cauze ale comportamentului deviant ale copilului

8/3/2019 Cauze Ale Comportamentului Deviant Ale Copilului

http://slidepdf.com/reader/full/cauze-ale-comportamentului-deviant-ale-copilului 1/3

Cauze ale comportamentului deviant ale copilului scolar

Întrucât nu face parte din anticipările lor, şcoala devine irelevantăpentru unii elevi, iar uneori chiar „agasantă”.

În acest caz profesorul trebuie să rezolve două probleme: mai întâi,creşterea relevanţei, a succesului muncii şcolare, apoi evitareaconflictelor de interes cu elevii in cauza. Calea cea mai potrivita pentrurezolvarea unor astfel de conflicte este negocierea.

O astfel de procedură poate să cuprindă:• Confruntarea poziţiilor (exprimarea deschisă a sentimentelor

de către ambele părţi; sentimentele trebuie orientate cătreproblemele implicate şi nu către persoane.)• Definirea conflictului în termeni acceptaţi de ambele părţi (în

acest scop centrarea trebuie făcută pe comportamente şi nupe caracteristicile indivizilor , pe probleme şi nu pe persoane.)

• Stimularea dorinţei de cooperare – ceea ce va avea ca efectreducerea suspiciunii si neîncrederii

• Negocierea şi adoptarea unei perspective comune deabordare a conflictului – presupunând disponibilitatea de a

privi problema şi din punctul de vedere al celuilalt.Nevoia de recunoaştere socială o simt unii dintre elevi care îşidoresc o anumită ascendenţă printre cei de aceeaşi vârstă.Izolarea socială determină pe unii elevi să-şi exagereze

comportamentul provocând dificultăţi de control cadrului didactic.Comportamentul impulsiv este specific acelor elevi care par

incapabili să anticipeze consecinţele actelor lor. Ignorarea regulilor nupresupune ignorarea lor cu buna ştiinţă. Instruirea continuă. Instituireaunui sistem de reguli cere timp.

Conflictele între sistemele impuse de reguli apar atunci când un elevposedă seturi opuse de reguli, deoarece unul poate permite ceea ce altulinterzice. De obicei un elev posedă un set de reguli pentru şcoală, unulpentru acasă şi unul pentru grupul de prieteni din care face parte.Invariabil, setul de reguli mai lejer este cel de acasă.

Transferul afectiv – cu efecte negative în comportament se producemai ales când apar probleme de familie.

Agresivitatea umană înnăscută trebuie luată în considerare chiar dacă destui reprezentanţi ai domeniului ştiinţelor socio-umane neagă

încă existenţa ei. Ea poate fi îndreptată asupra unui individ sau grup.



Anexitatea poate genera comportamente inadecvate ca o formă deapărare împotriva unor situaţii proprii mediului educaţional: examinări,situaţia de a vorbi în faţa clasei, de a se şti judecat de colegi.

Modul de manifestare al profesorului poate crea probleme de

disciplină în loc să le rezolve. De obicei profesorii nu agreează ideea căpropriul lor comportament poate constitui sursa unor probleme dedisciplină.

Iată câteva atitudini inadecvate:• De asuprire a elevilor,• De ignorare dispreţuitoare a elevilor ;• De evaluare a elevilor în termeni constant negativi şi

depreciativi ;Reacţia elevilor la asemenea atitudini poate lua forme extreme :

furie, vandalism, bătăi.Lipsa de experienţă, probleme de comunicare, diferenţe de atitudine,probleme personale, proiectarea, resurse materiale adecvate, mediul, senumai printre factorii care ar putea determina probleme decomportament în sala de clasă.

Conceptul de disciplină a primit accepţiuni diferite în perioade detimp diferite. Astfel cu nu prea mulţi ani în urmă, disciplina şcolară eraasociată cu liniştea în aşa fel încât se spune că într-o sală de clasătrebuie „să se audă bâzâitul muştei”. Astăzi disciplina nu se mai asociazăneapărat cu liniştea, chiar dacă în anumite momente ale lecţiei sau laanumite discipline de studiu mai este nevoi de aşa ceva. Experimenteleşi demonstraţiile presupun un grad mare de concentrare, deci de linişte.Nu trebuie să se uite faptul că sala de clasă este un spaţiu destinat

învăţării, că orice distragere a atenţiei împiedică sau întrerupeexperienţele educaţionale. Ordinea este o nevoie şi necesitate.

Diferenţa dintre sala de clasă de ieri şi aceea de astăzi vizează tipulde ordine şi nu abolirea acesteia.

Scopul pe termen mediu şi pe termen lung în ceea ce priveştedisciplina este interiorizarea codurilor comportamental-valorice alecomunităţii şi crearea autodisciplinei individului. De aceea un cod alcomportamentului în sala de clasă elaborat serios, cu grijă, poate aduceo contribuţie vitală la dezvoltarea unor standarde comportamentaledezirabile atât în interiorul şcolii, cât şi în afara acesteia.

Elevii trebuie puşi în acele situaţii care să le arate că este mult maiprofitabil pentru ei să respecte standardele comportamentale acceptatede profesor, printre altele, şi pentru că acestea sunt consideratedezirabile de comunitatea în cadrul căreia trăiesc.



Bibliografie:

• Emil Stan „Managementul clasei” Editura „Aramis” Bucureşti 2003

cauze ale comportamentului deviant ale copilului

Documents