cartea 1

76
Obiective operaţionale După parcurgerea acestui capitol veţi putea: 5. Să descrieţi fiecare dintre cele 10 tipuri şi/sau comportamente „dificile" pentru ceilalţi şi fiecare dintre cele 14 tipuri de tulburări de personalitate care ridică probleme speciale de relaţionare. 2. Să enumeraţi, pentru fiecare personalitate în parte, comportamentele recomandabile şi reacţiile nerecomandabile ale celor din jur. 3. Să vă cunoaşteţi mai bine stilul de colaborare şi conflict, prin raportarea voastră la comportamentele dificile. 4. Să vă amelioraţi climatul psihosocial la locul de muncă şi în viaţa personală, prin punerea în practică a îndrumărilor cu caracter aplicativ. Precizări introductive. Strategiile de colaborare, respectiv prevenţie şi evitare a conflictului, şi cele de rezolvare a acestuia pierd semnificativ din puterea lor generalizatoare în faţa persoanei concrete cu care interacţionăm. Dificultatea poate fi sporită de anumite comportamente mai atipice, cu caracter „dificil", cum le-au numit unii autori care au şi elaborat de altfel tipologii sui generis, pentru uzul curent al celui ne familiarizat cu tipologiile psihologice (vezi Brinkman şi Kirschner, 1994).. Acest subcapitol se bazează pe tipologiile lui Brinkman şi Kirschner, 1994, şi Lelord şiAndrei, 2003b. Spre deosebire de Brinkman şi Kirschner, care fac o tipologie profană, de simţ-comun, bazată pe comportamentele tipice observate de ei la locul de muncă, fără trimitere explicită şi necesară la tulburările de personalitate din tipologiile clinice, cartea lui Lelord şi Andre urmăreşte îndeaproape tipologia tulburărilor de personalitate, formulînd strategii de management al conflictului cu un mare număr de personalităţi specifice din această galerie de 1

Upload: botolin-cristofor

Post on 16-Aug-2015

216 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

asdad

TRANSCRIPT

Obiective operaionaleDup parcurgerea acestui capitol vei putea:5. S descriei fiecare dintre cele 10 tipuri i/sau comportamente dificile! pentru ceilali i fiecare dintre cele 1" tipuri de tulburri de personalitate care ridic probleme speciale de relaionare.#. S enumerai$ pentru fiecare personalitate %n parte$ comportamentele recomandabile i reaciile nerecomandabile ale celor din &ur.'. S v cunoatei mai bine stilul de colaborare i conflict$ prin raportarea voastr la comportamentele dificile.". S v ameliorai climatul psi(osocial la locul de munc i %n viaa personal$ prinpunerea %n practic a %ndrumrilor cu caracter aplicativ.Precizri introductive. Strategiile de colaborare$ respectiv prevenie i evitare a conflictului$ i cele de re)olvare a acestuia pierd semnificativ din puterea lor generali)atoare %n faa persoanei concrete cu care interacionm. Dificultatea poate fi sporit de anumite comportamente mai atipice$ cu caracter dificil!$ cum le*au numit unii autori care au i elaborat de altfel tipologii sui generis, pentru u)ul curent al celui ne familiari)at cu tipologiile psi(ologice +ve)i ,rin-man i .irsc(ner$ 1//"0..1cest subcapitol se ba)ea) pe tipologiile lui ,rin-man i .irsc(ner$ 1//"$ i 2elord i1ndrei$ #00'b. Spre deosebire de ,rin-man i .irsc(ner$ care fac o tipologie profan$ de sim*comun$ ba)at pe comportamentele tipice observate de ei la locul de munc$ fr trimitere e3plicit i necesar la tulburrile de personalitate din tipologiile clinice$ cartea lui 2elord i 1ndre urmrete %ndeaproape tipologia tulburrilor de personalitate$ formul%nd strategii de management al conflictului cu un mare numr de personaliti specifice din aceastgalerie de tipuri.4apitolul de fa nu %i arog originalitatea absolut$ pentru c cele dou tipologii s%nt tratate de ,rin-man i .irsc(ner i$ respectiv$ 2elord i 1ndre. 4u toate acestea$ informaiile de mai &os s%nt at%t de utile %n prevenirea$ evitarea i re)olvarea conflictelor %nc%t ar fi fost regretabil s nu le punem la dispo)iia cititorului. 5ste adevrat c lucrarea lui 2elord i 1ndre a fost tradus i %n rom6nete$ dar cartea lui ,rin-man i .irsc(ner nu este accesibil tuturor$ fiind %n limba engle). 4ititorul beneficia) aici de prelucrri i sinte)e ale informaiei oferite de bibliografie i de o retranscriere a limba&ului de sim*comun %n termeni mai psi(ologici$ dar fr e3agerrile care ar fi putut elimina cititorii neprofesioniti. 7n fine$ cu aceeai intenie de a profesionali)a informaia pre)entat$ am prefaat tulburrile de personalitate pe care le e3aminea) 2elord i1ndre din perspectiva relaiilor de cooperare i conflict prin scurte$ dar substaniale descrieri.8om %ncepe cu personalitile i/sau comportamentele considerate dificile! de ceilali$ pentru a continua cu tulburrile de personalitate.11. Interaciunea cu persoane cu comportamente dificile1.1. Dimensiuni ale analizei1u fost identificate 10 pattern*uri de comportamente specifice pe care le manifestoamenii normali atunci c%nd se simt ameninai sau doar frustrai$ comportamente care constituie modul lor de a lupta sau de a evita condiiile nedorite. 5ste vorba deci de 10 comportamente dificile pe care le manifest persoanele normale$ de faetele cele mai reprobabile ale acestora.9eferitor la oamenii dificili!$ vom reine urmtoarele idei1 :* 5i manifest pattern*uri comportamentale specifice$ desfurate ca stil constant de reacie %n diverse situaii conflictuale +ceea ce &ustific %ncadrarea ca personaliti dificile!0 sau ca manifestare accidental$ %nt%mpltoare$ prezent laorice persoan. Oricare dintre noi poate manifesta unul sau mai multe dintre aceste pattern*uri.* 9spundem prin comportamente dificile c%nd s%ntem %n dificultate, frustrai sau suprai. 1tunci reaciile noastre se accentuea).* S%nt numite comportamente dificile! deoarece cu persoanele manifest%nd aceste moduri de comportament este greu de relaionat uneori$ av%nd tendina s le suportm suferind, s le evitm sau s intrm %n conflict cu ele$ mai ales dac ne s%nt total opuse.* 4unoaterea acestei tipologii este benefic pentru o mai bun interaciune cu cei din &ur$ pentru un mai bun management al conflictelor de )i cu )i sau$ de ce nu$ pentru o mai bun cunoatere a propriilor reacii la diverse incidente.4omportamentul individului este definit prin dou dimensiuni cu relevan pentru modul de interaciune cu ceilali: nivelul asertivitii i centrarea pe un anumit scop.1. Asertivitatea. :iecare dintre noi are un anumit nivel al asertivitii$ put%nd fi plasat pe un continuum de la e3trem de asertiv +sau agresiv0 p%n la foarte puin asertiv +supus$ docil0$ po)iia medie fiind asertivitatea propriu*)is +implicarea0. 1 fi asertiv %nseamn a avea o atitudine po)itiv i %ncre)toare$ a*i apra drepturile i imaginea personal$ a*i impune punctul de vedere i a*i urmri consecvent obiectivele. 1ceste comportamente asertive nu au de*a face cu agresivitatea$ %n care se manifest lipsa de respect fa de drepturile i opiniile celuilalt$ ci s%nt %nsoite de respectul i consideraia fa de cellalt$ astfel %nc%t conduita asertiv menine relaiile. %n situaii conflictuale$ tendina noastr normal se accentuea)$ deplas%ndu*se spre polul cel mai apropiat; astfel$ putem deveni mai asertivi dec%t deobicei +de e3emplu$ si(osocial i >si(oterapie! pentru a&utorul dat %n sinteti)area .materialului privind personalitile dificile!.#cont de cei din &ur * sau mai nonasertivi +de e3emplu$ ot e3ercita un control foarte str%ns$ cu o slab toleran la corectri i contradicii. 7deile noi sau abordrile alternative s%nt percepute ca o provocare la adresa autoritii i cunotinelor 1toatetiutoralui$ indiferent de valoarea ideii sau abordrii. 4%nd le s%nt atacate deci)iile i opiniile$ ei se ridic %mpotriva atacului. 114%nd le s%nt puse la %ndoial deci)iile i opiniile$ ei se interesea) de motivele persoanei respective. 1toatetiutorul crede c a grei %nseamn a suferi o umilin. 5l crede c destinul i datoria lui s%nt de a domina$ manipula i controla.53empleO ,un )iua. 1ici departamentul de spri&in al ersonalitile an3ioase au o reacie de tresrire! e3agerat$ d%nd natere unor emoii puternice.D Au le %mprtii propriile dvs. neliniti.D Au abordai subiecte de conversaie an3iogene. 53emplu : c ai fost martorul unui accident de circulaie$ c vecinul a murit pe neateptate de infarct etc.*. Relaionarea cu persoana paranoic,Diagnosticul psi(opatologic este cel de paranoic, terminaia !oid desemn%nd tulburrile de limit$ dar %nc pe terenul normalitii. line 7a %ndoial loialitatea altora$ c(iar i a celor apropiai * adesea invidioas.D %n spri&inul bnuielilor sale caut dove)i %n detalii$ fr a ine seama de situaie %n %ntregul ei.D Dac se simte ofensat$ este gata de represalii disproporionate.D >reocupat de propriile drepturi$ ca i de problemele de prioritate$ se simte ofensat cu uurin.D >ersoan raional$ rece$ logic i re)istent oricror argumente ce vin din parteacelorlali.D 7i este greu s manifeste tendine ori emoii po)itive$ nu prea are simul umorului.#CAe%ncrederea$ susceptibilitatea$ tristeea ad%nc * toate acestea s%nt trsturi ale personalitilor sensibile, o form mai discret a paranoiei1. De mult vreme psi(iatriiiu bnuit c$ %n ca)ul acestor personaliti sensibile$ la originea impresieipe care o au le a fi ameninate de ceilali st sentimentul propriei neputine. Ae%ncre)toare$ susceptibile$ aceste personaliti sen)itive au o proast imagine despre sine. %n faa celorlali se iimt vulnerabile.Avanta;e : P 4resc ansele de supravieuire$ pentru c paranoicul nu poate fi luat prin surprinderede dumani$ poate evita capcanele i trdrile. P 9igiditatea paranoicului este favorabil ascendenei ca lider +prea mult fle3ibilitatev poate face s v lsai dominat de cei autoritari0. 1 4%nd trebuie s tii s fii infle3ibil %n aplicarea legii +poliist$ &udector$ serviciulcontencios0. 1 4%nd trebuie s tii s v aprai drepturile %ntr*un conflict. ? 4%nd trebuie s facei fa unor adversari posibil vicleni ori prime&dioi +s%nteivame$ lucrai %n serviciile antitero sau %ntr*un mediu cu ec(ilibru instabil0.1ceasta nu %nseamn c toi cei care lucrea) %n domeniile respective trebuie s fie aranoici$ ci c anumite trsturi ale paranoiei$ bine dominate$ pot fi utile %n ca)ul %n are v confruntai cu situaii din acest gen de activiti.Dezavanta;e :Ln e3ces de nencredere v poate %mpiedica s v gsii aliai$ s lucrai %n colaborare. Prea mult rigiditate v poate sting(eri %n adaptarea la un mediu %n continu prefacere$ precum cel al societilor noastre moderne.-elaionarea cu paranoicii:53primafi*v limpede motivele i inteniile. >aranoicul va avea mereu tendina de a*i imagina c vrei s*i facei ru. >rin urmare$ nu trebuie s6*i dai indicii! care i*ar confirma suspiciunile. =esa&ele dvs. nu trebuie s lase nici cel mai mic loc interpretrii. Dac trebuie s*1 criticai$ fii limpede$ ferm$ clar.9espectai convenienele cu scrupulo)itate. Orice eroare de etic(et pecare o comitei risc s fie considerat drept semn al dispreului sau bat&ocur : nu*1 lsai s atepte$ fii ateni la formulele de curtoa)ie atunci c%nd %l pre)entai cuiva$ ferii*v s*1 %ntrerupei c%nd vorbete.=eninei un contact regulat cu el$ dac$ prin fora %mpre&urrilor$ contactul cu un paranoic este inevitabil +patron$ coleg$ vecin$ rud0.:acei referiri la legi i la regulamente. =a&oritatea paranoicilor resimt o anume fascinaie pentru legi i regulamente$ iar scrisorile lor au #/adesea un aspect &uridic$ argumentaia propriei lor po)iii fiind &ust i pe puncte. >rocedura &uridic e3ercit asupra lor o puternic atracie.2sai*le unelernici victorii$ dar g%ndiiZv bine care anume. >aranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai %nsemnate dec%t ceilali oameni pentru a*i menine ec(ilibrul.%ntr*o ar strin$ fr a fi %ntotdeauna bine tratate$ de)voltau idei de persecuie$ pe un fond depresiv. >ersonalitile sen)itive s%nt mult mai des %m%lnite dec%t paranoicii agresivi. Se poate obine o ameliorare a strii lor graie unui tratament antidepresiv$ %nsoit adesea de o psi(oterapie4utai*v aliai %n alt parte$ pentru a*i face fa paranoicului. 1 te confrunta cu unparanoic la lucru sau %n viaa personal este adesea o situaie frustrant$ istovitoare$uneori c(iar prime&dioas.ersonalitile (istrionice au tendina de a ideali)a ori de a deprecia persoanele din antura&ul lor.ersonalitatea (istrionic este gata de orice pentru a v capta atenia. 8a avea deci tendina de a se3uali)a relaia$ c(iar %ntr*un conte3t profesional. %mbrcat provocator$ cu un sur%s de asemenea provocator pe bu)e i o privire enigmatic$ lesne %i va face s cread pe naivi c au un bilet %n plus!. Dar nu mic le va fi surpri)a c%nd vor %ncerca sse apropie$ cci vor vedea c personalitatea (istrionic %i respinge cu un aer surprins$ indignat c(iar. 4ci ei nu pricepuser c toat aceast parad de farmece avusese un unic el: acela de a atrage atenia$ de a vr&i$ dar fr intenia vreunei relaii intime. Deseori$ femeile (istrionice s%nt considerate a fi incendiare!.D Au v lsai prea tare %nduioai. 5motivitatea de care dau dovad personalitile (istrionice$ de fapt$ fragilitatea lor$ comportamentul lor oarecum infantil v pot %nduioa i v pot tre)i un sentiment protector.4. Relaionarea cu persoana obsesional,ersoana %i restricionea) capacitatea de a*i e3prima cldura i afeciunea. 1re nevoie de perfecionism$ sprecare tinde pe seama celorlali$ i de trirea cu plcere a vieii. 7nsist pentru a obine conformarea celorlali la cerinele ei imperativ formulate. 5ste devotat muncii i productivitii p%n la sacrificarea vieii private.Caracteristici/ , >erfecionism:este e3agerat de atent la detalii$ proceduri$ reguli i organi)are$ adesea %n detrimentul re)ultatului final.D Obstinaie : %ncp%nat$ struie cu %nverunare ca lucrurile s fie fcute dup cumconsider ea i respect%ndu*se regulile.'#P 9e)ervat$ %i este greu s*i e3teriori)e)e emoiile po)itive: adesea foarte formal$glacial$ timid. / Ae(otr%t:%i este greu s ia deci)ii din teama de a nu comite vreo greeal$tergiversea) lucrurile i reflectea) e3agerat de mult.D 9igoare moral: este e3trem de contiincioas i scrupuloas.-elaionarea cu personalitile, obsesionale /D2e artai c le apreciai simul ordinii i al rigorii. Dac le artai c le apreciai perfecionismul$ ele vor %nt%mpina cu mai mult consideraie eventualele dvs. critici.D9espectai*le nevoia de a prevedea i de a organi)a totul. Obsesionalilor nu le place imprevi)ibilul i detest mai mult dec%t orice s fie pui %n situaia de a improvi)a. 5vitai$ pe c%t posibil$ s*i luai prin surprindere$ s le cerei s fac unele lucruri de urgen!. 4ci %i vei face s sufere$ iar ei v vor enerva prin %ncetineala i re)erva de care vor da dovad.D4%nd merg prea departe$ aducei*le critici precise i motivate. Au folosete la nimic s te enerve)i atunci c%nd un obsesional %i e3plic c trebuie s faci neaprat %n cutare fel sau c trebuie s respeci neaprat cutare procedur$ despre care tii bine c ar fi o pierdere de timp. Dovedii*i pe %ndelete$ ba)%ndu*v pe cifre$ c metoda sa pre)int mai multe inconveniente dec%t avanta&e.D1rtai*le c s%ntei previ)ibil i c se pot bi)ui pe dvs. :aptul de a %nt%r)ia$ de a nu respecta o fgduial$ c(iar ne%nsemnat$ este o cale sigur de a descrete %n oc(ii unui obsesional i %nc pentru mult vreme. >entru el vei fi aidoma celorlali iresponsabili$ care nu pricep c mersul lumii ar fi mai bun dac am respecta cu toii regulile. Lnui obsesional$ mai mult dec%t oricrei alte persoane$nu %i promitei dec%t ceea ce putei face$ respectai*v fgduielile$ iar c%nd intervine ceva imprevi)ibil$ &ntiinai*1 c%t putei de repede$ mrturisindu*i desluit c s%ntei de)olat. :acei astfel %fic%t pentru el persoana dvs. s fie asociat cuvintelor previ)ibil! i sigur!. 4ci va fi cel mai bun mi&loc de a*1 face s se destind un pic i s accepte mai uor punctul dvs. de vedere.* :acei*le s descopere bucuriile destinderii. 4ele mai multe dintre ele nutresc %n ad%ncul sufletului dorina de a se lsa %n voia lucrurilor$ dorin pe care %ns nu cutea) s i*o recunoasc.D %ncredinai*le sarcini pe msura lor$ %n care defectele! s fie tot at%tea caliti.Lnele sarcini pot fi %ndeplinite ireproabil de obsesionali$ cci obsesionalii vor reuiacolo unde ceilali s*ar nrui de oboseal sau de plictiseal. 4ontabilitate$ procedurifinanciare$ &uridice sau te(nice$ controlul calitii s%nt doar c%teva dintre activitile %ncare obsesionalul se va simi %n largul su$ fc%nd u) de simul ordinii$ ca i decapacitatea de a strui %n efort.''ersonalitile bordeline s%nt asaltate de emoii puternice$ greu de stp%nit$ mai cu seam de stri de furie puternic %mpotriva celorlali$ dar i a propriei persoane. De multe ori$ furia las loc unei stri depresive$ %nsoit de un sentiment de gol i plictis. :a de cei apropiai$ ele formulea) cereri struitoare de iubire i spri&in pe care le alternea) cu evadri brutale$ c%nd li se pare c intimitatea ar fi amenintoare.W Persoana sc&izotipal. %n tulburarea sc&izotip, indivi)ii manifest ciudenii%n g%ndire$ vorbire$ percepie i comportament +cum ar fi fante)iile bi)are sau ilu)iile de persecuie0$ dar nu suficient de severe pentru a fi %ncadrai %n categoria sc(i)ofrenicilor. 1desea s%nt i)olai social$ suspicioi i (ipersensibili la critic.7ndividul nutrete convingeri i percepii bi)are asupra celorlali$ asupra propriei persoane$.i restului lumii. %n societile noastre$ personalitile sc(i)otipale se vor simi atrase de e)oterism$ de religiile orientale$ de