Ciocolat - De la Wikipedia, enciclopedia liber

Tipuri ciocolatCiocolata este un produs alimentar obinut dintr-un amestec de cacao, zahr, uneori lapte i unele arome specifice. Ciocolata este servit, de obicei, sub form de tablet, baton, praline, ngheat sau alte produse de cofetrie.TipuriCiocolata neagrCiocolata neagr, numit i ciocolat amruie, este un amestec de cacao i unt de cacao cu zahr. Ea conine minimum 35% cacao, proporia depinznd de fabricant. Necesarul de zahr depinde de amreala varietii de cacao utilizat.Ciocolata cu lapteCiocolata cu lapte conine, conform reglementrilor UE[1] impuse, un minim de 25% substan uscat de cacao i 12% substan solid de lapte (n general lapte praf sau lapte condensat). Prima ciocolat cu lapte a fost lansat de elveianul Daniel Peter n 1875.Ciocolata albCiocolata alb este ciocolata produs din unt de cacao, zahr, lapte, vanilie i alte arome.Nu conine cacao pudr sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat de alb.Istoria ciocolateiIstoria ciocolatei ncepe cu dou mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de cacao era practicat n America de Sud.Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece nimeni nu tia la ce folosesc.n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor, obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma obinuia s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur regal, pe care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su.Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scorioarei. n plus, au descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte.Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu precdere de aristocraie. Ei nu au dezvluit Europei secretul acestei buturi timp de un secol. Clugrii spanioli au fost cei care au fcut public modul de preparare a acestei buturi ce a fost rapid apreciat la Curtea Regal din Frana i apoi din Marea Britanie.Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datoreaz aromei sale inimitabile, dar i unei aure magice transmise de-a lungul timpului. ntr-adevar, cacohuaquatl n limba inca nseamn "cadoul grdinarului paradisului ctre primii oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea oboselii i cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflorete n tot cursul anului, avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2% dau fructe.n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847, o companie englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu, suedezul Daniel Peter s-a gndit s adauge un ingredient nou: laptele.La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai sczut dect cea a corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la figurat, dar i la propriu. Ciocolata neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatur mai sczut cu cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat sortiment, ciocolata neagr fiind apreciat doar de 5-10% dintre consumatorii acestui produs.SntateDei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al tusei i inhibitor al diareei[3]. n ciuda beneficiilor posibile, consumul excesiv de ciocolat poate favoriza obezitatea i apariia diabetului zaharat. Un studiu prezentat de ctre BBC a artat c n timpul topirii ciocolatei n gur, creierul uman cunoate o cretere a activitii electrice, iar ritmul cardiac crete mai mult dect n timpul unui srut pasional i senzaia dureaz de patru ori mai mult.[4].Sistemul circulatorStudii recente au artat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolat amruie i cacao. Cacaua posed un puternic efect antioxidant natural, protejnd mpotriva oxidrii lipo-proteice, ceva mai mult dect alte alimente sau buturi bogate n antioxidani polifenolici. Procesarea cacauei cu substane alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale i de mbuntire a dilataiei vaselor de snge datorate circulaiei sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolat.[6] In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect neuroprotectiv n accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic[7] Chiar a existat o diet numit "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de ciocolat i cacao. Oricum consumul de ciocolat cu lapte, ciocolat alb, laptelui gras cu ciocolat infirm beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.[8].O treime din grsimea ce se gsete n preparatele de ciocolat sunt grsimi saturate n special acidul stearic i o grsime nesaturat numit acid oleic. Acionnd diferit fa de alte grsimi nesaturate, acidul stearic nu crete nivelul colesterolului din snge.[9] Consumul de ciocolat n cantiti relativ mari nu crete nivelul colesterolului, ci chiar este indicat o aciune de scdere a acestuia din urm.[10]Proprieti afrodiziaceCultura popular romantic a atribuit ciocolatei proprieti afrodiziace puternice, adeseori fiind asociate plceri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena componena de natur gras i zaharoas a ciocolatei stimuleaz hipotalamusul, inducnd o senzaie plcut, cu efect asupra nivelului serotoninei.[11] Dei serotonina are un efect stimulator, n cantiti mari aceasta este transformat n melatonin care duce la o reducere a apetitului sexual.[11][12].Alte beneficiiAnumite studii statistice au relevat creterea incidenei unor anumite forme de cancer la persoanele care consum, n mod curent i n cantiti apreciabile, dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar exist foarte puine dovezi care s indice proprieti favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul ciocolatei bogate n flavonoide. Rezultate obinute n laboratoare dovedesc proprieti anticancerigene ale flavonoidelor coninute n boabele de cacao i cacao-a. Mars Incorporated, o companie american de dulciuri, cheltuiete anual sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.[13] Compania se afla n tratative cu o companie farmaceutic pentru a scoate pe pia un medicament bazat pe flavonoizi sintetizai din boabele de cacao. Conform cercetrilor sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard, Universitatea California i mai multe laboratoare de cercetare la universiti din Europa, medicamentele pe baz de cacao ar putea ajuta n tratamentul diabetului, demenei i a altor boli.[14] Unele studii indic chiar efecte de temperare i reducere a tusei persistente. Ingredientul activ n combaterea tusei, teobromina fiind de trei ori mai eficient n tratament dect codeina, principalul medicament utilizat contra tusei.[15] De asemenea, ciocolata are o aciune local de calmare i rehidratare a mucoasei gtului. Flavonoidele de asemenea au o aciune inhibatoare antidiareic, ceea ce sugereaz beneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolat.[16]

Riscul de obezitatengrijorarea major a unor nutriioniti este faptul c, dei consumul de ciocolat poate afecta n mod pozitiv prevalena unor biomarkeri care pot reduce incidena bolilor cardiovasculare, aceast cantitate va fi destul de mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un numr mare de calorii introduse n circuitul alimentar, calorii care, nefiind utilizate n procese intensive energetice celulare, provoac obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu efect, favoriznd obezitatea n acelai timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]AcneeContrar credinei populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut confirma o aciune sigur, dei zahrul din ciocolat poate contribui la creterea valorii glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza apariia acneei i n general consumul excesiv de ciocolat cu lapte poate ntr-o oarecare msur favoriza apariia acneei.[18]Intoxicarea cu plumbCiocolata are una dintre cele mai ridicate concentraii de plumb dintre produsele dietetice tipice omului occidental, cu potenial de a cauza o slab otrvire cu plumb. Dei studii recente au artat c boabele absorb puin plumb, acesta tinde s se lege de cojile boabelor i astfel s devin contaminate. Un articol de recenzie, publicat n anul 2006, afirm c, n ciuda nivelului ridicat al consumului de ciocolat, exist un numr mic de date cu privire la concentraiile de plumb din aceste produse.ntr-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultura al S.U.A) din anul 2004, nivelul mediu de plumb din eantioanele testate varia de la 0,0010 pn la 0,09565g plumb per gram de ciocolat; dar un alt studiu realizat de un grup de cercetare elveian n anul 2002 a descoperit c unele ciocolate conineau pn la 0,769g per gram, aproape de limita standard internaional acceptat de plumb din cacaoa pudr sau boabele de cacao, care este de 1g plumb per gram. [19]n anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a cobort cu o cincime cantitatea de plumb permis n dulciuri, dar conformarea la aceast limit este opional. [20] n timp ce studiile arat c plumbul aflat n compoziia ciocolatei ar putea fi absorbit doar parial de organismul uman, nc nu este cunoscut debutul efectelor plumbului asupra bunei funcionri a creierului copiilor i chiar n mici cantiti plumbul poate determina deficiene ale dezvoltrii neurologice, inclusiv scderea factorului IQ. [21]Otrvirea cu teobrominn cantiti suficiente, teobromina gsit n ciocolat este toxic pentru organismele animale, precum caii, cinii, papagalii, roztoare mici, i pisici deoarece acestea nu sunt capabile s metabolizeze substana chimic n sine. Dac sunt hrnii cu ciocolat, teobromina va rmne n sistemul lor circulator o perioad de timp de pn la 20ore, iar animalele vor experimenta crize epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea. Tratamentul n astfel de cazuri implic inducerea strii de vom n cel mult dou ore de la ingerare, sau contactarea de urgen a unui medic veterinar pentru stabilirea tratamentului medicamentos.Un cine de talie medie care cntrete aproximativ 20 de kilograme va avea de-a face cu disconfort intestinal sever dup ingerarea a nu mai mult dect 240 g de ciocolat amruie, dar nu va avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia dect dac mnnc cel puin jumtate de kilogram de ciocolat cu lapte. Ciocolata amruie are de 2 pn la 5 ori mai mult teobromin, ceea ce o face mai periculoas pentru cini. Conform Merck Veterinary Manual, aproximativ 1,3 grame de ciocolat de cas per kilogram corp al unui cine, sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.De exemplu: un baton obinuit de 25 de grame de ciocolat de menaj este de ajuns pentru a provoca aceste simptome unui cine de 20 de kilograme. Bineneles, ciocolata de menaj este rareori folosit n consumul direct datorit gustului ei neplcut, dar alte toxiciti canine provocate de ciocolata amruie pot fi extrapolate n baza acesteia. Iar deoarece cinilor le place gustul dulciurilor de ciocolat la fel de mult ca i oamenilor i sunt capabili s gseasc i s mnnce cantiti mult mai mari dect servete n mod obinuit un om, acetia ar trebui inui departe de mult rvnita ciocolat. Exist rapoarte conform crora salteluele fcute din pastile de cacao sunt periculoase pentru animalele de cas (i nu numai).[22][23][24] Gustrile fcute din carob pot fi folosite n loc, acestea nepunnd n pericol sntatea micilor prieteni. [25]Ciocolata ca stimulentCiocolata conine o varietate de substane: Zahr Teobromin, alcaloidul principal in cacao i ciocolat [26] i parial responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei Triptofan, un aminoacid esenial i un precursor al serotoninei Fenetilamin, un alcaloid;[27] este rapid metabolizat de oxidaza monoaminic B deci nu atinge creierul n cantiti mari Cafein, prezent doar n cantitai foarte mici [26]Ciocolata este un uor stimulant pentru oameni datorit prezenei teobrominei.[28] Are un efect mai pronunat pentru cai, deci este interzis utilizarea acesteia la cursele de cai.Adevarul despre ciocolata- http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/adevarul-despre-ciocolata_12684GeneralitatiCiocolata ramane un aliment controversat, considerat de unii specialisti benefic pentru sanatate si de altii un desert care ar trebui sa se regaseasca rar in meniul zilnic.

Efectele pozitive ale ciocolatei asupra organismului sunt puse pe seama flavonoizilor pe care ii contine, antioxidanti care protejeaza celulele organismului impotriva radicalilor liberi.

Studiile efectuate in vederea cuantificarii beneficiilor ciocolatei in alimentatie ofera suficiente rezultate care recomanda consumul acestui aliment indragit de adulti si copii deopotriva.Alegerea sortimentelor sanatoase de ciocolataPosibilele beneficii pentru sanatate aduse de ciocolata deriva din substantele ragasite in planta de cacao, bogata in flavanoli, un tip de flavonoizi fitochimicali regasiti si in frunzele de ceai, struguri, grapefruit sau vin si considerati a avea proprietati benefice in raport cu sanatatea cardiovasculara si cerebrala.

Asadar, cel mai important criteriu in alegerea sortimentelor sanatoase de ciocolata este continutul de ingrediente solide non-grase din arborele de cacao, cel mai bogate in antioxidanti.Boabele de cacao contin si grasimi saturate, insa majoritatea din acestea provin din acidul stearic, care nu influenteaza nivelul total al colesterolului la fel de mult precum alte tipuri de grasimi saturate.Tot in cacao se regasesc si grasimi mononesaturate (benefice), care pot fi completate de grasimi lactice sau hidrogenate in cazul unor sortimente speciale de ciocolata, mai putin recomandate consumului. Asadar, un al doilea criteriu de alegere a ciocolatei sanatoase este optarea pentru tipuri de ciocolata care sa nu aiba in compozitie alte grasimi, in afara de untul de cacao.Prin urmare, cu cat o ciocolata este mai inchisa la culoare (este preparata din cacao intr-o proportie de peste 75%), cu atat mai benefica este pentru sanatate.

Descoperiri stiintifice despre ciocolata si sanatateNumeroase cercetari relevante in domeniul nutritiei au evidentiat faptul ca ciocolata neagra (amaruie) poate avea multiple beneficii pentru sanatate, in anumite circumstante si in conditiile consumului unor portii limitate.- Sanatatea cardiovasculara. Un studiu publicat in anul 2011 in lucrarea de specialitate Jurnalul Medical Britanic a demonstrat ca persoanele care consuma regulat ciocolata neagra isi reduc cu o treime riscul dezvoltarii de boli cardiovasculare. Cercetatorii atrag atentia asupra selectiei sortimentului de ciocolata in acest sens, intrucat majoritatea tipurilor comercializate pot fi chiar daunatoare sanatatii inimii.- Riscul de infarct cardiac. Universitatea de Medicina Johns Hopkins din SUA a derulat un studiu care releva faptul ca sangele are o tendinta mai mica de coagulare in cazul unui consum de ciocolata neagra regulat. Astfel, acest desert poate preveni formarea cheagurilor de sange in vasele sangvine, cel putin in teorie.- Riscul de accident vascular cerebral. Un studiu suedez, publicat in Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, a demonstrat ca femeile care consuma doua batoane de ciocolata neagra pe saptamana isi reduc in mod considerabil riscul de producere a accidentului vascular cerebral.- Presiunea arteriala si rezistenta la insulina. Cercetatorii italieni au derulat un experiment in care doua grupuri de participanti au consumat, timp de 15 zile, cate 85 de grame de ciocolata neagra, respectiv aceeasi cantitate de ciocolata alba (fara flavonoli). Rezultatele au aratat ca rezistenta la insulina (un factor de risc pentru diabet) a fost considerabil redusa in cazul subiectilor care au consumat ciocolata neagra. Presiunea arteriala sistolica, masurata zilnic, a fost de asemenea mai mica in grupul care a consumat ciocolata amaruie.- Fluxul sanguin arterial. Un alt studiu dedicat beneficiilor ciocolatei negre a descoperit ca vasele de sange ale barbatilor care consuma acest desert sunt mai relaxate, facilitand circulatia sanguina prin artere. Astfel, riscul dezvoltarii afectiunilor cauzate de obstructionarea fluxului sanguin scade in mod considerabil.- Sindromul oboselii cronice. Efectul energizant al ciocolatei negre a fost demonstrat in cadrul unui studiu britanic restrans, in care un grup de adulti suferinzi de sindromul oboselii cronice a fost supus unui tratament cu ciocolata amaruie. La final, s-a constatat o ameliorare a starii de vitalitate in randul tuturor participantilor, fara sa apara ingrasarea. Cercetatorii au concluzionat ca ciocolata neagra stimuleaza activitatea neutransmitatorilor (precum serotonina) care regleaza starea de spirit si somnolenta.- Randamentul fizic. Un studiu american publicat in Jurnalul de Nutritie si Metabolism a scos in evidenta alte efecte pozitive ale consumului moderat de ciocolata neagra cresterea rezistentei fizice, dezvoltarea masei musculare si imbunatatirea randamentului fizic in timpul antrenamentelor sportive.Consumul recomandat de ciocolataIn timp ce exista restrictii privind consumul de ciocolata (o cantitate prea mare inseamna un numar sporit de calorii, deci un pericol cert de ingrasare), specialistii in nutritie spun ca acest desert, savurat cu masura si in cadrul unei diete echilibrate, poate fi chiar benefic starii de sanatate.Asadar, alegeti cu atentie sortimentele de ciocolata pe care urmeaza sa le consumati si tineti cont intotdeauna de valorile nutritionale inscrise pe ambalaj, ce variaza in functie de continutul de cacao, zahar sau ingrediente suplimentare (alune, fructe uscate, creme etc.).Valorile nutritionale pentru 100 de grame de ciocolata neagra sunt- 85% cacao 567 kcal, 9,7 g proteine, 19,1 g carbohidrati, 50,2 g grasimi;- 70% cacao 561 kcal, 8 g proteine, 31 g carbohidrati, 45 g grasimi;- 65% cacao 521 kcal, 8 g proteine, 39 g carbohidrati, 37 g grasimi;Prin comparatie, 100 grame de ciocolata cu lapte contine- 567 kcal, 6,7 g proteine, 51 g carbohidrati, 37,3 g grasimi;Cand doriti sa consumati o ciocolata de calitate, care sa va furnizeze beneficii reale pentru sanatate, tineti cont de urmatoarele aspecte importante- selectia boabelor de cacao;- procesarea boabelor de cacao;- modul in care a fost pastrata ciocolata (o suprafata mata si poroasa indica o depozitare incorecta sau faptul ca produsul este deja vechi).

10 lucruri de tiut despre ciocolat - http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/10-lucruri-stiut-ciocolataCu lapte, cu stafide, cu alune, alb, neagr sau n orice alt combinaie posibil, ciocolata reprezint una dintre cele mai dulci plceri ale epocii moderne. n fiecare an, productorii de ciocolat inventeaz noi i noi arome ntr-o varietate de modele de prezentare. Iat aadar 10 lucruri de tiut despre ciocolat.1. Prima atestare istoric a ciocolatei dateaz cu aproximativ cu 1.500 de ani n urm, n pdurea tropical a Americii Centrale, acolo unde ploile tropicale se combin cu temperaturile nalte de pe tot parcursul anului i umiditatea, oferind climatul ideal pentru cultivarea arborelui din care se obine ciocolata, arborele de cacao.2. Civilizaia Maya recolta, fermenta, prjea i mcina seminele de cacao pentru a le transforma ntr-o past. Aceast past era amestecat ulterior cu ap, ardei iute i fin de porumb pentru a crea o butur spumoas i condimentat, de ciocolat. Ca i mayaii, aztecii consumau butura de ciocolat tot amar, condimentat cu arome, adugnd ns i achiete (seminele Copacului de Annatto), ceea ce a determinat ca textura s devin roie-sngerie.3. n Imperiul Maya, ciocolata era o rsplata pentru fiecare cetean, indiferent ce statut avea acesta n societate. Dar cei bogai beau ciocolata din vesele special decorate de artizani. Aceste artefacte sunt martorele prezenei ciocolatei n viata de zi cu zi a mayailor. Unele descriu regi, zei i chiar animale bnd ciocolata. Cuplurile mayae beau ciocolata ca parte a logodnei lor i a ceremoniei nunii.4. Aztecii au numit aceast butura Xocolatl, conchistadorii spanioli gsind aceasta denumire aproape imposibil de pronunat, au transformat-o n Chocolat, ca, mai apoi englezii s o schimbe la rndul lor n Chocolate.5. Potrivit unei legende, zeul Quetzalcoatl, a adus cacao cereasc pe pmnt. Aztecii considerau ciocolata ca fiind un afrodiziac i mpratul lor, Montezuma era renumit pentru faptul c o bea de 50 de ori pe zi, dintr-o cup de aur. El afirma despre Xocolatl: Butur divin, care d rezistent i lupt mpotriva oboselii. O cup din aceast butur preioas permite unui om s mearg o zi ntreag fr s mnnce.6. Spaniolii au fost cei care au modificat compoziia buturii de ciocolat, prin adugarea de zahr i scorioar, cu scopul de a scpa de gustul puternic amar. n timpul secolului al XVI-lea, Biserica Catolic Spaniol a nceput consumul de ciocolat drept energizant, aceasta devenind astfel cunoscut ca o butur clerical de post. ns, dup dezbateri ndelungate, Biserica a permis oamenilor s bea ciocolata ca substitut nutriional la mncare n timpul perioadelor de post.7. Potrivit unei legende, un grup de pirai englezi au introdus butura n Anglia dup ce au confiscat ciocolata de pe o nav spaniol. O alta poveste spune c negustorii italieni au aflat secretul ciocolatei n timpul unei calatorii n Spania. Englezii au fost mai democratici n ceea ce privete ciocolata i oricine avea bani o putea cumpra. n 1657, s-a deschis primul magazin de ciocolat la Londra.8. Ciocolata a ajuns n Frana ca parte a dotei prinesei spaniole Maria Tereza la cstoria sa cu regele. Astfel, ciocolata era ridicata la stadiul de simbol, rezervat prin decret regal doar pentru membrii aristocraiei franceze. Potrivit unei legende, la ciocolat avea acces doar regina Ana de Austria, otia lui Louis XIII, care se declara ca fiind dependent de ciocolat.9. n anul 1828, n ncercarea de a obine un praf de ciocolat mai fin din boabele de cacao, C. J. Van Houten din Olanda a reuit s izoleze pentru prima dat untul cremos al acestora. Considerat o vreme drept o curiozitate, untul a fost amestecat, n 1847, cu un lichior de ciocolat, de ctre firma englez Fry and Sons, rezultatul fiind prima ciocolat solid, cu un gust dulce i o culoare foarte nchis. n 1875, Daniel Peter i Henri Nestle s-au asociat pentru a introduce laptele n ciocolat.10. Popularitatea bomboanelor de ciocolat a explodat pur i simplu dup Primul Rzboi Mondial, cnd ciocolata a fost inclus drept raie fiecrui soldat nrolat. Pn n 1930, existau deja 40.000 de diferite sortimente de ciocolat.

Ciocolata Referat.

Ciocolata este un produs obtinut de la cacao boabe, cacao pasta sau cacao pudra si zaharoza, cu sau fara adios de unt de cacao, ce contine minimum 35% substanta uscata provenita din cacao, minimum 14% cacao uscata si degresata si 18% unt de cacao.Cacao pudra: turta de cacao transfornata in pudra printr-un procedeu mechanic, cu minimum 20% unt de cacao si maximum 9% apa.Principalele operatii de fabricare a ciocolatei ( dupa o metoda traditionala )sunt:1) Curatire si selectarea boabelor de cacao ( indepartarea diferitelor impuritati );2) Prajirea boabelor de cacao ( torefiere ). Se face in scopul reducerii umiditatii, indepartarea unor substante volatile care au gust si miros neplacut; modificarea substantelor tanante care are ca effect atenuarea gustului astringent si amar al boabelor; imbunatirea culorii; modificarea continutului de grasimi; schimbarea structurii miezului, respective contractarea lui, ceea ce faciliteaza sfaramarea acestuia si desprinderea cojii.3) Concasarea si decorticarea boabelor. Avand in vedere ca bobul este format dirt-un sambure cu structura alveolara, germene si coaja, in operatiile mentionate se urmareste eliminarea cojilor si germenilor precum si sfaramarea miezului in crupe mari si mijlocii. Dupa sfaramare si decorticare miezul de cacao este sortat pe marimi.4) Prepararea masei de cacao. Masa de cacao, de consistenta semilichida, rezulta prin macinarea crupelor de cacao prajita. In timpul macinarii, din cauza frecarii, masa de cacao se incalzeste si capata consistenta semilichida din cauza fluidificarii untului de cacao obtinut in crupele respective. Aceasta masa de cacao nu este altceva decat tesut cellular, granule de maidon, proteinle. Pentru o buna macinare, crupele prajite trebuie sa aiba umiditatea 2,5%. Macinarea se poate realiza in mori cu discuri orizonatale sau verticale, respective cu mori combinate.5) Pulverizarea. In acest process de obtine pudra de cacao.6) Adaos de aditivi si zahar.7) Amestecare bruta. Masa de ciocolata reprezinta un amestec format de masa de cacao, zahar pudra, unt de cacao, iar pentru anumite sirtimente de ciocolate si lapte praf.8) Maruntirea masei de ciocolata. Operatia se executa in scopul omogenizarii compozitiei si reducerii dimensiunilor granulelor de particule solide la mai putin de m.9) Concarea masei de ciocolata. Prin consarea se confera masei de ciocolata o anumita finite a particulelor solide de cacao si zahar, o anumita onctuozitate, se uniformizeaza gustul si mirosul prin contactul intim dintre componentele retetei.10) Temperatura masei de ciocolata. Aceasta operatie consta in racirea ei aproape pana aproape de temperature de solidificare, urmata de o incalzire treptata.11) Turnarea in forme.12) Trepidarea ciocolatei. Trepidarea are loc in vederea repartizarii masei de ciocolata in forme si eliminarii aerului din aceasta masa.13) Racirea ciocolatei. Se face in vederea cristalizarii fine si uniforme a untului de cacao, respectiv pentru conferirea unei suprafete lucioase a ciocolatei si pentru usurarea scoaterii din forme.14) Scoaterea din forme.15) Ambalarea.

La aceste operatii principale se mai adauga diferite tratamente secundare, in functie de natura aditivilor adaugati la pasta de ciocolata:- Alcalinizarea. Tratarea cu saruri alkaline ( carbonat de potasiu sau magneziu) inainte de prajirea boabelor.- Adaosul de zaharuri, altele decat zaharoza: Adaosul autorziat este de maximum 5% masic pentru glucoza cristalizata, in rest putand fi adaugate si fructoza, lactoza sau maltoza, fara a fi declarate.- Adaosul de polioli sau aspartam- Alti aditivi autorizati : - acidifianti: acid citric ( E 330 )- alcalinizanti : K2CO3 sau MgCO3- coloranti :caramel ( E 150 )- emulgatori : lecitina ( E332 )- stabilizatori : sorbitol ( E420 ), glicerol (E422)

Compozitia ciocolatei cu caramel este urmatoarea:- zahar; - unt de cacao; - zahar invertit lichid (amestec de glucoza-fructoza); - masa de cacao; - lapte praf integral; - ulei vegetal hidrogenat (margarina); - sirop de glucoza; - zer praf dulce; - grasime vegetala; - lapte praf degresat; - lactoza; - indulcitor (sorbitol); - unt din lapte; - emulgatori (E 322 - lecitina din soia, poliricinoleat depoliglicerina - E 475); - sare (clorura de sodiu); - agent de umezire (glicerina monostearat - E471); - aromatizant (vanilina artificiala); - agent de afanare (bicarbonat de sodiu).

Ciocolata - students.info.uaic.ro/proiect2/ciocolata.ppt Ciocolata este un un produs alimentar obinut dintr-un amestec de cacao, zahr, uneori lapte i unele arome specifice. Ciocolata este servit de obicei sub forma de tablet, baton, praline, ngheat sau alte produse de cofetrie. Ciocolata neagr numit i ciocolat amruie este un amestec de cacao i unt de cacao cu zahr. Ea conine minimum 35% cacao, proporia depinznd de fabricant. Necesarul de zahr depinde de amreala varietii de cacao utilizat. Ciocolata cu lapte conine conform reglementrilor UE impuse un minim 25% substan uscat de cacao i 12% substan solid de lapte (n general lapte praf sau lapte condensat ). Prima ciocolat cu lapte a fost lansat de elveianul Daniel Peter n 1875. Ciocolata alb este ciocolata produs din unt de cacao, zahr, lapte, vanilie i alte arome.Nu conine cacao pudr sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat de alb. Istoria ciocolatei ncepe cu doua mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de cacao era practicat n America de Sud. Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece nimeni nu tia la ce folosesc. n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor, obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma obinuia s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur regal, pe care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su. n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847, o companie englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu, suedezul Daniel Peter s-a gndit s adauge un ingredient nou: laptele.La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazut dect cea a corpului uman. Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibator al tusei i inhibator al diareei. n ciuda beneficiilor posibile consumul excesiv de ciocolata poate favoriza obezitatea i apariia diabetului zaharat .Studii recente au artat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolat amruie i cacao. Cacaoua posed un puternic efect antioxidant natural, protejnd mpotriva oxidrii lipo-proteice, ceva mai mult dect alte alimente sau buturi bogate n antioxidani polifenolici. Cultura popular romantic a atribuit ciocolatei proprieti afrodiziace puternice, adeseori fiind asociate plceri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena componena de natur gras i zaharoas a ciocolatei stimuleaz hipotalamusul, inducnd o senzaie plcut, cu efect asupra nivelului serotoninei .Anumite studii statistice au relevat creterea incidenei unor anumite forme de cancer la persoanele care consum n mod curent i n cantiti apreciabile a dulciurilor, cum ar fi ciocolata. Dar exist foarte puine dovezi care s indice proprieti favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul ciocolatei bogate n flavonoide. Ingrijorarea major a unor nutriioniti este faptul c, dei consumul de ciocolat poate afecta n mod pozitiv prevalena unor biomarkeri care pot reduce incidena bolilor cardiovasculare, aceast cantitate va fi destul de mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu numr mare de calorii introduse n circuitul alimentar, calorii care nefiind utilizate n procese intensive energetice celulare provoac obezitatea

Ciocolata conine o varietate de substane: Zahr Teobromin, alcaloidul principal in cacao i ciocolat i parial responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei Triptofan, un aminoacid esenial i un precursor al serotoninei Fenetilamin, un alcaloid; este rapid metabolizat de oxidaza monoaminic B deci nu atinge creierul n cantiti mari Cafein, prezent doar n cantitai foarte mici

Ciocolata si sanatatea - adevaruri de necontestat - http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/ciocolata

Daca simti ca nu poti trai fara un mic deliciu in fiecare zi, probabil gusti fiecare bucatica de ciocolata cu un sentiment de vinovatie, caci toata lumea spune ca te va ingrasa si nu-i va face bine organismului.

Atat timp cat alegi varianta buna, in schimb, si anume pe cea neagra, cu un continut mare de cacao, te vei bucura de cateva avantaje in plus, fata de cei care se feresc de aceasta forma de rasfat. Iata in ce fel iti face bine ciocolata, potrivit Huffington Post:

Scade riscul de atac cerebral

Un studiu suedez din 2011 arata ca femeile care mananca mai mult de 45 de grame de ciocolata pe saptamana au un risc mai scazut cu 20 de procente de a suferi un atac cerebral fata de cele care consuma mai putin de 9 grame.

Iti face inima mai puternica

Ciocolata neagra scade presiunea sanguina si colesterolul rau, asa ca tine la distanta si bolile de inima. Acest lucru se intampla datorita proprietatilor sale antiinflamatoare.

Iti da senzatia de satietate

Fiindca este bogata in fibre, ciocolata neagra iti mentine senzatia de satietate, asa ca vei manca mai putin, dupa cum spun oamenii de stiinta de la Universitatea Yale. Decat sa rontai fel de fel de snacks-uri pline de chimicale, mai bine mananci o bucatica de ciocolata si iti vei reduce si poftele pentru dulce si sarat.

Ciocolata lupta cu diabetul

Un studiu italian din 2005 arata ca ciocolata creste sensibilitatea la insulina, reducand in acest fel riscul instalarii diabetului.

Ciocolata iti protejeaza pielea de arsurile solare

Cu toate ca cele mai multe persoane stiu ca ciocolata produce acnee, un mit des raspandit, cea neagra chiar este buna pentru piele, datorita faptului ca are antioxidanti numiti flavonoide, care protejeaza epiderma de razele ultraviolete.

Ciocolata calmeaza tusea

Un ingredient din ciocolata are puterea de a ameliora tusea, calmand un nerv de la nivel cerebral care produce acele episoade suparatoare. La sfarsitul lui 2010, cercetatorii au incercat sa creeze un medicament care sa contina aceasta substanta, teobromina, pentru a inlocui siropul cu codeina, despre care s-a aratat ca are efecte nocive.

Ciocolata iti imbunatateste starea de spirit

In afara de faptul ca te vei simti rasfatata de gustul ciocolatei, substantele pe care aceasta le contine iti vor alunga stresul.

Ciocolata imbunatateste circuitul sanguin

Datorita prafului de cacao continut, care are proprietati anticoagulante, subtiind sangele la fel ca si aspirina, ciocolata previne accidentele cardiovasculare.

Vei vedea mai bine

Datorita abilitatii ciocolatei de a imbunatati circulatia sanguina, in special la nivelul creierului, are de castigat si retina, fiind irigata mai bine, conform studiilor derulate la Universitatea Reading. Astfel, vederea va fi imbunatatita sau macar degenerearea retinei va fi ingreunata.

Vei fi mai destept

Imbunatatind circulatia sangelui catre creier, ciocolata neagra ne ajuta sa fim mai energici si sa ne concentram mai bine.

Ciocolata contine mai multi antioxidanti decat fructele

Ciocolata a fost clasificata drept un superaliment dupa ce un studiu recent a demonstrat ca este mai bogata in atioxidanti decat fructe ca afinele sau coacazele.

Din pacate, adaugarea unor ingrediente ca zaharul sau laptele ii va dilua efectele. Ciocolata in cauza este de tipul ciocolatei negre, bogata in cacao, potrivit DailyMail.

Cacao si ciocolata neagra a trecut cu brio testele pentru flavonoide, o familie de antioxidanti cu proprietati anti imbatranire si de reducere a riscului de boli cardiace si chiar au depasit nivelul celor gasite in "superfructe" ca afinele sau coacazele.

Doctorul Debra Miller, autorul principal al studiului, a declarat ca trebuie sa vedem peste macronutrientii din ciocolata, ca grasimile sau proteinele, pentru a-i observa beneficiile nutritionale.

Din pacate pentru iubitorii de ciocolata, acest desert are un continut mare de grasimi si zahar, ceea ce inseamna ca trebuie mancat alaturi de o dieta echilibrata, bogata in cereale integrale, fructe si legume.

Cantitatea ideala de ciocolata neagra pe zi este, potrivit specialistilor, de doar 6.7 grame.

5 beneficii ale consumului de ciocolatCele mai recente studii arat c un consum moderat de ciocolat neagr te ferete de bolile cardiovasculare, de afeciunile hepatice i are efecte benefice asupra pielii. Specialitii atrag atenia c doar ciocolata neagr are proprieti terapeutice. Cea mai sntoas ciocolat este cea care conine cacao n proporie de 70-90 la sut, unt de cacao i zahr. Ciocolata la care se adaug n cantiti variabile lapte, nuci, alune, fructe confiate sau nlocuitori de unt de cacao i pierde din proprieti. Specialitii ne sftuiesc s nu consumm mai mult de dou ptrele de ciocolat zilnic. 1 Antidepresiv naturalCiocolata acioneaz la nivelul creierului cu efecte asemntoare medicamentelor, combtnd depresia. Teobromina i tiramina din compoziia ciocolatei sunt substanele care stimuleaz activitatea neurotransmitorilor. n plus, magneziul care se gsete n ciocolat are efect relaxant i favorizeaz transmiterea influxurilor nervoase de la nivelul creierului. 2 Previne bolile de inim Ciocolata este recunoscut i pentru faptul c favorizeaz scderea nivelului de colesterol ru" din snge i c menine elasticitatea pereilor vaselor sanguine, datorit coninutului bogat de antioxidani. Cercettorii din cadrul Institutului German de Nutriie arat c, prin consumul unui ptrel de ciocolat neagr, sunt reduse cu 40 la sut riscurile de boli cardiovasculare i, implicit, cele de infarct miocardic i de accident vascular cerebral. 3 Protejeaz ficatulTot datorit antioxidanilor, ciocolata neagr are capacitatea de a limita creterea presiunii sanguine n cavitatea abdominal, conform unui studiu prezentat recent n cadrul conferinei anuale organizate de Asociaia European pentru Studiul Ficatului. Creterea presiunii sanguine apare, de obicei, dup fiecare mas i este periculoas mai ales n cazul persoanelor care sufer de ciroz hepatic, deoarece poate provoca, n cazurile severe, spargerea vaselor sanguine. 4 Ajut la arderea caloriilorDatorit teobrominei, substan cu proprieti asemntoare cafeinei, ciocolata accelereaz rata metabolismului bazal i astfel stimuleaz arderea caloriilor. Acest lucru este valabil ns numai n cazul persoanelor care fac micare i doar n condiiile unui consum moderat de ciocolat. Consumat n exces, ciocolata ngra, cci ea conine 500 de calorii la 100 de grame. 5 Are efect antiridConsumul zilnic de ciocolat neagr are efecte benefice i asupra pielii. Ciocolata protejeaz pielea de efectele nocive ale razelor ultraviolete, prevenind astfel apariia ridurilor. Cercettorii de la Institutul Dermatologic European din Londra au descoperit c antioxidanii naturali din boabele de cacao au efect antiinflamator i antioxidant. Potasiul i magneziul coninute de ciocolat combat oboseala muscular. Ciocolata neagr este mai srac n hidrai de carbon dect cea cu lapte. De aceea, persoanele care trebuie s in cont de glucide n alimenia zilnic este bine s cunoasc acest aspect. Persoanele cu insomnie, irascibile, cu tahicardie icopiiicu probleme de concentrare trebuie s evite ciocolata sau s consume cantiti mici. Dimpotriv, consumul de ciocolat naintea unui efort fizic este recomandat. Purificare: Ciocolata conine fibre alimentare i detoxific organismul.

Cea mai sanatoasa ciocolata: alba, neagra sau cu lapte?

Ciocolata este unul din cele mai iubite alimente. Fie ea neagra, alba sau cu lapte, reuseste sa satisfaca pana si gusturile celor mai pretentiosi amatori de placeri culinare. Care este, insa, cel mai sanatos tip de ciocolata?

Proprietatile nutritive ale ciocolateiMulti nutritionisti spun ca, mancata cu masura, ciocolata poate mentine sanatatea sistemului cardiovascular, are capacitatea de a preveni cancerul, de a regla tensiunea si de a alunga oboseala cronica si stresul. De asemenea, ciocolata contine antioxidanti, vitamine si minerale, precum si grasimi benefice pentru organism.Ciocolata poate fi procesata in diverse moduri, acest lucru influentand valoarea sa nutritiva. In general, cele mai sanatoase produse sunt cele care au compozitia cea mai simpla. Boabele de cacao au un continut nutritiv ridicat, dar gustul acestora este extrem de amar, cu totul diferit de cel al dulciurilor noastre preferate. Avand in vedere ca gustul primeaza atunci cand vine vorba de vanzarea unui produs, majoritatea tipurilor de ciocolata sunt departe de a intruni proprietatile boabelor de cacao.Ce tip de ciocolata este cel mai sanatos?Cele mai cunoscute tipuri de ciocolata se impart, in functie de modul de prelucrare si gust, in: ciocoalata alba, neagra si cu lapte. Dar care sunt diferentele dintre acestea si ce recomanda specialistii sa predomine in alimentatia noastra?Ciocolata alba este mai putin nutritiva decat celelalte doua tipuri. Nu contine cacao pur, ci este preparata din untul de cacao, din care particulele solide au fost indepartate. Untul de cacao este combinat cu lapte si zahar in cantitati destul de ridicate.Ciocolata cu lapte contine mai multe grasimi din lapte sau frisca si destul de multe calorii din zahar sau alti indulcitori, iar valoarea sa nutritiva este mai mare decat a ciocolatei albe. Totusi, nici aceasta nu este destul de aproape de compozitia originala a boabelor de cacao.Cea mai sanatoasa ciocolata este cea neagra ( in cazul in care nu suporti gustul amarui, poti consuma si ciocolata semi-amaruie ). Cu cat contine mai mult cacao, cu atat valoarea sa nutrritiva este mai mare specialistii ne indeamna sa cautam ciocolata cu peste 70% cacao. Medicii spun ca e sanatos sa consumam un patratel de ciocolata neagra sau semi-amaruie de doua ori pe saptamana.

25