnităJii a unităJii $amiliei a legilor vec5iD e#te #im%olul li%ertăJii materiale Ki #pirituale.6lie Moromete e#te con#iderat #ingurul !Jăran/$ilozo$@ din literatura romGnă $iind o $ire re$le=ivă Ki

meditativă ceea ce e#te reprezentat prin $rămGntările #ale privind #oarta Jăranilor proprietari de pămGnt.Parcă ar vor%i #ingur #e retrage într/un loc liniKtit în $undul grădinii unde îKi analizează atitudinea $aJăde $amilia #a. !am $ăcut tot ce tre%uia....i/am iertat mereu...@

tGta timp cGt independenJa lui nu e#te ameninJată el trăieKte $ericit. ,#te un per#ona2 #impatic pentruel lumea viaJa e un #pectacol orice întGmplare %anală e#te deo#e%ită pentru el. Con#ideră că nenorocirile#unt !numai ale altora@ parcă nimic nu i/ar putea deran2a liniKtea. 'ă dovadă de inteligenJă deo#e%ită Ki

 %un #pirit de o%#ervaJie ceea ce e#te vizi%il prin replicile ironice date celorlalJi. Îi place #ă glumea#că #ărGdă de ceilalJi $ace glume pentru a #e di#tra pe #eama pro#tiei unora. ,#te înze#trat cu un e=traordinardar al vor%irii al plăcerii de a pove#ti de e=. cGnd pove#teKte de#pre $amilia lui ;raian Pi#ică. ,#te iu%itde #ăteni admirat c5iar dar uneori temut pentru replicile #ale ironice. elaJia lui cu #atul e#te prezentat

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 8/13

cel mai %ine prin #cena citirii ziarului în !poiana lui 6ocan@. 6lie e#te admirat re#pectat toJi îl aKteaptă cuneră%dare citirea ziarului nu începe $ără el niciodată.

,#te un cap de $amilie autoritar #ever re#pectat Ki temut de toJi. Încă de la început e#te prezentată prin#cena cinei poziJia lui în $amilie. -ocul lui era în capul me#ei de unde !îi #tăpGnea cu privirea pe $iecare@.,#te un tată Ki #oJ #ever uneori dur cu copii #au cu Catrina. 'eKi nu arată îKi iu%eKte $amilia pe copiiidar #e a#cunde #u% ma#ca tatălui autoritar. ,#te pro$und rănit cGnd %ăieJii $ug de aca#ă #au cGnd îl vede pe

 &iculae că o%Jine premiul 6 la #er%area Kcolară deKi nu era de acord ca $iul cel mic #ă înveJe. re doar

#entimentul că e#te înJele# de cei din 2ur în#ă are o $ire înc5i#ă nu vor%eKte de#pre ceea ce #imte.;ră#ătura de$initorie a lui 6lie e#te di#imularea evidentă în ma2oritatea #cenelor din roman. ,l po#edă

în#uKirea de a #e a#cunde după vor%e #au ge#turi acea#ta relevGnd $irea #ucită a eroului. *emni$icativ înace#t #en# e#te comedia 2ucată în $aJa agenJilor $i#cali. 'i#imularea îi #erveKte Ki pentru a ieKi din anumite#ituaJii dar Ki pentru a/Ki a#cune durerea #au $rămGntările #ale. CGnd aude că %ăieJii vor #ă $ugă de aca#ădeKi e#te marcat de ve#te nu arată ci #pune ironic !de ce #ă $ugăF Încet nu pot #ă meargăF@ n altmoment durero# pentru el e#te momentul tăierii #alcGmului în#ă pentru ma#carea dramei #ale #u$leteKti îi#pune lui &ilă că taie #alcGmul !ca #ă #e mire proKtii@ *e poate a$irma că în aparenJă e#te un om glumeJ$ără pro%leme în#ă are adevărate $rămGntări pe care le a#cunde. 'eKi e#te #ocia%il Ki are intenJii %unedi#imularea îl $ace uneori #ă ai%ă un comportament %izar.

Moromete e #ilit totuKi #ă ia#ă din #$era în care trăi#e Ki atunci începe adevărata #a dramă #u$letea#că Kimorală. ÎKi dă #eama că viaJa lui a $o#t con#truită pe o iluzieD e#te învin# de #piritul epocii. *edezamăgeKte Ki de etica paternă $iind rănit de $iii #ăi în autoritatea #a părintea#că. )ri2a de părinte #eame#tecă cu tri#teJea neputinJei7 ! toată viaJa le/am #pu# Ki i/am învăJat@ #au ! am cre#cut Ka#e copii Ki le/am Jinut pămGntul pGnă în momentul de $aJă@.  &ecazurile materiale trădarea copiilor de#trămarea $amiliei îl copleKe#c pe 6lie #c5im%ă $irea

 puternică a lui. *c5im%ările timpului #unt #c5im%ările din #u$letul lui. ltimele capitole ale romanului#unt cele mai $rumoa#e pagini care de#criu moartea Jăranului a%#olut moartea lumii vec5i. Pără#it de #oJieKi copii rătăcind în neKtire prin #at pe patul de moarte îKi concentrează întreaga #a $ilozo$ie de viaJă încGteva cuvinte ro#tite cu mGndrie Ki #ati#$acJie7@ eu totdeauna am du# o viaJă independentă@  !6lie Moromete a e=i#tat în realitate era tatăl meu. ,ra un om pe care n/aK putea #pune că l/am iu%itmai mult #au l/am admirat mai mult. */au ame#tecat #entimentele mele pe care i le mai pă#trez7 Kidrago#te dar Ki admiraJie pentru per#onalitatea lui. ,ra un Jăran de o condiJie #ocială e=act aKa cum l/am

de#cri# în cele două volume ale MoromeJilor@. ( Marin Preda +B. C5ipul carieri#tului de par ial în rom. "Moromete"ț

Aoman realist modem.

Personaj )rin$i)al, dinami$, multidimensional, e<)onentialI alter ego al autorului.

Modalitati de $ara$teriare0

— $ara$teriare dire$ta0 )ortretul "a$ut de narator si de alte )ersonajeI auto$ara$teriareaI— $ara$teriare indire$ta0 )rin )ro)riile a$tiuni, simtiri si ganduriI )rin mediul in $are traiesteI )rin $omentariul naratorialI )rin lim/aj.

in )ers)e$ti#a #olumului al doilea al romanului, )re$um si din marturisirile )roatorului, >i$ulae Moromete este unul din mesagerii $ei mai "ideli intre lumea o)ereisi )ersonalitatea autorului 3n legatura $u el, "raa, $iar si atun$i $and e<)rima o realitate dura, se in$ar$a de o a/ia )er$e)ti/ila nota de )arti$i)are a"e$ti#a.

Bara indoiala, s)re >i$ulae se indrea)ta o mare a"e$tiune a autorului, in$at, din )ers)e$ti#a #olumului al doilea al Morometilor, )re$um si din marturisirile)roatorului, il )utem $onsidera unul din mesagerii $ei mai "ideli intre lumea o)erei si )ersonalitatea autorului (#. 3m)osi/ila intoar$ere. iata $a o )rada!. 3nlegatura $u el, "raa, $iar si atun$i $and e<)rima o realitate dura, se in$ar$a de o a/ia )er$e)ti/ila nota de )arti$i)are a"e$ti#a. @n )ortret al lui >i$ulae, in $ulorire$i si linii se#ere, a)asate, are menirea sa su/liniee $ontrastul dintre sara$ia lu$ie si resursele $om)le<e ale )remiantului $are, $iar in iua ser/arii, )urta )e$a) )alaria tatalui0 ,4sa $um se o)rise, $u o/rajii negri-gal/eni de "riguri, $u $a)ul mare, )este $are )usese )alaria destul de #e$e a tatalui, in $amasa si $u)i$ioarele des$ulte si )line de garieturi, >i$ulae )ar$a era o s)erietoareJ. in alta )arte se i#es$ a$eleasi sum/re amanunte0 ,Pe )oarta gradinii intra un /aiat de#reo dois)ree$e ani. 4#ea $a)ul gol si $amasa de )e el "er"enita. Pi$ioarele goale erau )line de garieturi #e$i $u urme de sange in$egat $u )ra"J.

orinta lui aratoare este sa "ie dat mai de)arte la s$oala. Tatal nu o )rea intelege, du)a $um nu o inteleg ni$i "ratii sau surorile lui. 4r "i "ost o $eltuiala in )lus )e$a)ul "amiliei. +o)ilul $unoaste de mi$ #iata as)ra a satului, e trimis $u oile, iar *isisi$a, oaia $a)ie, ii "a$e ile amare. *aietii il terorieaa (Crand-ne#rand,in#atase sa se lu)te si sa se /ata $u $iomagulJ!. 4s$ulta in$antat $um )o#esteste tatal (des)re ai lui Pisi$a, s)re e<em)lu! si, la un moment dat, are un gest ti)i$morometian0 lu$rau la in$ro)irea unei )orti iar el ii intinde lui Paras$i#, $are nu era atent, $uie $u )artea as$utita inainte. >u isi /atuse jo$ tatal de atatea ori de)rostia lui Paras$i#, >ila sau 4$imK

Mama, +atrina, ii intelege dorinta de a merge mai de)arte la s$oala, tatal e mai reti$ent (a$easta im)o#ara "amilia, ii in$ur$a so$otelile!, )ana $and, in "inal, du)a"uga $elor trei "rati #itregi, se #a otari sa-i )lateas$a s$olariarea, il admira )e  Ilie Moromete si )entru $a ii ingaduie sa )erse#eree in rugamintea lui0 CTatal sauera un om $are gandea si gandirea lui era lim)ede, n-a#ea ne#oie sa se ingesuie in ea. >u $u rugaminti )utea sa-l "a$a sa-l dea la s$oala, $i $u argumenteJ. Si le#a gasi.

>i$ulae se deose/este mult de alte )ersonaje-$o)ii din literatura noastra (de e<em)lu >i$a din 4mintiri din $o)ilarie!. 3m)resioneaa )rin maturitatea gandirii si"ermitatea unei tim)urii o)tiuni0 intre )amant si $arte, renuntand la )amant in "a#oarea surorilor (Tita si llin$a!. Si a$esta $onstituie un $ontra)un$t, mult mai$om)li$at de$at s-a inter)retat )ana a$um. CBugaJ lui de a$asa se realieaa )rin a$est intermediu, )entru $a drumul s)re lumea lui nu )oate "i sta)anit )rin$ontem)lare numai, $i si )rin a$tiune.

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 9/13

3nstrainarea de tatal lui are mai multe e<)li$atii, dintre $are $ea mai e#identa ar "i $a ,Moromete ii s)use $a s-a terminat $u istoria lui $u studiile (s.a.!,sa stea a$asa si sa )una mana )e sa)aL. 3lin$a ii )o#esteste lui >i$ulae $a tatal regreta $a nu l-a dat la s$oala, $a Csa nu um/le el )e urma de gat $utoti astia $a de-alde 3sosi$a. ei, i$ea, ai$i am gresitJ.

3nstrainarea e#olueaa s)re o $on"runtare si nu )utine sunt e)isoadele in $are se )reinta in"runtarea dintre doua $on$e)tii de #iata0 $ea a taranului$are #ede in rostul lui temelia e<istentei si nu $on$e)e #iata in a"ara sistemului traditional de #aloriI de alta )arte, o $on$e)tie noua, ranita si dinmulta iluie, des)re $onstru$tia noii so$ietati. e#enind a$ti#ist, su/ in"luenta noului notar, >i$ulae $rede $u "ermitate $a Comul are ne#oie de o nouareligie a /inelui si rauluiJ si de$lara $a #a "i ,)rimul a)ostolJ al noii religii, da$a #a "i $on#ins. u)a o )erioada de a$ti#itate agitata )rin $omunele dina)ro)iere, se intoar$e in sat a#and sar$ina sa su)ra#egee $am)ania agri$ola de #ara. es$o)era o realitate de$on$ertanta, in $are e#olueaa,manati de di"erite interese, 3sosi$a, Blotoaga, *ila, Mantarosie, Gae, dron$an. +and au lo$ tul/urarile de 3a arie, se do#edeste un s)irit lu$id,o)erati#. +eea $e nu )oate s$im/a el este mentalitatea oamenilor. a "i #i$tima a$estei mentalitati, a #iolentei )e $are o genereaa. @n oare$are

George, aituit de $ei $are strangeau $otele, se arun$a in rau si se inea$a, iar moartea lui #a $onstitui moti#ul sa "ie dat a"ara din +omitetul raionalde )artid si $iar sa "ie e<$lus. in ultima instanta, insa, #e$iul )rieten - noul notar -, du)a $e-i e<)li$a situatia in $are se a"la )artidul, il s"atuieste sa-siurmee studiile (Csa te "a$i inginer orti$ultorNL! )ana #or #eni #remuri mai /une. Marele singurati$ $ontinua )o#estea lui >i$ulae du)a $e el, intr-ade#ar, s-a "a$ut inginer orti$ultor.

olumul 33 al Morometilor este $artea unei lumi $are se stinge )entru a a)area o alta, noua, ai $arei )ro"eti nu sunt intotdeauna de /una-$redinta. in#remurile in$ur$ate de atun$i, >i$ulae gandeste $lar, animat de o mare in$redere in $eea $e #ine. Prins in tesatura "oarte $iudata de interese $ole$ti#esi indi#iduale, de de"ormari, >i$ulae )are un erou $amil)etres$ian, )reo$u)at sa inteleaga $eea $e se intam)la. 3storia nu-l iarta ni$i )e el. S)iritulinde)endent al tatalui s-a stre$urat )e nesimtite in $onduita "iului. Pentru $ei s)e$ialiati in demas$ari, nu era o nota to$mai "eri$ita sa gandesti $u$a)ul )ro)riu. Aomanul se in$eie $u )agini amare des)re moartea tatalui, in urma unei lungi de$re)itudini "ii$e, re#enindu-se la ra)orturile dintretata si "iu. >i$ulae are remus$ari $a nu l-a $autat in ultimii ani de #iata si este o/sedat $a, in imaginatie, in lumina de su/ )leoa)e, Cnu #rea sa se uitela etJ. +redinta lui >i$ulae $a C/inele n-a dis)arut din omenireJ domina singuratatea a$estui )ersonaj $om)le<, a $arui )ro/lemati$a o #a relua MarinPreda in Marele singurati$.

8. S$im/%rile so$iale du)% $el deal 33 r.m. MorometiiMorometii, volumul al doilea, pare alt roman si prin structura, si prin tehnica narativa si prin stil. El reprezinta in primul rand o

victorie a scriitorului asupra lui insusi. Preda a luptat multa vreme, incepand cu romanul "Risipitorii", sa-si creeze propriul sau stil,

care sa nu fie stilul in care se exprima taranii sau cu care scriitorul exprima tema taranilor. In "Imposibila intoarcere", cat si in"Convorbiri cu Marin Preda", el arata ca pentru un creator ambitios care vrea sa creeze in mod deliberat un anumit univers si sa

atace teme de constiinta este necesar un stil al scriitorului, "instrument formidabil- de a lumina si de a stapani dintr-un punct de

inalta intelectualitate materia inspiratiei. "Cu acest stil care, fie ca-i place, fie ca nu-i place cititorului - a devenit stiltul rneu- amscris "Morometii" volumul doi, "Intrusul", povestirea "ri!uri" si apoi volumul "Imposibila intoarcere" si romanul "Marele sin!uratic".

Marturisirea scriitorului da un alt sens raporturilor dintre cele doua volume, pentru ca, desi primul e un roman al individului, iar al

doilea al masei - iar masa nu traieste exact aceeasi drama economica si aceeasi tra!edie sufleteasca -, unitatea lor tine de viziune.

In ambele creste ima!inea unui univers si a unei civilizatii aflate la rascruce de drumuri si destinul acestui univers si al acestei

civilizatii reprezinta adevaratul obiectiv al "Morometilor". chimband stilul, Marin Preda a putut altfel stapani problema pusa indiscutie, care ar fi riscat - prin o!lindirea doar din perspectiva lui Ilie Moromete - sa deformeze o realitate complexa,

revolutionara.

#ctiunea celui de-al doilea volum are loc tot in satul ilistea-$umesti, in primele doua decenii dupa Eliberare. %ehnica de

compozitie nu mai este cea a decupa&ului, ci una rezumativa' evenimentele sunt selectionate, naratiunea cunoaste intoarceri in

timp si eliminari de fapte (reluate in Marele sin!uratic), sin!urul moment de o mai intinsa coerenta epica fiind cel in care *iculae

Moromete participa ca activist la o campanie de seceris in propriul sau sat.

In primele capitole, !ri&a prozatorului e sa distru!a ima!inea dintai a lui Moromete, aratandu-i o alta fata, lipsita de !lorie. #ceasta

actiune se &ustifica prin nevoia de eliberare a scriitorului, care, "pentru a face loc altui destin literar, trebuia, intr-un fel, sa omoare

in noi nostal!ia fata de cel dinainte, sa ne dea iluzia ca el poate trai si altfel in mi&locul unei familii in care autoritatea lui e

contestata si al unei epoci in care subtilitatile limba&ului si placerea de a contempla sunt niste frumoase anacronisme" (Eu!en

imion).

+esi a cunoscut o perioada de prosperitate si si-a refacut averea, Moromete nu se mai poarta ca inainte si ia hotarari care il

coboara in ochii familiei. Ii interzice lui *iculae sa mai frecventeze scoala pe motiv ca "nu-i aduce nici un beneficiu", continua sa nu

treaca pamantul si casa pe numele Catrinei, in schimb mer!e la ucuresti sa le propuna celor trei fii sa se intoarca in sat, sa le dealor tot, iar el cu Catrina sa se retra!a intr-o cosmelie pe care s-o ridice alaturi de vechea lor casa. ura naprasnica se ridica atunci

in sufletul acestei femei, care-si paraseste barbatul la batranete si se duce sa traiasca la fiica ei din prima casatorie.

Ilie Moromete intra intr-o zona de umbra, autoritatea lui in sat se diminueaza, familia nu- mai asculta, vechii lui prieteni au murit

sau l-au parasit, noii prieteni, Matei +imir, *ae Cismaru, Costache al /oachii, $iu!udel, ii apar mediocri, el insusi are impresia ca nu

mai !aseste nici un om in stare sa !lumeasca inteli!ent.

atul intra intr-un ritm accelerat de disolutie, pe scena lui navalesc forte necunoscute, apar fi!uri noi ca notarul, ila, Isosica,0droncan, Mantarosie, Plotoa!a, #dam antana, uabei, 1asile al Moasei s.a., se discuta probleme noi si se naste o politica noua.

%aranii asista la un fenomen amenintator, la o adevarata "spar!ere" a satului, a carei ratiune le scapa ' "Erau evenimente pline de

viclenie... s-ar fi zis, vazand ce oameni ieseau acum la iveala, ca un sat nu era o asezare de cel mult doua mii de case adunate

intr-o vale de rau si ascunse sub salcami, ci o !roapa fara fund, din care nu mai incetau sa iasa atati necunoscuti".

#ceasta este o epoca de tranzitie, cand Moromete dispare o vreme ca erou activ, ca sa redevina cand totul va fi iremediabil pierdut

pentru el. e impune, in schimb, *iculae Moromete, copilul ne!li&at de parinte, care-si paraseste si el, ca si fratii mai mari, dar inalt mod, conditia de taran, fiind hotarat sa realizeze o existenta, si o atitudine care sa- indeparteze de la !reselile tatalui sau.

+iscutiile dintre ei doi, destul de numeroase, provocate mai ales de Moromete-tatal, au semnificatia unei confruntari intre doua

conceptii de viata, intre doua civilizatii. *iculae Moromete crede intr-o "noua reli!ie a binelui si a raului" si devine "apostolul" ideilor

socialiste care prevad, odata cu schimbarea intre!ii societati, innoirea radicala a satului.

Ilie Moromete nu se impaca cu !andul ca rostul lui in lume a fost !resit, si ca taranul trebuie sa dispara. Ideea nu numai ca il

deruteaza, dar ii produce o disperare fara mar!ini. Exista in acest sens o scena de mare forta artistica - ultima in care Moromete

apare in viata - in care batranul, udat de o ploaia repede de vara, sapa un sant in &urul sirei de paie din !radina si discuta cu un

persona& ima!inar, in timp ce in alta parte a satului se pun la cale schimbari hotaritoare pentru destinul taranimii'"Pana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui, chit ca rostul asta cine stie ce s-o ale!e de el2"... "Ca tu vii si-mi spui ca

noi suntem ultimii tarani de pe lume si ca trebuie sa disparem. i de ce crezi ca, n-ai fi tu ultimul prost de pe lume si ca mai

de!raba, tu ar trebui sa, dispari, nu eu3"... "#sa ca vezi, relua apoi Moromete in !las cu o admiratie de sine neacoperita fata, de

!enerozitatea lui, eu te las pe t ine sa traiesti... +ar rau fac, ca tu vii pe urma si-mi spui mie ca nu mai am nici un rost pe lumea

asta... si ce-o sa mananci, ma, iznae3 Ce-o sa mananci, ma, tampitule, exclama Moromete apasand cu un fel de mila nesfarsita,

aproape parinteasca pe ultimul cuvant, contempland parca cu &ale mizeria mintala a acelui iznae care ii spusese lui asemenea

lucruri despre soarta care le era rezervata in viitor taranilor. (*u-i spusese lui, ci lui *iculae, si de la *iculae stia si Moromete)

Macar, zise Moromete mai departe, eu tot am facut ceva, am crescut sase copii si le-am tinut pamantul pana, in momentul de fata

- ca n-au vrut sa- munceasca, ce sa le fac eu, toata viata le-am spus si i-am invatat - ,dar pe tine sa, te vedem daca esti in starecel putin de-atat2 sa fii fn stare3 *u sa-i imbraci si sa le dai sa. manance, ca asta e lesne, de mancare ii dai si unei vite in !ra&d,

dar ce le spui23 Ce-i inveiti, fiindca un copil chiar daca nu-i intra lui in cap cat e mic, cand se face mare isi aduce aminte... iindca

de!eaba o sa le spui tu vorbe, c-o fi, c-o pati, ca mai destept ca tine nu mai e nimeni, din fapte ei o sa vaza ca nu esti nici destept

si nici n-ai ce sa le spui si or sa a&un!a de capul lor si or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani. ri sa-si stear!a

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 10/13

picioarele pe tine, ca n-ai stiut sa faci din ei oameni..."

In indir&irea aproape nebuneasca cu care isi apara punctul de vedere se !aseste atat maretia, cat si mizeria persona&ului, profet al

unei cauze iremediabil pierdute. El e totusi prea inteli!ent ca sa nu-si dea seama ca valorile pe care le apara vor disparea, ca

civilizatia "micului proprietar a!ricol" nu mai are nici un viitor, e in stare sa accepte chiar ideea ca va f i bine cum va fi, dar nu se

simte pre!atit, nu mai poate or!anic sa traiasca acest nou. +e fapt, tra!edia lui Moromete nu provine din inadaptare4 inadaptarea

a declansat insa criza unei constiinte care nu se mai re!aseste, pentru ca intrebarea fundamentala pe care si-o pune la batranete,

cand traieste toate aceste schimbari, este "de ce se intampla ceea ce se intampla si mai ales cum se putea sti daca tot ceea ce

avea sa se intample in viitor avea sa se intample orice-ai face 3" are asta sa fie schimbarea vesnica a lumii pe care cat esti tanar

n-o simti, desi poate ca altii batrani cand tu nu stiai nimic au suferit ca si tine acun asa sa fie oare3"

Criza lui Moromete este pusa, dupa cum se vede, in termeni supremi de constiinta, confirmandu-se parca mai vechea observatiepolemica a lui $. Calinescu in le!atura cu ima!inea simplificatoare a taranului' "%aranul si 5ant isi pun aceleasi probleme, cu

deosebirea ca cel din urma le rezolva cu alta tehnica".

In ultimele capitole ale cartii Moromete dispare ca persona& si tot ceea ce se intampla, o asezare mai temeinica a lucrurilor si prin

aceasta chiar a vietii taranesti, se desfasoara fara Moromete si in afara constiintei sale, intrata intr-o lun!a si definitiva intunecare.

Putinii ani care i-au mai ramas ii traieste in tacere si insin!urare si moare lent, ca si cum viata s-ar scur!e din el, nu inainte de-aexclama cu o trufie pe care ar vrea s-o pastreze si dincolo de moarte' "+omnule,... eu totdeauna am dus o viata independenta2"

In "Morometii", Marin Preda analizeaza procesul istoric al destramarii celei mai vechi clase sociale romanesti, a satului traditional,

lume or!anica, siesi suficienta, purtatoare a unei civilizatii milenare, dar a&unsa intr-un ceas de crepuscul. Criza satului arhaic se

reflecta in chiar constiinta celor care il reprezinta, in asa fel incit substanta romanului va deveni tra!edia unei umanitati pe cale de

disparitie. 6e!ile implacabile ale istoriei vor &uca acum roluI acelui "fatum" clasic, pentru ca interventia istoriei in universul

considerat anistoric al satului traditional va duce nu numai la modifiearea structurii lui, la de!radarea elementelor arhaice, ci si la

transformarea si chiar disparitia vechilor institutii rurale, a unor relatii si conventii sociale, a unui cod etic si a unei filozofii.

Procesul acesta este profund dramatic, pentru ca cei care nu vor voi sau nu vor putea sa se adapteze vor sta sub condamnarea

istoriei. ub acest aspect, Ilie Moromete este un persona& exponential, al carui destin exprima moartea unei lumi si nasterea alteia,

iar prin profunzimea spiritualitatii sale este un persona& monumental.

1ocatia realista a prozei Iui Marin Preda isi !aseste in Morometii o confirmare de inalta tinuta artistica. criitorul realizeaza aici una

dintre cele mai verosimile ima!ini literare a satului romanesc printr-o observatie rece, obiectiva, aproape dura, a dramelor obscure,

dar profunde, care insotese trecerea unei cate!orii sociale spre alte forme de existenta. Ca si Rebreanu, umple si el albia vietii

rurale pana la refuz, tinzand sa o zu!raveasca in datele ei calendaristice, universale. Muncile a!ricole, mai ales secerisul sitreierisul, au sansa unui pictor remarcabil, care stie sa-si dozeze culorile si nuantele in tablouri de-o mare autenticitate si poezie. In

acelasi timp, privirea scriitorului se indreapta si asupra acelor obiceiuri si traditii populare care tradeaza o realitate spirituala mai

adanca. Inmormantarea, parastasul, forme vechi de ritual, ca spalatul picioarelor de Rusalii si calusul, &ocul baietilor pe camp cu

bobicul, intalnirile nocturne ale tinerilor tarani, hora, atitudinile curente ale sotilor in familie etc. sunt infatisate cand ironic, cand cu

o evidenta nota lirica, dar permanent cu !ri&a de a reliefa specificul unui rnod de existenta. ub acest aspect, capitolul despre

moartea lui Moromete este tot ce s-a scris mai tulburator in literatura romana despre moartea unui barbat.

#sezat in descendenta atit de bo!ata a literaturii romane de inspiratie rurala, romanul Morometii aduce elemente de o netaori!inalitate' propune un univers satesc autonom, fara ecouri din lavici, Crean!a, adoveanu sau Rebreanu4 impune alaturi de

taranul acestora un alt tip de taran, perfect independent si de e!ala viabilitate artistica, cu un comportament si o problematica

specifice4 da prozei taranesti o dimensiune psiholo!ica neasteptat de profunda4 consolideaza orientarea realista si stilul adecvat,

anticalofil, al lui Rebreanu.

Ca si marele scriitor ardelean, Marin Preda crede ca forta creatoare a literaturii, mai ales a prozei, se revarsa dincolo de formele de

expresie, ca ea se evidentiaza intai prin ce spune si apoi prin cum spune si ca sansa literaturii noastre de a interesa si pe altii esteca, descoperind expresiile purtatoare de farmec ale specificului national, sa fie totusi covarsite de continut, si acest continut sa-si

caute astfel nestin!herit drumul spre universalitate (Circuitul universal, din vol. Imposibila intoarcere).

In conduita lui stilistica, Marin Preda este un prozator care se supune obiectului, temei, persona&ului. in!ura lui !ri&a este sa fie

exact, sacrificindu-si o eventuala dra!oste pentru scrisul frumos, refuzand mestesu!ul stilistic. Cuvintele au o valoare functionala,

ele trebuie doar sa comunice cu precizie intentia scriitorului. tilul acesta nu este insa lipsit de expresivitate si de farmec. Cea mai

mare calitate a lui este limpezimea. In ciuda unei sintaxe complicate, care topeste intr-o sin!ura fraza exprimarea directa si cea

indirecta, !andul scriitorului si !andul persona&ului, dialo!ul si evocarea, proza lui Marin Preda are o transparenta exceptionala.

ensul iese la iveala cu toate nuantele sale, nu e niciodata obscur, in schimb e profund si incarcat de su!estii misterioase, ca si

cum tainele lumii n-ar incapea niciodata pe deplin in cuvinte.

Iata un scurt fra!ment exemplificator din capitolul in care Moromete este prezentat pentru ultima oara in mod direct de autor'

"#pa se scur!ea la vale cantind si de sus cpntinua sa toarne fara oprire. Moromete ridica fruntea si se uita si ceea ce vazu il facu

sa-si dea palaria pe ceafa de admiratie. antul cel mare, comun tuturor !radinilor de pe-acolo, dadea peste mal de-atata apa si

daca n-ar fi curs cu repeziciune spre o directie a ei care ducea spre rau, te-ai fi putut teme ca daca ploaia nu se va opri curand, va

ineca satul. 6ipsind atata vreme din pridvor, Ilinca se nelinisti cea dintai de tatal ei si iesi dupa ei cu un sac in cap. Cand il vazu eu

sapa in mana si ud de sus pana &os incepu sa stri!e la el sa se intoarca numaidecat in casa, nu-si dadea seama ca putea sa

raceasca si sa moara3 +ar Moromete parca nici nu auzea si zadarnic fata se apropie si- trase de mana, fu!i de-aici, o !oni el, nu

vezi ca e ploaie calda, dar asa calda, cum era, fata si incepuse sa. clantane din dinti. e intoarse in casa si curand iesira, si celelaltesurori si incepura si ele sa stri!e spre !radina, tata, vin incoace, insa fara ca el sa le asculte, conducand mai departe torentele de

apa, facandu-le loc cu sapa si continuand linistit si neturburat sa vorbeasca, prizonier parca fara scapare al elementelor, si al lui

insusi..."

Morfolo!ic, textul e dominat de verbe, ceea ce tradeaza caracterul narativ al stilului. 1erbele intra intr-un &oc subtil de relatii

temporale - prezentul, perfectul simplu, imperfectul - care in!aduie individualizarea si identificarea mai multor actiuni simultane.

#paritia celor trei !erunzii din final nu este nici ea lipsita de semnificatie, !erunziul fiind modul unei actiuni in desfasurare, fara

referire precisa la momentul vorbirii, si cum verbele conducand, facand, continuand se refera la Moromete, acesta pare parcapentru totdeauna prins intr-o actiune fara durata, ceea ce este in perfect consens cu ideea de baza a fra!mentului.

intactic, textul e dominat de subordonate. #ctiunea principala intra in relatii multiple si complexe, uneori foarte subtile, care arata

ca lucrurile nu sunt limpezi daca le lipseste raportarea cuvenita. intaxa aceasta a&uta o !andire de tip analitic dispusa sa epuizeze

toate nuantele, dar sa nu se impiedice de prea multe conventii !ramaticale. +e aceea, frazele cuprind adesea propozitii care

apartin unor planuri de expresie complet diferite, cum ar fi planul naratorului si al vorbirii directe a persona&ului, fara sa se

marcheze prin mi&loace !ramaticale sau prin semne de punctuatie trecerea de la un plan la altul. In ultimele doua fraze din textul

citat se produce o fuziune neobisnuita in limba scrisa, obisnuita in schimb in vorbire, unde trecerea e anuntata de ton, ceea cearata caracterul oral al stilului. ralitatea nu este insa produsul mecanic al copierii limba&ului taranesc, Marin Preda nu e deloc un

naturalist, in ciuda unor cruditati verbale. El prelucreaza, stilizeaza vorbirea taraneasca, urmarind un efect artistic, asa cum larandul lor facusera candva Crean!a si mai ales Cara!iale, adevaratul inaintas in comedia cuvintului al lui Marin Preda.

+upa modul de constructie sintactica a frazelor, stilul lui Preda e intrucatva diferit in cele doua volume' Primul se caracterizeaza

printr-o folosire mai accentuata a stilului indirect liber, precum si printr-o tehnica normala de imbinare a st ilului direct cu cel

indirect4 normala, in sensul folosirii tuturor procedeelor !ramaticale care indica trecerea de la un stil la altul4 In volumul al doilea

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 11/13

domina stilul direct al autorului care, topind in fluxul sau - ca in exemplul citat - toate celelalte forme, de exprimare, da !andirii o

coerenta si o fluenta remarcabile.

In sfirsit, din punct de vedere stilistic, textul e alb, lipsit de podoabe. Cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu si numai arareori

capata si un sens fi!urat, dar atunci ele produc fie un va! ecou liric intr-o proza total antilirica, ca in constructia "apa se scur!ea la

vale cantand", fie o reverberatie misterioasa a ideii, ca in constructia "prizonier parca fara scapare al elementelor si al lui insusi",

metafora care inchide simbolic istoria unui destin prins parca intr-un cerc al fatalitatii.

#rta literara a lui Marin Preda este complexa. El stapaneste nu numai frazele, ci si stiinta or!anizarii epice, in care distributia

episoadelor, a faptelor, si intamplarilor urmareste un inteles, si acompaniaza drumul secret al cartii. luxul epic nu este stin!heritde nimic. Portretul, descrierea, aluzia, anecdota, analiza, completarile, oricat de minutioase, nu opresc in nici un fel miscarea

narativa, care ca sin!ura comunica o impresie covarsitoare de viata.

+in acest punct de vedere, iritarea cu care scriitorul respin!e calificaticul de "analist" si "proza analitica" se &ustifica. Principalele lui

procedee artistice, viziunea scenica4 dialo!ul, vorbirea aluziva, textul si subtextul ironic, parafraza neolo!istica, micro-eseul

analitic, pauzele si diferentele de ritm, simtul comic si simtul tra!ic, imbinarea stilului direct si indirect etc. sunt subordonate unor

calitati narative si portretistice deosebite. 1ocatia fundamentala a lui Marin Preda este cea de povestitor.

7. Procedee stilistice, procedee incorsiuni stilistice in romanul "Morometii"

  *u%iectul de%uteaza cu imaginea venirii de la camp a lui 6lie Moromete împreună cu$amilia #a.  Eamilia MoromeJilor e#te numeroa#ă alcatuită din copii proveniJi Ki din altecă#ătorii7 6lie Moromete Q tatăl cu zece ani mai mare decGt #oJia #a Catrina. ;atăl veni#eîn acea#tă a doua că#ătorie cu trei %ăieJi Para#c5iv &ilă Ki c5im cărora li #e adăuga#erădouă $ete ;ita Ki 6linca Ki încă un %ăiat &iculae mezinul de doi#prezece ani.

MoromeJii #e a$lă la cină #trGnKi în tindă în 2urul unei me#e mici 2oa#e Kirotunde. tmo#$era e#te ten#ionată $iecare dintre mem%rii $amiliei avGnd nemulJumiri.

Catrina are unele di#cuJii cu $ii #ăi vitregi Para#c5iv &ilă Ki c5im iar tatălMoromete poartă o di#cuJie ten#ionată cu $iul #ău cel mic &iculae care ar $i vrut #ă #educă la Kcoală #ă înveJe dar tatăl îl trimitea cu oile la pă#cut.

)o#podăria MoromeJilor pare #olidă Ki gri2a conducătorului ei e#te #/o menJinăintactă.  6lie Moromete are două loturi al lui Ki al Catrinei Ki o mulJime de copii care #ămuncea#că Ki totuKi începe #ă nu îi mergă prea %ine

Con$lictele din $amilia MoromeJilor încep #ă apară %ăieJii cei mari #unt din ce înce mai porniJi împotriva Catrinei dar Ki împotriva #urorilor vitrege ;ita Ki 6linca întrucGtele îKi $ăceau 5aine noi Ki mama lor le #trGngea ze#tre pentru măritiK.

lt con$lict e#te acela dintre 6lie Moromete Ki neva#ata lui deoarece Catrina îlîntrea%ă din ce in ce mai de# de lotul ei de pămGnt dar pe care Moromete îl vGndu#e întimpul $oametei de după primul răz%oi. ăr%atul îi promi#e#e în #c5im% că îi $ace acte peca#ă ca ea #ă nu rămGnă pe drumuri dar ace#ta nu #e Jine de cuvGnt.

ăieJii #e a$lă în con$lict Ki cu tatăl lor deoarece ace#ta nu $ace nimic dar pe ei îi pune la muncă toată ziua.

ăieJii cei mari plănuie#c #ă plece cu oile la ucureKti ca #ă $acă %ani. 'atoriile

$amiliei la %ancă plata $oncirii Ki traiul $amiliei deveneau din ce în ce mai apă#ătoare pentru Moromete care tre%uia #ă #e de#curce cumva $ără #ă vGndă pămGnt.ce#ta #e 5otărăKte #ă vGndă #alcGmul din curte lui ;udor ălo#u dar totuKi nu era

împăcat cu gGndul dar nu avea ce $ace.În $aJa $ierăriei lui 6ocan #e a$lă o poiană mare unde în $iecare duminică #e adunau

Jăranii pentru a citii ziarul Ki a comenta politica ironic Ki cu umor. Moromete CocoKila Ki'umitru al lui &ae erau cei care citeau ziarul Ki comentau cel mai mult Moromete eraa%onat la ?MiKcarea@ 6ocan la ?Curentul@ iar CocoKila la ?'imineaJa@ dar dacă ei veneau$ără ziare in#emna că erau #upăraJi Ki nu aveau c5e$ #ă vor%ea#că.

Pentru Moromete plata $oncirii rămGne motiv de îngri2orare deoarece nu cGKtiga

#u$icenJi %ani pentru a plătii ta=ele pentru pămGnt Ki ratele pentru împrumutul luat de la %ancă.

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 12/13

  CGnd #e întoarce de la $ierărie pe pri#pa ca#ei îl întGmpină cei care veni#eră dupa plata $oncirii. Moromete în acel moment $ace #candal dar pGnă la urmă plăteKte o mie delei reuKind #ă îi convingă că va plăti re#tul pe#te o #ăptămGnă două.

Începe #eceriKul moment în care toată $amilia era prezentă pe cGmp Ki $ăcea cGteceva $iecare aveau #arcinile impărJite. Cel mai vrednic dintre copii e#te cel care porneKterecoltarea grGnelor ceilalJi #eceră grGul Ki îl duc la capăt iar tatăl leaga #nopii. Eemeile #eocupă de mGncare pentru #ecerători.

ăieJii cei mari $ug în ucureKti aKa cum îKi propu#e#eră c5iar dacă tatăl lor nu erade acord. Para#c5iv &ilă Ki c5im $ugi#eră cu caii oile toJi %anii Ki cele mai %unecovoare.

VăzGnd că nu #e mai poate de#curca Moromete vinde lui ălo#u un lot de pămGntKi locul din #patele ca#ei reuKind a#t$el #ă ac5ite ta=ele pe $oncire datoria la %ancă ta=eleKcolare pentru &iculae Ki îi mai rămGn Ki %ani ca #ă î#i cumpere doi cai.

8.Limbaj stilistic:

  'in punct de vedere #tili#tic te=tul e al% lip#it de podoa%e. Cuvintele #unt $olo#itecu #en#ul lor propriu #i numai rareori capata #i un #en# $igurat dar atunci ele produc $ieun vag ecou liric intr o proza total antilirica ca in con#tructia ?apa #e #curgea la valecGntGnd@ $ie o rever%eratie mi#terioa#a a ideii ca in con#tructia ?prizonier parca $ara#capare al elementelor #i al luiin#u#i@ meta$ora care inc5ide #im%olic i#toria unui de#tin prin# parca intr/un cerc al$atalitatii.  rta literara a lui Marin Preda e#te comple=a. ,l #tapGne#te nu numai $razele ci #i#tiinta organizarii epice in care di#tri%utia epi#oadelor a $aptelor #i intGmplarilorurmare#te un intele# #i acompaniaza drumul #ecret al cartii. Elu=ul epic nu e#te #ting5erit

de nimic. Portretul de#crierea aluzia anecdota analiza completarile oricGt deminutioa#e nu opre#c in nici un $el mi#carea narativa care ca #ingura comunica oimpre#ie covGr#itoare de viata.  'in ace#t punct de vedere iritarea cu care #criitorul re#pinge cali$icaticul de?anali#t@ #i ?proza analitica@ #e 2u#ti$ica. Principalele lui procedee arti#tice viziunea#cenicaD dialogul vor%irea aluziva te=tul #i #u%te=tul ironic para$raza neologi#ticamicro/e#eul analitic pauzele #i di$erentele de ritm #imtul comic #i #imtul tragicim%inarea #tilului direct #i indirect etc. #unt#u%ordonate unor calitati narative #i portreti#tice deo#e%ite.  @pa #e #curgea la vale cantind #i de #u# continua #a toarne $ara oprire. Moromete

ridica $runtea #i #e uita #i ceea ce vazu il $acu #a/#i dea palaria pe cea$a de admiratie.*antul cel mare comun tuturor gradinilor de pe/acolo dadea pe#te mal de/atGta apa #idaca n/ar $i cur# cu repeziciune #pre o directie a ei care ducea #pre rGu te/ai $i putut temeca daca ploaia nu #e va opri curGnd va ineca #atul. -ip#ind atGta vreme din pridvor 6linca#e nelini#ti cea dintGi de tatal ei #i ie#i dupa ei cu un #ac in cap. CGnd il vazu eu #apa inmGna #i ud de #u# pGna 2o# incepu #a #trige la el #a #e intoarca numaidecGt in ca#a nu/#idadea #eama ca putea #a racea#ca #i #a moaraF 'ar Moromete parca nici nu auzea #izadarnic $ata #e apropie #i/l tra#e de mGna $ugi de aici o goni el nu vezi ca e ploaiecalda dar a#a calda cum era $ata incepu#e #a clantane dindinti. *e intoar#e in ca#a #i curGnd ie#ira #i celelalte #urori #i incepura #i ele #a #trige #pre

gradina tata vin incoace in#a $ara ca el #a le a#culte conducGnd mai departe torentele deapa $acGndu/le loc cu #apa #i continuGnd lini#tit #i netur%urat #a vor%ea#ca prizonier parca $ara #capare al elementelor #i al lui in#u#i...@

7/27/2019 Caracterizarea Generala a Vietii Și Activității Literare a Lui Marin Preda

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-generala-a-vietii-i-activitaii-literare-a-lui-marin-preda 13/13

  @Pana in clipa din urma omul e dator #a tina la ro#tul lui c5it caro#tul a#ta cine #tie ce #/o alege de el@... ?Ca tu vii #i/mi #pui canoi #untem ultimii tarani de pe lume #i ca tre%uie #a di#parem. *i dece crezi ca n/ai $i tu ultimul pro#t de pe lume #i ca mai degra%a tuar tre%ui #a di#pari nu euF@... ?#a ca vezi relua apoi Moromete ingla# cu o admiratie de #ine neacoperita $ata de generozitatea lui eute la# pe tine #a traie#ti... 'ar rau $ac ca tu vii pe urma #i/mi#pui mie ca nu mai am nici un ro#t pe lumea a#ta... #i ce/o #amananci ma iznaeF Ce/o #a mananci ma tampituleF@