cel mai mare român

Upload: cristina-angela

Post on 06-Jul-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/17/2019 Cel Mai Mare Român

    1/3

     Ion Creangă – un mare român

    Regii î i doresc să rămână în istorie, î i doresc ca numele lor să fie cunoscut deș șgenera iile viitoare. Pentru a- i atinge acest deziderat, ei construiesc monumente impunătoareț șcare să le vorbească genera iilor viitoare despre măre ia lor. Poartă războaie pentru a cuceriț țteritorii i pentru a câ tiga titlul de împăra i războinici, bat monede cu cipul i numele lor.ș ș ț ș!oate acestea pentru a nu fi uita i. "i sunt con tien i că timpul este necru ător, iar ei se vor ț ș ț ț

     pierde în negura uitării. #e aceea, vor să lase ceva în urmă. Ceva care să le asigure intrarea îneternitate, în memoria urma ilor. $mul pe care îl voi prezenta a fost un om de o condi ieș țumilă, dar care a reu it să lase ceva în urma lui. Realizările lui sunt remarcabile, de i nu suntș șclădite din materiale rezistente i nu se află e%puse în centrul vreunui ora . &olosind călimaraș și o bucată de ârtie, acest bărbat a reu it să realizeze ceva ce a rămas mult timp după moarteaș ș

    sa. 'mintirile acestui om sunt întipărite în inimile a milioane de români. (oi prezenta un om

    care, de i nu mai este printre noi, rămâne viu prin ceea a lăsat urma ilor săi. "ste vorba despreș ș)*omer al nostru),cum îl numea Ibrăileanu, + Ion Creangă.

    n primul rând, ce este remarcabil la acest scriitor este faptul că provine dintr-o familienumeroasă de ărani, oameni care prin condi ia lor sunt condamna i să rămână în anonimat.ț ț ț!otu i, el s-a remarcat datorită talentului său cu totul original. (ia a lui a fost simplă iș ț șilustrativă pentru via a ăranului român. -a născut la / iunie 012 în *umule ti, sat dinț ț ș

     păr ile 3eam ului. "ste fiul lui tefan a Petrei Ciubotariul i al marandei Creangă, fiind celț ț Ș șmai mare dintre cei opt copii. n 045, este înscris i începe să studieze la coala din sat.ș șPrimii săi îndrumători vor fi preotul Ion *umulescu i dascălul (asile. n 040 mama sa îlșîncredin ează bunicului matern. 'cesta î i înscrie nepotul la coala învă ătorului 3icolaeț ș ș ț

     3anu din 6ro teni, unde va învă a până în primăvara anului următor. 7ama sa este cea care îlș țsus ine pentru a- i continua studiile, de i tatăl lui nu este de acord cu aceasta. 7entalitateaț ș ștatălui său oglinde te întregul mod de gândirea al clasei sociale din care făcea parte + )dacă ar șfi să iasă to i învă a i, după cum soco i tu, n-ar mai ave cine să ne tragă ciubotele). Cu a8utorulț ț ț țmamei sale, Creangă i-a depă it condi ia i a primit o educa ie care i-a permis să- i valorificeș ș ț ș ț șla ma%imum talentul său deosebit. !ermină cele patru clase inferioare ale eminaruluiteologic )(enianim Costace) din Ia i. n anul 090 moare tatăl scriitorului. :ipsit deșsus inerea materială a familie, Ion Creangă este nevoit să î i abandoneze studiile i să caute deț ș ș

    muncă. "ste irotonisit i numit diacon la biserica fânta !reime din Ia i. n 054, Creangăș șintră la coalaȘ  preparandală (asiliană de la !rei Ierari, unde l-a avut profesor pe !itu7aiorescu. 'cesta îl aprecia foarte mult i l-a numit învă ător la coala primară nr. din Ia i.ș ț Ș șncepe să scrie, lucrând pentru început la elaborarea unor manuale colare. n 05; se publicăș

     Metodă nouă de scriere i cetire pentru uzul clasei I primareș , lucrare la care au contribuit uncolectiv de autori printre care i Ion Creangă. #iaconul Ion Creangă nu se conformeazășnormelor de conduită impuse în acel timp pentru clasa clericală+ merge la teatru, trage cu

     pu ca, se desparte de so ia sa. n gazetele locale se publică articole defăimătoare. #upă ceș țtimp de < ani este dascăl i diacon la diferite biserici din Ia i, este e%clus definitiv dinș ș

    rândurile clerului. #edică din ce în ce mai mult timp literaturii i muncii de elaborare așmanualelor colare.ș   Publică un manual de citire intitulat Învă ătorul copiilor ț  , unde inserează

  • 8/17/2019 Cel Mai Mare Român

    2/3

    trei povestiri+ Acul i barosul , Prostia omenească i Inul i căme aș ș ș ș . 7ai târziu îl cunoa te peș7iai "minescu, atunci revizor colar la Ia i i (aslui, cu care se împrietene te. &ascinat deș ș ș ștalentul povestitorului umule tean, "minescu recomandă călduros manualul acestuia,șîndemnându-l totodată pe Creangă să scrie literatură i să participe la edin ele =unimii. #upăș ș țo lectură în cadrul cenaclului, primită cu entuziasm,  Soacra cu trei nurori se publică înnumărul din octombrie 0;9 al Convorbirilor literare. ntre 0;9 i 001, la îndemnul luiș"minescu, scrie cele mai importante opere ale sale+ Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,

     Povestea lui Harap-Alb, Amintiri din copilărie. n 0;0 , pentru activitatea sa didactica, estedecorat cu ordinul 6ene-merenti. #in acest punct de vedere, Ion Creangă este un mare român+de i a provenit dintr-o familie simplă, fiind membru al unei clase sociale cu perspectiveșmodeste, el s-a desprins din peisa8ul monoton al ărănimii i s-a individualizat ca o voceț șreprezentativă a poporului român.

    n al doilea rând, Ion Creangă a fost un mare român întrucât a valorificat via a iț ș

    tradi iile române ti. Considerată de pu ină importan ă, via a ăranului român a căpătat alteț ș ț ț ț țdimensiuni prin opera lui Creangă, care a ridicat-o la rang de artă. Referindu-se la marelescriitor, "duard >ruber rostea următoarele cuvinte+ ) "l e adevăratul tip al românului cucalită ile lui mari ?... @. Inteligen ă aleasă, prezen ă de spirit, umor, ironie fină, sarcasmul celț ț țmai mu cător, mai presus de toate caracter sentimental i entuziast, având totdeauna laș șîndemână un fond nesecat din în eleapta filozofie a poporului român i posedând în cel maiț șînalt grad puterea de a ne surprinde, el are acela i defect ca i ăranul nostru+ guraliv, adeseaș ș țse pierde în mărun imile descrip iei slăbind firul logicA Creangă e o vastă sinteză etnică aț ț

     poporului român. Creangă e, poate, cea mai verde creangă a literaturii noastre. ) ntr-adevăr,cunoscutul scriitor este un român veritabil. "l a prezentat în mod realist via a ăranului român,ț țobiceiurile i datinile care sălă luiesc în mi8locului satului românesc. n 8urul lui, Creangă aș șgăsit modele i tipologii umane pe care le-a descris în mod artistic. n cip laudativ la adresașumule teanului vorbea i 3.'. 6ogdan+ ) Când cetim pe Creangă pare că avem înainte-ne peș șun ăran mintios i de du, care istorise te pove tile culese i adunate de genera iile din trecut,ț ș ș ș ș țîntr-o formă luminoasă i atrăgătoare, cu rostire naturală, limpede i parfumată peste totul deș șacel iz de bun sim ărănesc, de un gust sănătos, fără trivialitate i fără preten ie, care na te înț ț ș ț șsufletul nostru o dulce veselie.) Ion Creangă a fost unul din acei rari scriitori populari, careneprimind nimic de la literatura occidentală, fără studii literare, fără filozofie i istorie, a tiutș șsă rămână el însu i. Când citimș Soacra cu nurori, ănilă Prepeleac, Ivan !urbincă, Povestea

    lui Harap-Alb  i celelalte, dar în specialș  Amintirile din copilărie, rămânem fermeca i dețlimba8ul firesc, de stilul propriu i de negli8en a i naivitatea rustică i oarecum primitivă aș ț ș șomului de la ară. $pera sa literară a încapsulat esen a ărănimii române ti, astfel că avemț ț ț șacces la ea ori de câte ori descidem o carte pe-a cărei pagină de titlu apare numelescriitorului. n acest sens, Creangă poate fi considerat un depozitar al valorilor seculareromâne ti. n afară de importan a literară i estetică, opera lui este valoroasă i din punct deș ț ș șvedere tiin ific. )"l e mina cea mai curată, mai sigură i mai inteligentă pentru sinta%aș ț șromânească-spunea ". >ruber - B el reproduce cu cea mai mare îmbel ugare geniul limbiișnoastre, adică modul de a gândi i românismele sau e%presiile proprii limbii române.).ș

  • 8/17/2019 Cel Mai Mare Român

    3/3

    n concluzie, activitatea didactică i literară e%traordinară a lui Ion Creangă îi conferăștitlul de mare român. 'cesta a avut rădăcini modeste,s-a născut i a crescut într-un mediu care,șîn multe cazuri, descura8a studiul i munca intelectuală. !otu i, marele scriitor nu s-a lăsatș șinfluen at de acest mod de gândire prezent i în familia sa. #epă indu- i condi ia, se alăturăț ș ș ș țunui grup de intelectuali pe care îi impresionează prin talentul său. #ar, Creangă nu a uitat deoriginea sa i valorifică valorile spirituale ale satului românesc. )Creangă e un scriitor ăran,ș țdar un ăran ce nu poate fi confundat), spunea C. Ciopraga. $biceiurile românilor, ăranii iț ț șmomente din via a lor, toate acestea sunt valorificate de Creangă. :imba8ul, comportamenteleț

     persona8elor pe care le regăsim în scrierile umule teanului sunt o oglindă a vie ii familieiș țărăne ti. &ormulele tipice, împrumutate de Creangă din vorbirea populară, oralitatea stiluluiț ș

    său dau culoare i autenticitate scenelor de via ă descrise. Problemele i zbuciumul e%isten ialș ț ș țal familiilor numeroase de la ară sunt redate în mod artistic de către povestitor. (ia a eroilor ț țlui Creangă se desfă oară în spiritul autentic al firii poporului nostru. "l respectă virtu ileș țspirituale i fizice pe care le respectă omul din popor+ cura8ul, ărnicia, prietenia, optimismul,ș

    modestia, mărinimia. )n artist cum a fost Creangă, e%presie a geniului popular, trebuia săapară cu necesitate. 3u ne putem imagina proza românească fără opera sa), spunea încontinuare acela i critic pe care l-am citat mai sus. Prin semnifica iile sale, fondul operei luiș țCreangă este al întregului popor. n crea ia sa este păstrată bogă ia spirituală a ăranuluiț ț țromân, gândurile i sentimentele a milioanelor de români care i-au dăruit tezaurul sufletuluișlor. ntr-adevăr, scriitorul Ion Creangă a fost i rămâne prin crea ia sa literară un mare românDș ț

     

    Cândea Cristina-'ngela

    &acultatea de Istorie i &ilozofieș

    pecializarea+ tiin e ale informării i documentăriiȘ ț ș