cccccmts-sm.wikispaces.com/file/view/plan de interventie... · web viewutilizarea unor elemente de...

Investeşte în oameni!Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”Titlul proiectului: „Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

PORTOFOLIU DE EVALUARE

Program de formare continuă:

“Dezvoltare profesionala continua pe componenta instruirii diferentiate a elevilor”

Profesor: REIZ MARIA

Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, Satu Mare

FORMATOR: Rodica Florina Gianina Moise

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

http://mts-sm.wikispaces.com/Moise+Rodica+Florina+Gianina

Investeşte în oameni!Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”Titlul proiectului: „Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

PORTOFOLIU CURSANŢI1. Un program de interven ţ ie personalizat pentru un elev cu dificultăţi de învăţare

(PIP)2. Un proiect didactic în specialitate bazat pe instruirea diferenţiată. Instruire

diferenţiată prin:conţinut, metode, evaluare

3. Proiectarea unei activităţi în cadrul disciplinei, pentru elevi capabili de performanţă. (Cerc de specialitate, centru de excelenţă etc)

4. Modele de bune practici în instruire diferenţiată.

-

Investeşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Proiectului: „Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

1.PROGRAM DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

Nume: R.R.Clasa: a VIII-aDomiciliu: Satu MareFamilia: tatal: - mama: Alte date despre familie: tatal decedat; mama casnica cu problem de sanatate ( e supraponderala si se misca foarte greu )Dezvoltare fizica: normala; înaltime 1,67 cm greutate 61 kgStare de sanatate: foarte bunaDezvoltarea psihica: -din punct de vedere cognitiv: cunoaste valoarea banilor, dar nu are capacitatea de a efectua calcule mai complexe-se exprima bine si in doua limbi, romana si maghiara, dar are un vocabular sarac; este chiar trivial in exprimare din cauza anturajului in care se invarte.-memoria de scurta durata e buna, dar cea de lunga durata slaba.-deficit de atentie, imaginatie saracaAspecte psihopedagogice observate:-este agresiv, deloc sociabil; apeleaza la solutii violente cu orice ocazie-nu e adaptabil, nu s-a integrat in grupul clasei-in activitatile de invatare in grup nu-si asuma nicio sarcina, nu participa la activitati-este refractar cand este solicitat sa raspunda, se eschiveaza fata de solicitariTipul de dizabilitate: intelect liminarInterventii anterioare: s-a ocupat de el psihopedagogul scoliiDomeniul de interventie: matematicaEchipa de interventie: Scopul programului de interventie: dezvoltarea potentialului cognitive; recuperarea ramanerii in urma la matematicaNivelul de plecare:




elevul efectueaza operatii in multimea numerelor intregi si multimea numerelor rationale (fractii zecimale), are dificultati cu operatiile in multimea numerelor rationale (fractii ordinare)

copiaza desene geometrice chimie : elevul cunoaste simbolurile elementelor chimice, clasifica elementele in sistemul

periodicDurata P.I.P.: 4 luniObiectivele programului de interventie:O1: sa efectueze adunari, scaderi, inmultiri si impartiri cu numere rationale srcise sub forma de fractie ordinareO2: sa construiasca si sa noteze corect figuri geometrice simple, folosind instrumente geometriceO3: se scrie formulele chimice in mod corect folosind sistemul periodicO4: sa scrie reactii chimice simple

Obiective

Activitati de invatare Metode Mijloace Perioa da

Indicatori de evaluare

Evaluare

O1-scrierea, citirea rationale-exercitii de +, - ,x in multimea ne. rationale-amplificari simplificari, aducere la celas numitor- impartirea numerelor rationale

Conversatia

Exercitiul

Explicatia

Calculator

Softuri educationale

Fise de lucru

2 luni Sa faca inmultiri prin adunare repetata

Observare sistematica

Auto-evaluare;Evaluare frontala;

Teste grila-Sa completeze fise cu diferite factori al mediului

Exercitiul;

Munca indepen-denta;

Activitate frontala

Experiment pentru dovedirea influentei luminii asupra plantelor

2 luni Sa execute desene cu fotosinteza

Evaluarea muncii indpenden-te;

auto-evaluare




O2 -exercitii de recunoastere figuri geometrice;-exercitii de constructii figuri geometrice si sa le noteze corespun-zator;-exercitii de calcul perimetre

Conversatia

Constuctii figuri geometrice din carton, betisoare

Instrumente geometrice


Fise de lucru;

Creion colorat; marker;

2 luni -Sa recunoasca instrumentele geometrice cu care trebuie sa lucreze;-sa stie sa masoare cu ajutorul liniarului lungimi de segmente

Evaluare frontal;

Portofoliu

Activitate practica(perimetre)

O3

O4

-jocuri care aprofundeaza cunoasterea regulilor de scriere a formulelor chimice-exercitii de scriere a formulelor

-scrierea unor reactiisimple,exercitii de folosire a sistemului periodic

Conversatia

Exercitiul

Explicatia

ConversatiaExercitiulExplicatiaExperimentul

Fise de lucru


Fise de lucru

2 luni

2 luni

sa stie sa scrie formule chimice,sa denumeasca substantele

-sa scrie reatii simple si saaplice regula cu ajutorul caruia se egaleaza reactia

Observatia

Auto-evaluare;Evaluare frontala;

Teste grila

Evaluare periodica:Obiective realizate operatii pe multimea numerelor rationale; inmultirea prin adunare repetata- exercitii simpleDificultati intampinate: la adunarea fractiilor are dificultati la aducerea la acelasi numitor; nu este insusita corect impartirea fractiilorMetode cu impact -pozitiv: activitatile practice, autoevaluarea, softurile didactice

-negativ: fisele de lucruIn urma evaluarii rezultatelor obtinute dupa derularea programului de interventie pe o perioada de doua luni, s-a constatat ca elevul reactioneaza pozitiv la activitatile desfasurate pe calculator si la probele practice; dar are deficiente de concentrare in a urmari explicatiile.

Revizuirea programului:

Algebra: fise de lucru mai atractive; “Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”



Geometrie: mai multe materiale didactice; identificarea obiectelor din clasa/ viata cotidiana, care au forma geometrica studiata;Chimie: folosirea unor instumente de modelare virtule sau materiale

Observatie: Intrucat capacitatea de concentrare a atentiei elevului este scazuta a fost necesara folosirea unui numar mare de exercitii-joc diverse si atractive; sporirea motivatiei prin apreciei verbaleRecomandari: este necesara derularea unui P.I.P. care va avea ca scop formarea capacitatii de rezolvare a problemelor , utilizand softuri educationale si eventual platform A.E.L.




2.Proiect didactic bazat pe instruire diferentiata

Data:

Clasa a IX-a A

PROPUNATOR: POP MARIUS , REIZ MARIA, GYONGYOSI IOLANDA, HEIL RENATA, PACURAR ALINA

Disciplina: Matematică / Geometrie

Tema : Formule pentru aria unui triunghi

Unitatea de invatare : Aplicatii ale formulelor trigonometrice in geometrie

Tipul lecţiei: Lecţie predare –învăţare

COMPETENŢE GENERALE

CG1 Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost

definite.

CG2 Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri

matematice.

CG3 Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală

unei situaţii concrete.

CG4 Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a

algoritmilor de prelucrare a acestora.




CG5 Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.

CG6 Modelarea matematică a unor contexte matematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din

diferite domenii.

COMPETENŢE SPECIFICE

CS1 Identificarea elementelor necesare pentru calculul unor lungimi de segmente şi măsuri de unghiuri.

CS2 Utilizarea unor tabele şi formule pentru calcule în trigonometrie şi în geometrie.

CS3 Determinarea măsurilor unor unghiuri şi a lungimii unor segmente utilizând relaţii metrice.

CS4 Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şi geometriei a unor probleme practice.

CS5 Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului oarecare.

CS6 Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme practice.

COMPETENŢE DERIVATE

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

CD1 Să calculeze aria unui triunghi.

CD2 Să determine înălţimea unui triunghi.

CD3 Să determine raza cercului înscris şi circumscris unui triunghi.

CD4 Să aplice corect noţiunile teoretice în rezolvarea exerciţiilor.

CD5 Să-şi însuşească treptat exigenţele unui exprimări riguroase specifice disciplinei.

CD6 Să justifice prin argumente înlănţuite logic, paşii de rezolvare a unei probleme.

Metode si procedee

Conversaţia euristică




Explicaţia Demonstraţia Exerciţiul Problematizarea Învăţarea prin descoperire ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU /AM INVATAT

Forme de organizare a clasei:

Frontală Individuală

Resurse materiale:

Materiale didactice: fişe de lucru Mijloace de învăţământ: tabla, creta.




DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Secvenţele

activităţii

didactice

Activitatea

profesorului

Activitatea

elevului

Metode Procedee

de

evaluare

Moment organizatoric Asigurarea ordinii şi liniştii.

Notarea absenţelor.

Elevii se pregătesc pentru oră.

conversaţia observaţia

Captarea atenţiei Se verifică, individual/frontal,

calitativ/cantitativ, tema pentru acasă, prin sondaj.

Elevii prezintă caietele conversaţia observaţia

Verificarea cunoştinţelor din lecţia anterioară

Reamintim subiectul discutat ora trecută. „Rezolvarea triunghiului oarecare” şi rog elevii să-mi scrie pe tablă teoremele ce stau la baza rezolvării triunghiului oarecare. Elevii vor scrie pe tablă

teorema cosinusului şi teorema sinusurilor.

conversaţia Aprecierea răspunsurilor primite.

Anunţarea temei şi a obiectivelor lecţiei

Astăzi, vom prezenta „Formule pentru aria unui triunghi” . Vom calcula aria unui triunghi, vom determina înălţimea unui triunghi, raza cercului înscris şi circumscris unui triunghi.

Elevii îşi notează titlul lecţiei în caiet.

conversaţia




Comunicarea noilor cunoştinţe

Profesorul face pe tabla tabelul

ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU /AM INVATAT

Solicită elevilor să scrie în coloana ŞTIU formulele de calcul pentru aria unui triunghi.

În coloana VREAU SĂ ŞTIU o vom completa cu ce vrem să învăţăm:

Aria S a unui triunghi verifică relaţiile:

S .

S

S

(formula lui Heron)

S =

Lunghimea a înălţimii corespunzătoare vârfului A din

triunghiul ABC este .

Elevii prezintă formulele de calcul pentru arii care le cunosc.

Elevii îşi notează în caiet formulele.

Explicaţia,

conversaţia euristică, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire

Observarea sistematică a elevilor, aprecierea răspunsurilor primite.




În orice triunghi ABC, avem şi .

Să se calculeze aria triunghiului ABC în cazurile :

a) a = 3, b = 4, C = ,

b) a = 5, b = 6, c = 7,

c) b = 4, C = , A = . Un elev rezolvă la tablă, iar ceilalţi îşi notează în caiete

Fixarea noilor cunoştinţe şi realizarea feed-back-ului

1. Calculaţi aria triunghiului ABC, dacă: a = 6, A =60 şi b + c = 9.

2. Arătaţi că în orice triunghi avem:

S = 2R sin A sin B sin C

r = 4R sin sin sin

Elevii promesc fise de lucru

Fiecare elev rezolvă pe caiet, apoi comunică rezultatul

Munca independentă Observarea sistematică a elevilor, aprecierea răspunsurilor primite.

Evaluarea Apreciez cunoştinţele elevilor ce s-au remarcat la oră, solicitând părerea proprie şi a clasei în vederea notării.

Clasa va aprecia elevii ce s-au remarcat la oră.

conversaţia Nota în catalog

Tema pentru acasă. Tema pentru acasă: Notează tema Activitate independentă Notarea “Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”



Ex recapitulative din manual

răspunsurilor




Fişă de lucru nr 1

1. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că .

2. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că .

3. În triunghiul ABC se dau . Să se calculeze aria triunghiului ABC şi .

4. Să se calculeze lungimea laturii AB a triunghiului ABC ştiind că aria triunghiului ABC este şi că .

5. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că .FISA DE LUCRU nr 2

1. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AC = 2, m( BAC) = 300 şi AB = 4 .

2. Să se calculeze aria triunghiului ABC, ştiind că AB = AC = 2 , m(A) = 300.

3. Să se calculeze aria triunghiului ABC, ştiind că AB = 6 , AC = 8 şi BC =10 .

4. Să se demonstreze că, în orice triunghi dreptunghic ABC de arie S şi ipotenuză de lungime a , este adevărată identitatea a2 sin BsinC = 2S.




3. PROIECT PENTRU ELEVII CAPABILI DE PERFORMANTA CLASA: a XII-aPROPUNĂTOR:POP MARIUS, REIZ MARIA, PACURAR ALINA, HEIL RENATA, GYONGYOSI IOLANDASUBIECTUL: Condiţii necesare şi suficiente ca rădăcinile unor anumite ecuaţii algebrice să aibă acelaşi modulTIPUL: formare de priceperi de rezolvări de problemeOBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 : Determinarea unor polinoame, functii polinomiale sau ecuatii algebrice care verificăconditii date

O2: Modelarea unor situatii practice, utilizând notiunea de polinom sau de ecuatie algebricăFORME DE ORGANIZARE

a conţinuturilor:gradual a activităţilor:pe grupe şi individual

TIPURI DE INTERACŢIUNI:conversaţiaTIPURI ,FORME,STRATEGII ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE:proiect ,portofoliuRESURSE:

- pedagogice(metode şi procedee):expicaţia- materiale:culegeri de probleme,softuri educaţionale- bibliografice:cărţi din domeniu- temporale:după orele de curs,( în centrele de excelenţă),3 ore




Desfăşurarea activităţiiETAPELELECŢIEI

OB RESURSE PROCEDURALE EVALUARE(metode,

instrumente,indicatori)

De conţinut de timp

forme de organizare

metode şi procedee

mijloace didactice

1. Captarea atenţiei

O1 Ce ştim despre radacinile ecutiilor algebrice ?

Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat

50’ căutare pe internet

metoda KWL

Mijloace IT prezentare

2. Anunţareaobiectivelor

Ecuatii algebice cu radacini de modul 1 sau radacini de modul egal

2’ conversaţia frontală

- -

3. Dirijarea învăţării

O1O2

Reactualizarea cunoştinţelor despre ecuatii algebrice cu coeficienti reali si complexi

Descoperirea teoremelor Rezolvarea exercitiilor folosin

teoremele date stabilirea condiţiei necesare şi

suficiente ca o ecuaţie reciprocă cu coeficienţi complecşi să aibă rădăcinile de acelaşi modul

48’ lucru în echipă învăţare prin descoperire

culegeri fişe de lucru

Rezolvare corectă a problemelor

4. Obţinereaperformanţei

O3 Aplicarea teoremelor îi exercitii din anexa

lucru în echipă exerciţii fişe analiza rezultatelor

5. Asigurarea retenţiei şi transferul de cunoştinţe

O3 Aplicare in exercitii mai dificile mai complexe

Să studieze aplicarea lor în practică

40’ indep. exerciţii gazeta de matematică şi fizică

6. Încheierea lecţiei

Completarea chestionarului KWL 10’ indep. -




Anexa 1

Teorema 1. Ecuaţia

, (1)

are ambele rădăcini de acelas modul , dacă şi numai dacă sunt verificate condiţiile:

.

Demonstraţie. În cazul particular b = 0, condiţiile 10 şi 20 sunt evident verificate. În cazul c = 0, ecuaţia nu poate avea rădăcinile de acelaşi modul . Fie deci şi . Să considerăm că ecuaţia (1) are rădăcinile

, cu . Substituind în (1), obţinem

,

egalitate pe care conjugând-o, deducem

.

În consecinţă, fiecare rădăcină a ecuaţiei (1) este şi rădăcină a ecuaţiei

. (2)

Notând cu şi discriminanţii ecuaţiilor (1), respectiv (2), avem = , şi deci cele două ecuaţii au simultan rădăcinile distincte sau cnfundate. De aici rezultă că ecuaţiile (1) şi (2) sunt echivalente, deci

, prima egalitate fiind echivalentă cu condiţia 10.

Obţinerea condiţiei 20 este imediată. Într-adevăr,

.

Reciproc, să considerăm că 10 şi 20 sunt verificate şi să arătăm că rădăcinile ecuaţiei (1) au acelaşi modul . Dacă şi , atunci egalând modulele şi argumentele celor doi membri ai

egalităţii 10, deducem




şi .

În consecinţă,

. (3)

Folosind şi rezolvând ecuaţia (1), după câteva calcule, obţinem:

(4)

Din 20 rezultă şi deci (4) devine

,

ceea ce trebuia demonstrat.

Vom folosi mai jos rezultatul dat de următorul

Corolar. Ecuaţia (5)

are rădăcinile de modul 1, dacă şi numai dacă .

Demonstraţie. Aplicând ecuaţiei (5) teorema 1, condiţiile 10 şi 20 devin , respectiv , de unde .

Lemă. Dacă ecuaţia reciprocă

(6)

are rădăcinile de acleaşi modul , atunci r = 1 şi .

Demonstraţie. Fie rădăcinile ecuaţiei (6) , cu , . Avem:




Deoarece ecuaţia (6) este reciprocă ea admite ca rădăcini şi . Cum ,

rezultă . În consecinţă, ecuaţia (6) are rădăcinile complexe conjugate două câte două. De

aici rezultă că ecuaţia unitară ataşată ecuaţiei (6) are coeficienţi reali, ceea ce trebuia demonstrat.

Din lemă, deducem că pentru stabilirea condiţiei necesare şi suficiente ca o ecuaţie reciprocă cu coeficienţi complecşi să aibă rădăcinile de acelaşi modul, este suficient să considerăm ecuaţia reciprocă unitară cu coeficienţi reali şi să studiem cazul rădăcinilor de modul 1.

Teorema 2. Ecuaţia , are toate rădăcinile de modul 1, dacă şi numai dacă .

Demonstraţie. Ecuaţia este echivalentă cu . Atunci, conform corolarului, rădăcinile trinomului de grad doi au modulul 1, dacă şi numai dacă , adică .

Teorema 3. Ecuaţia , are toate rădăcinile de modul 1, dacă şi numai dacă sunt verificate condiţiile:

i) , ii) .

Demonstraţie. Împărţind ecuaţia cu şi notând , egalitate echivalentă cu (5), obţinem

(7)

Conform corolarului, ecuaţia din enunţ are toate rădăcinile de modul 1, dacă şi numai dacă ecuaţia (7) are ambele rădăcini reale şi situate în intervalul . Considerând funcţia asociată ecuaţiei (7),

, cu rădăcinile cerinţa este echivalentă cu:

teorema fiind demonstrată.




Teorema 4. Ecuaţia are toate rădăcinile de modul 1, dacă şi numai dacă sunt verificate condiţiile:

i) , ii) .

Demonstraţie. Ecuaţia este echivalentă cu x = –1 sau

. Conform teoremei 3, ultima ecuaţie are rădăcinile de modul 1, dacă şi numai dacă

şi

,

ceea ce trebuia demonstrat.

Aplicaţie. Problema 7, pag. 156, din manualul de algebră pentru clasa a X-a.

Fie ecuaţia şi . Să se arate că toate rădăcinile sunt de modul 1.

(Problemă dată la examenul de admitere în treapta a II-a, licee matematică-fizică, iulie, 1983)

Soluţie. Aplicând teorema 3 ecuaţiei din anunţ, rezultă că aceasta are rădăcinile de modul 1, dacă şi numai dacă

.

Observaţie. Condiţia 10 a teoremei 1 este consecinţă a rezultatelor din [1].

Bibliografie

[1] Vulpescu-Jalea, F., “Asupra unei clase de polinoame”, G.M.1/1982, pag.11–16




4. Modele de bune practici în instruire diferenţiată

1. Tema Creierul uman -mister

2. Autori

Prof Biologie Gyongyosi Iolanda

Prof. Matematica Reiz Maria

Prof. Matematica Pop Marius

Prof. Chimie Heil Renata

Invatatoare Pacurar Alina

3. Argument : Considerând că matematica este un joc accesibil îndrăgit de toate vârstele sub alte forme decât strict şcolăreşti am considerat că activitatea centrata pe această ştiinţă şi îmbinata ştiinţelor din aceeaşi arie curriculară poate răspunde eficient intereselor elevilor.




Activitatea stimulează creativitatea, originalitatea, spontaneitatea elevilor în a descoperi noi soluţii la problemele cotidiene şi ale mediului înconjurător.

Pentru a deveni mai interesant modul de lucru se va face o legătură între matematică, ştiinţe şi calculator prin utilizarea programelor Word şi Power Point. Astfel se va încerca utilizarea eficientă a tehnologiei pentru sprijinirea şi evaluarea performanţelor elevilor. 4. Termeni cheie Explorări matematice în lumea înconjurătoare

Creierul animalelor- creierul uman. Proportii si statisticiBolile creierului varste Minte sanatoasa in corp sanatos.Hrăneşte-te bine pentru a gândi bine Alimentatia sanatoasaRetete culinareJoculJocuri de memorieJocuri logice5. Structura Temele selectate spre a fi studiate cadrul activitatii sunt actuale şi corespund curiozităţilor elevilor. Metodele care vor fi utilizate în lecţii vor stimula elevii să înveţe activ, să gândească critic şi autocritic, să lucreze în cooperare cu alţii.

În desfăşurarea activitatilor recomandăm:utilizarea unor soluţii inedite în rezolvarea de probleme;criterii de sortare şi clasificarea informaţiilor;stimularea activităţii pe grupe, a muncii independente;iniţierea şi realizarea creativă a unor investigaţii;utilizarea instrumentelor TIC pentru descoperirea şi prelucrarea informaţiilor;6. Compenetele asteptate

Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte domenii ale ştiinţei (discipline).Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice utilizând metode specifice matematice.Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă pe baza raţionamentelor inductive şi

deductive.Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul specific în formularea explicaţiilor, în

conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor.




Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor.

Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii înconjurătoare pe baza relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară ,,Matematică şi ştiinţe”.

Dezvoltarea personalităţii prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.7.Prezentare succinta: Activitatea Creierul uman-mister neelucidat se adresează elevilor din clasele a VII. Prin aplicarea lui, elevii vor realiza mai uşor conexiuni între materiile incluse în aria curriculară Matematică şi ştiinţe, îşi vor dezvolta competenţe de comunicare asertivă, îşi vor dezvolta responsabilitatea prin munca în echipă, îşi vor dezvolta o personalitate independentă, critică şi autocritică.8. Sarcini/ probleme / aspecte specifice rezolvate prin aplicarea modelului de buna practica

Dezvoltarea de competenţe, cunoştinţe şi abilităţi prin îmbinarea matematicii , biologiei şi ştiinţelor naturii în învăţământul gimnazial.

Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţificăDezvoltarea curiozităţii faţă de mediuDezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a limitelor acestora

9. Reflectii Această activitate va fi abordată prin metoda proiectului, fiind orientată spre rezolvarea unor sarcini de lucru care se vor sprijini pe o serie de aplicaţii practice, pentru a ridica nivelul de performanţă al elevilor şi a le dezvolta competenţe specifice secolul XXI.10. Resurse necesare pentru realizarea modelului de bune practici - identificarea actorilor care doresc să se implice în desfăşurarea proiectului: profesori, învăţători,părinţi şi elevi;- procurarea de materiale tematice care să susţină activităţile practice \- popularizarea optionalului şi a activităţilor desfăşurate la nivelul şcolii;11.RecomandariImplementarea poate fi facuta sub forma unei lectii deschise la cercurile metodice, sau poate fi o propunere de optional pe acesta tema.12.Bibliografie Nicu Ploscariu, Curiozităţi din lumea naturii, Editura Aramis, bucureşti, 1999

Aglaia Ionel- Ştiinţe ( Cartea învăţătorului), Editura All , Bucureşti 1995 “Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”



M.E.C.T.S. Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii

Campan,Florica A treia carte cu probleme celebre din istoria matematicii Ed.Albatros,Bucuresti,1983,Colectia Lyceum

Dancila, Ion Matematica gimnaziului intre profesor si elev Ed. Corint Bucuresti,1996

Guran,Eugen Matematica recreativa ED. Junimea 1985

Radulescu , Valentin Cutezanta mintii Ed. Militara ,Bucuresti , 1988


cccccmts-sm.wikispaces.com/file/view/plan de interventie... · web viewutilizarea unor elemente de...

Documents