Carol I al RomnieiCarol I al Romniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele su completKarl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n.20 aprilie1839,Sigmaringen- d.10 octombrie1914,Sinaia) a fostdomnitorul, apoiregeleRomniei, care a condusPrincipatele Romnei apoi Romnia dup abdicarea forat de o lovitur de stata luiAlexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare alAcademiei Romne, iar ntre 1879 i 1914 a fost protector i preedinte de onoare al aceleiai instituii.n cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lung domnie din istoria statelor romneti), Carol I a obinutindependena rii, datorit creia i-a i crescut imens prestigiul, a redresateconomia, a dotat Romnia cu o serie de instituii specifice statului modern i a pus bazele unei dinastii. A construit nmunii CarpaicastelulPele, care a rmas i acum una dintre cele mai vizitate atracii turistice ale rii. Duprzboiul ruso-turc (1877-1878), Romnia a ctigatDobrogea(dar a pierdut sudul Basarabiei), iar Carol a dispus ridicareapoduluipesteDunre, ntreFetetiiCernavod, care s lege noua provincie de restul rii.Nemplinirea cea mai important a domniei regelui Carol I, ca i a succesorilor lui n perioada monarhic a istoriei moderne a rii, a fost eecul rezolvrii problemelor tipice unei ri a crei economie era bazat pe agricultur i a crei populaie era reprezentat n covritoare majoritate de rani.Dup suirea pe tron a lui Carol I, situaia rnimii romne ncepe s se degradeze serios, pe msur ce moierimea, pentru a face fa competiiei pe pieele externe, ridic continuu nivelul de exploatare al rnimii.Sistemul injust pentru covritoarea majoritate a populaiei Romniei din acea perioad era n plus aproape o excepie n regiune, fapt care totui nu l-a stimulat pe suveran s iniieze un program de reform agrar, situaie care a condus la repetateexplozii sociale n mediul rural la finele secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea. Rezultatul a fost c principalul sector al economiei romneti n epoc, n care era antrenat majoritatea covritoare a populaiei, a rmas ntr-o stare primitiv.