EDINOZAURILORAUTOR JOHN WOODWARD

CONSULTANT DARREN NAISH

i-...=- -

S*a\*\-:S--,

(EKreativ

Tirgu-Mureg, 2020

\-r-fE

P-.nguinRanZomHouse

Aceasti carte a fost publicati in originalde Editura Dorling Kindersley Limited.

Titlul originalThe Dinosaurs BooA

Copyright O Doding Kindersley Limited, 2018Penguin Random House Company

Tladucere in limba romdndCopyright O Editura Kreativ, 2020

Director editorialAndrei Timar

Traducitor din Iimba engleziFlavius Ju;uianu

CorectorMedana Croitoru

TehnoredactorSzakdcs Szabolcs Lehel

ColaboratorSC Design Solutions Consulting SRL

ISBN 978-606-646-804-6

Toate drepturile asupra prezentei editiiapar;in Editurii Kreativ. Nicio parte

a acestei publicalii nu poate fi reprodusd,stocatd sau transmisi in orice formi

.au prin orice mijloace elecrronice, mecanice.

fotocopii, inregistriri sau altele, fhri acordul

scris al Editurii Kreativ.

Comenzi la:tel.: +40 265 250 805

office@editurakreativrowww. editurakreativ.ro

facebook.com/EdituraKreativ

AWORLD OF IDEASSEEAILTHERE ISTO KNOW

Cuvdnt inainteIntroducere

Cronologia vieliiO planeti in schimbare

Tipuri de fosile

Descoperirea fosilelor

Originile vieliiModificiri importante

Evolulie 9i extinclie

Vertebratele

Ce este un dinozaur?

in interiorul unui dinozaur

6

8

8

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

Primele animale

Crcate sA supravieluiasci

Tare ca piatra

TiilobiliiEpoca pegtilor

Pegti blindaliPdmele vietuitoare terestre

Copaci imengi

Imperiul artropodelor

Giganlii zburitoriPrimii amfibieni

Aparilia reptilelor

Dezvoltarea reptilelor

Vanitod flimanzi

30

32

34

36

38

40

12

44

46

48

50

52

54

56

inaintea dinozaurilor

www.dk-com

Epocadinozaurilor

Decolarea

Primele pisiriPesiri gigantice

Ucigagi rapizi

Pterozaurii

58

138

140

L42

744

146

Primii dinozauri

Prosauropodele

Sauropodele

Gituri mobile

TitanozauriiUrme 9i poteci

Stegozaurii

Cozile 9i la ce ajutd ele

Jepi ucigitori.A,nchilozaurii

Cum se apirau dinozaurii

IguanodonfiErbivorele

Hadrozaurii

Creste elegante

Oudle dinozaurilor

Cregele dinozaurilor

Pachicefalozaurii

Ceratopsienii

Cap in cap

Turme gi haite

Primele teropode

Spinosaurizii

AllosauriziiFnlci, dinli 9i col1i

TiranozauriiVdnitorul suprem

OrnitomimozauriiOviraptozauriiBrale gi mdini

Aripi apird.toare

TerizinozauriiGheare asculite

Dromeozaurii

Vulturul cu din!

Dinozauriii9i iau zborul

60

62

64

66

68

72

74

76

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

100

702

10,+

106

107

108

110

712

771

Primii pterozauri

Pterozaurii t6,riti

Priditori la pdndn

Creste colorate

748

150

152

L54

156

Viala din mirile mezozoice

Primele reptile marine

Cozi 9i inotitoareReptilele marine gigantice

Vdnitori ascungi

Aparigiamamiferelor

158

160

762

L64

766

168

O lume nouiPrinpi in chihlimbarPrirnele mamifere

Lenegii gigantici 9i armadillo

Blari. solzi pi lepi\Iarsupialele ime nse

Erbir ore gig'antice

Coame

770

772

174

176

178

180

1.82

184

186

188

190

192

796

797

198

116 Prdditori putemici118 Dimii mamilerelor

120 La atacl

722 Gigangii epocii ,ql-aciare

I24 Primatele

726 Primii oameni

728 Imagini din uecut

130Glosar

Index200

204

208

Piele, solzi pi pene

Vani.tod cu pene

Primele zburitoare

L32

1.34

736

Lumea apelor

Mulqumiri

Cronologia viefiiPovestea Pimdntului poate fi cititi in roci. De-a lungul milioanelor de ani,sedimentele, cum ar fi nisipul sau argila, s-au depus pe fundul lacurilor gimdrilor 9i s-au intirit, formind straturi de roci sedimentare. Fiecare dintreaceste straturi, ce pot conline rtmigilele fosilizate ale organismelor preisto-rice, prezinti, o adevdrati imagine a epocii respective.

in urmi cu 251-200 m.a.

TriasicReptilele domini iumeadintiasic. Din ele se tragpdmii dinozauri, primelereptile zburdtoare ti primelemamifere, care erau putinmai mari decat un fobolandin zilele noastre. Apar cro-codilii 9i broaqtele-festoase,iar mirile sunt populatede reptile marine gigantice.

Moschops

Edaphosauras

In urmi cu 4,6-015

Acest supereon acoperi 90% din is-toria planetei. Sin$rele fiinF de pePdmint pe aproape intreaga duratl a

Precanbrianului sunt organismeleunicelulare marine, cum ar ficianobacteriile. Apoi, reptat, auinceput sn aparn viefuitoare maicomplexe, aqa cum demonstreaziexistenla unor fosile vechi de 600 demilioane de ani ale unor creahiri maimari, in formt de frunzi. Acestemisterioase organisme ediacaranedispar la finele Precambrianului.

) in urmi cu 200-145 m.a.

JuasicIn rceasti epod aparsauropodele erbivore imense,curn ar fi brachiozaurii, dar fteropodele carnivore gigantice care

se hrineau cu ei. Din teropodele dedimensiuni mai mici s au dezvoltatulterior primele pestui. Delerturiles-au redus, iarpidurile de conifere 9ifedgi s-au intins pe intregul Pimant.

Aceasti epoci este mai secetoasd, pddurile find inlocuite de degerturi. Reptilele 9i speciile de animale inrudi-te c! eIe (rlamire !;napide) sunt principalele animalerere.r-e. qpre dFo.ebire de am6bieni. care "u rno,ede roa penrn" a se reprod.Lce. reptiJele ftr oua imper

meabile, pe care 1e pot depune pe uscat. La fina-lul Permjanuluj, ceie mai multe specii

de pe planetn dispardin cauza unei catas

rofe inci necunoscute.

in rocile din Cambrian s-au gisitnumeroase tipuri de fosile. in aceastiperioadi are 1oc o adevarati explozie a

vielii pe Pimant, apdrand primelevietuitoare cu membre,organe de sim1,capete, cochilii etc. Toate grupuril€principale de nevertebrate din zilelenoastre, de la molugte 9i artuopode pinela echinoderme (cun ar fi Helia?ke s),

se trag din Cambrian.

CULORI

inceputurilePlmanh]lui

m.a.

Era P.leozoicn

Era Mezozoicd

EraNeozoici

Milioane de ani

I4)o

li

Helicoplacua

Perioadele geologice

Virsta de 4,6 miliarde de ania Pimantului este impi4iti in erc,

iar acestea,la rindul lor, in perioade.De exemplu, in perioada Jurasiculuiau trdit cei mai mulli dinozauri.Perioadele sunt numite dupitipurile de roci sedimentare, fiecare

dintre acestea avdnd fosile diferite.

) in urmi cu 145-66 m.r.Cretacicin aceastl perioada traiesc

dinozauri carnivori, cumar f. Tymnnuaarus Rex, drii cerntopsieni erbivori, care

aveau coarne, ciocuri g sulerc nari,lepoase. La finele Cretacicului are loco noul e{ctinclie ln masi, in urmacereia dispar cele mai multe animalepreistorice, inclusiv to! dinozaurii,cu exceplia cetorva specii de pdsiri.

Sigt aia

NeogenMamiferele 9i piseri1e se dezvolti, ajungindla formele pe care 1e

cunoa em astnzi. Strt-mofii nottri incep sd

neargi pe doui picioa-re, renungad la traiulin copaci in lavoarea

celui pe peguni.

Strimosii nogtri continulse evolueze. Creierele lordevin tot mai mari, incepsi constnlias.d unelte totmai complicate pentruvanitoare, descoperifocul, construiesc locuin

te, i$i croiesc haine gi

planteazn cele dintniculturi agricole.

cu 66-23 m.a. (Paleogen

Disparilia dinozaurilor pernitedeaoltarea mamiferelor, care 1e iau

1ocul9i evolueazi, ajungand de lemici animale nocturne ]a numeroase

$ variate specii, ntat terestre cat 9imrrine, inclusiv erbivore gigantice,cum ar 6 acest Chalicotherium dinim€inea din stanga, care i9i folo-

sea bralele lungi pentru a apucaramurile inalte ale copacilor.

TMagnolie

Triceratops

CarboniferAceasti perioadn se nume$te asdel

datoritd depozitelor de cnrbune da

DevonianEste epoca de aur a pe*ilor, care domi-

n; mirile Cei mri mari dintre ei suntplacodermii, pegti cu ft1ci 9i coryuri

ncoperite cu o adevirati armurttend din acegti ani- Pimintul este

acoperit cu pndud imense,lo-cuite de miriapode gigantice,

insecte enorme. asemlnitoareunor libelule 9i amfibieni timpu-ri1, evolua! din pegtii din Devo

nian. Rimngile1e fosilizate ale

acestor piduri nu sunt altceva

d€cat cirbunii din zilele noastre.

din placi osoi"e.

Rolfosteus

-li

i'' .'tOrdowicianCea mai mare parte a planetei, inclusiv ceea

ce uherior va deveni America de Nord. esre

acoperita de ape calde, in crre inoati ne-numdrali trilobi!. Aceste crearuri ase

mindtoare plduchilor de lemn actualire mitc, pe tundul apelor sau inoariasemenea crevegilor. Tot acum apar

ii primii pegti 9i st€l€ de mare,

iar pe uscat rnsar primele plante.

Reciturile de corali se dczvolti,adipostind primii pegti osogi.

Apar 9i primii pe i cu ftlciputernice, caprbile sn mugte.

Plnntele rimen mici, insi ince-pe si se dezvolte lesutul vascular

ce transportn apa de la ridncini,ccea ce va duce ulterior la apa-

rilin primilor copaci.

Uintatheriam

Fosile de trilobiti Baragwanathia

O planetil,in schimbare

Dacd" ai putea sd cildtoregti inapoi in timp p6.ni inMeznzoic (epoca dinozaurilor), Pimdntul fl s-ar pd.rea

o planeti complet diferiti. Continentele ar avea afteforme, temperaturile ar fi mai ridicate 9i ai intdlninumai specii de plante gi de animale preistorice ciudate.Dinozaurii gi celelalte animale inrudite cu acegtiaau dominat planeta timp de aproape 200 de milioanede ani, impd.rlili in trei perioade, fiecare cu plantele

9i animalele sale distincte: Tiiasic,Jurasic ai Cretacic.

Coelophltsis

Pnmarltul in urmn cu 251-200 de nilioane de ani

Lumea din TiiasicLa inceputul acestei perioade, toate continentele actuale erau

unite infi-unul singur, numit Pangaea. lnteriorul sd.u era degertic,insd. pe coaste era o climi umedd, ce a permis aparilia unor

pnduri de Gingko biloba gi ierburi imense, cum ar fi coada-calului. Acum apar cei dintdi dinozauri, animale carnivore mici,

cu doui picioare, dar 9i erbivore cu dinJi mari, cum ar fiPlacerias, specie inru&ti cu primele mamifere.

Pnmantrl in u.mn cr 200-145 de milioane de ani

Lumea din JurasicIn urma acliunii fo4elor r,rrlcanice din interiorul planetei,supercontinentul Pangaea s-a rupt in doui bucili masive.

Aerul umed de deasupra mlrilor a format nori, care au adus

ploi in interiorul continentelor, permilAnd astfel pddurilorsi. inlocuiasci zonele degertice. Dinozaurii domini uscatul,apirdnd unele specii gigantice, cum ar fi Barapasaurus,

un erbivor cu ginrl lung. Tot acum apar gi primii dinozaurizburitori cu pene, cum ar fi Archaeopterlx, un animalpdditor aseminitor pisirilor actuale.

o

Io

Alxasa'ltus Archaednthas

Lumea din CretacicDeriva continentelor a contifluat, acestea migcdndu-se spre

poziliile lor actuale cam cu viteza cu care cresc unghiile tale(circa 0,1 mm/zi). \Gchea vegetaie a fost inlocuiti de plantelecu flod, apirute pentrr prima oari inJurasic. Dinozaurii ating

apogeul, existind nenumirate specii, de la Velociraptor, uncarnivor de talie mici ce avea la picioarele din spate gheare

puternice, aseminitoare unor pumnale, pdnd La ALxasaurus,

un erbivor acoperit cu pene.

Plmantul in trmncu 145-66 de milioanede ani

-iPrimii dinozauri

Eoroptor oveo doud tipurl d€

dinli, dovodd cd mAnco otatplonte, c6t Si orimol€ mici.

o,,o

Croniul lung tiingustqveo Jdlci cu dinlimori, zimloli, odop-toli pentru m6ncotulcdrnii

idN

lJ

Ar

deget€, insd nurnoitrei dintre ocesteo

oveou gheore.

Nyasasaurus

Din couzd cd nu ovem nicio Josildcompletd de Ngososourus, nu gtim

docd ocest onlmol €ro sou nu un

dlnozour odevdrot

Degi &nozaurii au fost printre cele mai rnari gimai spectaculoase animale din istoria planetei,inceputurile lor au fost umile. In urmi. cu circa240 de milioane de ani, in Tiiasicul timpuriu,cele mai mari reptile erau archozaurii, animaleaseminltoare crocodililor. Printre rudele lor se

regXseau creaturi cu corpuri zvelte 9i picioarelungi, cum ar fi Marasuchus, un carnivorbiped de numai 70 de cm inil$me. Silesaurusera ceva mai mare 9i mai aseminitor viitorilordinozauri gi avea o dieti omnivori. Acesteanimale ugoare 9i agile erau strAns inrudite

Primii dinozauri 9i rudel€ lor apropiate erau cu toliirc\ozauri.Inrrur ir aveau J.eleati ca-acreti<ticj -

pic:orre lungi,.irur" .ub co-p. un lrup agil si .r,niicu mufte spalii goale , este greu de dilerenliat undese termini rrhozaurii r: urd. ,rcep dirozaurii.

Acest strdmo! ol primilordinozouri oveo un corp

Joorte inqust Si utor.

Thecodontosourus oveo

o lunglme d€ oproope2 metri Sl !n corp robust.

acegtia au evoluat atat carnivore specializate(Herrerasaurus), cAt qi erbivore (Thecodon-tosaurus). Ace;tia au fost strimogii giganticilordinozauri care vor domina planeta in urmitorii

St7esourtts

Membrele onterioore scuneorotd cd ocest onimoL olergo

pe piciooree d n spote, oseme-

neo primilor dinozouri.

Degi pdgeo pe tooie cel€

potru picioore, cel moi

probobi Sllesourus se puteo

ridico pe c€ e din spote.

Fosilele

de Eoraptor sunt

printre cele rnai vechi

fosile de dinozauri

descoperite piniin prezent.

cu Nyasasaurus, despre care se crede cl ar fi unuldintre primii dinozati adevdrali. Cea dintdispecie de dinozauri, Eoraptor, a triit acum 230de milioane de ani, fiind ce1 mai probabil omni-vore care consumau o game largi de hrani. Din

Unul dintre oosel€ dinporteo de jos o picloo-relor dinozourilor ero

Joorte sublire.

140 de milioane de ani. 6l

ProsauropodeleFosilel€ ocestui prosouropod gigontic

ou Jost descoperite in provincioorgentiniond Lo Riojo.

intreogo greutote o dinozouru ui se sprljineo pe picioore e

posterloore puternice.

La pulin timp dupi aparilia lor, la mijloculTiiasicului (in u rrn| qr 230-225 de milioanede ani), dinozaurii au inceput si se &versiffce inspecii cu moduri de viagi diferite. Unele erbivoreau cd.pdtat un git lung, care le ajuta si ajungi laramurile copaciloq insi capetele 1or au rimas mici.

Rdmdti!ele Seitood(,,nronstrul nisipuri ol'in lmbo Novojo) ou Jostd€scoperlte l6ngd More e

Conlon (SuA).

4'o

Fd clle sa e oveou dinli mici,in Jormd deJrunzd, cu morginizimtote, odoptoti penrru tdiereove9eto!i€i.

lr

N

tl

Gatul lung Jijexibil iip€rmiteo onimoLuluisd ojungd lo Jrurzel€

copocior.

Seitadd

Coodo lungd ti greo ojutolo echi ibroreo dinozourului

otunci c6nd ocesto se ridlcopentru o ojunge lo Jrunzele

copocilor.

Saturnalia, unui dintre primii dinozauri, era unanimal de numai 1,8 metri lungime, insi pinila finele Tiiasicului vom avea animale imense,Riojasaurus atingdnd o lungime de 10 metri 9igreutatea unui elefant. Acegti dinozauri au foststrimogii enormelor sauropode, din acest motiv

Acest dinozour suplu Si u9or,

de 2 metri lungime, ero Lrnul

dintre cele moi mici

Este posibil co pi€ eo so sd

j ovut un mod€l cu dungi,core sd-i permitd sd se

comuleze in urnbrele din

pdduriLe triosice.

fiind numigi Tras auropode. Ei mergeau pe douipicioare, i9i foloseau cozile enorme pentru a se

echilibra gi membrele anterioare scurte pentrua aduna mincarea. Plateosaurus putea prindeobiecte cu membrele anterioare, avAnd - pe lingdcele patru degete normale - 9i un deget mare

de mdrimeo unui col,

descoperit in Chino, ero

innrdit .L Ploteosounrs

Membr€Le onteriooreputernic€ erou Jolosilepentru o troge crengilecu Jrunze pand o botulonimolului.

+,,

puternic, cu gheari, folosit probabil pentrua se apira. Filcile sale se inchideau asemenea

unei foarfeci, permijandu-i si taie astfel frunzele,iar sistemul siu digestiv era de mari dimensiuni,astfel incAt si poati extrage cet mai multi energie

din materia vegetali fibroasi.

k*.^

USor Si o9il, Soturnollo puteoolerqo prin pddurile d€nse,

osemeneo unui curcon

sdlbotic din zileLe noosve.

Sauropodele

in Americo de Nord ou Jostdescoperite rnulte Josile binepdstrote d€ Comorosaurus.

in stomocul gigontic

cantitote de Jrunze.

Sauropodele au fost cei mai mari dinozauri dinistorie, av6.nd corpuri de mirimea unui autobuz gicozi gi gituri foarte lungi. Aceste animale erauerbivore care ciutau incontinuu mi.ncare. Primelesauropode au apirut acum 200 de milioane de ani,{iind foarte asemd.ni.toare cu Barapasaurus. Spre

lvlembrele onterioor€ sunt

Joorte puternice, ostjelinc6t sd pootd suslinegreutoteo imersdo corpului.

Boroposourus oveo o ungirnede circo 18 metri Sl trdio in

pddurile din lndio.

Oose e membre or

odevdrote coloonede spruin.

-a-

+o

Mu5chii coopselor ercuneobilnuit de puternici,

ocest onlmol put6nd,probobil, sd oveoscd

cu plcioorel€ din spotepentru o se opdro.

Acest dinozour sPm,ind

cu o giroJd, ovand un copmic a copdtul unui 96tJoorte lung, ce-i permiteosd consur.e incluslv Jrurzeledin varjLrl copocilor.

of$9

an*"de

deosebire de strimogii 1or, prosauropodele, ei i9ifoloseau membrele anterioare ca o a doua perechede picioare, a9a ci ,,pa1mele" 1or s-au transformatin tn1pi. Chiar 9i aga, mulf dintre ei se puteau ridicape picioarele din spate pentru a ajunge la vArfurilecopacilor. Al1ii, cum ar fi Sauroposeidon sau&

Brontomerus ero un sauropod

mocronorlon onlmol cu un nos

Joofte mor€ in comporolie cu

Gura in Jormd de opotdoveo sute de dinli.

Tepii extr€m de lungi de

pe gat put€ou f JoLosilipertru irnpreslonoreo

rivolilor sou o Jeme elor. (h

oo

o,oh Giraffatitanera de doui orimai inalt decit

o gira.ft.

Acest souropod oveo locopdtul cozli o odevdrotd

batd cu !epi, folositd pentrua se opdro de durmoni.

Membrele onterioore ole

unui GirolJotiton ov€ou

o iungim€ n€obignuitd,p€rmiiandu-i onlmolului

sd ojungd lo obiecre

Joorte inolte.

o cocdd Joortelungd, osemdnd-

toore unui bici.

Picioore e Joorle

rrupul greu c6tpotru eleJonli

Giraffatitan, aveau membre anterioare foarte lungi,care 1e ridicau umerii mult peste 9olduri. Astfelputeau ajunge la inXllimi mari {hri si fie nevoie sd se

ridice in doui picioare. Dinfi simpli ai sauropodelor

erau adaptali pentru mugcarea 9i smulgerea fir:Lnzelor

din pomi, insi nu gi pentru mestecarea 1or. Ei inghi-

leau fitnzele intregi, acestea fiind apoi procesate

de sistemele lor digestive imense . Citeva sauropode,

cum ar fi Nigersaurus, aveau dinf mai complecgi inpartea din fali a boturilor lor 1argi. Se pare ci acegtia

erau folosifi pentru a culege plantele de 1a nivelulsolului.

I

Amdrgasaurvs Saxroposeidon

odultl