CE ÎMBUNATATIRI AM ADUS CLASEI MELE, ÎN URMA ACESTUI CURS?

Situaţia de la care am plecat:

Clasa pe care o conduc, a III-a A, are un colectiv de 16 elevi, 8 băieţi şi 8 fete, cu vârste cuprinse între 8 şi 10 ani.

Este un colectiv eterogen, cu elevi din medii familiale variate: există cazuri de familii dezorganizate: părinţi divorţati (1), familii monoparentale (1), familii dezavantajate economic (4), părinţi (taţi) plecaţi la muncă în străinătate peste hotare (2), familii mixte (1) – mama este filipineză.

De asemenea există o fetiţă cu deficienţe motorii (probleme de prehensiune si mers), doi elevi cu probleme de stapânire a agresivităţii, un elev care face naveta din altă localitate şi o elevă care apartine altui cult religios, nou venită din Deva.

In ciuda diferenţelor, între elevi sunt în general relaţii de bună colaborare, de respect, toleranţă şi prietenie. Ei se ajută între ei, îşi împrumută unul altuia rechizite, îşi impărtăşesc preocupările, se joaca împreună, auto-organizându-se. Işi dau temele atunci când lipsesc, îşi completează în caiet unul altuia când ies la tablă. Există şi situaţii conflicutale, create de obicei în jocurile din pauze, când unul sau alt elev este respins de grupul de joacă.

Ca nivel de performanţă la învăţăură există 3 grupe care îşi schimbă parţial componenţa, dar în principiu sunt ~7 elevi cu nivel foarte bun, 3 elevi la limita de jos şi ~6 de nivel mediu.

Motivaţia pentru învăţare a mai scăzut faţă de anii precedenţi, ceea ce mă determină să caut soluţii de creşterea ei. Am încercat să găsesc, fireşte, cauzele care stau la baza scăderii interesului pentru şcoală, pentru a putea îmbunătăţii acest aspect.

Relaţia cu familiile elevilor este una de parteneriat educaţional în beneficiul elevilor. Deseori încerc să-i implic în mod direct pe părinţi în activităţile de la clasă, în limita programului fiecăruia. La

consultaţii şi sedinţe cu părinţii ţin mici lectorate pe teme ca: modalităţi de sporire a interesului pentru lectură, folosirea internetului în sprijinul educaţiei, cum să-i protejăm de informaţiile nocive, managementul furiei, etc.

Există puncte slabe la nivelul disciplinei, a capacităţii de stăpânire a agresivităţii. Trebuie consiliaţi elevii în cauză, reconsiderat regulamentul clasei şi derularea unor sondaje de opinie a elevilor având ca temă relaţiile de simpatie şi antipatie.

La sfârşitul primului semestru se simte nevoia planificării unor activităţi de recuperare, dezvoltare şi progres pentru elevii cu rămâneri în urmă, pe de o parte şi de obţinere a performanţei, pe de altă parte.

Situaţia ideală:

Sporirea motivaţiei pentru activitatea şcolară, a implicării directe a părinţilor în educaţia copiilor, îmbunătăţirea relaţiei cu elevii agresivi şi a climatului clasei.

Elevii cu potenţial trebuie ajutaţi să obţină performanţe la învăţătură. Elevii cu rămâneri în urmă trebuie ajutaţi să le recupereze şi să progreseze.

Plan de acţiune:

1. Renegocierea unui regulament al clasei, redactat chiar de elevi.2. Realizarea mai multor aplicaţii practice, experimente atractive,

participări la concursuri.3. Inceperea unui program de recuperare.4. Infiintarea unui “club de matematică”.5. Stabilirea unor activităţi comune părinţi – elevi.6. Consilierea elevilor cu comportamente agresive.

Rezultate:

Clasa a fost redecorată cu lucrări ale elevilor, specifice anotimpului.

A fost redactat un regulament adaptat nevoilor actuale ale clasei, care a fost confectionat artistic de elevi, pe echipe de lucru şi expus în dreapta tablei (vezi foto). Acesta are şase puncte.

Clasa noastră se numeşte clasa “Furnicuţelor”. De aceea regulile sunt susţinute de furnicuţe, ele fiind mascotele clasei încă de la început.

In fiecare zi de luni are loc Clubul de matematică, cu prezenţă opţională, în care se ridică noi provocări elevilor cu potenţial.

Săptămânal, marţi, elevii cu rămâneri în urmă lucrează separat, după un program personalizat.

In urma unui sondaj referitor la simpatii/antipatii am rearanjat elevii in banci, astfel încât să se cunoască mai bine, să devină mai toleranţi, mai înţelegători.

Băncile îşi modifică frecvent poziţia în funcţie tipul activităţii. La formarea grupelor folosesc metode variate alternând între opţiunea elevilor şi opţiunea mea. Clasa este poavazată cu lucrările elevilor, autoportretele lor, lucrările fiind aşezate la nivelul lor.

In urma activităţilor cu caracter practic aplicativ am observat o sporire a interesului elevilor si o implicare mai mare a lor. (Măsurarea terenului şcolii, alcătuirea regulamentului, experimente despre stările de agregare ale apei si permeabilitatea solului, construirea unui cub, coaserea nasturelui etc.)

A crescut si interesul pentru participarea la concursurile extraşcolare, în special la matematică.

Am gestionat o situaţie de criză, apărută în această perioadă.

Un elev a devenit agresiv verbal, folosind un limbaj cu conotaţii vulgare, în mod repetat, în pauze. Colegii au început să-l respingă, colega de bancă mi s-a plans. La prima abatere am discutat cu el, l-am rugat să se controleze. În săptămâna următoare, chiar luni, s-a întors la şcoala cu acelaşi comportament.

I-am adus mamei la cunoştinţă, după ore, evoluţia negativă a comportamentului băiatului. La o jumătate de oră de la plecarea de la şcoală am fost sunată de tată care părea să nu înţeleagă de unde învăţase băiatul asemenea deprinderi, deoarece, după cum susţinea, la ei în familie nu se folosesc injurii, apoi mi s-a plâns de comportamentul colegelor, care îl consider “negativist”, îl poreclesc “chior” sau îl resping atunci când acesta doreşte să se joace cu ele.

Situaţia cerea o rezolvare creativă, promptă, care să detensioneze situaţia şi să dea rezultate pe termen lung.

Am asigurat familia că voi analiza situaţia în ansamblul ei, am avut o discuţie cu băiatul, după ore, într-un cadru mai relaxat, am încercat să-i arăt că este important părerea lui pentru mine. I-am amintit că şi alţi elevi au fost mustraţi atunci când greşiseră, pentru a îndepărta sentimental de nedreptate care se strecurase în sufletul acestuia. Am făcut o listă cu elevii care îl supăraseră. Am convenit de comun acord că va încerca să fie mai “pozitiv”, cunoscută fiind tendinţa lui pentru propoziţii ciudate, cu tente horror. El s-a justificat spunând că le alegea special, ca să fie pe placul colegilor, ca strategie de integrare. I-am explicat că această strategie părea să nu dea rezultate si ar fi bine să încerce altceva, de exemplu propoziţii despre primăvară, flori şi soare.

A doua zi am cerut elevilor să scrie fiecare pe o foiţă dacă au greşit cu ceva faţă de A., cu ce cred ei că au greşit şi dacă este aşa să arate că le pare rău. Am avut o discuţie preliminară despre curajul de a-ţi asuma responsabilitatea pentru propriile greşeli. I-am cerut şi lui A. să se gândească dacă a greşit cu ceva faţă de colegii lui.

Am obţinut 3 tipuri de reacţii:

A:”Eu cred că nu l-am supărat cu nimic pe A., dar dacă l-am supărat vreodată îmi cer scuze”.

B:”L-am supărat pe A. când table era măzgălită şi eu am crezut că el a murdărit-o, şi atunci i-am vorbit foarte urât şi îmi cer scuze.:

C:”Nu, nu am niciun moment în care să-l supăr pe A.”Dar cea mai valoroasă reacţie a fost chiar a lui:“Eu cred că i-am supărat pe toţi, bătându-i la cap şi spunându-le

uneori porecle. Uneori îi mai şi înjur, când merg pe hol.”In urma acestui moment de sinceritate, A . a primit o nouă şansă

de reabilitare în ochii colegilor. Incerc să-l responsabilizez acordându-i diverse însărcinări, spunându-i că l-am ales pentru că am încredere în el că poate să ducă la bun sfârşit acea sarcină. Are o nouă colegă de bancă, mai empatică. Am obţinut de la el promisiunea că îşi va controla comportamentul şi mai ales limbajul. In situaţiile de moment în care ceva îl supără îl ajut să-şi gestioneze furia şi să resolve mai raţional problema apărută.

Nădăjduiesc să schimb astfel nu numai comportamentul lui, ci şi pe cel al colegilor care nu-l agrează.

Aş putea încheia într-o notă oprimistă, dar în problemele de management al clasei nu se poate pune punct.

In urma acestui curs am învăţat să îmbrăţisez astfel de provocări, să le iau ca pe un dar şi cred că, dacă am reuşit în acest moment să depăşesc această situaţie de criză asta de datorează în mare măsură parcurgerii acestui curs.