catalÀ catalana
TRANSCRIPT
VIU
RE
A C
ATA
LUN
YA. A
PR
EN
EM
CA
TAL
À d
es
de
l ro
ma
nè
s -
VIURE A CATALUNYA. APRENEM CATALÀ des del romanès
Col.lecció APRENEM CATALÀ DES DE... 1
2
3
4
5
Pròxims títols:
A LOCUI ÎN CATALUNYA.
SĂ ÎNVĂŢĂM CATALANAîn comparaţie cu româna
A LO
CUI Î
N CA
TALU
NYA.
SĂ
ÎNVĂ
ŢĂM
CAT
ALAN
A ÎN
CO
MPA
RAŢI
E CU
RO
MÂN
A
ISBN 978-84-393-8228-7
9 7 8 8 4 3 9 3 8 2 2 8 7
© Secretaria per a la Immigració(Departament d’Acció Social i Ciutadania)Secretaria de Política Lingüística(Departament de la Vicepresidència)
Textos: Associació Punt d’IntercanviJordi Font, Berta Fortiana, Rosabel Ganyet
Traducció i adaptació lingüística i cultural: Associació Punt d’Intercanvi (Irina Şipeţean)
Àudio: ADB Studio
Permesa la reproducció, sempre que se n’esmenti la procedència i no es faci amb finalitats comercials.
1a edició: gener 2010ISBN: 978-84-393-8228-7Tiratge: 10.000 exemplarsDisseny: INDICAProducció: CajúDipòsit legal: B-4656-2010
Col·lecció APRENEM CATALÀ DES DE...
VIURE A CATALUNYA. APRENEM CATALÀ des del romanès
A LOCUI ÎN CATALUNYA.
SĂ ÎNVĂŢĂM CATALANAîn comparaţie cu româna
Tota la informació que conté aquest CD està disponible en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
Si esteu interessats a fer cursos de català poseu-vos en contacte amb el Consorci per a la Normalització Lingüística a través de la pàgina web: http://www.cpnl.cat/
BENVINGUTS I BENVINGUDES A CATALUNYA
5 - 7
INFORMACIÓ BÀSICA
15 - 35
CATALÀ, LLENGUAD’ACOLLIDA
37 - 151
153 - 207
9 - 13
MATERIALS PER A
L’ACOLLIMENT LINGÜÍSTIC
37 - 151
153 - 207
5 - 7
15 - 35
9 - 13
http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
http://www.cpnl.cat/
Toate informaţiile pe care le conţine acest CD sunt disponibile în catalană şi în română, pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:
Dacă doriţi să faceţi cursuri de catalană, luaţi legătura cu Consorţiul pentru Normalizare Lingvistică, prin intermediul paginii web:
MATERIALE PENTRU
ÎNTÂMPINAREA
LINGVISTICĂ
INfoRMAŢII dE bAzĂ
CATALANA, LIMbĂ dE ÎNTÂMPINARE
SĂ ÎNCEPEM SĂ VoRbIM
bINE AŢI VENIT ÎN
CATALUNYA!
5
BENVINGUDES A
CATALUNyA!
BENVINGUTS I
bINE AŢI VENIT ÎN
CATALUNYA!
6
Benvinguts i benvingudes a Catalunya!
El Govern de Catalunya treballa per promoure la convivència
lingüística en l’àmbit públic i per garantir l’acollida de les per-
sones nouvingudes. L’objectiu del Govern és aconseguir que
el català sigui llengua comuna i de cohesió social compartida
per tota la ciudadania.
Per aquest motiu, la Secretaria de Política Lingüística i la Se-
cretaria per a la Immigració us oferim aquest material que us
ajudarà a relacionar-vos amb la resta de ciutadans i ciutada-
nes que viuen a Catalunya. L’aproximació a l’aprenentatge de
la llengua catalana i als nostres costums de ben segur que us
serà útil.
Finalment, volem reconèixer l’esforç que feu per aprendre la
nostra llengua, el català, que també serà la vostra. Us agraïm
que hàgiu triat formar part de la nostra societat i que hàgiu
volgut que Catalunya sigui, també, el vostre país.
Secretaria de Política Lingüística Secretaria per a la Immigració
7
Guvernul Catalunyei depune eforturi pentru promovarea convieţuirii lingvistice în domeniul public şi pentru a garanta buna întâmpinare a nou-veniţilor. Obiectivul Guvernului este de a reuşi ca limba catalană să fie limba comună şi de coeziune socială, folosită de către toţi cetăţenii.
Din acest motiv, Secretariatul Politicii Lingvistice şi Secretaria-tul pentru Imigrare vă oferă acest material care vă va ajuta să stabiliţi legături cu restul cetăţenilor care locuiesc în Catalunya. Cu siguranţă învăţarea limbii catalane şi cunoaşterea obiceiurilor noastre vă vor fi de folos.
În ultimul rând ne exprimăm aprecierea faţă de efortul pe care îl faceţi pentru a ne învăţa limba, catalana, limbă care va fi de ase-menea a voastră. Vă mulţumim pentru că aţi ales să faceţi parte din societatea noastră şi pentru dorinţa ca ţara noastră, Catalun-ya, să fie şi ţara voastră.
Secretariatul Politicii Lingvistice Secretariatul pentru ImigrareSecretaria de Política Lingüística Secretaria per a la Immigració
bine aţi venit în Catalunya!benvinguts i benvingudes a Catalunya!
MATERIALS PER A L’ACOLLIMENT LINGÜÍSTIC
MATERIALE PENTRU
ÎNTÂMPINAREA
LINGVISTICĂ
10
Aquests materials proporcionen un primer contacte amb la llengua catalana, alhora que permeten entendre i practicar frases quotidia-nes, tot facilitant les comunicacions amb la societat d’acollida.
Els materials estan dividits en tres apartats:
El primer apartat es diu “Informació bàsica” i tracta de continguts que s’emmarquen en els títols: La llengua catalana, L’alfabet català, La llengua catalana vista des de la llengua romanesa i Alguns as-pectes culturals de la societat catalana.
MATERIALSPER A
L’ACOLLIMENTLINGÜÍSTIC
11
Aceste materiale oferă un prim contact cu limba catalană, şi în acelaşi timp permit înţelegerea şi exersarea unor propoziţii de zi cu zi, care uşurează comunicarea cu societatea de întâmpinare.
Materialele sunt structurate în trei părţi:
Prima parte poartă numele de informaţii de bază şi conţine informaţii rezumate în titlu, limba catalană, alfabetul catalan, limba catalană din perspectiva limbii române şi câteva aspecte culturale ale societăţii ca-talane.
MATERIALE PENTRU
ÎNTÂMPINAREA
LINGVISTICĂ
12
El segon apartat es diu “Català, llengua d’acollida”; conté deu lliçons de català inicial que tracten de temes relacionats amb la vida quoti-diana. Aquests temes són:
Les persones
Els llocs
La casa i l’entorn
Les hores i els dies
La feina
El mercat i les botigues
El menjar
Els serveis
La salut
El lleure
En cada lliçó trobareu uns diàlegs breus i un vocabulari relacionat amb el tema que podreu escoltar i repetir per repassar la lliçó.
El tercer apartat es diu “Comencem a parlar”; conté diàlegs sobre els mateixos temes anteriors, però amb més aprofundiment.
13
A doua parte se intitulează Catalana, limbă de întâmpinare, şi conţine zece lecţii de catalană pentru începători, despre teme legate de viaţa de zi cu zi. Aceste teme sunt:
oamenii
Locurile
Casa şi lucruri relaţionate
orele şi zilele
Munca
Piaţa şi magazinele
Mâncarea
Serviciile
Sănătatea
Timpul liber La fiecare lecţie veţi găsi scurte dialoguri şi un glosar legat de tema respectivă, pe care veţi putea asculta si repeta pentru a recapitula lecţia.
A treia parte se intitulează Să începem să vorbim. Conţine dialoguri legate de temele anterioare, dar mai aprofundat.
15
INFORMACIÓ
BÀSICA
INfoRMAŢII dE bAzĂ
16Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
LA
LLENGUACATALANA
LIMbA
CATALANĂ
Limba catalană este o limbă romanică, la fel ca franceza, spaniola, ita-liana, româna şi portugheza, printre altele. S-a format între secolele VII şi IX. În prezent se vorbeşte, în cadrul statului spaniol, în Catalunya, în Insulele Baleare şi în Valencia; în afara Spaniei se vorbeşte în Andora, în departamentul francez din Pirineii Orientali şi în Alghero, pe insula italiană Sardinia. În prezent există aproximativ 9 milioane de vorbitori.
Catalana este limba proprie Catalunyei şi este limbă oficială, împreună cu spaniola.
Este importantă cunoaşterea limbii şi a obiceiurilor societăţii de primire, pentru că, în măsura în care este înţeleasă noua limbă, comunicarea este mai uşoară şi este mai uşor să se stabilească relaţii personale, fapt care are efecte benefice reciproce.
Poporul catalan este, istoric vorbind, un popor care a găzduit persoane cu limbi şi culturi diferite, motiv pentru care întâmpină cu plăcere oame-nii care au ales să locuiască în această ţară, şi care fac eforturi pen-tru cunoaşterea şi împărtăşirea obiceiurilor şi a limbii noastre, catalana, chiar dacă la început e mai greu. Vă invităm să folosiţi limba catalană şi vă oferim un set de fraze care vă vor fi de ajutor la început, până când o veţi învăţa.
17Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
Dacă nu aţi înţeles bine ceea ce vi s-a spus, puteţi spune:
M’ho pot repetir, si us plau?Puteţi să repetaţi, vă rog?
Pentru a spune să nu vi se vorbească prea repede, puteţi spune:
M’ho pot dir més a poc a poc, si us plau?Puteţi să îmi spuneţi mai rar, vă rog?
Pentru a spune că sunteţi aici de puţin timp, puteţi spune:
Fa poc temps que he arribat, pot parlar més a poc a poc?Sunt de puţin timp aici, puteţi să vorbiţi mai rar?
Astfel, oamenii care vorbesc catalană vor putea respecta timpul nece-sar fiecăruia pentru a înţelege, fără să trebuiască să schimbe limba de comunicare.
La fel ca şi româna, catalana este o limbă care are diferite dialecte. Ma-terialele pe care vi le prezentăm sunt concepute în varianta standard a catalanei, ţinând cont de registrul oral al vorbitorilor când o vorbesc.
18Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
ALfAbETUL
CATALAN
Aşa cum am menţionat înainte, catalana este o limbă romanică ce pro-vine din latină.
Alfabetul catalan are douăzeci şi şase (26) de litere: cinci (5) vocale şi douăzeci şi una (21) de consoane.
Catalana are 5 vocale A, E, I, o, U, în timp ce româna are 8. Dintre aceste 8 vocale, 2 se pronunţă la fel.
În continuare vom vedea câteva exemple de sunete asemănătoare în-tre cele două limbi:
Sunetul literei Ă (mănânc, cădere, a lăsa etc.) seamănă cu sunetul oricărui A sau E atonic din catalana orientală, aşa numita vocală neutră. Se întâlneşte în cuvinte catalane ca:
CAFETERIA VEGADA CARRETERA CAFENEA DATĂ ŞOSEA
19
Consoanele catalane sunt:
b C d f G H J K L M N P Q R S T V W X Y z
Iar alfabetul catalan complet este acesta:
A b C d E f G H I J K L M N o P Q R S T U V W X Y z
Majoritatea consoanelor se pronunţă la fel atât în catalană, cât şi în română. Cele care se pronunţă diferit sunt: H şi J. În română, S este me-reu surdă, în schimb în catalană poate fi surdă sau sonoră. În afară de acestea mai există încă două: Ş (pronunţată /sh/) şi Ţ (pronunţată /tz/).
În catalană, H este mut, iar V şi b se pronunţă în majoritatea cazuri-lor la fel. R la sfârşit de cuvânt nu se pronunţă aproape niciodată în catalană, dar în româneşte da.
Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
20
În catalană întâlnim grupuri de consoane care se unesc pentru a forma anumite sunete. De exemplu:
- L·L, numit L geminat, care nu există în româneşte, pronunţat ca două L consecutive, în cuvinte ca:
SOL·LICITUD SOLICITARE PARAL·LEL PARALEL IL·LUMINAR A LUMINA
- LL, de exemplu în cuvinte ca:
TALLAR TĂIA TOVALLOLA PROSOP LLOC LOC
Sunetul acestui grup de litere nu are echivalent în româneşte.
- NY, ca de exemplu în:
SENYORA DOAMNĂ COMPANY COLEG ANY AN
Acest sunet se pronunţă foarte asemănător cu sunteul NI: CATALUNYA / CATALUNIA.
21
- TX sau IG (ambele forme au aceeaşi valoare fonetică). De exemplu:
DUTXA DUŞ DESPATX BIROU MAIG MAI MIG MIJLOC
Acest sunet nu are echivalent în româneşte.
- IX, sună aproximativ ca în grupul ”IŞ”:
PEIX PEŞTE CAIXA CUTIE / BANCĂ QUEIXAL MĂSEA
22
LA LLENGUA
CATALANA VISTA DES DE LA
LLENGUA ROMANESA
Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
LIMbA CATALANĂ VĂzUTĂ dIN DIN PERSPECTIVA LIMbII RoMÂNE
• SUbSTANTIVUL
Genul
Româna este una dintre puţinele limbi romanice care au trei genuri: masculin, feminin şi neutru. Spre deosebire de română, catalana are doar două genuri: masculin şi feminin. În general, genul cuvintelor în româneşte nu e acelaşi cu genul cuvintelor din catalană. De multe ori un cuvânt care e neutru în româneşte, în catalană este feminin, şi mul-te substantive masculine în catalană, în româneşte sunt feminine.
HOME (masculin) / DONA (feminin) BĂRBAT (masculin) / FEMEIE (feminin)PLÀTAN (masculin) / POMA (feminin) BANANĂ (feminin) / MĂR (neutru)ARMARI (masculin) / PARAULA (feminin) DULAP (neutru) / CUVÂNT (neutru)
23
Substantivul
În catalană, pluralul se formează în general adăugând terminaţia -s la cu-vintele de gen masculin şi terminaţia -es la cuvintele de gen feminin, deşi trebuie menţionat că există excepţii şi unele forme de plural neregulate.
HOMES / DONES BĂRBAŢI / FEMEI PLÀTANS / POMES BANANE / MERE ARMARIS / PARAULES DULAPURI / CUVINTE
O altă diferenţă importantă între cele două limbi este existenţa cazu-rilor în limba română; cuvintele îşi schimbă terminaţia după funcţia sintactică pe care o au în propoziţie. În catalană, în schimb, nu există cazurile substantivului, iar cuvintele nu se declină.
Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
24
• ARTICoLUL
În catalană, la fel ca în română, se folosesc articolele hotărâte şi nehotărâte, care se acordă în gen şi număr cu substantivul determinat. În catalană, atât articolul hotărât, cât şi cel nehotărât se aşează înain-tea cuvântului:
EL NOI / ELS NOIS BĂIATUL / BĂIEŢII LA NOIA / LES NOIES FATA / FETELE UN PLÀTAN / UNS PLÀTANS O BANANĂ / NIŞTE BANANE UNA POMA / UNES POMES UN MĂR / NIŞTE MERE
Contragerea
În catalană, articolele hotărâte EL şi LA se contrag când cuvântul care urmează începe cu vocală sau cu h; există însă unele excepţii: când cuvântul începe cu i sau u atonic, articolul LA nu se contrage. Astfel, vom spune:
EL + ARBRE → L’ARBRE COPACULEL + HORITZÓ → L’HORITZÓ ORIZONTULLA + ESTATUA → L’ESTÀTUA STATUIALA + IDEA → LA IDEA IDEEALA + HISTÒRIA → LA HISTÒRIA ISTORIA LA + ÚNICA → L’ÚNICA UNICA
25
Pe de altă parte, articolele hotărâte EL şi ELS se contrag împreună cu prepoziţiile A, dE şi PER. Contragerile care rezultă sunt AL, ALS, dEL, dELS, PEL, PELS:
ESCRIURE A + EL PARE → ESCRIURE AL PARE (A SCRIE TATĂLUI)ESCRIURE A + ELS AMICS → ESCRIURE ALS AMICS (A SCRIE PRIETENILOR)EL LLIBRE dE + EL GERMÀ → EL LLIBRE dEL GERMÀ (CARTEA FRATELUI)LA CASA dE + ELS PARES → LA CASA dELS PARES (CASA PĂRINŢILOR)VA PER + EL CARRER → VA PEL CARRER (MERGE PE STRADĂ)VA PER + ELS CAMINS → VA PELS CAMINS (MERGE PE DRUMURI)
26
• PoSESIVUL
Posesivul în catalană se acordă mereu în gen şi număr cu obiectul posedat. De exemplu:
EL CoTXE DE L’ELENA → EL SEU COTXE MAŞINA ELENEI MAŞINA EI
LA CAdIRA D’EN JOAN → LA SEVA CADIRA SCAUNUL LUI JOAN SCAUNUL LUI
27
• PRoNUMELE SLAbE (fEbLES)
În catalană există nişte pronume numite pronume slabe (febles), care pot substitui atât prepoziţia, cât şi elementul substantival. Dintre aceste pronume, în limba română există doar echivalentul pronumelui -Ho. De exemplu:
Pronumele - EN
MENJO PATATES → EN MENJOMĂNÂNC CARTofI MĂNÂNC
AGAFO TRES ENTRAdES → N’AGAFO TRESIAU TREI bILETE IAU TREI
Pronumele - HO
PORTA’M AIXÒ → PORTA’M-HoADU-MI ACEL LUCRU ADU-MI-L
FES EL QUE ET dIC → FES-HoFĂ CE-ŢI SPUN FĂ-O
Pronumele - HI
PENSA EN LA NoTÍCIA → PENSA-HIGÂNDEŞTE-TE LA ŞTIRE GÂNDEŞTE-TE (LA ASTA)
VAIG A bARCELoNA → HI VAIGMERG LA BARCELONA MERG (ACOLO)
28
• VERbUL
În româneşte există patru conjugări verbale. În catalană există trei, care sunt:
verbele terminate în AR: CAMINAR (A MERGE PE JOS)
verbele terminate în ER: NÉIXER (A SE NAŞTE) sau în RE: VEURE (A SE REVEDEA)
verbele terminate în IR: CONDUIR (A CONDUCE)
în timp ce în română sunt verbele terminate în -A, -EA, -E şi -I / Î.
Între timpurile indicativului, trebuie menţionat că limba catalană are două forme de trecut care în română se traduc cu acelaşi timp grama-tical: pretèrit perfet perifràstic şi pretèrit indefinit:
VAIG FER VAIG PREGUNTAR VAIG ESCRIURE HE FET HE PREGUNTAT HE ESCRIT
Ambele se traduc prin:
AM FĂCUT AM ÎNTREBAT AM SCRIS
În română, acest timp se numeşte Perfect Compus, şi se foloseşte atât dacă acţiunea are loc azi sau săptămâna aceasta, cât şi dacă a avut loc anul trecut sau acum două luni.
29
• ASEMĂNĂRI ŞI dIfERENŢE LEXICALE
Limba română şi limba catalană au multe asemănări lexicale. Aceste asemănări conduc la originea comună a celor două limbi, din moment ce ambele sunt limbi romanice.
- Câteva exemple de cuvinte comune în cele două limbi:
NOU, FOC, JOC, CAP, NAS, DIAMANT, OU, VIU, MORT
- Câteva exemple de cuvinte asemănătoare ca formă şi apropiate din punct de vedere sonor.
A PROP APROAPE EXEMPLE EXEMPLU FINESTRA FEREASTRĂ ANY AN NUMERO NUMĂR INCENDI INCENDIU MOLT MULT RIU RÂU
30
ALGUNS ASPECTES CULTURALS DE
LA SOCIETAT CATALANA
Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
CÂTEVA ASPECTE CULTURALE ALE SoCIETĂŢII CATALANE
Multe nume de familie româneşti se termină cu sufixul “-escu”, care era un patronimic. De exemplu, “Petrescu” însemna fiul lui Petre. Numele de familie cele mai frecvente sunt “Ionescu” (fiul lui Ion) şi “Popescu” (fiu de preot - ţinând cont de faptul că preoţii ortodocşi se pot căsători). În Catalunya, numele de familie terminate în “-is” provin de asemenea dintr-un patronimic, ca Llopis, Peris sau Gomis. Toţi oamenii au aici 2 nume de familie, iar primul este numele de familie al tatălui, pe când al doilea este al mamei. În România, în schimb, se foloseşte doar numele de familie al tatălui.
1. oamenii1. Les Persones
31
2. Locurile2. Els llocs
Mijloacele de transport public, atât în Catalunya, cât şi în România sunt autobuzul şi trenul, iar în oraşe, metroul şi tramvaiul. Mijlocul de transport public cel mai folosit în România este autobuzul, care opreşte în toate staţiile, chiar dacă nimeni nu urcă sau coboară. Biletele se pot cumpăra doar de la ghişeele care se află în unele staţii, în timp ce în Catalunya se pot cumpăra şi în autobuz, şi e necesar să se facă semn cu mâna sau să se apese pe buton pentru ca autobuzul să oprească, dacă vrem să urcăm sau să coborâm.
3. Casa şi lucruri relaţionate3. La casa i l’entorn
În Catalunya unele clădiri au, deasupra parterului, un nivel care se numeşte în catalană entresòl (mezanin), şi altul numit principal; după acestea urmează etajul întâi, al doilea etc. Ultimele etaje se pot numi àtic (în româneşte cu acelaşi nume, deşi este un cuvânt rar folosit) şi sobreàtic (care nu are traducere). În mod obişnuit acestea sunt aparta-mente mai mici decât în restul clădirii şi au o terasă. În Catalunya clădirile se numerotează în mod corelativ, iar în general numerele impare se află pe o parte a străzii, iar cele pare pe cealaltă. În România clădirile se numerotează în acelaşi fel şi majoritatea au mai multe scări.
Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
32
4. orele şi zilele4. Les hores i els dies
În catalană felul de a spune cât e ceasul este pe SFERTURI DE ORĂ. Se spun înainte sferturile din ora care urmează şi nu din cea care a trecut, cum se spun în româneşte. De exemplu,
4.15 h spunem UN QUART DE CINC 5.30 h spunem DOS QUARTS DE SIS
6.45 h spunem TRES QUARTS DE SET
7.00 h spunem LES SET EN PUNT sau LES SET
Felul de a spune cât e ceasul e puţin diferit în româneşte. Deşi nu se foloseşte cuvântul ”sferturi”, când e vorba despre ”şi un sfert” sau ”şi jumătate”, se spune raportându-se la ora trecută. Se spune, de exemplu, ”patru şi un sfert” sau ”cinci şi jumătate”. Pe de altă parte, când vrem să spunem ”fără un sfert” ne raportăm la ora care urmează, asemănător cu catalana.
33
5. Munca5. La feina
În Catalunya, cu excepţia magazinelor, a sectorului turistic şi a servicii-lor publice, majoritatea oamenilor lucrează de luni până vineri şi toată lumea are o lună de concediu. Norma de lucru între un sector sau altul este diferită.
În mod normal, norma este împărţită, respectiv se lucrează câteva ore dimineaţa, după aceea se ia pauza de prânz, după care se lucrează din nou după-masă. Pauza de prânz poate să dureze până la două ore. În România, a lua pauza pentru masa de prânz nu e un obicei general. De multe ori se ia masa de prânz atunci când oamenii ies de la lucru, sau în timpul programului se ia o gustare. Programul de lucru începe în jur de ora 7 şi durează până în jur de ora 17 sau 18. Chiar dacă se ia o pauză pentru prânz, românilor li se pare ciudat să aibă la dispoziţie mai mult de jumătate de oră pentru asta. Preferă să mănânce în mai puţin timp şi să plece mai repede de la lucru, pentru a ajunge mai devreme acasă.
6. Piaţa şi magazinele
Atât în Catalunya cât şi în România se obişnuieşte să se meargă la piaţă, unde se cumpără ouă proaspete, fructe, legume şi carne... În zonele rurale nu există mari magazine, iar la piaţă sunt mulţi ţărani care îşi pun la vânzare propriile produse. În România se pot cumpăra anumite produse şi de la particulari, ca de exemplu lapte proaspăt. În Catalunya, în mod normal, fiecare localitate are piaţa proprie, în fiecare săptămână, iar în oraşe pieţele sunt municipale. Preţurile sunt fixate prin lege şi se fac reduceri doar în perioadele de reduceri.
6. El mercat i les botigues
34
7. Mâncarea7. El menjar
În România mâncarea tradiţională e bazată pe carne de porc şi pro-duse derivate, şi nu se obişnuieşte să se mănânce fructe de mare. Se mănâncă mult peşte pe litoral, în Deltă şi în zonele cu râuri. Brânzetu-rile fac şi ele parte din mâncarea tradiţională a românilor şi au o gamă foarte variată. În Catalunya se mănâncă în regim tipic mediteranean; peştele şi uleiul de măsline sunt dintre alimentele cele mai reprezen-tative, cu toate că există şi multe feluri de mâncare pe bază de carne de porc şi produse derivate. Atât în Catalunya, ca şi în România mai există încă obiceiul ”tăierii porcului”. În România acest obicei e foarte important pentru că anunţă Crăciunul.
8. Serviciile8. Els serveis
În Catalunya, atunci când trebuie să facem ceva într-un loc public (poştă, bancă, doctor, piaţă etc.), se merge la cumpărături sau în ge-neral, când trebuie să facem orice activitate care implică mai multe persoane în faţa noastră, trebuie să se ceară rândul sau să se întrebe cine este ultima persoană de la coadă, sau să luăm număr de ordine dacă este, în cazul în care lumea nu e aşezată la coadă. În România nu există obiceiul de a întreba cine este ultimul, dar se stă la rând.
35
9. Sănătatea9. La salut
În România, la fel ca în Catalunya, oamenii merg la dispensarul cel mai apropiat de casă, şi au un medic de familie. Carnetul de sănătate este indispensabil pentru a avea acces la sistemul sanitar de stat în ambele ţări. Uneori programările la doctor întârzie puţin, dar toţi oamenii sunt consultaţi. În România se obişnuia să se folosească în paralel remedii naturale şi reţete medicale. Acest obicei este însă din ce în ce mai rar.
10. Timpul liber10. El lleure
În România felul cel mai comun de a-şi petrece timpul liber constă în ieşiri în natură în afara oraşelor, în special la marginea râurilor, unde se fac grătare, focuri şi se joacă jocuri de câmp. Şi în Catalunya se fac aceste activităţi, dar focul se poate face doar în locuri special amena-jate pentru asta, iar în timpul verii poate fi interzis în totalitate. E foarte frecvent ca timpul liber să fie petrecut în funcţie de oferta de activităţi organizate de către primării şi asociaţii adresate atât copiilor cât şi adulţilor. Se poate participa la acestea pe tot timpul anului, în special pe timpul sărbătorilor locale din sate şi oraşe.
37
CATALÀ, LLENGUAD’ACOLLIDA
CATALANA, LIMbĂ dE ÎNTÂMPINARE
38
39
oAMENII
ModURI dE A SALUTA
Bună dimineaţa.Bună dimineaţa.
Bună ziua.Bună ziua.
Bună seara.Bună seara.
dialog A
dialog b
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
40
41
ModURI dE A-ŞI LUA LA REVEdERE
La revedere.La revedere.
La revedere, ne vedem imediat.La revedere.
La revedere, ne mai vedem.Ne mai vedem.
La revedere, pe curând.Pe curând.
dialog A
dialog b
dialog C
dialog d
42
43
Pe mâine.Pe mâine.
Pe luni.Pe luni.
La revedere, weekend plăcut.Şi dumneavoastră.
dialog E
dialog f
dialog G
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
44
45
Domnule Castell, v-o prezint pe doamna Solé.Încântat.
Vi-l prezint pe domnul Vidal.Încântată.
Vi-l prezint pe responsabil.Încântată.
dialog b
dialog C
dialog d
PREzENTĂRILE
Bună, vă cunoaşteţi?Nu, nu ne cunoaştem.Maria, ţi-l prezint pe Jaume.Bună, îmi pare bine!
dialog A
46
Ea este Jana.Îmi pare bine.
dialog G
E Clàudia.Îmi pare bine.
dialog H
Bună, sunt Anna Mas, de la Primărie.Mă scuzaţi, puteţi repeta?Da, mă numesc Anna Mas. Sunt de la Primărie.
dialog I
V-o prezint pe directoare.Încântat.
dialog E
Bună, acesta este Oriol. Îmi pare bine.
dialog f
47
Ea este Jana.Îmi pare bine.
dialog G
E Clàudia.Îmi pare bine.
dialog H
Bună, sunt Anna Mas, de la Primărie.Mă scuzaţi, puteţi repeta?Da, mă numesc Anna Mas. Sunt de la Primărie.
dialog I
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
V-o prezint pe directoare.Încântat.
dialog E
Bună, acesta este Oriol. Îmi pare bine.
dialog f
48
Bună, ce faci?Foarte bine, mulţumesc.Şi familia, ce face?Şi familia foarte bine.
dialog b
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
49
Bună, ce faci?Foarte bine, mulţumesc.Şi familia, ce face?Şi familia foarte bine.
dialog b
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
ÎNTREbĂRI dESPRE CEILALŢI
Bună, cum merge?Bine, merge. Şi tu?Şi eu la fel.
dialog A
50
Cum te numeşti?Mă numesc Aina.Câţi ani ai?Am patruzeci de ani.Unde locuieşti?Locuiesc în Badalona.Ai copii?Da, am un băiat şi o fată.
dialog b
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
51
Cum te numeşti?Mă numesc Aina.Câţi ani ai?Am patruzeci de ani.Unde locuieşti?Locuiesc în Badalona.Ai copii?Da, am un băiat şi o fată.
dialog b
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
dATE PERSoNALE
Bună ziua.Bună ziua.Numele?Joan: j – o – a – n.Numele de familie?Puig: p – u – i – g.Vârsta?Treizeci de ani.Aveţi telefon?Da, numărul de telefon este 6 (şase) 0 (zero) 7 (şapte) 3 (trei) 4 (patru) 5 (cinci) 2 (doi) 8 (opt) 9 (nouă).
dialog A
52
OAMENIIRECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
Bună ziuaBună searaNoapte bunăBunăLa revedereLa revederePe mâinePe curândNe vedem imediatSalutăriVă rogMulţumescMulţumesc frumosPentru nimicMă scuzaţiPardonÎmi daţi voie?Nu înţelegPuteţi repeta?Puteţi vorbi mai rar?
53
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Vă pot ajuta?Vă pot ajuta?Mă puteţi ajuta?BărbatulFemeiaBăiatulFataBăieţelulFetiţaDomnulDoamnaPrietenulPrietenaColegulColegaVecinulVecinaNecăsătoritNecăsătorităCăsătoritCăsătorităVăduvVăduvă
54
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
55
TIPURI dE STRĂzI PRINCIPALE
Unde este biblioteca?Biblioteca este în piaţa Major, la capătul pietonalei.Bine, mulţumesc.
Aceasta este bulevardul Moià?Nu, acesta nu e un bulevard, e strada Moià.
dialog A
dialog b
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
LoCURILE
56
MIJLoACELE dE TRANSPoRT
În fiecare zi merg pe jos două ore până la servici.Mergi pe jos la servici?Da, merg mult pe jos.
dialog A
57
Mergi des cu maşina?Nu, nu am carnet. În mod normal merg cu motocicleta.
Vrei să vii la o tură cu bicicleta?Bineînţeles!
Ce linie trebuie să iau ca să merg la Santa Coloma?Linia 1 (unu), care e linia roşie.
Acesta e un bilet de metrou?Nu, e o cartelă T-10 (te-zece). E de zece călătorii şi aşa iese mai ieftin.
dialog b
dialog C
dialog d
dialog E
MIJLoACELE dE TRANSPoRT
În fiecare zi merg pe jos două ore până la servici.Mergi pe jos la servici?Da, merg mult pe jos.
dialog A
58
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Cum ajung la Girona?Poţi să mergi la gara Sants şi acolo să iei trenul.Bine.Dacă iei bilet dus-întors, e mai ieftin.
dialog f
59
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Cum ajung la Girona?Poţi să mergi la gara Sants şi acolo să iei trenul.Bine.Dacă iei bilet dus-întors, e mai ieftin.
dialog f
60
Unde locuieşti?Locuiesc în Santa Coloma, pe bulevardul Pallaresa.
dialog d
Locuieşti în Lleida?Locuiesc în Guissona, dar lucrez în Lleida.
dialog E
Ştii unde stă profesorul de catalană?Da, stă pe strada de la Font, numărul 12 (doisprezece), etajul 2 (doi) apartamentul 2 (doi).
dialog A
Unde locuieşti?Locuiesc în Tarragona, pe strada Nàpols.
dialog b
Unde locuieşte prietena ta?Locuieşte în Girona, în piaţa Sant Miquel.
dialog C
61
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Unde locuieşti?Locuiesc în Santa Coloma, pe bulevardul Pallaresa.
dialog d
UNdE LoCUIM
Locuieşti în Lleida?Locuiesc în Guissona, dar lucrez în Lleida.
dialog E
Ştii unde stă profesorul de catalană?Da, stă pe strada de la Font, numărul 12 (doisprezece), etajul 2 (doi) apartamentul 2 (doi).
dialog A
Unde locuieşti?Locuiesc în Tarragona, pe strada Nàpols.
dialog b
Unde locuieşte prietena ta?Locuieşte în Girona, în piaţa Sant Miquel.
dialog C
62
La 5 (cinci) am programare la coafor.La ce coafor mergi?La coaforul din cartier.
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
63
La 5 (cinci) am programare la coafor.La ce coafor mergi?La coaforul din cartier.
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
CE EXISTĂ ÎN CARTIER
În cartierul meu sunt de toate.Sunt şcoli?Da. Sunt şi multe magazine, şi parcuri unde copiii se pot juca...Sunt şi cinematografe?Nu, nu e nici unul.
Unde pot să cumpăr de mâncare?Jos e o brutărie. Şi ca să cumpăr legume?La dreapta e un magazin de fructe şi în faţă un magazin de peşte.
dialog A
dialog b
64
LoCURILERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
oraşulSatulJudeţulCartierulStradaPiaţaBulevardulPietonalaPromenadaTrotuarulSemaforulCoşul de gunoiBanca Mijloacele de transportAutobuzulMetroulTrenulMaşinaTaxiulMotocicleta
65
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
BicicletaAvionulStaţia de autobuzStaţia de metrouGaraŞoseauaAeroportulBiletulCartelaAbonamentulSituaţiiLa stângaLa dreaptaÎn centruLa periferieÎnăuntruÎn afaraSusJosDeasupraDedesubtÎn faţăÎn spateLângăAiciAcolo
66
67
CASA ŞI LUCRURI RELAŢIoNATE
CE EXISTĂ ÎN CARTIER
Cum îl cheamă pe tatăl tău?Îl cheamă Joan.Şi pe mama ta?Pe mama o cheamă Natàlia.Ai fraţi?Da, am doi fraţi şi o soră.
Cine este bărbatul înalt din poză?E unchiul meu Jaume, un frate de-al mamei mele.Şi celălalt? Este unchiul meu Xavier, un frate de-al tatălui meu.
Cine este?E bunicul meu.
dialog A
dialog b
dialog C
68
69
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Cine este?E bunica mea.
Cine sunt?Sunt socrii mei.
Cine sunt?Sunt cumnatul meu şi sora mea mai mică.
dialog d
dialog E
dialog f
70
CUM E ACASĂ LA NoI?
Casa mea e mare, are patru camere, sufragerie, două băi şi o terasă. Şi are lift?Nu, dar e la etajul unu.
dialog A
71
Cum e casa ta?E un apartament mic, cu multă lumină.
Cum e casa ta?Locuiesc cu nişte prieteni.
Cum e casa ta?E în centru şi e foarte aproape de mijloacele de transport .
dialog b
dialog C
dialog d
CUM E ACASĂ LA NoI?
Casa mea e mare, are patru camere, sufragerie, două băi şi o terasă. Şi are lift?Nu, dar e la etajul unu.
dialog A
72
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
La ce etaj locuieşti?Locuiesc la etajul trei, apartamentul unu.
La ce etaj locuieşti?Locuiesc la primul.
dialog E
dialog f
73
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
La ce etaj locuieşti?Locuiesc la etajul trei, apartamentul unu.
La ce etaj locuieşti?Locuiesc la primul.
dialog E
dialog f
74
CASA ŞI LUCRURI RELAŢIoNATERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
CasaParterulMezaninulPrincipalPrimul etajAl doilea etajAticulSobreàticAcoperişulIntrareaLiftulScărileApartamentulUşaSoneriaHolulCoridorulSufrageriaBucătăriaCamera
75
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
BaiaBalconulFereastraPodeauaPereteleTavanulfamiliaBuniculBunicaTatălMamaFiulFiicaFrateleSoraSocrulSoacraUnchiulMătuşaGinereleNoraNepotulNepoataVărulVerişoara
76
77
oRELE ŞI
zILELE
Ce faci dimineaţa?Mă scol la şase şi jumătate (6.30h). Apoi mă spăl, mă îmbrac şi iau micul dejun.
Cum lucrezi?Dimineaţa de la 8 (opt) la 2 (două), şi după-amiază de la 3 (trei) la 7 (şapte).
La ce oră deschizi magazinul?Dimineaţa de la nouă şi jumătate (9.30h) la unu şi jumătate (13.30h) iar după-masă de la patru şi jumătate (16.30h) la şapte şi jumătate (19.30h).
dialog A
dialog b
dialog C
78
79
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Ce anotimp îţi place cel mai mult?Îmi plac primăvara şi vara. Şi ţie?Mie îmi plac toamna şi iarna.
Vii să iei prânzul cu noi?Nu, pentru că iau micul dejun târziu. Dar putem să luăm cina împreună.De acord.
dialog d
dialog E
80
oRELE ŞI zILELERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
AnulAnotimpurilePrimăvaraVaraToamnaIarnaLunileIanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie
81
SăptămânaLuniMarţiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminicăoreleUnuDouăTreiPatruCinciŞaseŞapteOptNouăZeceUnsprezeceDoisprezeceMâncareaMicul dejunPrânzulGustareaCina
82
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
IeriAlaltăieriAziMâinePoimâineSăptămâna trecutăSăptămâna aceastaSăptămâna viitoare
84
85
MUNCA
CE fACI? CE LUCREzI?
Ce serviciu ai?Sunt informaticiană, dar acum nu lucrez. Caut de lucru.Dacă vorbeşti catalană o să găseşti mai uşor.
Ce lucrezi?Sunt profesoară de engleză.
Ce lucrezi?Sunt zidar.
Ce lucrezi?Lucrez ca vânzător, dar sunt inginer.
dialog A
dialog b
dialog C
dialog d
86
87
Ce lucrezi?Sunt măcelar şi acum îmi deschid propria afacere.
dialog E
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
88
Unde lucrezi?Lucrez într-un depozit. Sunt responsabilul.
Unde lucrezi?Lucrez într-un restaurant. Sunt bucătăreasă.
Lucrezi aproape de casă?Da, lucrez foarte aproape. Şi tu?Eu lucrez foarte departe.
dialog A
dialog b
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
89
LoCURILE dE MUNCĂ
Unde lucrezi?Lucrez într-un depozit. Sunt responsabilul.
Unde lucrezi?Lucrez într-un restaurant. Sunt bucătăreasă.
Lucrezi aproape de casă?Da, lucrez foarte aproape. Şi tu?Eu lucrez foarte departe.
dialog A
dialog b
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
90
PRoGRAMUL dE LUCRU
Lucrezi în fiecare zi?Nu, lucrez de luni până sâmbătă. Duminica mă odihnesc.
Câte ore lucrezi pe săptămână?Depinde de slujbă. În mod normal lucrez multe ore.
La ce oră începi lucrul?Încep la 8 (opt) seara.Şi la ce oră termini?Termin la 8 (opt) dimineaţa.
dialog A
dialog b
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
91
PRoGRAMUL dE LUCRU
Lucrezi în fiecare zi?Nu, lucrez de luni până sâmbătă. Duminica mă odihnesc.
Câte ore lucrezi pe săptămână?Depinde de slujbă. În mod normal lucrez multe ore.
La ce oră începi lucrul?Încep la 8 (opt) seara.Şi la ce oră termini?Termin la 8 (opt) dimineaţa.
dialog A
dialog b
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
92
MUNCARECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
ProfesiaDoctorulDoctoriţaAsistentaÎnvăţătorulÎnvăţătoareaProfesorulProfesoaraPortarulPortăreasaCoafezulCoafezaBărbierulCroitorulModistaChelnerulChelneriţaBucătarulBucătăreasaAvocatul
93
AvocataArhitectulArhitectaInginerulElectricianulZugravulTâmplarulMecaniculInstalatorulBrutăriţaCasieriţaFemeia de serviciuVânzătoareaVânzătoareaResponsabilulDirectoareaOmul de afaceriFemeia de afaceriFarmacistaŞoferulPantofarulAntrenorul de sportÎndrumătoarea de activităţiBancherulPoştăşiţaMuncitorulMuncitoarea
94
Locuri de muncăFirmaAtelierulBiroulŞantierulDepozitulFabricaMagazinul
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
96
97
PIAŢA ŞI MAGAzINELE
LA MAGAzINUL ALIMENTAR
Cât sunt cartofii?1 € (un euro) kilogramul.
Cât sunt roşiile?2 € (doi euro) kilogramul.
Ce doriţi?O duzină de ouă şi o conservă de ton.
dialog A
dialog b
dialog C
98
99
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Ce doriţi?Un pachet de orez şi o sticlă de ulei.
Ce doriţi?O legătură de praz şi o varză.Altceva?Atât, mulţumesc. Cât vă datorez?
Aveţi ceai?Vărsat nu, dar avem la pliculeţ.
dialog d
dialog E
dialog f
100
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
E proaspăt peştele?Da, tocmai l-am primit. Am şi peşte congelat.
dialog b
Aveţi roşii coapte?Uitaţi, astea par verzi, dar se coc foarte repede.Cât costă?Un euro şi cincizeci de cenţi (1,50 €).
dialog A
101
ÎNTREbĂRI LEGATE dE MARfĂ
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
E proaspăt peştele?Da, tocmai l-am primit. Am şi peşte congelat.
dialog b
Aveţi roşii coapte?Uitaţi, astea par verzi, dar se coc foarte repede.Cât costă?Un euro şi cincizeci de cenţi (1,50 €).
dialog A
102
LA MAGAzINUL dE HAINE
Aveţi tricouri cu mânecă lungă?Da. Ce mărime?Mărime mijlocie.Ce culoare?Albastru. Cât costă?Opt euro (8 €).Pot să plătesc cu card?Nu, îmi pare rău.
Îmi arătaţi vă rog jacheta albă din vitrină?Imediat. Doriţi să probaţi?Da, vă rog. O, e prea mare! Aveţi şi mărime mai mică?Da, dar e roşie.Perfect, o iau.
dialog A
dialog b
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
103
LA MAGAzINUL dE HAINE
Aveţi tricouri cu mânecă lungă?Da. Ce mărime?Mărime mijlocie.Ce culoare?Albastru. Cât costă?Opt euro (8 €).Pot să plătesc cu card?Nu, îmi pare rău.
Îmi arătaţi vă rog jacheta albă din vitrină?Imediat. Doriţi să probaţi?Da, vă rog. O, e prea mare! Aveţi şi mărime mai mică?Da, dar e roşie.Perfect, o iau.
dialog A
dialog b
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
104
105
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Cine este ultimul?Trebuie să luaţi număr. 15 (cincisprezece).Eu sunt.
Cine este ultimul?Eu sunt.Ultimul vă rog?Doamna.
dialog A
dialog b
CUM SE CERE RÂNdUL
106
PIAŢA ŞI MAGAzINELERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
MăcelăriaMagazinul de carne de păsăriMagazinul de peşteMezelăriaMagazinul de fructeStandul de produse congelateStandul de leguminoaseBrutăriaCofetăriaSupermarketulMagazinul alimentarParfumeriaDrogheriaFlorăriaFarmaciaMagazinul de haine pentru copiiMagazinul de dameMagazinul de bărbaţiConfecţii pentru casăMagazin de încălţăminte
107
MăcelăriaMagazinul de carne de păsăriMagazinul de peşteMezelăriaMagazinul de fructeStandul de produse congelateStandul de leguminoaseBrutăriaCofetăriaSupermarketulMagazinul alimentarParfumeriaDrogheriaFlorăriaFarmaciaMagazinul de haine pentru copiiMagazinul de dameMagazinul de bărbaţiConfecţii pentru casăMagazin de încălţăminte
Magazin de unelteTotul la 1 euroMagazinul de electrocasniceLibrăriaPapetăriaTutungeriaMagazinul de jucăriiChioşculMagazinul de bijuteriiMagazinul de accesoriiCentrul de informaticăCentrul de telefonieHipermarketuriCentrul comercialGreutăţi şi unităţi de măsurăKilogramulJumătatea de kilogramSfertul de kilogramGrameleLitrulDuzinaLegăturaConserva
108
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
AlteleBorcanulPachetulPungaMărimeaCuloareaCadoulBuchetul
110
Bună ziua. O cafea cu lapte şi un sandviş cu brânză.Astăzi nu avem brânză, doriţi un sandviş cu omletă?Bine. Cât costă tot?
Cu ce vă servesc?Daţi-mi o sticlă de apă la temperatura camerei.
dialog A
dialog b
111
MÂNCAREA
Bună ziua. O cafea cu lapte şi un sandviş cu brânză.Astăzi nu avem brânză, doriţi un sandviş cu omletă?Bine. Cât costă tot?
Cu ce vă servesc?Daţi-mi o sticlă de apă la temperatura camerei.
dialog A
dialog b
LA bAR
112
113
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Cu ce vă servesc?Daţi-mi un ceai şi o prăjitură.Ceaiul îl vreţi cu lămâie?Nu, mulţumesc.
Cu ce te servesc?Un suc şi nişte chipsuri.
Cu ce te servesc?O cafea cu gheaţă.
Bună, aş vrea o cafea cu puţin lapte fierbinte.Imediat.Puteţi să-mi mai daţi un pliculeţ de zahăr, vă rog?
dialog C
dialog d
dialog E
dialog f
114
LA RESTAURANT
Bună seara. Putem să luăm cina?Sigur că da. Câţi sunteţi?Suntem 5 (cinci).
dialog A
Ce doriţi de băut?O apă plată rece şi un suc de portocale natural.
dialog b
Aveţi meniul zilei?Îmi pare rău. Meniul zilei e doar la prânz. Doriţi să vedeţi meniul general?
dialog C
V-aţi hotărât?Da, primul fel salată şi supă de legume.Şi al doilea?Pui pentru toţi.O să luaţi desert?Da, 2 (două) banane şi 3 (trei) pere.După aceea veţi comanda cafea?Eu da, o cafea fără cofeină.
dialog d
115
LA RESTAURANT
Bună seara. Putem să luăm cina?Sigur că da. Câţi sunteţi?Suntem 5 (cinci).
dialog A
Ce doriţi de băut?O apă plată rece şi un suc de portocale natural.
dialog b
Aveţi meniul zilei?Îmi pare rău. Meniul zilei e doar la prânz. Doriţi să vedeţi meniul general?
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
V-aţi hotărât?Da, primul fel salată şi supă de legume.Şi al doilea?Pui pentru toţi.O să luaţi desert?Da, 2 (două) banane şi 3 (trei) pere.După aceea veţi comanda cafea?Eu da, o cafea fără cofeină.
dialog d
116
MÂNCAREARECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
VacaMielulIedulBifteculHamburgerulCarnea tocatăPuiulGăinaCocoşulIepureleOuălePeştele proaspătPeştele congelatFructele de mareCoasteleMezelurileBrânzaCarnea de porcUntulCartoful
117
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
CeapaUsturoiulCastraveteleArdeiulRoşiaVânătaVarzaSpanaculMărulParaPortocalaBananaStruguriiCăpşunaPiersicaPepenele galbenPepenele roşuFructe uscateLinteaFasolea uscatăNăutulMazăreaOrezulMacaroaneleSareaZahărulUleiulFăinaCondimentele
118
Unde trebuie să fac înscrierea în registrul municipal?La Biroul pentru Cetăţeni de la Primărie.
Bună, aş dori să mă înscriu la bibliotecă.Trebuie să completaţi acest formular.Trebuie să aduc vreo poză?Nu e nevoie. Aşteptaţi puţin până vă fac carnetul.Mulţumesc.
dialog A
dialog b
119
SERVICIILE
Unde trebuie să fac înscrierea în registrul municipal?La Biroul pentru Cetăţeni de la Primărie.
Bună, aş dori să mă înscriu la bibliotecă.Trebuie să completaţi acest formular.Trebuie să aduc vreo poză?Nu e nevoie. Aşteptaţi puţin până vă fac carnetul.Mulţumesc.
dialog A
dialog b
CUM SE CER INfoRMAŢII
120
121
Bună ziua. Aici pot folosi internetul gratis?Dacă sunteţi înscrisă la biblioteca, da.Da, sunt.Atunci, ca să folosiţi internetul, faceţi rezervare la acel calculator.
Pentru a trimite bani unei rude, ce trebuie să fac?Ştiţi numărul de cont?Da, uitaţi, acesta.Se reţine un comision. Banii ajung chiar mâine.
dialog C
dialog d
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
122
Prenumele?Maria.Numele de familie?Torres.Cum aţi spus?Torres: t - o - r - r - e - s.Adresa?Bulevardul Lluís Companys, 13 (treisprezece), etajul 2 (doi) apar-tamentul 4 (patru), Sabadell.Naţionalitate?Columbiană.Număr de telefon?93 206 45 89 (nouăzeci şi trei, două sute şase, patruzeci şi cinci, optzeci şi nouă).
dialog A
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
123
CUM SE CoMPLETEAzĂ UN foRMULAR
Prenumele?Maria.Numele de familie?Torres.Cum aţi spus?Torres: t - o - r - r - e - s.Adresa?Bulevardul Lluís Companys, 13 (treisprezece), etajul 2 (doi) apar-tamentul 4 (patru), Sabadell.Naţionalitate?Columbiană.Număr de telefon?93 206 45 89 (nouăzeci şi trei, două sute şase, patruzeci şi cinci, optzeci şi nouă).
dialog A
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
124
SERVICIILERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
PrimăriaBiroul pentru publicÎnscrierea în Registrul MunicipalSpitalulAmbulanţaCentrul medicalPompieriiMaşina pompierilorPoliţiaPoliţia mossos d’esquadraPoştaTimbrulScrisoareaPliculPachetulRegistrul de stare civilăÎnscriereaLivretul de familieBiroul pentru străiniAutorizaţia de rezidenţă
125
PrimăriaBiroul pentru publicÎnscrierea în Registrul MunicipalSpitalulAmbulanţaCentrul medicalPompieriiMaşina pompierilorPoliţiaPoliţia mossos d’esquadraPoştaTimbrulScrisoareaPliculPachetulRegistrul de stare civilăÎnscriereaLivretul de familieBiroul pentru străiniAutorizaţia de rezidenţă
Autorizaţia de muncăFormularulFotografia de buletinMediatorulTraducătorulBibliotecaSecţia de împrumutCarnetul de membru InternetulBancaTransferul bancarCarnetul de economiiContul curentHotelulBarulCafeneauaRestaurantulPizzeriaMagazin de îngheţatăCafeauaCafeaua cu puţin lapteCafeaua cu lapteCafeaua fără cofeinăCeaiul
126
Ceaiul de planteSucul de portocaleSucul de ananasSucul de piersiciRăcoritorulSandvişulProdusul de patiserieMeniulMeniul zilei
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
127
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
128
Cum te simţi?Mult mai bine, mulţumesc.
Cum te simţi?Foarte bine, mulţumesc.
Cum te simţi?Nu prea bine. Mă duc la doctor după-masă.
dialog A
dialog b
dialog C
129
SĂNĂTATEA
Cum te simţi?Mult mai bine, mulţumesc.
Cum te simţi?Foarte bine, mulţumesc.
Cum te simţi?Nu prea bine. Mă duc la doctor după-masă.
dialog A
dialog b
dialog C
CUM ÎNTREbĂM PE CINEVA dE SĂNĂTATE
130
131
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Ce te supără?Mă doare tare capul.Întinde-te puţin şi ia un calmant.
N-arăţi prea bine...Da, mă doare o măsea şi nu prea am dormit.
Ce-ai păţit?Am căzut şi mi-am făcut o rană la picior.
Ce faci?Foarte bine, şi tu?Şi eu la fel. Şi soţia e bine?Da, un pic obosită... Aşteptăm încă un copil.Felicitări. Transmite-i salutări.
dialog d
dialog E
dialog f
dialog G
132
133
CUM CEREM PRoGRAMARE LA doCToR
Bună ziua. Pot să cer programare?Îmi daţi carnetul de sănătate?... Mâine la 9 (nouă) e bine?Nu se poate azi?Ba da, dar atunci va trebui să vă vadă medicul de urgenţă.
dialog A
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
134
Domnul Vidal?... Poftiţi. Intraţi. Ce-aţi păţit?Am căzut pe scări. Mi s-a umflat glezna.Puneţi-vă crema aceasta şi staţi în pat.
dialog b
E prima oară când veniţi?Da.Suferiţi de vreo boală importantă?Sunt diabetic.Fumaţi? Nu.Beţi?Nu.Ce simţiţi?Mă doare tare capul şi tot corpul.Bine. Scoateţi-vă hainele şi puneţi-vă acest halat. O să vă facem un control general.
dialog A
CUM EXPRIMĂM dURERI ŞI SIMPToME obIŞNUITE
135
Domnul Vidal?... Poftiţi. Intraţi. Ce-aţi păţit?Am căzut pe scări. Mi s-a umflat glezna.Puneţi-vă crema aceasta şi staţi în pat.
dialog b
E prima oară când veniţi?Da.Suferiţi de vreo boală importantă?Sunt diabetic.Fumaţi? Nu.Beţi?Nu.Ce simţiţi?Mă doare tare capul şi tot corpul.Bine. Scoateţi-vă hainele şi puneţi-vă acest halat. O să vă facem un control general.
dialog A
CUM EXPRIMĂM dURERI ŞI SIMPToME obIŞNUITE
136
137
Bună seara. Nu mă simt bine.Ce simptome aveţi?Mă simt trist şi abătut.De cât timp vă simţiţi aşa?De două luni.Nu vă faceţi probleme. O să vă ajutăm.
Bună ziua. Pe fiica mea o doare tare gâtul, tuşeşte, îi curge nasul...Ia să vedem... Haide... Deschide gura mare... Nu-ţi fie frică... Are febră?Da.E vaccinată?Da, doriţi carnetul de vaccinare?
dialog d
dialog C
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
138
Aveţi acest sirop?Da. Aveţi reţetă?Da.Îmi daţi vă rog carnetul de sănătate?Poftiţi. Cât costă?Un euro (1 €).
dialog A
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
139
LA fARMACIE
Aveţi acest sirop?Da. Aveţi reţetă?Da.Îmi daţi vă rog carnetul de sănătate?Poftiţi. Cât costă?Un euro (1 €).
dialog A
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
140
SĂNĂTATEARECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
CapulPărulFaţaPieleaOchiiNasulUrechileGuraLimbaDinţiiMăseleleGâtulUmărulBraţulCotulÎncheieturaMânaDegetulSpateleColoana
141
ŞoldulPiciorulGenunchiulGleznaLaba picioruluiPlămâniiInimaStomaculRinichiiFicatulIntestineleCarnetul de sănătateNumărul de fişăUrgenţeProgramareaÎngrijireaInjecţiaVaccinulPresiunea arterialăFebraDurereaDepresiaDiabetulVirusulFarmaciaReţetaMedicamentulPastileleUnguentulCrema
142
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
AntibioticulSiropulInhalatorul
144
Când ne întâlnim?Mâine după-masă, îţi convine?Da, la 6 (şase), în faţa restaurantului tău.
dialog A
Cum ne întâlnim?Dacă vrei, ne întâlnim sâmbătă la 8 (opt), în piaţă.Foarte bine. Pe sâmbătă.
dialog b
Mâine merg la munte. Vrei să vii?Da, o să-mi placă mult. Pot să vin cu copiii?Sigur că da, mergem cu toţii! Pentru masa de prânz luăm sandvişuri.Bine, pe mâine.
dialog C
145
TIMPUL LIbER
Când ne întâlnim?Mâine după-masă, îţi convine?Da, la 6 (şase), în faţa restaurantului tău.
dialog A
Cum ne întâlnim?Dacă vrei, ne întâlnim sâmbătă la 8 (opt), în piaţă.Foarte bine. Pe sâmbătă.
dialog b
CUM ÎŢI dAI ÎNTÂLNIRE CU CINEVA
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
Mâine merg la munte. Vrei să vii?Da, o să-mi placă mult. Pot să vin cu copiii?Sigur că da, mergem cu toţii! Pentru masa de prânz luăm sandvişuri.Bine, pe mâine.
dialog C
146
Ce fel de filme îţi plac?Îmi plac filmele romantice şi de acţiune. Dar ţie?Mie îmi plac filmele istorice.
dialog d
147
Îţi place să te uiţi la televizor?Da, dar nu prea am timp.
Ce îţi place să faci în timpul liber?Îmi place să mă plimb şi să citesc romane.
Ce îţi place să faci în timpul liber?Îmi place să mă întâlnesc cu prietenii.
dialog A
dialog b
dialog C
CE NE PLACE SĂ fACEM ŞI CUM ÎNTREbĂM CE LE PLACE ALToRA
Ce fel de filme îţi plac?Îmi plac filmele romantice şi de acţiune. Dar ţie?Mie îmi plac filmele istorice.
dialog d
148
Unde este fiica ta?E în parc cu tatăl ei. Îi plac foarte mult leagănele.
Ce îţi place mai mult, fotbalul sau baschetul?Îmi place mai mult fotbalul.
Îţi place să călătoreşti?Da. Îmi place mult. Îmi place mai ales să cunosc locuri noi.
dialog E
dialog f
dialog G
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
149
Unde este fiica ta?E în parc cu tatăl ei. Îi plac foarte mult leagănele.
Ce îţi place mai mult, fotbalul sau baschetul?Îmi place mai mult fotbalul.
Îţi place să călătoreşti?Da. Îmi place mult. Îmi place mai ales să cunosc locuri noi.
dialog E
dialog f
dialog G
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
150
TIMPUL LIbER RECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI
MunteleLa ţarăPlajaCampingulCostumul de baieParculGrădina zoologicăCinematografulTeatrulConcertulKaraokeMuzeulExpoziţiaSportulFotbalulBaschetulÎnotulVoleiulMersul în excursiiŞlapii
151
ASCULTĂ ŞI REPETĂ
ProsopulŞapcaOchelarii de soareCrema protectoareParasolarulPantofii de sportRucsaculBicicletaLeagănulToboganulMuzicaFilmulSpectacolulLecturaÎntâlnirea de familieÎntâlnirea cu prieteniiA se plimbaA înotaA merge pe josA citiA discutaA juca cărţiA juca şahA juca bileA juca petancaA se uita la televizorA se odihni
153
SĂ ÎNCEPEM SĂ VoRbIM
154
155
oAMENII
Bună seara. Mă scuzaţi, dumneavoastră sunteţi doamna Ricceti?Nu, mă confundaţi. Eu mă numesc Font. Persoana pe care ocăutaţi este doamna aceea de acolo.
Eu sunt Ingrid. Tu cine eşti?Mă numesc Pau. Sunt şeful de vânzări. Iar ea cine e?Nu o cunoşti? E Marta! E din Olot.
Bună, Manel.Bună, Andrea. Cum merge?Bine, merge. Ţi-l prezint pe domnul Etxebarria. Îmi pare bine.Şi mie.
dialog A
dialog b
dialog C
156
157
E prima dată când veniţi?Da. Pot să mă înscriu?Sigur că da. Trebuie să aduceţi o fotografie.Da, poftiţi.Numele dumneavoastră?Andrea Carola Puig.Carola este numele de familie?Nu, e prenume. Numele de familie este Puig. Cum se scrie?Cu i de la Itàlia şi ge de la Girona. Doriţi să vă arăt paşaportul?Nu e nevoie, mulţumesc. Aveţi telefon?Da, un mobil, 625 097 438.Adresa?Avinguda del Pallars, 25, mezanin, apartamentul 4. Foarte bine. Poftiţi, puteţi veni când doriţi.Mulţumesc. Pentru nimic.
Alo?Pot să vorbesc cu Miquel?Eu sunt. Cine este?Sunt Ernest. Nu mă recunoşti?A, Ernest! Ce surpriză! Ce mai faci?
dialog d
dialog E
158
159
Ştiţi cumva dacă e vreo farmacie pe-aici pe-aproape?Nu, îmi pare rău, nu ştiu. Aici la colţ e o tutungerie. Întrebaţi acolo.Mulţumesc. La revedere.
Mă scuzaţi, venim cu cumpărăturile doamnei Arriaga. Ştiţi cumva unde locuieşte?Mai jos. Mi se pare că e la numărul 18 pe strada asta. Acesta este 8.
Cu ce mergi la muncă?Iau metroul până la Sants şi după aceea trenul până la Rubí.Am o combinaţie bună.Câte staţii de metrou trebuie să mergi?Şase, dar nu trebuie să schimb.
dialog A
dialog b
dialog C
LoCURILE
160
161
Mi-ar plăcea să vizitez muzeul Dalí. Cum se ajunge acolo?E cam departe. Puteţi merge cu autocarul sau cu trenul. E o călătorie de o oră şi jumătate.
dialog d
Domnişoară, unde doriţi să vă las băuturile?Direct la depozit, vă rog. Aici nu mai încape nimic.De acord.Staţi să facem loc. Sucurile puneţi-le în spatele uşii. Sticlele de apă, lăsaţi-le pe scară. Vinul, puneţi-l pe raftul din mijloc şi... aţi mai adus ceva?Deocamdată nu.
dialog E
162
163
CASA ŞI LUCRURI RELAŢIoNATE
Bună ziua. Doresc să închiriez un apartament. Cum doriţi să fie?Nu prea scump. Am nevoie de un apartament mobilat, cu două camere, şi să fie aproape de centru.
Si tu, unde locuieşti?Înainte locuiam într-o casă mică, cu parter şi cu grădină. Acum locuiesc într-un atic.De mult?Nu. Tocmai m-am mutat. E chiar aici, în josul străzii acesteia.Ce amuzant! Suntem vecini. Dacă ai nevoie de ceva, ştii ce să faci.
dialog A
dialog b
164
165
Am venit să văd apartamentul.Intraţi, vă aşteptam. Intraţi, intraţi. Ce drăguţ! Ce terasă mare!Vă place? Vara luăm cina aici în fiecare zi.
Aşteptaţi de mult?Nu, de vreo zece minute.Îmi pare rău. Am venit înainte, dar greşisem cheia. A trebuit să merg să o caut la birou. Ce cap am!Nu vă faceţi griji. Putem intra să vedem apartamentul?Sigur că da. Îndată.Câte camere are?Trei, două mari şi una mică. Fără să punem la socoteală sufrage-ria, bucătăria şi baia. Şi toate ferestrele dau spre exterior?Nu, camera din mijloc dă la luminator, iar baia are o fereastră care dă la gura de aerisire. Sufrageria e foarte mare...Şi uitaţi-vă ce lumină! Dă soarele toată după-amiaza.E adevărat, nu cred că e prea frig.În plus, e încălzire centrală. E foarte bine dotat.Da, dar uitaţi, ar avea nevoie de o zugrăveală nouă... A!, şi tre-buie să fac trecerea pe numele nostru la lumină şi gaz, nu-i aşa?
dialog C
dialog d
166
167
Alo?Sun în legătură cu anunţul pentru camera de închiriat.Da, nu e prea mare, dar este mobilată în întregime.Sunt scaune?Nu, dar sunt două fotolii foarte comode.Are dulap?Da, unul mare, cu umeraşe şi sertare. Este şi un pat de o singură persoană. Când aş putea să o văd?Veniţi când doriţi.
dialog E
168
169
oRELE ŞI
zILELE
La ce oră vă treziţi în general?La şapte, şapte şi un sfert.Mâncaţi de dimineaţă?Da, imediat, după ce fac duş şi mă îmbrac.Şi după aceea ce faceţi, dimineaţa?Merg să fac cumpărăturile sau stau acasă până la două, când iau masa de prânz.Şi la ce oră începeţi lucrul?Fac schimbul de după-masă.În acest caz aţi putea veni de la 9 la 11, dacă sunteţi de-acord. Nu uitaţi că orele încep întotdeauna la fix.
Bună. Sunt Gemma Solé, aveam programare pentru azi, dar nu pot să vin. Pot să schimb programarea pentru mâine?O clipă, să văd. Mâine nu se poate. Vă convine lunea viitoare la aceeaşi oră?La aceeaşi oră nu pot. Se poate mai devreme?La trei şi jumătate, dacă doriţi.
dialog A
dialog b
170
171
Astăzi am avut o mulţime de treabă. Sunt distrusă. Am ajuns la birou la opt şi nu m-am oprit din lucru până la ora plecării.La ce oră ai mâncat de prânz?La unu şi jumătate. Dar n-am avut timp să mănânc decât un sandviş, în cinci minute, şi să mă întorc! Mi-e o foame…
Domnule Mc Kay... Ne uităm peste agendă? Vineri mergeţi la Milano.Vineri? Credeam că merg joi.Joi e sărbătoare, 24 iunie, Sant Joan. A, da! Nu-mi aminteam.Ia să vedem, v-am făcut rezervare pentru un zbor la nouă şi un sfert.Aşa devreme?Mereu vă treziţi devreme, pe la şapte... Dacă luaţi repede micul dejun, cred că îl puteţi prinde fără probleme. Aşa e, mai ales că dacă iau un taxi sunt la aeroport într-un sfert de oră.Sigur. Să vedem... Ajungeţi la unsprezece la Milano şi domnul Perrier vă aşteaptă la centru la unsprezece şi un sfert.Şi prânzul unde se ia?Acolo, cu toată lumea. Foarte bine.După ce mâncaţi de prânz, cam pe la două, e prevăzută vizita la fabrică, iar la şapte zborul de întoarcere la Barcelona.Aşa o să iau cina liniştit, la nouă, acasă.
dialog C
dialog d
172
173
MUNCA
Bună ziua, ce are maşina?Are o pană de cauciuc.O schimbăm imediat.Bine, aştept.
Când e gata?Cam în douăzeci de minute.Mă duc să rezolv ceva şi mă întorc.De-acord, ne vedem îndată.
Doamna Pepita, sunt electriciana. Când vă convine să vin?Chiar acum, dacă doriţi.Acum nu pot pentru că mi s-a stricat furgoneta. Cum vi se pare mâine după-amiază la prima oră?E bine. O să fiu acasă.
dialog A
dialog b
dialog C
174
175
Ce trebuie să fac acum?Ai terminat deja?Da, am făcut repede.Acum spală maşina aceea.
Zilele de luni sunt oribile. Maria, ai văzut avizul de expediţie?Este pe masă…A, aici era. Trebuie să fac factura şi nu îmi merge calculatorul. Poţi să îi faci tu factura domnului? Plăteşte în numerar.Stai liniştită. O fac eu.
Apropo, când poţi, trebuie aranjate dulapurile acestea.Cum fac?Trebuie să se facă în funcţie de dată. Cel mai vechi în faţă şi cel mai nou în spate. Vrei să te-ajut?
Pot să-mi iau liber mâine?Imposibil, mâine facem bilanţul.Pot să plec cu jumătate de oră mai devreme? Mama mea are o operaţie.
dialog d
dialog E
dialog f
dialog G
176
177
Bună seara, am citit anunţul dumneavoastră şi mi-ar plăcea să lucrez aici. Aţi lucrat vreodată într-un magazin?Da, ca vânzătoare în magazinul alimentar al familiei mele, în Roses.Şi în vreun bar sau restaurant?Da, vara lucrez ca şi chelneriţă.Căutăm pe cineva cu program flexibil, pentru că nu e mereu de lucru. Uneori e multă lume, iar alteori nu e nimeni.Mie îmi convine. Pot să lucrez mai multe schimburi, jumătate de normă sau doar în weekend, cum preferaţi.Şi când puteţi începe?Pot veni chiar mâine.
Bună ziua. Sun în legătură cu anunţul pentru profesoară de arabă. Nu ştiu dacă aş fi şi eu potrivit. Caut de lucru, ştiţi? M-am născut în Tanger. Am 30 de ani. Mama mea este catalană. Eu sunt învăţător. Am studiat la Liceu Francès. Am lucrat ca profesor timp de trei ani. Vorbesc bine araba, franceza, spaniola şi catalana.
dialog H
dialog I
178
179
PIAŢA ŞI MAGAzINELE
Ce vă pun?Aş dori jumătate de kilogram de morcovi.Altceva?Puneţi-mi doi dovlecei.Cum îi doriţi?Mai mari.Cum vi se par aceştia?Foarte buni, mulţumesc.Altceva? Ia uitaţi-vă ce cireşe!Cu cât sunt?Opt euro kilul.Nu, mulţumesc, altă dată. Aveţi roşii?Îmi pare rău, nu mai am nici nici una.Şi ulei, aveţi?Nici. Nu mai am deloc.Atunci atât. Cât este?Trei euro.Poftiţi, aveţi să-mi daţi rest de la douăzeci?Da. Cinci, şi cu cinsprezece, douăzeci. Doriţi o pungă?Nu e nevoie, mulţumesc. La revedere, o zi bună.
dialog A
180
181
Bună seara. Vă pot ajuta?Da, am dori o geacă neagră de velur.Pentru cine este? Pentru dumneavoastră?Nu, e pentru nepotul nostru. Aveţi?Ce vârstă are?Şapte ani, tocmai i-a împlinit.Da, avem. Sunt la secţia de haine pentru copii. Haideţi cu mine, vă rog.Mulţumesc.
Băiete, cât costă puloverul acesta?Nu scrie pe etichetă? Ciudat! A, ba da, acum văd. Şi nu faceţi nici o reducere?Ba da, treizeci la sută din preţul de pe etichetă. Doriţi să mergeţi la cabina de probă?Nu e nevoie. Îl iau.Mai doriţi şi altceva?Nu, plătesc acum.Haideţi cu mine la casă, vă rog.
dialog b
dialog C
182
183
Vă ajută cineva?Nu. Îmi place acest costum de baie galben. Cum vi se pare?E foarte drăguţ, dar s-ar putea să vă fie mic. Doriţi să vă aduc o talie mai mare?Nu vă faceţi probleme, o să îmi vină foarte bine. Pot să-l probez?Cum doriţi, dar s-ar putea să intre puţin la apă. Puteţi proba acesta. Uitaţi, e mai mare şi e împreună cu baticul acesta.Mulţumesc, baticul îmi place mult, dar costumul de baie nu prea. Îl prefer pe celălalt.
Cum vă vin pantalonii?Perfect. Îmi vin largi, dar îmi plac aşa. Îi iau. Şi bluza aceasta.Doriţi să o probaţi?Nu, este un cadou. Puteţi să mi-o împachetaţi?Sigur. Plătiţi în numerar sau cu card?Numerar. Poftiţi.Mulţumesc. Păstraţi bonul dacă o să trebuiască să schimbaţi.De acord. Bună seara.Bună seara. La revedere.
dialog d
dialog E
184
185
MÂNCAREA
Aţi comandat?Nu, puneţi-mi vă rog o apă plată.
Chelneriţă!Un moment, imediat vă servesc.Bine, bine. Nici o problemă.Gata. Spuneţi. Luaţi notă. Primul fel...Of, pixul. Mă scuzaţi, vin imediat.
Vorbiţi-mi în catalană, vă rog, înţeleg.Aş vrea să rezerv o masă pentru cină.Puteţi repeta, vă rog? Facem probă de muzică şi nu v-aud bine.O masă pentru patru persoane, lângă pista de dans.Pe ce nume?Pe numele Toriz, cu z.
dialog A
dialog b
dialog C
186
187
Ce vă pun?O cafea cu lapte, vă rog.Doriţi ceva de mâncare, un sandviş sau ceva de patiserie?Aveţi brioixos?O! Da, avem.Atunci un brioix. Şi aduceţi-mi nota, mă grăbesc.Imediat, doamnă.Mulţumesc.
Ce vă aduc să mâncaţi?O să iau meniul zilei. Primul fel, o supă.Foarte bine. E foarte bună, o să vedeţi. Şi pentru felul doi?Ce îmi recomandaţi?Depinde. Ce vă place mai mult, carne sau peşte?Nu ştiu. Mi-e indiferent.Luaţi merluciu pane, este proaspăt.De acord. Băutura este inclusă în preţ?Doar vin sau apă.Atunci puneţi-mi vinul casei, negru.
dialog d
dialog E
188
189
Aţi comandat deja?Încă nu.Ce o să luaţi?Ce este escalivada?Este un amestec de vinete şi ardei, copţi pe foc. O servim călduţă, proaspăt făcută. Este una din specialităţile noastre.Atunci o escalivada pentru mine.Pentru mine anghinare friptă.Îmi pare rău, nu avem, nu e sezonul. Ia o salată. – Nu îţi place?A, ba da. Iar felul doi un biftec de vacă.O salată verde... şi biftecul, cum să fie?Bine făcut.Şi dumneavoastră, ce doriţi pentru felul doi?Pentru mine creveţi fripţi. Câţi sunt într-o porţie?Jumătate de duzină, nu sunt prea mari.E bine.Şi de băut?O sticlă de vinul casei alb, şi apă la temperatura camerei, să nu fie rece.Foarte bine.
dialog f
190
191
Ce trebuie să fac?Întâi trebuie să cureţi ceapa.Am înţeles. Şi după aceea o toc mărunt, nu?Exact. Pui puţin ulei în cratiţă şi adaugi ceapa.Pun sare?Încă nu. Mai întâi trebuie să aştepţi să se călească puţin. Amestecă din când în când.Şi când adaug roşia?Când devine aurie.Foarte bine. Cred că acum ştiu s-o fac.
dialog G
192
193
SERVICIILE
Un bilet dus-întors la Bruxelles.Normal sau la clasa întâi?Normal.
Ce scrie acolo?Închiriere de autoturisme.A, nu! Şi ce trebuie să fac ca să cer nişte informaţii?Luaţi număr şi o să vă strige pe nume.
Pot să scot nişte bani?Ştiţi numărul de cont?Da. Uitaţi aici carnetul de economii. E de la altă bancă.Va trebui să vă iau comision.
dialog A
dialog b
dialog C
194
195
Puteţi veni? E urgent!Ce s-a întâmplat?Băiatul meu mai mic, de doi ani, s-a închis în baie şi nu poate ieşi.
Am ajuns cu zborul de la ora 15 şi mi s-a pierdut valiza.V-aţi uitat la bandă?Da, am aşteptat până la sfârşit.Cum este valiza?E roşie, dreptunghiulară, de piele, mare. Nu ştiu. Era destul de nouă. Are o bandă adezivă albastră într-o parte.Ce era înăuntru?Haine, pantofi, cărţi, mobilul!Unde aţi îmbarcat?La Londra.Nu vă faceţi probleme. Completaţi acest formular şi vă vom anunţa.
Bună ziua. Am doi copii şi aş dori să ştiu care sunt condiţiile ca să-i înscriu la o şcoală de stat.Unde locuiţi?În Poblenou. Tocmai m-am mutat.V-aţi înscris la Registrul Municipal?Da, acum câteva zile.Atunci puteţi merge la ce şcoală vreţi din sectorul dumneavoastră cu foaia de registru. Cu cât mai repede mergeţi, cu atât mai bine.
dialog d
dialog E
dialog f
196
197
Puteţi să veniţi să puneţi gazul?Aţi făcut înscrierea la companie?Credeam că faceţi dumneavoastră asta.Înainte o făceam, dar acum legea e foarte strictă.Şi ce trebuie să fac?Să daţi telefon ca să vă înscrieţi.Aveţi telefonul? Da, este 93 204 55 78. Ce program au cu publicul? De la 8 la 8. Noaptea au un serviciu de căsuţă poştală pentru avarii şi urgenţe. Şi după aceea mai trebuie să fac ceva?Dumneavoastră nu mai trebuie să faceţi nimic. Ei ne anunţă şi venim la domiciliu.Şi cum se plăteşte?Dacă doriţi, vă putem extrage din cont.
Bună ziua, sunt tâmplarul. Am venit să iau măsurile.Bună, în sfârşit. Cu ce începem?Cu bucătăria, acolo e mai mult de lucru.Câte dulapuri doriţi?Cel puţin patru, toate din lemn de pin. Aveţi grijă să nu aibă noduri.Iar patul cum îl doriţi?Dublu, mare. Vreau să aibă două sertare dedesubt. Când o să fie gata?Cu un pic de noroc, de azi într-o lună totul va fi gata.
dialog G
dialog H
198
199
SĂNĂTATEA
Mă poate vedea doctoriţa Nin?Astăzi nu se poate. Doriţi programare pentru mâine? Nu. E urgent. Nu vă faceţi griji, vă poate vedea medicul de gardă. Aşteptaţi în sala de aşteptare, vă strigăm imediat.
Bună. Am nevoie de nişte antibiotice.Aveţi reţetă?Da, poftiţi.Altceva? Nu. Atât.Îmi daţi carnetul de sănătate? O! Nu ştiu dacă îl am la mine. Mă uit acum.Fără carnet nu vă pot servi. Nu uitaţi.Ia uitaţi, îl am.Să văd? Mulţumesc.
dialog A
dialog b
200
201
Ce-ai păţit?M-am tăiat la deget.Ia să văd. Cu ce ţi-ai făcut asta?Cu un ciob. Mi s-a spart un pahar în mână.Doamne fereşte!
Ce faci? Cum mai e fiul tău cu răceala? E mai bine?Nu prea. Acum îl doare urechea. Eu ştiu un medic naturist care e foarte priceput.A, da? Şi unde e?Chiar aici. Lucrează în centrul acela medical nou, din piaţă.
Bună ziua, ce vă deranjează?Mă doare tare spatele.Scoateţi-vă tricoul şi întindeţi-vă aici. Acum ridicaţi-vă, staţi dreaptă şi mergeţi încet. Foarte bine, vă puteţi îmbrăca.E grav, domnule doctor?Nu pare grav. Staţi mult pe scaun?Da. Toată ziua. Sunt publicistă şi îmi petrec toată ziua în faţa calculatorului.Ar trebui să staţi cu spatele drept, cu coatele la înălţimea mesei şi cu picioarele pe un suport. Faceţi asta?Doar când îmi amintesc.Foarte rău. Ar trebui să faceţi şi sport, de exemplu înot; ţineţi cont că anii ne afectează pe toţi. A! şi vă sfătuiesc să mergeţi la masaj din când în când.
dialog C
dialog E
dialog d
202
203
TIMPUL LIbER
Unde v-ar plăcea să mergeţi?Aş vrea să fac o călătorie de sfârşit de săptămână, să fiu în natură şi să stau la soare.De ce nu faceţi o croazieră?
Ce ziceţi de o vizită culturală?Nu, nu, mi-ar plăcea mai mult un lac, sau la munte. Să vedem ce găsim.
Mă interesează locul acesta. Cum se ajunge acolo?Cu avionul. Zborul durează în jur de o oră.Pot să îmi iau cu mine pisica?Nu e foarte frecvent. Nu ştiu. Trebuie să întreb.
dialog A
dialog b
dialog C
204
205
Ce îmi recomandaţi?Aţi putea merge în Mallorca. Cu vaporul preţul e foarte bun. A, orice. Trebuie să mă relaxez.Merită să mergeţi, o să vedeţi.Adică?
Aş dori să rezerv o cameră.Pentru o persoană sau două?Una pentru două persoane, cu baie. Doar cu micul dejun.Câte zile staţi?
Bine aţi venit. Cum a fost drumul?Foarte bine, mulţumesc. Ce bucuroasă sunt că mă aflu aici!E ora prânzului. Dacă vreţi, mergeţi direct în sala de mese iar noi vă ducem bagajele în cameră.
dialog d
dialog E
dialog f
206
207
Îmi daţi un bilet pentru opera din seara aceasta?Să văd cât este ceasul... şase şi un sfert. E cam târziu, dar nu se ştie niciodată. Uitaţi, mai sunt, dar nu sunt nişte locuri prea bune.Mai e vreunul la parter?Unul, dar este foarte în spate. În ultimele rânduri. Şi puţin cam scump.Da, văd.Mai am unul la etajul trei. E lateral, dar vedeţi mai mult de jumătate din scenă. Îl iau pe acesta.
Mâine autocarul vine să ne ia la şapte şi jumătate. Aici aveţi tot itinerarul explicat, cu programul pe care îl vom avea. Ca să-l pu-tem urma, punctualitatea e foarte importantă. Trebuie să vă luaţi o haină, în caz că e frig. Aveţi vreo întrebare?Da, eu, aici... Aş vrea să ştiu dacă preţul plătit include tot, adică mâncarea, biletele de intrare la locurile de vizitat...Biletele da. Prânzul, dacă este meniul zilei, de asemenea. Dacă e ceva în plus, intră în cheltuielile dumneavoastră. E totul clar?
dialog G
dialog H
VIU
RE
A C
ATA
LUN
YA. A
PR
EN
EM
CA
TAL
À d
es
de
l ro
ma
nè
s -
VIURE A CATALUNYA. APRENEM CATALÀ des del romanès
Col.lecció APRENEM CATALÀ DES DE... 1
2
3
4
5
Pròxims títols:
A LOCUI ÎN CATALUNYA.
SĂ ÎNVĂŢĂM CATALANAîn comparaţie cu româna
A LO
CUI Î
N CA
TALU
NYA.
SĂ
ÎNVĂ
ŢĂM
CAT
ALAN
A ÎN
CO
MPA
RAŢI
E CU
RO
MÂN
A
ISBN 978-84-393-8228-7
9 7 8 8 4 3 9 3 8 2 2 8 7