Cuprins

1.Motivaia alegerii produsului..2 2.Descrierea produsului..3 3.Ingrediente i informaii nutriionale.7 4.Productor.10 5.Ambalare-marcare-etichetare..13 6.Pstrare-depozitare-transport..17 7.Termen de valabilitate..19 8.Comercializare i legislaie aplicabil.20 9.Promovare i lansare de produse.25 10.Concuren..30 11.Efecte negative.31

1

1.Motivaia alegerii produsului

Am ales s realizm fia acestui prosus:Lays chips deoarece am observat c foarte multe persoane, in special copii pn la adolescen, il consum excesiv fr a ti ce conin cu adevrat i mai ales care sunt repercursiunile consumrii acestor produse.Foarte puini dintre noi sunt preocupai i interesai de ingredientele folosite,dac sunt naturale sau artificiale, dac sunt nocive sau curative, i de cele mai multe ori suntem manipulai de reclame i etichete.Astfel prin acest proiect, dorim s oferim mai multe informaii in ceea ce privete urmrile consumri acestor produse.

2

2.Descrierea produsului

In spatele chipsurilor gustoase i crocante Lays este o intreag poveste. Istoria lor incepe in America in anul 1944, cnd Herman W. Lay lanseaz marca Lays Potato Chips. De atunci i pn astzi, Lays au ajuns s fie savurate i apreciate in peste 80 de ri, devenind marca de chipsuri numrul 1 in lume.Povestea Lays in Romania incepe in ianuarie 2007. Pn la sfritul anului 2006, Star Chips a reprezentat o marc de tradiie in Romnia, prezent pe pia aproape 1 deceniu i deinnd poziia de lider de pia mai mult de 4 ani. Gustul i calitatea Star Chips au fost apreciate de muli consumatori, acest lucru motivnd compania Star Foods sa continue imbunatatirea permanenta a produselor si serviciilor oferite. Istoria chipsurilor Star Max este strns legat de cea a Star Chips. Star Max, marc de chipsuri ondulate, mai prjite i mai crocante, s-a lansat in luna iulie a anului 2005. In ultimul trimestru al anului 2006, graie investiiilor intr-o nou linie tehnologic de producere a chipsurilor, Star Chips au devenit cu mult mai gustoase. Astfel Lays, marca de chipsuri numarul 1 in lume, le-a dat numele ei.

3

Exist mai multe sortimente de chipsuri Lays:

Lay's SaltedGustul unic potrivit fiecrui moment al zilei, imbogit cu sare iodat, att de sntoas.Disponibile in variantele 30 g, 72 g, i 142 g.

Lay's PaprikaLays Paprika, senzaii tari i aromate de paprika.Disponibile in variantele 30 g, 72 g, si 142 g.

Lay's CheeseLays Cheese, aromele celui mai bun cascaval.Disponibile in variantele 30 g, 72 g, i 142 g.

Lay's BarbecueGustul unic de gratar bine fcut.Disponibile in variantele 30 g, 72 g.

Lay's Sour Cream & DillGustul fin de smntn i mrar.Disponibile in variantele 30 g, 72 g, i 142 g.

4

Lay's Sensations Thai ChiliIncit-i simurile cu aroma exotic de thai chili aprins cu un strop de sos de soia i roii.Disponibile in variantele 68g i 135g.

Lay's Sensations Pui la cuptor cu lmie i cimbruLas-te sedus de savoarea fascinant a puiului rumenit la cuptor cu arome rafinate de lmie i cimbru.Disponibile in variantele 68g i 135g.

Lay's Max OriginalAi poft de o gustare imediat? Lays Max Original este aici pentru tine.Disponibile in variantele 72 g i 142 g.

Lay's Max PaprikaDescoper senzaiile tari i aromate cu Lays Max Paprika.Disponibile in variantele 72 g .

Sticks SaltedGustul intens al cartofilor 100% naturali, tiai in sticksuri crocante.Disponibile in variantele 72gr i 142gr, pungi cu deschidere lateral.

5

Lay's Salted- pachetul Super Value pentru distracie, timp liber, prieteni i familie.Gustul clasic al chipsurilor cu sare iodat.Disponibile in variantele 240g.

Lay's Paprika- pachetul Super Value pentru distracie, timp liber, prieteni i familieSenzaii tari i aromate de ardei gras.Disponibile in variantele 240g.

Lay's Max Original- pachetul Super Value pentru distracie, timp liber, prieteni i familieGustarea rapid i hranitoare.Disponibile in variantele 240g.

Lay's Cheese- pachetul Super Value pentru distracie, timp liber, prieteni i familieAromele celui mai bun cacaval.Disponibile in variantele 240g.

6

3.Ingrediente i informaii nutriionale

IngredienteChipsurile Lays sunt obinute din cartofi naturali, atent selecionai. Cartofii alei sunt curai cu grij, feliile subiri sunt perfect rumenite in ulei vegetal fin, pentru a cpta nuana aurie a razelor de soare. Apoi sunt imbogite cu arome pentru a le desvri gustul irezistibil.Unele sortimente de chipsuri conin arome artificiale ( pui, barbecue, cacaval, ardei), fin de gru ,stimulator de arome:monosodium glutamate, inozinat disodic, guanilat disodic, condiment(ardei), glucoz, protein hidrolizat din soia i porumb, corector de aciditate(diacetat de sodiu), carne pudr.

Despre sareSarea este una dintre cele mai rspndite substane din natur, fiind format din sodiu i clor, alturi de alte 84 de elemente;Lipsa srii din organism provoac stri de oboseal, de indispoziie sau incapacitate de concentrare;Gustul srat este mai accentuat in cazul chipsurilor, intruct in procesul de preparare, sarea este presrat direct pe suprafaa chipsurilor, dupa ce acetia au fost pregtii. Astfel, sarea este primul gust pe care il simt papilele gustative, motiv pentru care chipsurile par mai srate dect sunt, de fapt;

Despre cartofiCartofii provin din America Central i cea de Sud, unde se gsesc peste 150 de specii slbatice;Cartofii reprezint un aliment de baz in alimentaia zilnic, fiind bogat in substane nutritive cum ar fi: potasiu, vitamina C, fier, vitamina B6, vitamina B1 (tiamina), magneziu, vitamina PP (niacina), fosfor:

7

POTASIUL: regleaza circuitul fluidelor si mineralelor in celulele organismului; mentine o presiune normala a sangelui; ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase si la contractarea muschilor VITAMINA C: ajuta la producerea colagenului, un tesut de legatura care sustine muschii, oasele si alte tesuturi impreuna; ajuta mentinerea peretilor capilari si a vaselor de sange stabile, protejandu-le de contuzii ; ajuta la absorbtia fierului din sursele vegetale de hrana ; este un bun antioxidant pentru impiedicarea vatamarii celulelor corpului ; FIERUL: transporta oxigenul in sange; ajuta la dezvoltarea creierului si a sistemului imunitar; VITAMINA B6: ajuta la producerea aminoacizilor, din care se formeaza proteinele; ajuta la producerea altor preparate chimice ale corpului incluzand insulina, hemoglobina si anticorpi care lupta contra infectiei; VITAMINA B1: produce energie din carbohidrati; este esentiala pentru functionarea inimii, muschilor si sistemului nervos; MAGNEZIUL ajuta la mentinerea in stare buna a celulelor corpului din nervi si muschi si la transmiterea semnalelor de relaxare si contractie musculara VITAMINA PP ajuta corpul in metabolizarea zaharurilor si acizilor grasi , pentru producerea de energie; FOSFORUL actioneaza ca principal regulator al metabolismului energetic; serveste ca parte importanta a acizilor nucleici, DNA si RNA;

Monosodium glutamateMonosodium glutamate (MSG) este un adaos folosit pentru a imbunti gustul. Glutamatul - cu alte cuvinte amino-acidul - din molecula de MSG este cea responsabil de acest lucru. Totui, de mai mult timp exist suspiciuni conform crora MSG-ul ar avea efecte adverse asupra corpului uman, prin mecanisme oarecum asemntoare care fac ca aspartamul s fie duntor corpului uman.In cazul aspartamului una dintre probleme este datoraa faptului c dei este practic lipsit

8

de calorii, poate contribui la impovrarea organismului i obezitate. Aparent aspartamul poate chiar crete apetitul.

Inozinat disodic (E631) i Guanilat disodic(E627)Inozinatul disodic i guanilatul disodic(E627) sunt poteniatori de gust i de arom,

care fac ca produsele de o calitate mai slab s par mai gustoase.Efectele adverse ale acestor aditivi alimentari sunt potenate de cantitatea i regularitatea cu care obinuim s consumm produsele alimentare in care sunt introdusi. Printre pericolele care pndesc organismul in urma consumrii e-urilor "suspecte" se numr: alergiile, dereglrile hormonale, tulburrile hepatice, bolile intestinale i ale ficatului, tulburrile hepato-biliare, tulburri ale tubului digestiv, tulburrile nervoase i creterea nivelului de colesterol. Face parte din categoria "E-uri suspecte".

Informaii nutriionale

Valoare energetic Proteine Carbohidrani de carbon Grsimi Fibre alimentare Sodiu

2190kJ 7g 48 g 34 g 4,5 g 0,6 g

9

4.Productor

Chipsurile Lays sunt produse de Compania Star Foods, membr a grupului PepsiCo. Fiecare poveste are un inceput. i compania Star Foods are povestea ei. Iat cteva din evenimentele cheie care au condus la succesul companiei de-a lungul anilor. Totul a inceput in 1993, cnd firma Star Foods Grecia, condus de Emmanuel Mitzalis, a gsit o nou pia de consum in Romnia. La inceput, compania a avut ca obiect de activitate doar distribuia snacks-urilor importate din Bulgaria. Consumatorii le-au primit cu entuziasm. Erau primele produse de acest gen existente in Romania. In anul 1995 s-au deschis porile fabricii din Romnia, construit lng Bucureti, in Popeti-Leordeni. Snacks-urile au fost primele produse care au iesit de pe cele 2 linii de extrudere, iar o lun mai trziu, in februarie, a inceput producia de croissante. Star Foods oferea consumatorilor produse delicioase, uor de consumat oriunde, oricnd i in orice situaie. Promoia Euro 96 a fost prima aciune de marketing a Star Foods Romnia. Rezultatele acestei promoii reprezint un reper istoric pentru vnzrile Star Foods. Dupa doi ani de la inaugurarea fabricii, Star Foods incepe producia de chips-uri, obinute din cartofi atent selecionai, pregtii i ambalai cu grij pentru a oferi consumatorilor produse de calitate, pentru toate gusturile. Star Foods a inceput s ii susin mrcile prin strategii de marketing i vnzri eficiente, care au surprins plcut prin inovaie, atractivitate i interes fa de nevoile i dorinele consumatorilor.

10

Piaa romneasc a inceput s se dezvolte foarte repede, iar anul 2000 a insemnat lansarea Mr. Snacki, un produs lider dedicat copiilor.Ce este mai relaxant dect s te uii la un film, acas sau la cinema i s mnnci floricele de porumb? i de ce s nu fie Star

Popcorn? Tot in acest an Star Foods a inceput producia floricelelor de porumb. In anul 2001, Star Foods a cumprat o noua linie de pelete, un echipament nou, modern, unul dintre cele mai bune de pe piaa mondial. Produsele expandate au avut succes imediat. Tot atunci s-a lansat gama Krax, cu primul produs care este i astzi cel mai bine vndut: Krax Bacon. Creterea cererii de pe pia i, implicit, creterea vnzrilor, au condus in cele din urm la achiziionarea, in 2002, a unei linii de chips, fabricat in Statele Unite ale Americii de cel mai renumit productor de astfel de echipamente tehnice din lume. In Noiembrie 2004, Star Foods EM Romnia a devenit membr a PEPSICO INTERNATIONAL, cea mai mare companie beverage&food de pe piaa mondial. Grupul PepsiCo, din care face parte Star Foods, are o istorie lung pe piaa de profil, lund natere in anul 1965, cnd compania Frito-Lay, cea mai mare companie de snacksuri din America, s-a unit cu Pepsi-

Cola.PepsiCo este una dintre cele mai mari companii din industria alimentar, cu un profit anual de peste 43 miliarde de dolari, inregistrat in anul 2008. Compania are 198000 de angajai la nivel mondial, iar produsele sale se comercializeaz in peste 200 de ri. Mrcile principale ale PepsiCo sunt: snacksurile Frito-Lay, buturile rcoritoare Pepsi-Cola, buturile energizante Gatorade, sucurile

11

Tropicana i produsele Quaker. Portofoliul PepsiCo include in total 18 marci, care genereaz vnzri anuale de mai mult de un miliard de dolari fiecare. Angajamentul PepsiCo pentru cretere durabil, definit ca Performan cu Scop, se axeaz pe generarea de venituri financiare stabile i, in acelai timp, pe contribuia in cadrul comunitilor in care compania activeaz. Acest angajament include satisfacia consumatorilor prin asigurarea unei oferte diversificate de produse alimentare i buturi rcoritoare, reducerea impactului companiei asupra mediului inconjurtor cu referire la ap, energie i ambalare i sustenabilitatea umana la nivelul angajailor prin oferirea unui mediu de lucru dezirabil pentru toate categoriile, pentru asigurarea creterii lor personale i profesionale. Anul 2005 a fost un an plin de realizri i succese sub noua conducere PepsiCo. Au fost lansate noi produse, abordate noi strategii de marketing, s-au facut mari investiii in utilaje i birouri, in dezvoltarea personalului, toate acestea rezultnd in consolidarea poziiei de lider pe piaa romneasc. La inceputul anului 2006, Star Foods PepsiCo a lansat primul brand global, Cheetos, cel mai cunoscut brand de snacks-uri pentru copii.Mascota brand-ului Cheetos este Chester, cel mai cunoscut ghepard din lume.In Octombrie 2006, Star Foods a achiziionat cea mai modern linie de producie din Europa. Investiia are ca rezultat direct creterea cu 25% a capacittii de producie a fabricii, imbuntirea semnificativ a calitii produselor i adaptarea perfect la normele europene de mediu. Dincolo de creterea eficienei i a productivitii fabricii, consumatorii produselor Star Foods se vor bucura de un gust mai bun i de o calitate mai bun a chipsurilor lor preferate. La inceputurile anului 2007 cele mai bine-vndute chipsuri din Romania, Star Chips au devenit Lays, chipsurile numrul 1 in lume. Aceasta nu a reprezentat doar o simpl schimbare de nume, ci aprecierea calitii deosebite a chipsurilor produse de Star Foods. Astfel, in spatele succesului Lays sunt peste 65 de ani de experien i inovaii de ultim generaie.

12

5.Ambalare-marcare-etichetareIn Legea nr. 84/1998,denumit Legea privind mrcile i indicaiile geografice, este definit conceptual de marc ca fiind un semn susceptibil de reprezentare grafic , servind la deosebirea produsului sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparinnd altor persoane. Semnele distinctive care pot fi inregistrate ca mrci sunt: cuvinte originale sau aparinnd vocabularului unei limbi nume i prenume specimene de semntur; litere i cifre; desene,figuri i pictograme; portrete umane; colecii de cuvinte sau semne grafice i semne complexe; forme tridimensionale culori sau combinaii de culori mesaje muzicale Componentele verbale ale mrcii sunt numele de marc i sigla,iar componentele figurative sunt logotipul,emblema i designul. Marca chipsurilor verbal Lays este alctuit dintr-o component i anume un substantiv propriu ,tradus in limba romn

insemnnd a lui Lay i dintr-o component figurativ ,un logotip format din dou linii curbe ce incadreaz numele pe un fundal de culoare specific fiecrui sortiment.Marca Lays este o marc-gam,specific produselor alimentare. Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat s cuprind, s inveleasc un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecia temporar din

13

punct de vedere fizic,chimic,mecanic,biologic in scopul obinerii calitii i integritii acestora in starea de livrare, in decursul manipulrii, transportului,depozitrii i desfacerii-pn la consumator sau pn la expirarea termenului de garanie.Ambalajul insoete produsul in fiecare etap a circulaiei sale, de la productor la consumator,avnd un rol important in protejarea acestuia i promovarea vnzrilor. Pungile de chipsuri sunt confecionate din polietilen de tip BOPP metalizat.Acestea se utilizeaz pentru confecionarea ambalajelor flexibile, destinate produselor alimentare care necesit o protecie foarte bun la lumina i la gaze.Compoziia acesteia este format in intregime din polipropilena avnd o serie de proprieti in ceea ce privete protejarea optim a produsului.Printre proprieti putem enumera ca este o excelent barier impotriva luminii, umezelii i a gazelor.Aceste pungi pot fi imprimate flexografic, permit laminarea pe partea metalizat cu filme transparente i se pot folosi pe maini de ambalat automat, att orizontale ct i verticale.Pungile de acest tip se mai utilizeaz i pentru ambalarea dulciurilor, a croissantelor,a ingheatei i pentru etichetele sticleror, etc.Pungile de chipsuri sunt umplute cu aer pentru a evita sfrmarea acestora.

Ambalare orizontal

Ambalare vertical

14

Eticheta este un mijloc prin care consumatorul este informat despre ingredientele produselor alimentare.Eticheta reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care conine elementele de identificare a produsului i care nsoesc produsul sau este aderent la acesta.De asemenea, eticheta ilustreaza totalitatea informaiilor care nsoesc un produs alimentar i care de regul, sunt nscrise pe ambalaj i care ofer consumatorului, detaliile privind caracteristicile produsuluiScopul etichetrii este de a pune la dispoziia consumatorilor informaiile necesare, suficiente, verificabile i uor de comparat, care s le permit consumatorilor, s aleag acel produs, ce corespunde exigenelor i posibilitilor lor financiare, i s cunoasc eventualele riscuri la care ar putea fi expui. Verificarea respectrii conformitii informaiilor nscrise pe eticheta produsului, se ace de ctre autoritile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor:

Autoritatea pentru protecia consumatorilor desemnate de Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor. Autoritile sanitare desemnate de Ministerul Sntii i Familiei. Autoritile sanitare veterinare, fitosanitare i de control tehnologic, desemnate de Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor.

Eticheta unui produs alimentar, trebuie s cuprind n mod obligatoriu:

Denumirea cu care este vndut alimentul. Denumirea sau denumirea comercial i sediul productorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului; n cazul produselor de import, se nscriu i sediul importatorului nregistrat n Romnia.

Lista cuprinznd ingredientele folosite. Cantitatea din anumite ingrediente(evideniate pe etichet prin desene sau cuvinte, dac este cazul; exist i excepii). Cantitatea net. Termenul de valabilitate; Condiii de depozitare i de folosire(dac este cazul). Locul de origine(provenien) al alimentului(dac este cazul). Concentraia alcoolic pentru buturile la care aceasta este mai mare de 1,2%.

15

Instruciunile de utilizare. Meniunile suplimentare pe grupe de produse. O meniune privind lotul. Meniunile de etichetare trebuie redactate n limba romn, lizibil i inteligibil, aezate n mod vizibil. Fac excepie de la prevederea redactrii n limba romn, mrcile de fabric sau de comer, denumirile de firme i denumirile arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc.

Informaiile de pe etichet, nu trebuie s fie acoperite sau separate prin alte indicaii sau desene; nscrisurile de pe etichet, nu trebuie s prezinte modificri(tersturi, nlocuiri sau adugiri) care pot induce n eroare consumatorul;

16

6.Pstrare-depozitare-transport

Lucrtorul comercial trebuie s verifice periodic calitatea mrfurilor(chipsurilor) din depozit sau din magazin intruct, pe timpul pstrrii produsele pot suferi diverse modificri. Controlul periodic i controlul ocaziional presupun: Verificarea aspectului produsului; Verificarea integritii ambalajului Prezenta eventualelor deteriorari; Termenul de valabilitate in limita expirrii. Mrfurile ii pot modifica proprietiile in funcie de natura produselor ( compoziia chimic, proprieti, stadiul de prelucrare ) sau de factorii mediului de pstare (umiditate, temperatur).

Conditiile unei bune pstrari ale mrfurilor sunt: Asigurarea temperaturii i umiditatii in spaiul de pstrare corespunztoare fiecrui produs (verificare zilnic); Asigurarea starii de igiena in spaiul de pstrare ( zilnic ); Asigurarea unei compoztii corespunztoare a aerului, acest lucru avnd rol important in pstrarea mrfurilor.Oxigenul are o aciune favorabil pentru produsele vegetale, dar influeneaz negativ produsele prelucrate, oxidnd grsimile.Impuritile din spaiile de depozitare (gaze, fum, praf) duneaz produselor pe timpul pstrrii; Asigurarea unei iluminri corespunztoare tipului de produse.Radiaiile luminoase modific culoarea produselor , accelereaz rncezirea, grbesc procesul de imbtrnire a cauciucului sau a fibrelor sintetice; Aranjarea mrfurilor cu respectarea vecintii , deoarece sunt unele produse care eman mirosuri sau cedeaz apa i altele care pot absorbi i reine aceste componente.

17

Exemplu: Nu se aeaz produse chimice- detergeni, vopsea,insecticide- sau alte produse cosmetice in apropierea produselor alimentare; legumele i fructele trebuie pstrate in spaii speciale , cu o bun ventilaie; Aranjarea mrfurilor i ambalajelor astfel inct s permit controlul permanent al calitii. Calitatea produselor i meninerea ei este influenat i de nivelul de pregtire a lucrtorului comercial.Atunci cnd lucrtorul comercial dovedete neglijena i netiina in pstrarea sau manipularea produselor , el poate deteriora calitatea mrfurilor respective.Lucrtorii din comer trebuie s asigure optim de pstrare a mrfurilor. Chipsurile trebuie depozitate in incperi uscate, curate, aerisite, fr mirosuri strine, dezinfectate i deratizate,iar cutiile se aeaz pe rafturi una peste alta in funcie de sortiment. Transportul chipsurilor nu necesit o atenie deosebit in comparaie cu alte mrfuri casante, produse de patiserie sau mrfuri care se pot deteriora foarte uor.Deci, chipsurile se pot transporta cu ajutorul tirurilor sau automobilelor la nivel local, dar in condiii de igien strict.Important este ca aceste mrfuri s ajung in condiii bune i s nu se deterioreze spre a afi puse in vnzare. Compania Star Food are o reea de distribuie foarte dezvoltat.In Romnia in fiecare ora mare exist o firm de distribuie:exemplu:in Arad(Astral SRL), Alba(Boema SRL), Tulcea(Lunok SRL), Galai(Alex & Comp), Braov(Cora SRL), Star Food Cluj, Constana, Bucureti, Timioara, Buzu(Metromax), etc.

18

7.Termen de valabilitate

Pentru data de expirare, se folosesc doi termeni: Termenul de valabilitate pentru alimentele foarte perisabile(cum ar fi produsele lactate i cele din carne) i care reprezint data limit de consum. Dup aceast dat, productorul nu mai garanteaz sntatea consumatorului, chiar dac produsul a fost pstrat n condiii corespunztoare. Data durabilitii minimale, pentru produsele mai puin perisabile(cum ar fi produsele de panificaie, conservele, produsele de ciocolat, buturile rcoritoare etc.) i care reprezint data limit de comercializare. Termenul de valabilitate se compune din formulare clar a zilei, lunii i anului( n aceast ordine, folosind sistemul: ZZLLAA) i ntr-o form necodificat. Data este precedat de meniunea clar:Expir la data de . Data de durabilitate minimal se marcheaz n aceeai formul. Data este precedar de meniunea clar: A se consuma de preferin nainte de/pn la sfritul... n ambele situaii, meniunile cu privire la indicarea datei sunt urmate de condiiile de pstrare i conservare, dac este cazul

19

8.Comercializare i legislaie aplicabil

Chipsurile se incadreaza in categoria produselor alimentare,de aceea trebuie comercializate conform Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.Legea 321/2009 prevede urmatoarele aspecte: Capitolul I - Dispozitii generice Art. 1 Prin prezenta lege se reglementeaza conditiile de exercitare a activitatii contractuale de comercializare a produselor alimentare. Art. 2 (1) Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice care desfasoara relatii comerciale cu produse alimentare. (2) In intelesul prezentei legi termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: 1. produs alimentar - orice substanta sau produs, indiferent daca este prelucrat, partial prelucrat sau neprelucrat, destinat sau prevazut in mod rezonabil a fi ingerat de oameni, conform prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 170/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor si a cerintelor generale ale legislatiei alimentare de instituire a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara si de stabilire a procedurilor in domeniul sigurantei produselor alimentare, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 31 din 1 februarie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare; 2. produs alimentar proaspat - alimentul care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare; 3. produs alimentar congelat - alimentul care necesita temperaturi de pastrare sub minus 7 grade Celsius; 4. relatii comerciale - activitatea de vanzare si/sau cumparare a produselor alimentare; 5. consumator - orice persoana fizica sau juridica ce cumpara, dobandeste, utilizeaza si consuma produse alimentare in afara activitatii profesionale; 6. comerciant - persoana sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare directa

20

catre consumator a produselor ALImentare; 7. furnizor - persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de productie, procesare sau distributie a produselor alimentare, in vederea comercializarii acestora; 8. cost de productie - cheltuielile directe si indirecte de productie repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate; 9. pret de lista la furnizor - pretul unitar net pentru fiecare produs oferit spre vanzare de catre furnizor; 10. discount - avantajul financiar direct oferit de catre furnizor comerciantului, aplicat procentual la pretul de lista la furnizor; 11. cost de achizitie la comerciant - pretul unitar net care apare in factura de achizitie, obtinut prin scaderea discountului oferit de furnizor, la care se adauga cheltuielile directe specifice revanzarii si costurile serviciilor prestate de comerciant furnizorului; 12. vanzare in pierdere - orice vanzare la un pret inferior costului de achizitie; 13. pret de achizitie la consumator - costul de achizitie la comerciant majorat cu adaosul comercial si TVA; 14. listarea produsului - obligatia asumata de comerciant de a pune in vanzare directa catre consumator tipurile de produse oferite de furnizor prin contractul comercial; 15. delistarea - incetarea punerii in vanzare directa de catre comerciant a produselor oferite de furnizor prin contractul comercial. (3) Relatiile comerciale dintre furnizori si comercianti sunt stabilite prin incheierea unui contract negociat in prealabil de catre parti, care respecta legislatia in vigoare si dispozitiile prevazute de prezenta lege.

Capitolul II - Protectia impotriva intelegerilor si practicilor anticoncurentiale Art. 3 Partile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect sa cumpere sau sa vanda produse sau servicii de la sau catre un tert. Art. 4 (1) Este interzis oricarui comerciant sa solicite si sa incaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legatura directa cu operatiunea de vanzare si care nu sunt cuprinse in costul de achizitie. (2) Este interzis oricarui comerciant sa solicite si sa incaseze de la furnizor plata unor servicii

21

legate de extinderea retelei de distributie a comerciantului, amenajarile spatiilor de vanzare ale comerciantului sau de operatiunile si evenimentele de promovare a activitatii si imaginii comerciantului. Art. 5 Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si servicilor de piata, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 6 Este interzis oricarui comerciant sa solicite funizorului sa nu vanda altor comercianti aceleasi produse la un cost de achizitie mai mic sau egal cu cel cu care a achizitionat produsele respective. Art. 7 (1) Cu exceptia situatiei in care delistarea se datoreaza culpei contractuale a furnizorului, delistarea de catre comerciant a unui produs al furnizorului trebuie sa se realizeze prin nOTificare scrisa prealabila, cu doua luni inaintea datei delistarii. (2) Delistarea unilaterala obliga comerciantul la restituirea integrala a sumei de bani incasate de acesta de la furnizor pentru asumarea obligatiei contractuale privind listarea. (3) Comerciantul poate refuza receptia marfii in conditiile in care aceasta nu indeplineste conditiile legale de comercializare, cantitatile prevazute in contract sau in comanda ori termenele de livrare, notificand in scris furnizorului motivul refuzului receptiei produselor, in termen de maximum 24 de ore, in caz contrar marfa fiind considerata acceptata. (4) In cazul in care partile convin prin contract ca receptia cantitativa si calitativa sa fie facuta ulterior momentului livrarii, documentul de receptie va fi transmis in forma scrisa furnizorului in maximum 48 de ore de la momentul punerii la dispozitia comerciantului a marfii. Capitolul III - Obligatiile de plati intre comerciant si furnizorul de produse alimentare Art. 8 Plata intre comerciant si furnizor se face la data convenita de parti in contract, astfel: a) pentru produsele alimentare proaspete termenul de plata al comerciantului catre furnizor pentru produsele contractate si livrate nu poate fi mai mare de 12 zile; b) pentru produsele alimentare congelate termenul de plata al comerciantului catre funizor pentru produsele contractate si livrate nu poate fi mai mare de 20 de zile;

22

c) pentru produsele alimentare, altele decat cele prevenite la lit. a) si b), termenul de plata al comerciantului catre furnizor pentru produsele contractate si livrate nu poate fi mai mare de 35 de zile. Art. 9 In cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a unei obligatii contractuale de catre una dintre parti, acestea pot stabili in contract plata unor penalitati de catre partea in culpa, egale pentru parti, cuantumul acestora fiind negociat la data incheierii contractului. Art. 10 In cazul in care plata nu se efectueaza la termenul stabilit, debitorul este pus in intarziere fara nicio alta formalitate si plateste de la acel termen o penalitate zilnica egala cu dublul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, calculata la suma datorata. Capitolul IV Sanctiuni Art. 11 (1) Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea dispozitiilor art. 3-6 se sanctioneaza cu amenda de la 100.000 lei la 150.000 lei, in masura in care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurentei nr. 21/1996, republicata; b) nerespectarea dispozitiilor art. 7 alin. (1 ) si (3), art. 8, 10 si art. 13 alin. (2) se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei, in masura in care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicata. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de catre: a) organele de control abilitate ale Ministerului Finantelor Publice, pentru cele prevazute la art. 5 si art. 13 alin. (2); b) organele de control abilitate ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, pentru cele prevazute la art. 3, 4. 6, art. 7 alin. (1) si (3), art. 8, 10 si art. 13 alin. (2). Art. 12 Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 100/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Capitolul V - Dispozitii tranzitorii si finale

23

Art.13 (1) Contractele in desfasurare ale caror termene si conditii sunt contrare prevederilor prezentei legi vor fi modificate corespunzator in termen de 60 de zile de la data intrrii in vigoare a prezentei legi. (2) Pentru a verifica desfasurarea relatiilor comerciale dintre comerciant si furnizor, reprezentantii Autoritati Nationale pentru Protectia Consumatorilor si cei ai Ministerului Finantelor Publice pot solicita toate documentele care stau la baza desfasurarii acestor relatii comerciale. Art. 14 Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

24

9.Promovare i lansare produse Promovare produseProdusul fabricat de productor, n condiii de eficien economic i posesor al caracteristicilor i elementelor pe care le dorete consumatorul, va ajunge la aceasta, dup ce i s-a stabilit preul de vnzare i canalul de distribuie, dar i dup ce potenialul cumprtor a fost informat de existena noului produs, de noile caracteristici ale produsului modernizat, sau de potenialul produsului de a-i satisface mai bine nevoile, dect alte produse similare.Gradul de informare al consumatorilor depinde de maniera n care se realizeaz comunicarea productor-consumator i feedback-ul acestei relaii.Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale aciunii marketingului, se exprim n ansamblul de aciuni i mijloace de informare i atragere a cumpratorilor potentiali catre punctele de vnzare, n vederea satisfacerii nevoilor si dorintelor acestora si implicit a cresterii eficientei economice a activitatii ntreprinderii producatoare. Promovarea, considerat ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori aciune de marketing, ori form de comunicare, urmrete depirea unui nivel al vnzrilor prin captarea ateniei i atragerea cumprtorilor poteniali, de ctre punctele de vnzare, informarea, convingerea, formarea i meninerea unei clientele atras de produs i ntreprinderea producatoare. Campania desfurat sub sloganul Doar cartofii adevrai ajung Star Chips se adreseaz tinerilor dinamici, activi cu vrste intre 14 25 ani (public principal) cu extindere pn la 35 de ani. Conceptul este susinut de 3 spoturi TV, spoturi radio, machete de pres, outdoor (panotaj stradal, afie la metrou, mash-uri, cuburi), PR, activiti BTL (evenimente speciale; sponsorizri) i materiale promoionale in punctele de vnzare. Spoturi TV sunt realizate impreun cu trupele Voltaj, 3SE, Class, voice over-ul fiind asigurat de maestrul Gheorghe Dinic. Prin asocierea mrcii Star Chips cu cele 3 formaii de muzic aflate in top pe piaa romneasc, s-a dorit o asociere a brandului cu valorile pe care aceti artiti le imprtesc publicului lor, care este de altfel, i publicul Star Chips. Ideea campaniei e simpl: toi vrem s ajungem staruri, dar numai unii dintre noi au chemare. Aa cum toi cartofii ii doresc s ajung in pungile de Star Chips, dar numai cei buni reuesc s treac toate testele de calitate i s devin chipsuri Star.

25

Promovarea

chipsurilor Lays s-a realizat prin intermediul reclamelor i diferitelor

promoii:Iat cteva din promoiile Lays chips:

Lay's ChampionChipsLays, marca de chipsuri nr 1 in lume te invita acum la Campionatul gustului!Vino i tu alturi de noi, degust 2 mrci de chipsuri din pia i spune-ne care gust e preferatul tu. Vei afla sigur ce ai ales i, indiferent de alegerea ta, vei primi pe loc o pung de chipsuri Lays 40g, plus un talon de tombol pentru o excursie in Spania de 2 perosoane. Extragerea final are loc in 15 Aprilie.Campionii gustului merg in Spania! Vrei i tu?

"Roata Norocului"

Cheetos si Lay's, marca de chipsuri nr 1 in lume* te invita sa iei parte la Loteria "Wheel of Fortune". Cumpara oricare punga de Lay's 75g sau Cheetos, prezinta-te cu bonul de casa sau cu produsele cumparate, in locatiile special amenajate, si esti inscris automat la Loterie. Poti castiga nenumarate premii delicioase. Te asteptam sa invarti "Roata Norocului"!

26

Lay's te intreab dragoste sau bani

Caut talonul de participare la promoie din pungile de Lays, Lays Max, Lays Cartofi copi cu unc i Lays Sticks, gramajele 75 i 150. Ce alegi Dragoste sau Bani? Trimite SMS la 1875 sau inregistreaz pe website-ul campaniei www.dragostesaubani.Zilnic poi ctiga o excursie romantic la Paris pentru 2 persoane sau 2,000 lei, bani ghea. In plus, 200 de participani au ansa de a ctiga in fiecare zi un cod de reincarcare pentru cartelele pre-pltite, in valoare de 5 euro.Tu decizi!

Star Promo

Star Snacks si Star Popcorn ii aduc super premii de Star ca rsplat pentru c faci ceea ce-i place:

27

te bucuri de gustul lor nemaipomenit!Particip i tu pentru c ai ansa de a ctiga: Marele premiu: Toyota Auris 5 x TV Plasma de la Panasonic; 25 x DVD Playere de la Panasonic; 50 x Super colectii de filme. Tot ce trebuie s faci pentru a participa, este s cumperi in perioada 16 iulie-8 octombrie oricare 3 produse Star Snacks i Star Popcorn, savureaz-le i particip la concurs ! Trimite intr-un plic 3 ambalaje insoite de datele tale personale la CP 80 OP 01 i poi ctiga unul din cele 180 super premii.In plus, primii 100 de participani care trimit plicurile corect completate, primesc automat, fr tragere la sori, unul din cele 100 de jocuri distractive de la Noriel, cum ar fi: Monopoly, Rummykub, Jocul cuvintelor, etc.Grabeste-te si PRINDE UN PREMIU DE STAR!

Lansare de produse

Lansare Lay's Sticks

De cele mai multe ori nu eti acas atunci cnd i se face foame i, bineineles foamea apare in cele mai neateptate locuri i momente ale zilei.Acum ai Lays Sticks la indemn, gustarea rapid i hranitoare.Ia-le peste tot cu tine i ii vor potoli foamea...Forma special a pungii, cu deschidere lateral ii permite s le impari mai uor cu prietenii ti

28

Bucur-te de fotbal impreun cu StarFoodsBucur-te de Fotbal pe sturate! cu Lays pe toat perioada Euro 2008!Lays, partener exclusiv UEFA, te invit s fii campionul absolut al verii: savureaz meciurile alturi de noua arom delicioas de cacaval, bucur-te de pauze cu 20% mai mult produs gratis i de ediia extraordinar Euro pentru paprica i cascaval.uteaz la poarta nvingtorilor! Caut pachetele speciale n toate magazinele i delecteaz-te cu aromele noi create special pentru tine!!Lays te va ine n priz prin campania TV naional, ecrane stradale digitale i prin transportul public din marile orae i litoral.Hai Romnia!!

Lansare Lay's Patru Anotimpuri Iarna

29

10.ConcurenaPe piata romaneasca exista doi mari competitori in ceea ce priveste chipsurile: Star Foods,membru al PepsiCo, producator al Star Chips si Wolf,reprezentat la noi de Intersnack Romania,producator al Chio Chips. Confruntat cu o concurenta puternica si o stagnare a vanzarilor, producatorul chipsurilor Chio a decis, la inceputul anului, ca trebuie sa lanseze o campanie agresiva si sa lanseze produse noi. Rey nu a dorit sa precizeze care au fost investitiile in campanie, mentionand dar ca au fost "destul de mari." Tot in aceasta perioada, Intersnack a crescut numarul de angajati, de la 140 cati avea la sfarsitul anului trecut la aproximativ 200.Intersnack a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro, cu 10% mai mult fata de 2001.Compania va inaugura, in toamna acestui an, prima fabrica de chipsuri din

Romania, la Brasov, in urma unei investitii de aproximativ 3,5 milioane de euro.Pe langa chipsuri, Intersnack mai are in portofoliu brandurile Wolf- covrigei, biscuiti sarati si Felix- alune produse de compana germana The Nut Company, unde Intersnack este actionara. Compania mai are in portofoliul autohton sortimente de tortilla si cartofii Pom- Bar. Intersnack nu este singurul producator de chips care si-a sustinut brandurile prin investitii in publicitate. Star Foods Romania, companie de origine elena, a desfasurat in aceasta primavara doua campanii pentru doua dintre brandurile

sale.Investitiile brute (rate card) pentru sustinerea acestor campanii s-au ridicat la aproximativ 440.000 de dolari, din care 360.000 de dolari pentru Star Chips.

30

Una dintre campanii a fost dedicata brandului de snacks pentru copii Mr. Snacki. Cea de-a doua, dedicata brandului Star Chips, a constat in trei variante spoturi publicitare create de agentia de publicitate Leo Burnett.Ambele campanii s-au desfasurat in perioada aprilie-iunie 2003.In 2003,vanzarile companiei au atins, pe primele cinci luni ale anului, 16 milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul 2002.Pe langa produsele proprii Star Foods, Lotto si Krax, compania mai distribuie croissantele Chipita, concentratele de supe Galina Blanca, alunele Fiesta si energizantele XL,ale companii.Anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 35 milioane de euro, in crestere cu 20% fata de 2001.

Star Foods si-a inceput activitatea in Romania in 1993, initial cu distributia, dar ulterior a inceput si productia.In 1999, compania a vandut linia de croissante companiei elene Chipita.Actionarii principali ai companiei sunt o familie elena, un fond de investitii al puternicei banci Deutsche Bank si Alpha Ventures. Piata romaneasca de chipsuri este dominata de companiile Star Foods si Intersnack, urmate de European Food, companie membra a grupului European Drinks detinut de fratii Micula si Best Foods, la randul sau companie elena.In perioada februarie-martie, aceasta piata s-a ridicat la 240 de tone, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB.

Chipsurile reprezinta unul din obiceiurile noi de consum ale romanilor, descoperit in urma cu aproape cinci ani, dar a prins destul de repede.Din cauza puterii scazute de cumparare insa, consumul, estimat a se ridica la 0,3 kilograme anual pe cap de locuitor, a ramas inca sub nivelul din alte tari. In Polonia, consumul se ridica la un kilogram, la 3,5 kg in Grecia, 7 kg in Anglia sau 10 kg in America, conform unor studii de piata. Una din principalele probleme ale jucatorilor de pe aceasta piata sunt cartoful special necesar fabricarii chipsurilor. In Timisoara a fost realizat un experiement care s evalueze deosebirea dintre chipsurile cele mai vndute de pe piaa romneasc.Au fost testate 3 marci de cipsuri:Lays, Chio si Viva. Total participani: 14 (2 fete i 12 biei)Produse testate: Chio Chips, Lays i Viva (toate cu sare)Preuri de achiziie: Chio 2.5 RON, Lays - 2.4 RON, Viva - 2.1 RON (preuri valabile n Piaa 700 din Timioara)Valoare energetic: Chio - 541 KCal, Lays - 530 KCal, Viva - 494 KCalConcentraie de sare (sodiu): Chio 0.6%, Lays 0.7%, Viva 0,3%

31

Desfasurarea experiemntului: Cele trei tipuri de chipsuri au fost puse n trei boluri identice, chipsurile fiind frmiate pentru ca participanii s nu fie influenai de forma lor. De asemenea, testerii au participat individual la degustare pentru a nu se influena ntre ei.Cerinele testului au fost de a clasifica cele trei tipuri de chipsuri n funcie de gust prin punctaje de la 3 (imi place cel mai mult), la 1 (imi place cel mai puin), iar la final au fost rugai s ncerce s identifice tipul lor (ce tip de chips se gsete n fiecare bol). Rezultate i concuzii: Din cei 14 participanti, 8 au identificat cele trei tipuri de chipsuri, dei exista puin confuzie ntre Lays i Chio. Produsul cel mai uor identificat a fost Viva, datorit grosimii i gustului total diferit.Cele mai bune chipsuri au fost desemnate cele de la Chio Chips cu 34 puncte preferate de 8 dintre participani, urmate de Lays cu 32 de puncte preferate de 5 dintre participanti, pe ultimul loc aflndu-se Viva cu 19 puncte.

32

11.Efecte negativeChipsurile pot provoca apariia maladiei Alzheimer

Chipsurile i snacks-urile pot provoca apariia maladiei Alzheimer, pentru ca o substan prezent in acest tip de alimente distruge celulele creierului, potrivit rezultatelor unui studiu american prezentat la conferina anual a Societii americane de chimie. Urme ale acestei substane, numit acrilamid, au fost descoperite de specialiti in creierul victimelor maladiei Alzheimer. Acrilamida se gasete de obicei in hrana procesat, de tipul chipsurilor. Specialitii au stabilit anterior c acrilamida este cancerigen. Consumul mare de alimente care conin aceste substane poate provoca infertilitate masculin, probleme musculare i de coordonare. Este pentru prima dat cnd consumul de alimente cu acrilamid este asociat cu apariia maladiei Alzheimer, o boal care numai in Marea Britanie afecteaz 400.000 de persoane, provocnd demen i pierderi de memorie. Specialitii de la Colegiul de medicina Albert Einstein din New York spun c substana se formeaz in momentul in care sunt prjite alimente bogate in amidon. Acrilamida mai poate fi intilnit in cereale, pine prjit i biscuii, dar i in fumul de igar. Acrilamida este utilizat in industrie ca agent de ingroare, iar muncitorii care manevreaz substanele poart imbrcminte de protecie.Medicii au cerut s se fac urgent mai multe analize pentru a se stabili o legatur clar dintre consumul de acrilamida i numrul din ce in ce mai mare a cazurilor de Alzheimer. Alzheimer este o boal progresiv, degenerativ, care atac celulele nervoase ale creierului, avnd ca rezultat pierderea memoriei i schimbri in modul de gndire i in comportament. In jur de una din zece persoane de peste 65 de ani i aproape jumatate dintre oamenii

33

de peste 85 de ani sufer de aceast boal. Specialitii estimeaz c, pn in 2040, numrul persoanelor atinse de aceast degenerare cerebral va crete de la 24 de milioane, cifra actual, la 81 de milioane. Organizaia Mondial a Santii recomand limitarea consumului de acrilamid la un microgram pe zi. Conform studiilor, un kilogram de chipsuri conine 980 de micrograme de acrilamid.

34

Bibliografie: http://www.lays.ro/ http://.wikipedia.org Dictionar de merceologie: Ion Atanase,

Iacob Ionascu

35